54

Mai-Iunie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Vama - Publicație periodică a serviciului vamal

Citation preview

Page 1: Mai-Iunie
Page 2: Mai-Iunie

Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

:

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Петру Балан, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Правила пересечения молдавской границы и декларирования имущества физическими лицамиСтр 29

Comentarie:Modificărişi completări în legislaţie de ultima orăPag 32

Specialistul în domeniul vămuirii – elementul principal în realizarea activităţii de reprezentare în organele vamale ale MoldoveiPag 35

Agent economic autorizat - partener de încredere al organelor vamalePag 39

Regimul vamal de antrepozitPag 41

Отрасль:«Через 20 лет ковры будут изготавливаться по индивидуальным заказам!»Стр 44

Statistic:Creşterea veniturilor vamalePag 47

Consultant VamalPag 48

Evenimente:Serviciul vamal a celebrat Ziua Europei împreună cu Misiunea EUBAM Pag 50

ÎntrunireachinologilorPag 51

Serviciul grăniceri a sărbătorit 16 ani de la creare Pag 52

Интервью номера:Таможня открыта для диалога и готова принять любую конструктивную критикуСтр 2

Tema numărului:ASYCUDA WORLD: dezvoltarea continuăPag 6

Implementarea sistemului informaiţonal de certificare şi control al mărfurilor – SICOMPag 8

«Vamtehinform» -IT-двигатель Таможенной службы Стр 10

NCTS: ВОПРОСЫ И ОТВЕТЫ Стр 13

Перспективы:«Moldvama Grup» стремится к налаживанию честных партнерских отношений с операторами рынка таможенных брокеров.Стр 15

Reguli:Moneda sau valuta plăţii – element definitoriu al unui contract de vînzare-cumpărare internaţionalPag 17

Facilităţile vamaleşi fiscale acordate la importul mărfurilor destinate includerii în capitalul statutarPag 19

Прозрачный,объективный отборСтр 21

Cooperaton:40 de ani de la înfiinţarea Uniunii vamale marchează modernizarea legislaţiei vamale ale Uniunii Europene Pag 23

Таможенная служба расширяет взаимодействие с деловыми кругамиСтр 27

Page 3: Mai-Iunie

2 3

INTERVIEW- Господин Мельник, как вы воспри-няли предложение возглавить Тамо-женную службу? Оно было для вас неожиданным?

- Не стану лукавить, получив пред-ложение, я был, мягко говоря, оше-ломлен. Совершенно не ожидал та-кого поворота событий. Дело в том, что у нас были очень хорошие пер-спективы работы в министерстве экономики и торговли. Особенно после того, как к нему присоедини-лось министерство промышленно-сти, перешли полномочия и функ-ции Службы стандартизации и ме-трологии. Планы были грандиоз-ные. Тогда я не подозревал, что мне предложат возглавить Таможенную службу. Тем более, что в ходе перво-начальных дискуссий с новым руко-водством правительства намерения о моем назначении не читались. Так получилось, что я все-таки занял эту ответственную должность, и сейчас передо мной стоят очень серьезные задачи, которые необходимо реали-зовать в довольно сжатые сроки.

- Долго раздумывали перед тем, как принять окончательное решение?

- Тут не нужно забывать о том, что я являлся и остаюсь государственным служащим. И, в принципе, вопрос о том, согласиться или не согласиться, даже не стоял. Я считаю, что если тебя порекомендовали и доверили такую ответственную должность, значит в тебя верят. И нельзя под-вести людей, которые возлагают на тебя надежду. Насчет взвешивания и раздумий могу сказать, что у меня на это просто не было времени.

Здесь я бы хотел добавить, что я накопил огромный опыт работы в должности заместителя министра экономики и торговли. Многие зна-ют, что в министерство я пришел из Таможенной службы. Это был сво-еобразный переход с одного берега реки на другой. Именно в течение последних 1,5 лет я понял, что такое экономический субъект, окунулся в проблемы, с которыми сталкивается бизнес, понял, чего именно он ждет от государства. И сейчас, возвратив-шись в таможенную сферу, хочу ска-зать, что та школа, которую я про-шел в министерстве, позволяет мне совершенно иначе рассматривать та-моженный аспект в экономической деятельности.

- Господин директор, новое руковод-ство это, как правило, новые проек-ты, методы в работы. На чем конкрет-но вы сконцентрируете свои усилия, скажем, в ближайшей перспективе, и стоит ли ожидать пересмотра тех за-дач и целей, которые были заплани-рованы на текущий год ранее?

- Хочу заверить, что я не буду следо-вать тем принципам, которых при-держиваются очень многие руково-дители. Я не сторонник тех, кто го-ворит, что сделанное предыдущим руководством – плохо, и необходи-мо менять политику, методы деятель-ности. Сейчас мы завершаем изучение всех без исключения приоритетов, которые были обозначены ранее. Хочу заверить, что большинство из задач, планов останутся в силе. От них просто нельзя отказаться. Ведь строительство современного терми-

нала, переоснащение таможенных бюро, создание современной ин-фраструктуры, налаживание сотруд-ничества с другими государствен-ными органами, повышение квали-фикации сотрудников не перестают быть актуальными. Естественно, бу-дут новшества. Серьезный акцент бу-дет поставлен на развитие сектора по связям с общественностью. В первую очередь, мы заинтересованы в нала-живании непрерывного и открытого диалога с экономическими субъекта-ми, задействованными во внешнеэ-кономической деятельности, физи-ческими лицами, сталкивающимися с проблемами на границе. Почему я считаю это важным? Дело в том, что в диалоге предоставляется возмож-ность оценить свою работу со сто-роны. Это позволяет выявить недо-работки, упущения в повседневной деятельности, несовершенство зако-нодательства и прочее. Работая в минэкономики, я оце-нил работу таможни с другой сторо-ны. Могу сказать, что выводы заста-вили меня изменить свое отношение, видение по тем или иным вопросам, с которыми сталкиваются предпри-ниматели. Со стороны недостатки видны лучше. Именно поэтому мы должны сейчас сконцентрировать свои усилия на том, чтобы макси-мально упростить экспортную по-литику, а вот импортную политику – дисциплинировать. В первом слу-чае мы попытаемся по возможности исключить большинство сертифи-катов, документов, необходимых для оформления экспортной поставки. Касательно импорта, постараемся усилить борьбу с нелегальным вво-зом товаров, пресечь «черные» схе-

Интервью с генеральным директоромТаможенной службы МолдовыВиорелом Мельник

Таможня открыта для диалога и готова принять любую конструктивную критику

Page 4: Mai-Iunie

2 3

INTERVIEWмы, применяющиеся некоторыми субъектами. А в общем, борьба с кон-трабандой, протекционизмом, кор-рупцией являются одними из основ-ных задач, которые я поставил перед собой, как руководителем Таможен-ной службы.

- С тех пор, как вы возглавили служ-бу, были осуществлены серьезные ка-дровые перестановки…

- Не такие уж и серьезные. Я знаю, что система ожидала большего…

- …В любом случае, это что – свое-образная чистка рядов или стремле-ние создать собственную рабочую команду?

- Знаете, один из моментов, который меня очень волнует - это постоян-ное повышение профессионального уровня сотрудников таможенной си-стемы, воспитание навыков работы в команде. Нужно признать, что, по большому счету, уровень подготовки наших сотрудников довольно непло-хой. Однако, некоторые руководите-ли, рядовые таможенники, несмотря на свои высокие профессиональные качества, не оправдали ожиданий, так как не научились работать в ко-манде. Я был и остаюсь сторонником, прежде всего, профессионализма. Люди, которых я привел в последнее время, да и те, которые остались и в Центральном аппарате и на местах, продолжат работать в том случае, если докажут свою компетентность, трудоспособность и высокие навыки. Одним словом, профессионалам не о чем беспокоиться. Хочу заверить, что я не буду «тянуть» за собой сво-их знакомых, бывших коллег, род-ственников и т.д. По моему мнению, приводить в таможню на должности руководителей управлений, отделов людей, которые до этого не работа-ли в системе, нельзя. Я уже убедился в том, что таможенник покажет хоро-ший результат лишь в случае, если пройдет все ступени карьерного ро-ста, начиная с инспектора. По моему мнению, очень важно, чтобы руково-дящий состав, определяющий поли-тику сектора, знал все тонкости рабо-ты. Да, я стремлюсь к тому, чтобы создать крепкую рабочую команду. И, поверьте, у меня нет желания уво-

лить кого-то и привести на его место, как говорят, «своего человека». Это не мой принцип. Повторюсь, но еще раз хочу сказать, что те, которые ра-ботают, в прямом смысле этого сло-ва, место не потеряют.

- Вы сказали, что для того чтобы стать профессиональным таможен-ником нужно пройти все иерархи-ческие ступеньки. Но практика до-казывает, что есть и исключения из правил…

- Я с вами согласен, но только от-части. Таможенная система, хотя и узкоспециализированная отрасль, в ней присутствует целый ряд образу-ющих элементов. И если речь идет о процедурных вопросах, о технике таможенного оформления и т.д. тут без опыта будет очень сложно. Если же речь идет о других аспектах дея-тельности, скажем, экономических, логистики, материального обеспече-ния то, естественно, здесь справится и специалист не таможенной специ-ализации.

- Введенная не так давно система ро-тации кадров не очень-то устрои-ла многих сотрудников таможенных органов. В этом направлении стоит ожидать каких-либо изменений?

- Это очень щепетильный вопрос. Политика ротации кадров применя-ется в практике таможенных служб

всего мира. И с этим сложно не счи-таться. Другой вопрос – как ее осу-ществлять. Ротацию можно про-вести внутри одного таможенного бюро, между таможенными бюро, Центральным аппаратом и террито-риальными подразделениями. И вот тут я не являюсь сторонником того, чтобы «перетасовывать» людей часто и без острой на то необходимости. С момента вступления в должность я получил множество обращений от таможенников с просьбой несколь-ко доработать эту систему. По мое-му мнению, не стоит отправлять за сотни километров с одной тамож-ни на другую беременных женщин, родителей малолетних детей и т.д. Я сторонник того, чтобы отказаться от такой практики. Что, в принципе, отчасти уже произошло. Сейчас ро-тация осуществляется внутри одного бюро. Помимо этого, в июне мы на-мерены протестировать разработан-ную информационную систему ро-тации кадров. Тут есть и другой довольно принципиальный момент. Считаю несколько неправильным, что под ротацию попадают все таможенни-ки (за исключением начальников и заместителей начальников бюро, по-стов). По моему мнению, в каждой смене должен быть ответственный, который не участвует в «отборе», хотя бы в течение 3-5 месяцев. Хочу подчеркнуть, мы не наме-рены отказываться от этой практики,

Интервью номера

Page 5: Mai-Iunie

4 5

INTERVIEW

мы ее просто доработаем. Нравится это кому-то или нет, данный прин-цип ведет к снижению уровня кор-рупции и протекционизма на тамож-не. И это нельзя сбрасывать со сче-тов. Не исключено, что «полная ро-тация» будет восстановлена, но лишь после того, как для этого будут созда-ны необходимые условия. Например, построены гостиницы для сотрудни-ков. Думаю, тогда возмущаться никто не станет.

- Господин Мельник, внедрение си-стемы «единого окна» продвигается?

- Эта тема мне очень близка. В каче-стве замминистра экономики я яв-лялся председателем рабочей комис-сии по разработке поправок в законо-дательство, предусматривающих вне-дрение «единого окна» на границе. А в парламенте я представлял этот са-мый законопроект уже в качестве ди-ректора Таможенной службы. Несмотря на то, что поправки еще не вступили в силу, принцип уже начал внедряться. Еще 24 марта текущего года из зоны таможенного контроля «ушли» представители ми-нистерства экологии и природных ресурсов. Сразу же таможня начала взимать платежи в экологический фонд. В связи с этим хотел бы при-вести один любопытный момент. В течение месяца сборы увеличились в разы. Таких результатов не ожидал никто. Помимо этого, совместно с минэкологии мы разрабатываем по-правки в законодательство, в соот-ветствии с которыми эти сборы будут

взиматься при помещении товара в режим импорта, а не на границе, как сейчас. Второй момент. Правительство уже приняло решение о ликвидации Агентства по международным ав-томобильным перевозкам Молдовы (AMTAI). Его функции тоже переш-ли к таможенным органам. Мы благо-дарны коллегам из минтранспорта за то, что они сработали очень опера-тивно в процессе передачи нам акти-вов этой транспортной организации. Следующие этапы – переход полно-мочий от фитосанитарной и ветери-нарных служб. Тут проблемы тоже не должны возникнуть. С министер-ством сельского хозяйства и пище-вой промышленности принцип ра-боты согласован. Хочу заметить, что и в этом случае принято решение о том, что соответствующие процеду-ры будут осуществляться на внутрен-ней таможне. Только таким способом будет достигнута основная цель «еди-ного окна» - обеспечение быстрого прохождения таможенного контроля грузов на границе.

- У нас уже больше года говорят о необходимости строительства со-временного таможенного термина-ла вблизи Кишинева. Насколько из-вестно, остается открытым вопрос с выделением участка под него. Когда все-таки стоит ожидать начала стро-ительства этого столь важного объ-екта?

- Хочу заверить вас, что уже в этом году в данном направлении будут

предприняты первые шаги. И я не говорю лишь об оформлении необ-ходимых документов, а о конкретных действиях. За довольно короткое вре-мя я провел несколько встреч с пред-ставителями местных администра-ций пригородных населенных пун-ктов Кишинева, на землях которых планируется построить терминал. Да, на данном этапе все еще остается открытым вопрос о земельном участ-ке. Руководство мэрий не очень-то сговорчиво… Но Таможенной службой рассматриваются несколь-ко вариантов решения данной про-блемы. И, должен сказать, встретил поддержку и понимание со стороны нескольких руководителей местных администраций. Пока не буду назы-вать конкретные «адреса». В интере-сах дела…

- Об участке какой площади идет речь?

- По предварительным оценкам, для того, чтобы построить современный терминал, оснащенный всей необхо-димой инфраструктурой, необходи-мо от 10 до 14 гектаров. Но сейчас во-прос даже не в этом. Тут очень важ-но получить согласие собственника земли. Ведь появление терминала повлечет улучшение инфраструкту-ры пригорода, увеличение количе-ства рабочих мест и т.д.

- Несмотря на массу предпринима-емых действий, проведение целого ряда мероприятий, таможня все еще занимает первые строчки в так назы-ваемых рейтингах об уровне корруп-ции. Что вы, как первое лицо в систе-ме, намерены сделать для того, что-бы сузить масштабы этого явления?

- Я согласен с тем, что полностью искоренить коррупцию в нашей об-ласти практически невозможно. Это доказывает и опыт развитых стран. Например, в Англии, каждая третья продаваемая сигарета - контрабанд-ная, что является прямым доказа-тельством присутствия коррупци-онных элементов в системе. Именно поэтому я никогда не скажу, мол, вот – я пришел и полностью искореню коррупцию. По одной простой при-чине – это не в моих силах. Един-ственное, чего я хочу и намерен до-биться – сократить показатели по этой статье. В данной ситуации

Интервью номера

Page 6: Mai-Iunie

4 5

INTERVIEWочень важно отработать эффектив-ное сотрудничество со всеми пра-воохранительными органами. Ведь у каждой структуры есть своя ком-петенция. И если мы не осознаем, что в интересах общего дела нужно работать сообща, а не на собствен-ную статистику и пиар, ощутимого результата будет очень сложно до-биться. Одним словом, в этом слу-чае, я выступаю за партнерские, а не конкурентные действия госведомств. Я поделился своей позицией с колле-гами из министерств, служб и вроде бы нашел поддержку. А практика по-кажет, к чему мы придем. Я бы хотел сказать, что говорить о коррупции в таможенных органах и не говорить о том, что это лишь одно звено длиной цепочки – нель-зя. Приведу пример – псевдоэкспорт. Он же влечет за собой возмещение НДС, который осуществляется не та-моженными, а налоговыми органа-ми… Потом – контрабанда. В этом случае, чтобы обеспечить беспре-пятственную доставку незадеклари-рованного груза по адресу назначе-ния, он, зачастую, сопровождается недобросовестными представителя-ми некоторых правоохранительных органов. Так что возлагать всю от-ветственность и вину исключитель-но на таможню, просто не честно. Помимо этого, участники соци-ологических опросов, на основании которых и составляются рейтинги об уровне коррупции, не учитывают один простой момент. Что я имею в виду? Говоря о том, что дали взятку на границе, люди зачастую не раз-личают, сотруднику какой именно службы была «преподнесена благо-дарность». А до недавнего времени в зоне таможенного контроля присут-ствовало семь служб. Я очень жду, ка-ковы будут результаты опросов, когда на границе останутся только тамо-женники и пограничники. Почти уверен, что показатели существенно снизятся. Но в то же время я не ис-ключаю, что картина изменится не-значительно. И, к сожалению, на то есть объективные причины. Прежде всего, это низкий уровень оплаты труда. Давайте будем честными до кон-ца и признаем, что не может инспек-тор, получающий 2-2,5 тыс. леев, а то и меньше, при этом, живущий в Ки-шиневе, снимающий квартиру, со-держащий семью, не поддаться со-

блазну. Ежедневному.

- Но уже неоднократно говорилось о том, что сотрудникам таможни нуж-но предоставить достойную зарпла-ту…

- Я согласен с тем, что таможенник, как собственно, и сотрудники на-логовых, судебных органов должны получать такую зарплату, которая позволила бы им оставаться патри-отами. Хочу сказать, что нами уже разработаны предложения, пред-усматривающие повышение в бли-жайшей перспективе размера опла-ты труда в таможенной системе. Но он все равно не будет доведен до уровня, который позволит в полном объеме покрывать ежедневные по-требности... Тут все намного сложнее, чем ка-жется на первый взгляд. В этом слу-чае нужно учитывать тот факт, что есть макроэкономические показате-ли, которые находятся под присталь-ным вниманием и жестким контро-лем международных финансовых структур. И мы не можем себе позво-лить поднять зарплату в бюджетной сфере в 2-3 раза, так как это повлечет за собой рост инфляции со всеми вытекающими обстоятельствами…

- Господин директор, в последнее время ходят слухи о том, что пред-приятие «Moldvama Grup», учреди-телем которого является Таможенная служба, находится на грани банкрот-ства. Эти разговоры соответствуют действительности?

- Конечно же, нет. Предприятие пе-ревыполняет плановые показатели, работает над внедрением реальных планов развития. И я не понимаю, от кого исходит этот черный пиар. Ска-жу лишь одно - у «Moldvama Grup» хорошие перспективы роста, и недо-брожелатели зря тратят свое время и «усилия».

- На каких принципах будут строить-ся взаимоотношения Виорела Мель-ника – гендиректора Таможенной службы с представителями бизнеса?

- Еще в прошлом году при Тамо-женной службе был создан Консуль-тативный совет, в состав которого вошли деловые люди, представи-тели ряда отраслевых ассоциаций. Я намерен увеличить его числен-ность за счет предпринимателей, представляющие различные сектора экономики, привлечь патронаты. Та-ким образом, расширится аудитория лиц, которые смогут контактиро-вать со мной напрямую. Считаю, что сотрудники таможенных органов должны в любой момент ответить на вопросы, задаваемые не только пред-принимателями, но и физическими лицами. Помимо этого, я возлагаю большие надежды на популяриза-цию «горячей линии». Поверьте, та-можня открыта для диалога и гото-ва принять любую конструктивную критику. Только честные и коррект-ные взаимоотношения с бизнесом позволят нам исключить те недопо-нимания, которые еще существуют.

Татьяна Смешная

Интервью номера

Page 7: Mai-Iunie

6 7

ASYCUDA mplementarea unui sistem informaţional poate fi comparat cu confecţionarea unei haine noi, care începe cu proiectarea şi fi -nisează cu decorarea acesteia. Pentru ca haina să servească mult timp, e necesar a se ţine cont de specifi cul corpului persoa-nei care o va purta. Rezultatul fi nal depin-de de măiestria fi ecărui meşter în parte şi a întregului colectiv care a participat la con-fecţionarea produsului în ansamblu. În anul 2005, cînd Serviciul vamal al Republicii Moldova a fi nalizat realiza-rea proiectului “Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est”, care a fost fi nanţat de Banca Mondială, a luat start implementarea sistemului informaţi-onal ASYCUDA World. La început unii dintre participan-ţii proiectului îl idealizau, considerînd că acesta va rezolva toate problemele exis-tente în activitatea vamală, alţii considerau că proiectul va suferi eşec. Realitatea însă întotdeauna diferă de supoziţiile omului. Acum putem spune că, pe parcursul im-plementării proiectului, s-a reuşit rezolva-rea mai multor probleme care persistau în sistemul vamal pîna la implementarea sis-temului informaţional. Cele mai frecvente neajunsuri erau legate de interpretarea li-beră neuniformă a legislaţiei în vigoare la diferite birouri vamale. Dar, ar fi cazul să recunoaştem că, în pofi da unor realizări, au mai rămas careva probleme nerezolva-te şi, ca oricare sistem informaţional, ASY-CUDA World are şi unele neajunsuri. Însă despre aceste momente voi vorbi mai jos. Actualmente, în plan global, Servi-ciul vamal dispune de un sistem informa-ţional performant, care se bazează pe cele mai moderne tehnologii informaţionale şi pe realizările avansate din domeniul tele-comunicaţiilor. Sistemul informaţional implementat în Moldova asigură legătura între autoritatea centrală, birourile, pos-

turile vamale, agenţii economici şi brokerii vamali, garantînd transferul şi verifi carea documentelor pe cale electronică. ASYCUDA se descifrează ca Auto-mated SYstem for CUstoms DAta (sistem au-tomatizat pentru informaţiile vamale) şi este destinat gestionării tranzacţiilor va-male. El a fost dezvoltat de către UNC-TAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pen-tru Comerţ şi Dezvoltare) şi implementat pînă în prezent în peste 85 de ţări. Ţări-le Baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), România, Macedonia, Bosnia şi Herţego-vina, Slovacia sînt exemple de state care, asemenea Moldovei, au ales ASYCUDA ca suport al reformei în sistemul vamal. Ultima versiune a ASYCUDA, numită ASYCUDA World, pentru prima dată în lume, a fost implementată anume în Re-publica Moldova. Printre avantajele obţinute pîna în prezent în urma implementării sistemului informaţional ASYCUDA World sînt:1. Elaborarea sau modifi carea actelor le-gislative necesare susţinerii din punct de vedere juridic a implementarii sistemu-lui ASYCUDA World. Pentru constitui-rea acestora s-a purces la elaborarea unor acte juridice de mare importanţă, avînd ca obiec tiv permanent armonizarea prevede-rilor legislaţiei naţionale cu cele ale legisla-ţiei internaţionale şi, în special, cu legisla-ţia Uniunii Europene în domeniul vamal. Printre aceste documente se numără mo-difi cările efectuate în Codul vamal şi Re-gulamentul de aplicare a destinaţiilor va-male prevăzute de CV al RM. Tot în acest context au fost recodifi cate o mare parte din nomenclatoarele utilizate. Ele au fost adaptate la cele recomandate de organiza-ţiile internaţionale (Comisia Europeana, O.N.U., Organizaţia Mondiala a Vămilor, Organizaţia Mondială a Comerţului).2. Crearea prototipului naţional al sis-

temului informaţional ASYCUDA World, care a însemnat adaptarea sistemului la normele juridice din domeniul vamal şi fi s-cal utilizate în Moldova, precum şi la cerin-ţele specifi ce cu privire la tranzacţiile va-male. De asemenea, s-a lucrat la localizarea componentelor sistemului, asigurîndu-i un nivel de adaptabilitate cît mai apropiat de cerinţele şi cunostinţele utilizatorilor din sistemul vamal.3. Ridicarea nivelului de califi care al co-laboratorilor vamali prin serii succesive de transfer de cunoştinţe cît mai cuprinză-toare către utilizatorii sistemului, atît din domeniul tehnic, cît şi din cel funcţional întru asigurarea pe viitor a autonomiei ne-cesare gestiunii efi ciente a sistemului, pre-cum şi dezvoltarea independentă de noi in-terfeţe în jurul nucleului central ASYCU-DA bazate pe aceleaşi tehnologii.4. Minimizarea rolului negativ al facto-rului uman prin intermediul înregistrării în sistemul informaţional al fi ecărei etape de vămuire a mărfurilor şi, ca rezultat, re-ducerea nivelului de corupţie.5. Micşorarea timpului necesar pentru vămuirea mărfurilor în urma utilizării criteriilor de selectivitate şi direcţionării tranzacţiilor pe culoarele de vămuire şi, ca rezultat, facilitarea trafi cului de comerţ ex-terior.

ASYCUDA WORLD: dezvoltarea continuăNadejda Niculai, şefa Secţiei clasifi care tarifară

Tema numărului

I

Page 8: Mai-Iunie

6 7

ASYCUDAASYCUDA6. Asigurarea în termeni restrînşi a or-ganelor centrale de specialitate ale admini-straţiei publice cu informaţie veridică ş.a. Astfel putem concluziona că imple-mentarea sistemului informaţional ASY-CUDA World în Republica Moldova a fi -nalizat cu succes, fapt care, în mare măsu-ră, s-a datorat şi califi cării înalte a angaja-ţilor Serviciului vamal. Colaborarea dintre experţii UNCTAD şi Serviciul vamal a fost exemplară, ceea ce a permis depăşirea tuturor difi cultăţilor care au apărut în tim-pul realizării acestui sistem modern de o complexitate deosebită. Numai lucrînd îm-preună, s-a putut să se ducă la bun sfîrşit realizarea unui sistem informaţional avan-sat, capabil să corespundă cerinţelor actua-le prezente şi de perspectivă ale organelor vamale. Printre neajunsurile Sistemului infor-maţional ASYCUDA World, în viziunea mea, la momentul actual, putem enumera următoarele:- Lipsa controalelor pentru asigurarea gradului necesar de veridicitate a datelor statistice;- Imposibilitatea de a tipări direct din sistem declaraţia vamală în detaliu şi lipsa modulelor informaţionale pentru tipizate-le DVV-1 şi DVV-2 (declaraţia valorii în vamă) şi formularul PV-1 (proceduri va-male). Ca rezultat, brokerii vamali şi decla-ranţii în nume propriu sînt nevoiţi să su-porte cheltuieli suplimentare pentru pro-curarea unor programe adiţionale;- Nu este rezolvată problema interco-nexiunii programului „Economist”, prin intermediul căruia se asigură drepturi-le de export/import achitate, cu Sistemul informaţional ASYCUDA World, prin in-termediul căruia se gestionează drepturile de export/import calculate. În consecinţă, apar divergenţe între sumele în cauză. În acelaşi timp, ar fi de dorit ca declaranţii să-şi poată vedea soldurile drepturilor de export/import achitate la cont. Asupra problemelor menţionate mai sus se lucrează şi ele vor fi rezolvate trep-tat. În scopul administrării ASYCUDA World, în anul 2007, a fost fondată Între-prinderea de stat „Vamtehinform” - meni-tă să asigure continuitatea dezvoltării Sis-temului informaţional integrat vamal şi ad-ministrarea acestuia în viitor. S-au întreprins măsuri şi întru dezvol-tarea şi implementarea modulelor adiţio-nale, în conformitate cu specifi cul Moldo-vei, pentru automatizarea activităţii orga-nelor vamale. Ca urmare a dezvoltării ASYCUDA World pe parcursul anului trecut a fost

implementat Protocolul dintre Serviciul vamal al R.M. şi Serviciul vamal de stat al Ucrainei cu privire la organizarea schim-bului de informaţii prealabile privind măr-furile şi mijloacele de transport deplasate peste frontiera de stat a Moldovei şi cea a Ucrainei, semnat la Bruxelles la 21 noiem-brie 2006. Ca rezultat al implementării acestui Protocol, începînd cu data de 01.02.2008, Serviciul vamal efectuează controlul tutu-ror tranzacţiilor la introducerea şi vămui-rea mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontiera de stat a Repu-blicii Moldova. Aici se urmăreşte scopul identifi cării tranzacţiei şi contrapunerii datelor privind compartimentul cantitatea şi preţul mărfurilor supuse declarării. Acţiunile care au fost întreprinse în comun cu EUBAM pe parcursul anului 2007 şi continuă în anul 2008, nemijlocit infl uenţează şi vor infl uenţa în viitor asu-pra majorarii încasărilor vamale în bugetul de stat. În perspectivă, se pune sarcina elabo-rării şi implementării modulului de decla-rare electronică a mărfurilor. Faptul că de-claraţia vamală poate fi depusă la biroul va-mal în formă electronică de la distanţă, iar prezentarea declaraţiei vamale pe suport de hîrtie va fi o formalitate, care va semnifi ca fi nisarea operaţiunii de vămuire al mărfu-rilor, poate, în mare măsură, să simplifi ce procesul tehnologic de lucru al vămii. Mo-

dulul menţionat cere utilizarea semnăturii digitale, care va asigura legalitatea docu-mentului electronic şi va face inu tilă pre-zentarea documentului pe hîrtie. Din punct de vedere tehnic Sistemul informaţional ASYCUDA World permite aplicarea semnăturii electronice pe decla-raţia vamală înscrisă pe serverul central şi utilizarea acesteia este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2008. Totodată, trecerea la declararea elec-tronică a tuturor mărfurilor care fac obiec-tul comerţului exterior va fi un pas logic de creare a unui sistem informaţional vamal desăvîrşit. După cum s-a menţionat mai sus, Re-publica Moldova este prima ţară în care a fost implementat sistemul ASYCUDA World, devenind astfel o referinţă pentru toate celelalte ţări membre O.N.U., care doresc implementarea acestei versiuni. Astfel, UNCTAD acordă atenţie specială proiectului din Moldova, asigurînd prin toate resursele suportul necesar bunului mers al dezvoltării sistemului, spre satis-facţia administraţiei vamale si a mediului de afaceri autohton.

Tema numărului

claraţia vamală poate fi depusă la biroul va-mal în formă electronică de la distanţă, iar prezentarea declaraţiei vamale pe suport de hîrtie va fi o formalitate, care va semnifi ca fi nisarea operaţiunii de vămuire al mărfu-rilor, poate, în mare măsură, să simplifi ce procesul tehnologic de lucru al vămii. Mo-

Page 9: Mai-Iunie

8 9

ASYCUDA voluţia domeniului de certifi care a mărfurilor în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ce a debutat la 1 iu-lie 2006. Atunci organele vamale au pre-luat de la Camera de Comerţ şi Industrie competenţa în materie de eliberare a cer-tifi catelor de origine ,,Forma A” pentru mărfurile exportate în statele UE. Acest fapt a fost impus de necesitatea creării unui mecanism efi cient în activitatea agenţilor economici care realizează ope-raţiuni atît de export, cît şi de import, a centralizării operaţiunilor de perfectare vamală a acestora la o singură instituţie, la un birou vamal unic, în raza căruia îşi desfăşoară activitatea. În planul de acţiuni din cadrul politi-cii europene de vecinătate (planul de ac-ţiuni PEV) pentru Moldova, adoptat în anul 2005, UE s-a angajat să ţină cont de posibilitatea acordării unor preferinţe comerciale autonome (ATP) suplimen-tare pentru Moldova, cu condiţia ca ea să-şi îmbunătăţească considerabil siste-mul de control şi de certifi care a originii mărfurilor. În 2006, Republica Moldova

şi-a reformat legislaţia vamală, astfel, la începutul anului 2007 fi ind atins un ni-vel calitativ nou de punere în aplicare a noii legislaţii. Pe lîngă faptul că reforma a fost im-plementată în termeni record, apreciaţi de experţii de la Bruxelles ca fi ind fără precedent în practica europeană, Repu-blica Moldova a obţinut un sistem de certifi care şi control al originii mărfuri-lor racordat şi armonizat cu normative-le şi practica europeană în domeniu. Iar Comisia Europeană a obţinut în urma reformei un partener viabil în persoana Serviciului Vamal al Republicii Moldova, capabil să ofere garantarea sistemului de certifi care a originii din numele guver-nului RM. În conformitate cu planul de acţiuni strategice, adoptat anual, în cadrul Servi-ciului Vamal, se efectuează o moderniza-re esenţială a sistemului informaţional. Adaptarea standardelor europene de certifi care şi control a originii mărfurilor în procedura electronică de vămuire se înscrie în această evoluţie cu o categorie

de facilitare a procedurilor impuse agen-ţilor economici – participanţi la comer-ţul exterior. În această ordine de idei, se înscrie şi integrarea sistemului informaţional de evidenţă şi control al certifi catelor de origine a mărfurilor SICOM în calitate de modul al Sistemului Informaţional ASYCUDA World. Prin urmare, a fost elaborat un mecanism de procesare in-formatică a certifi catelor de origine, care a fost implementat în practică începînd cu data de 1 august 2007. Este de menţionat faptul că, drept rezultat, a fost implementat un sistem electronic de gestiune şi control al certi-fi cării originii mărfurilor cu performan-ţe şi parametri cu titlu de noutate pentru organele vamale din statele membre ale CSI şi chiar CEFTA sau Uniunea Eu-ropeană. Implementarea acestui sistem pre-supune îmbunătăţirea condiţiilor de evi-denţă şi de verifi care a certifi catelor de origine a mărfurilor, informatizarea şi raţionalizarea formalităţilor de certifi -care a originii mărfurilor. Acest modul consolidează sistemul vamal în dome-niul certifi cării originii mărfurilor şi ur-măreşte stabilirea caracterului originar al mărfurilor pentru care se solicită cer-tifi catul de origine, precum şi volumul tranzacţiilor comerciale, frecvenţa ex-porturilor şi alte elemente care să con-fere siguranţă că derularea operaţiunilor de export a avea loc în limitele stabilite de normele privind regulile de origine. Modulul SICOM este utilizat de către colaboratorii vamali împuterniciţi din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal şi din birourile vamale unde se realizează completarea, tiparul, elibera-rea (confi rmarea), evidenţa şi analiza sta-tistică a certifi catelor de origine care se

Implementarea siste-mului informaţional de certifi care şi control al mărfurilor – SICOMIon Cornea, inspector principal al Secţiei originea mărfurilor

Tema numărului

E

Page 10: Mai-Iunie

8 9

ASYCUDAeliberează agenţilor economici (expor-tatorului sau reprezentantului său legal) în scopul confi rmării ţării de origine a mărfurilor conform criteriilor stabilite prin lege. Procesarea corectă şi rapidă a cer-tifi catelor de origine reprezintă cerinţa principală a oricărui serviciu vamal mo-dern şi se prezintă ca un element cheie în racordarea activităţii organelor vama-le ale Republicii Moldova la standardele existente ale UE. Atingerea acestui obiec-tiv este remarcabil şi prin implementarea modulului SICOM, care permite realiza-rea unor sarcini strategice precum:- vizualizarea on-line a certifi catelor de origine a mărfurilor eliberate în toate birourile vamale;- vizualizarea certifi catelor de origine a mărfurilor eliberate unui agent econo-mic pentru un interval de timp specifi -cat;- vizualizarea certifi catelor de ori-gine a mărfurilor emise sub un anumit criteriu: EC CUMULATION, ISSUED RETROSPECTIVELY, DUPLICATE, etc.;- vizualizarea şi verifi carea tuturor certifi catelor de origine a mărfurilor eli-berate pentru un interval de timp speci-fi cat;- vizualizarea certifi catelor de origine a mărfurilor eliberate în cadrul unui bi-rou vamal pentru o perioadă de timp; Datorită implementării cu succes a modulului informaţional de certifi care şi control a mărfurilor - SICOM, toa-te certifi catele de origine a mărfurilor sînt repartizate de sistemul informaţio-nal ASYCUDA World pe patru direcţii principale: Certifi cate de origine ,,FORM A” – act justifi cativ care confi rmă univoc ţara de origine a mărfurilor exportate în sta-tele care nu sînt membre ale Uniunii Eu-ropene şi care acordă Republicii Moldo-va preferinţe comerciale conform Siste-mului Generalizat de Preferinţe (GSP); Certifi cate de transport ,,EUR.1” – act justifi cativ care confi rmă univoc ţara de origine a mărfurilor conform crite-riilor de origine stabilite în conformita-te cu Acordul Central European de Co-merţ Liber (CEFTA); Certifi cate de origine ,,Forma CT-1” – act justifi cativ care confi rmă univoc ţara de origine a mărfurilor conform cri-teriilor de origine stabilite în conformi-tate cu Acordul de Creare a Zonei de Co-merţ Liber în cadrul Comunităţii State-lor Independente (CSI); Certifi cate de circulaţie a mărfurilor

,,EUR.1” – act justifi cativ care confi rmă univoc ţara de origine a mărfurilor ex-portate în statele Uniunii Europene în cadrul Preferinţelor Comerciale Auto-nome (ATP). Astfel, ceea ce ne este transpus de sis-temul informaţional reprezintă patru do-cumente electronice, care se vor supune fl uxului de procesare a datelor aferente activităţilor de eliberare a certifi catelor de origine. Fiecare document electronic (care reprezintă însuşi certifi catul de ori-gine), în parte, va gestiona anumite in-formaţii referitoare la: datele de identifi -care a certifi catului, mărfurile certifi cate etc. Destinaţia documentelor electronice (certifi catele de origine electronice) este crearea, stocarea, înregistrarea, modifi -carea şi păstrarea în baza de date a infor-maţiilor privind certifi catele de origine a mărfurilor eliberate agenţilor economici (exportatorilor). SICOM a fost proiectat pentru a sa-tisface cerinţele statistice şi vamale lega-te de tranzacţiile economice externe ale agenţilor economici, începînd cu func-ţiile vamale de bază (istoricul exporta-torului, rezultatele obţinute în activită-ţile anterioare, a solicitat sau nu anterior eliberarea certifi catului de origine, cît de frecvent solicită certifi catul de origine a mărfurilor etc.) şi mergînd pînă la facili-tăţile oferite pentru Moldova. Pentru Republica Moldova necesi-

tatea şi scopul implementării sistemului informaţional de certifi care şi control al mărfurilor a fost îndreptat spre îmbu-nătăţirea considerabilă a întregului sis-tem de control şi de certifi care a originii mărfurilor – cerinţă înaintată de Comi-sia Europeană în vederea obţinerii Pre-ferinţelor Comerciale Autonome (prefe-rinţe comerciale de care Republica Mol-dova benefi ciază, conform Regulamen-tului CE nr.55/2008 „De introducere a unor preferinţe comerciale autonome pentru Republica Moldova şi de modifi -care a Regulamentului Comisiei Europe-ne nr.980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei Europene” începînd cu data de 1 martie 2008). Totodată, aceas-tă modernizare a devenit stringentă în contextul semnării ,,Planului de acţiuni RM-UE”, dezvoltării relaţiilor economi-ce externe, globalizării economice, posi-bilităţii aplicării tehnologiilor informaţi-onale moderne. Atenţia Serviciului Vamal este în permanenţă focalizată pe mediatizarea noului sistem de certifi care şi control al originii mărfurilor în mediul de afaceri. Acest fapt ne este demonstrat şi de anali-zele efectuate în ultimul timp, care deno-tă o activitate efi cientă a Serviciului Va-mal în domeniul certifi cării mărfurilor şi care demonstrează o implementare efi ca-ce a noului sistem, racordat la cerinţele şi standardele europene.

Tema numărului

Page 11: Mai-Iunie

10 11

ASYCUDA Таможенной службе Молдовы информатизации отводится особое внимание, а информационные тех-нологии пронизывают абсолютно все процессы деятельности струк-туры. Осознавая значимость IT-ин-теграции таможни, а также в связи с внедрением системы таможенного оформления Asycuda World, в мар-

те 2007 г. правительство приняло решение о создании специального ведомства, отвечающего за адми-нистрирование, поддержку, а также обеспечение деятельности инфор-мационной системы Таможенной службы и всех ее подразделений. Так, около года назад появилось го-спредприятие «Vamtehinform». В конце 2005 г. все таможенные офисы в Молдове начали использо-вать современную информацион-ную систему «Asycuda World» для

декларирования грузов и обработ-ки таможенных деклараций. Стои-мость реализации данного проекта составила более $9 млн. При этом, $7,2 млн. в виде преференциального кредита Молдове предоставил Все-мирный банк. Еще $1,1 млн. выде-лило правительство Молдовы, $1,2 млн. – правительство США.

Asycuda World внедрялась при поддержке и непосредственном уча-стии экспертов UNCTAD. Создание и развитие Информационной ин-тегрированной системы таможни было возложено непосредственно на Таможенную службу и, в частно-сти, на ГП «Vamtehinform».

- Asycuda World внедряется во мно-гих странах мира и является ком-плексной системой, которая значи-тельно ускоряет и упрощает про-

цедуру таможенного оформления, - рассказывает руководитель ГП «Va-mtehinform» Людмила Олару. – Си-стема представляет собой центра-лизованную базу данных таможен-ных документов, которая хранится на сервере в Таможенной службе. Принцип работы в системе несло-жен: таможенный брокер работает с ней через web-интерфейс, и тамо-женные декларации создаются и за-полняются в режиме он-лайн. Еди-ная база данных исключает необ-ходимость регистрации компаний только в одном таможенном офисе и подачи деклараций только на той таможне, где зарегистрирована ком-пания. Кроме этого, система значи-тельно упростила контроль на вну-тренних таможенных постах. Первоначально Asycuda Worldвключала три основных модуля по учету операций, осуществляе-мых экономическими субъектами. В частности, на момент внедрения уже функционировал модуль тамо-женной декларации, модуль учета национальной транзитной деклара-ции Т1 и модуль карнета TIR. В 2006 году были разработаны два допол-нительных модуля для учета опера-ций, осуществляемых физическими лицами: PV-14 – регистрация физи-ческих лиц и TV-25 – декларирова-ние транспортных средств физиче-скими лицами, а в течение 2007 года - еще 12 новых модулей. Asycuda Wo-rld - динамическая система, которая позволяет формировать дополни-тельные национальные модули, над чем, собственно, и работает «Vamt-ehinform». Использование Asycuda World позволяет анализировать данные с

«Vamtehinform» -IT-двигатель Таможенной службы

Тема номера

В

Page 12: Mai-Iunie

10 11

ASYCUDAтем, чтобы определить процедуру прохождения таможенного досмо-тра для юридических лиц: в зависи-мости от «степени доверия» систе-ма направляет юридическое лицо в один из трех «коридоров» - крас-ный, зеленый и желтый. В «зеленый» коридор направ-ляется товар, не запрещенный для внешнеторговой деятельности, не попадающий под критерии риска, при наличии правильно оформлен-ной декларации. Если при анализе декларации инспектор выявляет не-соответствие данных, описанных в таможенной декларации, с фактиче-скими данными товара (например, некорректно заполнена товарная но-менклатура или неправильно указа-на страна происхождения), - груз на-правляется в «желтый» коридор для более детальной проверки. При бо-лее серьезных нарушениях и попа-дание под критерии риска груз на-правляется в «красный» коридор для прохождения физического досмо-тра. Специалисты Таможенной службы разработали около 40 кри-териев, по которым проводится анализ рисков, что позволяет четко определять степень прозрачности и добросовестности работы любо-го участника внешнеэкономической деятельности. Критерии риска зада-ются в Asycuda World при помощи сложных алгоритмов, которые по-стоянно обновляются, улучшаются и дополняются. Система проверки автоматически определяет уровень риска груза и рекомендует соответ-ствующую процедуру контроля. Например, если в Великобритании

зафиксирована вспышка коровье-го бешенства, то Таможенная служ-ба будет осуществлять тщательную дополнительную проверку мяса, по-ступающей из этой страны. Возможность осуществлять экс-портно-импортные операции по «зеленому» или «желтому» коридо-ру облегчает и сокращает время та-моженного оформления и контроля грузов. Asycuda World предоставляет возможность любому предприни-мателю работать в режиме «зелено-го коридора». И даже те фирмы, ко-торые попали в «черный список» и вынуждены проходить «красным ко-ридором», со временем могут перей-ти на другую дорожку, если будут ра-ботать без нарушений. Однако периодически про-водится проверка экономических субъектов. Система выборочно на-правляет его в определенный кори-дор доверия. Поэтому иногда груз даже с правильно оформленными документами, не попадающий под критерии риска, подвергается физи-ческому досмотру. Предпринимате-ли уже осознали преимущества ра-боты строго в рамках закона и всеми силами стремятся попасть в «груп-пу доверия», а нарушений правил внешней торговли и перевозки гру-зов стало намного меньше. Надо отметить, что возмож-ность вмешательства в процедуру оформления, а также контроля де-клараций в системе Asycuda World имеют только уполномоченные со-трудники ТС. Информационная система фиксирует каждый шаг в процессе оформления грузов. Изме-нения в уже поданную декларацию

вносятся в соответствии с действу-ющим законодательством. Вносить корректировки может только упол-номоченное лицо, при этом указы-вается дата, время, фамилия и имя уполномоченного, а также все ис-правления. Акт инспекции, на осно-вании которого вносятся изменения, вручается таможенному брокеру. В случае, если декларация заблокиро-вана, ни один инспектор не сможет продолжить ее оформление без до-полнительного разбирательства. Любое изменение в декларации, а тем более ее аннулирование, воз-можно только после изучения ситу-ации специальной комиссией. При этом в базе данных не только отсле-живается процедура создания новой декларации, но и сохраняется вся история аннулированного докумен-та. По словам Людмилы Олару, в настоящее время все таможенные декларации дублируются в «бумаж-ном» варианте. Однако уже в бли-жайшем будущем в Asycuda World будет внедрена цифровая подпись, и предоставление распечатанного варианта декларации не будет необ-ходимым.

- Технически Asycuda World позво-ляет подписывать декларации на сервере цифровой подписью, ко-торая обеспечит их юридическую силу и сделает ненужным предо-ставление бумажных деклараций для юридического подтверждения операции. Но молдавское законода-тельство в области цифровой под-писи еще недостаточно совершен-но и, чтобы на практике не стол-кнуться с «пробелами» в системе, оно должно быть доработано, чет-ко регламентировано, - комментиру-ет Людмила Олару. – Теоретически аутентификация клиента на сервере возможна даже по биометрическим данным, но пока все упирается в за-конодательство. Поддержка работы системы Asy-cuda World является только одним из направлений деятельности «Vamteh-inform». В компетенцию предприя-тия также входит разработка и под-держка новых информационных си-стем и обеспечение работы всех те-лекоммуникаций Таможенной служ-бы.

- Деятельность таможенных органов

Тема номера

Page 13: Mai-Iunie

12 13

ASYCUDAASYCUDATema numărului

предполагает тесное сотрудниче-ство с другими службами, - расска-зывает Людмила Олару. - Многие из них используют в работе устарев-шие технологии, дублируют в доку-ментах данные, которые уже внесе-ны таможенниками. С целью уни-фикации оформления документов и снижения количества служб в зоне контроля «Vamtehinform» разработа-ло проект Unipas, первый этап вне-дрения которого уже успешно завер-шен. Unipas заменит ранее действу-ющую систему контроля Frontiera, а также включает часть функций, перешедших к таможне в связи с упразднением Агентства по между-народным автомобильным перевоз-кам (AMTAI).

- «Vamtehinform» продолжает рабо-тать над внедрением, эксплуатаци-ей и поддержкой информационных систем интегрированной инфор-мационной системы Таможенной службы, обеспечением информаци-онной и технико-прикладной функ-циональности, безопасности систем и данных, оборудования, локальных сетей, - говорит Людмила Олару. - В частности, речь идет о разработке и модификации номенклатуры, ал-горитмов расчета в Asycuda World, разработке новых модулей и моду-лей по формированию баз данных, создании новых локальных сетей и модернизации старых. В прошлом году мы обеспечили переход всех пользователей внутренней сети Та-моженной службы в администра-тивную систему нового типа Activ Directory. Для повышения прозрачности и уровня осведомленности обще-ственности о таможенной деятель-ности, а также улучшения отноше-ний с экономическими субъектами, Таможенная служба внедрила новую форму информирования электрон-ный канал E-Channel. Все заинте-ресованные физические и юриди-ческие лица получили возможность подписаться на рассылку E-channel и получать на свой адрес электрон-ной почты в режиме реального вре-мени главные новости о деятельно-сти таможенных органов. Речь идет об изменениях в таможенных проце-дурах, планах по развитию, реализу-емых проектах, вакантных долж-ностях и др. новостях, размещен-ных на сайте Таможенной службы

(www.customs.gov.md). Техническую поддержку электронного канала Е-channel, а также оптимизацию и модификацию веб-страницы Тамо-женной службы обеспечивает «Vamt-ehinform». Следующий масштабный про-ект, предусмотренный Концепцией системы оперативного мониторин-га за передвижением автомобилей и лиц на таможенных пунктах, - си-стема видео-наблюдения на тамо-женных постах Молдовы. До конца текущего года на нескольких пун-ктах таможенного контроля страны и, в первую очередь, на границе с

Приднестровьем, пройдет тестиро-вание система видео-наблюдения. Каналы оптической связи Таможен-ная служба планирует арендовать у операторов мобильной связи. Ин-формация со всех установленных видеокамер на таможенных пунктах будет поступать в режиме реально-го времени в центральный аппарат службы и, при необходимости, запи-сываться. Таким образом, будет обе-спечена полная безопасность тамо-женных постов. Это же позволит от-слеживать транспортные средства, пересекающие границу, предотвра-щать нелегальный трафик людей и незаконное перемещение грузов. Новшество позволит также если не исключить, то хотя бы свести к ми-нимуму случаи коррупции в тамо-женных органах. Администрирова-нием системы видео-наблюдения за-ймется «Vamtehinform».

В рамках Стратегии Таможен-ной службы по улучшению про-фессиональной подготовки сотруд-ников таможни в области инфор-мационных технологий «Vamtehin-form» обеспечивает непрерывную деятельность службы «hot-line». Это внутренняя служба поддержки, по-зволяющая обеспечить non-stop-де-ятельность информационных си-стем Таможенной службы.

- К сожалению, уровень компью-терного образования таможенников очень сильно отличается, - поясня-ет Людмила Олару. - Некоторые со-

трудники с техникой совершенно «не дружат». Специально для реше-ния вопросов технической поддерж-ки у нас действует телефон «горя-чей линии». Таким образом, к нам может обратиться любой таможен-ник, столкнувшийся с технической проблемой. Для повышения IT-ком-петенции работников системы по нашей инициативе в Центре под-готовки таможенных сотрудников ведется специальный курс лекций. Рост компьютерной и технической грамотности таможенников крайне необходим, поскольку информати-зация системы – непрерывный про-цесс. Таможенная служба не только должна, просто обязана, следовать мировым тенденциям и внедрять са-мые современные информационные технологии.

Ольга Коларь

Page 14: Mai-Iunie

12 13

ASYCUDAASYCUDAЧто такое NCTS? Новая Компьютеризированная Си-стема Транзита (NCTS) - это Евро-пейская единая транзитная систе-ма, основанная на работе с элек-тронными декларациями. Она раз-работана для обеспечения лучшего управления и контроля за процеду-рой общего транзита Европейского Сообщества. Общий транзит Европейского Сообщества подразумевает пере-движение товаров между странами – членами ЕС (включая 10 новых стран, которые присоединились 1 мая 2004 года), Болгарией и Румы-нией. Европейская Конвенция об общем транзите является соглаше-нием, обеспечивающим взаимную систему таможенных перевозок гру-зов между странами Европейского Сообщества и странами Европей-ской Ассоциации Свободной Тор-говли (EFTA включает Норвегию,

Швейцарию, Лихтенштейн и Ис-ландию).

Почему необходимо внедрить NCTS? Система NCTS была разработана после появления результатов от-чета, сделанного по запросу Евро-парламента о мошенничестве на та-можне. Эта система является основ-ным элементом реформ, направ-ленных на обеспечение безопасно-сти системы транзита. Было выявлено, что система бумажных документов, применя-емая на данный момент, уязвима перед мошенничеством и не спо-собна обеспечить достойный уро-вень управления и контроля за транзитным передвижением то-варов. Наблюдается все более за-метное отсутствие четкости и по-следовательности в процедурах, а также недостаток эффективного административного руководства и

сотрудничества между таможенны-ми управлениями. Это привело к промедлениям, стоившим немалых финансовых затрат, к недопонима-нию между компаниями и стало со-пряжено со все возрастающим ри-ском мошенничества.

Как работает NCTS? Все компании, пользующиеся Про-цедурами Общего Транзита в Евро-пейском Сообществе, могут при-бегнуть к помощи системы NCTS. Необходимо приобрести оборудо-вание для отправления и получения электронных сообщений NCTS. В результате, все декларанты будут вводить декларации о транзите, а также любую другую необходимую информацию о прибытии товаров в NCTS в электронном формате. Связанные таким образом декла-ранты во время проведения проце-дуры будут получать электронные сообщения с ключевой информа-цией о принятии декларации, вы-пуске товаров на транзит, снятии обязательств и т.д. как в учрежде-нии отправления, так и в учрежде-нии назначения.

Тема номера

NCTS: ВОПРОСЫ И ОТВЕТЫ Витянис Алишаускас, координатор/консультант технической помощи для таможни в Украине и МолдовеВальдас Довиденас, координатор/консультант технической помощи для таможни в Украине и МолдовеЮлия Стефогло, помощник группы консультантов технической помощи для таможни в Молдове

Page 15: Mai-Iunie

14 15

ASYCUDAASYCUDA По системе NCTS доступны два типа процедур: Нормальные Про-цедуры и Упрощенные Процедуры. Пользуясь Нормальными Про-цедурами, любая компания, связан-ная с NCTS, сможет подать деклара-цию в любом Учреждении Отправ-ления. У такой компании также бу-дет возможность «подать деклара-цию предварительно», т.е. ввести декларацию до физического предо-ставления товара. Согласно Упрощенным Про-цедурам, Уполномоченные Отправители/Получатели смогут осуществлять операции Общего Транзита Европейского Сообще-

ства без предоставления товаров и соответствующей документации на таможне. Однако, они должны быть связаны по системе NCTS и подавать декларации в электрон-ном виде. Для большей наглядности ниже приведены схемы работы NCTS в Учреждении Отправления (Схема 1), Учреждении Транзита (Схема 2) и Учреждении Назначения (Схема 3).

НОРМАЛЬНАЯ ПРОЦЕДУРА(IE – электронный обмен данны-ми)[Товары предоставляются в Учреж-дение Отправления (УчОтп)]A. Ввод данных предпринимателя B. Отправление декларации (IE15) в Учреждение Отправления C. Дополнительные сообщения (по-правки, запрос о выпуске на тран-зит и т.д.) не были размещены, что-бы не закрывать основной схемы D. Распечатка сопроводительных документов и перечня товаров ( Ac-cDoc & LoI (= выпуск на транзит) в Учреждении Отправления

E. Отправление сообщения (IE01) в Учреждение Назначения (УчНаз)F. Перевозка товаров + AccDoc & LoI из Учреждения Отправления в Учреждение Назначения

УПРОЩЕННАЯ ПРОЦЕДУРА [Товары не предоставляются в Учреждении Отправления]1. Ввод данных предпринимателя 2. Отправление декларации (IE15) в Учреждение Отправления 3. Дополнительные сообщения (по-правки, запрос о выпуске на тран-зит и т.д.) не были размещены, что-бы не закрывать основной схемы 4. Отправление сообщения о вы-пуске на транзит (IE29) предпри-нимателю 5. Отправление сообщения (IE01) в Учреждение Назначения 6. Распечатка AccDoc & LoI в Учреждении Предпринимателя 7. Перевозка товаров + DocAcc & LoI из Учреждения Предпринима-теля в Учреждение Назначения 1. Выпуск на транзит + отправле-ние сообщения (IE01) в Учрежде-ние Назначения 2. Отправление сообщения (IE50) всем Учреждениям Транзита 3. Перевозка товаров + AccDoc & LoI из Учреждения Отправления в Учреждение Назначения 4. Предоставление товаров + Acc-Doc & LoI в каждом Учреждении Транзита 5. Если транзит принят --> от-правление сообщения о пе-ресечении границы(IE118) в Учреждение Отправления

НОРМАЛЬНАЯ ПРОЦЕДУРА A. Прибытие и предоставление ре-зультатов перевозки (товары+ Acc-Doc & LoI) в Учреждение Назначе-ния (= прибытие товара)

B. Прибытие зарегистрировано (IE06) в Учреждении Отправления C. Сообщение о результатах тамо-женного досмотра (IE18) в Учреж-дение Отправления

УПРОЩЕННАЯ ПРОЦЕДУРА 1. Прибытие и предоставление ре-зультатов перевозки (товары+ Acc-Doc & LoI) в Учреждение Предпри-нимателя 2. Отправление сообщения о при-бытии (IE07) в Учреждение Назна-чения 3. Отправление разрешения на раз-грузку (IE43) Предпринимателю 4. Прибытие зарегистрировано (IE06) в Учреждении Отправления 5. Отправление сообщения о раз-грузке (IE44) в Учреждение Назна-чения 6.Отправление сообщения о резуль-татах таможенного досмотра (IE18) в Учреждение Отправления 7. Возврат документов (AccDoc & LoI) в Учреждение Назначения

Какие преимущества дает NCTS пред-принимателю? Преимущества использования NCTS для компаний включают: • Улучшенное качество услуг – меньше время ожидания на тамож-не, бóльшая гибкость в предъявле-нии деклараций • Более быстрый контроль и вы-пуск товаров на таможне отправ-ления, что в результате приведет к более раннему запуску процедуры транзита. • При помощи электронного со-единения с безбумажной средой для транзита происходит экономия средств, времени и усилий, затра-чиваемых во время продолжитель-ных бумажных процедур для декла-рирования товаров. • Возможность интеграции про-цедур подачи электронных декла-раций на транзит с сущетсвующей компьютеризированной системой компании • Бóльшая четкость транзитных операций и логичность требова-ний • Дополнительные выгоды для компаний, пользующихся Упро-щенными Процедурами в качестве Уполномоченных Отправителей и Получателей.

Тема номера

Page 16: Mai-Iunie

14 15

PERSPECTIVES

Чуть больше двух месяцев назад государственное предприятие «Mol-dvama Grup» сменило руководство. Администратором компании стала Сильвия Гроссу.

- Госпожа Гроссу, государственное предприятие «Moldvama Grup» было создано сравнительно недавно. Что оно представляет собой сегодня?

- Наше предприятие было создано по решению правительства в нача-ле 2003 года. Среди основных ви-дов деятельности, помимо хранения грузов в режиме таможенного скла-да, изначально значилось и оказание услуг по таможенному оформлению товаров. Позже мы занимались и об-учением специалистов в данной об-ласти. Сегодня штат предприятия насчитывает более 100 сотрудников, в том числе, 30 специалистов по та-моженному оформлению грузов. Не-смотря на то, что мы сравнительно молодое предприятие, за довольно короткий срок добились очень не-плохих результатов.

- «Moldvama Grup» – единственный государственный таможенный бро-кер. Как складываются отношения с остальными операторами этого рынка?

- Признаюсь, тесного сотрудниче-ства с ними я не ощутила. И отча-сти, мне это несколько непонятно. Ведь с ними мы работаем в одном направлении, в одинаковых зако-нодательно-нормативных условиях. И мне, как руководителю предпри-ятия, очень жаль, что в последнее время некоторые «коллеги» по рын-

ку продвигают в нашем отношении не совсем честную политику. К при-меру, совсем недавно, появились слу-хи о том, что «Moldvama Grup» нахо-дится на грани банкротства, и впол-не серьезно рассматривается вопрос о закрытии предприятия. Поверьте, это не соответствует действительно-сти. Неприятно, что некоторые кон-куренты идут на такие приемы, лишь бы переманить того или иного эко-номического субъекта. Я понимаю, что существуют правила рынка. Но черный пиар не делает чести тем, кто распространяет его.

- А каковы финансовые результаты деятельности предприятия? Ведь именно они способны развеять лю-бые сомнения…

- Приведу лишь несколько цифр, которые красноречиво характери-зуют наше состояние. По итогам прошлого года, оборот «Moldvama Grup» превысил запланированный в начале 2007 года показатель на 22%. При этом, полученная предприяти-ем прибыль превысила 1 млн. леев. Плюс ко всему, в январе-марте теку-

щего года план сборов был перевы-полнен на 5%. Поэтому у нас есть все основания полагать, что и в текущем финансовом году нам удастся пере-выполнить план доходов, как мини-мум на 1,5 млн. леев.

- За счет каких именно мероприя-тий планируется увеличить план сборов?

- В первую очередь, мы намерены активно расширить присутствие своих специалистов по таможенно-му оформлению грузов на всей тер-ритории республики. В частности, на севере и на юге страны. Но, мы, как собственно и другие операторы, сталкиваемся с проблемой нехват-ки квалифицированных кадров. В частности, на данном этапе мы го-товы трудоустроить около 20 специ-алистов, а их нет. И тут причина не в том, что у нас более низкий уровень оплаты труда, как считают многие. Мало кто из частных таможенных брокеров может похвастаться тем, что их специалисты заработали за один квартал более 50 тыс. леев. А у нас такие показатели есть. В этом

«Moldvama Grup» стремится к налаживанию честных партнерских отношений

с операторами рынка таможенных брокеров

Перспективы

15

Page 17: Mai-Iunie

16 17

PERSPECTIVESслучае нужно учитывать один нема-ловажный факт: потенциальные ра-ботники не заинтересованы в трудо-устройстве в регионах с низким гру-зопотоком, так как они понимают, что обеспечить себе достойный за-работок будет не совсем просто. Но, как бы там ни было, мы будет актив-но действовать в этом направлении. В конце концов, здесь нужно учиты-вать и другой немаловажный фак-тор: «Moldvama Grup» было созда-но не для того, чтобы зарабатывать какие-то сверхприбыли. Основная цель заключалась в том, чтобы пре-доставить экономическим субъектам возможность получить квалифици-рованную услугу по таможенному оформлению грузов на свей терри-тории страны. Кстати, о подготовке новых ка-дров. Мы уже выступили с иници-

ативой о необходимости организо-вать дополнительные курсы для спе-циалистов в области таможенного оформления. Да, в свое время необ-ходимые квалификационные серти-фикаты получили около 600 человек. Но далеко не все сумели выдержать нагрузку и просто не работают в этом направлении. Поэтому надеем-ся, что дополнительная подготовка позволит покрыть требование рын-ка, которое ощущается в настоящее время. Помимо этого, в целях развития предприятия, нами разрабатывается стратегия более эффективного ис-пользования таможенных складов. В этом плане мы будем вести рабо-

ту с экономическими субъектами в целях популяризации системы хра-нения грузов в режиме таможенного склада. На сегодняшний день общая площадь наших таможенных скла-дов составляет порядка 3,8 тыс. ква-дратных метров, в том числе, в Аэ-ропорте – 1,04 тыс., на Петриканах – 542 квадратных метров, в Кривее – 515 и в Бельцах – 1,77 тыс. квадрат-ных метров. Также мы будем активно рабо-тать в плане привлечения новых клиентов. В отличие от других, бу-дем использовать честные, прозрач-ные методы. Экономические субъек-ты, работающие с нами, уже имели возможность убедиться в том, что сотрудничество с «Moldvama Grup» предоставляет им определенные га-рантии. Наша политика строится на принципах прозрачности, кор-

ректности. Мы, к примеру, никогда не позволим себе менять расценки на услуги, а специалистами исполь-зуются привлекательные системы скидок, бонусов и пр. Думаю, совсем скоро численность наших клиентов значительно увеличится. На то есть целый ряд объективных причин. Взять хотя бы тот факт, что в обще-стве все больше растет доверие к го-сударственным учреждениям, ведом-ствам, да и предприятиям.

- Существует две профессиональные ассоциации, защищающие интере-сы таможенных брокеров. «Moldvama Grup» является членом хотя бы одной из них?

- Нет. И не потому, что мы не хотим вступить в них, нет. Совсем недавно мы обратились в одну из ассоциаций за информацией о механизме всту-пления в нее. В настоящее время она проходит через реорганизацию и вернуться к этому вопросу можно бу-дет через месяц. Хочу заверить, что «Moldvama Grup» стремится к нала-живанию честных партнерских от-ношений со всеми операторами рын-ка таможенных брокеров. Ведь мы работаем в одних и тех же условиях. Сталкиваемся с теми же трудностями и проблемами, я имею в виду их зако-нодательно-нормативный характер, которые нужно решать сообща. По-этому считаю, что добиваться их ре-шения мы должны сообща.

- Госпожа Гроссу, какой процент услуг по таможенному оформлению грузов приходится на долю «Moldva-ma Grup»?

- Я понимаю, почему вы мне зада-ли этот вопрос. Многие считают, что «Moldvama Grup» является чуть ли не монополистом на рынке тамо-женных брокеров. Эти утверждения очень уж далеки от реальности. Как собственно и те, что мы пользуем-ся особым отношением со стороны нашего учредителя – Таможенной службы. Так как наше предприятие является государственным, оно об-ладает эксклюзивным правом реали-зации таможенных деклараций. Это предоставляет нам возможность оце-нивать долю рынка, которую зани-мает тот или иной оператор (по ко-личеству приобретенных докумен-тов). Учитывая эти данные, можно сказать, что, например, в апреле, из общего количества проданных де-клараций «Moldvama Grup» приоб-рела около 4%. Думаю, комментарии здесь излишни… Хотелось бы подчеркнуть, что на данном этапе мы ставим перед собой задачу не только обеспечения роста финансовых показателей, непрерыв-ного и уверенного увеличения объ-емов оказываемых услуг, но и повы-шения их качества. Для этого разра-батываются программы, стратегии развития. Результаты их внедрения станут ощутимыми уже в ближай-шее время. Тем самым мы докажем, что «Moldvama Grup» пришла на ры-нок всерьез и надолго.

Татьяна Смешная

Перспективы

16

REGULI

Page 18: Mai-Iunie

16 17

REGULIMoneda sau valuta plăţii – element definitoriu al

unui contract de vînzare-cumpărare internaţional

ontractarea reprezintă cea mai importantă etapă în desfăşurarea afa-cerilor internaţionale şi poate fi inter-pretată ca luarea unei decizii de im-plicare sau nu într-o tranzacţie inter-naţională. În general, contractul poa-te fi definit ca o formă de materiali-zare a acordului de voinţă între două sau mai multe părţi pentru realizarea unor obiective, reprezentînd suportul juridic al oricărei afaceri internaţiona-le. Contractul de vînzare-cumpărare internaţional de mărfuri conţine ele-mente definitorii ale unei vînzări sau cumpărări, fiind acordul de voinţă în-tre doi parteneri, avînd sediile în ţări diferite, acord prin care una dintre părţi se obligă să transfere asupra ce-leilalte părţi dreptul de proprietate al unui bun al său, contra unei plăţi. Unul dintre elementele definitorii de importanţă esenţială ale unui con-tract internaţional este alegerea mo-nedei sau a valutei plăţii. Această deci-zie depinde, în primul rînd, de calita-tea informaţiilor pe care negociatorii le deţin referitor la prognoza evoluţiei diferitelor monede pe piaţa valutară internaţională, dar şi de abilitatea cu care se poartă negocierile pentru an-samblul clauzelor contractului respec-tiv. Pentru rezultatele finale ale aface-rii, alegerea valutei contractului pre-supune adoptarea unei decizii în con-diţiile în care interesele părţilor sînt profund contradictorii. Pentru stabi-lirea monedei plăţii sau încasării, tre-buie să se ajungă la un compromis, decizia urmînd a se fundamenta în ra-port cu cîteva criterii esenţiale. În funcţie de durata contractului se studiază evoluţia cursurilor valuta-re pe termen lung sau pe termen scurt. Previziunea cursurilor valutare pe ter-

men lung are la bază analiza factori-lor structurali, dintre care cei esenţia-li sînt starea balanţei de plă ţi externe şi nivelul inflaţiei. Evoluţia pe termen scurt sau foarte scurt a cursurilor va-lutare este influenţată de factori mo-netari, psihologici, politici, de multe ori, greu de prevăzut. Pentru interva-le de timp mai mici de un an, un re-per important de evaluare a perspec-tivelor evoluţiei cursului valutar este cursul la termen, stabilit zilnic pe pia-ţa financiară. De exemplu, pe termen scurt, riscul valutar, în cazul monedei EURO, este foarte mic datorită exis-tenţei mecanismelor de intervenţie, care limitează mult fluctuaţia cursu-lui. În anticiparea evoluţiei cursului unei valute trebuie să se ţină seama nu numai de tendinţa pentru perspec-tiva pe termen lung, dar şi de evolu-ţia sa pe termen scurt, care, de regulă,

este sinusoidală. În contractele pe ter-men scurt aceste evoluţii sinusoidale faţă de tendinţa de bază, permit va-lorificarea în favoarea celor care stu-diază foarte atent legităţile de mişcare a cursului, adică a celui mai favorabil moment conjunctural. Pentru previzi-unea cursurilor valutare este necesa-ră şi o analiză comparativă a evoluţiei unei valute în raport cu una sau mai multe valute. Pe această bază se pot evalua destul de corect costurile afe-rente conversiei valutei respective în moneda tranzacţiei în momentul plă-ţii. De asemenea, trebuie să se ţină seama de structura activelor în valu-tă ale firmelor implicate în tranzacţia respectivă. În acest sens, este de men-ţionat că suma ce se va plăti sau încasa într-o anumită valută poate contribui la îmbunătăţirea sau degradarea acti-velor valutare deţinute de fiecare din-tre firmele implicate în tranzacţie.

Marina Lungu, inspector principalla Secţia supravegherea valorii în vamă

С

Page 19: Mai-Iunie

18 19

REGULIReguli

La negocierea contractului inter-naţional, termenele de livrare sau de plată, de regulă, nu se stabilesc pe zile, ci pe perioade mai largi, ceea ce poate oferi posibilitatea pentru participanţii la tranzacţie să adapteze calendarul plăţilor în funcţie de variaţiile cur-sului valutar al monedei contractului, care poate fluctua destul de mult, într-un sens sau altul, pe intervale mici. Astfel, dacă se prefigurează o tendin-ţă de apreciere a valutei plăţii, expor-tatorul va încerca să amîne livrarea, atît cît este posibil, pentru a beneficia, în mod suplimentar, de încasarea unei sume într-o valută mai puternică; sau va grăbi livrarea respectivă dacă mo-neda contractului manifestă o tendin-ţă de depreciere. La rîndul său, impor-tatorul va încerca să întîrzie cît mai mult posibil plata, atunci cînd valuta manifestă o tendinţă de depreciere, sau să devanseze la maximum plata, dacă plata se apreciază. Folosirea cu deplină eficienţă a acestei metode presupune o strînsă colaborare între firmele exportatoa-re sau importatoare şi bănci. Datori-tă flexibilităţii lor, aceste tehnici sînt folosite în practică destul de frecvent, chiar dacă, datorită unor cauze de or-din tehnic, comercial sau ce ţin de ci-clul fabricaţiei, în multe situaţii, este dificil a se reduce sau a se mări volu-mul exporturilor sau importurilor, ori a se devansa sau a se întîrzia livrarea doar în funcţie de considerente de or-din valutar. Includerea în preţul de ofertă a

unei marje asiguratorii este practicată de mulţi comercianţi, deoarece nu în-totdeauna includerea unor clauze asi-guratorii în contract îi fereşte în to-talitate de influenţele negative direc-te sau propagate ale fluctuaţiilor va-lutare. În alte situaţii, moneda în care urmează să se efectueze plata nu este cea dorită. În cadrul acestei metode trebuie luate în vedere evoluţia preţu-rilor, inflaţia şi variaţiile nedorite ale cursurilor valutare. De regulă, marja asiguratorie va fi cu atît mai mare, cu cît riscurile previzibile sînt mai mari, iar momentul încasării mai îndepăr-tat. În acelaşi timp, este de dorit ca orice preţ de ofertă să cuprindă o anumită marjă asiguratorie, indiferent dacă în contract sînt sau nu cuprinse

clauze valutare, sau dacă se utilizează şi alte metode de acoperire a riscului valutar. Includerea marjei asiguratorii în preţ trebuie să răspundă simultan, cel puţin, la două cerinţe: preţul produ-sului trebuie să rămînă competitiv, iar marja asiguratorie - să fie cît mai mare. Pentru realizarea acestei core-laţii producătorul trebuie să ofere un preţ scăzut, ţinând cont de cunoaşte-rea exactă a preţului practicat pe piaţa internaţională. Când costurile inter-ne de producţie sînt mari, introduce-rea unei marje asiguratorii prea mari duce la creşterea excesivă a preţului de ofertă, ceea ce diminuează compe-titivitatea produsului pe piaţă. Firmele care desfăşoară atît ope-raţiuni de import, cît şi operaţiuni de export, îşi pot limita riscul valu-tar prin compensarea plăţilor şi în-casărilor într-o anumită valută, ris-cul afectînd doar soldul operaţiunilor efectuate în aceeaşi valută, sau pentru intervale de timp în care nu se pot sin-croniza plăţile şi încasările. Eficienţa metodei este cu atît mai mare, cu cît se pot restrînge numărul valutelor uti-lizate în desfăşurarea operaţiunilor de import şi export. Sincronizarea înca-sărilor cu plăţile presupune realizarea unei planificări în timp a tranzacţii-lor, în aşa fel încît momentele în care urmează a se efectua plăţile să fie cît mai apropiate sau chiar simultane cu cele ale încasărilor în aceeaşi valută, sumele fiind în valori cît mai apropia-te. Folosirea acestei tehnici presupune o coordonare foarte riguroasă a între-gii activităţi a firmei, îndeosebi a ex-porturilor şi a importurilor.

REGULI

Page 20: Mai-Iunie

18 19

REGULIREGULIFacilităţile vamaleşi fiscale acordate la importul

mărfurilor destinate includerii în capitalul statutar

rezentul articol nu pretinde la un statut de act legislativ. Prin acest ar-ticol urmărim scopul de a informa agenţii economici referitor la preve-derile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova la capitolul facilităţi vamale şi fiscale oferite mărfurilor incluse în capitalul social (statutar) al unei socie-tăţi comerciale. Capitalul social este o pîrghie im-portantă pentru funcţionarea eficientă a economiei moderne. El este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionării unei societati comercia-le. Acesta are o dublă semnificaţie atît juridică, cât şi contabilă. Din punct de vedere juridic capitalul social repre-zintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al so-cietăţii. În momentul constituirii so-cietăţii, capitalul social este egal cu ac-tivul patrimonial, însă, pe măsură ce societatea obţine profit, activul patri-monial începe să depăşească capitalul social. Legislaţia Republicii Moldova prevede plafonul minim al capitalului social:- În sumă de 5400 lei pentru socie-tăţile cu răspundere limitată (art.21 al Legii nr.135-XVI din 14.06.2007 pri-vind societăţile cu răspundere limita-tă);- În sumг de 20000 lei pentru societгюile pe acюiuni (art.40 al Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997 privind societгюile pe acюiuni).Capitalul social poate fi subscris în for-mă de bani, hîrtii de valoare sau alte forme de active (art.106 al Codului Ci-vil nr.1107 din 06.06.2002). Totodată, art.114 al aceluiaşi Cod stipulează şi aportul în natură la capitalul social al societăţii comerciale, care poate avea

ca obiect orice bunuri aflate în circu-it civil. Aceste bunuri se consideră a fi transmise cu titlu de proprietate dacă actul de constituire nu prevede altfel. Valoarea aportului în natură la capi-

talul social al societăţii comerciale se aprobă de adunarea generală. Articolul 8 al Legii 845-XII din 03.01.1992 prevede expres că “statul creeazăă tuturor întreprinderilor con-diţii juridice şi economice egale de gospodărire, garantează respectarea drepturilor şi intereselor lor legitime, contribuie la dezvoltarea concuren-ţei libere, conştiincioase între aceştia, le asigură posibilităţi egale de a folosi resurse tehnico-materiale, naturale, de muncă, financiare şi informative”. În Republica Moldova este promo-vată o politică de stimulare a creşterii economice prin acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pentru mărfurile des-

tinate introducerii în capitalul social al societăţilor comerciale. Aceste facili-tăţi sînt prevăzute expres în art.13 al Legii cu privire la investiţiile în acti-vitatea de întreprinzător nr.81-XV din

18.03.2004. (Este de remarcat faptul că legea menţionată a fost precedată de Legea 998-XII din 01.04.1992, care şi-a încetat acţiunea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.81-XV). Artico-lul 25 al Legii 81-XV prevede că “in-vestitorii străini care au efectuat in-vestiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr.998-XII din 1 aprilie 1992 cu privire la investi-ţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilită-ţile acordate de aceasta”. Astfel, ter-menul maxim de aplicare a Legii 998-XII este de 18.03.2014 pentru agenţii economici care au fost înregistraţi pînă la data de 18 martie 2004.

Valentina Popa,consultant la Secţia Originea mărfurilor

P

Page 21: Mai-Iunie

20 21

REGULIReguli

Legislaţia Republicii Moldova (Le-gea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal şi Codul Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997) acordă facilităţi substanţiale pentru investiţiile în ca-pitalul statutar (social). Articolul 28, lit.q al Legii cu privire la tariful vamal stipulează că “activele materiale a că-ror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploata-re depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social), în modul şi în termenele prevăzute de legisla-ţie” sînt scutite de plata taxei vamale de import. Titlul III al Codului Fiscal, art.103, alin. (1), pct.23 prevede scuti-

rea de plata TVA pentru “activele ma-teriale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinat includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie”. În scopul implementării unui me-canism eficient de acordare a facilităţi-lor vamale şi fiscale la includerea ac-tivelor materiale în capitalul statutar (social), guvernul Moldovei a elaborat hotărîrea nr.102 din 30.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului de acorda-re a facilităţilor fiscal stabilite în art. 103, alin. (1) pct.23 al Codului Fiscal nr.1163-XIII din 20 noiembrie 1997 şi art.28 lit. q al Legii cu privire la tari-ful vamal (numit în continuare Regu-lament). Articolul 3 al regulamentului defi-neşte că domeniul de aplicare este ori-ce subiect impozabil cu TVA conform prevederilor Codului Fiscal, precum şi

orice subiect plătitor al taxei vamale conform legislaţiei vamale în vigoare.

NOŢIUNI GENERALEConform legislaţiei sus-menţionate fa-cilităţile fiscale se aplică asupra active-lor materiale destinate includerii în ca-pitalul social:- importate de către fondator sau de către agentul economic, în capitalul social al căruia acestea sînt introduse;- livrate pe teritoriul ţării subiectu-lui, în capitalul social al căruia acestea sînt introduse. Pentru a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute de legislaţia Repu-

blicii Moldova activele materiale, des-tinate includerii în capitalul social tre-buie să întrunească cumulativ urmă-toarele condiţii: - valoarea lor trebuie să depăşeas-că 3000 lei pentru o unitate, avînd un termen de exploatare mai mare de un an;- să fie destinate includerii în capita-lul social. Una din modalităţile de formare a capitalului social este majorarea lui în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 8 al regulamentului sti-pulează: “În termen de 30 zile de la data adoptării deciziei de majorare a capitalului social, fondatorul între-prinderii depune actele pentru înre-gistrarea modificărilor la oficiul teri-torial al Camerei înregistrării de stat, în conformitate cu Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la în-registrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor şi Legea nr.989-XV din

18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de evaluare.”

DOCUMENTELE NECESARE LA IMPORTUL MĂRFURILOR DESTINATE INCLUDERII ÎN CAPITALUL SOCIAL AL AGEN-TULUI ECONOMICConform p.13 al regulamentului, pen-tru a beneficia de scutirea de taxa va-mală şi TVA, agentul economic pre-zintă la biroul vamal, în raza de ac-ţiune al căruia activează, următoarele documente:- copia statutului persoanei juridice în capitalul social al căreia vor fi inclu-se activele materiale;- copia contractului de constituire (dacă legislaţia prevede existenţa aces-tuia);- copia hotărîrii cu privire la forma-rea sau majorarea capitalului social cu activele materiale;- decizia Camerei înregistrării de stat privind înregistrarea modificărilor şi copia acesteia. În cazul neprezentării documen-telor specificate mai sus la momentul introducerii activelor materiale în ca-pitalul social, punctul 15 al regulamen-tului prevede achitarea de către agen-tul economic a drepturilor de import aferente conform legislaţiei în vigoa-re, precum şi nerestituirea ulterioară a acestora. Suma facilităţilor fiscale acordate se calculează ţinîndu-se cont de valoa-rea în vamă a mărfurilor destinate in-cluderii în capitalul social, respectîn-du-se cerinţele legislaţiei referitoare la valoarea facturală minimală pentru o unitate – 3000 lei. Pentru cazul de emitere cu întîr-ziere a deciziei de către Camera înre-gistrării de stat, regulamentul prevede dreptul persoanei juridice de a alege unul din regimurile vamale suspensive conform art.23 pct. 2 al Codului Va-mal, dacă aceste acţiuni nu contravin Codului menţionat şi prevederilor al-tor acte normative. În scopul urgentării vămuirii măr-furilor destinate includerii în capita-lul social agentul economic beneficiar prezintă birourilor vamale din raza de activitate documentele de însoţire a mărfii, precum şi documentele stipu-late de p.13 al regulamentului.

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la tel:

574-153, 574-138, 574-239

REGULI

Page 22: Mai-Iunie

20 21

REGULIREGULIПрозрачный,объективный отбор

ля улучшения имиджа Таможен-ной службы и изменения бытующего в обществе ошибочного мнения о том, что устроиться на работу в таможен-ные органы без «посторонней помо-щи», - невозможно, возникла необхо-димость предпринять эффективные меры по внедрению новой системы приема на работу в таможенные орга-ны. О том, как принимаются на рабо-ту таможенники сегодня, нам расска-зали начальник Управления по чело-веческим ресурсам Людмила Страт и главный инспектор отдела повышения квалификации Алена Лупашку. По словам начальника управле-ния, действующее законодательство предусматривало прием на работу та-моженных сотрудников на основании конкурса еще с 2000 года, когда всту-пила в силу новая редакция Закона о службе в таможенных органах. Но на самом деле эта практика не применя-лась вплоть до осени прошлого года. И все из-за того, что не был разрабо-тан специальный механизм проведе-ния этих самых конкурсов, который бы учитывал специфику таможенной сферы. В 2007 году соответствующее по-ложение было утверждено, что и по-зволило внедрить новую систему при-ема на работу. И уже в октябре про-шлого года были проведены первые два конкурса по замещению вакант-ных должностей для двух таможенных бюро республики - Бельцы и Кагул. А всего, в общей сложности, уже состоя-лось пять «естественных отборов». По их результатам было трудоустроено 36 человек (из 90 участников). По штатному расписанию в та-моженных органах Молдовы должно работать 1977 человек, в том числе, основной состав составляет 1717 спе-циалистов. По словам экспертов, практика приема на работу в таможенные ор-

ганы на конкурсной основе приме-няется во всех развитых странах. И естественно, Молдова не могла стать в этом случае исключением из правил. Перед тем, как внедрить эти правила у нас, систему детально отработали. Так что в ходе уже проведенных конкурсов проблем не возникло. Как все-таки проходит подготов-ка и сам процесс организации отбо-ра кадров? Прежде всего, нужно отме-тить, что конкурсы проводятся на тех таможнях, где есть вакантные долж-ности. Специально для этого утверж-дается номинальный состав отбо-рочной комиссии, в которую входят представители как самого бюро, так и Центрального аппарата Таможен-ной службы. Объясняют это тем, что первые еще на начальном этапе долж-ны оценить претендентов и выделить из общей массы именно тех, которые, по их мнению, без труда справятся с поставленной задачей. А вот на пред-ставителей «центра» возложена ответ-ственность правильного, корректного проведения отбора будущих сотруд-ников таможни. После того, как комиссия сформи-рована, за 20 дней до «часа икс» в пе-чати размещается объявление о про-

ведении конкурса. В нем в обязатель-ном порядке указываются дата и место проведения, требования к кандидату. Прежде всего, он должен иметь выс-шее образование. Предпочтительно, чтобы это были экономическая, фи-нансовая, юридическая, информаци-онная, техническая специализации, а также образование в области междуна-родных отношений. Правда, как при-знаются члены комиссий, в ходе уже проведенных конкурсов в качестве эксперимента к отбору допускались лица с высшим образованием других специализаций. И они показали до-вольно неплохие результаты. В конце концов, очень многое зависит от лич-ных качеств и способностей человека. Дополнительные бонусы приобрета-ют лица, владеющие иностранными языками. В объявлении приведен и пере-чень документов, которые должен представить потенциальный участ-ник. Это копия диплома, справки об отсутствии судимости и медицинская, и т.д. А вот детальная информация о том, какой именно теоретический ма-териал было бы неплохо освоить пе-ред тем, как прийти на экзамен, до-ступна на официальном сайте Тамо-

Д

Правила

Людмила Страт

Page 23: Mai-Iunie

22 23

REGULIПравила

женной службы: www.customs.gov.md. По словам Алены Лупашку, тот факт, что претенденты изначально знают, на какие именно вопросы им придется отвечать, ставит всех участ-ников конкурса в одинаковые условия. И все зависит от того, насколько се-рьезно подготовится человек к тести-рованию. Кстати, проходит оно в два этапа. Первый – это письменная ра-бота. Конкурсной комиссией утверж-даются три варианта вопросов. Одна-ко участникам, всем без исключения, придется ответить лишь на один из них, конверт с которым «вытянет» кто-то из претендентов на замещение ва-кантной должности. И опять же, это правило применяется для того, чтобы получить возможность сравнить отве-ты тестируемых лиц на одну тему. Людмила Страт отметила, что письменная работа позволяет реаль-но оценить уровень теоретических знаний участника конкурса, в част-ности, положений законодательства, действующего в таможенной сфере республики. Ко второму, устному эта-пу, допускаются не все. А лишь полу-чившие минимум «семерку» за первое «испытание». Дискуссия позволяет определить реакцию, уровень ин-теллигентности конкурсанта. Перед членами комиссии стоит очень се-рьезная задача – распознать, выявить в участнике конкурса те индивидуаль-ные качества, которыми должен обла-дать настоящий таможенник. Комис-сия пытается определить, который из претендентов обладает такими каче-ствами, как ответственность, порядоч-ность, пунктуальность. Также, не в по-следнюю очередь, плюсом отмечается и способность соблюдения трудовой, исполнительной и что немаловажно, финансовой дисциплины. Тех, кому все-таки удалось убедить комиссию,

что они обладают необходимыми ха-рактеристиками, трудоустраивают. Но с трехмесячным испытательным сро-ком. Очень важно, чтобы во время ста-жировки «молодой таможенник» дока-зал свою способность обучаться, акку-мулировать знания и навыки в работе. А еще за эти три месяца можно «отсе-ять» тех, кто приходит в систему для того, чтобы попытаться превратить свою работу в своеобразный бизнес. Таможенное дело – это очень спе-цифичная и довольно сложная об-ласть. Опыт, как отметила Алена Лу-пашку, доказал, что аккумулировать, «переварить», а после применять по-ложения таможенного законодатель-ства способен далеко не каждый. Именно поэтому еще на начальном этапе претендентов предупреждают о возможных сложностях такого харак-тера. Большинство осознают это, но целенаправленно идут на преодоле-ние трудностей, говоря, что только ра-бота в таможенных органах позволит им накопить знания, опыт, которые довольно сложно приобрести в других структурах. Общеизвестно, что люди, прошедшие «таможенную школу», без особых сложностей устраиваются на работу в солидные компании. Их зна-ния чуть ли не на вес золота. Кстати, это мнение высказывают очень многие

участники конкурсов. Конечно, от-мечают в Таможенной службе, очень жаль, что многие трудоустраиваются именно с целью накопить опыт и из-учить тонкости таможенного дела. А потом уходят… В общем, стажировка один из основных этапов в оценке и воспита-нии будущего таможенника. В течение трех месяцев стажеров тестируют по различных направлениям деятельно-сти, а не только в том подразделении, в которое он был отобран. Таким об-разом, они вникают в суть каждод-невной работы всей таможенной си-стемы. Помимо этого, стажеры посе-щают двухнедельные курсы в Центре повышения квалификации кадров. Но

и это еще не все. Чтобы получить пра-во самостоятельно работать, молодые специалисты должны выдержать еще два испытания: аттестации по месту работы и в Центральном аппарате Та-моженной службы. Если аттестацию молодой спе-циалист не прошел, ему могут предо-ставить дополнительный срок. Но это как решит комиссия. В принципе, как отмечают в Таможенной службе, та-ких случаев еще не было. Ведь вполне понятно, что если в течение трех ме-сяцев стажер не проявил себя, не су-мел вникнуть в суть работы, ему будет сложно кардинально изменить ситуа-цию еще за 1-2 месяца. Как отметила Людмила Страт, се-годня уже никто не сомневается в том, что конкурсный отбор является един-ственно правильным методом набора таможенных сотрудников. Данная си-стема, как считают многие, позволяет выделять из общей массы претенден-тов именно те кадры, которые показы-вают лучшие результаты. Одним сло-вом, это прозрачный, объективный отбор. Но, несмотря на это, еще есть слу-чаи, когда на работу в таможню можно попасть, и минуя сложную конкурс-ную систему. Дело в том, что в услови-ях, когда на том или ином посту есть 1-2 вакантных места, организовывать двухэтапное тестирование просто не-целесообразно. Поэтому руководство может рекомендовать на эти должно-сти людей, которые, по их мнению, смогут выдержать нагрузку и освоить круг обязанностей. Но в любом слу-чае, «назначенцам» придется пройти испытательный срок и аттестацион-ную комиссию. И еще один немаловажный мо-мент. В условиях, когда требования к профессиональной подготовке тамо-женных сотрудников растут (внедря-ются новые технологии, в том числе, информационные), возникает острая необходимость в создании современ-ной базы обучения. В настоящее вре-мя в республике нет ни одного вуза, который бы готовил специалистов исключительно таможенной специа-лизации. Конечно, Таможенная служ-ба поддерживает тесные отношения с зарубежными специализированны-ми учебными заведениями, но не на-мерена отказываться от подготовки собственных квалифицированных кадров.

Татьяна Михайлова

Алена Лупашку

Page 24: Mai-Iunie

22 23

REGULICOOPERATIONPerfomanţe

a 1 iulie 2008 se împlinesc 40 de ani de la înfi inţarea Uniunii vamale, funcţionarea căreia presupune înlo-cuirea mai multor teritorii vamale cu unul singur; neaplicarea între Statele-membre a taxelor vamale; neaplicarea între Statele-membre a barierelor ne-tarifare de reglementare a activităţii economice externe; lansarea unui tarif vamal comun, aplicat în relaţiile cu ţă-rile terţe şi promovarea politicii eco-nomice comune faţă de ţările terţe. În contextul procesului de globa-lizare, la fi nele anului 2005 Comisia Uniunii Europene a prezentat pentru examinare şi adoptare Codul Vamal modernizat al UE, elaborat cu sco-pul concordării procedurilor vamale la noile cerinţe ale comerţului interna-ţional. Proiectul în cauză a fost apro-bat în februarie 2008 şi noul Cod Va-mal urmează a fi pus în aplicare pînă la sfîrşitul anului curent.

PREMISELE REFORMEI LEGI-SLAŢIEI VAMALE AL UNIUNII EUROPENE Luînd în consideraţie schimbările pro-duse în domeniul comerţului şi trans-portului internaţional, ţinînd cont de procesul ireversibil al utilizării pe larg a tehnologiilor informaţionale şi comerţului electronic precum şi ne-cesitatea vitală de adaptare a proce-durilor vamale la tendinţe noi pe plan mondial, Comisia Europeană a lansat procesul de revizuire şi modernizare a legislaţiei vamale comunitare. Necesi-tatea modifi cării legislaţiei vamale s-a impus şi datorită globalizării comerţu-lui mondial - proces în care organele vamale au căpătat noi priorităţi în ac-tivitate, iar accentul s-a pus pe protec-ţia intereselor economice ale statului

şi asigurarea securităţii. În timp ce schimbul electronic de informaţie sau documente electroni-ce sînt practicate pe larg, şi autorităţi-le vamale naţionale utilizează în acti-vitatea lor sisteme automatizate şi tot mai des aplică declararea electronică, legislaţia vamală trebuie să asigure un cadrul normativ coerent pentru pro-cedurile electronice şi să faciliteze uti-lizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de vămuire. În aceste condiţii Comisia UE constatînd că Codul vamal al UE, adoptat în 1992 nu mai face faţă ce-rinţelor comunităţii de afaceri, iar re-glementările vamale în vigoare conţin numeroase formalităţi şi proceduri ce creează obstacole şi cheltuieli adăugă-toare pentru comunitatea de afaceri şi, în acest mod, subminează utilizarea în plină măsură a priorităţilor comerţu-lui internaţional, a promovat un con-cept modern vizavi de Codul vamal. Reieşind din cele menţionate mai sus, Comisia Europeană a lansat pro-punerea de a adopta Codul vamal mo-dernizat, care ar substitui Codul din anul 1992, regulamentul cu privire la

punerea în aplicare a acestuia şi alte acte normative. Proiectul Codului nou a fost pre-zentat pentru discuţie ţărilor-membre UE, organelor vamale, reprezentanţi-lor comunităţii de afaceri, Asociaţiilor de Comerţ. Sugestiile şi propunerile, parvenite de la persoanele interesate, au fost examinate în cadrul şedinţe-lor şi consultaţiilor, ceea ce a asigurat transparenţa şi claritatea procesului de elaborare a noilor reguli de comerţ şi participarea sectorului privat în pro-ces legislativ. Una din premisele de elaborare şi adoptare a noului document a consti-tuit semnarea redacţiei modifi cate a Convenţiei privind simplifi carea şi ar-monizarea procedurilor vamale (Con-venţia Kyoto). Intrarea în vigoare a Convenţiei Kyoto în februarie 2006, membrii căreia sînt 125 de state, con-tribuie la optimizarea procedurilor va-male şi recomandă autorităţilor vama-le să promoveze şi implementeze ur-mătoarele principii de bază: - transparenţa şi previzibilitatea re-glementărilor pentru toţi participanţii la comerţul internaţional

23

40 de ani de la înfi inţarea Uniunii vamale marchează modernizarea

legislaţiei vamale al Uniunii Europene

Natalia Calenic, şefa Secţiei analiză,planifi care strategică şi integrare europeană

L

Page 25: Mai-Iunie

24 25

COOPERATIONPerfomanţeCOOPERATIONPerfomanţeCOOPERATION

24

- utilizarea mecanismelor de mana-gement al riscurilor- cooperarea cu alte instituţii com-petente şi cercuri de afaceri- aplicarea standardelor corespun-zătoare internaţionale - reducerea la minim a formalităţi-lor şi procedurilor, care trebuie să fi e ajustate la necesităţile comerţului şi transportului - minimizarea cerinţelor faţă de date şi informaţie, simplifi carea aces-tora, coordonarea şi standardizarea datelor cu scopul facilitării recepţio-nării fl uxului de informaţie - reducerea la minim a cerinţelor faţă de prezentarea documentaţiei, excluderea prezentării documentaţiei adăugătoare, evitarea aplicării semnă-turii de mînă sau a marcărilor echiva-lente pe documentele de hîrtie. Un alt document important, ce a infl uenţat reformarea legislaţiei va-male a UE, au fost Standardele-Ca-dru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor, adoptate în iunie 2005, care prezintă o nouă platformă trainică, ce permite activizarea comer-ţului mondial, majorarea nivelului pro-tecţiei de atentate teroriste şi sporirea contribuţiei serviciilor vamale şi parte-nerilor comerciali la procesul creşterii bunăstării social-economice a ţărilor.

Standardele-Cadru sînt bazate pe sistemul de acorduri între administra-ţiile vamale, pe de o parte, şi relaţiile de parteneriat între serviciile vamale şi comunitatea de afaceri, pe de altă parte.

Obiectivele principale ale Stan-dardelor-Cadru sînt:- stabilirea standardelor ce ar asi-gura sporirea securităţii şi ar facilita funcţionarea lanţului internaţional de comerţ la nivel global, cu scopul unei prognozări şi certitudini sporite. - asigurarea gestiunii complexe a lanţului internaţional de comerţ pen-tru toate tipurile de transport - amplifi carea rolului, funcţiei şi capacităţilor serviciilor vamale prin prisma provocărilor secolului XXI- consolidarea cooperării între ad-ministraţiile vamale cu scopul extin-derii posibilităţilor lor privind identi-fi carea comerţului de risc major - consolidarea cooperării între structurile vamale şi comunitatea de afaceri - contribuirea la mişcarea continuă a încărcăturilor pe tot segmentul lan-ţului internaţional de comerţ

Standardele-cadru se bazează pe următoarele elementele: - armonizarea cerinţelor, legate de

avizarea electronică preliminară pri-vind încărcătura la import, export şi tranzit - ţările, asociate Standardelor-Ca-dru, îşi asumă obligaţia, în mod succe-siv a aborda problema gestiunii riscu-rilor, cu scopul soluţionării probleme-lor de securitate - Standardele-cadru determină une-le facilităţi, pe care serviciile vamale le vor oferi companiilor ce respectă stan-dardele de securitate minimă pe seg-mentul internaţional de comerţ şi uti-lizează metode efective de lucru.

Standardele-Cadru promovează cooperarea între organele vamale din diverse ţări, prin semnarea acorduri-lor, ce vor stipula: - schimb automatizat de informaţie între organele vamale, bazat pe siste-me coordonate şi funcţional compati-bile - recunoaşterea reciprocă a meto-delor de control. Serviciile vamale vor coordona standardele de control şi managementul riscurilor compatibile şi schimbul de informaţii operative - utilizarea preliminară a informa-ţiei electronice cu scopul identifi cării containerelor şi încărcăturilor de risc sporit şi aplicarea tehnologiilor mo-derne la inspecţia acestora De asemenea, Standarde-Cadru

Page 26: Mai-Iunie

24 25

COOPERATIONPerfomanţe

facilitează cooperarea între autorităţi-le vamale şi alte organe de control de stat, în baza acordurilor interinstitu-ţionale care prevăd extinderea împu-ternicirilor şi responsabilităţilor ad-ministraţiilor vamale, ce va asigura o monitorizare şi un control complex la frontieră. Conform standardului, toate ad-ministraţiile vamale vor stabili relaţii de parteneriat cu sectorul privat, cu scopul antrenării ulterioare a acestuia în asigurarea securităţii şi funcţionării durabile a lanţului internaţional de co-merţ. În acest context, Standardele-Cadru determină criterii, în conformi-tate cu care, companiilor, ce fac parte din lanţul de comerţ, li se va acorda un statut special de Operator Econo-mic Autorizat/AEO.

SCOPUL MODERNIZĂRII LE-GISLAŢIEI ŞI PROCEDURILOR VAMALE ÎN UEComplexitatea reformei reglementări-lor vamale constă în faptul că, pe de o parte, ele trebuie să contribuie la sim-plifi carea procedurilor vamale pentru agenţii economici conştiincioşi, iar, pe de altă parte, să asigure securitatea economică şi un control vamal efi cient la frontieră. Astfel, obiectivul fi nal al modernizării Codului vamal UE este asigurarea echilibrului cuvenit între interesele private şi cele statale, în sco-pul contribuirii la dezvoltarea comer-ţului internaţional. Obiectivele procesului de moder-nizare a Codului vamal sînt următoa-rele:• simplifi carea legislaţiei şi pro-cedurilor administrative, atît pentru vamă, cât şi pentru agenţii economici • aplicarea şi interpretarea unifor-mă a legislaţiei vamale • ajustarea principiilor legislaţiei vamale la politica UE, în special, ten-dinţele din politica fi scală, comerţul, agricultură, protecţia mediului, ocro-tirea sănătăţii, protecţia drepturilor consumatorului • crearea premiselor pentru proce-duri vamale efi ciente şi simplifi cate • introducerea în toate domeniile de activitate a procedurilor vamale elec-tronice • asigurarea compatibilităţii siste-melor informaţionale vamale, utilizate în statele-membre UE • asigurarea unui schimb informa-ţional mai rapid şi efi cient între servi-ciile vamale ale statelor-membre UE

• introducerea sistemului comun automatizat de management al riscu-rilor • contribuirea la dezvoltarea co-merţului prin economia mijloacelor fi -nanciare, precum şi a timpului necesar pentru realizarea operaţiunilor de co-merţ extern • întărirea competitivităţii compa-niilor ce activează în Europa • îmbunătăţirea procesului de schimb informaţional între serviciile de control, localizate la punctele de frontieră • asigurarea securităţii şi protecţiei hotarelor externe ale UE. Minimiza-rea riscului pentru Comunitate şi cetă-ţenii săi, precum şi antreprenori. • contribuirea la dezvoltarea dia-logului între vamă şi comunitatea de afaceri • asigurarea funcţionării efective a

mecanismului de adoptare a deciziilor administrative, instrucţiilor şi regula-mentelor privind aplicarea reglemen-tărilor vamale noi

INSTRUMENTELE MODER-NIZĂRII PROCEDURILOR VA-MALE. Codul vamal al UE s-a inspirat din utilizarea celor mai moderne instru-mente de facilitare a procedurilor va-male, care sînt recomandate pentru aplicare de către organizaţiile interna-ţionale specializate, şi anume:• schimbările radicale ale reglemen-tărilor privind regimurile şi procedu-rile vamale, în special: - reducerea regimurilor vamale prin gruparea tuturor procedurilor speciale în una singură. (Gruparea proceduri-lor vamale legate de perfecţionare ac-tivă, perfecţionare pasivă şi transfor-

25

Page 27: Mai-Iunie

26 27

COOPERATIONPerfomanţeCOOPERATIONPerfomanţeCOOPERATION

26

mare sub supraveghere, export şi reex-port, tranzit intern şi extern). - identifi carea regulilor generale şi simplifi cate pentru procedurile spe-ciale, cum sînt procedura de tranzit, depozitare, transformare. Totodată, fi ecare regim vamal în parte se regle-mentează doar în parte care nu este prevăzută de reguli generale. • extinderea sferei de utilizare a autorizaţiei unice pentru toate ţările-membre ale UE, care este recunoscu-tă de toate organele vamale din spaţiul UE. • utilizarea unei singure garanţii, ce ar asigura achitarea plăţilor vamale a procedurilor speciale de orice tip • implementarea procedurilor stan-dard, simplifi cate şi accelerate de vă-muire, inclusiv vămuirea la domiciliu • utilizarea declaraţiilor vamale simplifi cate • în scopul asigurării securităţii mărfurilor, codul nou propune imple-mentarea procedurii de declarare pre-liminară, conform căreia importatorii vor prezenta din timp informaţia pri-vind marfa, adică pînă la livrarea aces-teia de facto. • delimitarea vămii, unde se depu-ne declaraţia vamală, şi a vămii unde marfa se afl ă de facto. Astfel, compa-nia, ce se afl ă într-o ţară a UE, poate prezenta declaraţia vamală organului vamal din alt stat-membru al UE. • introducerea normei juridice, con-form căreia declararea electronică va fi obligatorie, iar declararea de suport de hîrtie va deveni excepţie. • utilizarea efectivă a concepţiei operatorilor economici autorizaţi Aut-horised Economic Operator /AEO – participant la activitatea economică externă, activitatea căruia este accep-tată de către organele vamale ca una ce corespunde normelor şi standar-delor de securitate şi căruia i se apli-că procedurile simplifi cate de control vamal. • Concepţia unică oprire, «one stop shop» – conform proiectului Codului, concepţia dată prevede realizarea con-trolului mărfi i în comun cu toate orga-nele de control, deci, marfa va fi ins-pectată o singură dată, într-un singur loc şi concomitent. În caz că apare necesitatea inspectării mărfi i de către mai multe organe de stat, acest control trebuie să fi e coordonat şi, după posi-bilitate, să fi e realizat în acelaşi timp. • Concepţia ghişeului unic «Single window».

Conform concepţiei date, propuse în noul Cod vamal, se pune în aplica-re un singur punct electronic de recep-ţionare a informaţiei, unde AEO va remite informaţia, în forma stabilită şi solicitată de către vamă şi alte orga-ne, ce execută controlul mărfi i la hotar. Astfel, informaţia prezentată de către agenţii economici este diseminată ser-viciilor vamale şi altor servicii împu-ternicite de a inspecta marfa, iar agen-tul economic prezintă informaţia doar o singură dată. Din punct de vedere al tehnicii legislative, s-a optat pentru reducerea Codului vamal în volum, de peste 1/3, prin includerea a unor norme şi reguli uşor de priceput, simplifi carea structu-rii, sistematizarea articolelor, conform conţinutului şi contextului. În Cod se utilizează o terminologie clară, terme-

ni caracteristici comerţului internaţio-nal, care sînt uşor de înţeles agenţilor economici. Acestea, precum şi respec-tarea principiului sintetizării maxima-le a regulilor şi reducerea posibilă a ex-cepţiilor, au contribuit la întocmirea cît mai explicită a Codului şi asigură aplicarea directă a acestuia în practică. Astfel, substituirea legislaţiei va-male în vigoare cu un Cod vamal mo-dernizat, şi Regulamentul privind pu-nerea în aplicare a acestuia va asigura integritatea reglementării juridice a tu-turor domeniilor de activitate vamală.

Pentru a marca 40 de ani de la înfi inţarea Uniunii vamale, Comisia Europeană

a inaugurat un site dedicat în întregime acestui subiect linkul respectiv îl puteţi găsi pe pagina-web ofi cială a Serviciului vamal

www.customs.gov.md

Page 28: Mai-Iunie

26 27

COOPERATIONСотрудничество

27

Таможенная служба расширяет взаимодействие

с деловыми кругамиНаталья Каленик,

начальник Управления стратегического планирования и европейской интеграции

23 мая 2008 года под предсе-дательством Генерального дирек-тора Таможенной службы Виорела Мельника состоялось очередное за-седание Консультативного комите-та при Таможенной службе. На этот раз представители деловых кругов и таможенных органов собрались вместе, чтобы обсудить актуальные проблемы, выслушать предложения и обменяться мнениями по вопро-сам, связанным с таможенной дея-тельностью.

В повестку заседания были включены вопросы, касающиеся процесса внедрения принципа «еди-ного окна» на пунктах пропуска; со-трудничества таможни и бизнеса в сфере борьбы с контрабандой, а так-же обучения специалистов по тамо-женному оформлению грузов. Кро-ме того, было проанализировано

внедрение и реализация ранее при-нятых решений. В своем вступительном слове генеральный директор, подчеркнул особую роль, которая отводиться развитию диалога и укреплению партнерства между Таможенной службой и бизнес-сообществом. Та-кое сотрудничество, по его словам, безусловно, взаимовыгодно и более того, просто необходимо в совре-менных условиях, когда все большая роль отводиться вопросам упроще-

ния легальной торговли и обеспе-чения экономической безопасности страны. Международная практика доказывает, что успешная реализа-ция данных задачи невозможна без постоянного обмена информацией и поддержания непрерывного кон-структивного сотрудничества. Важность такого подхода под-

держивается общественными орга-низациями и бизнесменами. Под-тверждением этому служит активное участие ассоциаций перевозчиков, экспедиторов и таможенных броке-ров в деятельности Консультативно-го комитета. Конструктивное взаимодействие таможенных органов и деловых кру-гов нацелено на создание условий, способствующих ускорению движе-ния внешнеторговых товаропотоков, совершенствование форм и методов таможенного контроля, борьбу с на-рушениями таможенных правил при перемещении товаров и транс-портных средств через таможенную границу, а также на защиту интере-сов отечественных производителей и потребителей товаров. Участники заседания обсудили формы участия деловых кругов в ре-ализации принципа «единого окна» на пунктах пропуска и отметили вы-сокую степень ответственности, ко-торая возлагается на таможенные органы в этом процессе. По вопросу обучения специали-стов по таможенному оформлению членам комитета был представлен на рассмотрение проект положения, разработанного для обеспечения постоянного повышения професси-онального уровня подготовки тамо-женных брокеров. Вопрос о борьбе с контрабан-дой был рассмотрен более детально, так как именно этот феномен боль-ше всего беспокоит представителей бизнеса. Заслушав информацию о деятельности Таможенной службы, руководители ассоциаций вырази-ли полную поддержку мерам, пред-принимаемым таможней в этом на-

Page 29: Mai-Iunie

28 29

COOPERATIONСотрудничествоCOOPERATIONСотрудничествоCOOPERATION

28

правлении, и предложили создать специализированные рабочие груп-пы по отдельным видам товаров. По их мнению, это позволит создать банк актуальной ценовой информа-ции для контроля таможенной стои-мости товаров и выработать эффек-тивный механизм борьбы с “черны-ми” и “серыми” схемами, примене-ние которых губительно повлияли на состояние некоторых отраслей. По окончании встречи Виорел Мельник предложил членам коми-тета поддерживать открытый диа-лог и тесное сотрудничество. По его словам, это необходимо не только ле-гальному бизнесу, но и государству. Справка: Консультативный ко-митет при Таможенной службе действует с октября 2007 года. Он был создан на основании Прика-за Таможенной службы No 412-0 din 24.10.2007. В состав Комитета, дей-ствующего под председательством генерального директора, входят на-чальники Управлений центрально-го аппарата Таможенной службы, а также руководители ассоциаций.Список общественных организа-ций-членов Консультативного ко-митета, • Ассоциация международных автомо-бильных перевозчиков/ AITA• Ассоциация экспедиторов и таможен-ных брокеров/AEMTRANS • Ассоциация патронатов Таможенных Брокеров • Ассоциация Таможенных брокеров • Торгово-промышленная палата• Клуб деловых людей “TIMPUL”• Экономический Совет при Премьер-министре

Консультативный комитет яв-ляется общественно-консультатив-ным органом, призванным содей-ствовать внедрению инструментов по упрощению таможенных проце-дур согласно международным стан-дартам, в целях обеспечения защи-ты экономических интересов стра-ны, создания оптимальных условий для предпринимательской деятель-ности, рационализации структу-ры экспортно-импортных опера-ций, привлечения иностранных инвестиций. Комитет действует на принципах добровольности и глас-ности.

В задачи Комитета входит: Разработка с учетом интересов де-ловых кругов предложений по со-вершенствованию таможенной по-литики и законодательства, по соз-данию условий, способствующих ускорению движения внешнеторго-вых товаропотоков путем упроще-

ния и ускорения таможенных про-цедур. Повышение уровня право-вой культуры в сфере таможенного дела.Содействие осуществлению мер, направленных на единообразие применения таможенного законо-дательства Разработка предложений по со-вершенствованию и упрощению форм и методов таможенного кон-троля, борьбы с нарушениями та-моженных правил, совершаемыми при перемещении через таможен-ную границу товаров и транспорт-ных средств. В целях развития сотрудниче-ства на местном уровне, были созда-ны консультативные комитеты при территориальных таможнях. Это позволяет поддерживать конструк-тивное сотрудничество и искать пути решения конкретных про-блем, с которыми сталкивается биз-нес на местах. Анализируя тематику заседаний региональных комитетов, можно отметить, что они носят в основном информативный характер. То есть, представители таможенных органов доводят до сведения бизнесменов и таможенных брокеров содержание новых нормативных актов, а так-же разъясняют спорные ситуации с тем, чтобы не допустить наруше-ний таможенных правил и стимули-ровать законопослушное поведение предпринимателей. В свою очередь, представители бизнеса не только получают полез-ную информацию, но и высказы-вают свои предложения по тем или иным вопросам.

Page 30: Mai-Iunie

28 29

COOPERATIONСотрудничество

наступлением летних отпусков поток туристов, пересекающих мол-давскую границу, значительно уве-личивается. Как правило, в этот пе-риод многие сталкиваются с «труд-ностями перехода» государственной границы, возникающими, в основ-ном, из-за незнания гражданами сво-их прав и обязанностей. Поэтому мы и решили напомнить читателям о правилах, действующих в пунктах перехода государственной границы. Порядок перемещения физиче-ских лиц, а также ввоза и вывоза ими товаров, предметов личного пользо-вания и автотранспортных средств через таможенные пункты пропуска Молдовы (за исключением зон сво-бодного предпринимательства) ре-гулируется соответствующим зако-ном, принятым парламентом в 2002 г. Помимо этого, применяются поло-жения Таможенного кодекса Молдо-вы, законов о государственной гра-нице, о въезде/выезде из РМ, об удо-стоверяющих личность документах национальной паспортной системы, постановления правительства о вво-зе и вывозе имущества из страны и др. На границе для физических лиц предусмотрены два вида контроля – паспортный и таможенный. Любые нарушения законодательства влекут за собой ответственность молдав-ских и иностранных граждан, пере-секающих границу. Поэтому, перед тем, как отправиться в отпуск, луч-ше ознакомиться с необходимой ин-формацией. Чтобы избежать рас-стройств…

ПАСПОРТНЫЙ КОНТРОЛЬ«Основанием для пропуска через го-

сударственную границу физических лиц является наличие действитель-ных документов на право въезда и выезда в/из Молдовы», - говорится в Законе о государственной грани-це РМ. Таким образом, выехать из страны можно при наличии паспор-та гражданина Молдовы; документа, подтверждающего вид на житель-ство – для иностранных граждан; или при предоставлении специаль-ных документов, таких как дипло-матический паспорт, служебный па-спорт гражданина РМ для выезда за границу; удостоверения личности моряка (при наличии судовой роли или выписки из нее); удостоверения члена экипажа воздушного судна (при наличии задания на полет или выписки из нее); свидетельства на возвращение в Молдову. Документы считаются действи-тельным, если отвечают установлен-ному образцу, выданы уполномочен-ным на то органом, оформлены со-ответствующим образом и принад-лежат предъявителю. Напомним, па-спорт советского образца и удостове-рение личности гражданина Молдо-вы «не пригодны» для пересечения границы. Исключение распростра-няется на граждан, проживающих в приграничных районах, которые мо-гут пересекать границу по удостове-рению личности. Несовершеннолетние могут пе-ресекать границу Молдовы в сопро-вождении одного из родителей (дан-ные о ребенке должны быть вписаны в паспорта родителей), или в сопро-вождении своего законного пред-ставителя, при наличии нотариаль-но заверенного согласия родителей (при этом, данные о законном пред-

ставителе вписываются в паспорт ре-бенка. Дети старше 16 лет выезжают за пределы республики только при наличии паспорта гражданина Мол-довы. Граждане, прибывающие в Мол-дову, помимо документов, удостове-ряющих личность, должны пред-ставить сотрудникам погранслужбы визу или разрешение на въезд в стра-ну. Тут нужно отметить, что Молдо-ва отменила визовый режим для граждан стран-членов Евросоюза, СНГ, а также граждан США, Кана-ды, Швейцарии и Японии. Подроб-ную информацию о порядке въезда в Молдову иностранные граждане могут получить в консульском пред-ставительстве республики за грани-цей, поскольку с отдельными госу-дарствами и в соответствии с между-народными договорами, у Молдовы могут действовать иные правила пе-рехода границы. Надо отметить, что регистрация иностранных граждан, въезжающих в Молдову, осуществляется в момент пересечения молдавской границы – пограничный наряд выдает им ре-гистрационные вкладыши для загра-ничного паспорта. Таким образом, иностранцы получают право на ле-гальное пребывание на территории республики в течение 90 дней. Транзитный проезд иностран-цев через Молдову разрешен при наличии у них транзитной мол-давской визы, визы страны назна-чения, проездных билетов или других документов, которые под-тверждают именно транзитный ха-рактер поездки. Срок транзитного проезда через территорию Молдо-вы не может превышать трех суток.

29

Правила пересечения молдавской границы и

декларирования имущества физическими лицами

С

Page 31: Mai-Iunie

30 31

COOPERATIONСотрудничествоCOOPERATIONСотрудничествоCOOPERATION

30

Лица без гражданства, которые постоянно проживают в республи-ке, за границу выезжают по спе-циальному удостоверению (лица без гражданства для выезда за гра-ницу) и визе на выезд из Молдовы. А вот лица, которые пытаются проникнуть на территорию Молдо-вы вне паспортного контроля, или которые предъявили чужие или не-действительные документы, являют-ся нарушителями государственной границы. Использование поддель-ных или чужих паспортов, влечет за собой их обязательное изъятие пограничным нарядом. Такие доку-менты отсылаются в подразделения паспортной, регистрационной и ми-грационной службы МВД. Наруши-тели границы несут ответственность в соответствии с действующим зако-нодательством.

ТАМОЖЕННЫЙ КОНТРОЛЬВ Молдову физическим лицам раз-решается ввозить предметы лич-ного пользования беспошлинно. В частности, в данный список вклю-чены одежда и обувь, парфюмерия и косметика, средства гигиены и ме-дикаменты, а также продукты пита-ния в пределах личной необходимо-сти. Вышеперечисленные позиции не могут быть предназначены для коммерческой или производствен-ной деятельности. Кроме этого, фи-зическое лицо имеет право ввозить личные вещи членов семьи, однако их (родственников) существование должно подтверждаться соответ-ствующими документами. Разрешен ввоз и иного имуще-ства, таможенная стоимость которо-го не превышает 200 евро и которое не предназначено для коммерческой или производственной деятельно-сти. Физические лица вправе вво-зить на территорию страны товары (за исключением продовольствен-ных), предназначенные для коммер-ческой или производственной дея-тельности. Правда, при условии, что их таможенная стоимость не превы-шает 500 евро, а также при деклари-ровании в установленном порядке и уплате таможенных платежей. При ввозе в Молдову несопро-вождаемого багажа физических лиц, в обязательном порядке применяется режим импорта. Вывозить с территории страны

можно любое имущество, не пред-назначенное для коммерческой или производственной деятельности. Физические лица имеют право вы-возить имущество, предназначенное для коммерческой или производ-ственной деятельности, таможенная стоимость которого не превышает 100000 евро, при условии соблюде-ния мер экономической политики, уплаты таможенных платежей и де-кларирования его в установленном порядке. Имущество, предназначенное для коммерческой или производ-ственной деятельности, таможен-ная стоимость которого превышает 100000 евро, может быть вывезено в установленном порядке только хо-зяйствующими субъектами, зареги-

стрированными в Государственной регистрационной палате Министер-ства информационного развития в качестве субъектов предпринима-тельской деятельности. Обязанность по подтверждению факта, что товар не предназначен для коммерческой или производ-ственной деятельности, возлагается на физическое лицо, перевозящее товар. Предметы бижутерии, изготов-ленные из драгоценных металлов и камней, в количестве до пяти еди-ниц (независимо от их стоимости) разрешается ввозить без уплаты та-моженных платежей при условии, что они не являются одинаковыми. А вот вывоз культурных ценно-стей запрещен. Ценности, представ-

Page 32: Mai-Iunie

30 31

COOPERATIONСотрудничество

ляющие литературную, научную, религиозную ценность могут быть вывезены из страны лишь при нали-чии разрешения, выданного Мини-стерством культуры и туризма Мол-довы. Физические лица имеют право вывозить/ввозить на территорию Молдовы банкноты, монеты и чеки в национальной и иностранной валю-те в объемах и при соблюдении пра-вил, приведенных в таблице:

Категорически ЗАПРЕЩЕН ввоз в Молдову сильнодействующих, ядовитых, радиоактивных, взрывча-тых веществ; других предметов, ко-торые могут причинить вред здоро-вью, или угрожать жизни населения и животного мира, или привести к заражению, разрушению окружаю-щей среды; наркотических веществ. При ввозе огнестрельного, холодно-го оружия, взрывных веществ, газо-вых баллончиков, необходимо по-лучить разрешение МВД Молдовы. Физическим лицам также не разре-шается ввозить в республику сырье для производства медицинских пре-паратов. При ввозе лекарств в коли-честве большем, чем необходимо че-ловеку на один курс лечения, а так-же наркотических и психотропных веществ медицинского назначения, придется предъявить разрешение Министерства здравоохранения. А вот если вы путешествуете с живот-ными, таможенной и пограничной службам нужно будет предоставить ветеринарный сертификат.

ТРАНСПОРТНЫЕ СРЕДСТВАВ соответствии с действующим за-конодательством, гражданам Мол-довы запрещено ввозить в страну легковые автотранспортные сред-ства со сроком эксплуатации свыше

семи лет. Физические лица-резиден-ты имеют право ввозить на терри-торию Молдовы автотранспортные средства, приобретенные или по-лученные посредством дарения за пределами страны, при условии де-кларирования и уплаты таможенных платежей в таможенном органе, рас-положенном в пункте пропуска че-рез государственную границу. Дан-ные транспортные средства должны быть сняты с учета компетентного

органа государства-отправителя. Автотранспортные средства, по-лученные в пользование (что под-тверждено соответствующими доку-ментами), можно ввозить при усло-вии нахождения их на постоянном учете в другом государстве и декла-рирования в установленном порядке, без уплаты таможенных платежей. Данные транспортные средства не помещаются ни под один из тамо-женных режимов. Автомобили старше вышеука-занного возраста могут ввозиться в республику только в случае деклари-рования действием и размещения под таможенный режим временного ввоза на период до 180 дней при условии, что автотранспортное средство нахо-дится на постоянном учете в другом государстве. При этом, на банковский счет Таможенной службы придется внести гарантийную сумму (в наци-ональной и/или иностранной валю-те) в размере, равном сумме таможен-ных платежей, предусмотренных для помещения автотранспортного сред-ства под таможенный режим импор-та. После истечения срока таможен-ного режима временного ввоза автов-ладельцу возвращается гарантийная сумма взноса, и транспортное сред-ство может быть вывезено с террито-рии Молдовы.

Физические лица-нерезиденты могут ввозить в Молдову автомо-били, независимо от срока их экс-плуатации. Правда, при условии, что машина находится на постоян-ном учете в другом государстве, не используется для перевозки пасса-жиров и товаров и задекларирова-но действием в таможенном режиме временного ввоза с освобождени-ем от уплаты всех таможенных пла-тежей на импорт без заполнения и без выдачи таможенных документов. Обязательное условие для ввоза не-резидентами транспортных средств – они должны являться собственни-ками данных автомобилей и времен-но проживать на территории другой страны (это должно подтверждаться соответствующими документами). При пересечении границы вла-дельцы или пользователи автотран-спортных средств обязаны предъяв-лять полис обязательного страхова-ния автогражданской ответственно-сти.

А КАК У НИХ?Надо сказать, что молдавские пра-вила ввоза и вывоза товаров физиче-скими лицами практически соответ-ствует европейскому законодатель-ству в этой области. В Евросоюзе су-ществуют общие правила перехода таможенной границы, но процедуру ввоза и вывоза имущества физиче-скими лицами каждая страна уста-навливает самостоятельно. При этом данный порядок основывается на об-щих принципах, что обеспечивает высокую степень совместимости. Так, ввозить в европейское со-общество личные вещи можно без уплаты таможенных пошлин (прав-да, есть определенный лимит), а вывозить личные вещи можно без каких-либо ограничений. Поми-мо этого, в ЕС установлены количе-ственные ограничения на ввоз неко-торых категорий товаров (алкоголь-ные напитки, табачные изделия), четко регламентируется налогообло-жение товаров, ввезенных сверх ли-мита. Так же, как и в Молдове, в ЕС действуют запреты и ограничения на ввоз тех же медикаментов, нар-котических веществ, вооружения, культурных ценностей и т.д. Отно-сительно денежных средств: декла-рировать придется суммы, превыша-ющие 10000 евро.

31

Page 33: Mai-Iunie

32 33

COMMENTSModifi cărişi completări în legislaţie de ultima oră

a 16 mai 2008 de către Parlamentul Republicii Moldova a fost adoptată Legea pentru modifi carea şi completarea unor acte legislative nr. 103-XVI prin care au fost operate un şir de modifi cări şi com-pletări în legislaţie, şi anume:1. Codul cu privire la contravenţii-le administrative din 29.03.1985 (Veştile RSSM, 1985, nr. 3, art. 47);2. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monito-rul Ofi cial al Republicii Moldova, nr. 160-162/1201, din 23 decembrie 2000);3. Legea nr. 1380-XIII din 20 noiem-brie 1997 cu privire la tariful vamal (Mo-nitorul Ofi cial al Republicii Moldova, nr. 40-41/286, din 07 mai 1998);4. Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Re-publicii Moldova de către persoanele fi zi-ce (Monitorul Ofi cial al Republicii Mol-dova, nr. 185-189/1416, din 31 decembrie 2002). Aceste acte legislative au fost modifi -cate şi completate în scopul ajustării legi-slaţiei primare la noile cerinţe şi standar-de internaţionale, aceasta fi ind doar etapa iniţială în procesul vast de aderare a Re-publicii Moldova la Uniunea Europeană. Legea în cauză a fost elaborată în ve-derea soluţionării chestiunilor problema-tice de ordin legislativ care au fost obser-vate în ultimul timp, ţinîndu-se cont de caracterul dinamic al relaţiilor care cad sub aria de acoperire a dreptului vamal. Modifi cările şi completările propuse în proiectul Codului cu privire la contra-venţiile administrative, Codului vamal au fost elaborate în scopul excluderii discre-panţelor şi neajunsurilor din legislaţia Re-publicii Moldova în partea ce ţine de măr-furile şi mijloacele de transport prohibite introducerii pe teritoriul ţării. Astfel, pînă în momentul de faţă în zonele de control

vamal al birourilor vamale de frontieră pe parcursul ultimilor cinci ani au fost aban-donate cca 76 mijloace de transport auto care sînt prohibite introducerii pe terito-riul republicii. Organele vamale de fron-tieră, în numeroase rînduri, s-au adresat proprietarilor pentru ca aceştia să scoată mijloacele de transport auto abandonate în afara zonelor de control vamal, însă adresările respective au rămas fără răs-puns. Aceste vehicule creează numeroa-se incomodităţi atît persoanelor fi zice şi juridice care traversează frontiera de stat, cît şi serviciilor (vamal şi grăniceresc) ce şi desfăşoară activitatea în posturile şi bi-rourile vamale de frontieră. Mai mult ca atît, la momentul de faţă pe teritoriul Mol-dovei există numeroase mijloace de trans-port auto prohibite şi confi scate de către organele de drept şi care nu pot fi legali-zate pe teritoriul ţării din cauza existenţei

plafonului de vîrstă a acestora. În contex-tul celor expuse, Serviciul vamal a elabo-rat un mecanism efi cient de soluţionare a problemei apărute. Modifi carea articolului 30 din Codul vamal se datorează poziţiei conform că-reia interzicerea utilizării regimurilor de admitere temporară, perfecţionare activă (cu suspendare) şi antrepozit vamal pen-tru toate mărfurile supuse accizelor şi-a pierdut motivaţia economică şi nu mai corespunde relaţiilor existente. Mai mult ca atît, prezenţa unei asemenea interziceri împiedică nejustifi cat realizarea mai mul-tor genuri de activitate economică (în re-gim de perfecţionare) cu aşa mărfuri cum sînt articolele de giuvaierie, blănurile, aparate video şi audio, parfumerie. Astfel, se va interzice plasarea alcoo-lului etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207), ţigărilor de foi, trabucurilor (sub-

L

Mariana Manoli, şefa Direcţiei drept vamal şi asistenţă juridică

Comentarii

Page 34: Mai-Iunie

32 33

COMMENTSCOMMENTSpoziţia tarifară 240210), ţigărilor din tu-tun (subpoziţia tarifară 2402 20), benzi-nei, motorinei şi derivatelor lor (supuse accizelor) şi sub regimurile vamale antre-pozit vamal, perfecţionare activă şi admi-tere temporară, cu excepţia introducerii sau scoaterii acestora pentru prezentarea sau utilizarea lor la expoziţii, tîrguri şi alte manifestări similare. Articolul 35 Cod vamal se modifi că în vederea excluderii cazurilor de schim-bare a destinaţiei fi nale după obţinerea tratamentului tarifar favorabil sau pre-ferenţial. De exemplu: vînzarea utilajului importat cu scutirea de plata TVA în ca-pital statutar, ceea ce, de fapt, constituie o fraudare a legii. Propunerea referitoare la alineatul (3), articolul 41 Cod vamal de a se înlocui cuvîntul „Guvernul” cu cuvintele „Ser-viciul vamal” are drept scop excluderea procedurii îndelungate şi anevoioase de prelungire a termenului de export tem-porar de către Guvern. La moment, ori-ce prelungire a acestui termen se aprobă prin hotărîre de Guvern, ceea ce implică realizarea unui număr mare de formali-tăţi (elaborarea proiectului, avizarea acestuia la ministerele interesate, exper-tiza juridică la Ministerul Justiţiei, publi-carea în Monitorul Ofi cial). La fel, pre-lungirea termenului de export temporar nu are un caracter de excepţie, astfel încît să fi e atribuită la competenţa exclusivă a Guvernului. Întru executarea ordinului Servici-ului vamal nr.346-o din 14 septembrie 2007 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea în R. Mol-dova a Noului sistem computerizat de tranzit (NCTS) în baza Planului prelimi-nar de ţară al Republicii Moldova în ca-drul Programului SUA “Provocările Mi-leniului” a apărut necesitatea completării Codului vamal cu articolul 421 cu urmă-torul cuprins:“Articolul 421. Tipurile regimului vamal de tranzit(1) Regimul vamal de tranzit poate fi in-ternaţional sau naţional.(2) Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regi-mul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră.(3) Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implica-te în procedura de tranzit este organ va-mal intern”. Operarea modifi cărilor la articolele 67, 68, 69, 72, 73 Cod vamal se datorează intenţiei Republicii Moldova de a adera la Convenţia privind admiterea tempo-rară, semnată la Istanbul în 1990. La fel,

propunerea în cauză este determinată de oportunitatea lărgirii sferei de aplicare a prevederilor indicate mai sus şi asupra mijloacelor de transport la care se referă pct. 4) al art. 1 din Codul vamal. Măsurile propuse în partea ce ţine de punerea în liberă circulaţie a mărfurilor constituie o completare a golurilor şi ne-ajunsurilor legislaţiei existente. Redacţia propusă urmăreşte scopul excluderii ca-zurilor în care mărfurile confi scate ajung pe piaţa internă a Republicii Moldova fără achitarea drepturilor de import. Modifi cările operate la articolul 98 Cod vamal vor duce la racordarea des-tinaţiei vamale de reexport prevăzută de Codul vamal al RM la prevederile Codu-lui vamal Comunitar. Operarea completării alineatului (1) la articolul 125 Cod vamal, în fi nal, cu următoarea propoziţie: „Persoanelor ju-ridice li se permite achitarea în numerar doar a diferenţei de plată determinată la momentul vămuirii.” urmăreşte scopul reducerii efectuării de plăţi în numerar de către persoanele juridice, fapt care va spori în mod substanţial lupta cu econo-mia tenebră. Introducerea articolului 12713 Cod vamal este condiţionată de necesitatea le-giferării actului constatator, care este în-tocmit în cazurile de apariţie a obligaţiei vamale după validarea declaraţiei vamale sau în lipsa acesteia.

Practica de aproximativ trei ani de zile cu “contul unic” de evidenţă, precum şi problemele apărute în timpul aprobării Regulamentului privind stingerea prin prescripţie a datoriilor, examinarea adre-sărilor şi pretenţiilor agenţilor economi-ci a demonstrat necesitatea modifi cării şi

completării articolului 128 al Codului va-mal. Este o eroare a redactărilor, comi-să la introducerea modifi cărilor în Codul vamal prin legea nr.11-XV din 17.02.2005 (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.46-50/165 din 25.03.2005), deoarece nu poate fi stinsă obligaţia vamală con-form lit. (d) a art.128 înaintea “acordării liberului de vamă”, fi indcă se discută des-pre o datorie istorică, formată cu 6 ani în urmă, la validarea de atunci a declaraţiei vamale. Totodată, proiectul în cauză conţine propunerea completării Codului vamal cu o secţiune nouă 221-a referitoare la Nomenclatorul mărfurilor în baza căruia se va efectua clasifi carea mărfurilor prin atribuirea fi ecărei din acestea a cîte un cod separat. Completarea în cauză con-stituie o condiţie şi o etapă obligatorie în procesul armonizării legislaţiei naţionale la cea comunitară şi are drept scop pro-movarea şi facilitarea comerţului extern. În partea ce ţine de articolul 175 Cod vamal (alineatul (1), textul “celor supuse accizelor” se substituie cu textul “alcoo-lului etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207), ţigărilor de foi (subpoziţia tarifară 2402 10), trabucurilor şi ţigărilor din tu-tun (subpoziţia tarifară 2402 20)”; alineatul (4) va avea următorul cuprins:“(4) Mărfurile atribuite poziţiilor tarifare 2207, 2710 11 410–2710 11 590 şi 2710 19 310–2710 19 490 se declară sub regim va-

mal de import la organul vamal amplasat la punctul de trecere a frontierei de stat.”se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins: “(5) Bunurile persoanelor fi zice se vă-muiesc de către organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat, cu

Comentarii

Page 35: Mai-Iunie

34 35

COMMENTSCOMMENTSexcepţia bagajului neînsoţit şi a mijloace-lor de transport. Procedura de vămuire a bunurilor persoanelor fi zice se stabileşte de Serviciul vamal.”), comunicăm că ne-cesitatea vămuirii mărfurilor nemijlocit la frontieră a dispărut odată cu imple-mentarea sistemului de tranzit intern, care constă în faptul că mărfurile de im-port ce se introduc în ţară şi se deplasea-ză spre organul vamal din interior, se afl ă sub supraveghere vamală, cu depunerea obligatorie a unei garanţii fi nanciare (în vederea achitării drepturilor de import). Totodată, subliniem că delegarea funcţiei de vămuire a mărfurilor accizate de la or-ganele vamale de frontieră la cele inter-ne este determinată, în mare parte, de in-tenţia Serviciului vamal de a contribui la facilitarea comerţului şi crearea unui sis-tem efi cient de administrare vamală.

Modifi carea articolului 175 Cod va-mal impune şi reducerea operaţiunilor vamale realizate la frontieră, fapt care, pe de o parte, consolidează capacitatea or-ganelor vamale de frontieră şi, pe de altă parte, reduce considerabil numărul cazu-rilor de supraîncărcare a punctelor de tre-cere. Adiţional, menţionăm că modifi ca-rea în cauză a fost dictată şi de măsurile care au fost întreprinse conform Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Reformularea alineatului (1) din ar-ticolul 176 Cod vamal ( “(1) Declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră în ziua lucrătoare imediat urmă-toare zilei de trecere a frontierei vamale, iar în cazul fi nalizării regimului vamal de tranzit, în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat

termenul limită de tranzit acordat.”) va permite evitarea situaţiilor de prelungi-re nemotivată a termenului de tranzit sta-bilit iniţial (maximum 8 zile) cu acele 3 zile în decursul cărora se depune declara-ţia vamală. La fel, modifi carea respectivă va exclude şi tergiversările care au loc în zona de control vamal. Completarea Codului vamal cu arti-colele 1811, 1812,1813 s-a iniţiat în legătu-ră cu necesitatea minimalizării timpului necesar vămuirii mărfurilor, ridicării ca-lităţii şi transparenţei activităţilor Ser-viciului vamal şi utilizării funcţiilor noi implementate a Sistemului informaţio-nal Asycuda World. Modifi cările propu-se asigură preluarea în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare în domeniul vamal cu privire la rectifi carea, modifi ca-rea şi invalidarea declaraţiilor vamale în

partea ce ţine de art.art. 65, 66, 75 şi 78 ale Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi respectiv art.art. 204, 250, 251 ale Regu-lamentului (CEE) nr.2454/1993 al Comi-siei din 2 iulie 1993 privind dispoziţii de aplicare a reglementării (CEE) nr.2913/92 a Consiliului de stabilire a Codului vamal Comunitar. Completările şi mo-difi cările respective asigură un cadru le-gal absolut necesar în vederea desfăşurării unor operaţiuni de control ulterior şi de înregistrare a rezultatelor controlului în sistemul informaţional, precum şi duce la aplicarea uniformă a reglementărilor va-male în ceea ce priveşte rectifi carea, mo-difi carea şi invalidarea declaraţiei vamale. Introducerea articolului 1931 Cod Vamal (agent economic autorizat) consti-

tuie o condiţie obligatorie pentru utiliza-rea procedurilor de vămuire la domiciliu, precum şi pentru stabilirea unei taxe pen-tru proceduri la eliberarea autorizaţiei de utilizator al procedurilor simplifi cate.La fel, sînt propuse un şir de completă-ri şi modifi cări în Codul vamal ce ţin de aplicarea de măsuri la frontieră în vede-rea protecţiei proprietăţii intelectuale. Prin acestea, a fost concretizată proce-dura de intervenţie a organelor vamale şi măsurile aplicabile mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate inte-lectuală. În ultimul timp sînt depistate tot mai multe cazuri de substituire a factu-rilor, de trecere a mărfurilor prin inter-mediari, prin rezidenţi ai zonelor libere şi antrepozite vamale, în scopul diminuării premeditate a valorii în vamă, ceea ce de-

termină şi cuantumul impozitelor achita-te la bugetul de stat. Prin urmare, modifi -cările propuse la Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful va-mal, sînt determinate de difi cultăţile afe-rente stabilirii incorecte a valorii în vamă a mărfi i, fi ind elaborate în scopul exclu-derii acestora. Modifi cările propuse la Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu pri-vire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Mol-dova de către persoanele fi zice ţin de de-fi nirea obiectelor de uz personal, locul de declarare şi achitare a drepturilor de im-port de către persoanele fi zice întru ra-cordarea la Codul vamal Comunitar. Modifi cările enumerate vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Ofi cial.

Comentarii

Page 36: Mai-Iunie

34 35

COMMENTS orbind de o reprezentare în vamă nu trebuie să uităm că aceasta este realizată, de facto, de către o persoa-nă fi zică specializată, denumită spe-cialist în domeniul vămuirii. Astfel, în conformitate cu legislaţia în vigoa-re, toate operaţiunile vamale privind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport de către agenţii econo-mici pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează numai prin intermediul specialistului respectiv. Este de menţionat că noţiunea de specialist în domeniul vămuirii pen-tru prima dată în Republica Moldo-va a fost defi nită în Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămui-rii, aprobat prin hotărîrea guvernului

în decembrie 2005. Aşadar, în confor-mitate cu documentul nominalizat, specialistul în domeniul vămuirii este persoana fi zică, angajată a brokerului vamal sau a declarantului, care deţine atestatul de califi care în domeniul vă-muirii, eliberat de Serviciul vamal, şi care activează în numele acestora. În pofi da unei asemenea defi ni-ri precise, în activitatea de zi cu zi, specialiştii în domeniul vămuirii sînt confundaţi cu brokerii vamali. Ulti-mii fi ind persoane juridice, care deţin autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul vamal, şi care, în numele şi pentru terţe per-soane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuînd şi alte ope-raţiuni vamale. Diferenţa este eviden-

tă, specialistul în domeniul vămuirii fi ind o persoană fi zică, însă brokerul vamal desemnînd o personalitate juri-dică. În acelaşi timp, analizînd legisla-ţia internaţională, am constatat că no-ţiunea de specialist în domeniul vă-muirii este specifi că doar ţărilor CSI, în special Rusiei. Pe de altă parte, legi-slaţia Comunităţii Europene nu face o defi nire expresă la persoanele fi zi-ce, care dezvoltă o activitate de repre-zentare în vamă, fi ind angajate de că-tre brokeri vamali, declaranţi în nume propriu sau de către alţi agenţi econo-mici. Persoanele respective fi ind de-numite în mod diferit, de exemplu – agent vamal, declarant, reprezentant în vamă, angajat al comisionarului

V

Specialistul în domeniul vămuirii – elementul principal în realizarea

activităţii de reprezentare înorganele vamale ale Moldovei

Marian Zaharia, inspector superior al Sectiei regimuri vamale

Comentarii

Page 37: Mai-Iunie

36 37

COMMENTSCOMMENTSvamal (brokerului vamal) sau al agen-tului economic autorizat. Suplimentar la cele expuse mai sus, este de menţionat că, în Moldo-va, în conformitate cu art. 166 pct. (1) al Codului vamal, se precizează că de dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal benefi cia-ză specialistul în domeniul vămuirii, care deţine atestat de califi care, elibe-rat de Serviciul vamal. De aici şi reie-se baza de activitate a specialistului în domeniul vămuirii, care este “atesta-tul de califi care a specialistului în do-meniul vămuirii”. În acest context, apare întrebarea - cine poate deveni specialist în do-meniul vămuirii şi care sînt condiţiile pentru desfăşurarea activităţii acestu-ia? În conformitate cu Regulamen-tul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii - specialist în domeniul vă-muirii poate fi orice persoană fi zică, rezident al R.M., care deţine diplomă de studii medii speciale sau superioa-re. După cum observăm, nu este spe-cifi cat profi lul de studii a persoanelor, astfel facilitînd accesul persoanelor la specializarea respectivă. În aşa mod,

asigurînd piaţa cu specialişti în dome-niul vămuirii, care, la momentul in-troduceri institutului de broker în Re-publica Moldova, suporta o criză de cadre specializate în domeniul vamal. E de remarcat că, iniţial, o condiţie de bază pentru obţinerea atestatului de califi care a specialistului în dome-niul vămuirii era susţinerea unui test de califi care, fapt ce permitea accesul la institutul reprezentării doar per-soanelor bine instruite. La moment, condiţia susţinerii testului respectiv a fost exclusă de către legiuitor prin operarea modifi cărilor la Regulamen-tul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, prin intermediul hotărîrii guvernului nr.1026 din 14.09.2007. Astfel, majorînd pericolul accesului unor persoane necalifi cate în dome-niul reprezentării vamale – domeniul care implică prin sine riscuri materia-le, necunoaşterea căruia poate aduce prejudicii mari persoanelor reprezen-tate.În scopul evitării unor asemenea con-secinţe negative, Serviciul vamal a elaborat proiectul Regulamentului privind instruirea specialiştilor în do-meniul vămuirii. Acest proiect preve-

de modalitatea organizării atît a cur-surilor de instruire primară, cît şi a cursurilor de perfecţionare. La cursu-rile de instruire primară pot fi admi-se persoanele care deţin diplome de studii medii speciale sau superioare şi care intenţionează să desfăşoare o activitate de mediere în domeniul va-mal. La cursurile de perfecţionare pot fi admise persoane care deja activează în calitate de specialişti în domeniul vămuirii şi care necesită perfecţiona-rea abilităţilor profesionale. Structura care este împuternicită să organizeze cursurile nominaliza-te, conform proiectului respectiv, este Centrul de instruire a colaboratorilor vamali, care are statut de secţie auto-nomă a Serviciului vamal al Republi-cii Moldova. Totuşi, la momentul actual, pro-cedura obţinerii atestatului de speci-alist în domeniul vămuirii, în opinia mea, este simplifi cată esenţialmente, deoarece legislaţia nu prevede obliga-tivitatea frecventării cursurilor res-pective, ceea ce poate avea un im-pact negativ asupra calităţii servicii-lor prestate de brokeri vamali sau asu-pra activităţii declaranţilor în nume propriu. Totodată, în conformitate cu

Comentarii

Page 38: Mai-Iunie

36 37

COMMENTSCOMMENTSprevederile Ordinului Serviciului Va-mal nr. 23 – o din 30.01.2008 „Cu pri-vire la procedura de eliberare a ates-tatelor de califi care a specialiştilor în domeniul vămuirii”, pentru obţinerea atestatului de califi care a specialistu-lui în domeniul vămuirii solicitantul (persoana fi zică) trebuie să prezinte Serviciului vamal o cerere în forma liberă cu indicarea următoarelor date: numele, prenumele, data şi locul naş-terii, domiciliul, telefon de contact. La cererea respectivă este necesar a anexa următoarele acte: a) copia buletinului de identitate (cu fi şa de însoţire); b) copiile documentelor ce confi rmă studiile respective, conform pct.71 al Regulamentului cu privire la activi-tatea brokerului vamal şi a specialis-tului în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republi-cii Moldova nr.1290 din 9 decembrie 2005; c) dovada achitării plăţii pentru eliberarea atestatului de califi care a specialistului în domeniul vămuirii, în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.1380-XIII din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal”. În cazul cînd au fost respecta-te cerinţele descrise, Serviciul vamal va emite un ordin privind eliberarea atestatelor de califi care a specialişti-lor în domeniul vămuirii, în confor-mitate cu care solicitanţilor vor fi eli-berate atestatele respective. Atestatul de califi care a specialis-tului în domeniul vămuirii se elibe-rează pe un termen de 2 ani. La ex-pirarea termenului de valabilitate al atestatului, specialistul în domeniul vămuirii este în drept să reactuali-zeze atestatul, respectînd procedura descrisă mai sus. În acelaşi timp, după o compa-raţie a legislaţiei internaţionale cu cea naţională, vreau să menţionez că, pentru a deveni specialist în domeni-ul vămuirii în Federaţia Rusă precum şi în ţările C.S.I., persoana fi zică tre-buie să corespundă cerinţelor de ca-lifi care stabilite de lege şi să deţină atestatul de califi care a specialistului în domeniul vămuirii. Specialist în domeniul vămuirii poate fi persoana fi zică ce deţine diploma de studii su-perioare sau medii de specialitate, are stagiu de lucru nu mai puţin de 2 ani, precum şi care a confi rmat corespun-derea cunoştinţelor sale cerinţelor de califi care prin intermediul susţinerii

examenului de califi care. Atestatul se eliberează pe o perioadă nelimi-tată cu condiţia trecerii cursurilor de perfecţionare o dată la 2 ani. În cazul nerespectării condiţiilor de perfecţi-onare a specialistului în domeniul vă-muirii, atestatul acestuia se anulează. Din cele menţionate putem trage concluzia că legislaţia din Federaţia Rusă acordă o mare atenţie calităţii activităţii de reprezentare în domeni-ul vamal, realizate de către persoane fi zice. Însă, ţinînd cont de prevede-rile legislaţiei Comunităţii Europe-ne precum şi ale legislaţiei României, acelaşi lucru nu se poate spune des-pre activitatea de reprezentare. Aici procedura de reprezentare prin inter-mediul specialiştilor în domeniul vă-muirii diferă conceptual de legislaţia naţională. În primul rînd, nu este dată o de-fi nire ofi cială a persoanei fi zice care efectuează activitatea de reprezenta-re în vamă, fi ind angajată de broker vamal sau declarant în nume propriu. Se întîlnesc mai multe denumiri ale persoanelor respective – „agent va-mal”, „declarant”, „reprezentant în vamă”. Comun cu legislaţia Repu-blicii Moldova fi ind faptul că repre-zentanţii vamali (persoanele fi zice) nu sînt în drept să activeze de sine stătător. Pentru a-şi desfăşura activi-tatea, persoanele respective urmează a fi angajate de către agenţi economi-ci, încheind contractul individual de muncă cu aceştia din urmă. Orica-re alte cerinţe suplimentare, privind procedura de eliberare ofi cială a per-misului de activitate în calitate de re-prezentant în domeniul vamal sau re-feritor la procedura de organizare a cursurilor de instruire a persoanelor

respective, atît în legislaţia Comuni-tară, cît şi în legislaţia României, lip-sesc. Unica bază de reprezentare în vamă prin intermediul persoanelor nominalizate, fi ind procura şi con-tractul individual de muncă încheiat cu „agenţii economici autorizaţi” – persoane juridice care benefi ciază de anumite facilităţi în ceea ce priveşte controlul vamal privind securitatea şi siguranţa şi / sau de anumite simpli-fi cări prevăzute de reglementările va-male (comisionarii vamali, declaranţi în nume propriu etc.). În acest context, putem conchide că legislaţia Comunităţii Europene în domeniul institutului reprezentării pune accent anume pe responsabili-tatea „agenţilor economici autoriza-ţi” şi lasă rezerve la capitolul specia-liştilor în domeniul vămuirii pentru legislaţia naţională ale ţărilor mem-bre. Revenind la legislaţia naţională a Republicii Moldova, vom menţiona că, dacă specialistul în domeniul vă-muirii care consideră că, după primi-rea atestatului de califi care, va putea activa în deplină măsură în domeni-ul vamal, el va avea o părere greşită. Specialistul va putea doar prezenta pachetul de documente către orga-nele vamale, participa la efectuarea controlului fi zic al mărfurilor sau preleva probe şi mostre pentru efec-tuarea expertizelor respective etc. Pe cînd acţiunile esenţiale legate de per-fectarea declaraţiei vamale în detaliu care prin sine implică accesarea Siste-mului informaţional specializat Asi-cuda World, nu vor fi de competenţa lui. Aşadar, următorul pas în vederea obţinerii posibilităţii de a desfăşura

Comentarii

Page 39: Mai-Iunie

38 39

COMMENTSCOMMENTSpe deplin atribuţiile de specialist în domeniul vămuirii este necesar de a avea o cheie de acces la Sistemul in-formaţional specializat, în conformi-tate cu Ordinul Serviciului vamal nr. 480-O din 18.12.2006 “Cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu”. Pen-tru aceasta patronul specialistului în domeniul vămuirii trebuie să devină utilizator al sistemului informatic - persoană juridică autorizată să folo-

sească procedura informatică de de-clarare a mărfurilor şi care poate fi declarantul sau brokerul vamal, utili-zator al sistemului. Este necesar de a se depune la Serviciul Vamal o cere-re (conform modelului din anexa nr.1 a ordinului nominalizat), care trebuie să cuprindă următoarele informaţii: - denumirea agentului economic, se-diul acestuia, numele şi funcţia per-soanei sau reprezentantul legal al agentului economic; - felul utilizatorului (declarant în nume propriu sau broker); - tipul de calculatoare pentru utiliza-re, precum şi parametrii tehnici afe-renţi; - nominalizarea persoanelor care vor utiliza modulele informatice de pre-lucrare a declaraţiei vamale în deta-liu; - nominalizarea birourilor vamale la care se solicită acces; - mecanismele de procesare a decla-raţiei vamale, din care să rezulte mo-dalitatea de conexiune la sistemul in-

formatic vamal (prin conexiune di-rectă la reţeaua informatică a biroului vamal şi/sau conexiune internet); b) la cerere se anexează: - schema tehnică prin care se va rea-liza conexiunea la sistemul informa-ţional vamal; - declaraţia angajament întocmită conform modelului din anexa nr.2 a Ordinul Serviciului Vamal nr. 480-O din 18.12.2006, în original, semna-tă de aceeaşi persoană ce reprezintă

legal societatea comercială şi care a semnat şi cererea de autorizare; - certifi catul de înregistrare emis de Camera de Înregistrare cuprinzînd codul unic de înregistrare (IDNO), în copie. Autorizarea se face prin emite-rea unui ordin cu indicarea codurilor de autorizare a solicitantului şi trans-miterea de către autorităţile vamale a cheilor de acces la modulul informa-tic pentru prelucrarea declaraţiei va-male în detaliu, care se vor utiliza de către specialiştii în domeniul vămui-rii – angajaţii solicitantului. În acest scop, în vederea obţine-rii cheii de acces la sistemul informa-ţional pentru specialistul angajat, pa-tronul (brokerul vamal sau declaratul în nume propriu) urmează să depună o cerere la adresa Serviciului vamal. Cererea respectivă trebuie să conţi-nă atît rechizitele solicitantului, cît şi anexe compuse din:- copia atestatului de califi care;- copia ordinului de angajare sau

contractului individual de muncă;- copia buletinului de identitate. Totodată, specialistul în domeni-ul vămuirii, în activitatea sa, se cioc-neşte încă de o problemă de ordin or-ganizatoric. Cu toate că termenul de valabilitate al Atestatului de specia-list în domeniul vămuirii este de 2 ani şi logic ar fi ca specialistul să-şi des-făşoare activitatea pe toată perioada menţionată în regim continuu, aceas-ta din urmă se întrerupe după expi-rarea termenului de 1 an ce urmea-ză după acordarea cheilor de acces la sistemul informaţional specializat. În acest caz, patronul poate obţine che-ia de acces la sistemul informaţional numai după reluarea procedurii des-crise mai sus, depunînd o cerere res-pectivă la adresa Serviciului vamal. În acest context, în vederea ex-cluderii unor asemenea abateri pro-cedurale, ar fi binevenită operarea unor modifi cări în legislaţia vamală întru sincronizarea termenelor res-pective de autorizare în calitate de utilizator al sistemului informatic cu cele ale brokerilor vamali şi specialiş-tilor în domeniul vămuire. În fi ne, vreau să menţionez că, în prezent, legislaţia naţională nece-sită modifi cări în plan conceptual la capitolul activităţii specialistului în domeniul vămuirii. Astfel, legislaţia naţională în domeniul reprezentării în vamă este apropiată la maxim de legislaţia Rusiei, însă, la moment, lip-sesc elemente ce ar duce la o continu-itate logică a controlului şi realizării activităţii specialistului în domeniul vămuirii, aceasta constînd în revi-zuirea termenului eliberării atestatu-lui de specialist în domeniul vămuirii şi procedurii petrecerii cursurilor de instruire a specialiştilor respectivi, atît pentru începători, cît şi pentru specialiştii practici. Pe de altă parte, dacă nu vor fi întreprinse măsurile expuse mai su s, ar fi binevenită preluarea ex-perienţei României în domeniul re-prezentării în vamă, unde evidenţa şi controlul se efectuează numai asu-pra „agenţilor economici autori zaţi”, specialiştii în domeniul vămuirii fi ind trataţi doar ca angajaţii acesto-ra, ei nefi ind obligaţi să posede care-va autorizaţii speciale din partea or-ganelor publice pentru a-şi desfăşura activitatea, responsabilitatea acestora fi ind limitată de legislaţia muncii a ţării respective.

Comentarii

Page 40: Mai-Iunie

38 39

COMMENTS ecentele modifi cări în Codul vamal al Moldovei operate în scopul simplifi că-rii procedurilor de vămuire, au introdus o noţiune nouă pentru legislaţia vamală - “Agent economic autorizat”. Articolul corespunzător defi neşte Agentul econo-mic autorizat ca persoana juridică, înre-gistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine acest statut în temeiul deciziei Ser-viciului vamal şi benefi ciază de anumite facili tăţi. Şi anume în ceea ce priveşte con-trolul vamal al securităţii şi siguranţei şi/sau de anumite simplifi cări prevăzute de reglementările vamale. Totodată, stabileş-te că condiţiile şi procedura de obţinere, suspendare şi retragere a statului de Agent economic autorizat, a facilităţilor şi sim-plifi cărilor acordate acestora sînt stabilite în conformitate cu legislaţia de Serviciul vamal.

CONCEPTUL AGENTULUI ECO-NOMIC AUTORIZAT În contextul facilitării procedurilor de co-merţ internaţional, conform standardelor, sistemul vamal trebuie să răspundă preo-cupărilor din ce în ce mai serioase legate de securitate prin controale mai stricte şi mai efi ciente la frontieră. Adevărata pro-vocare este o mai bună securizare, însă fără crearea de bariere pentru comerţul legal. Din acest considerent a fost conce-put institutul Agentului economic autori-zat (AEO) a fost conceptul cu scopul sim-plifi cării procedurilor de control pentru agenţii economici care îşi asigură propriul sistem de securitate şi securitatea lanţului de distribuire a mărfurilor. În condiţiile în care AEO reprezintă un institut nou, se impune orientarea către practica altor ţări şi transpunerea în legi-slaţia vamală a Republicii Moldova a stan-dardelor internaţionale în domeniu vizat. Dacă e să ne referim la Uniunea Eu-ropeană, începînd cu data de 1 ianuarie

2008, statele-membre au început acordarea statutului de AEO conform prevederilor Codului vamal comunitar, cu completări-le introduse prin Regulamentul (CE) nr. 648/2005 şi Regulamentul (EC) nr. 1875/2006. Actele normative menţionate defi -nesc AEO ca fi ind persoana care, în ca-drul activităţilor sale profesionale, exercită activităţi reglementate de legislaţia vamală şi care îndeplineşte criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de con-trol, solvabilitatea fi nanciară şi anteceden-tele operatorului economic. Legislaţia vamală comunitară prevede trei tipuri de AEO:- pentru a benefi cia de simplifi cări vama-le;- pentru a benefi cia de anumite facilităţi la controlul vamal cu privire la siguranţă şi securitate şi - combinaţie între cele două.

AVANTAJELE ŞI BENEFICIILE AEO Statutul AEO aduce persoanei autoriza-te mai multe benefi cii şi avantaje printre care: - Reducerea numărului de controaleAEO vor face obiectul unui număr mai mic de controale fi zice şi documentare de-

cît alţi agenţi economici. Aceasta înseam-nă că AEO vor avea un punctaj de risc re-dus şi se vor bucura de traversări mai rapi-de ale frontierei. De menţionat că organele vamale efectuează mai puţine controale în cazul AEO, deoarece aceştia sunt obiectul unor controale amănunţite înainte de data acordării statutului AEO. Aceste controale se referă la operaţiunile vamale desfăşurate în ultimii trei ani. - Tratament prioritar la efectuarea controlului În cazul în care, în urma analizei de risc, organul vamal selectează în vederea efec-tuării unui control suplimentar unui mijloc de transport care face obiectul unei decla-raţii vamale depuse de un AEO, controa-lele respective se vor efectua în mod prio-ritar. Aceasta înseamnă că, transportul res-pectiv va fi controlat primul. - Posibilitatea de a alege locul efec-tuării controluluiAEO pot solicita efectuarea controlului vamal în alte locuri decît locul de afl are a organului vamal. Aceasta permite efectua-rea controlului în termen mai scurt şi cu cele mai mici costuri pentru AEO. - Facilitarea accesului la proceduri simplifi cate de vămuire Acest avantaj permite că AEO să benefi ci-

R

Agent economic autorizat - partener de încredere al

organelor vamale

Comentarii

Natalia Calenic, şefa Secţiei analiză, planifi care strategică şi integrare europeană

Page 41: Mai-Iunie

40 41

COMMENTSCOMMENTSeze de proceduri simplifi cate fără efectua-rea unui control adiţional din partea orga-nelor vamale, dat fi ind faptul că acest con-trol al agentului economic se efectuează la acordarea statutului de AEO.- Reducerea setului de date care tre-buie incluse în declaraţiile sumareAEO în mod automat au dreptul să depu-nă declaraţii vamale sumare furnizînd in-formaţii asupra unui număr redus de date. - Notifi care prealabilă Odată ce o declaraţie sumară a fost depu-să de un AEO, organul vamal poate noti-fi ca AEO în cauză, dacă, drept urmare a analizei riscurilor, un anumit transport a fost selectat pentru controlul fi zic supli-mentar. - Îmbunătăţirea relaţiilor cu vama şi obţinerea statutului de „parteneri de încredere“Din perspectiva simplifi cărilor oferite, re-laţia AEO cu vama capătă o noua dimen-siune, caracterizată, esenţial, prin operaţi-uni vamale de tip deschis şi un tratament corect. Suplimentar la benefi ciile expuse mai sus AEO care respectă cerinţele respecti-ve se bucură şi de unele avantaje indirecte, care nu sînt direct legate de activitatea va-mală printre care: recunoaştere drept un partener de afaceri sigur şi de încredere, întărirea securităţii şi siguranţei întreprin-derii; un sistem de planifi care îmbunătă-ţit; sporirea fi delităţii clienţilor; reducerea costurilor controalelor; îmbunătăţirea se-curităţii şi a comunicării dintre partenerii implicaţi în lanţul logistic.

CONDIŢIILE DE OBŢINERE STA-TUTULUI AEO Obţinerea statutului de AEO nu consti-tuie o obligaţie impusă agenţilor econo-mici, dimpotrivă, decizia de a solicita sau nu acest statut le aparţine, iar alegerea se face în funcţie de situaţia lor specifi că. De asemenea, AEO nu sînt obligaţi să ceară ca

partenerii lor de afaceri să obţină, la rîndul lor, statutul de AEO. Statutul de AEO poate fi acordat doar agenţilor economici care sunt implicaţi di-rect sau indirect în realizarea unor opera-ţiuni vamale, adică exercită activităţi regle-mentate de legislaţia vamală. Pe baza aces-tei defi niţii, agenţii economici care ope-rează doar cu mărfurile afl ate în circulaţie liberă, adică nu se afl ă sub control vamal, nu corespund criteriilor şi, respectiv, nu pot solicita statutul de AEO. În mod simi-lar, în acest caz, un prestator de servicii de transport care deplasează pe teritoriul va-mal numai mărfurile deja importate, care se afl ă în liberă circulaţie, nu poate deveni AEO. Totodată, statutul de AEO poate fi solicitat de agenţii economici care produc mărfuri pentru export, chiar dacă proce-durile vamale de export sînt îndeplinite de un intermediar. Deoarece conceptul de AEO este strîns legat de gestionarea lanţului logistic, agenţii economici care efectuează opera-ţiuni cu mărfuri afl ate sub supraveghere vamală sau care gestionează date legate de aceste mărfuri, de asemenea, pot solicita statut de AEO. Lanţul logistic internaţional complet, privit din perspectivă vamală, reprezintă procesul de aprovizionare în toate etape-le sale, de la fabricarea mărfurilor destina-te pentru export pînă la livrarea mărfurilor către destinatar. În concluzie, remarcăm că statutul de AEO poate fi obţinut de către producători, exportatori, importa tori, ex-peditorii de mărfuri, transportatori, deţi-nătorii de antrepozite vamale, brokeri va-mali şi alte persoane care corespund cerin-ţelor şi îndeplinesc criteriile stabilite de re-glementări vamale. După cum s-a menţionat, orice agent economic poate benefi cia de statutul de AEO, dar condiţiile sînt destul de severe. Astfel, statutul de AEO se acordă pe baza următoarelor criterii:

- lipsa înregistrărilor în baza de date a or-ganului vamal, referitoare la încălcarea re-glementărilor vamale de către solicitant;- un sistem corespunzător de gestiune a documentaţiei comerciale şi, dacă este ca-zul, a documentelor de transport, care să permită efectuarea controlului vamal;- dovada solvabilitătii fi nanciare, dacă este cazul, şi, cînd acestea sînt aplicabile, nor-mele corespunzătoare de securitate şi sigu-ranţă legate de gestionarea riscurilor. Securitatea şi siguranţa pentru diferite categorii de agenţi economici implică ur-mătoarele aspecte: Pentru producător - asigurarea sigu-ranţei şi securităţii procesului de fabricare pentru produsele sale şi aprovizionării cli-enţilor săi. Pentru exportator - îndeplinirea for-malităţilor de export conform reglemen-tărilor vamale inclusiv măsurile de politică economică, siguranţa şi securitatea distri-buţiei cu mărfuri. Pentru importator - îndeplinirea for-malităţilor de import şi asigurarea securi-tăţii la recepţia mărfurilor, în special pen-tru a preveni accesul neautorizat sau viola-rea mărfurilor. Pentru expeditor şi transportator - îndeplinirea formalităţilor vamale, asigu-rarea siguranţei şi securităţii operaţiunilor de transport cu mărfuri, în special pentru a preveni accesul neautorizat sau violarea mijloacelor de transport precum şi a măr-furilor transportate, asigurarea documen-taţiei de transport necesare. Pentru broker vamal - îndeplinirea formalităţile vamale necesare pentru pla-sarea mărfurilor sub un regim vamal, asi-gurarea protecţiei adecvate pentru spaţiul de stocare în scopul de a preveni accesul neautorizat, substituirea sau violarea măr-furilor, atîta timp cît mărfurile se afl ă sub supravegherea proprie. Pentru deţinător de antrepozit vamal - asigurarea, pe toată durata afl ării mărfu-rilor în antrepozit vamal, că acestea nu sînt scoase de sub supraveghere vamală, înde-plinirea obligaţiilor ce pot decurge din sto-carea de mărfuri în regimul de antrepozit vamal, respectarea condiţiilor particula-re stabilite în autorizaţia pentru utilizarea antrepozitului vamal, asigurarea protecţiei adecvate pentru spaţiul de stocare în sco-pul prevenirii accesului neautorizat, substi-tuirea sau violarea mărfurilor. În concluzie, ţinem să atragem atenţia solicitanţilor pentu obţinerea statutului de AEO că privilegiile AEO se completează cu responsabilităţi pe măsură şi pot fi pier-dute de cei care nu se conformează condi-ţiilor stabilite.

Comentarii

Page 42: Mai-Iunie

40 41

COMMENTS ntrepozitele vamale reprezintă o practică răspîndită în toată lumea. Crearea antrepozitelor vamale era în-totdeauna salutată de orice ţară. Deoa-rece în afară de aportul lor la dezvolta-rea comerţului, acestea contribuiau şi la crearea pe teritoriul lor a unor rezerve esenţiale de mărfuri. Aceste rezerve de mărfuri, crearea şi menţinerea cărora nu preconizează efectuarea unor chel-tuieli din partea statului, sînt deosebit de importante, mai ales, în perioada ca-taclismelor sociale, economice şi politi-ce. Acţiunea regimului de antrepozit vamal se bazează pe fi cţiunea admini-strativă, în conformitate cu care se con-sideră că mărfurile de import, amplasa-te în antrepozitul vamal, se afl ă în afara teritoriului (vamal, fi scal) naţional, fără a fi puse în liberă circulaţie. În Republica Moldova, antrepozi-tele vamale au apărut relativ nu demult. Primele depozite cu un asemenea sta-tut au fost create prin Hotărîrea Gu-vernului Republicii Moldova nr.608 din 10.08.94. Acestea aveau denumirea de Depozite Vamale Libere (în continuare DVL) şi se clasifi cau în:• Depozite Vamale Libere deschise - dreptul de folosinţă a lor fi ind acordat tuturor participanţilor la activitatea economică externă - atît din Republica Moldova, cît şi din străinătate;• DVL specializate - în care se pă-strau în exclusivitate mărfuri şi obiec-te ce aparţineau anumitor persoane sau agenţi economici. Crearea DVL se autoriza din nu-mele Departamentului controlului va-mal de către organul vamal în zona activităţii căruia era situat depozitul, unele dintre condiţii fi ind achitarea ta-xei pentru licenţă şi prezentarea de că-tre posesorul încăperii a unei garanţii

bancare în sumă echivalentă cu 50000 dolari S.U.A. Prin Legea nr.1149 – XIV din 20.07.2000 Codul vamal al Republicii Moldova (Monitorul Ofi cial 160-162 din 23.12.2000, art.1201) noţiunea de DVL a fost substituită cu noţiunea de depozit vamal.

Ulterior, prin Legea nr.751- XV din 21.12.2001 cu privire la modifi carea şi completarea Codului vamal al RM nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Mo-nitorul Ofi cial nr.161 din 31.12.2001, art.1313) au fost introduse modifi cări prin care deţinători de depozite vamale puteau fi numai organele vamale şi alte structuri subordonate Departamentu-lui vamal. Acest fapt a redus esenţial activitatea agenţilor economici prin in-termediul depozitelor vamale. Prin Legea nr.11-XV din 17.02.2005 cu privire la modificarea şi completarea

unor acte legislative (Monitorul Ofici-al nr.46-50 din 25.03.2005, art.165,), în Codul vamal au fost efectuate modifi-cări esenţiale, inclusiv şi referitor la de-pozitele vamale, cu scopul racordării legislaţiei naţionale la standardele eu-ropene. Astfel, prin această lege denu-mirea de „depozit vamal” a fost substi-

tuită cu denumirea de „antrepozit va-mal” modificîndu-se parţial şi esenţa acestuia. La moment, legislaţia de bază ce reglementează funcţionarea antrepozi-telor vamale în Republica Moldova este Codul vamal şi Hotărîrea guvernului nr.1140 din 02.11.2005. Actualmente, un antrepozit vamal este, în primul rînd, un loc special auto-rizat de organul vamal în sensul depozi-tării mărfurilor străine în anumite regi-muri suspensive şi, în special, în regim vamal de antrepozit (deşi este posibilă

A

Regimul vamal de antrepozit

Comentarii

Alexandru Munteanu,consultant la Secţia regimuri vamale

Page 43: Mai-Iunie

42 43

COMMENTSCOMMENTSşi utilizarea regimului vamal de perfec-ţionare activă). Astfel, conform prevederilor actua-le ale Codului vamal al Republicii Mol-dova, regimul de antrepozit vamal este un regim vamal suspensiv, care permite depozitarea mărfurilor străine şi a măr-furilor autohtone destinate exportului

în anumite locuri aprobate de orga-nul vamal (antrepozite vamale) şi care se afl ă sub supravegherea acestuia, fără aplicarea drepturilor de import şi a mă-surilor de politică economică. Calitatea de antrepozitar (deţinător de antrepozit vamal) o poate căpăta ori-ce persoană juridică din Republica Mol-dova cu condiţia obţinerii de la Servici-ul vamal a autorizaţiei respective. Pen-tru antrepozitele gestionate de organele vamale nu se eliberează autorizaţie de antrepozitare. Procedura autorizării funcţionării antrepozitelor vamale, de rînd cu alte elemente ale regimului de antrepozit vamal, este descrisă mai detaliat în Re-gulamentului de aplicare a destinaţii-lor vamale prevăzute de Codul vamal al R.M., aprobat prin Hotărîrea guver-nului nr.1140 din 02.11.2005 (Monito-rul Ofi cial Nr.157-160 din 25.11.2005, art.1285). Conform prevederilor regu-lamentului menţionat, solicitantul de-pune la Serviciul vamal o cerere-tip (prevăzut în document). După verifi ca-re de către colaboratorii vamali şi în ca-zul corespunderii locului destinat creă-rii antrepozitului vamal, condiţiilor ce trebuie să le întrunească, Serviciul va-mal autorizează funcţionarea antrepo-

zitului în cauză printr-o autorizaţie de un anumit model. Principalele condiţii ce trebuie să le întrunească agentul eco-nomic pentru a primi autorizaţia de an-trepozitare sînt:• demonstrarea raţiunii economi-ce privind necesitatea înfi inţării antre-pozitului vamal;

• respectarea cerinţelor privind am-plasarea şi dotarea tehnică a antrepozi-tului vamal (inclusiv a teritoriului afe-rent) stipulate în pct. 148 şi 149 ale re-gulamentului şi/sau de legislaţia în vi-goare;• încăperile sau alte locuri declarate în calitate de antrepozit vamal se se afl e la aceeaşi adresă poştală;• să fi e elaborată şi aprobată schema tehnologică de lucru de către biroul va-mal în raza de activitate a căruia se afl ă antrepozitul vamal. În prezent, legislaţia vamală a Mol-dovei prevede funcţionarea a două ti-puri de antrepozit vamal - public şi privat. Antrepozitul vamal public este destinat depozitării mărfurilor de către orice persoană, iar cel privat este des-tinat, exclusiv, depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului. La rîndul său, antrepozitele vamale publice se cla-sifi că în:• antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspun-derea deţinătorului antrepozitului (an-trepozitarului) – declaraţia vamală de antrepozitare este depusă de către an-trepozitar;• antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub respon-

sabilitatea fi ecărui depozitar – declara-ţia vamală de antrepozitare este depusă de către depozitar;• antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale - de-claraţia vamală de antrepozitare este depusă de către depozitar. În cazul antrepozitului privat de tip C, deţinătorul antrepozitului este şi depozitarul mărfurilor, iar declaraţia vamală de antrepozitare este depusă de către antrepozitar. E de menţionat faptul că cel mai so-licitat tip de antrepozit în Moldova este tipul B. Tipurile A şi C sînt mai puţin solicitate, iar tipul D nu a fost utilizat pînă în prezent. Reieşind din cele expuse, este evi-dent faptul că autorizarea antrepozitelor vamale publice este solicitată în majori-tatea cazurilor pentru a presta ulterior servicii de antrepozitare altor agen ţi economici, iar a celor private pentru sa-tisfacerea necesităţilor personale. Plasarea mărfurilor în regim de an-trepozit vamal este însoţită de perfecta-rea unei declaraţii vamale cu depune-rea obligatorie la organul vamal pentru perioada antrepozitării a unei garanţii bancare în mărimea drepturilor de im-port. Acest fapt şi cerinţele faţă de ca-racteristicile locului ce obţine calitatea de antrepozit vamal, reduce esenţial po-sibilitatea eschivării agentului economic de la achitarea drepturilor de import şi accesul la mărfuri a unor persoane ne-autorizate. Majoritatea antrepozitelor vamale funcţionează în raza de activitate a bi-roului vamal Chişinău – 22 de antrepo-zite din numărul total de 30 de antre-pozite. Acest fapt e fi resc, fi ind în legă-tură directă cu repartizarea procentuală a circulaţiei volumului de mărfuri şi de capital, mult mai intensă în această regi-une a ţării. Regimul de antrepozit vamal oferă unele priorităţi care provoacă, în ulti-mul timp, un interes sporit al agenţilor economici faţă de antrepozitele vamale. Însemnătatea antrepozitului vamal pentru antreprenoriat şi pentru tranz-acţiile economice externe sînt determi-nate, în primul rînd, de faptul că mar-fa plasată în acest regim, pe de o parte, cade sub acţiunea reglementărilor vama-le şi fi scale generale. Iar, pe de altă parte, datorită unor proceduri vamale speciale proprietarului mărfurilor i se oferă po-sibilitatea de a achita drepturile de im-port sau de a fi supus măsurilor netarifa-re de reglementare (cotarea, licenţierea,

Comentarii

Page 44: Mai-Iunie

42 43

COMMENTSCOMMENTS

autorizarea ş.a.) numai pentru anumite tranzacţii concrete. Astfel, agentul eco-nomic capătă posibilitatea legală de a eşalona achitarea drepturilor de import pentru mărfurile destinate importului şi de a aduna toate documentele (li-cenţe, autorizaţii, certifi cate, permisiu-ni ş.a.) necesare pentru prezentare or-ganelor vamale la importul mărfurilor. În aceste cazuri, de obicei, antrepozite-le vamale (de rînd cu depozitele provi-zorii) sînt unica soluţie pentru agenţii economici de a se încadra în limitele de timp stabilite de legislaţie pentru vămu-irea mărfurilor. În cazul importului mărfurilor, la introducerea unor loturi mari, regimul de antrepozit vamal permite agentului economic de a eşalona achitarea în-tregii sume a drepturilor de import. Oportunitatea introducerii unor loturi mari de mărfuri se explică prin urmă-toarele: 1. Considerentele economisirii pe baza cheltuielilor aferente (de regie); 2. „Mobilitatea comercială” - avînd la dispoziţie o rezervă suficientă de mărfuri, la încheierea unor contracte, poate fi garantată livrarea în termeni minimali a mărfurilor de la antrepozit. Suspendarea termenului de achita-re drepturilor de import pentru mărfu-rile de import, pe perioada amplasării în antrepozitul vamal, permite impor-tatorului de a evita situaţia neplăcută, cînd, pînă la momentul încheierii afa-cerii de realizare, pe piaţa internă (fără garanţii de realizare rapidă a mărfii) adesea „se conservează” sume băneşti esenţiale ce se utilizează pentru achita-

rea drepturilor de import. În practica tranzacţiilor econo-mice externe, în unele cazuri, la mo-mentul importului mărfurilor, nu se cunoaşte cum se va dispune de mărfu-rile introduse. Astfel, amplasarea măr-furilor în antrepozitul vamal facilitează efectuarea tranzacţiilor economice ex-terne, deoarece permite agentului eco-nomic de a alege între operaţiunea de reexport a mărfurilor peste hotare sau realizarea lor pe piaţa naţională, core-lîndu-şi alegerea cu conjunctura pieţei marfare şi cu alţi factori. Utilizarea regimului vamal de an-trepozit permite de a cumpăra mărfuri în volume mari la momentul cînd oferta pe piaţa externă este cea mai convena-bilă şi de a le vinde atunci cînd cererea pe piaţa internă a altor ţări va fi cea mai favorabilă. Aceste priorităţi pot fi realizate în acea măsură în care legislaţia oferă pro-prietarului mărfurilor timpul sufi cient necesar pentru luarea deciziei referitoa-re la destinaţia fi nală a mărfurilor. Ter-menul afl ării mărfurilor în regimul de antrepozit vamal în Republica Moldova poate fi limitat de termenul de depozi-tare prevăzut în autorizaţie, iar în cazul antrepozitului public, şi de prevederile contractului încheiat între depozitar şi antrepozitar. În condiţiile actuale de creştere a concurenţei, o importanţă primordia-lă capătă utilizarea antrepozitelor va-male pentru a le oferi consumatorilor măr furi, livrate în calitate de piese de schimb sau deservirea mărfurilor în ter-menul de garanţie ş.a.

În cadrul antrepozitului vamal ,or-ganul vamal poate permite plasarea măr-furilor în regim de perfecţionare activă. Prin urmare, regimul de antrepozit vamal îşi are priorităţile sale atît pentru importatori, cît şi pentru exporta tori. Într-un antrepozit vamal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu:• a mărfurilor străine plasate în re-gim de antrepozitare;• a mărfurilor autohtone; • a mărfurilor străine, plasate în re-gim de perfecţionare activă în cadrul antrepozitului (regim vamal 55). Astfel, la exportul mărfurilor au-tohtone, proprietarul are posibilitatea de a efectua toate procedurile vamale legate de scoaterea lor din ţară, ca, după aceasta, în dependenţă de cerinţele pie-ţei externe şi a dispunerii de mijloace de transport, să soluţioneze problemele scoaterii acestora. În cadrul regimului de antrepozit vamal, există posibilitatea de a efectua diferite operaţiuni cu mărfurile stocate. De exemplu: curăţare; ventilare; usca-re (inclusiv prin încălzire); refrigerare, congelare, climatizare; amplasarea în ambalaj protector; tratament cu lubrifi -anţi de protecţie sau conservanţi; vopsi-rea pentru protecţia împotriva coroziu-nii; introducerea aditivilor de siguranţă; aplicarea învelişului antioxidant pînă la transportare; divizarea în partide; for-marea expediţiilor; sortarea; împache-tarea şi reambalarea; marcarea; diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor; ampla-sarea mostrelor pe standurile de pre-zentare în incinta antrepozitului vamal; testarea. Acest fapt oferă şi posibilitatea for-mării partidelor marfare destinate re-exportului sau exportului atît pentru mărfurile de import, cît şi pentru cele autohtone. Totodată, o condiţie de bază pentru autorizarea operaţiunilor enu-merate mai sus este ca, în rezultatul lor, să nu se modifi ce caracteristicile tehni-ce, calitative şi cantitative ale mărfu-rilor în asemenea mod încît să produ-că schimbarea clasifi cării lor la nivelul primelor patru cifre din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova. Cele relatate mai sus denotă fap-tul că actualmente oportunitatea func-ţionării antrepozitelor vamale este greu de subestimat, iar posibilităţile oferite de acestea urmează a fi încă explorate pe de-plin de către agenţii economici şi de or-ganele vamale din Republica Moldova.

Comentarii

Page 45: Mai-Iunie

44 45

BRANCH а Востоке дом начинается там, где расстелен ковер. Даже если во-круг выжженная пустыня и везде-сущая пыль висит зыбким облаком над мертвыми песками, даже если тя-желое, как свинец, солнце заливает мир, полный верблюжьих колючек, даже если вместо стен – лишь тонкая ткань шатра. Ковер - это оазис: пыш-ные сады, растрепанные головки пе-респелых роз, изящные ветви дико-винных кустарников, пестрые птицы в кронах деревьев. Паласы, килимы, джеджимы, шадде и шаддахи, сума-хи и силехи, фирнехи, дурри и зили, варни и сузани, гяба и дошанаки, хал-ча, намазлыги, хурджины... Но это на Востоке. В Молдове искусство ковроделия имеет древние корни, тем более что в определенный исторический пери-од было перенято немало восточных традиций и ценностей. Однако, эта отрасль не имеет такой смысловой на-грузки, как в странах «коврового по-яса» (Марокко, Туниса, Турции, Тур-кменистана, Афганистана, Пакистана и, наконец, сердца ковровой цивили-зации – Ирана, бывшей Персии).

Самые древние из сохранив-шихся молдавских ковров относят-ся к концу 18 века. О предшествую-щем периоде ковроделия мы можем судить только по археологическим находкам, письменным или другим источникам. Во всяком случае, в со-хранившихся документах упомина-ется о существовании сукновален, прядильных, ткацких мастерских, принадлежавших боярам и богатым крестьянам, а в дарственных актах и описях приданого XV-XVI вв. зна-чатся килим, чергэ, макат, лэйчер.

На севере и в центре Молдовы ковры изготавливались на вертикаль-ном станке с раздвижной рамой, в то время как на юге сохранился древ-ний тип горизонтального станка с

неподвижной рамой. В зависимости от типа станка и техники ковротка-чества менялся облик ковров, их раз-меры, плотность ткани, композиция орнамента. В Молдове также про-изводились длинноворсовые ковры (чергэ, ницуркэ, шатанкэ) сходные по технологии и изготовления с восточ-ными ворсовыми коврами. Их отли-чительная особенность заключается в том, что уток прикрепляется к осно-ве узлами и на поверхности ковра соз-дается пушистый покров. В советские времена искусство «ковроткачества» превратилось в «ковроделие» – отрасль была меха-низирована и успешно развивалась. Развешивать ковры на стенах и сте-лить на пол было модным, а по ко-личеству ковров в доме можно было судить о статусе хозяина и его уров-не жизни. Сегодня ковроделие Мол-довы не может похвастаться былы-ми объемами производства. Тем не менее, ковровая отрасль является одним из успешных направлений в легкой промышленности. Доля коврового производства стабильно занимает 2,3-2,5% в общем объеме промышленного производства.

Ковроткачеством в Молдове за-нимаются около 10 предприятий. Большинство фабрик сконцентри-ровано на юге страны. Они выпу-скают в небольших объемах безвор-совые ковры (килимы). Основную долю рынка занимают три предпри-ятия: «Floare-Carpet» и два, входящие в состав группы компаний «Acvila Grup», «Covoare-Ungheni» и «Molda-bela».

МОЛДАВСКИЕ КОВРЫ ДЕРЖАТ МАРКУОсновная часть продукции молдав-ских ковроделов поставляется за ру-беж. Надо сказать, что уровень по-требления ковровой продукции в мире в последние годы снижается. Ежегодно мировой спад производ-ства тканых ковров составляет от 3% до 5%. Такая ситуация складывается из-за растущей конкуренции со сто-роны производителей альтернатив-ных напольных покрытий – тафтин-га, ламината, ковролина и т.д. Кроме этого, традиционные страны-произ-водители ковров значительно сни-зили выпуск и экспорт в связи с уве-личением производственных затрат.

Н

«Через 20 лет ковры будут изготавливаться по индивидуальным заказам!»

Отрасль

Николас Никула

Page 46: Mai-Iunie

44 45

BRANCHBRANCH Молдавские производители «держатся на плаву»: при общеми-ровом спаде потребления ковровой продукции, местные компании де-монстрируют положительную дина-мику. Доля экспорта ковров и текстиль-ных напольных покрытий, по дан-ным статистики, в 2007 г. составила 2,1% от общего объема внешних по-ставок Молдовы. Экспорт ковров в де-нежном эквиваленте составил $28,45 млн., увеличившись за последние 10 лет примерно в 2,5 раза. При этом доля импорта этой позиции на про-тяжении долгого времени остается неизменной и составляет около 0,1% от общего объема импортных поста-вок в Молдову. Так, в 2007 г. импорти-ровано иностранных ковров на сумму $4,46 млн., а это почти в 20 раз боль-ше тех же показателей 1997 г. По данным Таможенной службы, основными рынками сбыта молдав-ских ковровых фабрик в 2007 г. были Россия (51% экспорта ковров), Украи-на (27,3%), Румыния (11,3%), Польша (2,4%), Япония (1,1%). Небольшими партиями ковры поставлялись в Ар-мению, Австрию, Бельгию, Венгрию, Германию, Голландию, Эстонию, Испанию, Ливан, Турцию, Сербию. Казахстан, Канаду, США и др. стра-ны. В прошлом году было экспорти-ровано около 4,8 млн. кв. метров ков-ровых изделий. В структуре импорта ковров доминируют поставки из Тур-ции (38,4%), Украины (23,1%), Бель-гии (17,4%), Румынии (6,3%), Слова-кии (2,6%), Германии (2,4%), Голлан-дии (2,1%), Китая (1,2%). В прошлом году импортировано 1,7 млн. кв. м. ковров. - Молдавские ковры имеют очень хорошую репутацию за рубежом. И предприятия холдинга «Acvila Grup», и фабрика «Floare-Carpet» зарекомен-довали себя на внешних рынках как производители высококачественных ковров. Стараемся эту марку держать, - говорит президент холдинга «Acvila Grup» Николас Никула. – Мы пользу-емся сложившейся общемировой си-туацией и активно продвигаем свою продукцию в странах центральной и западной Европы. Тем более что на этих рынках мы являемся достаточно крупным игроком. По словам Николаса Никулы, са-мый «легкий» рынок, где иностран-ные поставщики имеют одинаковые условия работы, - Россия. Эта страна

ввела ограничительную меру –мини-мальные индикативные цены. В по-следнее время ковровая отрасль ак-тивно развивается в Китае и Турции, предлагая мировому рынку недоро-гой товар по соответствующей цене. Хорошие позиции этих стран-произ-водителей очень сильно усложняют конкуренцию в некоторых странах, например, в Украине. На рынке Ру-мынии ковры холдинга «Acvila Grup» заняли очень стабильную позицию.

Стоит напомнить, что в 2006 г. холдинг «Acvila Grup» расширился, и к двум предприятиям примкнула румынская ковровая фабрика «Inc-ov». Оно выпускает ежегодно 300-350 тыс. кв. метров ковров. Более по-ловины продукции экспортируется в западную Европу, в США, Японию. Компания «Acila Grup» приняла на себя инвестиционные обязательства обеспечить ежегодное производство 1 млн. кв. м. ковров и рассчитаться с долгами фабрики. После выполне-ния инвестиционного плана, кото-рый предусматривает полное техни-ческое переоснащение предприятия, холдинг станет крупнейшим в Евро-пе производителем ковров. Фабрика «Incov» имеет особые перспективы в связи с некоторыми возможностя-ми, предоставляемыми Евросоюзом своим новым членам. Так, ЕС пре-доставляет субсидии под новые про-мышленные проекты, компенсируя

инвесторам до 70% затраченных ими средств.

КОВРОВЫЕ ФАБРИКИ НЕ ОРИЕНТИРУЮТСЯ НА МЕСТНЫЙ РЫНОКВнутренний рынок занимает очень маленькую долю объемов производ-ства ковровых фабрик. Так, в Мол-дове остаются более 30% ковров, производимых АО «Floare-Carpet» и около 5%, выпускаемых «Covoa-

re-Ungheni». Остальную продукцию молдавские производители постав-ляют за рубеж. - Доля рынка наших предприятий на внутреннем рынке Молдовы состав-ляет 30-40%, но, тем не менее, мол-давский рынок очень мало влияет на наши показатели, - комментирует президент компании «Acvila Grup». - Общий объем продаж на рынке Молдовы составляет не более 5% от нашего производства. Мы не ориен-тируется на внутренний рынок, од-нако учитываем предпочтения мол-давского потребителя. Местный рынок больше тяготеет к низкому и среднему ценовому сег-менту. Несмотря на то, что наблюда-ется переход к более дорогим и каче-ственным шерстяным коврам, боль-ше половины продаж занимают все-таки средней плотности синтетиче-ские или полусинтетические ковры. Цены, впрочем, очень сильно

Отрасль

Page 47: Mai-Iunie

46 47

BRANCHBRANCHрознятся в зависимости от качества и вида используемой нити, от плотно-сти ковра, цветовой гаммы, дизайна, формы, наличия элементов ручной работы и др. По данным компании «Acvila Grup», стоимость синтети-ческого ковра варьируется от 95 до 350 леев за кв. м.; шерстяного – от 550 до 850 леев за кв.м. Цена квадрат-ного метра модных и очень удобных синтетических «лохматых» ковров «Shaggy» составляет 550-950 леев. Цена турецких ковров составляет 60-400 леев за кв.м.

ПРОДВИЖЕНИЕ- Самая важная составляющая любо-го бизнеса – это маркетинг, - говорит Николас Никула. - Это компас, нави-гационная система. Без маркетинга можно прикладывать большие уси-лия, вкладывать огромные деньги в производство, но при этом топтаться

на месте и не понимать, в каком на-правлении двигаться. В зависимости от построения схемы маркетинга ре-зультативность действий может коле-баться в сотни процентов. Главная составляющая маркетин-га «Acvila Grup» – это обеспечение безукоризненного качества продук-ции. По словам Николаса Никулы, качество обеспечивается за счет сы-рья от ведущих производителей (на-пример, использование в производ-стве новозеландской шерсти, которая считается одной из лучших в мире).

Кроме этого, компания полностью переоборудовала свои предприятия, направив около 25 млн. евро на за-купку современных технологий ков-рового производства. «Мы воспи-тываем «культуру качества» на своих предприятиях и старается держать этот уровень. Культура качества про-дукции – как культура человека. Или она есть, или ее нет. А если в этом на-правлении допускать серьезные коле-бания, то всегда будут сомнения в от-ношении продукции», - считает Ни-колас Никула. - Недостаточно производить хоро-ший товар, надо уметь его еще и пра-вильно предложить, -говорит Ни-колас Никула. - Ковры нуждаются в большой площади, в специальном оборудовании – «подиумах», где они лежат стопкой, «каскадах», «книж-ках», которые позволяют подвеши-вать товар на кронштейны и перели-

стывать его. В нашем магазине-сало-не «Covoare» мы впервые применили систему мерчандайзинга, и она сра-ботала с первых дней. В современном магазине ковров покупателю приви-вают вкус, просвещают его, дают воз-можность отдохнуть и полюбоваться изделиями. Продажа ковров компа-нии осуществляется в основном че-рез специально созданную дистри-бьюторскую сеть. Примерно 20% продукции компании реализуется именно через магазины в Молдове, Украине, Румынии.

ЕСТЬ И МОДА НА КОВРЫ Если 10 лет назад ковер был продук-том массового производства, то се-годня он снова возвращается в канву «творчества». Этим косвенно затра-гиваются былые традиции, когда вос-точные ткачихи вкладывали душу в свое творение. - Сегодня практически у всех пред-приятий - одинаковые возможности по производству ковров. Поэтому больше акцентов делается на творче-скую сторону. Разрабатывается ори-гинальный дизайн, комбинируются краски и технологии. Процесс разра-ботки дизайна ковра становится все более сложным и занимает времени и сил больше, чем само производство ковра, - рассказывает Николас Нику-ла. – Мы серьезно развиваем «творче-скую» составляющую в нашем про-изводстве. Дизайнерский отдел пред-приятия состоит почти из 20 человек, в то время как обычно на ковровых предприятиях работает не более 5 дизайнеров. Ковры унгенской фабрики боль-ше тяготеют к модернизму, в то вре-мя как дизайнеры кишиневской фа-брики придерживаются классическо-го орнамента. Цветовая гамма очень сильно зависит от страны, куда по-ставляется ковер. В Молдове, напри-мер, сегодня наиболее модны ковры пастельной цветовой гаммы. В Ру-мынии спросом пользуются ковры в синих тонах, а в США популярна темно-коричневая цветовая гамма. Также отмечается возросший спрос на ковры с изображением картин из-вестных художников, животных или растений, знаков зодиака, рельефных орнаментов. В будущем компания «Acvila Grup» намерена развивать направ-ление, которое пока не пользуется большой популярностью, - инди-видуальные ковры. Такая услуга уже предоставляется, но еще не является массовой. По прогнозам компании, через 20 лет любой ковер будет изго-тавливаться по индивидуальному за-казу. Правда, и цена будет на порядок выше стандартного изделия.

P.S. Компания «Floare-Carpet» отка-залась принять участие в подготовке материала, предложив нам восполь-зоваться официальной информаци-ей о деятельности предприятия.

Ольга Коларь

Отрасль

Page 48: Mai-Iunie

46 47

STATISTICS e parcursul lunilor ianuarie-mai ale anu-lui curent s-au perceput drepturi de import-export în sumă totală de 3 764,5 mln lei, fi ind supraexecutată cifra de control pentru perioa-da de raportare cu 327,9 mln lei, ceea ce repre-zintă o supraindeplinire de 10 la sută. Efectu-înd analiza încasării drepturilor de import-ex-port în comparaţie cu aceeaşi perioada a anu-lui precedent constatăm o majorare, creşterea încasărilor drepturilor de import constituind 25%, ce e cu 742 mln lei mai mult. Examinînd executarea cifrei de control stabilite pentru încasarea drepturilor de im-port-export la nivel de tipuri de impozite şi taxe se constată următoarele:(I) Încasările taxei pe valoarea adăugată la mărfurile importate pentru 5 luni ale anului curent a constituit 2838,6 mln lei, depăşirea cifrei de control se stabileşte în proporţie de 7 la sută sau cu 186,8 mln lei mai mult. În com-paraţie cu acceaşi perioadă a anului precedent se determină o creştere a încasării taxelor pe valoarea adăugată la mărfurile importate în sumă de 490, 3 mil lei sau 21 la sută.(II) Încasările taxelor vamale sau soldat cu o îndeplinire a planului pentru cinci luni ale

anului curent cu 18 la sută (cu 46,8 mil lei mai mult), fi ind stabilită o creştere în comparaţie cu aceeşi perioadă a anului 2007 de 45 la sută (cu 95,8 mil lei mai mult). (III) Încasarea taxei pentru efectuarea proce-durilor vamale prezintă o în creştere de 21 la sută în comparaţie cu anul precedent şi Cifra de control. Creşterea sumelor percepute pen-tru efectuarea procedurilor vamale se explică prin faptul creşterii volumului total al mărfu-rilor importate/exportate, precum şi faptului că, începînd cu 1 ianuarie 2007 Serviciul va-mal eliberează Certifi cate de origine a mărfu-rilor de tip A pentru ţările Uniunii Europene şi EUR.1 pentru ţările CEFTA.(IV) Sumele încasate pentru accize la benzină şi motorină au rămas la acelaşi nivel în com-paraţie cu anul precedent, îndeplenirea planu-lui pentru perioada de raportare constituind 104% sau cu 7,5 mil mai mult. Deşi importul cantitativ al produselor petroliere este înregi-strat în diminuare către anul 2007, supraexe-cutarea cifrei de control a fost datorată creşte-rii preţurilor la produsele petroliere pe piaţa mondială.(V) La fel se constată o creştere considera-

bilă a încasărilor la accize la autoturisme, ce constituie 22 la sută faţă de plan (cu 42,8 mil lei mai mult) sau cu 164 la sută (cu 91,5 mil.lei mai mult) în raport cu aceeşi perioada a anului precedent. Efectuînd analiza pe categorii de măr-furi importate, se poate observa creşterea im-porturilor: (I) produsele alimentare (grupele 02 – 21), (II) combustibilul şi uleiuri minerale (capitolul 27), (III) vehicule terestre, părţi şi accesorii ale acestora (capitolul 87), (IV) apa-rate şi dispozitive mecanice, maşini, echipa-mente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginea (capitolele 84 şi 85) şi (V) îngrăşămintele minerale (capitolul 31). Cu excepţia grupei 27 „Combustibili şi uleiuri minerale”, la grupele menţionate mai sus au fost înregistrate creşteri ale volumelor fi zice şi, respectiv, ale drepturilor vamale în-casate. Reieşind din structura importurilor pe categorii de mărfuri menţionam faptul că cea mai considerabilă pondere în volumul total al importurilor constituie importul produselor şi uleiurilor minerale, fi ind stabilită în cuan-tum mediu pînă la 30%, care diferă de la o lună la alta în dependenţă de caracterul lucră-rilor sezoniere de cîmp. Pe locul doi se plasea-ză importul mijloacelor de transport, părţi şi accesorii ale acestora, care variază în mărime de circa 13% lunar. Este de menţionat faptul că o pondere considerabilă în volumul total al importurilor îl constituie importul maşini-lor, echipamentelor electrice, aparate de în-registrat sau de reprodus sunetul şi imaginea. Astfel, creşterea ponderii încasării la acest ca-pitol variază de la 4% pînă la 8% lunar. Pon-derea altor categorii de mărfuri nu este atît de esenţială, doar că menţionăm faptul creşterii cantitative a mărfurilor ceea ce a contribuit la încasarea suplimentară a plăţilor vamale. Din astfel de grupe de mărfuri fac parte produse-le alimentare (grupele 02 – 21), drept explica-ţie logică a evoluţiei la acest capitol reprezen-tînd depăşirea consecinţelor secetei din anul 2007, ce a condiţionat sporirea considerabilă a importului produselor ale regnului animal, regnului vegetal şi a produselor alimentare. Creşterea veniturilor vamale înregistrată se încadrează în prognoza creşterii veniturilor vamale în mărime de 13%, ce a stat la baza aprobării sarcinii bugetare pe anul curent.

Creşterea veniturilor vamale

P

Statistică

47

Natalia Ciumacenco,şef-adjunct Direcţia reglementări tarifar-vamale

Page 49: Mai-Iunie

48 49

Întrebare: Care este modul de obţinere a autorizaţiei Băncii Naţio-nale a Moldovei pentru scoaterea mijloacelor băneti din republică?

Ion Stratulat, Orhei Răspuns: Articolul 31 din Le-gea nr. 1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introdu-cere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice” prevede că persoanele fizice pot scoate de pe teritoriul R.M. bancnote, monede i cecuri în moneda naţională a Repu-blicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a următoarelor documente confirmative: actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul R. Moldova i/sau permisiunea de a scoate valută străină de pe terito-riul ţării, eliberată, în conformitate cu actele normative ale Băncii naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de BNM. Modul de obţinere a autoriza-ţiei Băncii Naţionale pentru scoa-terea mijloacelor băneti din ţară este reglementat de Instrucţiunea privind transferarea/scoaterea din Republica Moldova a mijloacelor băneti de către unele categorii de persoane fizice aprobată prin hotă-rîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.184 din 13 iulie 2006. Instrucţiunea pre-vede că persoanele fizice rezidente i nerezidente, pot solicita elibera-rea de către BNM a permisiunilor de a scoate mijloace băneti din Republica Moldova. Asemenea permisiuni pot fi eliberate de că-tre Banca naţională a Moldovei în două cazuri: a) cînd scoaterea mijloacelor băne-ti se efectuează de către persoana fizică rezidentă care se stabilete cu

domiciliul permanent în străinătate i deţine mijloacele băneti respec-tive cu drept de proprietate; b) cînd scoaterea mijloacelor bă-neti se efectuează de către per-soana fizică nerezidentă care deţi-ne mijloacele băneti respective cu drept de proprietate. În vederea obţinerii permisiunii Băncii Naţionale a Moldovei în pri-mul caz, persoana fizică rezidentă prezintă BNM următoarele docu-mente: 1. Cererea de eliberare a autoriza-ţiei; 2. Actul de identitate a persoanei fizice rezidente în care este aplicată viza de ieire din Republica Moldo-va de către organele împuternicite ale R. Moldova (paaportul, eliberat cetăţeanului Republicii Moldova ori unui apatrid pentru ieirea din/intrarea în Republica Moldova sau paaportul naţional al cetăţeanului străin); 3. Documentele ce confirmă sursele de obţinere cu drept de proprietate de către persoana fizică a mijloacelor băneti, care urmează a fi scoase din Republica Moldova (de exemplu, contractul

de vînzare-cumpărare a imobilului, a valorilor mobiliare; certificatul de motenitor etc.); 4. Certificatul privind lipsa sau exis-tenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional eliberat de către organul fiscal al R. Moldova pe nu-mele persoanei care se stabilete cu domiciliul permanent în străi-nătate. Certificatul menţionat tre-buie să corespundă concomitent următoarelor condiţii: să confirme lipsa restanţelor faţă de bugetul public naţional, să fie eliberat cel mai devreme cu 5 zile lucrătoare înainte de data prezentării la Banca Naţională a Moldovei a cererii de eliberare a autorizaţiei i nu mai devreme de următoarea zi după efectuarea tranzacţiei de vînzare a bunurilor sau a altor tranzacţii, în urma cărora au fost obţinute mij-loacele băneti. 5. Alte documente pe care persoa-na fizică le consideră necesare de a fi prezentate pentru obţinerea autorizaţiei Băncii Naţionale a Mol-dovei. În vederea obţinerii permisiunii Băncii Naţionale a Moldovei în al doilea caz, persoana fizică nerezi-

Consultant Vamal

Page 50: Mai-Iunie

48 49

dentă prezintă la BNM următoarele documente: 1. Cererea de eliberare a autoriza-ţiei; 2. Actul de identitate a persoa-nei fizice care solicită autorizaţia /permisiunea Băncii Naţionale a Moldovei; 3. Documentele ce confirmă sursele de obţinere cu drept de proprietate de către persoana fizică a mijloa-celor băneti, care urmează a fi scoase din Republica Moldova (de exemplu, contractul de vînzare-cumpărare a imobilului, a valorilor mobiliare; certificatul de moteni-tor etc.); 4. Alte documente pe care persoa-na fizică le consideră necesare de fi prezentate pentru obţinerea autori-zaţiei Băncii Naţionale a Moldovei. Suma mijloacelor băneti care poate fi autorizată de către Banca Naţională a Moldovei pentru a fi scoasă din Republica Moldova nu trebuie să depăească suma indi-cată în documentele ce confirmă sursele de obţinere cu drept de proprietate de către persoana fizică a mijloacelor băneti, care urmează a fi scoase din Moldova. Conform hotărîrii Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale nr.207 din 15.08.2007 «Cu privire la unele particularităţi ale activităţii instituţiilor financiare aferente pro-cesului de legalizare a capitalului i transferării /scoaterii din Republica Moldova de către persoanele fizice a mijloacelor băneti legalizate», în cazul în care persoana fizică-sub-iect al legalizării solicită eliberarea de către Banca Naţională a Mol-dovei a permisiunii (autorizaţiei) pentru scoaterea din R. Moldova a mijloacelor băneti legalizate pe care le deţine cu drept de pro-prietate, în cererea sa persoana fizică respectivă indică faptul că mijloacele băneti supuse scoaterii reprezintă mijloace băneti legali-zate conform capitolului IV „Legali-

zarea capitalului i amnistia fiscală” al Legii nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlu-rilor I i II ale Codului fiscal. În acest caz, prin derogare de la prevederile Instrucţiunii privind transferarea /scoaterea din Republica Moldo-va a mijloacelor băneti de către unele categorii de persoane fizice, prezentarea certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional eliberat de către organul fiscal al Republicii Moldova nu este obligatorie. În această situaţie, suplimentar la alte documente prevăzute de Instrucţi-unea nominalizată, persoana fizică respectivă urmează să prezinte la Banca Naţională a Moldovei urmă-toarele documente:a) exemplarul doi al Cererii cu privi-re la legalizarea mijloacelor băneti (conform anexei nr.4 din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I i II ale Codului fiscal) autentificat de către reprezentantul împuternicit al băncii autorizate prin care a fost efectuată legalizarea – se prezintă la depunerea cererii de eliberare a permisiunii (autorizaţiei); b) documentul bancar (cu menţiu-nile băncii autorizate) care confirmă plata taxei corespunzătoare (pentru suma mijloacelor băneti legalizate supuse scoaterii din Republica Mol-dova în baza permisiunii (autoriza-ţiei) Băncii Naţionale a Moldovei) stabilite de art.36, alin.(2) al Legii nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I i II ale Codului fiscal – se prezintă pînă la eliberarea persoanei fizice res-pective a permisiunii (autorizaţiei).

La întrebare a răspuns Petru Balan, şef-adjunct al Direcţiei drept vamal şi asistenţă

juridică

Consultant Vamal

49

Page 51: Mai-Iunie

50 51

EVENTSEvenimente

nul acesta, pentru prima dată, Serviciul vamal al Republicii Mol-dova a participat în comun cu Misiu-nea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera în Moldova şi Ucraina (EU-BAM) şi Serviciul grăniceri la cîteva evenimente consacrate Zilei Europei. Cu această ocazie au fost pregă-tite materiale informaţionale noi cu explicaţii referitoare la regulile de traversare a frontierei, care au fost distribuite vizitatorilor expoziţiei dedicate Zilei Europei. Materiale in-formaţionale publicate cu susţinerea EUBAM în formă de broşura conţin date referitor la reglementările vama-le ce ţin de introducerea/scoaterea valutei pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, lista mărfurilor scutite de plăţile vamale şi date cu privire la documentele necesare pen-tru trecerea frontierei. Broşurile sînt distribuite atât în punctele de trecere a frontierei, cît şi în alte locuri. De asemenea, per-

A

50

Serviciul vamal a celebrat Ziua Europei împreună cu Misiunea EUBAM

soanele interesate se pot informa despre conţinutul broşurilor pe pa-gina–web oficială a Serviciului va-mal www.customs.gov.md, la rubrica „Informaţii utile”. Tot aici sînt plasa-te şi broşurile publicate în colaborare cu Serviciul grăniceri şi cel vamal al Ucrainei. Pe 8 mai colaboratorii Serviciului vamal al Moldovei, ai Serviciului gră-niceri şi EUBAM au instalat în cen-trul Chişinăului standuri cu materi-ale informaţionale despre activitatea lor desfăşurată în comun, precum şi despre drepturile şi obligaţiunile ce-tăţeanului la traversarea frontierei. Circa 500 de persoane de diferite vîr-ste, cărora standurile le-au trezit un interes vădit, au dorit să ia materiale informaţionale, punînd întrebări des-pre activitatea vamală. Pe data de 17 mai acţiuni similare au fost organizate la mai multe punc-te de trecere a frontierei moldo-ucrai-nene. Experţii EUBAM, împreună

cu reprezentanţi ai serviciilor de la frontieră, au prezentat materiale in-formaţionale şi alte date utile popu-laţiei băştinaşe şi celor ce traversează frontiera.

Page 52: Mai-Iunie

50 51

EVENTSÎntrunireachinologilor

Evenimente

51

a Centrul chinologic al Serviciului vamal al Republicii Moldova, situat în oraşul Ocniţa, la 14 mai a avut loc o în-trunire a chinologilor ce activează la fron-tiera dintre Moldova şi Ucraina. Ea a fost organizată cu sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (EU-BAM) în Moldova şi în Ucraina. În cadrul acestui eveniment, a fost prezentată activitatea Centrului chino-logic al Serviciului vamal al R.M., creat acum două luni, precum şi coordonarea acţiunilor comune ale chinologilor mol-doveni şi ucraineni în procesul verificării trenurilor. Tot aici a fost prezentată teh-nica de control vamal a autocarelor cu ajutorul cîinilor special antrenaţi. La întrunire au fost prezenţi chino-logi din vămile Kelmeneţi şi Dnestreansk, Ucraina, de la Serviciile de grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei, ai Ministerului Afa-cerilor Interne al R.M., precum şi repre-zentanţi ai Centrelor chinologice din R. Azerbaidjan şi „La Rochelle”, Franţa. Sub supravegherea instructorului, au fost demonstrate în mod practic aptitudi-

L nile cîinilor, care, conform spuselor in-structorilor, nu sînt agresivi şi îndeplinesc cu exactitate comenzile. Şeful Centrului chinologic Victor Popovici a menţionat că, la Ocniţa, au fost create condiţii bune pentru cîini, care sînt bine îngrijiţi, scoşi la plimbare şi, desigur, antrenaţi. Victor Popovici: „Antrenarea se face de două-trei ori pe săptămînă, în rest, to-tul depinde de inspector. Cîinii sînt tra-taţi ca nişte copii ai casei. La moment, avem zece cîini în serviciul vamal, pla-nificăm să aducem încă, cel puţin, zece, astfel încît să putem asigura toate zonele de control vamal. Patru cîini ne-au fost donaţi de Franţa, în rest, încercăm să-i procurăm. În Europa un cîine bun costă, în medie, circa cinci-opt mii de euro. Un cîine deja pregătit costă circa 10 mii de euro.” Expertul Misiunii EUBAM, şeful Oficiului de cîmp „Otaci” dl Donald Bridge a menţionat că astfel de centre chinologice sînt de mare importanţă pentru menţinerea securităţii economi-

ce a ţării în cazul activităţilor vamale şi a securizării frontierelor, cînd este vor-ba de acţiunile specifice ale serviciilor de grăniceri. Efectivul lor participă nemij-locit la contracararea anumitor fenomene negative ce se derulează la hotare, a ilega-lităţilor şi fraudelor în zona de frontieră. Centrul chinologic al Serviciului vamal are sarcina de a contribui la stăvilirea tra-ficului de droguri şi pentru aceasta şi-a creat o bază logistică, organizînd instrui-rea unui potenţial uman. Întrunirea şi-a adus obolul la consoli-darea cooperării interdepartamentale dar, mai ales, a colaborării transfrontaliere. Se urmăreşte vectorul în ascensiune de im-plementare a unor capacităţi profesionale care ar conduce la performanţe în comba-terea traficului ilicit de droguri şi ar elimi-na anumite scheme de contrabandă, care dăunează grav bugetele naţionale.

Text şi foto: Ion Maguşi Cristina Vicol, Serviciul presă

şi relaţii cu publicul

Page 53: Mai-Iunie

52 53

EVENTSEvenimente

u ocazia Zilei grănicerului, ce se sărbătoreşte la 10 iunie, şi aniversării a XVI-a de la crearea Serviciului grăniceri a Republicii Moldova, Serviciul vamal aduce cele mai sincere felicitări şi urări de bine tuturor celor care asigură cu de-votament şi profesionalism înalt paza şi securitatea frontierei de stat ţării. Pe parcursul acestor ani, Serviciul grăniceri a demonstrat o dezvoltare sta-bilă şi adaptare consecventă a activităţii sale la normele şi practicile internaţiona-le, înregistrînd performanţe remarcabile în realizarea diverselor măsuri orientate spre asigurarea inviolabilităţii frontierei de stat. Serviciul grăniceri este organul cen-tral de ramură de administrare publică, ce intră în sistemul securităţii de stat şi asigură realizarea politicii de frontieră, apărarea intereselor Republicii Moldo-va la frontiera de stat, organizarea ser-viciului grăniceresc în paza hotarelor şi legalităţii trecerii ei în punctele de con-trol stabilite. Serviciul grăniceri prezintă interesele statului la frontiera de stat şi poartă răspundere şi pentru executarea tratatelor (acordurilor) internaţionale şi a legislaţiei privind frontiera de stat.

C

52

Serviciul grăniceri a sărbătorit 16 ani de la creare Printre sarcinile recente ale serviciului se enumeră: transformarea lui într-o auto-ritate a administraţiei publice centrale, profesională şi bine echipată, abilitată cu asigurarea inviolabilităţii frontierei de stat şi integrităţii teritoriale (supra-vegherea şi controlul frontierei de stat); elaborarea Strategiei naţionale a mana-gementului integrat al frontierei de stat a Republicii Moldova; armonizarea legi-slaţiei interne cu standardele comunita-re, precum şi adoptarea actelor norma-tive vizînd realizarea conformităţii legi-slaţiei frontaliere a RM cu regulamente-le, directivele şi deciziile comunitare din acest domeniu; în baza metodologiei la zi de analiză a riscurilor, se preconizează amplificarea operativităţii formelor de control la frontieră; crearea unui sistem informaţional-analitic, compatibil cu cele similare ale autorităţilor de frontieră ale Uniunii Europene pentru un flux in-formaţional continuu. În prezent Serviciul grăniceri al Re-publicii Moldova include Aparatul cen-tral, 4 direcţii regionale de supraveghe-re şi control a frontierei de stat „Nord”, „Sud”, „Sud-Est”, „Vest”, Colegiul naţi-onal de grăniceri şi Direcţia de asigurare „Chişinău”. Zilnic pentru paza frontierei în serviciu intră circa 500-600 de patrule de grăniceri. Pe plan internaţional Serviciul gră-niceri colaborează cu instituţiile simi-lare din ţările limitrofe, statele CSI şi GUAM, Letonia şi Ungaria, precum şi cu experţii Uniunii Europene, ofiţeri de legătură sau reprezentanţi ai misiu-nilor diplomatice, acreditate în Republi-ca Moldova, în aşa domenii ca: schimbul operativ de date şi informaţii; desfăşura-rea în comun a unor acţiuni de depistare a infractorilor din zona de competenţă şi soluţionarea unor evenimente de fronti-eră mai complexe, în baza documentelor de cooperare bilaterală; realizarea unui schimb de experienţă în domeniul fron-

talier, prin intermediul conferinţelor in-ternaţionale, vizite de studiu, seminare şi mese rotunde. Trecerea la sistemul profesional de supraveghere şi securizare a frontierei implică o instruire în concordanţă cu ri-gorile internaţionale, care se efectuează prin intermediul Centrului de instruire. La acest Centru se perfecţionează per-manent nivelul de pregătire profesiona-lă al inspectorilor punctelor de trecere şi pichetelor de grăniceri. Mijloacele tehni-ce avansate din dotare favorizează pre-gătirea colaboratorilor, necesară în secu-rizarea frontierelor europene. Exprimăm convingerea că relaţiile de colaborare, stabilite între Serviciul vamal şi Serviciul grăniceri, se vor dez-volta şi în continuare în vederea consoli-dării eforturilor noastre pentru asigura-rea stabilităţii şi securităţii statului no-stru – Republica Moldova.

Page 54: Mai-Iunie

52 53