Universitatea „AL.I.Cuza”

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

STUDENTA:

ANUL III ID,

Specializarea FINANTE-BANCI

CAPITOLUL I

DESPRE DESTINATAR SI PROIECTUL DE INVESTITIE

Ca investitor strain ajuns in Romania este greu sa-ti canalizezi resursele

financiare intr-un anumit domeniu de activitate fara a avea in prealabil anumite

cunostinte despre poporul cu care urmeaza sa intri in contact pentru a incheia o facere

profitabila.

In acest caz un investitor francez ajuns in Romania trebuie sa se informeze mai

intai asupra valorile culturale ale romanilor, asupra comportamentul lor cotidian, despre

modul in care isi gestioneaza timpul, modelele cognitive, modul in care isi exprima

emotiile, modul de actiune si comunicarea non-verbala.

Investitorul francez s-a hotarat sa investeasca in potentialul cultural si valoric al

judetului ORADEA. In cadrul proiectului de investitie elaborat prin colaborarea romano-

franceza strategia culturala a pornit de la necesitatea alinierii la procedurile europene

uzitate pentru definirea unei politici culturale coerente si unitare. Tinand cont de

rezultatele obtinute in urma diagnozei sociologice si a analizei statistice realizate pe un

grup de 50 de subiecti s-a putut formula decizia de investitie .S-a hotarat sa se

investeasca intr-un hotel situat langa apele termele,hotel ce va include si un restaurant

cu specialitati frantuzesti.

In formularea acestei deciziei s-au luat in considerare si oportunitatile pe care le

ofera acest oras al Romaniei: asezarea geografica favorabila, la confluenta intre

Europa Centrala si cea de Est, ii confera judetului Oradea o larga deschidere si multiple

avantaje atat economice, cat si culturale. Totodata, fiind un spatiu de interferente, in

decursul timpului aici s-au produs transferuri etnice si culturale intre cele trei tari

invecinate. Oportunitate majora, distanta redusa intre Timisoara si puternice centre

culturale europene a fost fructificata de mediul cultural-artistic prin dezvoltarea unor

2

schimburi sustinute, ceea ce a dus la o conectare continua la valorile culturii europene.

Prin traditie, judetul Oradea este un spatiu multicultural si multietnic, in care s-au

manifestat si interferat valori ale creatiei populare si culte apartinand romanilor,

maghiarilor, germanilor, sarbilor si altor minoritati nationale. O caracteristica importanta

a traditiei culturale oradene este faptul ca viata culturala a fost promovata de

comunitate. O alta oportunitate importanta este existenta la Timisoara a unor mijloace

mass-media diversificate si cu acoperire majoritar regionala, precum: publicatii de

informare, presa vorbita, televiziunea, internetul, care reflecta fenomenul cultural in

totalitatea lui. Din pacate, nu in toate cazurile actorii culturali stiu sa-si construiasca o

relatie solida cu presa, in special datorita lipsei unor abilitati profesionale, a unei strategii

de imagine.

Proiectul cuprinde un numar de 3 asociati:directorul general,investitorul francez,2

manageri ce se vor ocupa de probleme de organizare interna,precum si un numar de 30

de angajati specializati pe diferite domenii.

Misiunea si directiile strategiei

Misiunea si directiile strategiei au fost elaborate in urma unui amplu proces

consultativ, in care au fost analizate oportunitatile si riscurile din mediul extern, punctele

tari si punctele slabe ale mediului intern.

Astfel, in urma consultarilor a fost definita o misiune strategica ambitioasa:

"dezvoltarea unei vieti culturale - diversificate si competitive la nivel european - ca

element definitoriu pentru afirmarea identitatii si coeziunii sociale a spatiului oradean".

Directiile strategice au fost identificate si mai apoi prioritizate cu ajutorul nemijlocit al

actorilor culturali si cu consultarea factorilor de decizie. Au rezultat astfel cinci directii

strategice importante:

- stimularea participarii cetatenilor la actul cultural, prin asigurarea unui mediu cultural

de calitate;

- sustinerea afirmarii unei vieti culturale diversificate;

- pastrarea si valorificarea patrimoniului si a traditiei culturale;

- mentinerea multiculturalitatii, ca element cheie al coeziunii sociale in spatiul timisean;

- integrarea culturii in circuitul national si international de valori.

3

CAPITOLUL II

METODOLOGIA SI INTERPRETATREA

Elemente ale metodologiei

Metodologia este acel Know-how prin care se poate ajunge la atingerea unui scop,

a unui scop in cercetare, in paricular si in special, ansamblu de reguli, norme, metode,

tehnici, sau practici prin care putem ajunge sa stim “cum sa facem” si cum “sa aplicam”

ceva ce stim sau am invatat, cum sa parcurgem drumul de la o idee vaga, de la o

ipoteza la o solutie, o generalizare sau o teorie stiintifica.

Metodologia

Realizeaza culegerea si tratarea datelor, analiza critica si

Interpretarea ca si formularea de propuneri de perfectionare a activitatii

Metodele folosite sunt inductia si deductia, analiza si sinteza, observatia, experimenul,

ancheta, si analiza documentara: metoda statistica, istoric-comparativa, dialectica,

experimentala, etc.

Am folosit doua demersuri de cercetare: sistemul metodologic “holistic-

contextual-calitativ” si sistemul metodologic “constructivist”. Primul sistem realizeaza

studiul prin raportare la conexiunile dintre indivizii si normele unui sistem de comunicare.

Dominantele demersului sunt acum cele care privesc circumstantele contextuale in care

se produc existenta si actiunile grupului analizat (la noi fiind vorba de noul hotel din Iasi

al unui patron francez). Al doilea sistem se bazeaza pe analiza proceselor subiective

din cadrul sistemului nostru cultural si nu a tiparelor comportamentale observabile.

Componentele individuale ale culturii se ofera astfel ca elemente de baza in constructia

sistemului teoretic. Femomenele si procesele sunt plasate prin manifestarile lor in timp

si spatiu ptintr-un demers fenomenologic. Abordarea am facut-o de tip mixt interpretativ

calitativa.

4

Am folosit aceste doua demersuri de cercetare pentru ca exista o succesiune

precizata a relatiilor sau manifestarilor din sistemul cultural analizat iar analiza acestor

am analizat-o in functie de aceasta succesiune; ipotezele avansate si metodele

constituie pot fi derivate din aplicarea unor principii si reguli teoretice generale;

interpretarea rezultatelor obtinute a putut fi facuta numai in functie si pe baza

specificitatii culturale a sistemului national si etnic; am putut sa ma situez intr-o pozitie

obiectiva fata de sistemul cultural si fata de concluzii si nu in ultimul rand intelegerea a

putut fi obtinuta prin comparatii explicite cu sisteme similare in contexte diferite

Metodologie folosita a fost o combinare intre ancheta, chestionar si observare

directa pe teren, analiza interpretativa si modelul stistico-matematic, intre holism si

individualism, cercetarea preponderent sincrona a urmarit analiza comportamentului

uman in situatii similare, adica de rupere de mediul sau cu care a fost obisnuit o viata

intreaga si punerea in situatie de a se adapta unor situatii neprevazute si necunoscute.

Rezultatele sunt prezentate in Diagnosticul Intercultural Romania-Franta:

Dimensiunea culturala

Valoarea culturala

Valoarea mimima

Valoarea maxima

Abaterea standard

Valoare Franta

Valoare Romania

Distanta ierarhica .

57 11 104 22 68 75

Controlul incertitudinii

65 8 112 24 86 40

Individualism colectivism

43 6 91 25 71 56

Masculinitate feminitate

49 5 95 18 43 60

Timpul .

- Trecut Monocronic

ViitorPolicronic

- PrezentMonocronic

TrecutPoilcronic

Context cultural al comunicarii

- Sarac Bogat - Sarac Bogat

Spatiu mental .

- InchisApropiat

DeschisIndepartat

- ApropiatDeschis

ApropiatInchis

5

Prelucrat dupa G. Hoftste

Interpretare

Din diagnosticul intercultural putem sa tragem o serie de concluzii care au o

relevanta in ceea ce priveste cultura ambelor tari, capacitatea locuitorilor lor de adaptare

la un mediu nou, gradul de deosebire pe care in au cele doua tari in ceea ce priveste

mentalitatea indivizilor precum putem vedea sansele de reusita in ceea ce priveste

compatibilitatea societatilor in care traiesc.

Dupa distanta ierarhica, unde valoarea minima este de 11 si este detinuta de

Austria, iar maximul de Malaezia, 104, Franta cu un punctaj de 68, iar Romania cu 75.

Diferenta fiind doar de 7 puncte nu este semnificativa, ceea ce inseamna ca atat Franta

cat si Romania situandu-se la mijlocul clasamentului respecta valoarea ierarhizarii, dar

nu fac din asta un mod de a trai si de a vedea lucrurile.

Indicii controlului incertitudinii ne arata ca tara care are ce mai mare perceptie de

securitate este Grecia cu 112, la polul opus aflandu-se cu doar 8, Singapore. Franta

care intalneste un punctaj de 86 releva faptul ca cetatenii acestei tari isi doresc sa

traieasca intr-o tara sigura, bine pazita din punct de vedere militar, unde sa nu se

intample lucruri neprevazute. Tot acest punctaj ne arata ca aceasta are un control

ridicat, incertitudinea tinzand sa fie eliminata din vietile indivizilor.

Romania intalnind doar 40, se situiaza undeva in a doua jumatate a clasmentului,

ceea ce demonstreaza ca pentru romani altele sunt prioritatile, si nu gradul de

securizare al tarii si implicit inexistenta sigurantei zilei de maine, lucru care cu siguranta

este dorit, dar momentam greu de realizat.

6

Folosind comparatia intre cele doua tari putem trage concluzia ca Romania se

afla cam pe la jumatatea Frantei in ceea ce priveste nevoia de securitate, siguranta si

control. Se poate spune ca romanii se lasa cu o oarecare usurinta in voia sortii, pe cand

francezii prefera sa se lupte cu destinul, vor sa detina cat mai mult controlul. Pentru ei

gradul de securitate este foarte important, apropiindu-se vertiginos de Grecia care

detine suprematia in ceea ce priveste controlul incertitudinii.

Daca ne raportam la individualism si colectivism, gasim tara cea mai colectivizata

Guatemala cu indicele 8, iar indicele cel mai mare este de 91 si apartine Statelor Unite

ale Americii care exprima cel mai mare grad de individualism in cultura poporului. Acest

fapt se poate explica usor, datorita regimurilor foarte diferite care au guvernat cel doua

tari vreme indelungata. Daca in Guatemala intalnim dictatori, unde totul apartine statului,

proprietatea privata fiind condamnata la moarte, in SUA gasim cel mai democrat guvern

din lume unde este respectate mai presus de orice libertatea individului, unde cat mai

putine lucruri sunt controlate de catre stat.

Din acest punct de vedere Franta intalneste un punctaj ridicat la individualism,

adica 71, in timp ce Romania primeste doar 56. Si acest lucru este explicabil prin acelasi

lucru ca mai sus. In Romania a existat un regim dictatorial timp de 50 de ani. Oamenii

au fost formati cu aceasta gandire, au fost crescuti de mici cu aceste idei, nu li s-a dat

dreptul la o cultura libera, fiind practic inrobiti. Dupa 15 ani de la prabusirea acestui

regim, cei tineri au inteles dezavantajele si avantajele unui regim totalitar si democratic,

alegandu-l pe cel din urma. Cu toate acestea lupta cu mentalitatea generatiei seniore

este inca la inceput. In timp ce in Franta ,dupa domnia regimurilor democratice, nu

gasim decat normala atitudinea oamenilor care prefera sa fie cat mai putin controlati, sa

aiba un grad mare de libertate si sa le fie garantata proprietatea privata. Cu toate ca

exista o adiferenta intre mentalitatile celor doua popoare, aceasta nu este izbitoare, de

7

mentionat fiind faptul ca Romania face eforturi in acest sens, pentru a reduce gradul de

colectivism, de a starpi “instinctul de turma”.

In ceea ce priveste nivelul de masculinitate sau de feminitate dintr-o tara putem

observa cum este vazuta femeia in diferite culturi. In Japonia, care are si indicele cel

mai mare, 95, persoanele de sex feminin sunt tinute sub control de barbati, ele neavand

functii importante de decizie, rolul lor principal in cultura japoneza fiind acela de sotie,

mama si gospodina. Aici barbatii sunt cei care fac banii in casa, unele dintre ele nu au

lucrat niciodata si poate chear nu au fost la scoala. In capatul opus al clasamentului se

afla Suedia cu indicele 5. Aceasta este un din tarile unde femeile au avut cel mai mare

succes in cadrul programului de emancipare. Femeile sunt tratate ca egalele barbatului,

nefacandu-se aproape nici o deosebire intre cele doua sexe.

Tarile pe care le studiem noi, Franta si Romania, nu se afla la o distanta foarte

mare una de alta, Franta care are ca indicator 43, adica putin sub nivelul mediu de 49,

egalitatea femeii cu a barbatul este pusa in discutie mai putin ca in Romania unde s-a

inregistrat un punctaj de 60. Dar acest fapt se datoreaza tot acelui regim dictatorial care

a domnit peste Romania timp de 50 de ani, fiindca sotia lui Ceausescu nu era doar

mama si gospodina, ci detinea functii importante in partid si in viata profesionala, fiind

academician doctor inginer in chimia polimerilor (chear daca nu isi exercita vreodata

meseria). Pe de o parte ea a implantat in mintile romanilor ideea de egalitate intre femei

si barbati, dar in acelasi timp odata cu prabusirea regimului comunist, o mare parte din

oameni au preferat stergerea cu buretele a tot ce au fost invatati in acesti ani. Ei au

facut lucrurile acestea actionand la impuls, nestudiind problemele in amanunt.

“Timpul este un limbaj, el structureaza si organizeaza orice activitate. El intervine

in orice tip de experienta. Este deci importanta initierea in limbajul inerlocutorului venit

dintr-o alta cultura de a comulnica cu el.” In ceea ce priveste studiul nostru, observam

ca Franta se incadreaza in categoria tarilor care sunt monocronice, adica intr-un singur

8

interval orar se realizeaza un singur lucru, mergand pe principiul "unu si bun decat multe

si rele”, spre deosebire de Romania unde timpul este policronic , adica sunt facute mai

multe lucruri in aceeasi unitate de timp. Acest lucru se datoreaza si faptului ca Romania

este cu mult in urma Frantei cel putin din punct de vedere ecomomic si din dorinta de a

recupera din distanta risca sa faca mai multe lucruri de o calitate indoelnica de dragul

cantitatii.

Contextul cultural al comunicarii al celor doua tari avute in vedere este cel mai

diferi posibil. Daca ne raportam la o scara de la sarac la bogat din punct de vedere al

gradului de ambiguitate, Franta se situiaza foarte aproape de sarac, adica lucrurile sunt

foarte bine puse la punct, nelasand loc de eventuale neintelegeri, pe cand Romania

primeste calificativul de bogat, ceea ce inseamna ca inca sunt foarte multe chestiuni

neclarificate, aici putem lua ca exemplu cadrul legislativ din tara noastra care inca nu

este finalizat, neglijand foarte multe probleme importante, chear si cele legate de

investitorii straini.

Ca si spatiu mental putem sa observam din nou o diferenta semnificativa intre

cele doua tari: daca francezii sunt mereu deschisi la nou, cu o minte libera si cu mai

putine prejudecati, in Romania intalnim oameni care au tendinta de a fi conservatori,

care sunt foarte reticenti la schimbari si accepta cu o oarecare greutate schimbarile

majore. Acestui fapt putem sa-I gasim iar motivatia in faptul ca timp indelungat au avut

parte de o “spalare de creier” din partea regimului ceausist.

In urma analizei acestei diagrame am putut observa diferenta de cultura dintre cel

doua tari dintre care Franta este cu mult evoluata, devansand cu mult Romania din

multe puncte de vedere. Cu toate acestea tare noastra face eforturi de a ajunge din

urma civilizatiile europene. Dar cu putin ajutor si foarte multa incredere si rabdare

aceasta imensa diferenta va putea fi depasita.

9

Diagnosticul cultural

Diagnosticul intercultural trebuie construit plecand de la urmatoarele intrebari esentiale:

1.Care este forma activitatii umane?

2.Care este caracterul innascut al naturii umane?

3.Care este interesul temporal al vietii umane?

4. Care este modalitatea relatiilor unui nindivid cu ceilalti membri ai grupului?

Raspunsurile la aceste intrebari constituie principalele orientari ce permit compararea

celor doua culturi intre ele:

-orientarea activitatii este influentata de cele trei orientari ale sinelui:a fi, a deveni, a

face.

A fi inseamna doar a exista , a te bucura de viata numai prin simpla participare la

evenimente.De exemplu Ziua Nationala a Romaniei reprezinta un astfel de exemplu de

manifestare a sinelui. Managerii francezi au descoperit, necunoscind modul de

retribuire, ca muncitorii romani sunt mai interesati sa petreaca timpul liber cu familia

decat sa lucreze un timp suplimentar petru a castiga mai mult. In sprijinul acestor

concluzii vine si situatia creeata la reconstructia podului de la Maracineni unde

presedintele Romaniei constata ca duminica lucrau doar specialistii francezi(in nici un

caz retribuiti cu 4 mil. lei vechi pe luna ca omologii lor romani)

A deveni are in vedere o transformare a sinelui prin meditatie. Francezii au constatat

ca romanii sunt intuivi si au mai mult sensul abstractului decat al

concretului(chestionar;intr40,41).

A face inseamna a intreprinde continuu actiuni , a fi proactiv. Acest lucru nu se poate

spune despre romani pentru ca ei sunt de cele mai multe ori lipsiti de hotarare,gandesc

prea mult inainte de a actiona si asta pentru ca nu au puterea de a-si asuma

responsabilitate deciziilor luate(chestionar;intr61,62). In analiza orientarii activitatii se

constata deci o difirentiere a indivizilor in functie de atitudinea pasiva sau activa a

acestora fata de solutiile propuse si disponibile.

-orientarea in raport cu natura umana se refera la perceptia oamenilor despre ei

insasi .Individul apartinand unei culturi poate fi fundamental bun, neutru sau rau.El poate

fi susceptibil de schimbare sau imuabil definit.Astfel organizatiile apartinant culturilor

10

care cred ca omenii se pot schimba si imbunatati vor accentua instruirea si

perfectionarea indivizilor, in timp ce organizatiile din culturile reticente la schimbare vor

pune accent pe sistemele de selectare a celei mai bune persoane pentru o slujba si nu

se astepta ca acesta sa se schimbe.In cele mai multe situatii romanii se incadreaza in

tipul culturilor reticente la schimbare. De exemplu in cazul unui combinat siderurgic,

muncitorii care lucreaza de o viata in acesta intreprindere sunt reticenti la schimbare,

iar pierderea locului de munca pentru ei este un lucru de neconceput.

-orientarea in raport cu timpul arata pozitia diferitelor culturi fata de dimensiunea

temporala. Indivizii pot fi orientati spre trecut, prezent si viitor.Oamenii din culturile

orientate spre trecut cred ca planurile trebui sa fie evaluate in functie de compatibilitatea

lor cu obiceiurile si traditiile societatii si ca inovatia este justificata numai in acord cu

experienta trecuta. In societatile orientate spre viitor oamenii cred ca planurile al trebui

evaluate in termenii beneficiului viitor planificat a fi realizat , si justifica inovatia in

termenii platilor economice viitoare. Romanii de cele mai multe ori nu-si stabilesc cu

claritate niste prioritati ale activitatii lor in munca. Si de asemenea nu sunt genul de

persoane care sa-si urmeze cu precizie un program stabilit, in schimb sunt fideli

angajamentelor asumate si respecta termenele stabilite(chestionar;intr32,33).

-orientarea in raport cu relatiile interumane arata ca indivizii pot fi egali, ierarhizati

sau separati unii de altii.In culturile caracterizate prin individualism oamenii folosesc

realizarile personale pentru a se defini pe ei insisi si, de asemenea, pretuiesc bogatia si

bunastarea personala mai mult decat pe cea a grupului.In societatile orientate pe grup,

oamenii se definesc pe ei insisi ca membri ai clanurilor si comunitatilor, si considera

bunastarea grupului cea mai importanta.

Gradul de sincronie

Gradul de sincronie trebuie privit din urmatoarele puncte de vedere: al valorilor

etice, al uzantelor, al modului de folosire a timpului, al modului de actiune si al

comunicarii nonvervale.

Valorile etice privesc comportamentul individului vis a vis de profesia pe care o

executa ,iar in ceeia ce-i priveste pe romani acestea sunt loiali profesiei, identificarea cu

profesia fiind mai puternica decat adeziunea fata de firma.

11

Uzantele se refera la orientarea pe termen scurt din cadrul unei firme romanesti,

luarea greoie a deciziilor si adoptarea acestor decizii in partea superioara a structurii

organizatorice.

Modul de actiune consta in individualizarea responsabilitatilor pentru fiecare

salariat prin fisa postului, iar controlul se efectueaza prin superiori si organisme

specializate.

Acest demers intercultural trebuie inteles in sensul ca fiecare societate are un set

de valori de orientare care influienteaza alegerea unor solutii din totalitate celor

disponibile.Nu exista nici o tara care sa se incadreze strict in tipologii ,dar exista anumite

dominante de care trebuie tinut cont in gestionarea oricarei situatii interculturale.

Deosebirile culturale se refera totdeauna la norme si stereotipuri si nu la

comportamentul tuturor membrilor unei culturi.

CAP3-RECOMANDARI SI SOLUTII:

Promovarea

Promovarea este una dintre prioritatile interprinzatorului .pentru prosperitate e

nevoie de publicitate.

Se vor concepe diferite pliante de prezentare a hoteului,a serviciilor

oferite.pentru a se asigura o mai buna promovare se vor oferi timp de 2 luni

numeroase pachete promotionale,reduceri la studentri si elevi.

Aceste pliante se vor distribui atat in reteaua intena cat si in cea externa.

Forta de vanzare

Persoanele carora li se areseaza serviciile hoteliere sunt persoane cu o situatie

materiala buna, care au standarde de calitate exigente.

Astfel nivelul serviciilor trebuie sa fie asigurate la o cota maxima,sa respecte

standardele internationale.

In cadrul hotelului pot fi asigurate conferinte interne si internationale.

Personalul hotelului trebuie sa fie bine instruit ,trimis chiar la cursuri de

perfectionare in Franta.

STRATEGII

12

Produsele si serviciile oferite trebuie sa fie de cea mai buna calitate sa

depaseasca concurenta,sa ofere diversificare,satisfactii si noutati.

Se pot oferi servicii suplimentare|:

- Magazine de firma in cadrul hotelului

- Spalatorie ecologica

- Organizare in restaurant de evenimente speciale.de petreceri cu specific francez.

Acest studiu de caz va fi analizat de departamentul de Cercetare,iar daca va fi

aprobat se vor face imediat demersuri pentru punerea in practica.

13