management cociug.pdf

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Victoria Cociug, Liliana Cinic, Olga Timofei

MANAGEMENT BANCAR

Editura ASEM

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Victoria Cociug, Liliana Cinic, Olga Timofei

MANAGEMENT BANCAR

CULEGERE DE PROBLEME

Editura ASEM Chişinău, 2008

1

CZU 336.7(076.5) C 59 Culegerea de probleme a fost examinată, aprobată şi

recomandată pentru editare la şedinţele Catedrei „Bănci şi Activitate Bancară” (proces-verbal nr.5 din 25.10.07) şi Comisiei Metodice a Facultăţii „Finanţe” (proces-verbal nr.5 din 03.12.07)

Recenzenţi: conf. univ. dr. Ala Darovanaia

conf. univ. dr. Margareta Covaliu

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Cociug, Victoria

Management bancar : Culeg. de probleme / Victoria Cociug, Liliana Cinic, Olga Timoftei; Acad. de Studii Econ. din Moldova. Catedra „Bănci şi Activitate bancară”. – Ch. : ASEM, 2008. – 137 p.

Bibliogr. p. 136-137 (23 tit.) ISBN 978-9975-75-393-7 200 ex.

CZU 336.7(076.5)

Autori: conf. univ. dr. Victoria Cociug

lect. sup. dr. Liliana Cinic lect. univ. Olga Timofei

ISBN 978-9975-75-393-7

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

2

Cuprins

Introducere 51. Strategia de gestiune a lichidităţii 6

1.1. Estimarea necesarului de lichiditate prin metoda simplă 6

1.2. Estimarea necesarului de lichiditate prin metoda mixtă 9

1.3. Calcularea lichidităţii bancare în conformitate cu limitele impuse de Banca Naţională a Moldovei 11

1.4. Calcularea principalilor indicatori de apreciere a lichidităţii bancare 15

1.5. Estimarea şi gestiunea riscului de lichiditate 28Aplicaţii 34

2. Gestiunea pasivelor bancare 442.1. Calcularea gradului de suficienţă a capitalului 452.2. Analiza capitalului bancar propriu după

componente 522.3. Estimarea costului resurselor atrase 56

Aplicaţii 613. Strategii de gestiune a activelor bancare 69

3.1. Analiza structurii activelor bancare 693.2. Calcularea gradului de utilizare a activelor 713.3. Calcularea profitabilităţii activelor 733.4. Estimarea riscului de rată a dobânzii 78

Aplicaţii 834. Gestiunea activităţii de creditare 89

4.1. Calcularea structurii portofoliului de credit 894.2. Analiza portofoliului de credite după risc 914.3. Estimarea calităţii portofoliului de credite după

componentele lui 964.4. Calcularea profitabilităţii portofoliului de credite 994.5. Estimarea solvabilităţii clientului prin metoda

punctajului Z-Altman 101Aplicaţii 105

3

5. Analiza eficienţei activităţii bancare 1115.1. Componentele principale ale performanţei bancare 1115.2. Analiza veniturilor bancare 1125.3. Analiza cheltuielilor bancare 1155.4. Calcularea indicatorilor de performanţă bancară 1195.5. Calcularea relaţiei cauzale a indicatorilor de

performanţă bancară 127Aplicaţii 130

Bibliografie 136

4

Introducere Dificultăţile întâmpinate în activitatea social-economică

provin din absenţa atât a teoriei, cât şi a experienţei în a cunoaşte, a analiza şi trata anumite procese atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic. Procesele macroeconomice rămân a fi în afara intereselor noastre, toate eforturile de a semăna cunoştinţe fiind orientate în domeniul managementului bancar.

Şi aceasta pentru că băncile, prin ampla lor implicare în viaţa economică şi socială, constituie un element structural deosebit în viaţa societăţii, a cărei bună organizare, permanentă şi eficientă funcţionare condiţionează întreaga activitate economică. Mai mult decât atât, falimentul unei bănci se transformă dintr-un eveniment economic într-un eveniment social. Astfel, cunoaşterea şi buna gestiune a activităţii bancare este ceva mai mult decât o măiestrie în aria economicului, aceste abilităţi contribuind la creşterea economică a întregii entităţi.

Performanţa globală a unei bănci caracterizează rezultatele de ansamblu ale acesteia, dar şi de creştere a economiei, căci nu în zadar unii indicatori macroeconomici conţin elemente de rentabilitate a activităţii bancare, cum ar fi creşterea volumului de credite, nivelul ratelor dobânzii la credite şi depozite, creşterea capitalizării bancare.

Ideea cunoaşterii unor evenimente, cel puţin la nivel teoretic, a condus la apariţia acestei culegeri de probleme. În ea sunt concepute cele mai generale elemente teoretice şi unele studii de caz, rezolvate pentru a face cât mai explicit procesul de cunoaştere a materiei în cadrul studierii teoriei managementului bancar, precum şi aplicaţii propuse pentru antrenamentul de sine stătător.

Rămânem cu speranţa că această culegere vă va fi de folos şi vă va stimula gustul cunoaşterii fenomenelor bancare.

Autorii

5

1. Strategia de gestiune a lichidităţii Lichiditatea bancară reprezintă capacitatea unei bănci de a

transforma în orice moment activele sale cu costuri minime în mijloace băneşti, necesare pentru a-şi onora obligaţiile sale la solicitarea clienţilor săi, sau la necesitate în orice moment. Insuficienţa de lichiditate duce la amânarea plăţilor şi declararea insolvabilităţii bancare.

Cea mai importantă sarcină a gestiunii lichidităţii este evaluarea, în mod corect, a necesităţilor de lichidităţi pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor necesităţi cu costuri mici.

1.1. Estimarea necesarului de lichiditate prin metoda

simplă Problema gestiunii lichidităţii este duală: pe de o parte,

lipsa de lichiditate generează riscul de lichiditate şi incapacitatea de-aşi onora obligaţiile la momentul dat, pe de altă parte, excesul de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii. Din acest motiv, gestiunea eficientă a lichidităţii bancare presupune determinarea necesarului de lichidităţi.

Necesarul de lichiditate (NL) poate fi calculat sub 2 aspecte:

• sub aspectul cererii de lichiditate; • sub aspectul ofertei de lichiditate. Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de: necesitatea

rambursării depozitelor scadente; potenţialul de creditare, adică cererea de acordare a creditelor; necesarul de achitare a datoriilor interbancare; necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea serviciilor procurate de bancă), acţionari (plata dividendelor) şi stat (plata impozitelor) etc.

Oferta de lichiditate poate fi condiţionată de: atragerea de depozite; încasarea creditelor scadente; procurarea de mijloace

6

băneşti pe piaţa interbancară; încasările din vânzarea serviciilor bancare etc.

elichiditatdeCerereaelichiditatdeOfertaNL ____ −= Necesarul de lichidităţi, este un indicator derivat din

practica gestiunii de trezorerie, care se calculează pe zile, săptămâni şi luni, rezultatele acestuia fiind interpretate după cum urmează. Dacă:

NL > 0 – banca se va confrunta cu un exces de lichiditate, iar

excedentul de lichiditate peste limita admisibilă se vaplasa pe termen scurt în depozite pe piaţainterbancară;

NL < 0 – banca se va confrunta cu insuficienţă de lichiditate,activele lichide fiind insuficiente pentru onorareaintegrală a obligaţiilor, iar banca va trebui să recurgăla surse urgente de finanţare, cum ar fi: împrumuturide pe piaţa interbancară, împrumuturi de la BancaCentrală sau lichidarea unor active de portofoliuînainte de termen;

NL = 0 – operaţiunile pasive şi active ale băncii sunt perfectechilibrate, ceea ce se întâmplă, în realitate, foarte rar.

Exemplul 1.1.1 Banca Comercială în luna iunie va trebui să acorde noi

credite în sumă de 490 mln lei. Tot în această lună Banca speră să procure bonuri de tezaur în valoare totală de 150 mln lei şi va fi obligată să-şi achite datoriile scadente în valoare de 290 mln lei.

În luna corespunzătoare Banca presupune că va dispune de depozite în sumă totală de 410 mln lei şi aşteaptă un flux suplimentar de resurse depozitare în valoare de 300 mln lei.

Calculaţi valoarea necesarului de lichiditate pentru bancă şi numiţi modalităţile de finanţare.

7

Rezolvare: NL = Oferta de lichiditate – Cererea de lichiditate NL = (410+300) – (490+150+290) = – 220 mln lei Concluzie: necesarul de lichiditate constituie 220 mln lei,

iar pentru acoperirea deficitului de lichidităţi banca poate apela la o sursă nedepozitară cum ar fi un credit centralizat.

Exemplul 1.1.2 Pentru luna curentă Banca Comercială prognozează: • încasările din vânzarea serviciilor bancare:

- vânzarea cambiilor bancare persoanelor fizice şi juridice în valoare de 210 mln lei;

- încasarea comisioanelor aferente transferurilor interbancare – 60 mln lei;

• rambursarea depozitelor scadente în valoare de 548 mln lei;

• încasarea creditelor scadente în sumă de 970 mln lei; • acordarea creditelor clienţilor – 680 mln lei; • deschiderea unui depozit bancar băncii corespondente

în sumă de 10 mln lei; • plata impozitelor – 1,5 mln lei; • plata dividendelor – 3 mln lei. Care va fi valoarea necesarului de lichiditate pentru bancă? Recomandaţi ce poate întreprinde Banca în cazul în care

oferta de lichidităţi va depăşi cererea. Rezolvare: 1. Calculăm oferta şi cererea de lichiditate:

Oferta de lichiditate = 210 + 60 + 970 + 10 = 1250 mln lei Cererea de lichiditate = 548 + 680 + 1,5 + 3 = 1232,5 mln lei 2. Calculăm necesarul de lichiditate:

NL = Oferta de lichiditate – Cererea de lichiditate NL = 1250 – 1232,5 = 17,5 mln lei

8

Concluzie: pentru perioada analizată, banca înregistrează un exces de lichidităţi în valoare de 17,5 mln lei. Banca deţine următoarele posibilităţi de plasare eficientă a acestor disponibilităţi băneşti: majorarea potenţialului creditar; procurarea hârtiilor de valoare de stat, găsirea noilor plasamente bancare etc.

1.2. Estimarea necesarului de lichiditate prin metoda

mixtă Istoric, s-au format mai multe principii de gestiune a

lichidităţii: • principiul de gestiune prin active, care presupune că o

bancă se consideră lichidă numai dacă dispune de cantităţi importante de active lichide;

• principiul de gestiune prin pasive, care presupune că o bancă este lichidă dacă are acces la mijloacele lichide pe piaţă în orice moment;

• principiul de gestiune mixt, care presupune că o parte din necesarul băncii este finanţat din activele lichide proprii, iar cealaltă parte – din posibilităţile de atragere a resurselor la un moment dat de timp.

Metodologia estimarea necesarului de lichidităţi, bazată pe principiul de gestiune mixt, presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Structurarea tuturor pasivelor în 3 categorii mari, după principiul urgenţei de rambursare:

a) pasivele urgente – toate pasivele care trebuie rambursate în următoarele zile (conturile curente şi depozitele scadente);

b) depozitele instabile – depozitele şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita în viitorul apropiat;

c) pasivele stabile – pasivele în care banca are încredere că nu vor fi retrase în viitorul apropiat (depozitele pe termen lung, depozitele interbancare

9

legate de conturile de corespondenţă, acţionarii şi fondatorii băncii);

2. Prestabilirea unui coeficient (gradul de acoperire), formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive, conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru a-l acoperi;

3. Calcularea sumelor respective, prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul prestabilit şi corectarea acestor sume cu rezervele formate de bancă pentru fiecare tip de pasiv. De aceasta este nevoie pentru a exclude dublarea sumelor deţinute în formă lichidă, deoarece rezervele formate de bancă şi depuse pe cont la Banca Naţională a Moldovei (BNM) acoperă parţial depozitele ce vor fi rambursate.

4. La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea de credite prognozată, care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi creditele acordate efectiv la momentul dat.

Exemplul 1.2.1 O bancă şi-a calculat următoarele categorii de pasive:

Tipul de pasive

Gradul de acoperire

Conturile curente Conturile la termen

urgenţe 95% 480000 -nesigure 40% 1560000 1235600stabile 5% - 12560000

Banca a determinat un potenţial de credit pentru perioada

curentă de 1256 mii lei, fiind acordate credite, actualmente, în valoare de 1125 mii lei.

Să se determine necesarul de lichidităţi pentru banca dată, dacă rezervele minime obligatorii sunt de 8% pentru depozitele la vedere şi de 3% – pentru cele la termen.

10

Rezolvare: Banca va avea nevoie de lichidităţi în valoarea pasivelor

posibile de a fi retrase plus posibilul de credite cerute. Astfel, NL = 95% * (480000 – 480000 * 8%) + 40% * (1560000 – 1560000 * 8% + 1235600 – 1235600 * 3%) + 5% * (12560000 – 12560000 * 3%) + (1256000 – 1125000) = 2213172,8 lei

Concluzie: necesarul de lichidităţi al băncii reprezintă 2213172,8 lei şi, respectiv, banca poate apela la resursele nedepozitare, precum sunt creditele descentralizate (interbancare).

1.3. Calcularea lichidităţii bancare în conformitate cu

limitele impuse de Banca Naţională a Moldovei În scopul promovării unui sector financiar puternic şi

competitiv, neadmiterii riscului excesiv în sistemul financiar, protejării intereselor deponenţilor şi menţinerii de către instituţiile financiare a unui nivel adecvat de lichiditate, Banca Naţională a Moldovei a elaborat două principii de lichiditate în vederea stabilirii legăturii adecvate dintre suma fondurilor investite ale băncii (activele) şi suma resurselor financiare (pasivele)1.

Principiul I al lichidităţii prevede ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare mai mare de 2 ani să nu depăşească suma resurselor ei financiare.

1______

1 ≤=∑∑

lungtermenpepasivelorlungtermenpeactivelor

K

Activele pe termen lung luate în calculul principiului I de lichiditate sunt:

(1) credite acordate băncilor cu termenul rămas până la rambursare de 2 ani şi mai mult;

1 Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la lichiditatea băncii din 08.08.97, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.64-65/105 din 02.10.1997.

11

(2) credite şi plăţi cu avans acordate clienţilor cu termenul rămas până la rambursare 2 ani şi mai mult;

(3) leasing financiar cu termenul rămas până la rambursare 2 ani şi mai mult;

(4) cote de participare în capitalul agenţilor economici (inclusiv a băncilor);

(5) hârtii de valoare investiţionale cu termenul rămas până la scadenţă 2 ani şi mai mult;

(6) mijloace fixe. Mijloacele rezervate în fondul de risc; amortizarea

mijloacelor fixe şi rezervele pentru reevaluarea activelor menţionate mai sus vor fi scăzute din suma activelor pe termen lung.

Pasivele pe termen lung sau resursele financiare vor fi calculate ca suma dintre:

(1) capitalul normativ total; (2) pasivele obţinute de la bănci şi pasivele obţinute de la

clienţi (excluzându-se depozitele de economii ale persoanelor fizice) cu termenul rămas până la rambursare 2 ani şi mai mult;

(3) 50% din suma pasivelor obţinute de la bănci şi ale pasivelor obţinute de la clienţi (excluzându-se depozitele de economii ale persoanelor fizice) cu termenul rămas până la rambursare de la 1 până la 2 ani;

(4) 10% din suma pasivelor la vedere obţinute de la clienţi (excluzându-se depozitele de economii ale persoanelor fizice);

(5) depozitele de economii ale persoanelor fizice cu termenul rămas până la rambursare 2 ani şi mai mult;

(6) 60% din suma depozitelor de economii ale persoanelor fizice cu termenul rămas până la rambursare de la 1 până la 2 ani;

(7) 30% din suma depozitelor de economii ale persoanelor

12

fizice la vedere şi cu termenul rămas până la rambursare de până la 1 an;

(8) obligaţiunile în circulaţie şi alte hârtii de valoare emise de bancă cu termenul rămas până la scadenţă 2 ani şi mai mult;

(9) 50% din suma obligaţiunilor în circulaţie şi altor hârtii de valoare emise de bancă cu termenul rămas până la scadenţă de până la 2 ani;

(10) 60% din suma rezervelor pentru pensiile lucrătorilor băncii.

Principiul II al lichidităţii, care prevede că lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decât rata procentuală stabilită, care, actualmente, este de 20%.

%20%100*__

2 ≥=activeTotallichideActiveK

În componenţa activelor lichide ale băncii se include: - numerarul şi metalele preţioase; - depozitele la Banca Naţională a Moldovei; - hârtiile de valoare lichide; - creditele şi împrumuturile interbancare nete (diferenţa

dintre creditele şi împrumuturile cu termenul rămas până la rambursare până la o lună, acordate de bancă altor bănci şi creditele şi împrumuturile cu termenul rămas până la rambursare până la o lună, primite de bancă de la alte bănci) cu termenul rămas până la rambursare până la o lună.

Exemplul 1.3.1 Banca Comercială prezintă următoarea informaţie privind

activitatea sa financiară:

13

Nr. crt. Indicatorii

Trimestrul precedent

celui gestionar

(lei)

Trimestrul gestionar

(lei) Normativele

1. Activele lichide 499 952 328 196 x2. Activele pe termen lung 172 485 195 637 x3. Activele totale 1 248 754 1 154 923 x4. Pasivele cu termen de

rambursare > 2 ani 318 506 309 025 x

5. Principiul I al lichidităţii 0,54 0,63 ≤ 16. Principiul II al lichidităţii 40,04 28,42 ≥ 20 %

Calculaţi lichiditatea bancară, aplicând cele două principii

ale lichidităţii, formulate de legislaţia RM. Indicaţi normativele înaintate de legislaţie vizavi de fiecare principiu al lichidităţii. Înscrieţi rezultatele în tabel şi explicaţi-le.

Rezolvare:

1. Calculăm principiul I al lichidităţii:

54,0318506172485

).(1 ==precedenttrimK

63,0

309025195637

).(1 ==gestionartrimK

2. Calculăm principiul II al lichidităţii:

%04,401248754499952

).(2 ==precedenttrimK

%42,281154923328196

).(2 ==gestionartrimK

Concluzie: ambii indicatori ai lichidităţii corespund

cerinţelor legislortive în vigoare. Pentru trimestrul gestionar, în comparaţie cu trimestrul precedent celui gestionar, banca înregistrează o creştere a principiului I al lichidităţii (principiul

14

I al lichidităţii ≤ 1), motivate de creşterea valorii activelor pe termen lung şi micşorarea volumului de resurse financiare cu scadenţa mai mare de 2 ani. Banca trebuie să fie perseverentă, fiindcă cu astfel de tendinţe poate ajunge la depăşirea limitelor legislative.

Principiul II al lichidităţii (principiul II al lichidităţii ≥ 20%), pentru trimestrul gestionar, a înregistrat o scădere – cu 11,62%, faţă de trimestrul precedent. Diminuarea indicatorului este explicată prin micşorarea semnificativă a activelor lichide (cu 171 756 lei).

De facto, Banca nu încalcă normativele impuse de legislaţie, dar dacă va continua majorarea indicatorului principiului I al lichidităţii şi micşorarea indicatorului II al lichidităţii, situaţia pentru bancă poate deveni critică.

1.4. Calcularea principalilor indicatori de apreciere a

lichidităţii bancare Literatura de specialitate recomandă băncilor un sistem

integru de indicatori, în vederea evaluării de sine stătătoare a lichidităţii. Pentru analiza corectă şi eficientă a lichidităţii, indicatorii propuşi se calculează în dinamică, evaluându-se tendinţa de modificare a acestora.

Indicatorii de lichiditate pot fi divizaţi în două grupe: b) indicatori specifici privind lichiditatea stocată

(indicatori pe active) – poziţia monetară, lichiditatea generată de titlurile de valoare, poziţia netă în raport cu banca centrală etc.;

c) indicatori specifici privind lichiditatea cumpărată (indicatori pe pasive) – indicele pasivelor foarte lichide, indicele pasivelor foarte stabile, indicele privind componenţa depozitelor etc.

15

Principalii indicatori pe active sunt:

1. Poziţia monetară, care reprezintă valoarea la un moment dat a activelor lichide ale unei bănci. Se determină ca raportul dintre valoarea tuturor activelor lichide ale unei bănci la un moment dat şi activele totale.

%100*veTotal_Acti

Numer.BNMb.Cont.interNumerarPM ++=

Gestiunea acestei poziţii este elementul principal al gestiunii lichidităţii, având în vedere caracterul imediat al obligaţiilor care exprimă nevoile de lichiditate bancară.

Activele care compun poziţia monetară sunt după cum urmează:

a) numerarul, care reprezintă monedele metalice şi bancnotele, aflate în posesia băncii la ghişee şi în tezaur. Necesarul este estimat şi planificat, în funcţie de volumul încasărilor şi plăţilor zilnice cu numerar;

b) disponibilul în conturi curente la alte bănci, care reprezintă depozitele la vedere la băncile corespondente;

c) sume de încasat de la alte bănci, care reprezintă sumele în tranzit în sistemul bancar, respectiv, valoarea instrumentelor de plată – cecuri, onorate de bancă, depuse la băncile corespondente spre încasare;

d) disponibilul în contul de rezervă la Banca Centrală – rezerva minimă obligatorie, care reprezintă disponibilităţile în lei şi valută, păstrate în conturile deschise la Banca Naţională a Moldovei.

Toate aceste elemente fie nu aduc deloc, fie aduc foarte puţine venituri băncii.

Deci, o bună gestionare ar însemna minimalizarea lor. Existenţa lor este necesară fie din motive de prudenţă pentru a face faţă plăţilor imediate (numerarul şi disponibilul la alte

16

bănci), fie de tehnică bancară (sume de încasat de la alte bănci), fie de legislaţie (rezerva minimă obligatorie).

Valoarea crescândă a acestui indicator desemnează întărirea poziţiei de lichiditate în bancă, creşterea excesivă a acestuia poate indica diminuarea profitabilităţii viitoare a activităţii bancare.

Exemplul 1.4.1 În baza informaţiei prezentate de către banca comercială,

calculaţi poziţia monetară a băncii:


Suma la 31.12.2006

(lei)

Suma la 31.12.2007

(lei) 1. Mijloace băneşti în numerar 153 285 936 209 238 7512. Mijloace băneşti datorate de

bănci (conturi interbancare) 143 210 940 414 312 472

3. Mijloace băneşti datorate de BNM

383 184 864 337 774 926

Total active 3 757 766 870 4 139 228 856 Rezolvare: Calculăm poziţia monetară a băncii pentru:

=++

=veTotal_Acti

Numer.BNMb.Cont.interNumerarPM 2006

18.09%3757766870

383184864143210940153285936=

++=

=++

=veTotal_Acti

Numer.BNMb.Cont.interNumerarPM 2007

%22.234139228856

337774926414312472209238751=

++=

Concluzie: În cadrul băncii comerciale analizate ponderea poziţiei monetare în dinamică înregistrează o creştere, ceea ce

17

determină o poziţie de lichiditate puternică a băncii, însă aceasta diminuează profitabilitatea ei. Problemele legate de lipsa de lichidităţi nu sunt caracteristice acestei bănci, dar cu cât este mai mare valoarea acestor disponibilităţi băneşti, cu atât, respectiv, nu se investeşte, nu se creditează, ceea ce, în consecinţă, nu generează profituri.

În general, este binevenită creşterea în dinamică a acestui indicator.

2. Ponderea hârtiilor de valoare lichide (sau lichiditatea

generată de titlurile de valoare), reprezintă raportul dintre valoarea hârtiilor de valoare, cu un grad înalt de lichiditate (de cele mai dese ori aici se includ Hârtiile de Valoare de Stat (HVS)) şi activele totale.

%100*veTotal_Acti

_StatValoare_deHârtii_de_HVl =

Ponderea înaltă a acestui indicator presupune o lichiditate înaltă corelată cu profitabilitatea.

3. Poziţia fondurilor de rezervă (sau poziţia netă, în raport

cu Banca Centrală), reprezintă raportul dintre suma mijloacelor băneşti, datorate de Banca Centrală, diminuată cu valoarea creditelor contractate de la aceasta şi activele totale ale băncii.

%100*_

___ActiveTotal

tecentralizaCrediterezervafondTotalPfr

−=

Dinamica pozitivă a acestui indicator este favorabilă pentru bancă şi desemnează o poziţie puternică a lichidităţii.

4. Coeficientul fondurilor imobilizate, care presupune

aprecierea ponderii fondurilor imobilizate în total active.

%100*_

_ActiveTotal

iimobilizarAlteCrediteKfi

+=

18

Scăderea indicatorului va determina creşterea lichidităţii, creşterea indicatorului – creşterea profitabilităţii în defavoarea lichidităţii.

Exemplul 1.4.2 În baza informaţiei prezentate de către Banca Comercială,

calculaţi indicatorii – poziţia fondurilor de rezervă şi coeficientul fondurilor imobilizate:


Suma la 31.12.2006

(lei)

Suma la 31.12.2007

(lei) 1. Credite contractate de la BNM 3 427 500 5 459 6782. Depozite la vedere 33 505 393 47 118 3483. Depozite la termen 2 943 254 652 3 181 917 3514. Credite şi cerinţe privind

leasingul financiar 2 582 610 559 2 751 708 869

5. Mijloace fixe 213 429 179 208 661 241 Total active 3 757 766 870 4 139 228 856

Rezerva minimă obligatorie la depozitele la vedere – 8% Rezerva minimă obligatorie la depozitele la termen – 12%. Rezolvare: 1. Calculăm poziţia fondurilor de rezervă: Indicatorul Total fonduri de rezervă cuprinde rezerva

minimă obligatorie formată de Banca Comercială şi păstrată la BNM.

Pentru a calcula poziţia fondurilor de rezervă, determinăm care sunt rezervele minime obligatorii la resursele atrase ale băncii:

Rezerva minimă obligatorie 2006 (depozite la vedere, la termen) = (33 505 393 * 8%) + (2 943 254 652*12%) = = 355 870 989,68

Rezerva minimă obligatorie 2007 = 385 599 549,96

19

=−

=veTotal_Acti

ntralizateCredite_ce_rezervaTotal_fondPfr2006

%38,93757766870

342750068.355870989=

−=

=−

=veTotal_Acti

ntralizateCredite_ce_rezervaTotal_fondPfr2007

%18,94139228856

545967896.385599549=

−=

Calculăm coeficientul fondurilor imobilizate:

=+

=veTotal_Acti

lizariAlte_imobiCrediteKfi2006

%41,743757766870

2134291792582610559=

+=

=+

=veTotal_Acti

lizariAlte_imobiCrediteKfi2007

%52,714139228856

2086612412751708869=

+=

Concluzie: Poziţia fondurilor de rezervă este indicatorul care, de

asemenea, trebuie să se ţină de panta crescătoare, astfel majorarea indicatorului fiind favorabilă pentru bancă. În situaţia băncii analizate depistăm o diminuare a acestui indicator, care se explică prin majorarea volumului de credite centralizate contractate de către bancă.

Coeficientul fondurilor imobilizate trebuie să evolueze descrescător, astfel, determinând o creştere a lichidităţii şi o

20

diminuare a profitabilităţii. Şi invers, creşterea coeficientului duce la creşterea profitabilităţii în defavoarea lichidităţii. În dinamică, banca înregistrează o scădere, favorizând lichidităţile, dar ca şi în cadrul indicatorului poziţiei monetare duce la diminuarea profiturilor. Adică: mai puţin se creditează, mai puţin se imobilizează (în formă de mijloace fixe, utilaje, echipamente etc.), lichidităţile, în consecinţă, cresc, fiind însoţite şi de profituri scăzute.

5. Ponderea hârtiilor de valoare gajate, care se calculează

în dinamică, prin raportarea valorii hârtiilor de valoare gajate la activele totale.

%100*veTotal_Acti

jateValoare_GaHârtii_de_HVgajate =

Creşterea indicatorului defavorizează poziţia lichidităţii. Ponderea înaltă a hârtiilor de valoare gajate diminuează posibilităţile de acoperire a insuficienţei de disponibilităţi băneşti, prin vânzarea acestor instrumente financiare. Mai mult ca atât, banca poate spera la credite centralizate doar dacă are destule hârtii de valoare pentru a le depune ca gaj. Deci, acest indicator reflectă nu numai lichiditatea stocată, dar şi posibilităţile de acces la creditele centralizate.

Exemplul 1.4.3 În baza informaţiei prezentate de către Banca Comercială,

calculaţi ponderea hârtiilor de valoare lichide şi hârtiile de valoare gajate: Nr. crt. Indicatorii

Suma la 31.12.2006

(lei)

Suma la 31.12.2007

(lei) 1. Hârtiile de Valoare de Stat 54 326 814 63 687 1282. Hârtiile de valoare gajate 32 782 654 29 513 946

Total active 3 757 766 870 4 139 228 856Rezolvare: 1. Calculăm ponderea Hârtiilor de Valoare Lichide (HVL)

21

în total active:

== %100*HVL2006 veTotal_Acti_StatValoare_deHârtii_de_

%45,1%100*375776687054326814

==

== %100*HVL2007 veTotal_Acti_StatValoare_deHârtii_de_

%54,1%100*413922885663687128

==

2. Calculăm indicatorul hârtiilor de valoare gajate:

== %100*HVgajate 2006 veTotal_ActijateValoare_GaHârtii_de_

%87,0%100*375776687032782654

==

== %2007 100*veTotal_Acti

jateValoare_GaHârtii_de_HVgajate

%71,0%100*413922885629513946

==

Concluzie: În bancă este o creştere şi a ponderii hârtiilor

de valoare lichide în total active ale băncii. Ponderea înaltă presupune o lichiditate înaltă corelată cu profitabilitatea. În dinamică, indicatorul trebuie să se majoreze.

Creşterea indicatorului hârtii de valoare gajate defavorizează poziţia lichidităţii bancare, ceea ce nu este caracteristic băncii în cauză. Pentru anul 2007 acest indicator s-a diminuat cu câteva zecimi, faţă de anul precedent. Cu cât este

22

mai mare suma hârtiilor de valoare gajate, cu atât sunt mai mici posibilităţile de acoperire a insuficienţei de disponibilităţi băneşti, apelând la vânzarea acestor instrumente financiare.

Principalii indicatori pe pasive sunt: 1. Poziţia lichidităţii curente (indicele pasivelor foarte

lichide); acest indicator evaluează lichiditatea curentă a băncii, şi anume capacitatea băncii de a-şi onora obligaţiile curente. Se calculează prin raportarea valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente.

Activele curente includ: mijloacele băneşti în numerar; mijloacele băneşti datorate de bănci; mijloacele băneşti datorate de BNM, debitorii cu scadenţa de până la 1 lună. Pasivele curente se calculează ca suma dintre depozite fără dobândă (conturi curente), depozite la termen (cu scadenţa < 1 lună), hârtiile de valoare vândute, cu răscumpărare ulterioară şi împrumuturile overnight.

curentePasivecurenteActive

PLC __

=

Când: PLC > 1 – banca înregistrează un exces de mijloace

lichide, poziţia lichidităţii fiind una favorabilă.

PLC < 1 – banca va înregistra insuficienţă de mijloace lichide, respectiv, se confruntă cu problema lichidităţii.

Exemplul 1.4.4 Calculaţi poziţia lichidităţii curente, aplicând informaţia

prezentată de Banca Comercială:

23

Nr. crt. Indicatorii Suma,

lei 1. Mijloacele băneşti în numerar 153 285 9362. Mijloacele băneşti datorate de bănci (conturi

interbancare) 143 210 940

3. Mijloacele băneşti datorate de BNM 383 184 8644. Debitorii (cu scadenţa < 1 lună) 87 618 3485. Depozitele la termen > 1 an 2 943 254 6526. Depozitele fără dobândă (conturi curente) 33 505 3937. Depozitele la termen (cu scadenţa < 1 lună) 1 975 325 7158. Hârtiile de valoare vândute cu răscumpărare

ulterioară 0

9. Împrumuturile overnight 0 Total active 3 757 766 870

Argumentaţi impactul acestor indicatori asupra lichidităţii

bancare. Rezolvare: Calculăm poziţia lichidităţii curente:

Mijloacele băneşti în numerar 153 285 936Mijloacele băneşti datorate de bănci (conturi interbancare)

143 210 940

Mijloacele băneşti datorate de BNM 383 184 864

Active curente 767 300 088

Debitorii (cu scadenţa < 1 lună) 87 618 348 Activele curente = 767 300 088 Pasivele curente = Depozitele fără dobândă (conturi

curente) + Depozitele la termen (cu scadenţa < 1 lună) + + Hârtiile de valoare vândute cu răscumpărarea ulterioară + + Împrumuturile overnight = 2 008 831 108 lei

38,02008831108767300088

__

===curentePasivecurenteActive

PLC

Concluzie: În cadrul băncii analizate poziţia lichidităţii curente este mai mică ca unu (poziţia lichidităţii = 0,38). În cazul în care acest indicator este subunitar, banca înregistrează

24

un deficit de lichidităţi. Banca se va confrunta cu insuficienţă de lichiditate, activele curente fiind insuficiente pentru onorarea integrală a obligaţiilor, banca va trebui să recurgă la surse urgente de finanţare.

2. Ponderea depozitelor de bază, care se calculează, prin

raportarea valorii depozitelor de bază la active totale. Depozitele de bază, de obicei, sunt constituite din suma tuturor depozitelor la termen şi depozitelor curente la care soldurile restante se menţin constant în valori considerabile.

%100*_

____. ActiveTotal

bazădeDepozitP bazădedepoz =

Cu cât este mai mare valoarea acestui indicator, cu atât este mai bine pentru lichiditatea băncii, deoarece scade nivelul minim necesar al băncii în lichidităţi.

3. Componenţa depozitelor, care exprimă expunerea

băncii, în funcţie de depozitele la vedere şi depozitele la termen.

%100*a_termenDepozite_l

urenteDepozite_cor_depozitelComponenţa =

Acest raport denotă stabilitatea resurselor financiare ale băncii. Scăderea valorii acestui indicator va indica stabilitatea înaltă a depozitelor şi, respectiv, va conduce la micşorarea necesităţii băncii în mijloace lichide.

Exemplul 1.4.5 Calculaţi ponderea depozitelor de bază şi a componenţei

depozitelor bancare, utilizând informaţia prezentată de Banca Comercială X:

25


lei 1. Depozitele curente

Inclusiv: depozitele cu solduri restante stabile 33 505 3933 500 260

2. Depozitele la termen 2 943 254 652 Total active 3 757 766 870

Explicaţi influenţa acestor indicatori asupra lichidităţii

bancare. Rezolvare: 1. Calculăm ponderea depozitelor de bază: Depozitele de bază = depozitele la termen + depozitele

curente cu solduri restante stabile = 2 946 754 912 lei

== %100*Active_Total

bază_de_DepozitP bază_de_.depoz

%41,78%100*37577668702946754912

==

2. Calculăm componenţa depozitelor:

== %100*a_termenDepozite_l

urenteDepozite_crdepoziteloComponenţa

%13,1%100*294325465233505393

==

Concluzie: ponderea depozitelor de bază în cadrul băncii

comerciale este de 78,41%. Este un indicator care trebuie analizat în dinamică pentru a face concluzii fundamentate şi de a înainta soluţii de înlăturare a problemei. Este binevenită creşterea acestui indicator.

Ceea ce ţine de componenţa depozitelor bancare, varianta pozitivă prevede o pondere cât mai mică a depozitelor curente

26

în totalul depozitelor la termen. Banca Comercială analizată deţine la moment indicatorul – componenţa depozitelor egală cu 1,13%.

Este evident faptul că cu cât este mai mare ponderea depozitelor la termen, cu atât este mai bine pentru poziţia lichidităţii bancare.

4. Poziţia investiţiilor (investiţii sensibile la rata

dobânzii), care se determină ca raportul dintre activele sensibile la rata dobânzii şi pasivele sensibile la rata dobânzii.

Activele sensibile la rata dobânzii (ASRD) includ: creditele acordate clienţilor, hârtiile de valoare de stat, hârtiile de valoare investiţionale. Pasivele sensibile la rata dobânzii (PSRD) sunt: depozitele la termen, împrumuturile interbancare, cambiile bancare emise etc.

PSRDASRD

GAP =

Creşterea acestui indicator presupune că banca are acoperiri din lichidităţi, inclusiv şi în cazul când rata dobânzii este în creştere. Situaţia favorabilă presupune ca GAP-ul să depăşească unitatea sau, cel puţin, să fie egal cu unu.

Exemplul 1.4.6 Calculaţi poziţia investiţiilor şi explicaţi influenţa acestui

factor asupra lichidităţii bancare, în baza informaţiei prezentate de Banca Comercială X:


lei 1. Depozitele la termen 2 943 254 6522. Creditele acordate clienţilor 2 582 610 5593. Hârtiile de Valoare de Stat 54 326 8144. Hârtiile de valoare investiţionale 226 855 7385. Împrumuturile interbancare 92 715 1016. Cambiile bancare vândute clienţilor 0

Total active 3 757 766 870

27

Argumentaţi impactul acestor indicatori asupra lichidităţii bancare.

Rezolvare: Pentru calcularea poziţiei investiţiilor este nevoie de a

determina componenţa activelor şi pasivelor sensibile la rata dobânzii:

Activele sensibile la rata dobânzii = 2 863 793 111 Creditele acordate clienţilor Hârtiile de Valoare de Stat Hârtiile de valoare investiţionale

Pasivele sensibile la rata dobânzii = 3 035 969 753 Depozitele la termen Împrumuturile interbancare Cambiile bancare vândute clienţilor

94,030359697532863793111

===PSRDASRD

GAP

Concluzie: Pentru a recomanda acţiuni sau măsuri practice pentru banca analizată este nevoie de o abordare dinamică a acestui indicator. Este importantă creşterea indicatorului poziţiei investiţiilor, care presupune că banca are acoperiri din lichidităţi, inclusiv şi în cazul când rata dobânzii este în creştere.

Situaţia favorabilă presupune ca GAP-ul să depăşească unitatea sau, cel puţin, să fie egal cu unu. Banca în cauză trebuie să-şi revadă tactica cu privire la atragerea resurselor suplimentare sensibile la risc.

1.5. Estimarea şi gestiunea riscului de lichiditate Metodele de evaluare a riscului de lichiditate diferă doar

prin modul de calcul al indicelui de lichiditate, ele având în comun graficul de rate scadente. Metodele evaluării expunerii la risc se bazează pe calculele indicelui de lichiditate, corelând activele şi pasivele bancare sensibile la risc cu scadentele lor.

28

Calculul indicelui de lichiditate se poate face prin trei metode:

a. Metoda decalajelor simple sau succesive, constă în

calculul pentru fiecare clasă de scadenţă a unui decalaj ca diferenţa dintre active şi pasive, decalajul reprezentând un indiciu de volum, durată şi scadenţă, specific fiecărei clase. Calculele pun în evidenţă discordanţele de scadenţă, respectiv, ieşirile masive de fonduri la care banca trebuie să facă faţă perioadă după perioadă.

Exemplul 1.5.1 Calculaţi riscul de lichiditate prin metoda decalajelor

succesive. Explicaţi rezultatul. Scadenţa Pasive

structurate Active

structurate Decalaje (pasive

nete) D < 7 zile 4800 4200 (4800–4200)= 6008 zile < D < 1 lună 6400 5000 14001 lună < D < 3 luni 8600 5400 32003 luni < D < 6 luni 5800 4200 16006 luni < D < 1 an 2000 2400 -4001 an < D < 2 ani 1000 3400 -24002 ani < D < 5 ani 1400 2900 -1500D > 5 ani 1500 4100 -2600

În formă grafică situaţia cu lichiditatea bancară se prezintă

în felul următor:

29

-600-1400

-3200

-1600

400

24001500

2600

-4000

-3000

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

scadenta

dec

alaj

decalaj

decalaj -600 -1400 -3200 -1600 400 2400 1500 2600

D <7 zile 8zile<D<1 luna

1 luna <D< 3

3 luni <D < 6 luni

6 luni <D <1 an

1 an<D <2 ani

2 ani<D < 5 ani

D > 5 ani

scadenţa Concluzie: Analizând activele şi pasivele structurate ale

băncii X, constatăm că pe perioada cuprinsă între o lună şi 3 luni, în cadrul băncii se va înregistra valoarea maximă a deficitului în sumă de 3200 u.m. În ipoteza unui acces facil la pieţe ordinea de preferinţă pentru finanţarea operaţiei ar fi:

• împrumut de la Banca Centrală pentru nevoi sezoniere, • împrumut de pe piaţa interbancară, • lichidarea înainte de termen a unor active din portofoliu

(eventual cu plată cu o operaţie de restructurare a acestuia).

Dacă există restricţii, în ceea ce priveşte apelul la credite ale Băncii Centrale (în principiu, cele mai ieftine), sau dacă preţul acestora este prea ridicat (din considerente de politică monetară), atunci soluţia cea mai avantajoasă rămân împrumuturile interbancare (rezervele împrumutate). În exemplul prezentat deficitul de lichiditate este temporar şi este de preferat un împrumut de pe piaţa interbancară pentru acoperirea sa.

În cadrul băncii X cel mai mare excedent de lichidităţi se va înregistra în perioada mai mare de 5 ani, în valoare de 2600u.m.

30

De fapt, activele lichide sunt cel mai „prost plasament” bancar în termenii de rentabilitate şi nivelul lor trebuie minimalizat. De aici rezultă că, deşi la limită poziţia lichidităţii trebuie să fie nulă, putem admite un excedent limitat justificat de un comportament prudent. Mărimea absolută a acestui excedent admisibil se poate stabili, fie în funcţie de cheltuielile de gestiune a portofoliului (dacă sunt semnificative), fie în funcţie de marja medie de eroare înregistrată anterior la aprecierea în avans a poziţiei lichidităţii. Dacă aprecierea se face în funcţie de cheltuieli, atunci mărimea limitei este egală cu valoarea minimă a portofoliului de titluri ale datoriei publice pentru care veniturile realizate în urma plasamentului le egalează pe cele de gestiune a acestuia. Pentru mărimile excedentului de lichiditate peste această limită se justifică plasarea sumelor disponibile pe termen scurt, de preferat cu scadenţe în perioadele cu poziţia lichidităţii negativă.

Analizând activele şi pasivele structurate ale băncii X, constatăm că pe perioada cuprinsă între 1 an şi 2 ani în cadrul băncii se va înregistra valoarea maximală a deficitului în sumă de 2400 u.m., cel mai mare excedent de lichidităţi se va înregistra în perioada de 1 lună – 3 luni. Sursele acoperirii deficitului şi înlăturării riscului de lichiditate sunt:

• Vânzarea activelor cu un grad înalt al lichidităţii (hârtiile de valoare de stat);

• Creditele centralizate şi decentralizate; • Restructurarea activelor şi pasivelor băncii; • Acoperirea deficitului din contul excesului de

lichidităţi din perioadele precedente. b. Metoda decalajelor cumulative – graficul de scadenţă

este cumulat pe clase de scadenţă, calculul activelor şi pasivelor cu aceeaşi scadenţă se face cumulat, iar decalajele rezultate sunt, de asemenea, cumulate pe întreg orizontul de timp.

31

Exemplul 1.5.2 Calculaţi riscul de lichiditate prin metoda decalajelor

cumulate. Explicaţi rezultatul.

Scad

enţa

Pasi

ve

stru

ctur

ate

Pasi

ve

cum

ulat

e

Act

ive

stru

ctur

ate

Act

ive

cum

ulat

e

Dec

alaj

e (p

asiv

e ne

te)

D < 7 zile 4800 4800 4200 4200 600

8 zile < D < 1 lună 6400 11200 (4800+6400) 5000 9200

(4200+5000) 2000

1 lună < D < 3 luni 8600 19800 5400 14600 52003 luni < D < 6 luni 5800 25600 4200 18800 68006 luni < D < 1 an 2000 27600 2400 21200 64001 an < D < 2 ani 1000 28600 3400 24600 40002 ani < D < 5 ani 1400 30000 2900 27500 2500D > 5 ani 1500 31500 4100 31600 -100

În formă grafică, riscul de lichiditate calculat, prin metoda

decalajelor cumulate, se prezintă în forma următoare:

-600-2000

-5200-6800 -6400

-4000-2500

-8000

-7000

-6000

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

0

Decalaj -600 -2000 -5200 -6800 -6400 -4000 -2500

D <7 zile 8zile<D<1 luna

1 luna<D< 3 luni

3 luni <D < 6 luni

6 luni <D <1 an

1 an<D <2 ani

2 ani<D < 5 ani

32

Decalajul maximal de 6800 reprezintă nevoile de finanţare, ce se vor manifesta în decursul următoarelor 6 luni. Importanţa acestei metode rezidă în calcularea cumulativă a insuficienţei de lichidităţi, care permite managementului băncii să soluţioneze problema de lichidare a riscului de lichiditate cu care se poate confrunta banca în viitorul apropiat. Modalităţile de acoperire a insuficienţei de lichidităţi au fost înaintate în metoda precedentă.

c. Metoda numerelor, constă în ponderarea activelor şi

pasivelor fiecărei clase de scadenţă cu numărul mediu de zile al fiecărei clase. Apoi, se calculează indicele de lichiditate ca raport dintre suma pasivelor ponderate la suma activelor ponderate.

∑∑=

ponderateactiveponderatepasive

IL__

Dacă raportul este mai mare sau egal cu 1, banca nu are o

poziţie bună de lichiditate, dacă însă raportul este mai mic ca 1, banca are o poziţie bună.

Exemplul 1.5.3 Măsurarea riscului de lichiditate prin metoda numerelor:

Scad

enţa

Pasi

ve

stru

ctur

ate

Act

ive

stru

ctur

ate

Pond

eri

(dur

ata/

an)

Pasi

ve

pond

erat

e

Act

ive

pond

erat

e

D < 7 zile 4800 4200 0.01 48 428 zile < D < 1 lună 6400 5000 005 320 2501 lună < D < 3 luni 8600 5400 0.16 1376 8643 luni < D < 6 luni 5800 4200 0.37 2146 15546 luni < D < 1 an 2000 2400 0.75 1500 18001 an < D < 2 ani 1000 3400 1.5 1500 51002 ani < D < 5 ani 1400 2900 3.5 4900 10150D > 5 ani 1500 4100 7.5 11250 30750Suma 31500 31500 X 23040 50510

33

După ponderare se va calcula indicele de lichiditate ca raport:

46,05051023040

ponderate_activeponderate_pasiveIL ===

∑∑

Dacă indicele de lichiditate ponderat rezultat este egal cu 1 sau apropiat de acesta, înseamnă că asigură o corelaţie satisfăcătoare a activelor şi pasivelor. Dacă indicele de lichiditate este mai mic decât 1, arată că acoperirea activelor pe termen lung se realizează din resurse pe termen scurt, ceea ce formează un risc de transformare. Dacă raportul este mai mare sau egal cu 1, banca are deficienţe cu lichiditatea (risc de lichiditate curentă).

Indicele de lichiditate este de 0,46, deci, este subunitar. El trebuie să fie aproape de unu. În acest caz, este necesar să se execute transformarea pasivelor pe termen scurt în pasive pe termen lung.

Aplicaţii Problema 1 Banca Comercială în luna octombrie va trebui să acorde

noi credite în sumă de 375 mln lei. Tot în această lună Banca speră să procure bonuri de tezaur în valoare totală de 98 mln lei şi va fi obligată să-şi achite datoriile scadente în valoare de 264 mln lei.

În luna corespunzătoare Banca presupune că va dispune de depozite în sumă totală de 385 mln lei şi aşteaptă un flux suplimentar de resurse depozitare în valoare de 350 mln lei. Calculaţi valoarea necesarului de lichiditate pentru bancă şi numiţi modalităţile de finanţare.

Problema 2 În luna decembrie anul curent Bancă Comercială planifică

34

să acorde noi credite în sumă de 450 mln lei, să procure bonuri de tezaur în valoare totală de 108 mln lei şi va fi obligată să-şi achite datoriile scadente în valoare de 350 mln lei.

Tot în această lună Banca presupune că va dispune de depozite în sumă totală de 450 mln lei şi aşteaptă încasarea creditelor scadente în valoare de 250 mln lei. Calculaţi valoarea necesarului de lichiditate pentru bancă şi numiţi soluţii de redresare a rezultatelor scontate.

Problema 3 Pentru luna curentă Banca Comercială prognozează: • încasările din vânzarea serviciilor bancare:

- vânzarea cambiilor bancare persoanelor fizice şi juridice în valoare de 290 mln lei;

- încasarea comisioanelor aferente transferurilor interbancare – 95 mln lei;

• rambursarea depozitelor scadente în valoare de 650 mln lei;

• încasarea creditelor scadente în sumă de 1200 mln lei; • acordarea creditelor clienţilor – 1100 mln lei; • deschiderea unui depozit bancar băncii corespondente

în sumă de 15 mln lei; • plata impozitelor – 3 mln lei; • plata dividendelor – 5 mln lei. Care va fi valoarea necesarului de lichiditate pentru bancă? Recomandaţi ce poate întreprinde Banca în cazul în care

oferta de lichidităţi va depăşi cererea. Problema 4 Să se determine necesarul de lichidităţi pentru banca X, în

următoarele condiţii: a) rezervele minime obligatorii sunt de 9% pentru

depozitele la vedere şi 2% – pentru cele la termen; b) banca şi-a calculat următoarele categorii de pasive:

35

Tipul de pasive Gradul de acoperire

Conturile curente

(lei)

Conturile la termen

(lei) urgente 90% 560 000 -instabile 45% 1 230 000 1 190 600stabile 7% - 10 240 000

Potenţialul creditar pentru perioada curentă este de 2130

mii lei, fiind acordate credite, actualmente, în valoare de 1950 mii lei.

Problema 5 Să se determine necesarul de lichidităţi pentru banca Z, în

următoarele condiţii: a) rezervele minime obligatorii sunt de 15% pentru

depozitele la vedere şi 6% – pentru cele la termen; b) banca şi-a calculat următoarele categorii de pasive:

Tipul de pasive Gradul de acoperire

Conturile curente

(lei)

Conturile la termen

(lei) urgente 95% 890 000 -instabile 30% 1 250 000 1 350 000stabile 5% - 15 245 000

Potenţialul creditar pentru perioada curenta este de 2580

mii lei, fiind acordate credite, actualmente, în valoare de 2250 mii lei.

Problema 6 Calculaţi lichiditatea bancară, aplicând cele două principii

ale lichidităţii, formulate de legislaţia RM. Indicaţi normativele înaintate de legislaţie vizavi de fiecare principiu al lichidităţii. Înscrieţi rezultatele în tabel şi explicaţi-le. Banca Comercială prezintă următoarea informaţie privind activitatea sa financiară:

36


Trimestrul precedent celui gestionar (lei)

Trimestrul gestionar

(lei) Normativele

1. Activele lichide 1 890 578 490 1 957 487 308 x2. Activele pe termen

lung 3 244 195 996 4 260 083 180 x

3. Activele totale 5 712 650 343 6 607 957 832 x4. Pasivele cu termen de

rambursare > 2 ani 3 713 425 524 6 343 224 734 x

5. Principiul I al lichidităţii

? ? ?

6. Principiul II al lichidităţii

? ? ?

Problema 7 În baza informaţiei prezentate de către Banca Comercială,

calculaţi poziţia monetară a băncii:


lei 1. Mijloace băneşti în numerar 268 345 2152. Mijloace băneşti datorate de bănci (conturi

interbancare) 1 195 943 780

3. Mijloace băneşti datorate de BNM 652 184 963 Total active 7 452 349 215


calculaţi şi analizaţi evoluţia poziţiei monetare a băncii:

Nr. crt. Indicatorii 2006

(lei) 2007 (lei)

1. Mijloace băneşti în numerar 291 057 950 209 238 7512. Mijloace băneşti datorate de bănci

(conturi interbancare) 655 066 086414 312 472

3. Mijloace băneşti datorate de BNM 457 487 308 337 774 926 Total active 6 307 957 832 4 139 228 856

37


calculaţi indicatorii – poziţia fondurilor de rezervă şi coeficientul fondurilor imobilizate:


lei 1. Credite contractate de la BNM 6 872 3462. Depozite la vedere 53 544 9323. Depozite la termen 4 386 428 6584. Credite şi cerinţe privind leasingul financiar 3 632 862 1955. Mijloace fixe 215 943 451

Total active 6 852 334 973 Rezerva minimă obligatorie la depozitele la vedere – 10%. Rezerva minimă obligatorie la depozitele la termen – 15%. Problema 10 În baza informaţiei prezentate de către Banca Comercială,

calculaţi şi analizaţi evoluţia, în timp, a indicatorilor – ponderii hârtiilor de valoare lichide şi a hârtiilor de valoare gajate:


(lei) 2007 (lei)

1. Hârtiile de Valoare de Stat 78 359 268 195 359 2682. Hârtiile de valoare gajate 39 457 314 25 457 314 Total active 8 452 349 215 10 452 349 215

Problema 11 Calculaţi poziţia lichidităţii curente în dinamică, aplicând

informaţia prezentată de Banca Comercială. Explicaţi influenţa acestor indicatori asupra lichidităţii

bancare.

38


(lei) 2007 (lei)

1. Mijloacele băneşti în numerar 179 589 373 291 057 950

2. Mijloacele băneşti datorate de bănci (conturi interbancare)

393 394 563 655 066 086

3. Mijloacele băneşti datorate de BNM 414 578 490 457 487 308

4. Debitorii (cu scadenţa < 1 an) 197 794 533 357 391 444

5. Depozitele la termen 3 713 425 524 4 843 224 734 6. Depozitele fără dobândă

(conturi curente) 45 819 280 57 413 824

7. Depozitele la termen (cu scadenţa < 1 an) 1 118 411 614 1 603 232 723

8. Hârtiile de valoare vândute cu răscumpărare ulterioară 35 378 485 49 812 371

9. Împrumuturile overnight 15 000 000 0 Total active 4 712 650 343 6 307 957 832

Problema 12 Calculaţi poziţia investiţiilor şi explicaţi influenţa acestui

factor asupra lichidităţii bancare, în baza informaţiei prezentate de Banca Comercială X. Argumentaţi impactul acestor indicatori asupra lichidităţii bancare.


lei 1. Depozitele la termen 3 112 659 8212. Creditele acordate clienţilor 2 582 610 5593. Hârtiile de Valoare de Stat 54 326 8144. Hârtiile de valoare investiţionale 256 987 5605. Împrumuturile interbancare 156 000 0356. Cambiile bancare vândute clienţilor 37 598 741

Total active 4 121 916 734

39

Problema 13 Calculaţi ponderea depozitelor de bază şi a componenţei

depozitelor bancare, utilizând informaţia prezentată de Banca Comercială X. Explicaţi influenţa acestor indicatori asupra lichidităţii bancare.


lei 1. Depozite fără dobândă (conturi curente)

Inclusiv: cu solduri restante stabile 38 505 3932 400 569

2. Depozite la termen 3 112 659 821 Total active 4 121 916 734

Problema 14 Să se determine indicatorii de lichiditate pe active în

dinamică, dacă Banca Comercială „Mobiasbancă” are înregistrate în bilanţ următoarele date:

Nr. crt. ACTIVE 31.12.2004

(lei) 31.12.2005

(lei) 1. Numerar în casierie 6 161 962 10 840 3322. Mijloace băneşti la alte bănci 6 559 465 13 784 5953. Mijloace băneşti la BNM 8 850 202 4 829 5384. Credite overnight 8 990 276 05. Valori mobiliare, inclusiv: 20 874 096 32 870 108 - valori mobiliare investiţionale 177 520 675 870 - Hârtii de Valoare de Stat 20 696 576 32 194 238

6. Credite acordate 52434946 8447365607. Mijloace fixe 14 220 096 21 633 1508. Alte imobilizări 122 568 277 4939. Alte active 2 748 104 3 425 099 Total active 120 961 715 172 133 961

40

Problema 15 Sunt prezente următoarele date dintr-un bilanţ consolidat

(mii lei):

Active Pasive

Tipul Anul curent

Anul prece-dent

Tipul Anul curent

Anul prece-dent

Mijloace băneşti în numerar 679 758

Depozite la termen 1511 2856

Mijloace băneşti datorate de bănci 827 378

Depozite fără dobândă (curente) 415 321

Hârtii de Valoare de Stat 358 803

Depozite la termen (cu scadenţa < 1 an) 344 853

Credite cu scadenţa < 1 an 728 1948

Hârtii de valoare vândute cu răscumpărare ulterioară

630 544

Credite şi alte plasamente 1139 2131

Împrumuturi overnight 1028 1348

Total Activ 4941 6801 Total Pasiv 4941 6801 Să se calculeze indicatorii de pasiv ce determină

lichiditatea băncii. Problema 16 Determinaţi dacă banca corespunde Principiului II al

lichidităţii băncii, în baza următoarelor date:


lei 1. Numerar 8 000 0002. Hârtii de valoare lichide 1 500 0003. Depozite la BNM 4 000 0004. Credite şi împrumuturi interbancare nete cu termenul

rămas până la rambursare până la o lună 2 795 860 Total active 60 000 000

41

Problema 17 Calculaţi riscul de lichiditate prin metoda numerelor.

Explicaţi rezultatul.

Scadenţa Pasive structurate Active structurate D < 7 zile 3800 42008 zile < D < 1 lună 6400 45001 lună < D < 3 luni 3200 59003 luni < D < 6 luni 5800 52006 luni < D < 1 an 4500 24001 an < D < 2 ani 4800 64002 ani < D < 5 ani 3400 1900D > 5 ani 6500 6100

Problema 18 Calculaţi riscul de lichiditate prin metoda decalajelor

succesive şi decalajelor cumulate. Explicaţi rezultatul.



simple şi metoda numerelor. Explicaţi rezultatul.


42


cumulate şi metoda decalajelor succesive. Explicaţi rezultatul.


Problema 21 Calculaţi riscul de lichiditate prin metoda numerelor.

Explicaţi rezultatul.


43

2. Gestiunea pasivelor bancare Sectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate

sectoare din întreaga societate, iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări. Această importanţă deosebită, care se acordă capitalului bancar, se datorează faptului că băncile sunt, de fapt, intermediari pe piaţa financiară, şi, astfel, nu-şi folosesc decât, într-o măsură foarte mică, propriile resurse.

Capitalul bancar propriu este un element bilanţier, regăsit în partea de pasiv al bilanţului bancar, structura-i fiind determinată de sursele de provenienţă a elementelor lui. Astfel, putem desemna doua elemente majore ale capitalului propriu – aportul acţionarilor băncii, element parvenit din exterior, şi capitalul realizat, prin sedimentarea profiturilor anilor precedenţi şi a celui din anul în curs de gestiune, fiind un element de creaţie internă a băncii.

Elementele capitalului propriu, formate prin atragerea mijloacelor financiare din exterior, sunt:

- acţiunile simple sau ordinare2; - acţiunile privilegiate sau preferenţiale; - surplusul de capital, care se formează în procesul de

plasament atât al acţiunilor simple, cât şi a celor privilegiate ca diferenţa dintre preţul de emisiune a lor şi valoarea nominală, indicată în prospectul de emisiune.

Elementele capitalului propriu, formate pe parcursul activităţii băncii, în urma realizării unei activităţi profitabile, sunt:

- fondurile (obligatorii şi neobligatorii), care reprezintă părţi de profit net, stocate la decizia acţionarilor băncii sau, prin urmare, a acţiunii unor acte de reglementare;

- beneficiul nerepartizat, care reprezintă suma 2 În legislaţia RM acţiunile sunt specificate drept ordinare şi preferenţiale.

44

beneficiului acumulat ce rămâne în posesia băncii după repartizarea profitului realizat.

Însă, în activitatea curentă a băncii de cele mai dese cazuri se utilizează o altă noţiune de capital – capitalul reglementat sau capitalul normativ total. Dacă capitalul propriu conţine doar resursele cei aparţin băncii, cu drept de proprietate, atunci Capitalul Normativ Total este mai mult un element de referinţă pentru estimarea eficienţei activităţii bancare, care conţine şi elemente împrumutate.

2.1. Calcularea gradului de suficienţă a capitalului Necesitatea gestiunii capitalului propriu se determină în

funcţie de două aspecte: - din punct de vedere al corespunderii cerinţelor de

reglementare; - din punct de vedere al creşterii volumului şi calităţii lui. Sub primul aspect se determină gradul de suficienţă a

capitalului sau adecvarea lui. Adecvarea capitalului presupune stabilirea convenţională a nivelului minim de capital, în funcţie de anumiţi parametri ce reflectă dimensiunea activităţii băncii şi a riscurilor asociate, de natură să asigure o corelaţie dintre beneficiile obtenabile şi pierderile potenţiale, datorate asumării unui anumit nivel de risc.

%12%100* ≥=Ar

CNTGsC 3, unde:

GsC – gradul de suficienţă a capitalului; CNT – capitalul normativ total; Ar – suma activelor ponderate la risc. Capitalul Normativ Total reprezintă baza de capital

pentru băncile comerciale din Republica Moldova şi este suma 3 Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, nr.269 din 17 octombrie 2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.130 din 26.10.01.

45

elementelor de capital bancar, aflat la dispoziţia băncii, care are capacitatea de a acoperi pierderile din activitatea riscantă a ei.

Capitalul Normativ Total este format din Capitalul de gradul I + Capitalul de gradul II – Cotele de participare în alte bănci.

Capitalul de gradul I conţine:

1. Capitalul Acţionar Permanent: • Acţiuni ordinare/acţiuni simple, cu surplusul de

capital aferent. • Acţiuni preferenţiale necumulative fără o scadenţă

fixată şi, respectiv, surplusul de capital, obţinut de la plasarea lor la preţul de emisiune, ce depăşeşte valoarea lor nominală.

2. Beneficiul nedistribuit Din suma capitalului acţionar şi profitului nedistribuit, în

conformitate cu regulamentul BNM cu privire la capital4, se scade partea neformata a rezervelor pentru pierderile la credite şi se deduce şi valoarea activelor nemateriale nete, deţinute de bancă.

Capitalul de gradul II conţine:

1. Capitalul acţionar suplimentar: - Acţiunile preferenţiale cumulative şi parţial

cumulative cu scadenţă nefixată. - Surplusul de capital atribuit acţiunilor preferenţiale

cumulative şi parţial cumulative, inclusiv acţiunilor preferenţiale convertibile în acţiuni ordinare sau în alte clase de acţiuni preferenţiale.

2. Capitalul împrumutat sub forma datoriilor subordonate cu scadenţă nefixată, cu condiţia că corespund următoarelor 4 Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, nr.269 din 17 octombrie 2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.130 din 26.10.01.

46

cerinţe: a) sunt neasigurate şi complet achitate; b) nu sunt recuperabile la cererea deţinătorului; c) rambursarea datoriei este solicitată de către

deţinător peste un termen nu mai mic de 5 ani de la data apariţiei acesteia şi cu condiţia obţinerii permisiunii prealabile de la Banca Naţională;

d) pot fi disponibile pentru a acoperi pierderile fără ca banca să fie nevoită să înceteze activitatea;

e) în cazul lichidării, datoria se achită după onorarea cerinţelor tuturor creditorilor băncii, dar înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor;

f) contractul să nu stipuleze clauze, care ar putea anula caracteristicile datoriilor subordonate.

Aportul datoriilor subordonate la formarea CNT este limitată – ele nu vor depăşi 50% din suma capitalului de gradul I.

3. Capitalul împrumutat sub forma datoriilor subordonate cu scadenţă fixată şi acţiunile preferenţiale, răscumpărarea şi/sau convertirea cărora este prevăzută, prin decizia de emitere a lor, recuperabile cu termen limitat, cu condiţia că îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt neasigurate şi complet achitabile; b) au un termen minimal fix până la scadenţă nu mai

mic de cinci ani; c) nu sunt recuperabile până la scadenţă la cererea

deţinătorului; d) în cazul lichidării, datoria se achită după onorarea

cerinţelor tuturor creditorilor băncii, dar înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor;

e) contractul să nu stipuleze clauze, care ar putea anula caracteristicile datoriilor subordonate;

f) în ultimii cinci ani până la scadenţă se va aplica în fiecare an o amortizare de 20% pentru a reflecta descreşterea valorii acestor instrumente;

47

CNT de gradul II nu poate să depăşească ca volum CNT de gradul I.

Pentru determinarea activelor ponderate la risc Ar, toate activele bancare se separă în patru categorii mari, ţinând cont de posibilitatea de a le pierde în urma apariţiei factorilor de risc de credit (de nerambursare). În această ordine de idei, cele mai puţin riscante active sunt acelea existente la bancă sub formă de bani în casierie sau pe cont la BNM sau sub formă de bonuri de trezorerie, iar cele mai riscante sunt creditele curente acordate clientelei, care au o probabilitate mai mare de a nu fi rambursate. În corespundere cu această logică de idei, activele se ponderează cu coeficienţii de risc 0%, 20%, 50%, şi 100%, după cum urmează:

1. Categoria 0 procente: • Numerarul. • Conturile la Banca Naţională a Moldovei, inclusiv

rezervele obligatorii. • Cambiile de trezorerie. • Partea creditelor asigurate cu depozite băneşti

consemnate la banca care a acordat creditul. 2. Categoria 20 procente:

• Numerarul – instrumente în proces de încasare. • Hârtiile de Valoare de Stat. • Creditele garantate de către Guvernul RM sau

asigurate prin Hârtii de Valoare de Stat. • Depozitele în băncile Republicii Moldovei şi ale

ţărilor-membre ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică 5.

• Plasamentele la termen mai mare de un an în băncile Republicii Moldova şi ale ţărilor-membre ale

5 Ţările-membre ale OCDE: Australia, Austria, Belgia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Danemarca, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Canada, Luxemburg, Mexic, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, SUA, Turcia, Finlanda, Franţa, Cehia, Elveţia, Suedia, Japonia.

48

Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică. 3. Categoria 50 procente:

• Activele asigurate prin prima ipotecară rezidenţială, în stare de acumulare a dobânzii.

• Depozitele şi plasările pe termen scurt în băncile altor ţări (cu excepţia OCDE şi Republicii Moldova).

• Acreditivele pentru care banca duce răspundere materială în cazul neexecutării.

4. Categoria 100 procente:• Terenul, clădirile, utilajele. • Creditele curente şi fără dobândă. • Altele, nereflectate în alte categorii.

Exemplul 2.1.1 O bancă comercială are înregistrate în bilanţul său

următoarele date: 1) numărul de acţiuni în circulaţie – 350 000 bucăţi, cu

valoarea nominală = 10 lei (3.500.000 lei), inclusiv acţiunile preferenţiale cumulative cu dividend fix – 50 000 bucăţi, cu aceeaşi valoare nominală (500.000 lei)

2) fondul de rezervă al băncii – 1.200.000 lei 3) beneficiul nerepartizat – 1.400.000 lei 4) fondul de amortizare – 620.000 lei 5) fondul de risc – 840.000 lei 6) alte fonduri – 250.000 lei 7) datoriile subordonate – 2.400.000 lei 8) activele clasificate, în funcţie de risc:

categoria I – 4.200.000 lei (0%) categoria II – 6.800.000 lei (20%) categoria III – 3.200.000 lei (50%) categoria IV – 1.900.000 lei (100%)

- Determinaţi, valoric, diferenţa dintre capitalul propriu şi capitalul normativ total.

- Calculaţi CNT, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

49

- Determinai gradul de suficienţă a capitalului. Rezolvare: 1. Calculăm capitalul propriu al băncii: Capitalul propriu = ∑ fondurilor + beneficiul nerepartizat Capitalul propriu = 3.500.000 + 1.200.000 + 620.000 +

250.000 +840.000 + 1.400.000 = 7.810.000 lei 2. Calculăm CNT:

Capitalul de gradul I = 3.000.000 + 1.400.000 = 4.400.000 lei

Capitalul de gradul II = 2.400.000 + 500.000 = 2.900.000 lei

CNT = 4.400.000 + 2.900.000 = 7.300.000 lei 3. Determinăm gradul de suficienţă a capitalului:

== %100*Ar

CNTGsC

%150%100*1900000%50*3200000%20*6800000%0*4200000

7300000=

+++=

Concluzie: banca analizată este extrem de

supracapitalizată, ceea ce vorbeşte despre un management necalitativ al activelor bancare.

Exemplul 2.1.2 Corespunde oare Banca Comercială cerinţelor privind

suficienţa capitalului, dacă: 1. Numerarul 15.000 lei 2. Cambiile de trezorerie 35.000 lei 3. Numerarul – instrument în proces de încasare 17.000 lei 4. Creditele garantate de către Guvernul RM 48.000 lei 5. Depozitele până la 1 an în băncile RM 50.000 lei 6. Activele asigurate prin prima ipotecară rezidenţială

40.000 lei

50

7. Terenul, clădirile, utilajele 100.200 lei 8. Creditele curente 150.600 lei 9. Creditele expirate 23.000 lei

10. CNT 68.000 lei Rezolvare:

%100*Ar

CNTGsC =

1. Calculăm suma activelor ponderate la risc: Ar = (15.000*0%) + (35.000*0%) + (17.000*20%) +

+ (48.000*20%) + (50.000*20%) + (40.000*50%) + + (100.200*100%) + (150.600*100%) + (23.000*100%) = = 316.800 lei

2. Calculăm suficienţa capitalului ponderat la risc:

%46,21%100*31680068000

==GsC

Concluzie: indicatorul suficienţei capitalului determină capacitatea de a acoperi pierderile provocate de activele riscante ale băncii din contul capitalului normativ total. În RM, conform legislaţiei în vigoare, CNT ≥ 12%. Banca analizată respectă cerinţele privind normativul suficienţei capitalului ponderat la risc.

Exemplul 2.1.3 Banca Comercială prezintă următoarele date: Acţiunile emise şi achitate ale băncii – 12500 bucăţi Valoarea nominală a acţiunii – 100 lei Rezervele din profiturile anilor precedenţi – 651000 lei Rezervele obligatorii pentru fondurile de garanţie – 421000 lei Profitul nerepartizat al anului precedent – 125000 lei Activele ponderate la risc – 25612380 lei Să se determine dacă banca are un capital adecvat,

51

conform normei Cooke. Rezolvare: Suficienţa capitalului = Capitalul propriu / Activele

ponderate la risc * 100% Suficienţa capitalului = (12500 * 100 + 651000 + 421000 +

+ 125000) / 25612380 = 9.55 % Concluzie: Conform Convenţiei de la Basel, GSC trebuie

să fie > 12%, deci, banca nu are capital suficient pentru a-şi continua activitatea. Ea ar trebui să-şi majoreze capitalul sau să scadă ponderea operaţiunilor riscante.

2.2. Analiza capitalului bancar propriu după componente Motiv pentru analiza capitalului bancar serveşte

posibilitatea apariţiei insolvabilităţii la bancă, riscul lipsei de capital este probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp.

Analiza se efectuează prin calcularea multiplicatorului capitalului şi indicatorilor de analiză a riscului de capital, împrumutaţi din practica băncilor Statelor Unite ale Americei.

Multiplicatorul capitalului (EM) permite aprecierea nivelului de utilizare a capitalului propriu în activitatea bancară. Cu cât acest indicator este mai înalt, cu atât mai multe active sunt create dintr-un leu de capital propriu.

1___ >==

propriuCapitalActiveTotalEMicapitalulutorulMultiplica

Multiplicatorul capitalului variază proporţional cu

ponderea capitalului în total pasive bancare şi cu cât această pondere este mai mare, cu atât riscul bancar şi multiplicatorul capitalului sunt mai mici. Pentru aducerea acestui indicator la nivelul de 10, considerat optim, se impune atragerea de clienţi şi creşterea numărului de unităţi teritoriale (sucursale, agenţii).

Cei mai reprezentativi indicatori de analiză a riscului de

52

capital sunt: - gradul de acoperire a capitalului propriu de active

(K1) – pune în relaţie valoarea capitalului propriu cu mărimea băncii, demonstrează în ce măsură activele sunt acoperite de capital propriu sau câte din toate activele banca poate să-şi permită să le piardă. O valoare inferioară a acestui indicator semnalizează capacitatea redusă a băncii de a atrage fonduri de piaţă, pentru a face faţă nevoilor de lichiditate şi de a absorbi pierderi neanticipate peste un anumit timp. De asemenea, indică limitarea posibilităţii de dezvoltare şi extindere viitoare, atât în ceea ce priveşte baza de clienţi, cât şi participarea băncii la formarea de capital.

%100*_

_1ActiveTotal

propriuCapitalulK =

- gradul de utilizare a capitalului propriu (K2) – demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu, indică în ce proporţii creditele acordate de bancă sunt acoperite cu fonduri proprii. Nivelul redus al acestui indicator poate implica o responsabilitate mai redusă a băncii în cazul acordării de credite, datorită faptului că banii sunt atraşi, banca răspunzând în limita capitalului propriu. Se consideră ca fiind indicată o proporţie de minim 10-15% ale fondurilor proprii în total active profitabile.

%100*_

_2eprofitabilActive

propriuCapitalulK =

- gradul de îndatorare al băncii (K3) – arată măsura în care banca a atras resurse sub formă de depozite, din care apoi s-au acordat credite. Dacă îndatorarea este prea mare, volumul depozitelor fiind de 30-40 ori mai mare decât fondurile proprii ale băncii, atunci este

53

suficient ca un singur client să dea faliment şi să nu restituie creditele, ca banca să nu poată suporta paguba şi să fie afectată, în mod negativ, din punct de vedere financiar. În ţările dezvoltate băncile practică un nivel de îndatorare de la 15 până la 20 ori capitalul propriu.

%100*_

_3depoziteTotal

propriuCapitalulK =

Exemplul 2.2.1 Analizaţi evoluţia capitalului bancar propriu după

componente, utilizând datele prezentate de banca comercială „ABC”:

Active Pasive

Tipul 2006 (lei)

2007 (lei) Tipul 2006

(lei) 2007 (lei)

HV de Stat 456 000 403 000 Depozite la vedere 826 000 764 000

HV investiţionale 537 000 523 000 Capital

propriu 1 089 000 2 351 000

Credite şi alte plasamente 2 477000 3 657000 Depozite la

termen 1 059 000 1 634 000

Total Activ 4 550 000 5 886 000 Total Pasiv 4 550 000 5 886 000 Rezolvare: 1. Calculăm Multiplicatorul capitalului (EM):

;__

propriuCapitalultotaleActiveEM =

;18,410890004550000

2006 ==EM

.50,223510005886000

2007 ==EM

2. Calculăm indicatorii de analiză a riscului de capital:

54

%;100*__1totaleActivepropriuCapitalulK =

%;93,23%100*

4550000000 089 112006 ==K

%;94,39%100*

5886000235100012007 ==K

%;100*_

_2eprofitabilActive

propriuCapitalulK =

%;312477000537000456000

108900022006 =++

=K

%;513657000523000403000

235100022007 =++

=K

%;100*_

_3depoziteTotal

propriuCapitalulK =

%;77,57%100*1059000826000

108900032006 =+

=K

%.04,98%100*1634000764000

23510003K 2007 =+

=

Concluzie: Multiplicatorul capitalului se calculează cu scopul aprecierii

nivelului de utilizare a capitalului propriu în activitatea bancară. Cu cât acest indicator este mai înalt, cu atât mai multe active sunt create dintr-un leu de capital propriu. Acest coeficient a scăzut, ceea ce denotă o diminuare a capacităţii capitalului propriu de a crea active, însă nivelul acestuia oricum a rămas în limitele admisibile (este mai mare ca unu).

Valoarea indicatorilor de analiză a riscului de capital a crescut, ceea ce caracterizează diminuarea expunerii băncii la

55

riscul de insolvabilitate. Evoluţia fiecărui coeficient, în parte, poate fi comentată după cum urmează:

- majorarea K1 demonstrează că a crescut măsura de acoperire a activelor de capitalul propriu, respectiv, banca în anul 2006 putea să-şi permită să plaseze riscant 23,93% din activele sale, iar în anul 2007 valoarea acestora a crescut până la 39,94%, ceea ce denotă că banca nu se supune riscului de insuficienţă de capital;

- creşterea coeficientului K2 demonstrează utilizarea eficientă a capitalului propriu, adică raportul în care activele profitabile au fost acoperite din sursele capitalului propriu, care a crescut în anul 2007 până la 51% (de la 31%, în anul precedent);

- majorarea coeficientului K3 caracterizează gradul de îndatorare a băncii, cu cât este mai mare, cu atât riscul de insolvabilitate este mai mic, respectiv, în anul de gestiune gradul de îndatorare a băncii a scăzut.

2.3. Estimarea costului resurselor atrase Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii

să decidă asupra preţului diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta, în funcţie de posibilităţile de plasamente şi de dobânzile, pe care acestea le generează.

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase se va determina:

∑=

=m

jjj PiC

1,*

unde: C – cheltuielile de atragere a resurselor bancare; Pj – volumul pasivului de tip j; ij – rata dobânzii, plătită pentru pasivul de tip j. Rata medie a dobânzii ( i ), plătită pentru o unitate

56

monetară de capital atras, se va determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase.

%100*rse_atraseTotal_resu

urselorgere_a_resle_de_atraCheltuielii =

Plăţile asupra dobânzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase, fiind necesară calcularea cheltuielilor la o rata critică, sau costurile marginale:

%,100*.∑

∑ +=

prof

ii

m A

CODsC unde:

Σ siDi – plăţile asupra dobânzilor; CO – alte cheltuieli operaţionale ale băncii, altele decât

dobânzile; ΣAprof. – suma activelor profitabile ale băncii. Cheltuielile calculate, în acest mod, sunt la o rată critică a

rentabilităţii, deoarece, pentru a-şi menţine profitabilitatea, banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o dobândă mai mică decât această rată.

Variaţia frecventă a ratelor de dobândă conferă cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate.

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a cumpăra o unitate suplimentară de resurse, pe care aceasta le poate investi:

,** ' DiDiCm −= unde:

D´ – resursele atrase la o rată de dobândă nouă; D – resursele atrase la rata de dobândă veche; i – rata de dobândă, estimată ca aceea la care se pot plasa

resursele atrase. Acest indicator reprezintă în valoare absolută volumul

modificării costurilor bancare cu atragerea resurselor, însă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

57

plasamente este necesară transformarea lui în valoare relativă.

100%*D'Cr m

mC =

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui.

În cazul majorării ratelor de dobândă de către bancă, costurile marginale vor creşte, dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobânzile majorate nu numai pentru resursele atrase suplimentar, dar şi să ofere aceeaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi, care acceptase, de fapt, dobânda anterioară majorării. Analiza costurilor marginale permite determinarea limitei valorice până la care banca poate să-şi extindă volumul resurselor atrase atâta timp, cât cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă veniturile marginale din plasamentul lor.

Exemplul 2.3.1 În baza informaţiei prezentate de Banca Comercială,

evaluaţi costul resurselor atrase: Volumul depozitelor la termen (scadenţa 3 luni) –

8 520 700 lei, cu rd = 14,5% Volumul depozitelor la termen (scadenţa 6 luni) –

16 985 355 lei, cu rd = 15% Volumul depozitelor la termen (scadenţa 1 an) –

25 356 425 lei, cu rd = 15,5% Certificatele de depozit (scadenţa 1 an) – 22 345 980 lei,

cu rd = 16% Calculaţi rata medie a dobânzii plătită pentru o unitate

monetară de capital atras. Rezolvare: 1. Calculăm costul resurselor atrase:

58

∑=

=m

jjj PiC

1* = (14,5% * 8 520 700) +

+ (15% * 16 985 355) + (15,5% * 25 356 425) + + (16% * 22 345 980) = 11 288 907,43 lei 2. Determinăm rata medie a dobânzii pentru o unitate

monetară de capital atras:

== %100*rse_atraseTotal_resu

c.esurse_banatragere_rChelt._de_i

%42,15%100*73208460

43,11288907==

Concluzie: pentru a atrage un volum de resurse în valoare

de 73 208 460 lei (suma tuturor depozitelor bancare şi a certificatelor de depozit), Banca Comercială va plăti dobânzi aferente tipurilor de resurse atrase în sumă de 11 288 907,43 lei. Pentru o unitate de capital atras banca achită o rată medie a dobânzii de 15,42%.

Exemplul 2.3.2 Banca Comercială cunoaşte despre faptul că plăţile asupra

dobânzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase, de aceea, în baza informaţiei propuse de această instituţie financiară calculaţi costurile marginale:

Cheltuielile de atragere a resurselor atrase – 11 288 907,43 lei

Cheltuielile operaţionale – 190 152 565 lei Creditele – 2 582 610 559 lei Hârtiile de Valoare de Stat – 54 326 814 lei Hârtiile de valoare investiţionale – 226 855 738 lei

59

Rezolvare: 1. Calculăm suma activelor profitabile: Activele profitabile = 2 582 610 559 + 54 326 814 +

+ 226 855 738 = 2 863 793 111 2. Calculăm costurile marginale:

100%*A

CODsC

prof

ii

m ∑

∑ +=

.

=

= %03,7%100*2863793111

19015256543.11288907=

+

Concluzie: în cazul în care Banca Comercială evaluează

costurile marginale a resurselor atrase, acestea reprezintă rata critică a rentabilităţii, pentru a-şi menţine profitabilitatea, banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o dobândă mai mica decât această rată.

Exemplul 2.3.3 În perioada cuprinsă între 1 ianuarie-31 mai anul curent

Banca Comercială X a atras depozite la termen în valoare de 2 mln lei cu o rată a dobânzii de 14%. De la 1 iunie până la sfârşitul anului de gestiune banca a atras depozite în sumă de 850 000 lei la o rată a dobânzii de 16%. Evaluaţi costul marginal achitat de bancă pentru a cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi. În baza costului marginal calculaţi rata costului marginal.

Rezolvare: 1. Calculăm costul marginal achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi:

DiDiCm ** ' −= = 850 000 * 0,16 – – 2 000 000 * 0,14 =136 000 – 280 000 = – 144 000 lei

60

2. Calculăm rata costului marginal:

%94,16850000144000%100*

'===

DC

r mmC

Concluzie: Pentru a cumpăra o unitate suplimentară de resurse banca va cheltui suplimentar 144 000 lei.

Rata costului marginal, care este de 16,94% pentru situaţia analizată, reprezintă rata maximală la care banca poate atrage resursele suplimentare necesare pentru plasamentele sale.

Pentru a se concluziona asupra bonităţii sale, rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea marginală a plasamentului.

Aplicaţii Problema 1 O bancă comercială are înregistrate în bilanţul său

următoarele date: • numărul de acţiuni în circulaţie 4750.000 buc. cu

VN=10 lei, din care acţiunile preferenţiale cumulative cu dividend fix 45.000 buc. cu aceeaşi VN

• fondul de rezervă a băncii ..........................2.450.000 lei • beneficiul nerepartizat.................................4.982.000 lei • fondul de amortizare......................................875.620 lei • fondul de risc..................................................983.541 lei • alte fonduri.....................................................750.000 lei • datoriile subordonate...................................1.956.000 lei • activele: categoria I – 3.753.345 (0%)

categoria II – 8.962.348 (20%) categoria III – 2.843.974 (50%) categoria IV – 1.657.321 (100%)

- Determinaţi, valoric, diferenţa dintre capitalul propriu şi CNT;

- Calculaţi CNT, în conformitate cu legislaţia;

61

- Determinai gradul de suficienţă a capitalului. Problema 2 Sunt prezente următoarele date: Acţiunile emise şi achitate ale băncii – 125000 bucăţi Valoarea nominală a acţiunii – 10 lei Rezervele din profiturile anilor precedenţi – 651000 lei Rezervele obligatorii pentru fondurile de garanţie –

421000 lei Profitul nerepartizat al anului precedent – 125000 lei Activele ponderate la risc – 2561238 lei Să se determine dacă banca are un capital adecvat. Problema 3 Corespunde oare Banca Comercială cerinţelor legale

privind suficienţa capitalului, dacă: Numerarul ............................................................98.000 lei Numerarul – instrument în proces de încasare......65.000 lei Creditele garantate de către Guvernul RM...........73.000 lei Depozitele până la 1 an în băncile RM.................99.000 lei Activele asigurate prin prima ipotecară rezidenţială.....87.000 lei Terenurile, clădirile, utilajele..............................157.800 lei Creditele curente.................................................138.600 lei Capitalul Normativ Total......................................95.000 lei Problema 4 Calculaţi când baca corespunde cerinţelor privind

suficienţa capitalului, dacă: Acţiunile ordinare în circulaţie 58 600 lei Acţiunile preferenţiale necumulative emise cu termen

nelimitata în circulaţie 18 000 lei Surplusul de capital 21 500 lei Profitul nedistribuit 15 600 lei Mărimea necompletată a fondului de risc 8 000 lei

62

Activele nemateriale nete 5 600 lei Datoriile subordonate 25 000 lei Cotele de participare în capitalurile altor bănci 5 000 lei Activele ponderate la risc 600 000 lei

Problema 5 În baza informaţiei prezentate de Banca Comercială,

evaluaţi costul resurselor atrase: Volumul depozitelor la termen (scadenţa 3 luni) –

9 475 350 lei, cu rd = 15,5% Volumul depozitelor la termen (scadenţa 6 luni) –


33 846 156 lei, cu rd = 16,5% Certificatele de depozit (scadenţa 1 an) – 28 951 427 lei,


monetară de capital atras. Problema 6 Evaluaţi costul resurselor atrase în baza informaţiei

prezentate de Banca Comercială: Volumul depozitelor la termen (scadenţa 3 luni) –

8 565 480 lei, cu rd = 14% Volumul depozitelor la termen (scadenţa 6 luni) –


43 640 200 lei, cu rd = 16% Certificatele de depozit (scadenţa 1 an) – 22 350 200 lei,


monetară de capital atras.

63

Problema 7 În baza informaţiei propuse de Banca Comercială, calculaţi

costurile marginale de atragere a resurselor bancare: Cheltuielile de atragere a resurselor atrase – 7 549 123,5 lei Cheltuielile operaţionale – 103 285 907 lei Creditele – 2 751 708 869 lei Operaţiunile de leasing – 1 783 421 128 lei Hârtiile de Valoare de Stat – 63 687 547 lei Hârtiile de valoare corporative – 174 176 156 lei Problema 8 În baza informaţiei propuse de Banca Comercială, calculaţi

costurile marginale de atragere a resurselor bancare: Cheltuielile de atragere a resurselor atrase – 12 200 890,57 lei Cheltuielile operaţionale – 198 200 560 lei Creditele – 2 450 510 659 lei Creditele privind leasingul financiar – 1 500 350 lei Hârtiile de Valoare de Stat – 50 300 820 lei Hârtiile de valoare investiţionale – 250 800 700 lei Problema 9 Banca Comercială Y a atras depozite la termen în valoare

de 4 mln lei, cu o rată a dobânzii de 12,5%, apoi a atras depozite în sumă de 1 658 024 lei la o rată a dobânzii de 14%.

Evaluaţi costul marginal achitat de bancă pentru a cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi. În baza costului marginal, calculaţi rata costului marginal.

Problema 10 Banca Comercială Z a atras depozite la termen în valoare

de 8 mln lei, cu o rată a dobânzii de 11,5%, apoi a atras depozite în sumă de 4 500 250 lei la o rată a dobânzii de 13%.

Evaluaţi costul marginal achitat de bancă pentru a cumpăra

64

o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi. În baza costului marginal, calculaţi rata costului marginal.

Problema 11 Analizaţi evoluţia capitalului bancar propriu după

componente, utilizând datele prezentate de Banca Comercială „X”:

Active Pasive Tipul 2006, lei 2007, lei Tipul 2006, lei 2007, lei

HV de Stat 567 000 403 000 Depozite la vedere 937 000 764 000


propriu 2 190 000 2 250 000

Credite şi alte plasamente 3 588000 4 768000 Depozite la

termen 2 059 000 2 634 000

Total Activ 5 660 000 6 997 000 Total Pasiv 5 660 000 6 997 000

Problema 12 Analizaţi evoluţia capitalului bancar propriu după

componente, utilizând datele prezentate de Banca Comercială „Y”:

Active Pasive Tipul 2006, lei 2007, lei Tipul 2006, lei 2007, lei

HV de Stat 250 000 355 000 Depozite la vedere 32 273 205 19 838 201


propriu 106 599 784 122 581 418

Credite şi alte plasamente 96 782 487 129 274 695 Depozite

la termen 76 509 440 113 349 955

Total Activ 217 124 675 259 477 512 Total Pasiv 217 124 675 259 477 512

65

Problema 13 O bancă comercială are înregistrate în bilanţul său

următoarele date: 1) numărul de acţiuni în circulaţie 32.000 bucăţi, cu

VN=100 lei, din care acţiunile preferenţiale cumulative cu dividend fix 2.500 buc. cu aceeaşi VN

2) fondul de rezervă a băncii ...........................4.800 mii lei 3) beneficiul nerepartizat.............................185 235 mii lei 4) reducerile pentru perderi la credite............77 763 mii lei 5) datoriile subordonate................................................ 0 lei 6) activele din categoria I – 451 228 mii lei (0%)

categoria II – 281 305 mii lei (20%) categoria III – 613 841 mii lei (50%) categoria IV – 960 906 mii lei (100%) - Determinaţi diferenţa valorică dintre capitalul

propriu şi CNT, - Determinai gradul de suficienţă a capitalului.

Problema 14 Corespunde oare banca comercială privind suficienţa

capitalului, dacă: Numerarul ............................................................62 527 lei Mijloacele băneşti datorate de bănci...................230 264 lei Mijloacele băneşti datorate de BNM..................244 664 lei Depozitele până la 1 an plasate la BNM...............98 651 lei Creditele garantate de către Guvernul RM...........29.345 lei Acţiunile corporative............................................17 321 lei Depozitele până la 1 an în băncile RM.................50 217 lei Activele asigurate prin prima ipotecară rezidenţială .18.566 lei Terenul, clădirile, utilajele..................................112 223 lei Creditele curente.................................................927 263 lei CNT....................................................................252 404 lei

66

Problema 15 Să se determine dacă banca are un capital adecvat,

conform normei Cooke, în baza următoarelor date: Acţiunile emise şi achitate ale băncii – 207 526 Valoarea nominală a acţiunii – 10 lei Rezervele din profiturile anilor precedenţi – 0 lei Rezervele obligatorii pentru fondurile de garanţie – 17 658 lei Profitul nerepartizat a anului precedent – 377 023 lei Activele ponderate la risc – 3 154 815 lei Problema 16 Evaluaţi costul resurselor atrase, în baza informaţiei

prezentate de banca comercială şi calculaţi rata medie a dobânzii plătită pentru o unitate monetară de capital atras:

Volumul depozitelor de economii ale persoanelor fizice – 15 752 mii lei, cu rd = 5,5%

Volumul depozitelor la termen (scadenţa 3 luni) – 1 913 675 mii lei, cu rd = 14%

Volumul depozitelor la termen (scadenţa 6 luni) – 2 219 178 mii lei, cu rd = 14,5%

Volumul depozitelor la termen (scadenţa 1 an) – 4 741 201 mii lei, cu rd = 15%

Problema 17 În baza informaţiei propuse de banca comercială, calculaţi

costurile marginale de atragere a resurselor bancare: Cheltuielile de atragere a resurselor atrase – 132 102 686 lei Cheltuielile operaţionale – 190 152 565 lei Creditele – 2 479 260 559 lei Operaţiunile de leasing – 0 lei Total Hârtii de valoare – 281 182 552 lei

67

Problema 18 Calculaţi dacă baca corespunde cerinţelor privind

suficienţa capitalului la 01.01.08. - acţiunile ordinare în circulaţie – 411 000 u.m. - acţiunile preferenţiale necumulative emise cu termen

nelimitat în circulaţie – 50 000 u.m. - surplusul de capital – 17 000 u.m. - profitul nedistribuit – 153 000 u.m. - mărimea necompletată a fondului de risc – 52000 u.m. - activele nemateriale nete – 236 000 u.m. - datoriile subordonate – 125 000 u.m. Activele ponderate la risc – 1 860 000 u.m. Problema 19 În perioada cuprinsă între 1 ianuarie 30 august anul curent

banca comercială X a atras depozite la termen în valoare de 3 mln lei cu o rată a dobânzii de 17%. De la 1 septembrie până la sfârşitul anului de gestiune banca a atras depozite în sumă de 1 500 000 lei la o rată a dobânzii de 18%.

Calculaţi costul marginal achitat de bancă pentru a cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi. În baza costului marginal calculaţi rata costului marginal.

Problema 20 Banca Comercială prezintă următoarele date: Acţiunile emise şi achitate ale băncii – 15 500 bucăţi, cu

valoarea nominală a acţiunii – 100 lei; Rezervele constituite – 550 000 lei; Profitul nerepartizat al anului precedent – 425 000 lei; Activele ponderate la risc –34 002 550 lei. Să se determine dacă banca are un capital adecvat

cerinţelor legislative.

68

3. Strategii de gestiune a activelor bancare Activele bancare – disponibilităţile băncii ce generează

profit sau asigură activitatea normală a băncii. Necesitatea gestiunii activelor reiese din capacitatea

acestora de a genera profituri şi a expune activitatea băncii la riscuri, iar gestiunea performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim între profitabilitate şi risc.

3.1. Analiza structurii activelor bancare Ca structură activele bancare vor fi restricţionate de

limitele impuse de autorităţile monetare. Gestiunea corectă în această direcţie va diminua cheltuielile bancare excepţionale privind amenzile, precum şi diminuarea costurilor posibile provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare în unele activităţi.

Activele pot fi structurate în: • Activele monetare (bani); • Portofoliul de hârtii de valoare; • Portofoliul de credite; • Imobilizările (clădiri, mijloace fixe). Determinând ponderea fiecărui component în structură

băncile îşi aranjează structura activelor, în conformitate cu strategia şi scopul urmărit. Pentru a-şi atinge scopul de maximizare a profitului, băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de profit în total active. Acest proces poate condiţiona:

• Diminuarea ponderii activelor lichide – lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor.

• Diminuarea investiţiilor în imobilizări – pierderea clientelei, deoarece se face pe baza închiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor informatice existente.

Structura ideală a activelor ar fi:

69

Activele monetare – 10% Portofoliul de hârtii de valoare – 30% Creditele – 50-55% Imobilizările – 2-5%

Exemplul 3.1.1 La data de 31.12.2005 banca a evaluat activele, după cum

urmează:


mii lei Gruparea activelor

profitabile/neprofitabile1. Hârtii de valoare investiţionale 6034,3 profitabile 2. Mijloace băneşti în numerar 19563,7 neprofitabile 3. Rezerve obligatorii plasate în

BNM 10201,7

profitabile (dacă sunt deţinute în cont special, bonificat cu dobânzi)

4. Mijloace băneşti datorate de bănci 6189,1 neprofitabile 5. Mijloace băneşti datorate de BNM 1743,3 neprofitabile 6. Credite şi leasing, net în stare de

neacumulare 2449,8neprofitabile

7. Dobânda sporită ce urmează să fie primită 1627,3

neprofitabile

8. Credite şi leasing, net pe care se acumulează dobânda 38252,2

profitabile

9. Conturi Nostro în bănci 19322,1 profitabile 10. Mijloace fixe, net 14963,0 neprofitabile 11. Altă avere imobilă 8611,4 neprofitabile 12. Alte active 8621,5 neprofitabile

Grupaţi indicatorii prezentaţi în tabel în: active generatoare

de dobândă (profitabile) şi active negeratoare de dobândă (neprofitabile). Calculaţi valoarea fiecărui grup şi determinaţi suma activelor totale de care dispune banca.

Rezolvare: Activele generatoare de dobândă = 73810,4 mii lei Activele negeneratoare de dobândă = 63769,1 mii lei Total active = 73810,4 + 63769,1 = 137579,5 mii lei

70

Concluzie: Activele totale ale băncii sunt constituite din active generatoare şi negeneratoare de dobândă. Analiza denotă ponderea majoră a activelor generatoare de dobândă, constituind 53,6% din total active. În cadrul acestui grup de active locul de lider îl deţin operaţiunile de creditare şi leasing, pe care se acumulează dobândă (27,8%).

Din grupa activelor negeneratoare de dobândă ponderea majoră o deţin mijloacele băneşti în numerar, constituind 14,2%.

3.2. Calcularea gradului de utilizare a activelor Gradul de utilizare a activelor bancare poate fi analizat

prin analiza veniturilor generate de ele. Principalele venituri şi cheltuieli ale unei bănci sunt

veniturile din dobânzile încasate sau de încasat şi cheltuielile cu dobânzile plătite.

Principalii indicatori ce pot fi recomandaţi la analiza gradului de utilizare a activelor bancare sunt, după cum urmează:

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. Dacă coeficientul este în creştere, atunci fiabilitatea băncii este în normă.

%100*_

_1activeTotal

eprofitabilActiveK =

Activele profitabile ale băncii, în literatura de specialitate,

mai pot apărea sub denumirea de active lucrative, valorificate, investiţionale etc. Oricare nu ar fi denumirea lor, esenţa rămâne aceeaşi, ele reprezintă operaţiunile băncii ce generează venituri. Veniturile, la rândul lor, pot fi sub formă de dobânzi sau neaferente dobânzilor (dividende, diferenţe de cost a activelor etc.).

71

Gradul de utilizare a activelor (GUA) reprezintă o mărime ce depinde de rata dobânzii pe piaţă şi de structura activelor bancare, maximalizarea indicatorului poate fi realizată pentru un nivel dat al ratei dobânzii pe piaţă prin creşterea activelor considerate cele mai rentabile (această creştere conduce însă şi la mărirea riscurilor bancare).

%;100*veTotal_acti

dobânziieaferente_Venituri_ndobânziifererente_Venituri_a +=GUA

sau

%.100*_

_activeTotal

totaleVenituriGUA =

Exemplul 3.2.1 Banca Comercială prezintă următoarele date: Indicatorii Valoarea,

mii lei Indicatorii Valoarea, mii lei

Activele totale 36500 Activele lucrative 23500 Veniturile aferente dobânzilor

4120 Venitul non-dobândă

611

Calculaţi coeficientul de fiabilitate şi gradul de utilizare a

activelor bancare. Rezolvare: 1. Calculăm coeficientul de fiabilitate:

%38,64%100*3650023500%100*

__

===activeTotal

eprofitabilActiveK f

2. Calculăm gradul de utilizare a activelor:

=+

= %100*active_Total

.dob_.neafer_.Venit.dob_.afer_.VenitGUA

72

%96,12%100*36500

6114120=

+=

Concluzie: Coeficientul de fiabilitate arată capacitatea

băncii de a genera profit în viitor. Dacă coeficientul este în creştere, atunci fiabilitatea băncii este în normă. Indicatorul gradul de utilizare a activelor exprimă capacităţile managerilor de a gestiona eficient cu resursele bancare. Pentru o analiză eficientă este binevenită abordarea în dinamică a ambilor indicatori.

3.3. Calcularea profitabilităţii activelor Gestiunea marjei dobânzii bancare devine obiectiv de

analiză a riscului în operaţiunile active şi pasive, deşi prin natura sa, marja dobânzii bancare este un indicator de rentabilitate.

Marja dobânzii este principalul indicator de rentabilitate pentru intermediarii financiari. În esenţă, acest indicator măsoară raportul dintre veniturile obţinute din dobânzi şi cheltuielile cu plata dobânzilor.

Marja absolută a dobânzii bancare (MA) este un indicator frecvent utilizat în practica bancară şi se calculează prin expresia:

MA = Veniturile aferente dobânzilor – Cheltuielile

aferente dobânzilor Nivelul ei exprimă capacitatea băncii de a-şi acoperi

cheltuielile cu dobânzile bonificate la depozite, certificate de depozit etc. din veniturile obişnuite prin încasarea dobânzilor la creditele acordate. Marja dobânzii trebuie sǎ fie stabilitǎ astfel, încât sǎ asigure susţinerea sarcinii bancare (diferenţa dintre alte cheltuieli bancare şi alte venituri bancare), precum şi obţinerea unui profit satisfăcător.

73

Marja bancară relativă (SPREAD) se calculează ca raportul dintre nivelul mediu al ratei dobânzii active şi nivelul mediu al ratei dobânzii/pasive * 100, în conformitate cu formula ce urmează:

−= 100%*fitabileActive_pro

in_dobânziVenituri_dSPREAD

100%*rse_atraseTotal_resu

i_cu_dobânzCheltuieli−

Marja netă din dobânzi (NIM) rezultǎ din raportarea

marjei absolute la activele productive * 100.

%100*fitabileActive_pro

i_cu_dobânzCheltuieliin_dobânziVenituri_dNIM −=

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează, banca pierde din valoarea capitalului.

Maximalizarea profitabilităţii poate fi efectuată din următoarele surse:

• Majorarea volumului de active profitabile. • Diminuarea cheltuielilor din dobânzi prin găsirea unor

plasamente mai rentabile. • Majorarea încasărilor din dobânzi prin găsirea unor

plasamente mai rentabile. • Diminuarea cuantumului de resurse atrase. Majorarea profitului băncii din dobânzi se face pe seama

majorării cantităţii de active profitabile, a ratelor dobânzii la activele existente, precum şi sub influenţa a ambilor factori. Cea mai mare pondere în profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobânzii, deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfârşit.

74

Exemplul 3.3.1 În baza următoarelor date, propunem să calculaţi marja

bancară relativă din dobânzi (SPREAD): - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei - Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 21500 mln lei - Capitalul propriu – 2050 mln lei

Rezolvare:

−= 100%*fitabileActive_pro

in_dobânziVenituri_dSPREAD

100%*rse_atraseTotal_resu

i_cu_dobânzCheltuieli−

=−= %100*215001993%100*

231003156SPREAD

%4,4%26,9%66,13 =−=

Concluzie: Marja bancară relativă este de 4,4%.

Exemplul 3.3.2 În baza următoarelor date marja netă din dobânzi (NIM): - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei - Total active – 30105 mln lei - Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei

Rezolvare:

%100*productive_Active

dobânzii_aferente_Cheltuielidobânzii_.aferent_.VenitNIM −

=

%03,5100*23100

19933156=

−=NIM

Concluzie: marja netă din dobânzi (NIM) este egală cu

5,03%.

75

Exemplul 3.3.3 Să se determine marja bancară absolută, marja bancară

relativă şi marja netă din dobânzi, dacă:

Indicatorii Valoarea, mii lei Indicatorii Valoarea,

mii lei Activele totale 36500 Cheltuielile cu dobânzi 3240Veniturile din dobânzi 4120 Activele lucrative 23500

Venitul non-dobândă 611 Resursele atrase 16400 Rezolvare: 1. Calculăm marja bancară absolută:

)lei_mii(88032404120dobânzi_cu_Cheltuielidobânzi_din_Venituri

absolută_bancară_Marja

=−==−=

=

2. Calculăm marja bancară relativă (SPREAD):

−= %100*eprofitabil_Active

dobânzi_din_VenituriSPREAD

%100*atrase_resurse_Total

dobânzi_cu_Cheltuieli−

%22,2%75,19%53,17%100*164003240%100*

235004120

−=−=−=SPREAD

3. Calculăm marja netă din dobânzi (NIM):

%100*_

___._.productiveActive

dobânziiaferenteCheltuielidobânziiaferentVenitNIM −=

%74,3%100*23500

32404120=

−=NIM

76

Concluzie: Calculele realizate denotă o situaţie nefavorabilă la

indicatorul marjei bancare relative, acesta luând valoare negativă. Observăm că în cadrul băncii volumul activelor profitabile nu cu mult depăşesc pasivele pentru care se plăteşte dobândă, ceea ce conduce la înregistrarea pierderilor: se atrag multe resurse pentru care se plătesc bani, dar aceste resurse nu sunt eficient plasate pentru a recupera cheltuielile suportate de bancă în direcţia de atragere a disponibilităţilor temporar libere.

Exemplul 3.3.4 În baza situaţiei prezentate de Banca Comercială, calculaţi

marja absolută a dobânzii şi marja procentuală netă a dobânzii: (lei)

Nr. crt. Indicatorii 31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006

1. Veniturile din dobânzi

450 000 570 000 595 000

2. Cheltuielile cu plata dobânzilor

290 000 270 000 368 500

3. Activele profitabile 1 300 000 1 650 000 2 530 000 4. Resursele

împrumutate 1 180 000 1 300 000 2 340 000

Rezolvare: 1. Calculăm marja bancară absolută: Marja_bancară_absolută = Venituri_din_dobânzi – Cheltuieli_cu_dobânzi; MA 2004 = 450 000 – 290 000 = 160 000 (lei) MA 2005 = 570 000 – 270 000 = 300 000 (lei) MA 2006 = 595 000 – 368 500 = 226 500 (lei) 2. Calculăm marja netă din dobânzi (NIM):

%;100*__

eprofitabilActiveabsolutăMarjaNIM =

77

%31,12%100*1300000160000

2004 ==NIM ;

%19,18%100*1650000300000

2005 ==NIM ;

%.95,8%100*2530000226500

2006 ==NIM

Concluzie: conform calculelor efectuate marja absolută

fructificată de bancă pentru anul 2005 s-a dublat, faţă de anul 2004, pentru ca în anul 2006 din nou să înregistreze o descreştere. Dacă marja absolută reprezintă valoarea absolută a rezultatelor activităţii bancare, atunci marja procentuală netă a dobânzii este reflecţia procentuală a ponderii marjei absolute în totalul activelor investite, care pentru anul 2005 a fost unul din cei mai semnificativi pentru banca în cauză.

3.4. Estimarea riscului de rată a dobânzii Analiza riscului ratei dobânzii porneşte de la clasificarea

activelor şi pasivelor bancare, după cum urmează: - activele şi pasivele cu dobânzi fixe, care diferă ca

scadenţă şi condiţii de remunerare; - activele şi pasivele cu dobânzi variabile care au perioade

de reevaluare a dobânzii mai mari sau baze de indexare diferite.

Pentru a analiza efectul modificării ratei dobânzii trebuie să determinăm poziţia băncii atât faţă de activele şi pasivele cu dobândă fixă, cât şi faţă de cele cu dobândă variabilă.

Poziţia băncii se calculează ca diferenţa dintre activele şi pasivele cu acelaşi mod de calcul al dobânzii.

Astfel, poziţia băncii poate fi: a) scurtă, dacă volumul activelor este mai mic decât

volumul pasivelor cu acelaşi mod de calcul al dobânzii. Din punct de vedere al situaţiei băncii, în acest caz, ea diferă, în

78

funcţie de modul de calcul al dobânzii şi al tendinţei ratei dobânzii pe piaţă. De exemplu, dacă activele şi pasivele au dobânzi fixe şi există o tendinţă de creştere a ratei dobânzii, atunci situaţia este favorabilă, deoarece costurile cu resursele ar fi crescut mai mult decât veniturile. Invers, dacă activele şi pasivele au dobânzi variabile, atunci situaţia este favorabilă când există tendinţa de scădere a ratei dobânzii, deoarece costurile cu resursele scad mai mult decât veniturile, ceea ce s-ar fi pierdut ca avantaj, dacă dobânzile erau fixe;

b) lungă, dacă volumul activelor este mai mare decât volumul pasivelor cu acelaşi mod de calcul al dobânzii. Din punct de vedere al băncii, situaţia este favorabilă când fie dobânda este fixă şi tendinţa ratei dobânzii este în scădere, fie dobânda variabilă şi tendinţa ratei dobânzii este crescătoare, în ambele cazuri marja dobânzii fiind mai mare;

c) neutră când activele şi pasivele cu acelaşi mod de calcul al dobânzii sunt egale. Este o situaţie aparent ideală, dar dificilă de realizat şi împiedică banca să speculeze variaţia ratelor dobânzilor pe piaţă în favoarea sa.

Întrucât legătura dintre risc şi profit este directă şi pentru a-şi putea corela costurile şi veniturile cu evoluţia pieţei, băncile vor prefera să deţină o bună parte din active şi pasive cu dobândă variabilă.

Diferenţa dintre activele sensibile la dobândă şi pasivele sensibile la dobândă se numeşte gap.

GAP = Activele sensibile la rata dobânzii – Pasivele

sensibile la rata dobânzii El se calculează pe diferite scadenţe sau perioade până la

prima posibilă modificare de dobândă. În practică termenul de reevaluare a fluxurilor financiare este de 90 zile.

Gap-ul se poate calcula nu numai ca diferenţă, ci şi ca un raport de sensibilitate între activele sensibile şi pasivele sensibile la variaţia ratei dobânzii:

79

PSRDASRD

GAP =

Echivalenţa între cele două metode este următoarea: - poziţie scurtă înseamnă gap negativ şi raport de

sensibilitate mai mic decât 1; - poziţie lungă înseamnă gap pozitiv şi raport de

sensibilitate mai mare decât 1; - poziţie neutră înseamnă gap egal cu 0 şi raport de

sensibilitate egal cu 1. Fluctuaţiile ratei dobânzii luate în calcul cu menţinerea

diferenţei dintre rata dobânzii active şi cea pasivă, pot să afecteze venitul net din dobânzi al băncii, în funcţie de valoarea gap, după cum urmează:

- gap pozitiv şi rata dobânzii pe termen scurt creşte, venitul din dobândă creşte mai mult decât cheltuielile cu dobânzi, deoarece mai multor active li se fixează un preţ nou, efectul fiind creşterea venitului net din dobândă;

- gap pozitiv şi rata dobânzii pe termen scurt scade, venitul net din dobândă scade mai mult decât cheltuielile cu dobânzi, ducând la diminuarea venitului net din dobândă;

- gap negativ şi rata dobânzii pe termen scurt creşte, cheltuielile cu dobânzi cresc mai mult decât veniturile din dobânzi, deoarece mai multor pasive li se fixează noul preţ. Marja dintre câştigul mediu al băncii pe activele valorificate (care aduc câştiguri) şi costul mediu al pasivelor purtătoare de dobândă scade. Deci, venitul net din dobândă scade;

- gap negativ şi rata dobânzii pe termen scurt scade, mai multor pasive decât active li se atribuie un nou preţ la rate mai scăzute, ceea ce duce la creşterea venitului net din dobândă;

80

- gap zero şi rata dobânzii se modifică crescător sau descrescător, venitul net din dobândă rămâne nemodificat, deoarece schimbările din venitul net din dobândă sunt egale cu schimbările în cheltuielile cu dobânzi.

Această analiză gap este foarte importantă, deoarece, în funcţie de anticiparea evoluţiei ratei dobânzii, se pot lua diferite măsuri, fie speculative sau de protecţie, utilizând instrumente derivate, fie de schimbare a structurii activelor şi pasivelor.

Metoda gap-ului ajută la administrarea venitului net din dobândă (NIM).

Astfel, variaţia venitului net din dobândă se determină conform următoarei expresii:

∆MA = gap*iprog.,

unde: ∆MA – variaţia marjei absolute din dobânzi iprog. – evoluţia presupusă în ratele de dobânzi Dacă banca doreşte să-şi crească, sistematic, marja netă

din dobândă, ea va prognoza cu precizie evoluţia ratei dobânzii, în funcţie de care apoi îşi va ajusta gap-ul.

Pentru determinarea interdependenţei dintre modificările ratelor dobânzii şi modificările marjei nete din dobânzi şi marjei absolute (MA) se utilizează relaţia:

gapgap

MAMA ∆

=∆

,*NIM

iAPgap

NIMNIM ∆

=∆

unde: i – rata dobânzii, presupusă a fi existentă pe piaţă la un

moment dat; AP – activele profitabile ale băncii.

81

Aşadar, dacă se aşteaptă creşterea ratelor de dobândă, gap-ul negativ va micşora marja absolută. Şi invers, dacă banca poate stabili un gap pozitiv, atunci la creşterea ratei dobânzii va creşte şi MA, numai doar dacă ratele dobânzii cresc mai mult decât nivelul scontat, banca va avea o creştere neaşteptată a MA. Dacă ratele vor scădea, atunci gap-ul negativ va aduce creşterea marjei absolute din dobânzi.

Exemplul 3.4.1 Să se determine Gap şi NIM, aplicând următoarele date ale

băncii Х.

Indicatorii Active % Pasive % Sensibile la rata dobânzii 60000 12% 50000 10%Nesensibile la rata dobânzii 20000 15% 35000 8%Nelucrative 20000 - 15000 -Total 100000 100000

Ce se va întâmpla dacă rata dobânzii va scade cu 4% sau va creşte cu 4%?

Rezolvare 1. Calculăm Gap-ul: Gap = Active sensibile la rata dobânzii – Pasive sensibile

la rata dobânzii = 60000 – 50000 = 10000 u.m.

2. Calculăm NIM:

%100*_

___._.productiveActive

dobânziiaferenteCheltuielidobânziiaferentVenitNIM −=

%3%100*

*NIM

=+

++=

20000600000,08)* 35000 0,1* 50000 -0,15)* 20000 0,12* (60000

3. Calculăm NIM în cazul majorării RD cu 4%:

%5,3%100*

*NIM

=+

++=

20000600000,08)* 35000 0,14* 50000 - 0,15)* 20000 0,16* (60000

82

4. Calculăm NIM în cazul micşorării RD cu 4%:

%5,2%100*

*NIM

=+

++=

20000600000,08)* 35000 0,06* 50000 -0,15)* 20000 0,8* (60000

Concluzie: Conform analizei efectuate constatăm că Gap-ul în banca Х este pozitiv, creând băncii o situaţie favorabilă în cazul când rata dobânzii este în creştere. În acest caz, activele sensibile la modificarea ratei dobânzii depăşind pasivele sensibile la modificarea ratei dobânzii se vor reevalua mai repede decât pasivele.

În cazul Gap-ului pozitiv însoţit de majorarea ratelor de dobândă, în bancă se va înregistra creşterea profitului NIM cu 0,5%. În cazul Gap-ului pozitiv însoţit de micşorarea ratelor de dobândă, în bancă se va înregistra micşorarea profitului NIM cu 0,5%.

În cazul Gap-ului negativ situaţia este inversă. Aplicaţii Problema 1 În baza următoarelor date, propunem să calculaţi marja

bancară relativă din dobânzi: - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei - Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 21500 mln lei - Capitalul propriu – 2050 mln lei Problema 2 În baza următoarelor date marja netă din dobânzi (NIM): - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei - Total active – 30105 mln lei

83

- Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei Problema 3 Să se determine marja bancară absolută, marja bancară

relativă şi marja netă din dobânzi, dacă: Indicatorii Valoarea,


Activele totale 36500 Cheltuielile cu dobânzi 3240Veniturile din dobânzi 4120 Activele lucrative 23500Venitul non-dobândă 611 Resursele atrase 16400


calculaţi coeficientul de fiabilitate şi gradul de utilizare a activelor bancare.

Indicatorii Valoarea,


Activele totale 36500 Activele lucrative 23500Veniturile din dobânzi 4120 Venitul non-dobândă 611

Problema 5 Să se determine Gap-ul и NIM, aplicând următoarele date

ale băncii Х. Ce se întâmplă dacă Rd se va majora cu 3%? Explicaţi ce se întâmplă dacă Rd se va micşora cu 3%? Demonstraţi.

Indicatorii Activele Dobânda Pasivele DobândaSensibile la rata dobânzii 30000 12% 35000 10%Nesensibile la rata dobânzii 10000 15% 15000 8%Nelucrative 20000 - 10000 -Total 60000 60000

84

Problema 6 Sunt prezente următoarele date:

Indicatorii Activele Dobânda Pasivele Dobânda Sensibile la rata dobânzii 40000 12% 60000 10%Nesensibile la rata dobânzii

45000 15% 20000 8%

Nelucrative 15000 - 20000Total 100 000 100 000

Să se determine Gap-ul и NIM. Ce se va întâmpla dacă RD

va creşte cu 2%? Problema 7 Calculaţi marja bancară relativă din dobânzi, dacă

cunoaştem că: - Veniturile aferente dobânzilor – 364 293 mii lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 155 609 mii lei - Total portofoliu de credite – 2 479 260 mii lei - Total portofoliu investiţional – 281 182 mii lei - Depozitele la termen – 2 943 254 mii lei - Capitalul propriu – 626 014 mii lei - Hârtiile de valoare vândute cu răscumpărare ulterioară –

0 lei - Alte împrumuturi – 92 715 mii lei Problema 8 În baza următoarelor date, marja netă din dobânzi (NIM): - Veniturile aferente dobânzilor la Hârtiile de valoare

investiţionale – 9 819 mii lei - Veniturile aferente dobânzilor la Hârtiile de valoare

cumpărate pentru vânzare – 393 mii lei - Veniturile aferente dobânzilor şi comisioanele la credite

– 341 907 mii lei - Cheltuielile aferente dobânzilor la împrumuturile

overnight – 3 mii lei

85

- Cheltuielile aferente dobânzilor la alte împrumuturi – 8 594 mii lei

- Total cheltuielile aferente dobânzilor la depozite – 147 011 mii lei

- Total active – 3 757 766 mii lei - Total portofoliu de credite – 2 479 260 mii lei - Total portofoliu investiţional – 281 182 mii lei Problema 9 Să se determine marja bancară absolută, marja bancară

relativă şi marja netă din dobânzi, dacă: Indicatorii Valoarea,


Activele totale 4 139 228 Cheltuielile cu dobânzi 82 439Veniturile din dobânzi

218 029 Activele lucrative 2 852 872

Venitul non-dobandă 83 678 Resursele atrase 3 281 239 Problema 10 În baza situaţiei prezentate de Banca Comercială, calculaţi

marja absolută a dobânzii şi marja procentuală brută a dobânzii. Argumentaţi rezultatele obţinute (mii lei).

Nr. crt. Indicatorii 31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007

1. Veniturile din dobânzi 289 5413 364 293 218 0292. Cheltuielile cu plata

dobânzilor 132 568 155 609 82 439

3. Activele profitabile 3 105 782 3 757 871 4 139 1284. Resursele împrumutate 2 985 135 3 131 752 3 421 372


calculaţi coeficientul de fiabilitate şi gradul de utilizare a activelor bancare.

86

(mii lei) Indicatorii Valoarea,

mii lei Indicatorii Valoarea,mii lei

Activele totale 4 139 Activele lucrative 3 757Veniturile din dobânzi 364 Venitul non-dobandă 83

Problema 12 Să se determine Gap-ul şi NIM, aplicând următoarele date

ale băncii Х. Ce se întâmplă dacă Rd se va majora cu 2%? Explicaţi ce se întâmplă dacă Rd se va micşora cu 2%? Demonstraţi.

Indicatorii Activele rd, % Pasivele rd, %

Sensibile la rata dobânzii 55000 16% 62000 13%Nesensibile la rata dobânzii 12000 8% 14000 8%Nelucrative 18000 - 9000 -Total 85000 60000

Problema 13 Sunt prezentate următoarele date:

Indicatorii Activele Dobânda Pasivele Dobânda Sensibile la RD 66000 12% 55000 10%Nesensibile 20000 15% 30000 8%Nelucrative 14000 - 15000 -Total 100000 100000

Să se determine Gap-ul şi NIM. Cum trebuie să varieze

rata dobânzii, ca banca să obţină o majorare a profitului? Problema 14 Sunt prezentate următoarele date:


87

Să se determine Gap-ul şi NIM. Ce se va întâmpla dacă rata dobânzii va scade cu 2%? Ce se va întâmpla dacă rata dobânzii va creşte cu 2%? Problema 15 Sunt prezentate următoarele date:


Să se determine Gap-ul şi NIM. Cum trebuie să varieze rata dobânzii ca banca să obţină o

majorare a profitului? Problema 16 La data de 31.12.2008 banca a evaluat activele, după cum

urmează:


mii leiGruparea activelor

profitabile/neprofitabile1. Hârtii de valoare investiţionale 8000 2. Mijloace băneşti în numerar 25000 3. Rezerve obligatorii plasate în BNM 9000 4. Mijloace băneşti datorate de bănci 5000 5. Mijloace băneşti datorate de BNM 1800 6. Credite şi leasing, net în stare de

neacumulare 2400

7. Dobânda sporită ce urmează să fie primită

459

8. Credite şi leasing, net pe care se acumulează dobânda

38002

9. Conturi Nostro în bănci 18500 10. Mijloace fixe, net 16800 11. Altă avere imobilă 5890 12. Alte active 8900

88

Grupaţi indicatorii prezentaţi în tabel în active generatoare de dobândă (profitabile) şi active negeratoare de dobândă (neprofitabile). Calculaţi valoarea fiecărui grup şi determinaţi suma activelor totale de care dispune banca.

4. Gestiunea activităţii de creditare Creditele sunt principalele active ale unei bănci şi

generează cea mai mare parte a veniturilor din exploatare. Activitatea de creditare implică un risc prin însuşi faptul că

este foarte uşor să dai cu împrumut, dar sunt situaţii în care este o artă să reuşeşti să-i recuperezi.

Riscul de credit poate fi definit ca riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor, ca urmare a neîndeplinirii de către client a obligaţiunilor contractuale. Decizia de creditare se bazează pe elemente de anticipare din activitatea împrumutatului (realizarea cash flowului previzionat şi a unor indicatori financiari), ceea ce implică evaluarea riscului şi acceptarea lui în cunoştinţă de cauză. În consecinţă, riscul nu poate fi evitat, ci doar prevenit şi diminuat.

Calitatea portofoliului creditar se stabileşte după următorii criterii: structură; lichiditate (termen de scadenţă); gradul de utilizare; profitabilitate; stabilitate.

4.1. Calcularea structurii portofoliului de credit După structură portofoliu creditar se descompune în

funcţie de următoarele criterii: 1. În funcţie de tipul debitorului, avem:

- creditele acordate persoanelor fizice; - creditele acordate persoanelor juridice;

2. În funcţie de tipul creditului (ipotecare, de consum), scopul creditului permite determinarea gradului de bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă. Din experienţa anilor precedenţi banca stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai

89

profitabile şi puţin riscante pentru ea, pentru a stimula creşterea volumului acestor credite în portofoliu.

3. În funcţie de ramura creditată, sunt credite acordate persoanelor juridice, care se împart în subgrupe după ramuri (industrie, comerţ, agricultură), se va determina tipul de credit, care este optim pentru bancă şi care necesită a fi dezvoltat.

Exemplul 4.1.1 În baza informaţiei privind dezvăluirea creditară a băncii

comerciale, determinaţi structura portofoliului de credite:

Tipul creditului N

umăr

ul

cred

itelo

r ac

orda

te

∑ c

redi

telo

r ac

orda

te, m

ii le

i

Rat

a m

edie

a

dobâ

nzii,

%

Creditele acordate agriculturii 52 68 648,9 21,10Creditele acordate industriei/comerţului 128 76 780,5 21,58Creditele acordate industriei energetice 7 4 640,6 22,08Creditele acordate pentru construirea drumurilor 0 0,0 0,00Creditele acordate pentru imobil 2 1 007,0 22,01Credite de consum 269 9 009,5 21,83Creditele acordate Guvernului 0 0,0 0,00Creditele acordate băncilor 0 0,0 0,00Creditele acordate pentru construcţia funiciară 5 4 662,1 21,66Total credite 463 164 748,6 21,74Tipul clientului Creditele acordate persoanelor fizice 328 83 327,5 21,65Creditele acordate persoanelor juridice 135 81 421,1 21,83

Concluzie: Conform informaţiei tabelului în cauză, se

propune clasificarea şi structurarea portofoliului de credite după două categorii: direcţia de utilizare şi tipul debitorului, care beneficiază de credit. În componenţa portofoliului de creditare locul de leader îl deţin creditele de consum, cu o

90

pondere de 58% din totalul creditelor acordate (269/463*100%), fiind urmate de creditele acordate industriei/comerţului, cu o pondere de 27,6% din total (128/463*100%).

Ceea ce ţine de tipul clienţilor – debitori ai băncii, în cazul dat, locul unu este deţinut de persoanele fizice (cu creditele de consum contractate de la bancă).

Unul din cele mai înalte preţuri ale creditului, oferit de banca în cauză, este dobânda de 22,08% aferentă creditelor acordate industriei energetice. Rata dobânzii aferentă creditelor acordate persoanelor fizice nu este cu mult mai mică decât cea acordată persoanelor juridice, care se explică prin insuficienţa de lichidităţi de care „suferă” populaţia şi de gradul de accesibilitate a contractării creditelor.

De fapt, structura portofoliului de credite denotă tendinţele de dezvoltare ale economiei naţionale. Populaţia are o înclinaţie exagerată spre consum. Posibilitatea de a iniţia o afacere este neatractivă şi riscantă. Este cu mult mai uşor să păstrezi banii în conturile bancare cu ridicarea la scadenţă a ratei dobânzii şi să nu te „aventurezi” în business-ul mic şi mijlociu. Din aceste considerente, înregistrăm ponderi scăzute ale creditelor direcţionate în ramurile energeticii, construcţiei drumurilor, construcţiei imobilului etc.

4.2. Analiza portofoliului de credite după risc Pentru a acoperi pierderile, în urma apariţiei riscurilor,

generate de activitatea de creditare, şi a-şi menţine stabilitatea, banca creează un fond special, numit fond de risc – pentru acoperirea pierderilor de credite.

În acest scop, banca clasifică toate creditele eliberate de ea în 5 categorii mari, după expunerea lor la riscul de nerambursare:

- Standard: creditul se va considera standard, dacă este la termen, sunt respectate toate condiţiile contractului şi nu este nici un motiv de a considera că banca, în prezent sau pe viitor, va fi supusă riscului pierderii.

91

- Supravegheat: creditul este cu probleme potenţiale, legate de starea financiară a clientului, precum şi de asigurarea acestuia. Asemenea credite cer atenţie din partea conducerii băncii, deoarece dacă nu vor fi luate măsuri privind soluţionarea acestor probleme, ele pot conduce la deteriorarea activului şi la reducerea probabilităţii în privinţa satisfacerii, pe viitor, a pretenţiilor băncii aferente acestuia.

- Substandard: când există riscul pierderilor, mai înalt decât cel obişnuit, provocat de unul din următorii factori:

a) situaţia financiară a debitorului este nefavorabilă sau se înrăutăţeşte;

b) asigurarea (dacă aceasta există) este insuficientă sau se înrăutăţeşte;

c) alţi factori nefavorabili, care provoacă îngrijorare în privinţa posibilităţii debitorului de a satisface pretenţiile băncii, în conformitate cu condiţiile existente.

Asemenea angajament condiţional necesită o atenţie deosebită din partea conducerii băncii, deoarece există probabilitatea că banca va suporta pierderi, dacă nu vor fi înlăturate neajunsurile.

- Dubios (îndoielnic): când există probleme care pun la îndoială şi scad probabilitatea satisfacerii pretenţiilor actuale/viitoare ale băncii aferente creditului în volum deplin, în baza circumstanţelor, condiţiilor create, precum şi a valorii de piaţă a asigurării şi în cazul în care activul este asigurat.

Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar există anumiţi factori importanţi, concreţi şi bine argumentaţi care, în curând, se vor realiza şi care pot contribui la satisfacerea totală sau parţială a pretenţiilor actuale/viitoare ale băncii aferente creditului. Clasificarea acestui credit în categoria compromise (pierderi) se amână până la o determinare mai precisă a stării lui.

- Compromis (pierderi): La momentul clasificării creditului nu pot fi satisfăcute pretenţiile actuale/viitoare ale băncii aferente.

92

În conformitate cu prevederile legale6, băncile sunt obligate să formeze şi să menţină reducerile/provizioanele pentru pierderi la credite nu mai jos de nivelul legal prevăzut.

În aşa mod, fondul de risc pentru pierderi la credite va fi format, prin ponderarea fiecărui tip de credit la coeficientul de risc aferent, după cum urmează:

Credite standarde – 2%; Credite supravegheate – 5%; Credite substandarde – 30%; Credite dubioase – 60%; Credite compromise – 100%. O analiză a portofoliului de credite după risc poate oferi o

informaţie despre corectitudinea modelelor de estimare a riscului de credit la etapa de acordare a creditelor, fiindcă este o acţiune analitică post-factum. Pentru a estima gradul global de risc de credit (K1), asumat de bancă, se poate calcula coeficientul asigurării contra riscului de credit, prin raportarea fondului de risc, format prin defalcările din cele cinci tipuri de credite clasificate la reducerile pentru pierderi la active şi a provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiţionale:

%100*____

1 creditedelportofoliuriscdefondulK =

Acest coeficient de evidenţă a riscului de credit poate fi

utilizat la evaluarea eficienţei politicii de credit a băncii, precum şi a mecanismelor de detectare a riscului de credit la etapa conlucrării cu debitorul, la evaluarea mărimii minime a fondului de risc. O tendinţă pozitivă în gestiunea riscului de credit, la nivel de portofoliu, este diminuarea mărimii acestui coeficient pe parcursul perioadei de analiză a activităţii bancare. 6 Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 149-152, din 21.09.2007.

93

În practica internaţională fondul de risc global nu trebuie să depăşească 15%, deoarece portofoliul creditar este suprariscant.

Situarea acestui indicator în limitele de 10-15% va desemna expunerea portofoliului de credite la un grad de risc sporit, între limitele 5-10% se va aprecia la nivelul unui risc acceptabil, iar până la 5% este portofoliu sigur.

Exemplul 4.2.1 Să se stabilească suficienţa mărimii fondului de risc, dacă

se cunoaşte că: creditele standarde constituie 145 000 u.m., supravegheate – 21 400 u.m., substandarde – 45 780 u.m., dubioase – 7500 u.m., compromise – 1350 u.m. Fondul de risc constituit reprezintă 20 000 u.m.

Rezolvare:

Tipul creditului Suma, u.m. % în fondul de risc

Mărimea fondului

de risc, mii lei Standard 145000 2 2900Supravegheat 21400 5 1070Substandard 45780 30 13734Dubios 7500 60 4500Compromis 1350 100 1350Total x x 23554

Concluzie: fondul de risc efectiv format la bancă este cu

3554 u.m. mai mic decât se prevede, conform legislaţiei în vigoare. Pentru a minimaliza expunerea la riscuri şi a se conforma prevederilor legislative, banca trebuie să completeze fondul de risc în valoarea deficitului calculat.

Exemplul 4.2.2 Să se stabilească expunerea la risc sau fondul de risc

global, dacă se cunoaşte că: creditele standarde reprezintă 145 000 u.m., supravegheate – 21 400 u.m., substandarde –

94

45 780 u.m., dubioase – 7500 u.m., compromise – 1350 u.m. Rezolvare:

Tipul creditului Suma, u.m.

% în fondul de risc

Mărimea fondului

de risc, mii lei Standard 145000 2 2900Supravegheat 21400 5 1070Substandard 45780 30 13734Dubios 7500 60 4500Compromis 1350 100 1350Total 221030 x 23554

===∑

%100*credite de luiportofoliu

Kglobal risc de Fondul 1risc de fondului Mărimea

%6,11%100*22103023554

==

Concluzie: Fondul de risc global se caracterizează printr-un risc sporit,

dar se încadrează în limita admisibilă, deoarece este mai mic de 15%.

Exemplul 4.2.3 Calculaţi fondul de risc global al portofoliului de credite al

băncii comerciale X, dacă:

Nr. crt.

Suma creditului (mii lei)

% în fondul de risc,

Fondul de risc (mii lei)

1. 1 500 000 2 300 0002. 800 000 5 40 0003. 530 000 30 159 000 4. 117 500 60 70 5005. 295 300 100 295 300

Total 3 242 800 x 594 800

95

Rezolvare: Fondul de risc al băncii = 612 425 lei Calculăm fondul de risc global:

18,34%100*3242800594800100%*

l_creditarPortofoliuriscFondul_de_K1 ===

Concluzie: conform cerinţelor internaţionale de creditare FR ≤ 15%. Portofoliul de credite în cadrul băncii X este incorect gestionat, fapt demonstrat prin valoarea fondului de risc global = 18,34%. Banca trebuie să tindă spre micşorarea creditelor dubioase şi compromise, şi să majoreze ponderea creditelor standarde în portofoliul său de credite.

4.3. Estimarea calităţii portofoliului de credite după

componentele lui O analiză calitativă a portofoliului de credit în domeniul

riscului presupune departajarea portofoliului în credite performante, care sunt creditele Standarde şi Supravegheate. Îmbunătăţirea calităţii portofoliului de credite este dată de creşterea următorului coeficient:

%100*__

_2 creditedelportofoliu

eperformantcrediteleK =

Nivelul creditelor clasificate nefavorabil este suma totala a creditelor clasificate, precum Substandard, Dubios şi Compromis. O comparare a nivelului creditelor clasificate nefavorabil pe parcursul unei perioade de analiză va indica tendinţele negative în calitatea portofoliului de credite şi aceasta ar putea avea, ca rezultat, necesitatea majorării defalcărilor la reducerile pentru pierderi la active şi a provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiţionale.

%100*__

_3 creditedelportofoliu

nteneperformacrediteleK =

96

Pentru a obţine o imagine mai clară, valoarea creditelor neperformante trebuie comparată cu Capitalul Normativ Total, şi cu Activele Totale, după cum urmează:

%100*_4 CNT


%100*_

_5 TotaleActivele


O normă curentă în Republica Moldova la moment este că dacă totalul creditelor clasificate ca neperformante depăşesc 50% din Capitalul Normativ Total, atunci calitatea activelor este categoric joasa.

O altă analiză utilă a coeficientului este de a compara nivelul creditelor expirate cu Total credite. În mod normal, când creditele expirate reprezintă 20%, sau mai mult, din portofoliul de credite al băncii, atunci calitatea activelor este joasă şi orice rezultat de peste 40% este o problemă serioasă pentru bancă.

%100*6 tel_de_crediportofoliuexpiratecreditele_

=K

Creditele expirate şi în stare de neacumulare a dobânzii sunt:

creditele dubioase si compromise; creditele cu termenul expirat de 90 zile şi mai mult; creditele cu achitarea la vedere la care a fost expirată

prima plată a dobânzii; creditele rambursate, prin plăţi parţiale egale, la care a

fost expirată rata de amortizare a creditului. O analiză a raportului pierderilor efective la media de

credite acordate (în total sau după portofoliul pe sector) pe parcursul unei perioade de timp va indica evoluţia managementului riscului de credit.

97

%100*__

__7 creditedelportofoliu

creditelapierderileK =

Dacă coeficientul creşte, aceasta poate însemna un risc sporit pentru bancă, generat de diminuarea efectelor politicilor creditare ale băncii sau de incapacitatea băncii de a se conduce de o politică stabilită sau de expansiunea activităţilor de creditare ale băncii în domeniile cu un risc mai înalt.

Exemplul 4.3.1 Determinaţi fondul de risc real al portofoliului de credite al

băncii Y, dacă fondul de risc prognozat pentru acest portofoliu este în mărime de 50000 u.m. Efectuaţi analiza calitativă a portofoliului de credite al băncii.

Clasificarea Suma creditului % în FR Fondul de Risc

1 2 3 4 = 2 * 3 Standard Supravegheat Substandard Dubios Compromis

150 00078 50032 40027 30018 000

2%5%

30%75%

100%

3 0003 9259 720

20 47518 000

Total 306 200 55 120 Concluzie: Conform analizei efectuate, am determinat că

suma creditelor, cu un nivel mic al riscului, constituie 75% (150000+78500 = 228500 / 306200 * 100% = 75%) în portofoliul creditar al băncii Y şi, corespunzător, suma creditelor, cu un nivel înalt al riscurilor, constituie 25% (32400+27300+18000 = 77700 / 306200 * 100% = 25%). Banca în cauză trebuie să tindă spre minimalizarea creditelor, cu un nivel înalt al riscurilor. Riscul de credit poate fi înlăturat prin intermediul următoarelor metode:

Majorarea calităţii creditelor eliberate; Acordarea creditelor doar clienţilor cu o situaţie

economico-financiară bună; Majorarea rentabilităţii creditare.

98

În urma analizei efectuate a portofoliului de credite al băncii Y, am determinat că fondul de risc al portofoliului este de 55120 u.m., depăşind mărimea fondului de risc prognozat (50000 u.m.) cu 5120 u.m., de asemenea, putem considera că portofoliul de credite al băncii Y este satisfăcător gestionat, din considerentele că suma creditelor, cu un nivel jos al riscului, constituie ¾ din portofoliul total.

Exemplul 4.3.2 În baza indicatorilor prezentaţi de banca comercială, faceţi

o analiză privind reducerile pentru credite şi calitatea portofoliului de credite al băncii:

(mii lei) Indicatorii 31.12.1998 31.12.1999

1. Capitalul Normativ Total 23820,8 34325,22. Portofoliul de credite 45198,7 43824,73. Reducerile pentru pierderi la credite 7588,9 9736,8I 3/1 31,9% 28,4%II 3/2 16,8% 22,2%

Concluzie: din tabel se observă că indicatorul I –

reducerile pentru pierderi la credite/capitalul normativ total s-a diminuat de la 31,9% la 31.12.1998 până la 28,4% la 31.12.1999, ceea ce se datorează creşterii capitalului băncii, în măsură mai mare, comparativ cu creşterea reducerilor pentru pierderi la credite, însă, la indicatorul II – reducerile pentru pierderi la credite / portofoliul de credite a crescut la bancă de la 16,8% la 31.12.1998 până la 22,2% la 31.12.1999, ceea ce ne arată că calitatea portofoliului de credite se înrăutăţeşte sau denotă o calitate joasă a managementului portofoliului creditar.

4.4. Calcularea profitabilităţii portofoliului de credite Profitul este, în final, scopul esenţial al acţionarilor unei

bănci, iar obiectivul –creşterea valorii băncii, prin prevenirea şi diminuarea riscurilor, precum şi întărirea şi creşterea poziţiei băncii pe piaţă. Principala sursă de profituri în activitatea

99

bancară sunt operaţiunile de creditare. Iar rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la îndeplinirea scopului managementului bancar.

Profitabilitatea portofoliului de credite poate fi analizată şi apreciată cu ajutorul indicatorilor ce urmează:

- gradul de profitabilitate al portofoliului de credite (Pn):

100%*reditarprofitul_c

._neperformchelt._cr.Pn

−−=

dobândădplăţile_dobândăîncasările in

Acest indicator determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat.

În formula prezentată toate tipurile de credite sunt echivalate, de aceea, se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de credite, problema, însă, constă în stabilirea resurselor, care finanţează aceste credite. Indicatorul ce urmează permite băncii determinarea rentabilitabilităţii fiecărui credit, în parte.

- rentabilitatea creditelor bancare (Pcr):

%100*inPcrtelorsuma_credi

ration.chelt._opedobândădplăţile_dobândăîncasările −−=

Exemplul 4.4.1 Conform informaţiei oferite de banca comercială, analizaţi

portofoliul de credite, după gradul de profitabilitate al portofoliului creditar şi rentabilitatea fiecărui credit:

Indicatori Valoarea, mii lei Indicatorii Valoarea,

mii lei Suma creditelor 2 582 610 Plăţile din dobândă 155 609Încasările din dobândă

364 293 Cheltuielile operaţionale

150 454

Profitul creditar 208 683 Cheltuielile creditare neperformante

8 568

Total active 27 356 413 Total datorii 5 651 800

100

Rezolvare: 1. Calculăm gradul de profitabilitate al portofoliului

creditar:

%89,95100*208683

8568155609364293

100*

=−−

=

=−−

=reditarprofitul_c

f.dit._neperChelt._crePlăţi_dob..Încas._dobnP

2. Calculăm rentabilitatea fiecărui credit:

%25,2100*2582610

150454155609364293

100*Pcr

=−−

=

=−−

=telorSuma_credi

raţion.Chelt._opePlăţi_dob..Încas._dob

Concluzie: gradul de profitabilitate al portofoliului de

credite indică la rentabilitatea netă a unui leu credit alocat şi, în cazul băncii noastre, fiecare leu credit acordat aduce băncii aproape sută la sută profit (95,9%). Dar, aplicarea acestui indicator presupune că toate tipurile de credite sunt echivalate între ele, însă sunt credite profitabile şi credite compromise. Din aceste considerente, este binevenită stabilirea profitabilităţii fiecărui tip de credit, dar şi, în acest caz, apar probleme, legate de identificarea resurselor din care se finanţează creditul. În linii generale, fiecare credit acordat de către bancă aduce o rentabilitate de 2,25%.

4.5. Estimarea solvabilităţii clientului prin metoda

punctajului Z-Altman Solvabilitatea clienţilor bancari este o stare financiar-

economică, care dă încredere în capacitatea debitorului de a rambursa creditul bancar, în condiţiile menţionate în contract. Pentru aprecierea solvabilităţii clientului, în condiţiile actuale, băncile folosesc următorii indici economici:

101

• coeficienţii lichidităţii bilanţului organizaţiei economice;

• coeficientul acoperirii creanţelor cu active pe termen scurt;

• coeficientul atragerii mijloacelor împrumutate; • coeficientul asigurării debitorului cu mijloace proprii. Modelul punctajului se bazează pe coeficienţii bonităţii

debitorului, însă aceşti coeficienţi nu sunt analizaţi individual pentru fiecare client, ci îşi au o ponderare în cifra rezultatului final, în conformitate cu importanţa lor. Însumându-se coeficienţii ponderaţi, se obţine un indicator sumativ, care se compară cu schema de acordare a creditelor, adoptată de bancă şi transcrisă în politica de creditare. Dacă indicatorul respectiv a depăşit limita minimală stabilită de bancă, creditul va fi acordat, dacă nu – nu va fi acordat. Pentru creditele aprobate, în funcţie de acelaşi indicator sumativ, se vor forma şi condiţiile contractului. Pentru un indicator performant dobânda va fi mai mică, iar pentru unul mediu – mai mare.

Termenul de Z-analiză a fost introdus de Altman, Haldeman, Narayanan în anul 1977. Ei au constatat că următorii şapte parametri fac deosebirea dintre firmele profitabile şi cele mai puţin profitabile:

• Venitul de pe urma acordării creditelor; • Stabilitatea profitului; • Deservirea datoriilor; • Cumularea profitului; • Lichiditatea; • Capitalizarea; • Mărimea portofoliului de credite. Aceşti parametri sunt utili şi la determinarea profitului

scontat, a riscului sau a variaţiei profitului, posibilităţii debitorului de a-şi onora obligaţia de plată, profitului pe termen lung, a lichidităţii, a legăturii dintre capitalul acţionar şi credite, a mărimii portofoliului creditar.

102

Acest model conţine cinci ecuaţii, soluţionarea cărora ajută la gestionarea eficientă a portofoliului creditar:

;1vetotal_acti

circulantcapitalul_=X

;2vetotal_acti

terepartizaprofitul_n=X

;vetotal_actirutprofitul_b=3X

;4riitotal_dato

apitaluluipiaţă_al_cpreţul_de_=X

;__5

activetotalcreditetotalX =

Modelul Z-analiză foloseşte metode statistice sau analiza

multilaterală. Forma liniară a acestui model este:

Z = 1.2X1+ 1.4X2+ 3.3X3+ 0.6X4+ 1.0X5

Interpretarea dată de Altman scorului „Z” a fost următoarea:

Z < 1,8 – starea de faliment este inevitabilă; Z > 2,7 – situaţia financiară este bună şi banca poate avea

încredere în firma respectivă, ca fiind solvabilă următorii doi ani;

1,8 < Z < 2,7 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate, apropiate de pragul falimentului. Relansarea activităţii unei firme, aflate în această situaţie, se poate face dacă adoptă o strategie financiară corespunzătoare.

103

Exemplul 4.5.1 Societatea comercială „Julia” SRL are deschis cont la

Banca X şi doreşte să contracteze credite, prezentând următoarele date financiare la 31 decembrie anul Y:

Nr. crt. Indicatorii Valoarea

(mii lei) 1. Capitalul circulant 1224502. Cifra de afaceri 2745503. Total Activ 4001004. Profitul reinvestit 152505. Profitul brut (înainte de impozitare) 357006. Dobânzile plătite 53507. Datoriile pe termen lung (peste 1an) 607008. Capitalizarea bursieră 59100

Calculaţi, după modelul Altman, punctajul Z, pentru a

stabili eventuala apariţie a falimentului şi, respectiv, a riscului de rambursare a creditelor angajate.

Rezolvare:

Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1,5X5

30,0400100122450

__1 ===activetotalcirculantcapitalulX

038,0400100152502 ====

vetotal_actieinvestitprofitul_r

vetotal_actiterepartizaprofitul_nX

=+

==veTotal_acti

nzilorplata_dobâimpozitareână_laprofitul_pveTotal_actirutprofitul_b

3X

10,0400100

535035700=

+=

==riiTotal_dato

apitaluluipiaţă_al_cpreţul_de_4X

104

97,06070059100

===lungpe_termen_Datoriile_

rărea_bursieCapitaliza

68,0400100274550

___

__5 ====

activeTotalafacerideCifra

activeTotalcrediteTotalX

Z = (1,2*0,3) + (1,4*0,038) + (3,3*0,10) + (0,6*0,97) + (1,5*0,68)=2,37

Concluzie: Valoarea punctajului Z, după modelul lui Altman, pentru

Societatea Comercială „Julia” SRL constituie 2,37, respectiv, este cuprinsă în intervalul 1,8 < Z < 2,7, ceea ce reflectă o situaţie financiară dificilă, cu performanţe vizibil diminuate, apropiate de pragul falimentului. Relansarea activităţii unei firme, aflate în această situaţie, se poate face dacă adoptă o strategie financiară corespunzătoare.

Aplicaţii Problema 1 Determinaţi fondul de risc real al portofoliului de credite al

băncii Y, dacă fondul de risc, prognozat pentru acest portofoliu, este în mărime de 50000 u.m.

Efectuaţi analiza calitativă a portofoliului de credite al băncii.

Nr. crt. Clasificarea creditelor Suma creditului

(lei) 1. Standard 37 542 6892. Supravegheat 32 681 1663. Substandard 1 265 8124. Dubios 32 6595. Compromis 5 482 367

105

Problema 2 Conform informaţiei oferite de banca comercială, analizaţi



mii lei Suma creditelor 5 413 658 Plăţile din dobândă 384 159Încasările din dobândă

658 104 Cheltuielile operaţionale

298 304

Profitul creditar 985 248 Cheltuielile creditare neperformante

12 652

Total active 84 657 671 Total datorii 6 218 442 Problema 3 Calculaţi fondul de risc global al portofoliului de credite al

băncii comerciale X, dacă:

Nr. crt. Clasificarea creditelor Suma creditului (lei) 1. Standard 3 579 4232. Supravegheat 2 981 221 3. Substandard 913 5464. Dubios 124 1875. Compromis 150 500 Problema 4 Societatea Comercială „Soarele” SRL are deschis cont la


Nr. crt. Indicatorii Suma (mii lei)

1. Capitalul circulant 2358922. Cifra de afaceri 4586203. Total Activ 3985004. Profitul reinvestit 142005. Profitul brut (înainte de impozitare) 352006. Dobânzile plătite 48907. Datoriile pe termen lung (peste 1an) 621008. Capitalizarea bursieră 59900

106

Calculaţi, după modelul Altman, punctajul Z, pentru a stabili eventuala apariţie a falimentului şi, respectiv, a riscului de nerambursare a creditelor angajate.

Problema 5 În baza informaţiei privind dezvăluirea creditară a băncii

comerciale, determinaţi structura portofoliului de credite:

Tipul creditului

Num

ărul

cr

edite

lor

acor

date

Su

ma

cred

itelo

r ac

orda

te, m

ii le

i

Rat

a m

edie

a

dobâ

nzii,

%

Creditele acordate agriculturii 45 89 648,9 21,10Creditele acordate industriei/comerţului 145 86 780,5 21,58Creditele acordate industriei energetice 5 5 640,6 22,08Creditele acordate pentru construcţia drumurilor 1 0,0 0,00Creditele acordate pentru imobil 5 3 007,0 22,01Creditele de consum 365 15 009,5 21,83Creditele acordate Guvernului 0 0,0 0,00Creditele acordate băncilor 6 0,0 0,00Creditele acordate pentru construcţia funciară 0 7 662,1 21,66Total credite Tipul clientului Creditele acordate persoanelor fizice 357 95 327,5 21,65Creditele acordate persoanelor juridice 215 78 421,1 21,83

Problema 6 Determinaţi fondul de risc real al portofoliului de credite al

băncii Y, dacă fondul de risc, prognozat pentru acest portofoliu, este în mărime de 50000 u.m. Efectuaţi analiza calitativă a portofoliului de credite al băncii.

Clasificarea creditelor Suma creditelor, lei

Standard Supravegheat Substandard Dubios Compromis

316 512 1054 152 375

879 320651 345518 953

107




mii lei Suma creditelor 2 479 260 Plăţile din dobândă 8 594Incasările din dobândă 341 907 Cheltuielile operaţionale 150 454 Total active 3 787 654

Cheltuielile creditare neperformante 65 327

Problema 8 Calculaţi fondul de risc global al portofoliului de credite al

BC „X”, dacă:

Nr. crt. Clasificarea creditelor Suma creditului, lei 1. Standard 4 326 521 8152. Supravegheat 75 324 7973. Substandard 62 743 856 4. Dubios 3 842 3575. Compromis 1 951 258

Problema 9 Societatea Comercială „Soarele” SRL are deschis cont la


Nr. crt. Indicatorii Mii lei

1. Capitalul circulant 4869012. Cifra de afaceri 3987653. Total Activ 5415734. Profitul reinvestit 211075. Profitul brut (înainte de impozitare) 485166. Dobânzile plătite 59847. Datoriile pe termen lung (peste 1an) 746538. Capitalizarea bursieră 62408

108

Calculaţi, după modelul Altman, punctajul Z, pentru a stabili eventuala apariţie a falimentului şi, respectiv, a riscului de rambursare a creditelor angajate.

Problema 10 În baza indicatorilor prezentaţi de banca comercială, faceţi

o analiză privind reducerile pentru credite şi calitatea portofoliului de credite al băncii:

Indicatorii 31.12.1998 31.12.1999

1. Capitalul Normativ Total 626 014 585 717 855 9542. Portofoliul de credite 2 479 260 559 2 615 008 4683. Reducerile pentru pierderi la credite 103 350 000 139 700 276I II

Problema 11 Societatea Comercială „Vista” SRL are deschis cont la

Banca ABC şi doreşte să contracteze credite, prezentând următoarele date financiare la 31 decembrie anul Y:


(mln lei) 1. Capitalul circulant 8 9002. Cifra de afaceri 25603. Total Activ 140004. Profitul reinvestit 25695. Profitul brut (înainte de impozitare) 35696. Dobânzile plătite 84567. Datoriile pe termen lung (peste 1an) 98528. Capitalizarea bursieră 269

Calculaţi, după modelul Altman, punctajul Z, pentru a

stabili eventuala apariţie a falimentului şi, respectiv, a riscului de rambursare a creditelor angajate.

Problema 12 Determinaţi surplusul sau deficitul rezervei pentru pierderi

109

la credite, având următoarele date: 1. Rezerva efectiv formată – 280 mii lei; 2. Creditele clasificate la 01.01.04;

a) standarde – 2000 mii lei; b) supravegheate – 150 mii lei; c) substandarde – 85 mii lei; d) dubioase – 35 mii lei; e) compromise – 15 mii lei.

Determinaţi gradul global de expunere la risc al portofoliului creditar.


portofoliul de credite după gradul de profitabilitate al portofoliului creditar şi rentabilitatea fiecărui credit:

Indicatorii Valoarea,mii lei Indicatorii Valoarea,

mii lei Suma creditelor 3 479 260 Plăţile din dobîndă 18 594Incasările din dobândă 1 341 907 Cheltuielile operaţionale 1 150 454 Total active 4 787 654

Cheltuielile creditare neperformante

165 327

Problema 14 Societatea Comercială „Visto” SRL are deschis cont la

Banca J şi doreşte să contracteze credite, prezentând următoarele date financiare la 31 decembrie anul Y:


(mln lei) 1. Capital circulant 5002. Cifra de afaceri 59003. Total Activ 1568504. Profit reinvestit 25005. Profit brut (înainte de impozitare) 589006. Dobânzi plătite 25607. Datorii pe termen lung (peste 1an) 1890008. Capitalizarea bursieră 5600

110

Calculaţi, după modelul Altman, punctajul Z, pentru a stabili eventuala apariţie a falimentului şi, respectiv, a riscului de rambursare a creditelor angajate.

5. Analiza eficienţei activităţii bancare 5.1. Componentele principale ale performanţei bancare Performanţele bancare – suma indicatorilor de

profitabilitate, lichiditate şi solvabilitate, care permit de a se concluziona despre poziţia băncii pe piaţă şi realizările acesteia.

Indicatorii de apreciere a performanţelor bancare au o mare expresivitate, reflectând o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficienţa operaţională şi managerială etc. Aceşti indicatori rezultă din datele contabile, care reflectă perioada de referinţă .

Analizând indicatorii performanţelor bancare prezentaţi de literatura de specialitate, s-a realizat gruparea lor, în funcţie de principalele direcţii şi obiective ale managementului bancar. Astfel, se pot departaja următoarele grupe de indicatori:

• indicatorii pentru aprecierea eficienţei de ansamblu a activităţii bancare;

• indicatorii pentru evaluarea calităţii activelor; • indicatorii pentru aprecierea solvabilităţii şi lichidităţii; • indicatorii pentru aprecierea profitabilităţii şi

rentabilităţii; • indicatorii pentru analiza veniturilor şi costurilor

bancare. Stabilirea indicatorilor de performanţă, care urmează a fi

utilizaţi şi aria lor de aplicabilitate, este o cerinţă esenţială a unei analize corecte a activităţii, în caz contrar, existând riscul unor concluzii eronate care pot să influenţeze, în mod negativ, activitatea. Deşi urmărirea unui anumit indicator, luat izolat, se poate dovedi, uneori, folositoare, în special, pentru a-i analiza

111

evoluţia, concluziile generale asupra unei activităţi nu pot fi trase decât prin analiza unui set caracteristic şi suficient de larg de indicatori de performanţă care să evidenţieze faţetele multiple ale unei activităţi complexe, precum este activitatea bancară. Şi pentru că în capitolele anterioare s-a realizat o analiză a indicatorilor de lichiditate, de calitate a activelor, de solvabilitate (analiza capitalului), acest capitol va fi destinat analizei profitabilităţii bancare, a veniturilor şi costurilor unei bănci.

5.2. Analiza veniturilor bancare Veniturile bancare sunt împărţite după mai multe criterii: • după sursa de apariţie:

- veniturile provenite din dobânzi; - veniturile non-dobândă.

• după provenienţa din posturile de bilanţ: - veniturile provenite din portofoliul de credite; - veniturile provenite din portofoliul investiţional; - veniturile provenite din taxe şi comisioane; - alte venituri provenite din activitatea bancară

(diferenţele pozitive de curs valutar). • după caracterul veniturilor:

- veniturile cu caracter permanent – aduse de portofoliul de credite, investiţional şi comisioane;

- veniturile cu caracter aliatorii – veniturile din vânzarea gajului, diferenţe de curs valutar.

Analiza veniturilor bancare se face după următoarele criterii:

1) după volum – este benefică creşterea volumului de venituri în dinamică, indiferent de structura lui;

2) după structură – se analizează structura veniturilor în volum total, determinându-se tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă;

3) în dinamică – evoluţia activelor atât în volum, cât şi în

112

structură; 4) analiza factorială – determinarea factorilor care au dus

la creşterea sau diminuarea veniturilor. În cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se

modelează 2 factori cu caracter intern: - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile; - posibilitatea creşterii ratei dobânzii la activele existente. Sub incidenţa primului factor rezultatul financiar va fi:

11 *)( −−−=∆ ttt iAAV , unde: ∆V – variaţia încasărilor din dobânzi; At – cantitatea de active, bonificate cu dobândă la

momentul de referinţă; At-1 – cantitatea de aceleaşi active la momentul de timp

anterior studiului; it-1 – dobânda practicată la momentul de timp anterior

studiului. Sub incidenţa celui de-al doilea factor:

11 *)( −−−=∆ ttt AiiV , unde it – dobânda practicată la momentul de referinţă.

Influenţa cumulată a ambilor factori, care poartă denumirea de variaţia mixului

)(*)( 11 −− −−=∆ tttt AAiiM Modificarea mixului bancar nu poate fi determinată ca

suma influenţelor ambilor factori, ea fiind prezentă mai mult ca o rezonanţă a modificărilor încasărilor, în urma variaţiei ratei de dobândă şi a soldurilor restante de active.

Concluzii deduse din modelarea analizei factoriale: 1) modelul factorial poate determina ce parametri şi în ce

măsură influenţează profitul bancar; 2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de

creşterea volumului activelor profitabile şi de posibilităţile de creştere a ratelor dobânzii la activele

113

bancare; 3) banca poate majora profitul său nu numai prin creştere

activelor profitabile, dar şi prin modificarea ponderii diferitelor tipuri de active în total portofoliu, astfel încât activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare.

Exemplul 5.2.1 Sunt prezentate următoarele date:

Perioada Activele profitabile Dobânda Încasările din

dobânzi Perioada I 100 000 10% 10 000Perioada II 125 000 12% 15 000

Să se determine căror factori i se datorează creşterea

încasărilor din dobânzi. Rezolvare: 1. Determinăm variaţia încasărilor din dobânzi:

∆ V = Vt – Vt-1 = 15000 –10000 = 5000 2. Determinăm creşterea încasărilor din dobânzi sub

incidenţa variaţiei activelor profitabile:

11 *)( −−−=∆ ttt iAAV = (125000 – 100000) * 0,1 = 2500 3. Determinăm ponderea factorului creşterii activelor

profitabile în ∆V:

%50%100*50002500

=

Deci, sub incidenţa acestui factor (creşterea activelor profitabile) s-a produs 50% din creşterea venitului din dobânzi.

4. Estimăm creşterea încasărilor din dobânzi sub incidenţa factorului creşterii ratei dobânzii:

114

11 *)( −−−=∆ ttt AiiV = (0,12 – 0,10)* 100 000 = 2000 5. Determinăm ponderea factorului creşterii ratei de

dobândă în ∆V:

%40%100*50002000

=

Se observă că creşterea ratei de dobândă a adus 40% din ∆V, celelalte 10% se datorează influenţei cumulative a ambilor factori.

6. Estimăm creşterea încasărilor din dobânzi sub incidenţa

cumulativă a ambilor factori: )(*)( 11 −− −−=∆ tttt AAiiM =

= (125000–100000)* (0,12–0,10) = 500

Ponderea: %10%100*5000500

=

Variaţia cumulativă a ambilor factori se numeşte mix bancar.

Concluzie: Analiza factorială a variaţiei încasărilor din dobânzi denotă

că aceasta s-a datorat, în cea mai mare parte (50%), incidenţei factorului creşterii activelor profitabile. Majorarea dobânzilor a influenţat creşterea veniturilor din dobânzi cu 40%, celelalte 10% se datorează influenţei cumulative a ambilor factori.

5.3. Analiza cheltuielilor bancare Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional

profitul bancar, de aceea, analizei lor li se va acorda o atenţie sporită, pentru a găsi posibilităţile de micşorare a volumului lor.

Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii:

115

1. În funcţie de sursa de provenienţă a cheltuielilor, deosebim:

• cheltuielile cu dobândă (dobânda lor este considerabilă în total cheltuieli bancare);

• cheltuielile non-dobândă. 2. În funcţie de structura bilanţului, cheltuielile se

divizează în: • cheltuielile operaţionale privind atragerea resurselor

şi gestiunea lor; • cheltuielile privind gestiunea portofoliului hârtiilor

de valoare; • cheltuielile necesare pentru asigurarea funcţionării

băncii: - cheltuielile cu salariile; - cheltuielile de amortizare a mijloacelor fixe; - alte cheltuieli de gospodărire.

• alte cheltuieli bancare: - penalităţile achitate de bancă; - diferenţele negative de curs valutar; - plăţile pentru reţelele de transmitere a

informaţiei. Cheltuielile se analizează după structură, pondere, prin

analiza statică şi dinamică, precum şi analiză factorială. Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea

posibilităţilor de micşorare a cheltuielilor, cu dobânzi şi determinarea factorilor care influenţează volumul cheltuielilor cu dobândzi. Se presupune că cheltuielile cu dobânzi sunt influenţate de 2 factori:

- volumul resurselor bonificate cu dobândă; - rata dobânzii plătită la aceste resurse. Sub incidenţa primului factor rezultatul financiar va fi:

11. *)( −−−=∆ tttdob iPPCh ,

unde:

116

∆ Chdob. – variaţia cheltuielilor aferente dobânzilor; Pt – cantitatea de resurse atrase, bonificate cu dobândă la

momentul de referinţă; Pt-1 – cantitatea de aceleaşi pasive la momentul de timp

anterior studiului; it-1 – dobânda practicată la momentul de timp anterior

studiului. Sub incidenţa celui de-al doilea factor:

11. *)( −−−=∆ tttdob PiiCh , unde it – dobânda practicată la momentul de referinţă.

Influenţa cumulată a ambilor factori, care poartă denumirea de variaţia mixului:

)(*)( 11. −− −−=∆=∆ ttttdob PPiiMCh

Concluzii deduse din modelarea analizei factoriale: 1) cheltuielile bancare cu dobânzile pot fi diminuate, prin

alegerea unor resurse mai ieftine (sub influenţa factorului II);

2) se pot diminua cheltuielile cu dobânzi, prin implicarea mai activă a resurselor proprii în finanţarea activelor şi reducerea volumului de resurse atrase din finanţarea activelor profitabile.

Exemplul 5.3.1 Sunt prezentate următoarele date:

Perioada Resursele atrase

bonificate cu dobândă

Dobânda Cheltuielile cu dobânzi

Perioada I 100 000 8 % 8 000Perioada II 130 000 9 % 11 700

Să se determine căror factori i se datorează creşterea

cheltuielilor cu dobânzi.

117

Rezolvare: 1. Determinăm variaţia cheltuielilor cu dobândzi:

)( 1. −−=∆ ttdob ChChCh = 11700 – 8000 = 3700 2. Determinăm creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor

sub incidenţa variaţiei volumului resurselor atrase bonificate:

11. *)( −−−=∆ tttdob iPPCh = (130000 – 100000)*0,08 = 2400 3. Determinăm ponderea primului factor în variaţia

cheltuielilor cu dobânzi:

%8,64%100*37002400

=

Deci, sub incidenţa acestui factor (creşterea volumului resurselor atrase bonificate) s-a produs 64,8% din creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor.

4. Estimăm creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor sub

incidenţa factorului creşterii ratei dobânzii plătită la aceste resurse:

11. *)( −−−=∆ tttdob PiiCh = (0,09 – 0,08)* 100 000 = 1000 5. Determinăm ponderea factorului creşterii ratei de

dobândă în variaţia cheltuielilor aferente dobânzilor:

%27%100*37001000

=

Se observă că creşterea ratei de dobândă a adus 27% din ∆ Chdob., celelalte 8,2% se datorează influenţei cumulative a ambilor factori.

6. Estimăm creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor sub incidenţa cumulativă a ambilor factori:

)PP(*)ii(MCh 1tt1tt.dob −− −−=∆=∆ = = (130000 – 100000)* (0,09 – 0,08) = 300

118

Ponderea: %2,8%100*3700300

=

Variaţia cumulativă a ambilor factori se numeşte mix bancar.

Concluzie: Analiza factorială a variaţiei cheltuielilor aferente

dobânzilor denotă că aceasta s-a datorat, în cea mai mare parte (64,8%), incidenţei factorului creşterii volumului resurselor bonificate cu dobândă. Majorarea dobânzilor plătite la aceste resurse a influenţat creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor cu 27%, celelalte 8,2% se datorează influenţei cumulative a ambilor factori.

5.4. Calcularea indicatorilor de performanţă bancară Optimizarea raportului dintre veniturile şi costurile băncii,

care influenţează, în mod direct, profitul bancar, căile de realizare a profitului, cuantumul acestuia şi factorii, care acţionează direct asupra eficienţei sunt apanajul managementului bancar.

Analiza profitabilităţii reprezintă un obiectiv foarte important al managementului bancar care vizează:

- optimizarea resurselor şi plasamentelor băncii; - optimizarea decontărilor intra şi interbancare; - raţionalizarea cheltuielilor de funcţionare; - încasarea la timp a dobânzilor calculate; - promovarea unor produse şi servicii bancare noi; - atragerea de clienţi noi, profitabili. Evaluarea profitabilităţii unei bănci comerciale se bazează

pe indicatorii profitabilităţii bancare, indicatorii cu o mare expresivitate, care reflectă o multitudine de aspecte privind gradul de realizare a profitului.

Practica bancară internaţională utilizează o serie de indicatori, care stabilesc nivelurile profitabilităţii pentru o

119

bancă şi care reprezintă elementele, ceea ce literatura de specialitate occidentală denumeşte, în mod obişnuit, analizei venitului. Principalii indicatori ai acestei analize sunt:

- rentabilitatea capitalului, determinată ca raportul dintre venitul net şi capitalul propriu şi exprimă eficienţa utilizării capitalului propriu;

- rentabilitatea activelor, determinată ca raportul dintre venitul net şi activele totale şi exprimă eficienţa utilizării activelor;

- multiplicatorul capitalului, definit ca raportul dintre activele totale şi capitalul propriu şi arată eficienţa globală a utilizării capitalului propriu;

- rata profitului net, indicator ce reprezintă procentul de profit realizat din veniturile totale din operaţii;

- gradul de utilizare a activelor, definit ca raportul dintre venitul total din operaţii şi totalul activelor.

Schematic esenţa acestei analize se prezintă astfel: Rentabilitatea capitalului propriu ROE reflectă

eficienţa cu care managementul utilizează capitalul investit în bancă.

ROE

Rentabilitatea activelor

Rata profitului net

Gradul de utilizare a activelor

Analiza capitalului propriu

Marja netă din dobânzi

Gestiunea corelată a activelor şi pasivelor

Analiza veniturilor şi cheltuielilor

Multiplicatorul capitalului

Marja netă non-dobândă

120

Indicatorul se determină astfel:

%100*__propriuCapitalulbrutprofitul

=ROE ,

sau pentru a efectua analiza băncilor din diferite sisteme fiscale:

%100*_

_propriuCapitalul

netprofitul=ROE

Acest raport, care determină şi rata de recuperare a investiţiei acţionarilor, trebuie comparat cu rata medie a dobânzii la depunerile pe termen şi, bineînţeles, cu rata inflaţiei aferente perioadei supuse analizei. Mărimea tipică a acestui indicator în ţările dezvoltate este de aproximativ 10-12%.

O rată a rentabilităţii financiare mai ridicată poate fi efectul unui capital mic, sau expresia capacităţii crescute de a obţine prin împrumut resurse suplimentare.

Satisfacerea acţionarilor impune ca rata de recuperare a investiţiei să fie mai mare decât rata medie a dobânzii ajustată cu rata inflaţiei.

Rentabilitatea activelor ROA reflectă capacitatea managementului băncii de a folosi eficient resursele de care dispune banca, în scopul maximalizării profitului.

Indicatorul se calculează astfel:

%100*_Activele

netprofitul=ROA

Pentru o comparativitate a două sau mai multe bănci din diferite sisteme fiscale, se va utiliza:

%100*_Activele

brutprofitul=ROA

Această rată dă o apreciere generală a profitabilităţii bancare. În ţările dezvoltate mărimea tipică a acestei rate este de 0,5-1%. Băncile de dimensiuni foarte mari, de obicei, înregistrează rate mici.

121

În ceea ce priveşte semnificaţia potenţială a acestui indicator, se poate de menţionat că:

- un trend în scădere arată că banca este în dificultate; - un trend în creştere este expresia unor rezultate

pozitive, dar poate fi şi expresia unui risc excesiv de către bancă.

Multiplicatorul capitalului (EM) este inversul solvabilităţii patrimoniale sau efectului de pârghie, arătând şi gradul de îndatorare al băncii, respectiv, de câte ori sunt mai mari activele decât capitalul propriu:

propriuCapitalulActiveleEM

_=

Denumirea de multiplicator al capitalului presupune câte unităţi de activ sunt generate de o unitate de capital propriu. Prin această interpretare indicatorul este unul de rentabilitate, activele fiind efectul, iar capitalul propriu-efortul. Acest indicator reflectă capacitatea managementului de a concura cu celelalte bănci privind atragerea sumelor disponibile din economie, ştiut fiind faptul că cu cât o bancă poate atrage mai multe resurse, cu atât rentabilitatea sa va fi mai mare.

Rata profitului net (Rpn), reprezintă raportul dintre profitul net şi veniturile din exploatare, arată, de fapt, care este raportul între cheltuielile şi veniturile din exploatare, precum şi eficienţa acestor cheltuieli aferente gestionării resurselor şi plasamentelor, a riscurilor şi asigurării funcţionării băncii:

%100*eraţionalvenitul_op

etprofitul_n=pnR

Gradul de utilizare a activelor (GUA), respectiv, raportul dintre veniturile din exploatare şi activele totale, ceea ce arată capacitatea conducerii de a investi în activele care produc venituri.

122

%100*rofitabileAvtivele_peraţionalVenitul_op

=GUA

Pe lângă aceşti indicatori, care sintetizează performanţa activităţii băncii, a mai fost menţionat în capitolele anteriore şi indicatorul NIM.

Marja netă a dobânzii (NIM), care reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile cu dobândă raportat la activele valorificabile (profitabile, lucrative etc.). Mărimea marjei ne arată capacitatea managementului de a controla structura activelor purtătoare de dobânzi şi de a urmări asigurarea finanţării cu resurse purtătoare de dobânzi cât mai mici. În general, marja netă a dobânzii variază între 3-10%.

%100*rofitabileActivele_p

nzile_cu_dobaCheltuielizi_din_dobânVeniturile −=NIM

Spreadul, care reprezintă diferenţa dintre dobânda medie activă calculată ca raportul dintre venitul din dobânzi şi activele purtătoare de dobândă, şi dobânda medie pasivă calculată ca raportul dintre cheltuielile cu dobânzi şi pasivele purtătoare de dobândă. Spreadul măsoară eficacitatea funcţiei de intermediere a băncii, în ceea ce priveşte atragerea şi plasarea de bani, precum şi intensitatea concurenţei pe piaţă.

Cu cât concurenţa este mai acerbă, cu atât spreadul tinde să se reducă, ceea ce forţează managementul să găsească căi şi mijloace prin care să se majoreze venitul din serviciile bancare şi să reducă cheltuielile de funcţionare. Mărimea indicatorului depinde atât de costul resurselor atrase, cât şi de utilizarea lor în plasamente cu dobânzi cât mai mari, dar şi cât mai sigure, deoarece în calcul se iau veniturile realizate.

%100*%100*rse_atraseTotal_resu

nzile_cu_dobâCheltuielirofitabileActivele_p

zi_din_dobânVeniturile−=SPREAD

123

Exemplul 5.1.1 Sunt prezentate următoarele date din activitatea unei bănci

(mln lei):

Indicatorii Valoarea Indicatorii ValoareaProfitul net 34 Veniturile din dobânzi 1875Activele totale 15765 Cheltuielile cu dobânzi 1210Veniturile din operaţiunile cu HV

21 Activele lucrative 12612

Total datorii 14440 Capitalul social 14Venitul non-dobândă 501 Cheltuielile non-

dobândă 685

Rezervele în fondurile obligatorii

930 Rezervele din profit 381

Determinaţi: - rentabilitatea capitalului propriu; - rentabilitatea activelor totale; - rentabilitatea activelor lucrative ale băncii. Rezolvare: 1. Calculăm rentabilitatea capitalului propriu ROE:

ROE = %100*_

_propriuCapitalul

netprofitul

Capitalul propriu = Suma rezervelor + Capitalul social = = 930+381+14 = 1325

Sau/şi Capitalul propriu = Total active – Total datorii = 15765 –

– 14440=1325

ROE = %100*1325

34 = 2.57%

2. Calculăm rentabilitatea activelor totale ROA:

ROA = %100*_Activele

netprofitul = %100*15765

34 = 0.22%

124

3. Calculăm rentabilitatea activelor lucrative ROA:

ROA = %100*_

_lucrativeActivele

netprofitul = %100*12612

34 = 0.27%

Concluzie: Rentabilitatea capitalului propriu al băncii

creează posibilităţi de comparaţie între mai multe bănci, cu diferite grade de capitalizare. Este normal pentru o bancă ca ROE în dinamică să crească. ROE demonstrează eficienţa utilizării capitalului propriu sau câte unităţi de profit net au fot create de o unitate de capital propriu. ROA este indicatorul care determină câte unităţi de profit net au fost create de activele băncii comerciale.

Comparând rezultatele obţinute cu mărimea tipică ale acestor rate în sistemul bancar, putem vorbi despre o rentabilitate scăzută a capitalului şi activelor băncii analizate.

Exemplul 5.1.2 Calculaţi rentabilitatea activelor băncii ROA şi marja

relativă din dobânzi (spread), în baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 79 mln lei; - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei; - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei; - Total active – 30105 mln lei; - Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei; - Pasivele pentru care se achită dobânda – 21500 mln lei; - Capitalul propriu – 2050 mln lei. Rezolvare:

1. %26,030105

79%100*_

_===

activeTotalnetofitulROA Pr

2. −= %100*SPREADrofitabileActivele_p

zi_din_dobânVeniturile

125

%100*nzichit._dobâpasivele_anzile_cu_dobâCheltuieli

−

%4,4%26,9%66,13100*215001993100*

231003156

=−=−=SPREAD

Concluzie: în cadrul băncii analizate ROA este egal cu

26%, ceea ce înseamnă că activele totale ale băncii au generat 26% profit net. Marja relativă din dobânzi egală cu 4,4% este pozitivă şi reflectă gestiunea eficientă a activelor profitabile, care, în afară de acoperirea cheltuielilor aferente dobânzilor, generează şi profitul aferent dobânzilor încasate.

Exemplul 5.1.3 Calculaţi rentabilitatea capitalului şi marja netă din

dobânzi (NIM), în baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 79 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 3156 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1993 mln lei - Total active – 30105 mln lei - Activele productive (profitabile) – 23100 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 21500 mln lei - Capitalul propriu – 2050 mln lei Rezolvare:

%85,3%100*205079100* ===

propriuCapitalul_etProfitul_nROE

%100*roductiveActivele_p

e_dobânziile_aferentCheltuielinzileerent_dobâVenitul_afNIM −

=

%03,5%100*23100

19933165=

−=NIM

126

Concluzie: ROE este indicatorul de rentabilitate a capitalului propriu, adică o unitate de capital propriu, care generează băncii analizate 3,85% profit net. NIM este indicatorul, care înregistrează creşterea sau diminuarea profitului bancar.

5.5. Calcularea relaţiei cauzale a indicatorilor de

performanţă bancară Între indicatorii de rentabilitate a capitalului (ROE) şi

rentabilitatea activelor (ROA) există următoarea relaţie cauzală:

%100*)*(%100*_

* EMROApropriuCapitalul

ActiveleROAROE ==

Relaţia este cunoscută şi sub denumirea de modelul Du Pont.

Rentabilitatea activelor (ROA) reprezintă raportul dintre profitul net şi activul bilanţier. Având în vedere că profitul net rezultă din veniturile obţinute din valorificarea activelor, acest indicator se poate descompune în alţi indicatori, astfel:

- rata profitului net (Rpn), respectiv, raportul dintre profitul net şi veniturile din exploatare, care arată, de fapt, care este raportul dintre cheltuielile şi veniturile din exploatare, precum şi eficienţa acestor cheltuieli aferente gestionării resurselor şi plasamentelor, a riscurilor şi asigurării funcţionării băncii;

- gradul de utilizare a activelor (GUA), respectiv, raportul dintre veniturile din exploatare şi activele totale, ceea ce arată capacitatea conducerii de a investi în activele care produc venituri.

EMRpnGUAROE **= Produsul celor doi indicatori (GUA şi Rpn) reprezintă

ROA care, prin aceste două componente, este o apreciere generală a profitabilităţii băncii.

127

Mărimea multiplicatorului (EM) este restricţionată de reglementările privind solvabilitatea bancară.

Corelaţia indicatorilor în cadrul formulei Du Pont oferă managementului bancar posibilităţi de a desprinde elementele, care ajută la luarea unor decizii care trebuie să îmbunătăţească eficienţa activităţii bancare.

Astfel, mărimea multiplicatorului capitalului ajută managementul să ia decizii în următoarele domenii:

- ce surse de finanţare trebuie utilizate cu precădere (cele proprii sau cele atrase);

- cum trebuie promovate produsele şi serviciile destinate atragerii clienţilor;

- care sunt şansele şi costul unei noi emisiuni de acţiuni; - ce dividende trebuie plătite acţionarilor. Din această relaţie se poate concluziona că o bancă, chiar

dacă are un ROA scăzut, poate obţine un ROE mare, prin folosirea maximă a resurselor atrase şi folosirea minimă a capitalului propriu, cu alte cuvinte, cu cât multiplicatorul capitalului (EM) este mai mare, cu atât ROE este mai mare.

Deci, în timp ce eficienţa reprezentată de ROA scade, banca trebuie să-şi asume riscul de îndatorare, în aşa fel, încât să mulţumească acţionarii.

Exemplul 5.2.1 Calculaţi multiplicatorul capitalului (EM), dacă:

- ROE constituie 16,65%; - Profitul băncii după impozitare – 9,2 mln lei; - gradul de utilizare a activelor (GUA) – 12,6%; - veniturile operaţionale totale – 108,9 mln lei. Urmăriţi relaţia cauzală a indicatorilor de performanţă

bancară. Rezolvare: 1. Utilizând relaţia cauzală dintre indicatorii de

128

performanţă bancară, deducem formula de calcul a multiplicatorului capitalului (EM):

ROE = ROA* EM sau ROE = GUA * Rpn * EM,

unde: EM – multiplicatorul capitalului; GUA – gradul de utilizare a activelor; Rpn – rata profitului net.

._totale_operaţionVeniturilepozitareet_după_improfitul_nRpn =

Înlocuind rata profitului net cu formula de calcul a

acestuia, vom obţine următoarea relaţie:

EM*._totale_operaţionveniturilepozitareet_după_improfitul_n*GUAROE =

Respectiv, multiplicatorul capitalului băncii se va calcula

după cum urmează:

GUAtotaleoperationveniturile

impozitaredupănetprofitulROEEM

*_._

___=

Sau

GUARpnROEEM

*=

2. Calculăm multiplicatorul capitalului băncii (EM). Se

operează în coeficienţi:

15,640,126*

108,99,2

0,1665==EM

129

Concluzie: Multiplicatorul capitalului este indicatorul care determină

procesul de utilizare a capitalului sau a activelor curente, altfel spus, câte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu.

În cazul nostru, o unitate a capitalului propriu a generat 15,64 unităţi de active curente.

Aplicaţii Problema 1 Să se determine rentabilitatea activelor şi marja relativă

bancară, dacă: (mln lei)

Indicatorii Valoarea Indicatorii ValoareaProfitul net 420 Cheltuielile cu dobânzi 3240Activele totale 36500 Activele lucrative 23500 Total datorii 16540

Acţiunile în circulaţie (cantitate)

2700

Veniturile din dobânzi 4120 Cheltuielile non-dobândă 725Venitul non-dobândă 611 Resursele atrase 16400

Problema 2 Să se determine ROE şi marja bancară netă (NIM), dacă:

(mln lei) Indicatorii Valoarea Indicatorii Valoarea

Profitul net 420 Cheltuielile cu dobânzi 3240Activele totale 36500 Active lucrative 23500Total datorii 16540 Acţiunile în circulaţie

(cantitate) 2700

Veniturile din dobânzi 4120 Cheltuielile non-dobândă 725Venitul non-dobandă 611 Resursele atrase 16400

Problema 3 Să se determine multiplicatorul capitalului şi marja relativă

absolută, utilizând datele prezentate de banca comercială:

130

(mln lei) Indicatorii Valoarea Indicatorii Valoarea

Profitul net 420 Cheltuielile cu dobânzi 3240Activele totale 36500 Activele lucrative 23500Total datorii 16540 Acţiunile în circulaţie

(cantitate) 2700

Veniturile din dobânzi 4120 Cheltuielile non-dobândă 725Venitul non-dobandă 611 Resursele atrase 16400

Problema 4 Calculaţi multiplicatorul capitalului băncii, dacă: - ROE constituie 15,25% - Profitul băncii după impozitare – 3,6 mln lei - gradul de utilizare a activelor (GUA) – 13,99% - veniturile operaţionale totale – 99,8 mln lei Urmăriţi relaţia cauzală a indicatorilor de performanţă

bancară. Problema 5 Calculaţi ROA şi marja relativă din dobânzi (SPREAD), în

baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 136 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 4671 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1556 mln lei - Total active – 39451 mln lei - Activele productive (profitabile) – 32101 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 28450 mln lei - Capitalul propriu – 7178 mln lei Problema 6 Determinaţi ROE şi marja netă din dobânzi (NIM), dacă

dispunem de următoarele date: - Profitul net după impozitare – 136 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 4671 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1556 mln lei

131

- Total active – 39451 mln lei - Activele productive (profitabile) – 32101 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 28450 mln lei - Capitalul propriu – 7178 mln lei Problema 7 Sunt prezentate următoarele date din activitatea unei bănci

(mii lei):

Indicatorii Valoarea Indicatorii ValoareaProfitul net 92 113 Veniturile din dobânzi 218 029Activele totale 4 139

228Cheltuielile cu dobânzi 82 439

Veniturile din operaţiunile cu HV

4 625 Activele lucrative 2 855 872

Total datorii 3 421 372

Capitalul social 717 855

Venitul non-dobandă 83 678 Cheltuielile non-dobandă 103 285Rezervele în fondurile legale obligatorii

12 128 Rezervele din profit 377 023

Determinaţi rentabilitatea capitalului propriu, a activelor

totale şi celor lucrative ale băncii. Problema 8 Sunt prezentate următoarele date din activitatea unei bănci

(mln lei):

Indicatorii Valoarea Indicatorii ValoareaProfitul net 34 Veniturile din dobânzi 1875Activele totale 15765 Cheltuielile cu dobânzi 1210Veniturile din operaţiunile cu HV

21 Activele lucrative 12612

Total datorii 14440 Capitalul social 14Venitul non-dobandă 501 Cheltuielile non-dobandă 685Rezervele în fondurile legale obligatorii

930 Rezervele din profit 381

132

Determinaţi rentabilitatea capitalului propriu, a activelor totale şi celor lucrative ale băncii.

Problema 9 Calculaţi ROA şi marja relativă din dobânzi (SPREAD), în

baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 250 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 4560 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1956 mln lei - Total active – 4560 mln lei - Activele productive (profitabile) – 35 000 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 29 500 mln lei - Capitalul propriu – 8 500 mln lei Problema 10 Determinaţi ROE şi marja netă din dobânzi (NIM), dacă

dispunem de următoarele date: - Profitul net după impozitare – 250 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 4560 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 1956 mln lei - Total active – 4560 mln lei - Activele productive (profitabile) – 35 000 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 29 500 mln lei - Capitalul propriu – 8 500 mln lei Problema 11 O bancă are un volum de active profitabile de 650 000 mii

lei, care sunt plasate la o dobândă medie de 15%. Să se determine cu cât vor creşte veniturile din dobânzi,

dacă: 1) activele profitabile vor creşte cu 50 000 mii lei; 2) rata de dobândă va creşte cu 5%. Să se determine şi influenţa cumulativă a ambilor factori.

133

Problema 12 O bancă are un volum de active profitabile de 350 000 mii

lei, care sunt plasate la o dobândă medie de 16%. Să se determine cum se vor modifica veniturile din

dobânzi, dacă: 1) activele profitabile vor scădea cu 50 000 mii lei; 2) rata de dobândă va creşte cu 5%. Să se determine şi influenţa cumulativă a ambilor factori. Problema 13 O bancă are un volum de resurse atrase de 800 000 mii lei,

care sunt bonificate cu o dobândă medie de 11%. Să se determine devierea cheltuielilor aferente dobânzilor,

dacă: 1) volumul de resurse va creşte cu 120 000 mii lei; 2) rata de dobândă plătită va creşte cu 2%. Să se determine şi influenţa cumulativă a ambilor factori. Problema 14 O bancă are un volum de resurse atrase de 200 000 mii lei,

care sunt bonificate cu o dobândă medie de 10%. Să se determine devierea cheltuielilor aferente dobânzilor,

dacă: 1) volumul de resurse va descreşte cu 20 000 mii lei; 2) rata de dobândă medie plătită se va micşora cu 2%. Să se determine şi influenţa cumulativă a ambilor factori. Problema 15 O bancă deţine resurse atrase în valoare de 750 000 mii lei,

care generează o dobândă medie de 12%. Se doreşte o scădere a cheltuielilor aferente dobânzilor cu

10 000 mii lei. Ce scenariu propuneţi băncii?

134

Problema 16 O bancă deţine active profitabile în valoare de 700 000 mii

lei, care generează o dobândă medie de 14%. Se doreşte o creştere a veniturilor din dobânzi cu 10 000

mii lei. Ce scenariu propuneţi băncii? Problema 17 Calculaţi multiplicatorul capitalului băncii, dacă: - ROE constituie 16,25% - Profitul băncii după impozitare – 4,6 mln lei - Gradul de utilizare a activelor (GUA) – 12,18% - Veniturile operaţionale totale – 88,8 mln lei Urmăriţi relaţia cauzală a indicatorilor de performanţă bancară. Problema 18 Calculaţi rentabilitatea capitalului şi marja netă din dobânzi

(NIM), în baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 88 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 3200 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 2890 mln lei - Total active – 35050 mln lei - Activele productive (profitabile) – 25890 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 22800 mln lei - Capitalul propriu – 3050 mln lei

Problema 19 Calculaţi rentabilitatea activelor băncii ROA şi marja

relativă din dobânzi (SPREAD), în baza următoarelor date: - Profitul net după impozitare – 90 mln lei - Veniturile aferente dobânzilor – 3500 mln lei - Cheltuielile aferente dobânzilor – 2980 mln lei - Total active – 35450 mln lei - Activele productive (profitabile) – 28890 mln lei - Pasivele pentru care se achită dobânda – 20800 mln lei - Capitalul propriu – 2890 mln lei

135

Bibliografie:

1. Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.64-65 din 02.10.97.

2. Basno C., Dardac N. Produse, costuri şi performanţe bancare. Editura Economică, Bucureşti, 2000.

3. Dănilă N., Berea A. Managementul bancar: fundamente şi orientări, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

4. Dedu V., Gestiunea bancară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

5. Dedu V., Management bancar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

6. Niţu Ion, Managementul riscului bancar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

7. Roxin L., Gestiunea ricurilor bancare, Bucureşti,1997. 8. Stoica M., Management bancar, Editura Economică,

Bucureşti, 1999. 9. Антонов Г. Н., Банковский портфель, Политиздат,

Москва, 1994. 10. Лаврушин, Банковское дело, Политиздат, Москва, 1992. 11. Насленченков Ю. «Финансовый менеджмент в

коммерческом банке», Москва, 1996. 12. Петров А. «Анализ кредитоспособности коммерчес-

кого банка», Бухгалтерия и банки №6 / 1999. 13. Полушкин В. «Анализ доходности коммерческого

банка», Банки и финансы №3 / 1998. 14. Синки В. «Управление финансами в коммерческих

банках», Москва, 1994. 15. Balduzzi P., Elton E.J., Green F.C., Economic news and

the yield curve: evidence from the U.S. Treasury market. – New-York University working paper, July 1999.

16. Beltratti A., Consiglio A., Zenios S.A. Scenario modeling for the management of international bond portfolios. – The Wharton Financial Institutions Center working paper

136

№98-20. 17. Bierwag G.O., Kaufman G.G. Coping with the risk of

interest rate fluctuations: a note. – Journal of Business, July 1977, Vol.50, No.3.

18. Burt Edwards, Руководство по кредитному менеджменту, Москва: ИНФРА-М., 1996.

19. Basle Committee on Banking Supervision. 20. Diamond Douglas W., Measuring liquidity in financial

markets, Washington, 2002. 21. McNuaghton D., Banking Institution in Development

markets,Washington, 1994. 22. Timothy W. Koch, Bank management, The Dryden Press,

a division of Holt, Rinehart and Winston, Inc. 1988. 23. Diamond Douglas W., Liquidity, banks, and markets:

effects of financial development on banks and the maturity of financial claims. – Washington, 1996.

137

Redactor – Maria Năstase Rectificare computerizată – Tatiana Vais Redactor tehnic-designer – Feofan Belicov

Semnat pentru tipar 14.02.2008 Coli de autor 6,2. Coli edit. 7,7.

Coli de tipar 8,7. Format 60 × 84 1/16. Comanda _____ Tirajul 200 ex.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM

tel. 402-986

138

Documents

management cociug.pdf