MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL DEŞEURILORDEŞEURILOR

PROF.COORDONATOR: BANU MIHAELA

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece in prezent deseurile reprezinta una dintre cele mai

grave probleme legate de protectia mediului.

Managementul deşeurilor se defineşte ca ansamblul activităţilor de organizare,

conducere şi gestiune a deşeurilor.

Principalul obiectiv al managementului deşeurilor pare a fi îndepărtarea acestora.

Pentru început este de ajuns să acceptăm că deşeurile există, vin de undeva şi că cei ce

se ocupă de ele se străduiesc să le ţină departe de vederea noastră.

Deşeul este un concept valoros, construit cultural şi subiectiv pentru fiecare

individ, fie el atât observator cât şi proprietar al deşeului. In consecinţă, dacă asociem

deşeul cu persoana ce îl produce, nu vom putea defini deşeul într-un mod obiectiv.

Cu multi ani in urma nu se produceau deseuri, resturile alimentare erau folosite ca

hrana pentru animale, nu erau sticle de plastic sau pungi, iar automobilele erau rare.

Aparitia unor activitati industriale duce la producerea unor cantitati semnificative

de deseuri, pentru multe dintre acestea degradarea biologica nefiind posibila.

Astfel, pentru a proteja mediul inconjurator trebuie sa realizam ca putem

preintâmpina, încetini sau chiar stopa impactul deseurilor asupra naturii.

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Prin deseu se intelege orice material sau obiect care prin el insusi, fara a fi supus

unei transformari, nu mai poate fi utilizat.

Deseu: substanta in stare solida sau lichida, provenita din procesul de productie

sau din activitati casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinatiei

initiale si care, in vederea unei eventuale reutilizari sau pentru limitarea efectelor

poluante, necesita masuri speciale de depozitare, pastrare sau anihilare

(decontaminare).

Gunoi: deseuri menajere solide, care includ materiale organice si anorganice.

Continutul deseurilor menajere este format din gunoaie solide, care au un continut

foarte diferit de materiale, si depinde de gradul de civilizatie si de atentia populatiei.

Deseu final (ultim): deseu rezultat sau nu din tratarea deseurilor, care nu mai este

posibil a fi prelucrat in conditiile tehnice si economice actuale, in special prin extragerea

partii utile sau prin reducerea caracterului sau daunator.

Managementul deşeurilor: colectarea şi manipularea supravegheată a materiilor

reziduale, începând de la sursă, continuând cu procesul de recuperare,

reciclare/reutilizare şi până la eliminarea definitivă.

CAPITOLUL IIDEŞEURI

Deseuri municipale si asimilabile

Deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in

mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri

menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri

din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.

Dupa provenienta lor, deseurile municipale au inclus :

- deseuri menajere de la populatie;

- deseuri menajere de la agentii economici;

- deseuri din servicii municipale (deseuri stradale, din piete, spatii verzi);

- deseuri din constructii, demolari.

Deseurile menajere:

Definitie:

Deseuri menajere – deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu

acesta si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din

localitati; sunt reprezentate prin: hartie, plastic, material textil, ceramica, metal, sticla,

ambalaje, diverse substante chimice, baterii, anvelope, uleiuri si nu in ultimul rand resturi

alimentare.

Calitatile deseurilor menajere:

Cantitatea si calitatea deseurilor menajere depinde de:

•nivelul de industrializare si de tehnicitate atins de comunitatea umana, avand influente

atat asupra cantitatii si calitatii (structurii) deseurilor produse;

•nivelul de trai si civilizatia populatiei; cantitatea de deseuri crescand odata cu cresterea

acestora;

•noile metode de conditionare a marfurilor (modul de ambalare si de livrare catre

consumatorii finali); crscand nivelul de conditionare se constata o crestere a calitatii

deseurilor;

•climatul preponderent si anotimpurile;

•miscarea sezoniera si ocazionala a populatiei in perioadele de vacanta, concedii, sarbatori,

sfarsit de saptamana;

•miscarea permanenta a populatiei intre localitati, care tine de sfera de atractie a

localitatilor urbane mari asupra populatiei rurale si din localitatile urbane mici.

•Componenta structurala a deseurilor menajere:

Dupa natura fizica, componenta deseurilor menajere este eterogena si variaza in functie de nivelul de

trai, tehnico-stiintific si de civilizatie al fiecarui popor, precum si de specificul regiunilor geografice.

Din punct de vedere chimic, deseurile menajere se impart in: componente organice si componente

anorganice.

De obicei, materialele componente ale deseurilor menajere sunt grupate dupa caracteristicile lor

principale, astfel:

•materiale combustibile (hartie, cartoane, plastice, cauciuc, textile, lemn, oase, etc.);

•materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne, etc.);

•materiale inerte (materiale, sticla, ceramica, etc.);

•materiale fine (cenusa, zgura, pamant, etc).

•Compozitia chimica a deseurilor menajere:

Din punct de vedere chimic, substantele care intra in compozitia deseurilor menajere sunt:

•substante celulozice;

•substante albuminoide si proteinice;

•substante grase;

•substante minerale;

•materiale plastice.

Deseuri provenite din constructii si demolari:

Termenul de deseuri din constructii si demolari face referinta la deseurile rezultate din

activitatile de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a

constructiilor civile, constructiilor industriale, structurilor edilitare, infrastructurii de transport

precum si a activitatilor de dragare si decolmatare.

Deseurile voluminoase:

Definitie:

Deseuri voluminoase – deseuri solide de diferite proveniente, care, datorita

dimensiunilor sale; nu pot fi preluate cu sisteme obisnuite de precolectare sau colectare, ci

necesita o tratare diferentiata fata de acestea.

Deseurile voluminoase constau in deseuri solide de dimensiuni mari (mobilier, obiecte

de uz casnic, deseuri de echipamente electrice si electronice etc.), care nu pot fi preluate

cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare a deseurilor municipale.

Valorificarea deseurilor municipale

In Romania, deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea

valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale

plastice), decat intr-o foarte mica masura, la nivel local.

Pentru a atinge tintele stabilite in legislatia europeana si nationala,

sistemul pentru gestionarea deseurilor de ambalaje va cuprinde:

- colectarea separata;

- sortarea si procesarea;

- reciclarea finala.

Deseurile

biodegradabile

In Romania, materia biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o

componenta majora. In aceasta categorie sunt cuprinse:

- deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie

publica;

- deseuri vegetale din parcuri, gradini;

- deseuri biodegradabile din piete;

- componenta biodegradabila din deseurile stradale;

- namol de la epurarea apelor uzate orasenesti;

Solutiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile

trimise spre depozitare finala, disponibile sunt:

- compostarea (degradare aeroba);

- degradare anaeroba cu producerea si colectarea de gaz.

Deşeurilor periculoase:

Definitie: Deseuri periculoase – provin in cea mai mare parte din industria chimica,

metalurgica, rafinarii, ateliere auto si statii de benzina. Sunt deseuri toxice, inflamabile,

explozive, infectioase, sau de alta natura, care, introduse in mediu, pot dauna plantelor,

animalelor sau omului.

RCRA (Actul privind Convervarea şi Recuperarea Resurselor) defineşte deşeul

periculos ca : un deşeu solid sau o combinaţie de deşeuri solide care, din cauza cantităţilor

lor, a concentraţiilor sau a caracteristicilor chimice, fizice sau infecţioase pot cauza sau

contribui semnificativ la creşterea mortalităţii sau o creştere în mod irevesibil a

îmbolnăvirilor sau posedă o prezenţă substanţială sau un potenţial pericol asupra sănătăţii

umane sau a mediului când sunt tratate, stocate, transportate, depozitate sau organizate

în acest fel.

Valorificarea deseurilor periculoase:

Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de

electroliţi, recuperare plumb din baterii, incinerare.

Câteva tipuri de deşeuri periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin

periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase prin metode de

tratare fizică, chimică, termică şi biologică. Tratarea deşeurilor periculoase poate

fi costisitoare, dar poate servi la pregătirea materialului pentru reciclare sau

depunerea finală într-o manieră care oferă siguranţă mai mare decât depunerea

fără tratare.

CAPITOLUL III

METODE SI TEHNOLOGII DE GESTIONARE A DESEURILOR

Metode de tratare termica

Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea

deseurilor, piroliza deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare.

In managementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de

a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga

la:

•inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa;

•distrugerea materialelor nocive organice, respectiv concentrarea materialelor

anorganice;

•reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului;

•folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor

de energie;

•transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea

protejarii celorlalte resurse materiale.

Incinerarea deseurilor

Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec

cat si numai fractiei de deseuri reziduale

O instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de

functionare, expuse in continuare:

•preluarea deseurilor;

•stocarea temporara, pretratarea (daca este necesara);

•alimentarea in unitatea de incinerare;

•eliminarea si tratarea cenusei reziduale;

•tratarea si valorificarea emisiilor.

Piroliza si gazarea deseurilor

Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. In ceea ce

priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale

pirolizei:

•procedee necomplicate, care sa poata functiona si cu cantitati mici de

prelucrare de pana la 10 tona/h;

•posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime;

•posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic;

•flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor;

•evitarea in mare masura a impactului asupra mediului.

Degazarea

Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului

organic, eliminandu-se compusi, cum ar fi oxigenul, aerul, CO2, aburul

Gazarea

Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu

continut de carbon in combustibil gazos.

CAPITOLUL IV

MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR ÎN ROMÂNIA

Se constată că deşeurile menajere din România au cantităţi mari de

substanţe organice 51,4% faţă de 16,4 % în S.U.A. şi 25 % în Franţa, cantităţi

reduse de hârtie 11,3 % , faţă de 31 % în SUA şi 30% în Franţa.

Datorită faptului că în România nu se realizează colectarea separată a

deşeurilor menajere, se poate afirma că aproximativ 36% din componente,

reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticlă, metale), nu se

recuperează, ci se elimină prin depozitare. Se pierd, astfel, mari cantităţi de

materii prime secundare şi resurse energetice.

Managementul deseurilor in municipiul Bucuresti

Managementul deseurilor urbane in Bucuresti este asigurat in prezent pe trei

componente:

• - Salubritate stradala

•- Salubritate menajera

•- Recuperare deseuri industriale

Cantitatea medie zilnica de deseuri menajere si asimilabile acestora este de 0,6 kg/

persoana.

In municipiul Bucuresti serviciul de salubritate stradala si menajera este asigurat de

catre societati de salubrizare autorizate ( in urma organizarii licitatiei) conform prevederilor

Legii

In urma licitatiei desfasurate in anul 1999, in Bucuresti, salubrizarea se executa de

urmatorii agenti economici:

•- S.C. REBU S.A. pentru sectoarele 1,4,5

•- S.C. SUPERCOM S.A. pentru sectorul 2

•- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. pentru sectorul 3

•- S.C. URBAN S.A. pentru sectorul 6

Depozitare, neutralizare deseuri urbane

Primaria Municipiului Bucuresti este asociata in vederea proiectarii,

executiei si exploatarii a doua depozite ecologice respectiv Depozitul Iridex si

Depozitul Vidra

Deficiente :

1. Nu exista un sistem de selectare a deseurilor la rampele de descarcare

ale celor doua depozite ecologice,

2. PMB (Primaria Municipiului Bucuresti) nu dispune pana in prezent de

facilitati de neutralizare a deseurilor in vederea reducerii cantitatilor de deseuri

depozitate ( incinerare, compostare etc.)

BIBLIOGRAFIE

Protectia si ingineria mediului – Rojanschi V. Bran F. Diaconu G. – Ed, Economica,

Bucuresti, 1997

Managementul deseurilor solide urbane si industriale – Octavian Valerian Bold,

Gelu Agafiel Maracineanu – Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2003

Deseuri – Camelia Capatana – Ed. Matrix Rom, Bucuresti

Internet: www.regielive.ro, www.scribd.ro

VĂ MULŢUMESCVĂ MULŢUMESC!!