ANTOANETA OPRI$ este creator de conlinut cu experien;d in mass-media, rela-

gii publice gi comunicare. Membru fondator ai code for Romania, coautor al filmului

doiumentar colecfiy, mama lui Iacob, a lui Timon 9i a Filippei. Volumul de fagi prezinti

povestea experienlei sale de pirinte, aproape exclusiv prin prisma disculiilor avute

de-a lungul anilor cu copiii. Disculii oneste 9i necenzurate care radiografiazd cu umor

gi ironie relalia adult-copil-adult'

IMA (Anne Marguerite de HillerinJ deseneazd la fel de u;or precum respird. Adori

animalele, qi plantele, gi oamenii, gi lumina, gi vantul, 9i ploaia. Locuiette la Paris, unde

a lucrat in publicitate, a creat ti a expus paravane 9i gravuri cu nuduri. IMA este mama

lui Marie gi omul care se poate si fi inventat jocul. Acaasta este prima carte pe care o

ilustreazd. I

IELEA ILivia Jelea) deseneazi cu bucurie, cu umo[ cu ironie, cu voluptate, cu creio-

nul, cu pixul, cu degetul pe tabletS. Face asta oricand nu se plimbi pe strezi cu oameni

mulli, sau cand nu bea cafea, sau cand nu povestegte ceva minunat. Livia se bucuri ca

un clopolel. Aceasta este prima carte pe care o ilustreaze'

ANA [Ana Oprig] a desenat pentru nepotii ei. cand nepolii au ajuns personaje de

carte, desenele ei au ajuns ilustralii de carte. Locuieqte in Italia 9i peste tot in lume,

lucreazS in comunicare digitalS gi iubegte matcha. Ana poate face statuile sd rAdi in

hohote. Aceasta este prima carte pe care o ilustreazi'

Antoaneta Opriq

-Mami?-Da, dragoste!

(jurnal)

Ilustrafii de

ANNE MARGUERITE DE HILLERIN

LIVIA JELEAANA OPRr$

CURTE^ @VECHE

Septembrie 2006

Iacob a implinit astdzi un an! Unul intreg! Am fost cu Niall

laBreaza sd-l pupdm gi si-l strAngem in brafe.

Ca de obicei, nu pirea foarte interesat de noi. Avea treabiprin curte. Se vede ci doregte din ce in ce mai mult sd meargi

in doud picioare, dar e prea rapid in patru ca si merite efortul.

in patru picioare a ajuns azi la As, s-a ridicat singur in douipicioare, cu migcdri domoale. Taman in timp ce patrupedul bl5-

nos incepea si mdnAnce, patrupedul-om s-a aplecat ugor gi a

luat gi el intre degete pufind mAncare, poate ca sd guste, poate

ca sd se joace - nu se gtie. CAinele a reaclionat [normal!) gi l-a

mu$cat rapid ;i ferm. L-a mugcat de fa!i. Noroc cd, neflnAndu-se

prea bine in doui picioare, holul s-a dezechilibrat gi a cizut la

prima atingere. Eram la cAgiva centimetri distanli de ei, dar

totul a fost aga de rapid cd nu am putut interveni.

S-a speriat pufin gi a inceput si plAngd. L-am luat in brale

;i l-am spilat pe fa!i. Era doar ugor zgAriat pe obrazul stAng.

Am revenit imediat in curte, sd ne juc5m cu cAinele care ter-

minase de mdncat. I-am explicat cd nu are niciodati voie si-iia mAncarea. A priceput. Jin mult si nu-i fie deloc gi niciodati

frici de animale. Sd nu se isterizeze cAnd le vede. Sd invele si le

inleleagd, si le respecte gi sd se comporte corect cu ele.

innebunesc cAnd vdd adulli gi copii pierili de teami inpreajma animalelor. Asta e clar ceva ce copiii invali de la cei

mari, nu se natte nimeni cu teami de cAini sau de pisici. Iacob

creste cu un malamu! doi collie ;i o pisicd, deci nu are altigansi decAt sd fie un magician de animale. Chiar daci e unul

zgiriat gi pulin capsat.

in fine, ce e mai important este ci dupd ce ne-am iucat cu

As gi m-am asigurat ci nu a rimas niciunul cu vreo teami de

celdlalt, copilul a pornit sigur 9i horirAt' pe picioarele lui din

spate,la pas, prin curte' $i pdni seara nu a mers decAtin aceste

doud picioare' Oare o fi efectul mugciturii de cAine? Sau doar o

fi vrut sd faci ceva memorabil la prima lui aniversare?

E foarte posibil ca mAine s[ meargi totin patru' din motive

de agilitate gi vitezi, dar imi place cum a marcat ziua de azi'

Aaa, 9i inci ceva: a9 vrea si nu-i dispari niciodati reflexele

astea roqcate, vrljitoregti din pir'

Aprilie 2OO7

in dupi-amiaza asta l-am pierdut prin curte. M-au trecutpulin transpirafiile. L-am cdutat peste tot, l-am strigat pAni am

rdgugit. Nu era de gisit, degi il auzeam ci rdspunde calm gi cAn-

tat: ,,Daaa! Daaa!" L-am intrebat unde este. ,,Aici, aici," Cred ciniciodatd nu mi-am dorit sd ;tie mai multe cuvinte ca astizi. Cu

cAt vorbegte el acum, nu md putea ajuta oricum prea mult. infine, mai riu m-a chinuit faptul cd-l auzeam gi nu puteam afla

unde este.

Dupd zece minute care mi-au pdrut ore intregi, l-am gdsit:

urcat cam la 4,5 metri indllime, in nuc. Stitea in picioare feri-cit gi agtepta sd-l vedem. in picioare, pe o creangd! Abia cAnd

am dat cu ochii de el mi-a fugit cu adevirat pdmAntul de sub

picioare. Am ingdimat:

- Cum te-ai urcat acolo?

- Ca o maimusi!

- $i cum te vei da jos?

- Ca o maimusd!

Exact a;a s-a dat jos. Ca o maimufi. S-a prelins pe lemn,

strdngAnd ramurile groase cu picioarele gi cu mAinile. Cu

migcdri calme, sigure, parcd exersate. PAnd la scara pe care o

imprumutase Doru gi pe care a sprijinit-o de nuc cAnd a adus-o

inapoi, negtiind cd e un acrobat in curte. Pe scard a coborAt ca

un om mare. L-am imbriligat gi l-am aruncat in sus, bucuroasicd... cd nu a murit. L-am liudat. Cd nu a murit.

imi dau seama cd s-a niscut fdri teamd. Exact aga! Poate

si facd orice, poate ajunge oriunde. Mintea lui ii dI voie si facd

asta. Iar asta e ceva ce nu trebuie sd se piardd. E clar ci teama

se deprinde, se exerseazd,. Ag vrea sd afle cAt mai tArziu ci ea0 lacob arel^n

existe gi ag mai vrea si nu afle asta de la mine' AtAt' A9 vrea ca

in viala noastri viitoare sd nu fie niciodati vorba despre noi

gi temerile noastre de adulli' Trebuie si facem cumva ca sd fie

vorba despre el ;i despre lipsa lui de teamd'

M-am speriat ingrozitor azi, dar asta e doar treaba mea'

Daci vdd ziua de azi din perspectiva lui, m-am speriat degeaba'

Daci vid ziua de azi din perspectiva mea necabotini' m-am

speriat, dar mi-a trecut deja.

Nu va fi ugoq, dar voi invila cum se face' Shit! I'm so not

prepared for that!

& lacob &re1 angi 7 h*ni

14

Februarie 2008

Suntem de trei zile internali la ,,Grigore Alexandrescu".

Stim intr-o mici rezervi. Doar noi. El pdzegte prin geam curtea

gi strigd la oricine vrea sd se parcheze in locul unui Peugeot

vernil despre care a decis ci e al lui, cd el vine zilnic cu el la

spital.

Este pacientul doctorului Ulmeanu care e gi directorul spi-

talului. La prima consultagie, cAnd a aflat ci rdmAnem in spital,

i-a spus doctorului ci e un prost. Doctorul i-a spus ci el e ;i mai

prost.

- Dar tu egti foarte-foarte prost.

- Tu egti extraordinar de prost.

- Tu egti ingrozitor de prost.

Brusc, au incetat amAndoi acest schimb de replici [haluci-nant mai ales pentru stolul de rezidenli din jurul profesoruluiJ

gi s-au imprietenit. La prima vizitd de dupd internare i-a spus

prietenului sdu ci femeile de la curSgenie ,,sunt nigte tAmpite,

vin in camera noastri si gteargd pe jos cAnd eu dorm ;i imistrici somnul in fiecare dimineali'| Ulmeanu i-a dat dreptate.

De a doua zi, femeile au venit la curdlenie pufin mai tArziu

Azi i-a zis ci nu-i place mAncarea din spital.

- Dar lie ce-!i place si minAnci?

- CArnali!

- Ha! $i mie la fel, de Plegcoi! Dar cArnalii trebuie mAncafi

gi cu rogii, cu salatd, da?

- OK OK. Dar tu de ce egti aga gras?

De abia in acest moment am crezut cd vor muri toli oame-

nii cu care umbli acest profesor: asistente, rezidenli, alfl

pediatri. Marele uria; bun a continuat 9i consultul' dar 9i discu-

lia cu Iacob Pe cel mai lejer ton'

- MinAnc tot grigul cu lapte care rimAne de la copiii

internali in sPital'

Nu gtiu cAt mai stdm aici, Iacob nu pare si se simti inchis'

nu cere sd meargd acasd' Are mereu ceva interesant de desco-

perit. Nasol e cd ne cam urigte personSlul pentru cd nu lasd pe

nimeni si se apropie de el 9i strige: ,,Lua!i mdna de pe mine! SI

vind grasul!" Iar grasul vine,

Eu aga ceva nu am mai pomenit - aga un doctor' Bag

mAna-n foc cd e la fel cu tofi copiii' Cred ci toli s-ar putea distra

de minune in spitalul dsta, daci ar vrea, pentru cd doctorul f,sta

e un copil mare gi genial.

# lacob are 2 ^nigi

5 luni

r6

Martie 2008

Iacob taie lemne. Iacob taie lemne cu toporul.De pe la gase luni i-a dat tata unelte mici, potrivite pentru

mAnulele lui. Le-a folosit pe toate perfect, cu atenlie gi dexteri-

tate. Ciocane, cuie, clegti, topoare, fieristraie, foarfeci de orice

fel, chestii despre care eu nu gtiu nici cum se numesc gi nici la ce

sunt bune. E clar cd are un talent nativ pentru a face lucruri cu

propriile mAini - indemAnarea asta a lui nu e ceva comun. Dar

parci sd tai lemne cu toporul la doi ani jumate e cam mult - nugtiu. Evident cd-l las in treaba lui. in schimb, cam toatd lumea

din jur doregte sd-l salveze. Oamenii dezvoltd o responsabili-

tate fa!5 de acest copil ai cdrui pirinli nu gtiu ce fac. ii spun

aproape tofi ci-gi va teia mAinile, cd se va umple de sAnge, ci va

muri in chinuri. Scenarii apocaliptice i se descriu in amdnunt

de citre binevoitori. Oamenii igtia chiar nu se aud vorbind, nu

aud ce-i spun unui copil de nici trei ani. Ce e migto e cd niciIacob nu-i aude pe ei. igi vede de treaba lui ca gi cum ar fi surd.

$i-n jur innebunesc adulfii.E genial tabloul ista al copilului calm, ticut care face cu

mare dedicare ceva impresionant, in timp ce in jurul lui adulliiau capul in fl5cdri. Din cAnd in cAnd se mai opregte ca sd arate

cuiva cum a ?naintat cu ,,proiectul". El face ,,proiecte".

Cred ci dsta e primul nostru moment de complicitate ade-

vdratd. Eu il suslin in ,,proiectele" cu topoare, el gtie asta ;i nu

are nevoie sd mai audi nimic. De la nimeni.

S lacob are z anlsi 6 luvri

Aprilie 2008

- LumAndri.

- LumAndri.

- in englezi: candles'

- Candles'

- in german6,: Kerzen'

- Kerzen

- in francezd: bougies.

- Mami, egti chiar prostulel Bujiile sunt alea care aprind

motorul la ma9in5' Nu lumAnirile'

M-a privit a;a de amuzat! ii scAnteiau ochii de comicul

acestuimomentincareeuilinvilamsivorbeascSlimbistrd-ine, dar nu gtiam cele simple 9i decente: diferenla dintre bujii

gi lumAndri.Acest bdiat care nu s-a jucat pAni acum cu nicio jucdrie'

dar care a cirat dupd el de la gase luni topoare' prelungitoare'

magini de cllcat, bormaqini defecte, e normal sI gtie de-astea

inainte sd gtie sd vorbeascS.

ffi lacob ave 2 e.lrlgi 7 lwti

rB

Noiembrie 2008

Azi am ajuns tArziu si-l iau de la grddinile. M-a invitatMeri la ea in birou. A inceput din senin si-mi vorbeasci despre

violenfd, cum copiii trebuie ferili de asa ceva - nu pricepeam

unde bate. Ea continua. La un moment dat am intrebat despre

ce e vorba, ci nu inlelegeam ce i-a venit.

- Iacob le-a povestit copiilor cum il bate tatil lui, strivin-du-i degetele in uga de la sufragerie.

Am simfit cd mi transform in stani de piatrd. Cu furnicd-

turi mici gi electrice care-mi cuprindeau degetele gi apoi mAi-

nile, gi picioarele, gi fafa, gi tot corpul. Am ingiimat:

- $i v-a!i uitat la degetele lui?

- Nu, nu este nevoie. lacob nu este un copil bitut, asta se

vede din avion gi gtim cu tolii. Dar o problemi existd. Probabil

ci vede filme cu violenfi?

- Nu avem televizor,nrr am avut niciodati.

- A vizut ceva asemindtor pe undeva, descria cu detalii,

totul era foarte credibil.

- Chiar nu gtiu unde ar fi putut vedea aga ceva.

- Oriunde, vd spun eu. Mai ales acolo unde nu vi puteliinchipui, Dar vorbigi cu el, intrebali-l. E ugor de aflat lucruride la copii, iar unul ca lacob trebuie doar intrebat ca sd spund

adevirul.

Am iegit ugor ameliti din birou. Am impachetat copilul gi

am plecat spre casi, pe jos. Era un frig ud, dar mirosea pulina frunze arse, ceea ce mi-a dat o stare de acasi de care aveam

nevoie. Am inceput disculia pe tonul obignuit cu care discutimin fiecare zi pe drumul spre casi:

- Azile-ai povestit copiilor cum te bate tati' cum i1i stri-

vegte degetele in u;a de la sufragerie'

- Daaa! A fost suPer!

- Dar era o minciund!

- Nu, era o Poveste'

- O poveste pe care, dacd o credea cineva"'

- Era ceva! Dar noi nu credem povegtile astea' Le spunem

ca sd ne distr[m, toli bdielii gtiu asta'

- Aham, OK. Deci e ceva intre tine 9i biieli'

- Da. Doar atAt. Sd-i spui tu ;i lui Meri'

Pare cd daci-mi fac iobul Ssta de mami,l5sAndu-md com-

plet pe mAna lui, totul va fi bine'

S lacob are3 anigiz [uni

20

Decembrie 2008

Se caldri pe tdblia patului din dormitorul nostru 9i md

anunli deodat5, pe un ton plat, egal:

- Me doare pula.

- Pula?! Adicd unde te doare? ii rdspund pe un ton la fel

de plat pokerfaced.

-Aici.imi arati zona goldului.

- Aia se numegte ;old.

- $old! Nu am mai auzit cuvAntul dsta. Puteam si jur cd

aici e pula.

- Nu, acolo e goldul.

AtAt. Eram siguri ci mi va intreba unde e pula. Pula e

pu!a? De ce sunt mai multe cuvinte pentru asta? Care e dife-

renfa dintre ele? Pula, pula, pula, pula. Nu a intrebat nimic. A

relinut cuvAntul nou. La cind i-a spus lui Alex ci-l doare ;oldul.M-am dezamdgit eu pe mine cind am vdzut ci m-a speriat

doar gAndul cd in vocabularul lui Iacob ar fi putut intra ,,pula".

Nu a intrat,,pula'l a intrat,,goldul". Sau au intrat amAndoui. Nici

nu conteazi. Sd gtie cuvinte, sd intrebe, sd afle, si priceapd, sire!in5, gi si preluiasci toate cuvintele. Inclusiv,pula". Ce mare

tAmpiti sunt!

0 lacob ane 3 ani gi3 luni