Denumire cursldquoMANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROIECTELORrdquo

Durata cursului1 semestru cu 2 h de curs şi 1h de seminar pe săptămacircnă

Cadru didacticConf univ dr Răzvan Cătălin DOBREA

Mail r azvandobrea manasero

Cuprins orientativAspectele generale şi specifice legate de proiecte

1 Scopul şi obiectivele unui proiect2 Analiza strategiei de proiect3 Managementul ciclului de proiect4 Factorii de succes ai unui proiect

Introducere şi concept in managementul financiar1 Necesitatea conceptului de management financiar2 Necesitatea managementului financiar in cadrul proiectelor3 Principii ale managementului financiar4 Particularitati ale managementului financiar in proiecte5 Analiza părţilor interesate de proiect

Bugetul unui proiect caracteristici metode de elaborare si evaluare1 Resursele financiare ale proiectului2 Funcţiile bugetului unui proiect3 Elaborarea unui buget4 Cuantificarea costurilor proiectului5 Metode de estimare a costurilor6 Controlul bugetului7 Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar al unui proiect

Sisteme de finantare utilizate in proiecte1 Analiza statistica a principalelor surse de finanţare2 Clasificarea surselor de finanţare3 Finanţarea din surse proprii a proiectelor4 Autofinanţarea caracteristici avantaje teorii ale autofinanţării5 Exploatarea capitalului propriu6 Determinarea capacităţii de autofinanţare a unei organizaţii

Finanţarea proiectelor din surse atrase1 Finanţarea din icircmprumuturi2 Icircmprumutul obligatar3 Finanţarea prin credite a proiectelor4 Tipuri de credite5 Avantajele şi dezavanatajele finanţării prin credite6 Documentaţia aferentă obţinerii unui credit

1

7 Finanţarea prin factoring8 Finanţarea prin credite de tip start-up9 Finanţarea prin credite de tip revolving10 Metodologia de refinanţare11 Dobacircnzi de referinţă pentru credite

Finanţarea prin leasing a proiectelor1 Concept şi caracteristici2 Scheme asociate finanţării prin leasing3 Tipuri de operaţiuni de leasing4 Leasing-ul imobiliar5 Drepturi şi responsabilităţi asociate finanţării prin leasing6 Leasing sau credit (avantaje şi dezavantaje)

Analiza cost- beneficiu a proiectelorA Prezentare concept şi utilitateB Conţinut şi etape de lucruC Detalierea unor aspecte relevante ale etapelor calcul de indicatori tehnici de lucruD Analiza financiară şi analiza economică

Principii metodologie si etape specifice proiectelor europene

Examen test grilă 45 de icircntrebări

2

PARTEA I INTRODUCERE

a Analiza contextului economico-social Necesitatea unui management financiarb Conceptul de management financiarc Strategie ndash programe ndash proiected Scopul şi obiectivele unui proiecte Analiza părţilor interesate de proiect

Contextul actual al mediului economico ndash social nevoile unei organizaţii din punct de vedere financiar sunt foarte mari iar

alternativele de obţinere a acestora sunt destul de limitate consumul de resurse icircn cadrul unei organizaţii are un grad ridicat de certitudine

icircnsă rezultatele aşteptate au un grad mare de incertitudine disponibilitatea resurselor financiare este din ce icircn ce mai restracircnsă instituţiile

financiare fiind prudente icircn a se angaja să finanţeze diverse proiecte un proiect consumă resurse financiare icircncă din faza de apariţie a idei de proiect

şi pacircnă la finalizarea completă rata mare de insucces a proiectelor instabilitatea climatului economico-social riscurile foarte mari ce se manifestă icircn cadrul proiectelor constituie de asemenea

factori inhibitori pentru instituţiile de finanţare şi pentru promotorii de proiecte lipsa de fonduri resimţită pe plan mondial se transmite şi la nivelul economiilor

naţionale datorită complexităţii metodologiilor de elaborare a proiectelor şi costurilor ce

decurg din aceasta proiectele trec din ce icircn ce mai mult icircn sfera organizaţiilor puternice cu disponibilităţi semnificative

nevoile din ce icircn ce mai mari ale societăţii civile dezastrele naturale şi antropice conflictele internaţionale consumă din ce icircn ce mai multe resurse financiare toate acestea alimentacircndu-se dintr-un fond comun care automat atrage după sine diminuarea resurselor pentru alte necesităţi

Finanţarea oricărui tip de activitate din cadrul organizaţiilor publice şi private se realizează icircn principal prin intermediul unor documentaţii standardizate care asociate o serie de documente suport constituie icircn asamblu un proiect de finanţare

Conceptul de management financiarAnsamblul coerent de principii acţiuni tehnici metode şi instrumente utilizate pentru

conducerea unui proiect din punct de vedere financiar Managementul financiar se practică manifestă pe toată durata de viaţă a unui proiect (de la apariţia ideii de proiect pacircnă la dispariţia completă)

Funcţiile şi acţiuni specifice managementului financiar al proiectelor- identificarea surselor de finanţare prin prisma scopului obiectivului şi contextului

proiectului- selecţia surselor de finanţare icircn baza unui sistem de criterii şi a costurilor asociate- fundamentare şi justificare a bugetului proiectului icircn baza acţiunilor propuse a se

realiza- elaborare a documentaţiei financiare a unui proiect icircn raport cu sistemul de finanţare

selectat (cerere de finanţare buget flux de numerar analiza cost-beneficiu etc)- evaluare ex-ante media-res şi ex-post pentru proiectul propus

3

- definirea cadrului contractual şi respectarea unor sisteme de restricţii icircn ansamblul relaţiilor cu părţile interesate de proiect

- asigurare a unui consum judicios al resurselor financiare pe toată durata proiectului icircn raport cu obiectivele propuse

- respectare a sistemului de decontare propus pentru resursele financiare şi icircntocmirea documentaţiei de raportare (rapoartele de progres rapoartele de decontare etc)

- icircnchiderea proiectului din punct de vedere financiar şi transferul de responsabilitate- icircntocmirea documentaţiei de monitorizare control şi audit al proiectului din punct de

vedere financiar

STRATEGII - PROGRAME ndash PROIECTE

STRATEGIAAtingerea unui scop este condiţionată de icircntocmirea unei strategii STRATEGIA = rezultatul unor confruntări libere aprofundate complexe şi

constructive icircntre toţii factorii participanţi şi interesaţiStrategia defineşte ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung

principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei (Nicolescu O (coord) ndash Strategii manageriale de firmă Ed Economică Bucureşti

Din perspectiva managementului financiar strategia reflectătotalitatea obiectivelor organizaţiei din punct de vedere financiar pe termen mediu şi

lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea atingerii scopului propus

PROGRAMUL1 Conceptul de program cadru instituţional care permite mai multor proiecte să fie

implementate cu scopul de a icircndeplini unul sau mai multe obiective

SCOP

Scop

Strategie

Proiect

Program

Subproiect

Activităţi

Sistemul de nevoi

4

2 Un program este constituit dintr-o serie de proiecte intercorelate ale căror obiective contribuie la icircndeplinirea unui obiectiv comun relevant la nivel de sector de activitate ţară sau chiar la nivel internaţional

3 Din punct de vedere al relaţiei proiect - program primul dintre aceste două elemente poate fi independent sau poate fi inclus icircn cel de al doilea Aşa cum există programe care conţin proiecte pot exista şi proiecte al căror scop este definirea şi crearea unui program

4 Icircn cele mai multe cazuri prin programe se definesc liniile directoare bugetele estimative scopul comun şi rezultatele estimate icircn timp ce proiecte se evidenţiază prin ciclu de viaţă acţiuni specifice management orientat pe rezultate cuantificabile şi respectarea restricţiilor de timp buget sau performanţă

5 Practica europeană icircn domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul general prin intermediul cărora se stabilesc domeniile prioritare relevanţa impactul dimensiunea orientativă şi metodele de evaluare icircn timp ce proiectele constituie instrumentele operaţionale de atragere a fondurilor administrare implementare monitorizare şi cuantificare a rezultatelor

Ce este un proiect o asociaţie efemeră pentru construirea viitorului şi a mediului de macircine (Gilles

Vallet - Tehniques de suivi de projets Ed Dunod Paris 1997) un demers specific care permite o structurare metodică şi progresivă a unei realităţi

viitoare (AFITEP ndash AFNOR ndash Vocabulaire de gestion de projets Ediţia a 2 a Ed AFNOR Paris 1999)

proiectul este componenta de cel mai icircnalt nivel ierarhic a unui program şi constă de regulă din mai multe subproiecte (COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia generală XVI Politică regională şi coeziune - Coordonarea şi evaluarea intervenţiilor)

demersul icircn care resursele umane materiale şi financiare sunt organizate icircn mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate cu specificaţii date cu restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative ( Asociaţia Romacircnă pentru Managementul Proiectelor)

CONCLUZIE proiectul reprezintă o investiţie de resurse pe o perioadă determinată avacircnd ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de obiective specifice

ABORDARE COMPARATIVĂ PROGRAM ndash PROIECTCaracteristici Program Proiect

1 AnverguraComponente de politică natională sau regională

Initiative locale sau subprograme

2 Durata Durată nedefinită sau de ordinul anilor Luni (cel mai adesea) sau ani

3 Bugetul Buget alocat global şi modificabilBuget fix alocat cu destinaţieprecisă

4 Rolul echipeiManagement (planificare coordonare control)

Executie implementare monitorizare

5 Orientarea evaluăriiAsupra impactului şi performanţeiAsupra rezultatelor şi performanţei

Concepte de baza obiective scop rezultate acţiuni icircn cadrul unui proiectObiective generale impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi programele icircn domeniu)Scop (obiectiv specific) soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată

ca beneficii aduse grupurilor ţintă beneficiarilor)

5

Rezultate (obiective imediate) soluţia pentru principalele cauze ale problemelor grupurilor ţintă beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate acestora)

Activităţi sarcini prin care se icircndeplinesc obiectivele imediateScopul şi obiectivele unui proiect

Analiza părţilor interesate de un proiecta Părţi interesate = persoane sau instituţii care pot afecta sau pot fi afectate de un

proiect programb Icircntrebări cheie

Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate Cine va avea beneficii şi cine va pierde (şi sub ce formă) icircn urma proiectului

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea unui proiect programbull grup ţintă = grup entitate afectată de proiect program icircn mod direct şi

pozitiv la nivel de scopbull beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen

lung la nivel de societate sau sectorParteneri = cei ce implementează proiectul programul aceştia sunt cu siguranţă

părţi interesate şi pot constitui un grup ţintă al proiectului

Analiza părţilor interesate ndash etape1 Identificarea grupurilor de persoane instituţiilor (beneficiari grupuri de interes

contractori etc) şi stabilirea caracteristicilor grupurilor respective (sociale economice statut structură de grup)

2 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a problemei (nevoi şi aspiraţii interese aşteptări şi icircngrijorări potenţiale atitudini şi strategii sensibilităţi faţă de probleme precum egalitatea sexelor mediu minorităţi etc)

3 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face schimbări (puncte tari puncte slabe posibile contribuţii)

4 Concluziile analizei (răspuns la icircntrebările Cum să ţii seama de grup Cum să tratezi cu grupul Ce acţiuni să icircntreprinzi)

SCOP maximizarea beneficiilor proiectului şi minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia (inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)

6

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

PARTEA I INTRODUCERE

a Analiza contextului economico-social Necesitatea unui management financiarb Conceptul de management financiarc Strategie ndash programe ndash proiected Scopul şi obiectivele unui proiecte Analiza părţilor interesate de proiect

Contextul actual al mediului economico ndash social nevoile unei organizaţii din punct de vedere financiar sunt foarte mari iar

alternativele de obţinere a acestora sunt destul de limitate consumul de resurse icircn cadrul unei organizaţii are un grad ridicat de certitudine

icircnsă rezultatele aşteptate au un grad mare de incertitudine disponibilitatea resurselor financiare este din ce icircn ce mai restracircnsă instituţiile

financiare fiind prudente icircn a se angaja să finanţeze diverse proiecte un proiect consumă resurse financiare icircncă din faza de apariţie a idei de proiect

şi pacircnă la finalizarea completă rata mare de insucces a proiectelor instabilitatea climatului economico-social riscurile foarte mari ce se manifestă icircn cadrul proiectelor constituie de asemenea

factori inhibitori pentru instituţiile de finanţare şi pentru promotorii de proiecte lipsa de fonduri resimţită pe plan mondial se transmite şi la nivelul economiilor

naţionale datorită complexităţii metodologiilor de elaborare a proiectelor şi costurilor ce

decurg din aceasta proiectele trec din ce icircn ce mai mult icircn sfera organizaţiilor puternice cu disponibilităţi semnificative

nevoile din ce icircn ce mai mari ale societăţii civile dezastrele naturale şi antropice conflictele internaţionale consumă din ce icircn ce mai multe resurse financiare toate acestea alimentacircndu-se dintr-un fond comun care automat atrage după sine diminuarea resurselor pentru alte necesităţi

Finanţarea oricărui tip de activitate din cadrul organizaţiilor publice şi private se realizează icircn principal prin intermediul unor documentaţii standardizate care asociate o serie de documente suport constituie icircn asamblu un proiect de finanţare

Conceptul de management financiarAnsamblul coerent de principii acţiuni tehnici metode şi instrumente utilizate pentru

conducerea unui proiect din punct de vedere financiar Managementul financiar se practică manifestă pe toată durata de viaţă a unui proiect (de la apariţia ideii de proiect pacircnă la dispariţia completă)

Funcţiile şi acţiuni specifice managementului financiar al proiectelor- identificarea surselor de finanţare prin prisma scopului obiectivului şi contextului

proiectului- selecţia surselor de finanţare icircn baza unui sistem de criterii şi a costurilor asociate- fundamentare şi justificare a bugetului proiectului icircn baza acţiunilor propuse a se

realiza- elaborare a documentaţiei financiare a unui proiect icircn raport cu sistemul de finanţare

selectat (cerere de finanţare buget flux de numerar analiza cost-beneficiu etc)- evaluare ex-ante media-res şi ex-post pentru proiectul propus

3

- definirea cadrului contractual şi respectarea unor sisteme de restricţii icircn ansamblul relaţiilor cu părţile interesate de proiect

- asigurare a unui consum judicios al resurselor financiare pe toată durata proiectului icircn raport cu obiectivele propuse

- respectare a sistemului de decontare propus pentru resursele financiare şi icircntocmirea documentaţiei de raportare (rapoartele de progres rapoartele de decontare etc)

- icircnchiderea proiectului din punct de vedere financiar şi transferul de responsabilitate- icircntocmirea documentaţiei de monitorizare control şi audit al proiectului din punct de

vedere financiar

STRATEGII - PROGRAME ndash PROIECTE

STRATEGIAAtingerea unui scop este condiţionată de icircntocmirea unei strategii STRATEGIA = rezultatul unor confruntări libere aprofundate complexe şi

constructive icircntre toţii factorii participanţi şi interesaţiStrategia defineşte ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung

principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei (Nicolescu O (coord) ndash Strategii manageriale de firmă Ed Economică Bucureşti

Din perspectiva managementului financiar strategia reflectătotalitatea obiectivelor organizaţiei din punct de vedere financiar pe termen mediu şi

lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea atingerii scopului propus

PROGRAMUL1 Conceptul de program cadru instituţional care permite mai multor proiecte să fie

implementate cu scopul de a icircndeplini unul sau mai multe obiective

SCOP

Scop

Strategie

Proiect

Program

Subproiect

Activităţi

Sistemul de nevoi

4

2 Un program este constituit dintr-o serie de proiecte intercorelate ale căror obiective contribuie la icircndeplinirea unui obiectiv comun relevant la nivel de sector de activitate ţară sau chiar la nivel internaţional

3 Din punct de vedere al relaţiei proiect - program primul dintre aceste două elemente poate fi independent sau poate fi inclus icircn cel de al doilea Aşa cum există programe care conţin proiecte pot exista şi proiecte al căror scop este definirea şi crearea unui program

4 Icircn cele mai multe cazuri prin programe se definesc liniile directoare bugetele estimative scopul comun şi rezultatele estimate icircn timp ce proiecte se evidenţiază prin ciclu de viaţă acţiuni specifice management orientat pe rezultate cuantificabile şi respectarea restricţiilor de timp buget sau performanţă

5 Practica europeană icircn domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul general prin intermediul cărora se stabilesc domeniile prioritare relevanţa impactul dimensiunea orientativă şi metodele de evaluare icircn timp ce proiectele constituie instrumentele operaţionale de atragere a fondurilor administrare implementare monitorizare şi cuantificare a rezultatelor

Ce este un proiect o asociaţie efemeră pentru construirea viitorului şi a mediului de macircine (Gilles

Vallet - Tehniques de suivi de projets Ed Dunod Paris 1997) un demers specific care permite o structurare metodică şi progresivă a unei realităţi

viitoare (AFITEP ndash AFNOR ndash Vocabulaire de gestion de projets Ediţia a 2 a Ed AFNOR Paris 1999)

proiectul este componenta de cel mai icircnalt nivel ierarhic a unui program şi constă de regulă din mai multe subproiecte (COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia generală XVI Politică regională şi coeziune - Coordonarea şi evaluarea intervenţiilor)

demersul icircn care resursele umane materiale şi financiare sunt organizate icircn mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate cu specificaţii date cu restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative ( Asociaţia Romacircnă pentru Managementul Proiectelor)

CONCLUZIE proiectul reprezintă o investiţie de resurse pe o perioadă determinată avacircnd ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de obiective specifice

ABORDARE COMPARATIVĂ PROGRAM ndash PROIECTCaracteristici Program Proiect

1 AnverguraComponente de politică natională sau regională

Initiative locale sau subprograme

2 Durata Durată nedefinită sau de ordinul anilor Luni (cel mai adesea) sau ani

3 Bugetul Buget alocat global şi modificabilBuget fix alocat cu destinaţieprecisă

4 Rolul echipeiManagement (planificare coordonare control)

Executie implementare monitorizare

5 Orientarea evaluăriiAsupra impactului şi performanţeiAsupra rezultatelor şi performanţei

Concepte de baza obiective scop rezultate acţiuni icircn cadrul unui proiectObiective generale impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi programele icircn domeniu)Scop (obiectiv specific) soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată

ca beneficii aduse grupurilor ţintă beneficiarilor)

5

Rezultate (obiective imediate) soluţia pentru principalele cauze ale problemelor grupurilor ţintă beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate acestora)

Activităţi sarcini prin care se icircndeplinesc obiectivele imediateScopul şi obiectivele unui proiect

Analiza părţilor interesate de un proiecta Părţi interesate = persoane sau instituţii care pot afecta sau pot fi afectate de un

proiect programb Icircntrebări cheie

Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate Cine va avea beneficii şi cine va pierde (şi sub ce formă) icircn urma proiectului

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea unui proiect programbull grup ţintă = grup entitate afectată de proiect program icircn mod direct şi

pozitiv la nivel de scopbull beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen

lung la nivel de societate sau sectorParteneri = cei ce implementează proiectul programul aceştia sunt cu siguranţă

părţi interesate şi pot constitui un grup ţintă al proiectului

Analiza părţilor interesate ndash etape1 Identificarea grupurilor de persoane instituţiilor (beneficiari grupuri de interes

contractori etc) şi stabilirea caracteristicilor grupurilor respective (sociale economice statut structură de grup)

2 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a problemei (nevoi şi aspiraţii interese aşteptări şi icircngrijorări potenţiale atitudini şi strategii sensibilităţi faţă de probleme precum egalitatea sexelor mediu minorităţi etc)

3 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face schimbări (puncte tari puncte slabe posibile contribuţii)

4 Concluziile analizei (răspuns la icircntrebările Cum să ţii seama de grup Cum să tratezi cu grupul Ce acţiuni să icircntreprinzi)

SCOP maximizarea beneficiilor proiectului şi minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia (inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)

6

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

- definirea cadrului contractual şi respectarea unor sisteme de restricţii icircn ansamblul relaţiilor cu părţile interesate de proiect

- asigurare a unui consum judicios al resurselor financiare pe toată durata proiectului icircn raport cu obiectivele propuse

- respectare a sistemului de decontare propus pentru resursele financiare şi icircntocmirea documentaţiei de raportare (rapoartele de progres rapoartele de decontare etc)

- icircnchiderea proiectului din punct de vedere financiar şi transferul de responsabilitate- icircntocmirea documentaţiei de monitorizare control şi audit al proiectului din punct de

vedere financiar

STRATEGII - PROGRAME ndash PROIECTE

STRATEGIAAtingerea unui scop este condiţionată de icircntocmirea unei strategii STRATEGIA = rezultatul unor confruntări libere aprofundate complexe şi

constructive icircntre toţii factorii participanţi şi interesaţiStrategia defineşte ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung

principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei (Nicolescu O (coord) ndash Strategii manageriale de firmă Ed Economică Bucureşti

Din perspectiva managementului financiar strategia reflectătotalitatea obiectivelor organizaţiei din punct de vedere financiar pe termen mediu şi

lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn vederea atingerii scopului propus

PROGRAMUL1 Conceptul de program cadru instituţional care permite mai multor proiecte să fie

implementate cu scopul de a icircndeplini unul sau mai multe obiective

SCOP

Scop

Strategie

Proiect

Program

Subproiect

Activităţi

Sistemul de nevoi

4

2 Un program este constituit dintr-o serie de proiecte intercorelate ale căror obiective contribuie la icircndeplinirea unui obiectiv comun relevant la nivel de sector de activitate ţară sau chiar la nivel internaţional

3 Din punct de vedere al relaţiei proiect - program primul dintre aceste două elemente poate fi independent sau poate fi inclus icircn cel de al doilea Aşa cum există programe care conţin proiecte pot exista şi proiecte al căror scop este definirea şi crearea unui program

4 Icircn cele mai multe cazuri prin programe se definesc liniile directoare bugetele estimative scopul comun şi rezultatele estimate icircn timp ce proiecte se evidenţiază prin ciclu de viaţă acţiuni specifice management orientat pe rezultate cuantificabile şi respectarea restricţiilor de timp buget sau performanţă

5 Practica europeană icircn domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul general prin intermediul cărora se stabilesc domeniile prioritare relevanţa impactul dimensiunea orientativă şi metodele de evaluare icircn timp ce proiectele constituie instrumentele operaţionale de atragere a fondurilor administrare implementare monitorizare şi cuantificare a rezultatelor

Ce este un proiect o asociaţie efemeră pentru construirea viitorului şi a mediului de macircine (Gilles

Vallet - Tehniques de suivi de projets Ed Dunod Paris 1997) un demers specific care permite o structurare metodică şi progresivă a unei realităţi

viitoare (AFITEP ndash AFNOR ndash Vocabulaire de gestion de projets Ediţia a 2 a Ed AFNOR Paris 1999)

proiectul este componenta de cel mai icircnalt nivel ierarhic a unui program şi constă de regulă din mai multe subproiecte (COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia generală XVI Politică regională şi coeziune - Coordonarea şi evaluarea intervenţiilor)

demersul icircn care resursele umane materiale şi financiare sunt organizate icircn mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate cu specificaţii date cu restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative ( Asociaţia Romacircnă pentru Managementul Proiectelor)

CONCLUZIE proiectul reprezintă o investiţie de resurse pe o perioadă determinată avacircnd ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de obiective specifice

ABORDARE COMPARATIVĂ PROGRAM ndash PROIECTCaracteristici Program Proiect

1 AnverguraComponente de politică natională sau regională

Initiative locale sau subprograme

2 Durata Durată nedefinită sau de ordinul anilor Luni (cel mai adesea) sau ani

3 Bugetul Buget alocat global şi modificabilBuget fix alocat cu destinaţieprecisă

4 Rolul echipeiManagement (planificare coordonare control)

Executie implementare monitorizare

5 Orientarea evaluăriiAsupra impactului şi performanţeiAsupra rezultatelor şi performanţei

Concepte de baza obiective scop rezultate acţiuni icircn cadrul unui proiectObiective generale impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi programele icircn domeniu)Scop (obiectiv specific) soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată

ca beneficii aduse grupurilor ţintă beneficiarilor)

5

Rezultate (obiective imediate) soluţia pentru principalele cauze ale problemelor grupurilor ţintă beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate acestora)

Activităţi sarcini prin care se icircndeplinesc obiectivele imediateScopul şi obiectivele unui proiect

Analiza părţilor interesate de un proiecta Părţi interesate = persoane sau instituţii care pot afecta sau pot fi afectate de un

proiect programb Icircntrebări cheie

Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate Cine va avea beneficii şi cine va pierde (şi sub ce formă) icircn urma proiectului

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea unui proiect programbull grup ţintă = grup entitate afectată de proiect program icircn mod direct şi

pozitiv la nivel de scopbull beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen

lung la nivel de societate sau sectorParteneri = cei ce implementează proiectul programul aceştia sunt cu siguranţă

părţi interesate şi pot constitui un grup ţintă al proiectului

Analiza părţilor interesate ndash etape1 Identificarea grupurilor de persoane instituţiilor (beneficiari grupuri de interes

contractori etc) şi stabilirea caracteristicilor grupurilor respective (sociale economice statut structură de grup)

2 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a problemei (nevoi şi aspiraţii interese aşteptări şi icircngrijorări potenţiale atitudini şi strategii sensibilităţi faţă de probleme precum egalitatea sexelor mediu minorităţi etc)

3 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face schimbări (puncte tari puncte slabe posibile contribuţii)

4 Concluziile analizei (răspuns la icircntrebările Cum să ţii seama de grup Cum să tratezi cu grupul Ce acţiuni să icircntreprinzi)

SCOP maximizarea beneficiilor proiectului şi minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia (inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)

6

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

2 Un program este constituit dintr-o serie de proiecte intercorelate ale căror obiective contribuie la icircndeplinirea unui obiectiv comun relevant la nivel de sector de activitate ţară sau chiar la nivel internaţional

3 Din punct de vedere al relaţiei proiect - program primul dintre aceste două elemente poate fi independent sau poate fi inclus icircn cel de al doilea Aşa cum există programe care conţin proiecte pot exista şi proiecte al căror scop este definirea şi crearea unui program

4 Icircn cele mai multe cazuri prin programe se definesc liniile directoare bugetele estimative scopul comun şi rezultatele estimate icircn timp ce proiecte se evidenţiază prin ciclu de viaţă acţiuni specifice management orientat pe rezultate cuantificabile şi respectarea restricţiilor de timp buget sau performanţă

5 Practica europeană icircn domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul general prin intermediul cărora se stabilesc domeniile prioritare relevanţa impactul dimensiunea orientativă şi metodele de evaluare icircn timp ce proiectele constituie instrumentele operaţionale de atragere a fondurilor administrare implementare monitorizare şi cuantificare a rezultatelor

Ce este un proiect o asociaţie efemeră pentru construirea viitorului şi a mediului de macircine (Gilles

Vallet - Tehniques de suivi de projets Ed Dunod Paris 1997) un demers specific care permite o structurare metodică şi progresivă a unei realităţi

viitoare (AFITEP ndash AFNOR ndash Vocabulaire de gestion de projets Ediţia a 2 a Ed AFNOR Paris 1999)

proiectul este componenta de cel mai icircnalt nivel ierarhic a unui program şi constă de regulă din mai multe subproiecte (COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia generală XVI Politică regională şi coeziune - Coordonarea şi evaluarea intervenţiilor)

demersul icircn care resursele umane materiale şi financiare sunt organizate icircn mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate cu specificaţii date cu restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative ( Asociaţia Romacircnă pentru Managementul Proiectelor)

CONCLUZIE proiectul reprezintă o investiţie de resurse pe o perioadă determinată avacircnd ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de obiective specifice

ABORDARE COMPARATIVĂ PROGRAM ndash PROIECTCaracteristici Program Proiect

1 AnverguraComponente de politică natională sau regională

Initiative locale sau subprograme

2 Durata Durată nedefinită sau de ordinul anilor Luni (cel mai adesea) sau ani

3 Bugetul Buget alocat global şi modificabilBuget fix alocat cu destinaţieprecisă

4 Rolul echipeiManagement (planificare coordonare control)

Executie implementare monitorizare

5 Orientarea evaluăriiAsupra impactului şi performanţeiAsupra rezultatelor şi performanţei

Concepte de baza obiective scop rezultate acţiuni icircn cadrul unui proiectObiective generale impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi programele icircn domeniu)Scop (obiectiv specific) soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată

ca beneficii aduse grupurilor ţintă beneficiarilor)

5

Rezultate (obiective imediate) soluţia pentru principalele cauze ale problemelor grupurilor ţintă beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate acestora)

Activităţi sarcini prin care se icircndeplinesc obiectivele imediateScopul şi obiectivele unui proiect

Analiza părţilor interesate de un proiecta Părţi interesate = persoane sau instituţii care pot afecta sau pot fi afectate de un

proiect programb Icircntrebări cheie

Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate Cine va avea beneficii şi cine va pierde (şi sub ce formă) icircn urma proiectului

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea unui proiect programbull grup ţintă = grup entitate afectată de proiect program icircn mod direct şi

pozitiv la nivel de scopbull beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen

lung la nivel de societate sau sectorParteneri = cei ce implementează proiectul programul aceştia sunt cu siguranţă

părţi interesate şi pot constitui un grup ţintă al proiectului

Analiza părţilor interesate ndash etape1 Identificarea grupurilor de persoane instituţiilor (beneficiari grupuri de interes

contractori etc) şi stabilirea caracteristicilor grupurilor respective (sociale economice statut structură de grup)

2 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a problemei (nevoi şi aspiraţii interese aşteptări şi icircngrijorări potenţiale atitudini şi strategii sensibilităţi faţă de probleme precum egalitatea sexelor mediu minorităţi etc)

3 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face schimbări (puncte tari puncte slabe posibile contribuţii)

4 Concluziile analizei (răspuns la icircntrebările Cum să ţii seama de grup Cum să tratezi cu grupul Ce acţiuni să icircntreprinzi)

SCOP maximizarea beneficiilor proiectului şi minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia (inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)

6

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Rezultate (obiective imediate) soluţia pentru principalele cauze ale problemelor grupurilor ţintă beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate acestora)

Activităţi sarcini prin care se icircndeplinesc obiectivele imediateScopul şi obiectivele unui proiect

Analiza părţilor interesate de un proiecta Părţi interesate = persoane sau instituţii care pot afecta sau pot fi afectate de un

proiect programb Icircntrebări cheie

Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate Cine va avea beneficii şi cine va pierde (şi sub ce formă) icircn urma proiectului

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea unui proiect programbull grup ţintă = grup entitate afectată de proiect program icircn mod direct şi

pozitiv la nivel de scopbull beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma proiectului pe termen

lung la nivel de societate sau sectorParteneri = cei ce implementează proiectul programul aceştia sunt cu siguranţă

părţi interesate şi pot constitui un grup ţintă al proiectului

Analiza părţilor interesate ndash etape1 Identificarea grupurilor de persoane instituţiilor (beneficiari grupuri de interes

contractori etc) şi stabilirea caracteristicilor grupurilor respective (sociale economice statut structură de grup)

2 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a problemei (nevoi şi aspiraţii interese aşteptări şi icircngrijorări potenţiale atitudini şi strategii sensibilităţi faţă de probleme precum egalitatea sexelor mediu minorităţi etc)

3 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face schimbări (puncte tari puncte slabe posibile contribuţii)

4 Concluziile analizei (răspuns la icircntrebările Cum să ţii seama de grup Cum să tratezi cu grupul Ce acţiuni să icircntreprinzi)

SCOP maximizarea beneficiilor proiectului şi minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia (inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)

6

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

MATRICEA CADRU LOGIC CICLUL DE VIAŢĂ FACTORI DE SUCCES

Metoda Cadrului Logic sau LFA (bdquological framework approachrdquo) este un instrument de planificare si management folosit pentru proiectele de dezvoltare

Origine - USAIDanii 1970 ulterior fiind preluata de un numar important de finantatori in special de agentiile implicate in acordarea de asistenta prin programe de dezvoltare

Metoda Cadrului Logic sintetizeaza intr-un format standard ce incearca sa realizeze proiectul tau cum isi propune sa faca asta ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului sa fie asigurat metodele prin care se poate masura evolutia proiectului eventualele probleme care pot sa apara Matricea Cadru ndash Logic se construieste in faza de programare si identificare din ciclu

de viaţă LFA ca abordare manageriala presupune- un sistem de analiza a problemelor si a nevoilor- realizarea unei ierarhii mijloace-scopuri- selectarea celei mai potrivite strategii de implementareRezultatul acestei abordări analitice icircl reprezintă matricea (sau cadrul logic ndash

bdquoLogframerdquo )De ce oare 9 din 10 finantatori ne cer asta Pentru ca hellip

a 1 LFA este un instrument extrem de folositor atat pentru planificarea cat si pentru monitorizarea unui proiect

a 2 te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar Model de matrice

Descrierea proiectului IndicatoriMijloace de verificare (MOV)

Presupuneri

Obiectiv general Indicatori MOV Scop Indicatori MOV IpotezeObiective specifice componente

Indicatori MOV Ipoteze

Input-uri Indicatori MOV Ipoteze

Activităţi

Puncte esenţiale evidentiate icircn programul activităţilor (milestones) si alte specificatii

Rapoarte de management referitoare la progresul fizic şi financiar

Ipoteze

Output-uri Indicatori MOV Ipoteze

Descrierea proiectului este completată prima apoi ipotezele indicatorii şi icircn final mijloacele de verificare Completarea matricei trebuie considerată un proces iterativ de planificare Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei se va reveni asupra punctelor anterioare pentru a verifica cu ajutorul celor două tipuri de logica (verticala si orizontala) corectitudinea

Elementele componente ale matricei1 Descrierea proiectului - Coloana bdquodescrierea proiectuluirdquo din cadrul matricii logice

oferă un sumar narativ a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi cum Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale

2 Obiectiv general (bdquogoalrdquo) ndash face referire la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul este menit să contribuie spre exemplu creşterea veniturilor imbunatatirea statutului nutriţional reducerea criminalităţii etc

7

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

3 Scop (bdquopurposerdquo) - se referă la ceea ce trebuie să se obţină icircn urma proiectului icircn ceea ce priveşte dezvoltarea Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in producţia agricolă accesul mai larg la vaccinări apă mai curată sau capacitate institutionala si sisteme de management locale icircmbunătăţite etc De cele mai multe ori pentru un proiect există un singur scop

4 Obiective specificecomponente Atunci cacircnd proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri este util ca acestea sa fie grupate in diferite componente (alese dupa criterii sectoriale functionale institutionale etc) In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta

5 Output-uri (bdquorezultate asteptaterdquo) - se referă la rezultate specifice şi produse tangibile (bunuri şi servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activităţi De exemplu construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apă zone de pămacircnt plantate sau dezvoltate vaccinarea copiilor etc Furnizarea outputuri-lor trebuie să se afle sub controlul direct al managementului

Activităţile - se referă la sarcinile specifice icircndeplinite pentru a atinge output-urile cerute Ex pentru rezerva de apă a unei comunităţi pot fi stabilirea comitetului celor care vor folosi apa pregătirea locaţiei colectarea de materiale din zonă

Input-uri - se referă la resursele necesare pentru realizarea activităţilor şi producerea output-urilor de exemplu personal echipament şi materiale

Ipoteze - condiţiile care afectează progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control direct de exemplu schimbările de preţ abundenta ploilor respectarea sau nerespectarea legii etc O ipoteza este o propoziţie pozitivă despre condiţiile care trebuie să fie icircndeplinite pentru ca obiectivele proiectul să fie atinse Riscul este o propoziţie negativă despre ce ar putea icircmpiedica obiectivele să se icircndeplinească

Indicatori - se referă la informaţia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre icircndeplinirea obiectivelor Un indicator trebuie să ofere acolo unde este posibil o unitate clar definită de măsură şi o ţintă care să detalieze cantitatea calitatea sau organizarea icircn timp a rezultatelor aşteptate

Mijloacele de verificare - trebuie să specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori Trebuie luat icircn considerare modul icircn care informaţia va fi colectată (metoda) cine va fi responsabil şi frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată

Logica verticala ndash unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect Identifică intenţiile proiectului clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia şi specifică situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele) care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 şi 4)

Logica orizontala - defineşte modul icircn care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor şi a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 şi 3) Logica orizontala asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

LOGICA VERTICALA relaţia de cauzalitate (dacă - atunci)Realizarea matricei logice a proiectului implică o analiză detaliată a lanţului cauzal

conţinut icircn structura proiectului Acest lucru poate fi exprimat icircn următoarea formulă DACĂ sunt introduse inputuri-le ATUNCI se pot desfăşura in conditiile specificate

activităţile propuse DACĂ se derulează aceste activităţi ATUNCI vor rezulta output-urile DACĂ sunt produse output-urile ATUNCI obiectivele specificecomponente vor fi

atinse

8

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

DACĂ obiectivele specificecomponente sunt atinse ATUNCI este indeplinit scopul proiectului

DACĂ scopul este indeplinit ATUNCI va fi sustinuta directia generala de dezvoltare in care se incadreaza proiectul (obiectivul general ndash bdquogoalrdquo)

Aşadar fiecare nivel conţine premisele pentru desfăşurarea următorului pas Este important ca relatia mijloace-scopuri (sau bdquodaca ndashatuncirdquo) sa fie parcursa si intr-o directie si in alta Direcţia generala de dezvoltare ajută la definirea scopului acesta din urmă contribuie la clarificarea obiectivelor etc

LOGICA PE ORIZONTALA Odată icircncheiată completarea descrierii proiectului şi a ipotezelor (coloanele 1şi 4)

următorul pas este să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obtinute repectivele informaţii (coloana 4)

Logica orizontală face parte din natura iterativă a analizei Un proiect are cu atat mai multe sanse sa fie convingator cu cat pot fi culese mai multe informatii relevante despre atingerea obiectivelor sale Acest lucru ne fereste sa cadem in capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obtine niciodata informatii Desigur aceasta nu este o regula insa pentru un finantator este intotdeauna important sa poata masura foarte clar eficienta investitiei sale Astfel fiecare nivel din matrice poate avea nevoie de o revizuire pe masura ce i se aplică noi teste de logicăManagementul ciclului de viaţă al unui proiectMCP - reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului

bazat pe metoda de analiză Cadrului LogicObiectivul PCM vizează icircmbunătăţirea managementului proiectelor programelor de

toate tipurile prin luarea icircn considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor cadru deopotrivă icircn elaborare şi icircn implementare

Condiţii preliminare1 OBIECTIVE CLARE ŞI REALISTE pentru proiecte sau programe distincţie clară

icircntre obiective şi mijloacele de realizare a acestora definiţie clară şi realistă a Scopului Proiectului care trebuie identifice beneficii durabile pentru grupul(urile) de interes şi beneficiarii finali (factorii externi majori ai proiectului care ar putea influena semnificativ succesul acestuia)

2 FACTORI AI CALITĂŢII care icircntrezăresc beneficiile proiectului pe termen lung- un cadru politic stabil şi raţional asumat de beneficiar icircn special pentru politicile

sectoriale şi regionale- alegerea tehnologiilor potrivite utilizacircnd de exemplu resurse locale regenerabile- respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate- viabilitatea economică şi financiară a proiectelor precum şi durabilitatea beneficiilor

generate de acestea- integrarea aspectelor de protecţie a mediului şi echilibrarea diferenţelor dintre bărbaţi

şi femei3 Consecvenţa şi contribuţia la ldquorealizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii CErdquo

prin proiecte şi programe

9

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

PRINCIPALELE DOCUMENTE ŞI DECIZII AFERENT CICLULUI DE VIAŢĂ

Factori de succes ai unui proiect

Ciclul de viaţă din punct de vedere financiar ndash Etapa de conceptieCaracteristic pentru ciclul de viaţă al proiectului icircn abordarea economică este curba

de evoluţie a cash flow-ului diferenţiată icircn 3 faze semnificativeFaza de concepţie (de pregătire) constituie perioada de trecere icircntre idee şi acţiune

Este intervalul de timp icircn care se dezvoltă o idee de proiect cacircnd se fundamentează necesitatea oportunitatea şi eficienţa acţiunii icircn cadrul unei documentaţii specifice

Decizie privind modul de utilizare a

rezultatelor icircn programe viitoare Studiu de

evaluare

Decizie de a continua conform planului sau de

a reorienta proiectul

Decizie privind nevoia de extindere

Decizie de finanţare

Propunere de finanţare preliminară

Programarea

Identificarea

Acceptarea

Evaluarea

Implementarea

Finanţarea

Domenii prioritare

programe de acţiune

Strategia naţională

Studiu de prefezabilitate

Decizie privind opţiunea care

trebuie studiată aprofundat

Decizie privind oportunitatea unei

propuneri de finanţare

Studiu de fezabilitate

Propunere de finanţare

Contract de finanţare

Rapoarte privind progresul proiectului

10

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Icircn perioada de implementare consumul de resurse este redus iar icircn proces sunt antrenaţi acei actori sau organisme care concură la fundamentarea şi adoptarea deciziei de a investi la definirea concepţiei tehnice şi funcţionale a proiectului

Pregătirea se realizează pe etape concretizate icircn documente specificea) Identificarea şi definirea proiectului icircncheiată printr-un Studiu de Oportunitateb) Selecţia preliminară finalizată printr-un Studiu de Prefezabilitatec) Formularea proiectului icircncheiată prin Studiul de Fezabilitated) Evaluarea proiectului icircncheiată prin Raport de EvaluareRaportul de evaluare este principalul document pe baza căruia se ia decizia de

adoptare sau de respingere a proiectului 2 Faza de realizare (implementarea proiectului) este perioada de timp icircn care

resursele alocate sunt transformate icircn elementele materiale ce formează structura viitorului proiect Se desfăşoară conform prescripţiilor din documentaţia tehnico-economică de proiect şi acum creşte rolul actorilor implicaţi ce concură la transpunerea icircn practică a proiectului iar consumul de resurse investiţionale este maxim icircn raport cu celelalte etape

Principalele etape ale acestei faze sunt a) Pregătirea tehnică a proiectului - se procedează la un studiu detaliat al problemelor

de ordin tehnic se stabilesc tehnologiile de lucru etcb) Negocierea şi icircncheierea contractelor cu diversii actori ce concură la execuţia

proiectului finanţatori (icircn cazul finanţării din surse externe) antreprenori furnizori de echipamente utilităţi materiale etc alţi prestatori de servicii

c) Execuţia propriu-zisă a proiectului este faza cea mai importantă din punct de vedere al mobilizării resurselor investiţionale al coordonării activităţii actorilor implicaţi Este perioada de maxim interes pentru gestionarul de proiect dar şi pentru analistul evaluator deoarece prezintă interes din punct de vedere al mărimi sale al consumului de resurse şi nu icircn ultimul racircnd al corelării acţiunii actorilor şi coordonării lucrărilor

d) Punerea icircn funcţiune este o etapă cu un pregnant caracter tehnic de calitatea căreia depinde eficienţa icircn exploatare a noilor capacităţi Dacă este depăşită icircnseamnă că proiectul a fost bine conceput planificat şi executat şi se icircncheie cu transferul de proprietate către proprietarul proiectului şi implicit a riscurilor aferenteDurata de execuţie se studiază cu ajutorul modelelor matematice specifice teoriei grafurilor sau cu ajutorul graficului Gantt

3) Faza de exploatare numită şi durata de viaţă utilă - perioada icircn care se obţin eşalonat rezultatele utile scontate Durata de viată utilă a proiectului nu trebuie sa fie confundată cu durata de amortizare contabilă a investiţiei In calculele economice de evaluare a proiectului se recomandă să se utilizeze durata de viaţă utilă a proiectului

Dee

m n p

I

FNTvaloare

timp

d

11

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

BUGETUL UNUI PROIECT CARACTERISTICI METODE DE ELABORARE SI EVALUARE

Resursele financiare ale proiectuluiResursele financiare = sumele de bani disponibile necesare desemnate pentru un

scop anume anterior definitBugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului planificarea generală

desfasurandu-se icircn concordanţă cu cea a bugetului Acţionează de asemenea şi un instrument de control al resurselor financiare orice abatere fiind luata in considerare

Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit vei cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume scop

Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie desfăşurat icircn limitele bugetului aprobat Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si construit cu atentie Finantatorul are nevoie de informatii precise concise şi la obiect care sa ii poata oferi o imagine de ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale precum si a altor surse de finantare

Funcţiile bugetului unui proiect Planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect astfel incat cei

de care depinde deciza sa isi faca o idee completa despre costurile proiectului In luarea deciziei de a incepe proiectul contează disponibilitatea fondurilor si eficienta cu care vor fi folosite

Fund - raising - bugetul este punctul critic al oricarei negocieri cu finantatorii Acestia sunt interesati in primul rand de eficienta banilor investiti de ei adica de raportul beneficiicosturi

Implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a monitoriza si a tine sub control proiectul o data ce acesta a inceput Principalul instrument de monitorizare il constituie compararea costurilor actuale cu cele din buget

Evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de baza in evaluarea succesului atunci cacircnd acesta ia sfarsit El ajuta sa se raspunda la intrebarea ldquoA realizat proiectul ceea ce a fost stabilit initial sa realizezerdquo

Elemente pentru planificarea resurselor1 Structura de divizare a muncii identifica disponibilitatile si activităţile

proiectului care vor avea nevoie de resurse şi aceasta reprezintă prima intrare la planificarea resurselor

2 Documentari privitoare la ce fel de tipuri de resurse au fost solicitate pentru lucrări similare pe proiectele anterioare şi dacă sunt disponibile

3 Declaraţia de intenţie conţine justificarea şi obiectivele proiectului amacircndouă fiind considerate explicite pe perioada planificării proiectului

4 Descrierea fondului de resurse cunoştinţe despre resursele (oameni echipamente material) potential disponibile necesare pentru planificarea resurselor

5 Politici organizaţionale referitoare la organizarea echipei si la achizitionarea ce trebuie realizată pe perioada planificării resurselor

Datorita multiplelor functii pe care le indeplineste bugetul original trebuie sa fie clar logic si prezentat in mod detaliat

REALIZAREA UNUI BUGET

12

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu nevoile financiare ale proiectului Pentru aceasta analiza trebuie sa se efectueze la nivelul activitatilor si sarcinilor

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi a defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse b calculul resurselor pentru fiecare activitate c estimarea costurilor d prelucrarea datelor si intocmirea bugetului

Defalcarea proiectului in activitati care consumă resurse Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-urilor si realizarea unei liste de

sarcini pentru fiecare dintre acesteaNu trebuie omise sarcini precum realizarea documentatiei instruirea membrilor

echipei evaluari intermediare revizuiri aduse proiectului rapoarte etc Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize neplacute pe parcursul proiectului

Calculul necesarului de resurse pentru fiecare activitate din proiectProcesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni

instrumente tehnici) a cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul cacircnd ar trebui să icircndeplinească activităţile proiectului

RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal se fac referi in primul rand la volumul de munca exprimat in ore sau in zile Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu in functie de resursele financiare alocate sau de resursele umane disponibile

RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL echipamente (calculatoare copiatoare mobilier etc) consumabile (topuri de hartie cartuse de imprimanta diskete CD-uri etc) transport si diurna comunicatii (telefon fax posta e-mail) publicatii (tiparire editarea sau copierea unor brosuri rapoarte etc) servicii contractate alte costuri

Estimarea costurilorDupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect incercati sa estimati

costul unei unitati si apoi calculati costul totalPentru a fi cacirct mai exacţi există următoarele soluţii- obţinerea unor informatii de la furnizori eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului- solicitarea membrilor echipei icircn special celor din departamentele specializate să facă o estimare - studiul unor proiecte similare

TIPURI DE ESTIMARE A COSTURILOR PROIECTELOR

13

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Estimarea costurilor se face pe baza specificaţiilor proiectului estimări aproximative sunt făcute icircnaintea icircnceperii proiectului cacircnd nu există

decacirct informaţii vagi şi trebuie stabilite toate detaliile activităţilor viitoare Sunt utile pentru verificările preliminare privind necesar de resurse selectarea cererilor de ofertă şi pentru alte decizii de planificare icircn faza iniţială Nu se pot folosi icircnsă ca bază de preţ fix icircn licitaţii Se apreciază că o estimare cu nivel acceptabil de argumentare poate atinge o acurateţe de +- 25

estimări comparative se fac prin comparare costurilor pe care le-ar necesita realizarea unui proiect nou cu costurile unor proiecte similare executate icircn trecut Se pot face icircnainte să icircnceapă proiectarea detaliată cacircnd nu există liste de materiale sau calendare precise de activităţi Estimările de acest tip pot atinge o acurateţe de cca 15

estimări de fezabilitate se fac după efectuarea unor activităţi de concepţie preliminară a proiectului Este necesar să existe specificaţiile clădirilor amplasamentul scheme provizorii pentru servicii preţurile furnizorilor de echipamente listele de achiziţie de materiale şi celelalte planificări care pot ajuta la estimarea costurilor materiale Aici factorul de icircncredere icircn acurateţea estimărilor de fezabilitate poate ajunge la +- 10

estimări definitive sunt efectuate la sfacircrşitul proiectării după ce s-au lansat principalele comenzi de achiziţie la preţuri cunoscute iar activitatea de construcţie sau asamblare icircn cadrul proiectului se află icircntr-o fază avansată Acest tip de estimare poate fi făcută distinct sau prin actualizarea estimărilor comparative sau de fezabilitate făcute anterior Estimările sunt definitive atunci cacircnd acurateţea declarată este de +- 5

Tehnici pentru estimarea costului1 Estimare analogica numita si top-down estimating inseamna folosirea costului

actual al unui proiect anterior similar ca baza a estimarii costului proiectului curent Se practica frecvent estimarea costului total al proiectului cand este o suma limitata de documentare in legatura cuproiectul (ex in fazele incipiente) Estimarea analogica este o forma de opinie expert Estimarea analogica este in general mai putin costisitoare in comparatie cu alte tehnici dar totodata este si mai putin precisa Este solida numai atunci cand

a) proiectele anterioare sunt similare in fapt si nu numai in aparenta b) indivizii sau grupurile de indivizi care pregatesc estimarile au expertiza necesară2 Modelarea parametrica Modelarea parametrica implica folosirea caracteristicilor

proiectului (parametrii) intr-un model matematic pentru a prezice costurile proiectului Modelele pot fi simple (constructiile rezidentiale vor costa o anumita suma pe metru patrat al spatiului) sau complexe (un model de software de costuri foloseste 13 factori reglati separat fiecare avand de la cinci la sapte puncte)Atat costul cat si acuratetea modelelor parametrice pot varia puternic Sunt solide numai cand a) documentarea folosita la dezvoltarea modelului a fost precisa

b) parametrii folositi in model sunt usor cuantificati c) modelul este accesibil

3 Estimare la varf Aceasta tehnica implica estimarea costului activitatilor individuale sau pachetelor de munci apoi rezumarea sau rularea estimarilor individuale pentru un total de proiect Costul si acuratetea estimarii la varf provinedin marimea si complexitatea activitatii individuale sau pachetului de munca activitati mai mici cresc atat costul cat si acuratetea

14

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

procesului de estimare Echipa de managementa proiectului trebuie sa cantareasca acuratetea aditionala in comparatie cu costul aditional

4 Instrumente computerizate Instrumentele computerizate precum software de management de proiect si instrumentele statistice de simulare sunt des folosite pentru a asista estimarea costurilor Asemenea produse pot simplifica folosirea instrumentelor descrise mai devreme and astfel facilita rapida consideratie a multor alternative de cost

5 Alte metode de estimare a costului Spre exemplu analiza bancara

Prelucrarea datelor şi icircntocmirea bugetului

Salariile - se calculează numărul de persoane ce vor fi platite şi sub ce forma (cu norma intreaga sau conventie civila) In functie de rezultat se determina celelalte taxe sau beneficii salariale cum ar fi asigurarile de orice tip

Costurile indirecte (sau de regie) ndash se evaluează costurile care nu sunt legate direct de indeplinirea sarcinilor insa pe care organizatia le suporta pentru sprijinirea proiectului Acestea constau in spatii pentru birouri intretinere electricitate etc Deasemenea salariile contabilului ale office managerului sau ale directorului executiv fac parte din costurile indirecte

OBS Anumiti finantatori au reguli specifice in privinta finantarii costurilor indirecte Costurile accidentale - se stabileşte o rezerva pentru cazurile de urgenta care pot

aparea in timpul proiectului La final realizati un tabel care sa includa toate aceste costuri si eventual in

coloanele din dreapta precizati si finantatorii

Concluzii legate de buget bugetele cuantifică funcţie de costuri caracteristicile unui proiect pe tipuri de

activitati cacirct si global sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel

aprobat si să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului finantator in vederea contractarii proiectului

costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp iar urgentarea lucrărilor de

obicei costă mai mult icircn general distribuitorii taxează suplimentar pentru urgenţe

Reguli pentru buget eligibil trebuie sa respecte regulile de eligibilitate ale cheltuielilor detaliat cheltuielile sa fie prezentate clar corect trebuie sa raspunda solicitarilor finantatorului să prezinte toate informatiile echilibrat repartizarea fondurilor intre diferitele capitole bugetare si intre parteneri

trebuie sa demonstreze ca ansamblul costurilor se refera la activitati concrete si ca proiectul are o dimensiune realistă

CONTROLUL BUGETULUIControlul bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape a) influenţarea factorilor care crează schimbări icircn bugetul de bază icircn sensul limitării acestora b) determinarea faptului ca bugetul de bază s-a schimbatc) administrarea schimbărilor actuale ale bugetului cacircnd şi dacă acestea intervin

15

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Eligibilitatea costurilorCosturile unui proiect pot fi costuri eligibile şi neeligibilePentru a fi considerate eligibile costurile incluse icircntr-un proiect trebuie să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului să se regasească icircn lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales să respecte principiile unui management financiar solid realist bazat pe eficienta să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect să fie efectuate doar icircn perioada de timp in care este valabil contractul de

finantare să fie efectiv realizate (icircnregistrate icircn contabilitate identificabile verificabile

etc)Principalele cheltuieli eligibile se pot clasifica astfelA Cheltuieli directe- cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli salariale aferente personalului din lista

proiectului)- cheltuieli de deplasare transport cazare diurna- cheltuieli necesare derularii activitatilor incluse in proiect consumabile

echipamente cheltuieli de subcontractare costuri specializate cerute de programul considerat

- alte costuri care nu se regasesc in lista de costuri eligibile specificate de programul considerat dar fara de care proiectul nu poate fi dus la bun sfarsit

- o suma de rezervă pentru ldquocheltuieli neprevazuterdquo care se deblocheaza doar cu acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante

B Cheltuieli indirecte cheltuieli de regie (chirii utilitati telefon posta etc)

Costuri neeligibileTipurile de costuri neeligibile sunt- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii dobanzi la credite anterioare- achiziţionarea de bunuriservicii fara legatura cu obiectul si activitatile proiectului

nementionate icircn propunerea de proiect- achiziţionarea de bunuri in sistemul second ndash hand- acoperirea diferentelor de schimb valutar- TVA atunci cand poate fi recuperata- costuri legate de proiect facute inainte sau dupa perioada de validitate a contractului

de finantare- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare sau de actiuni

precum sponsorizari contribuţii icircn natură la alte proiecte etc

Observaţii pentru controlul bugetului- efortul managerului de proiect trebuie sa fie in permanenta focalizat catre minimizarea

abaterilor dintre valorile realizate si cele planificate - rareori cheltuielile se fac intr-un regim constant pe durata proiectului Urmărirea

costurilor trebuie făcută icircn raport cu perioada pe care se face analiza - O cheltuiala se poate icircnregistra la recepţia facturii sau la momentul efectuării plăţii in

funcţie de procedurile financiare ale organizaţiei

Tehnici pentru corectarea bugetelor Ore suplimentare Inlocuirea resurselor umane Eliminarea sau icircnlocuirea costurilor nelegate de manoperă

16

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Toleranta nula la schimbarile sferei de cuprindere Utilizarea rezervelor bugetare (daca exista) Reducerea sferei de cuprindere

Factori determinanţi pentru identificarea corectă a costurilor proiectelor- defalcarea sarcinilor pe pachete de lucrări uşor gestionabile- divizarea bugetelor de costuri astfel icircncacirct fiecărui pachet de sarcini să-i corespundă un procent stabilit din bugetul total- existenţa unui sistem de contabilitate a costurilor care să ofere operativ informaţii icircn legătură cu evoluţia costurilor pe activităţi- folosirea unei metode care să permită compararea cheltuielilor efective cu cele planificate- existenţa unui sistem de management al calităţii care să asigure calitatea fiecărei activităţi de prima dată- tratarea şi controlul corespunzător al abaterilor faţă de clauzele contractuale şi informarea operativă a beneficiarului icircn legătură cu creşterile justificate de preţ- achitarea la termene a facturilor către furnizori şi subcontractanţi pentru a nu spori cheltuielile prin penalizări- icircntocmirea operativă a rapoartelor asupra evoluţiei costurilor icircn consens cu desfăşurarea lucrărilor care să fie icircnaintate conducerii pentru a evidenţia potenţialele nerespectări ale calendarului de lucru sau ale bugetului

MANAGEMENTUL COSTURILOR IN PROIECTE

Managementul Costul de proiect include ansamblul proceselor generate de planificarea estimarea bugetului precum şi controlul costurilor astfel icircncacirct proiectul poate fi finalizat icircn cadrul bugetului aprobat

Cf PMBook 2004 aceasta implica 3 activităţi distincteIEstimarea costurilor dezvoltarea şi aproximarea costurilor asociate resurselor

necesare pentru a finaliza activităţile din proiectIIBugetarea costurilor - agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau

de grup pentru a stabili un cost de bazăIIIControlul Costurilor ndash identificarea şi influenţarea factorilor care creează diferenţe

de cost şi controlul modificărilor la bugetul proiectului proiectului

Particularităţile managementului costurilor- Toate cele 3 procese interacţionează cu ele precum şi cu alte procese din domenii de

cunoştinţe adiacente (man timpului man calităţii etc)- Fiecare proces poate implica la efort una sau mai multe persoane sau grupuri de

persoane pe baza nevoilor proiectului- Fiecare proces se produce cel puţin o dată la un proiect şi are loc icircntr-una sau mai

multe faze ale acestuia- Chiar dacă procesele sunt considerate ca elemente separate cu interfeţele bine definite

icircn practică ele se pot suprapune şi pot interacţioneze icircntr-un mod specific- Ciclul de viaţă al costurilor proiectului- Ciclului de viaţă a costurilor poate icircmbunătăţi procesul decizional şi sunt folosite

pentru a reduce costurile şi timpul de execuţie şi pentru a icircmbunătăţi calitatea şi performanţa proiectului

- Managementul costul proiectului reprezintă şi o formă de răspuns la cerinţele de informare ale părţilor interesate de proiect

17

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Planul de management al costurilor- nivelul de precizie asociat fiecărui proces component al managementului costurilor- unităţile de măsură- praguri de control praguri valorice pentru costuri sau alţi indicatori la momentele

desemnate de timp pe durata a proiectului- formatele de raportare- descrierea proceselor modul icircn care acestea au fost documentate din punct de vedere

financiar

Procesele specifice managementului costurilor icircn proiecte

18

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Diagrama procesului de management al costurilor

A Estimarea costurilor- Implică o dezvoltare aproximativă a costurilor de resurse necesare pentru a finaliza

programul activităţi al proiectului- Trebuie să includă o analiză comparativă de costuri potenţiale- Estimările de costuri sunt exprimate icircn unităţi monetare- Precizia de o estimare a proiectului va creşte pe măsură ce proiectul avansează prin

intermediul ciclului de viaţă- Se vor avea icircn vedere următoarele categorii munca materiale echipamente servicii

facilităţi precum şi categorii speciale cum ar fi o acoperirea inflaţiei sau costuri de urgenţă

Intrări pentru estimarea costurilor1 Factorii din mediul organizaţiei- Condiţiile de piaţă- Baze de date comerciale2 Evaluări interne ale organizaţiei

- Politica de estimare a costurilor- Şabloane de estimare a costurilor- Informaţii istorice- Fisiere de la proiecte anterioare

19

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

- Cunostinţe ale echipei de proiect- Lecţii icircnvăţate din proiecte anterioare

3 Declaraţia scopului proiectului4 Structura detaliată a activităţilor 5 Planul de management al proiectului

- planificarea icircn timp a proiectului- planul de management al echipei de conducere

6 Registrul riscurilor

Estimarea costurilor tehnici şi instrumente 1 Estimarea analogică2 Determinarea tarifelor pentru fiecare resursă (tarife unitare pe fiecare categorie de

resurse)3 Estimare de jos in sus (Bottom-up Estimating) presupune estimarea costurilor pe

pachete de lucrări individuale sau activităţi de la cu cel mai scăzut nivel de detaliu (costul şi precizia de estimare este determinată de dimensiunea şi complexitatea activităţii sau pachetului de lucru)

4 Estimare parametrică5 Software de managementul proiectelor6 Analiza rezervelor (rezervele de urgenţă sunt costuri estimate a fi folosite de către

managerul de proiect pentru a face faţă unor evenimente anticipate)

Estimarea costurilor ieşiri1 Estimarea costurilor activităţilor evaluare cantitativă a costurilor probabile ale

resurselor necesare pentru finalizarea activităţilor din proiect2 Detalii suport pentru estimarea costurilor activităţilor (descrierea domeniului de

lucru al activităţii sau proiectului documentaţia de bază pentru estimare documentaţia pentru modul de consum a resurselor prezentarea constracircngerilor nivelul de abatere

3 Schimbările solicitate la nivelul resurselor şi modului de consum4 Actualizarea planului de management al costurilor

B Bugetarea costurilor - implică agregarea costurilor estimate ale activităţilor individuale sau pachetelor de

lucru pentru a stabili o costului de referinţă total util icircn evaluarea performanţei proiectului

- scopul proiectului trebuie să fie reflectat integral icircn bugetul proiectului- estimările de cost privind planul de activităţi sau pachetele de lucru sunt elaborate

anterior şi constituie puncte de fundamentare a bugetului

Intrări- descrierea scopului proiectului limitările impuse cheltuielilor de fonduri de proiect

sunt prezentate icircn ghidul proiectului sau icircn contract- Structura detaliată a activităţilor- dicţionarul activităţilor derulate icircn organizaţie- estimările privind costul activităţilor- detaliile suport pentru estimarea costului activităţilor- planificarea proiectului- calendarul necesarului şi disponibilităţii resurselor- contractul proiectului- planul de management al costurilor

20

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Instrumente şi tehnicia Agregarea costurilor estimările costurilor activităţilor programate sunt agregate pe

pachete de lucru Pachetele de lucru sunt apoi agregate la nivele superioare pacircnă la nivelul icircntregului proiect

b Analiza rezervelor stabileşte rezervele de urgenţă (managementul rezervelor) care sunt alocate pentru modificări potenţial necesare dar neplanificate Utilizarea rezervelor de urgenţă este posibilă doar cu aprobarea excepţională a finanţatorului rezervele de urgenţă nu sunt o parte din costul proiectului de referinţă dar sunt incluse icircn bugetul pentru proiect

c Estimarea parametrică condiţii informaţia istorica utilizată icircn model este corectă parametrii utilizaţi icircn model sunt cuantificabili şi posibil de verificat modelul utilizat este scalabil valabil şi pentru proiecte mari şi pentru proiecte mici

d Renegocierea limitelor impuse fondurilor

Ieşiri- Costul de referinţă acesta reprezintă o planificare pe faze a bugetului utilizată

pentru monitorizarea controlul performanţei costurilor icircn cazul proiectelor Se obţine prin icircnsumarea costurilor estimate icircn funcţie de perioada icircn care acestea sunt planificate

- Cerinţele de finanţare ale proiectului finanţarea cerinţele totale şi periodice (anuale sau trimestriale) sunt derivate din costul de referinţă si pot fi stabilite să fie depăşite cu o marjă pentru a permite fie un icircnceput mai rapid fie un progres mai avansat care cauzează costuri suplimentare

- Actualizarea planului de management al costurilor- Lista schimbărilor necesare acestea pot afecta planul de costuri al proiectului sau

alte componente ale proiectului planul de activităţi matricea cadru logic

C Controlul costurilorInclude activităţi precum

- Influenţează factorii care determină schimbări ale costurilor de referinţă- Asigură garantarea faptului că schimbările sunt acceptate- Asigurarea faptului că extinderile de costuri nu depăşesc potenţialul de finanţare

autorizat periodic şi total al proiectului- Monitorizarea performanţei de cost pentru a detecta şi icircnţelege diferenţele faţă de

costul de referinţă- Prevenirea unor modificări incorecte inadecvate sau neaprobate de a fi incluse icircn

costul raportat sau acoperit dintr-o rezervă de buget- Menţinerea depăşirilor acceptate de costuri icircn limite acceptabile

Intrări- costul de referinţă- cerinţele de finanţare ale proiectului- rapoartele de performanţă- informaţiile referitoare la performanţele pachetelor de lucru (rezultatele care au fost

terminate precum şi cele care nu sunt finalizate costurile autorizate şi cele neautorizate)

- schimbările necesare aprobate- planul de management al costurilor

Tehnici şi instrumente- Sistemul de control al costurilor schimbărilor defineşte procedurile prin care costul de

referinţă poate fi schimbat

21

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

- analiza de măsurare a performanţei este de ajutor pentru a masura amploarea oricărei variaţii care vor avea loc icircn mod invariabil

- prognozele includ estimări sau predicţii ale viitorului proiectului pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile icircn momentul prezent

- Revizuirea indicatorilor de performanţă

Ieşiri- actualizarea estimărilor de costuri- actualizarea costului de referinţă- evaluarea performanţei prin indicatori- prognozele complete- schimbările necesare- acţiuni corective recomandate- finalizarea planului de management al costurilor

Indicatori utilizaţi in evaluarea costului proiectelor Costul bugetat al volumului de muncă programat (CBMP) Fiecare dintre activităţile

din cadrul proiectului are propriul său cost şi propriul program estimat CBMP reprezintă bugetul cumulativ

Costul real al volumului de muncă executat (CRME) Pe măsură ce proiectul avansează costul real se acumulează Acest cost real cumulativ este trasat de-a lungul aceleiaşi axe a timpului

Costul bugetat al volumului de muncă executat (CBME- valoare adăugată) Raportare la diagrama cumulativă a valorii volumului de muncă efectiv finalizat

Bugetul icircn faza finală (BAC) BAC este punctul care reprezintă bugetul total al proiectului Pe diagrama cumulativă acesta va fi ultimul punct de pe curba CBMP CBMP nu poate fi mai mare decacirct BAC

Variaţia costului (CV)CV = CBME ndash CRMEAceasta este diferenţa dintre activitatea efectiv finalizată şi costul asociat

realizării volumului de muncă O variaţie pozitivă icircnseamnă că situaţia este bună iar o variaţie negativă arată (icircnseamnă) că situaţia nu este bună

Variaţia programului (VP)VP = CBME ndash CBMPAceasta este diferenţa dintre volumul de muncă efectiv finalizat şi cel care era

preconizat a fi finalizat la momentul respectiv de timp O variaţie pozitivă icircnseamnă o situaţie bună iar o variaţie negativă invers

Indicele performanţei costului (CPI)CPI = CBME CRME

Indicele de performanţă a programului (SPI)SPI = CBME CBMP

Estimare la finalizare (EAC) EAC = BAC CPIEAC este o estimare a costului proiectului la terminarea proiectului Se spune că dacă proiectul se continuă de-a lungul nivelului său actual al performanţei

privind costul EAC va deveni costul final al proiectului

22

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

AUTOFINANŢAREA PROIECTELOR DE INVESTIŢII

Surse de finanţare pe tipuri de firme

Tipuri de firme

Resurse proprii

Icircmprumbancare

Accesare fonduri publice

Programe ale UE

Participaţii Fonduri Investiţii

Alte surse

Micro 782 478 08 37 07 -

Mici 811 509 16 81 10 05

Mijlocii 827 497 35 62 16 193

Aspecte generale legate de conceptul de finanţare- rata icircnaltă de mortalitate a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a

nevoilor de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de prioritate

- icircntre cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un echilibru judicios lipsa acestuia generacircnd riscuri mari pentru acţiunari creditori clienţi funizori şi chiar pentru autorităţi publice

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a unor fluxuri financiare pozitive şi negative organizate şi programate conform intereselor organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate icircn condiţii de rentabilitate şi eficienţă

Clasificarea surselor de finanţarea icircn funcţie de originea surselor de fonduri - surse proprii(exploatarea capitalului propriu autofinanţare) - surse atrase (credite subvenţii colaborări etc)b icircn funcţie de participarea la modificarea capitalului - creşterea capitalului - icircmprumuturi şi credite - autofinanţări icircn cadrul aceluiaşi exerciţiu - subvenţii şi subscripţii publice - credite de asocierec icircn funcţie de temporalitatea lor - surse de finanţare pe termen lung - surse de finanţare pe termen mediu - surse de finanţare pe termen scurt

PROVENIENŢA ŞI UTILIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE

23

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

FINANŢAREA DIN SURSE PROPRII

Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai mare din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea capitalului fix

Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia comerţul distribuţia financiară etc

Categorii de surse de finanţare- capitalul iniţial al icircntreprinderii- fondul de amortizare- partea nedistribuită a profitului organizaţiei- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital (aport de capital al

acţionarilor)

SURSE DE FINANŢARE

Pe termen scurt-credite bancare- creditori diversi

Pe termen lung- capital social - profit nedistribuit- rezerve - icircmprumuturi

Utilizarea fondurilor

ACTIVE FIXE- terenuriclădiri- echipamente

ACTIVE CIRCULANTE- disponibilităţi- stocuri decontări etc

Costuri cu amortizarea

Costuri cu mărfurile Vacircnzări

Impozite

PROFIT

Dividende Profit nedistribuit

24

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

AutofinanţareaPresupune ca organizaţia să icircşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind ca sursă

principală o parte din profitul obţinut fondul de amortizare şi creşterea activelor circulanteAvantaje- autonomia financiară asigurată permite independenţa icircn gestionare faţă de

organismele financiare şi de credit- constituie un mijloc sigur de finanţare o sursă independentă şi stabilă- asigură icircntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor cu

condiţia realizării unor investiţii utile profitabile- permite fracircnarea icircndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii respectiv a rentabilitatii

financiare (autofinantarea neta capitalul propriu)- reprezintă factorul hotăracirctor icircn asigurarea accesului pe piaţa de capital şi

atragerea de noi capitaluri din afara icircntreprinderii

Dimensiunea autofinanţăriia) Autofinantarea de mentinere se refera la acele sume puse in asteptare urmand

ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului net Ponderea principală icircn acest caz o detin amortizarile normale care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor alaturi de amortizarile cu caracter special si de provizioane in special cele constituite pentru acoperirea cresterilor de preturi

b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei actionarilor Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit pentru rezerve adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului a dividendelor a stimulentelor salariale

CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea profitului pe destinaţiile mentionate

Teorii cu privire la autofinanţareExistă 3 teorii distincte cu privire la autofinanţarea Teoria reziduală dividendele sunt elemente reziduale icircn procesul investiţional

Rata de randament scontat a investiţiilor este superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor

Etapele specifice - determinarea necesarului de capital pentru investiţii - determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) icircn totalul fondurilor cerute (Ct) - determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul propriu - dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente se estimează volumul acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae) - dacă profiturile sunt mai mari decacirct necesarul pentru creşterea capitalului propriu diferenţa se distribuie sub forma de dividende (D=Pnd ndash Cp)b Teoria de indiferenţă investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende a

organizaţiei Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că icircn cazul icircn care firma nu plăteşte dividende aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu valoarea profiturilor nedistribuite

c Teoria ldquovrabiei din macircnărdquo specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă de sumele primite sub forma de dividende Investitorii sunt mai puţin siguri de cacircştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate reinvestite decacirct pentru plata dividendelor

25

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

ObservaţiiO1 Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze

deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai mică a capitalului

O2 Este obligatoriu de efectuat o comparaţie icircntre costul capitalului propriu şi costul capitalului icircmprumutat

O3 Există numeroase cazuri icircn care costul capitalului propriu este mai ridicat decacirct de cel al capitalului icircmprumutat

Exploatarea capitalului creşterea de capital se realizează prin fonduri proprii aduse din afara organizaţiei de către acţionarii acesteia

Se realizează de obicei icircn cazul unor proiecte majore de dezvoltarePresupun operaţiuni financiare după cum urmează

a Creşterea capitalului icircn numerar = emisiuni noi de acţiuni subscrise icircn numerar ce generează lichidităţi suplimentare Pot fi propuse de acţionarii organizaţiei sau pot fi emisiuni publice ceea ce conduce la icircmbunatăţirea lichidităţii şi a fondului de rulment

b Creşterea capitalului ca urmare a operaţiunilor de fuziune absorbţie se emit acţiuni icircn contrapartidă icircnscrierii icircn activul bilanţier a bunurilor aduse (aportul icircn natură) Consecinţă capitalul permanent şi imobilizările cresc icircn acelaşi timp icircnsă fondul de rulment rămacircne constant ceea ce determină o creştere a necesarului de finanţare pe termen lung

c Creşterea capitalului prin conversia datoriilor dacă organizaţia icircnregistrează greutăţi creditorii pot să accepte convertirea creanţelor icircn acţiuni fapt ce nu aduce lichidităţi suplimentare dar modifică structura financiară a icircntreprinderii

d Creşterea capitalului prin icircncorporarea de rezerve presupune transferul contabil al postului de rezerve icircn postul de capital Tehnic aceasta presupune creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni sau prin emisiuni de noi acţiuni de aceeaşi categorie şi valoare cu cele existente

Concluzii1 Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă sau cacircnd

gradul de icircndatorare al organizaţiei este prea mare2 Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a pieţei Icircn

perioadele de creştere bursieră creşterile de capital sunt numeroase icircn timp de icircn perioadele de conjunctură defavorabilă se icircnregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni

3 Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a existenţei pericolului de modificare a structurii puterii icircn cadrul icircntreprinderii

4 Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a capitalului obţinută de investitor icircn măsură să garanteze acţionarilor un cacircştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă icircn aceeaşi clasă de risc

Decizia de utilizare a finanţării interneDeşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină există restricţii legate de apariţia

unor implicaţii legate de- imobilizarea sumelor necesare investiţiei- reducerea lichidităţii societăţii- importanţa plasării acestor sume icircn alte activităţi poate cu o rată a profitului mai

mare

26

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

- mărimea autofinanţării degajată de o icircntreprindere joacă un puternic rol de semnalizare a performanţelor acesteia Ea indică potenţialilor investitori ai icircntreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile icircncredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare

- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată

Determinarea capacităţii de autofinanţareFinanţarea internă se reflectă prin intermediul capacităţii de autofinanţare

Metode de determinarea1 Metoda soldurilor intermediare de gestiune

Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA) icircn raport cu care- se scade valoarea impozitelor taxelor şi vărsămintelor (ITV) precum şi valoarea

cheltuielilor salariale (S)- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av) şi respectiv alte cheltuieli (-Ac)

respectiv diverse financiare şi excepţionale- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp)- se scade impozitul pe profit (Ip)

Relaţia de calculCAF = VA ndash ITV ndash S + Av - Ac- Psp - IpEBE = VA ndash ITV - SCAF = EBE + A(v-c) ndash Psp ndash Ip

a2 Metoda contului de rezultatePunctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA) icircn raport cu care

- se scad cheltuielile variabile Cv cheltuielile generale Cg amortizarea A obţinacircndu-se rezultatul brut (Pb)

- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn- se adaugă amortizarea (A)

Relaţia de calculCAF = CA ndash Cv ndash Cg ndash A ndash Ip + ACA - (Cv + Cg - A) = PbCAF = Pb ndash Ip + A

1 FINANŢAREA DIN IcircMPRUMUTURIDeşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe aproape toate organizaţiile

apelează la acest tip de finanţareUtilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de- situaţia anterioară a firmei- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectuaDin perspectivă temporală icircmprumuturile pot fi- icircmprumuturi pe termen scurt (picircnă la 1 an de zile) peste 50 din total- icircmprumuturi pe termen mediu (icircntre 2 şi 7 ani)- icircmprumuturi pe termen lung (peste 7 ani)

27

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

A Icircmprumutul obligatar reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte accesibil doar SA sau societăţi de stat

Obligatiunile = titluri de valoare negociabile ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor icircmprumutate unei societati De obicei aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor

Icircmprumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung Elemente specifice

- valoarea totală a icircmprumutului numărul de obligaţiuni emise valoarea nominală durata icircmprumutului modul de rambursare mărimea dobacircnzii sub formă de rată şi sub formă absolută preţul de emisiune şi preţul de rambursare

- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect pot fi emisiuni la paritate (valoare nominală egală cu preţ de emisiune VN = PE) sau subparitate (PEltVN) sau supraparitate (PE gt VN)

- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului)

Condiţii de emitere- SA trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal

aprobate- să asigure garanţii obligatarilor- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat

Rambursarea se poate face in mai multe modalitati prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut) prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările

icircmprumutului să varieze crescător şi compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii)

integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului)

prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci cacircnd cursul bursier al oligatiunilor este inferior valorii de rambursat)

Avantajele acestui tip de credit sunt legate de- remuneraţia se deduce de profitul impozabil ceea ce creşte gradul de accesibilitate - garantează un venit fix din dobacircnzi spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile- pentru emitent acesta suportă costuri administrative mai reduse o parte din cheltuieli sunt realocate icircmprumutaţilor- protejează capitalul de icircncredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri

Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decacirct cele ale proprietarului de acţiuni icircn caz de lichidare creditorii au prioritate icircn faţa acţionarilor

B Finanţarea prin intermediul creditelorIcircn ultimii 8 ani peste 50 din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea

afacerilor creşterea cea mai mare fiind la firmele foarte mici cu cifra de afaceri sub 15 mil euro

28

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt- Locul I domeniul retail- Locul II domeniul construcţiilor- Locul III domeniul serviciilor

Caracteristici cel care dă cu icircmprumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) icircşi menţine

dreptul de proprietate asupra sumelor icircmprumutate icircnsă icircşi pierde dreptul de folosinţă care se transferă solicitantului de credit

creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată stabilită icircncă de la momentul acordării acestuia şi denumită (scadenţă sau termen de rambursare)

creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare icircn baza unei metodologii stabilită icircn contractul de creditare (lunar anual cu rate egale crescătoare sau descrescătoare)

solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a icircmprumutat o dobacircndă (preţul pentru faptul că utilizează suma de bani respectivă)

suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni transfer gestiune etc

creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor

Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau disponibilităţi icircn cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte

Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma avans icircntr-un cont curent pe care solicitantul icircl utilizează atunci cacircnd necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii linia de credit sau credite cu destinaţie specială adică au o anumită destinaţie icircn cadrul unui proiect care nu poate fi schimbată

Elemente de relevanţă pentru acordare- domeniul de activitate- dimensiunea activităţii- tipul de proiect durata de viaţă- capacitatea de a genera efecte pozitive etc Creditul comercial se acordă pentru icircntreprinzători la vacircnzarea mărfurilor sub forma

amacircnării plăţii (este mai puţin utilizat icircn cadrul finanţării proiectelor se utilizează mai mult icircn faza de implementare şi funcţionare)Avantajele sunt pentru

- furnizorul icircşi vinde marfa fără să aştepte momentul icircn care cumpărătorul va dispune de bani icircn acest mod economisind cheltuielile de depozitare conservare pază etc

- clientul nu este obligat să icircmprumute sume de bani pentru a-şi plăti necesarul de produse sau servicii sume care ar implica anumite costuri (dobacircnzi comisioane etc) şi timp Credit icircn descoperit de contOverdraft sunt disponibile numai prin conturile curente

ale clientului si implicatilde posibilitatea retragerii de catildetre client a unei sume mai mari decacirct cea de care dispune Dobacircnda se percepe la soldul debitor ratildemas de platatilde si icircn mod normal se calculeazatilde zilnic

Credite pentru investiţiia organizaţii eligibile- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său

de functionare sau a actului de constituire - să nu se afle la momentul solicitarii in litigiu cu alta banca sau institutie a statului

pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura anterioare acestei solicitari

29

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A in cazul in care figureaza cu serviciul datoriei B sau C sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare

- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni

b destinaţia creditului- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente mobilier autovehicule

cumparare de spatii pentru desfasurarea activitatii modernizareamenajare de sedii cumparare de terenuri etc

- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantareSunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului iar creditul nu poate acoperi mai

mult de 85 din valoarea investiţiei

Creditul de consum este creditul folosit la vacircnzarea cu plata icircn rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă icircndelungată sau prestarea unor servicii

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare (case sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietăţi Acesta de obicei este acordat pe termen lung (peste 5 ani)

Credit ipotecar- tip de credit acordat de instituţii financiare autorizate destinat să finanţeze

construirea cumpărarea reabilitarea consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa industriala sau comercială

- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea cumpărată (icircn caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida garanţia ipotecară)

- pentru a evita situaţiile accidentale se icircncheie o asigurare care să acopere toate riscurile majore cum sunt deces boala somaj accidente etc

- scopul bancii este acela de a-şi icircncasa regulat platile aferente creditului ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vacircndă

- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel al dobacircnzii datorita riscului mic pe care icircl implică

Avantajele acestui sistem de finanţare timp scurt de acces la resursele financiare necesare accesibil icircn orice moment icircn funcţie de rezultatele economice anterioare poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare funcţie de necesităţi posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite

Dezavantaje apariţia unor obligaţii suplimentare (dobacircndă garanţii) existenţa unor formalităţi obligatorii de icircndeplinit icircncarcă suplimentar costurile organizaţiilor afectează indicatorii de lichiditate odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele pacircnă la icircncheierea primului necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante a căror valoare trebuie să depăşească valoarea icircmprumutului finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile) cauza aproximativ 50 din afacerile de tip start-up mor icircn primele 18 luni de activitate

30

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

Documente aferente obţinerii unui credit1 Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară agenţia de implementare

banca ONG-ul care acordă creditul)2 Documente juridice de constituire a organizaţiei

- copii după statutului societăţii şi contractul de societate- copii după actele judecătoreşti de icircnfiinţare a societăţii - copie a Certificatului de Icircnmatriculare la Registrul Comerţului - copie a Certificatului de Icircnregistrare Fiscală - Cod fiscal - copii după Actele Adiţionale icircnregistrate la Registrul Comerţului cu

modificările ulterioare datei de icircnfiinţare 3 Documente financiare

- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi după caz ultimul bilanţ semestrial (cu toate anexele)

- balanţele de verificare pe ultimele trei luni situaţia patrimoniului- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi

pierderi) - situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia

4 Plan de afaceriFuncţie de cerinţele unui anumit creditor de specificul proiectului de beneficiarul

acestuia pot fi solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior

Finanţarea prin factoringFactoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată

(societate bancară sau o instituţie financiară specializată) icircn icircncasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse sau servicii denumită aderent

Aderentul urmăreşte să-şi icircncaseze preţul facturilor icircnainte de termenul de scandenţă iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează icircn avansIcircn activitatea de factoring ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului

Tipuri de contracte- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul icircn

care intră icircn posesia lor - factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul

scadenţei lor Prin icircncheierea unui contract de factoring nu se are icircn vedere o operaţiune izolată ci se

urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi regiune sau ţarăAvantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să icircncaseze facturile

de la o multitudine de clienţi ci le icircncasează direct de la societatea de factoring Factorul acceptă facturile pe riscul său iar icircn cazul icircn care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului icircn care aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii) Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi factorul trebuie să o accepte mai intacirci altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii

Servicii asociate

a Finantarea facturilor Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii Compania de Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri executări de lucrări si prestari de servicii la intern sisau la

31

export si plateste imediat 80 din contravaloarea facturilor cumparate de la acestea Diferenta ramasa de 20 va fi platita de Compania de Factoring dupa ce incaseaza contravaloarea facturilor de la debitorii pentru care au fost emise respectivele facturi

b Gestiunea creantelor Compania de Factoring va asigura gestiunea creantelor care va cuprinde administrarea creantelor precum si colectarea acestora la scadenta Prin administrarea creantelor se icircnţelege urmarirea acestora pentru fiecare debitor in parte si realizarea unor situatii privind debitorii facturile incasate pentru fiecare debitor in parte modul de stingere al creantelor etc

c Protectie impotriva riscului de neplata Compania de Factoring asigura protectia contra riscului de neplata pana la 80 din contravaloarea facturilor la intern si pana la 100 din contravaloarea facturilor de export

d Monitorizare plati debitori Se oferă informatii despre istoricul de plata al clientilor precum si despre modul in care acestia achita sau nu la termen creantele provinite din facturile finantate

Finanţarea proiectelor prin credite de tip start-up (Credite start-up = credite ptr idei de afaceri)

Elemente de relevanţă pentru acordare- verificarea riguroasă a administratorului şi a asociaţilor la Birourile de Credit şi

Centrala Riscurilor Bancare- analiza detaliată a experienţei profesionale a persoanelor implicate (istoricul acestora

este uneori decisiv pentru credit)- studiul de fezabilitate trebuie să fie bine fundamentat şi dacă se poate elaborat de o

societate specializată- icircntreprinzătorul trebuie să acopere cel puţin 25 din valoarea totală a investiţiei- durata de graţie este de aproximativ 6 -12 luni iar perioada de rambursare variază

icircntre 5 ndash 8 ani- dacă organizaţia poate aduce garanţii aceasta facilitează accesul la finanţare (sunt

acceptate garanţii imobiliare- icircn general se finanţează afaceri de dimensiuni mici cu pondere semnificativă a

resurselor umane icircn procese prestări servicii etc

Finanţarea prin credite de tip revolving (revolving = credit cu reinnoire automată)

Creditul bdquorevolvingldquo este o linie de imprumut pusa de banca la dispozitia clientului si pe care acesta o poate bdquotrageldquo treptat oricand doreste platind in schimb un comision in cazul neutilizarii ei si o dobanda normala in cazul bdquotrageriildquo

Facilitatea este o linie de credit cu o limită aprobată şi este destinată finanţării unor tranzacţii specifice de comert Valabilitatea facilitatii este de max 364 zile cu posibilitatea de reinnoire cu acordul partilor Se utilizeaza in mod curent in situatiile in care iesirile si intrarile de numerar sunt previzibile (de exemplu pentru a acoperi perioada dintre momentul livrarii si momentul incasarii creantelor)

Clientul poate trage sume fixe pana la o limita de suma si o scadenta agreata pentru perioade fixe de timp (1 3 sau 6 luni) la rate de dobanda fixe Odata rambursata suma respectiva poate fi trasa din nou (facilitate revolving)

Credite de refinanţareRefinantarea presupune rambursarea unui credit mai vechi si mai costisitor prin

contractarea unui nou imprumut in acest scop

32

Motive- scăderea accentuată a dobacircnzilor- icircmbunătăţirea condiţiilor de creditare la multe dintre banci- creşterea riscului valutar - evoluţia ratei dobacircnzilor şi a perioadei de creditare- schimbarea unui credit in valuta intr-unul in lei evitandu-se astfel si riscul valutar- se utilizează icircn cazul creditelor imobiliare şi ipotecare

Etapele unei refinanţări a unui proiect1 Preaprobare - a creditului care urmeaza a fi refinantat (numai in baza veniturilor

realizate de solicitant coplatitor si dupa caz familia acestuia)2 Aprobare - prezentarea documentelor de proprietate a bunurilor imobile ce urmează

a fi aduse icircn garanţie evaluarea bunurilor ce vor fi constituite icircn favoarea băncii de către societăţile de evaluare agreate de banca aprobarea creditului de refinantare (imobiliaripotecar) semnarea contractului de credit imobiliaripotecar

3 Constituirea unor garantii (ipoteca si polite de asigurare) - semnarea contractului de garantie (ipoteca) si autentificarea acestuia incheierea politei de asigurare a bunului adus in garantie in favoarea bancii precum si polita de asigurare de viata a imprumutatului

4 Utilizarea creditului - semnarea de catre client a ordinului de plata pentru platarambursarea creditului bancii finantatoare si dupa caz a altor costuri aferente creditului incasarea sumei de catre banca finantatoare este conditionata de transmiterea unei confirmari de emitere a adresei de radiere a ipotecii de rang al carei beneficiar a fost

Dobacircnzi de referinţă pentru crediteEURIBOR ndash (European Interbank Offered Rate) este un indice de referinta

independent recunoscut international reprezentacircnd rata dobacircnzii minime sau de baza comunicata de Banca Centrala Europeana pentru creditele acordate icircn euro de catre o banca de prim rang unei alte banci de prim rang (fixata la ora 11 am ora Bruxelles-ului)

LIBOR (London Interbank Offered Rate) = este cea mai activa rata din lume care caracterizeaza piata dobanzilor bancare Ea sa determina in functie de dobanzile pe care bancile care fac parte din piata financiara londoneza le ofera pentru depozitele la termen ale clientilor lor Cursul LIBOR determina evolutia multor altor derivate financiare printre care tranzactiile futures pe dobanzi swap-urile si Eurodolarii Datorita faptului ca Londra este un centru financiar international LIBOR se calculeaza atat pentru lira sterlina cat si pentru dolarul american dolarul canadian yenul japonez francul elvetian si alte valute majore pe piata financiara

LIBOR se calculeaza la ora 1100 a fiecarei zile lucratoare de catre Asociatia Bancherilor Britanici (British Bankers Association) LIBOR este calculate pentru depozite cu termene variiind intre o zi (overnight) si un an Pentru perioadele cu variatie continua a cursului ratelor dobanzilor LIBOR este fix pentru 24 de ore iar diferenta intre media ratelor momentane si LIBOR este foarte mica

BUBID (BUBID) = Rata medie a dobacircnzii la depozite pe piata interbancara (rata dobanzii acordata de o banca pentru depozitele constituite la ea este mai mica decat BUBID banca asigurandu-si un profit din diferenta

BUBOR = rata dobacircnzii la care băncile plasează bani pe piaţa interbancară Descriptorul 6M semnifică faptul că sumele sunt atrase ndash plasate la un interval de 6 luni

33

FINANŢAREA PRIN LEASING A PROIECTELOR

Leasing = formă de icircnchiriere realizată de societăţi financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri echipamente către organizaţii care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru achiziţionarea acestora direct de la producători sau distribuitori

Din punct de vedere economic leasingul este asociat unui icircmprumut pe termen mediu şi lung iniţial se dobacircndeşte dreptul de utilizare ulterior acesta se transformă icircn drept de proprietate icircn schimbul unor plăţi periodice

Din punct de vedere financiar leasingul prezintă icircn raport cu creditele avantaje legate de supleţe icircn utilizare posibilitatea acoperiririi integrale a necesarului de capital avantaje fiscale

A Schema bdquoclasicăldquo este aceea icircn care finanţatorul dispune de resurse financiare proprii pe care le antrenează icircn finanţarea proiectului care va face obiectul contractului de leasing

Icircn acest caz bunul este achiziţionat din surse financiare proprii iar in structura ratelor de leasing va aparea dobanda pe care beneficiarul ar plăti-o unei bănci dacă ar achiziţiona un credit dobanda ce trebuie sa fie atractiva pentru acesta

B Leasing cu finanţare externăSocietatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza unor surse financiare atrase (de

regulă de la bănci) Icircn acest caz dobacircnda percepută de bancă este transferată beneficiarului icircn cadrul ratelor de leasing Aceasta este schema cea mai icircntacirclnită icircn practică icircntrucacirct volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte potenţialul financiar al societăţilor specializate icircn operaţiunile de leasing

C Leasing cu levier

Schema este utilizată frecvent icircn tranzacţiile cu echipamente de mare valoare icircn care societatea de leasing finanţează doar o parte din valoarea bunului restul fiind acoperită de diferiţi creditori (societăţi de finanţare) care contra unei dobacircnzi icircşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing icircncasate de la beneficiari

Garanţia rambursării sumelor o reprezintă garanţiile oferite icircn cadrul contractului de leasing de către beneficiari societăţii de leasing Sunt situaţii icircn care furnizorul livrează bunul pe credit urmacircnd a recupera contravaloarea lui pe măsura icircncasării ratelor de leasing de la beneficiar

34

D Leasing cu credit furnizorFurnizorul este producătorul bunului şi

efectuează operaţiunea de leasing Lucrurile icircn acest caz se simplifică icircntrucacirct nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de leasing care este aceeaşi cu cea a furnizorului

E LEASING CU OPERATOR INTERCALATIcircn practică pot apărea situaţii icircn care

beneficiarul să nu aibă bonitatea solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile finanţării icircn leasing a unui proiect De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze pentru a derula contractul Icircn acest caz contractul de leasing va fi icircncheiat de societatea care deţine garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea subicircnchirierii sau exploatării icircn comun cu alte societăţi comerciale a bunului care face obiectul contractului

E Leasing de tip lease - backExistă o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică lease-back-ului icircn

care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing (finanţatorul) Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele beneficiarul trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing icircn vederea solicitării unui credit Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiarului Icircn cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate icircn proprietate finanţatorului care le icircnchiriază icircn baza unui contract de leasing La finele locaţiei bunurile revin icircn proprietatea beneficiarului icircn urma achitării valorii lor reziduale

Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasingului acţionar Deosebirea apare icircn faptul că beneficiarul nu vinde bunuri ci acţiuni ale societăţii unui fond de investiţii care le va lua icircn locaţie icircn schimbul unei chirii stipulate icircn contractul de locaţie Aşadar icircn acest caz beneficiarul vinde acţiuni pe care le preia icircn locaţie urmacircnd a le răscumpăra la finele perioadei de locaţie

Tipuri de operatiuni de leasingConform legislatiei in vigoare exista doua tipuri de leasing

- leasing financiar - leasing-ul operational

aLeasing financiar reprezinta acea operatiune care icircndeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii

1 riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte2 contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului3 perioada de leasing depaseste 75 din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului

35

Leasing operaţionalContract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si

locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar- presupune că utilizatorul finanţării nu se angajează să cumpere bunul (plăteşte

suma stabilită prin contract iar la final bunurile se reicircntorc la compania de leasing)- avantajul principal este legat de sistemul de amortizare al bunului care rămacircne

icircn sarcina firmei de leasing şi nu a clientului (leasing financiar) ceea ce elimină din structura de cost pe cel cu amortizarea

- termenele contractuale sunt mai scurte decacirct durata de folosinţă (ratele nu acoperă costul bunului sistemul fiind utilizat pentru birotică sau software din cauza uzurii morale rapide

- icircn funcţie de tipul de leasing financiar sau operaţional rata de leasing este cheltuială la nivelul amortizării şi al dobacircnzii (leasing financiar) sau poate fi icircncadrată la cheltuieli de exploatare integral (leasing operaţional)

Leasing imobiliar- reprezintă o alternativă valabilă la creditele bancare pentru locuinţe- avantajul il constituie faptul ca in momentul achiziţiei unui imobil solicitantul nu

este obligat sa dea un avans fix asa cum se cere in cazul creditului ipotecar (avansul este negociat cu compania de leasing)

- pentru a dobacircndi un imobil in sistem de leasing este necesar icircn primul racircnd ca societatea de leasing sa devina proprietara imobilului in speţă (dobandirea se face prin incheierea unui act autentic de regula de vanzare cumparare)

- la finalul contractului de leasing icircn situatia in care utilizatorul doreşte transferul de proprietate al imobilului desi aceasta se realizeaza la valoarea reziduala conform OG 511997 icircntre societatea de leasing şi utilizator trebuie să intervină un nou contract de vanzare cumparare

- finanţările unui leasing imobiliar se realizează pe termene mai scurte decacirct creditele imobiliare sau ipotecare (ex valoarea minimă a unei finanţări este de 1 milion Euro iar perioada de finanţare poate ajunge pacircnă la 15 ani icircn funcţie de obiectul finanţat şi de valoarea acestuia) - accesarea unei finantari pentru achizitia unui imobil este mult mai facila prin

modalitatea leasing-ului decat accesarea unui credit bancar

Etapele leasing-ului imobiliar- clientul identifica bunul imobiliar dorit (teren si sau cladire finalizata)- clientul alcătuieste documentatia standard- societatea de leasing analizează documentaţia- societatea de leasing face raportul de evaluare pentru situatia data- se trece la negocierea structurii de finantare- se semnează simultan un contract de vacircnzare-cumparare icircntre societatea de leasing si

proprietarul bunului prin care societatea de leasing cumpara la indicatia clientului bunul imobiliar respectiv si un contract de leasing intre societatea de leasing si clientul utilizator

- bunul respectiv este luat in garantie de catre banca finantatoare a societatii de leasing

- icircn baza acestui contract de garantie societatea de leasing trage banii de la banca si ii vireaza proprietarului imobilului alaturi de avansul clientului

- icircn acest moment societatea de leasing devine proprietar icircnaintacircnd spre utilizare clientului bunul imobiliar dorit

36

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

Motive- scăderea accentuată a dobacircnzilor- icircmbunătăţirea condiţiilor de creditare la multe dintre banci- creşterea riscului valutar - evoluţia ratei dobacircnzilor şi a perioadei de creditare- schimbarea unui credit in valuta intr-unul in lei evitandu-se astfel si riscul valutar- se utilizează icircn cazul creditelor imobiliare şi ipotecare

Etapele unei refinanţări a unui proiect1 Preaprobare - a creditului care urmeaza a fi refinantat (numai in baza veniturilor

realizate de solicitant coplatitor si dupa caz familia acestuia)2 Aprobare - prezentarea documentelor de proprietate a bunurilor imobile ce urmează

a fi aduse icircn garanţie evaluarea bunurilor ce vor fi constituite icircn favoarea băncii de către societăţile de evaluare agreate de banca aprobarea creditului de refinantare (imobiliaripotecar) semnarea contractului de credit imobiliaripotecar

3 Constituirea unor garantii (ipoteca si polite de asigurare) - semnarea contractului de garantie (ipoteca) si autentificarea acestuia incheierea politei de asigurare a bunului adus in garantie in favoarea bancii precum si polita de asigurare de viata a imprumutatului

4 Utilizarea creditului - semnarea de catre client a ordinului de plata pentru platarambursarea creditului bancii finantatoare si dupa caz a altor costuri aferente creditului incasarea sumei de catre banca finantatoare este conditionata de transmiterea unei confirmari de emitere a adresei de radiere a ipotecii de rang al carei beneficiar a fost

Dobacircnzi de referinţă pentru crediteEURIBOR ndash (European Interbank Offered Rate) este un indice de referinta

independent recunoscut international reprezentacircnd rata dobacircnzii minime sau de baza comunicata de Banca Centrala Europeana pentru creditele acordate icircn euro de catre o banca de prim rang unei alte banci de prim rang (fixata la ora 11 am ora Bruxelles-ului)

LIBOR (London Interbank Offered Rate) = este cea mai activa rata din lume care caracterizeaza piata dobanzilor bancare Ea sa determina in functie de dobanzile pe care bancile care fac parte din piata financiara londoneza le ofera pentru depozitele la termen ale clientilor lor Cursul LIBOR determina evolutia multor altor derivate financiare printre care tranzactiile futures pe dobanzi swap-urile si Eurodolarii Datorita faptului ca Londra este un centru financiar international LIBOR se calculeaza atat pentru lira sterlina cat si pentru dolarul american dolarul canadian yenul japonez francul elvetian si alte valute majore pe piata financiara

LIBOR se calculeaza la ora 1100 a fiecarei zile lucratoare de catre Asociatia Bancherilor Britanici (British Bankers Association) LIBOR este calculate pentru depozite cu termene variiind intre o zi (overnight) si un an Pentru perioadele cu variatie continua a cursului ratelor dobanzilor LIBOR este fix pentru 24 de ore iar diferenta intre media ratelor momentane si LIBOR este foarte mica

BUBID (BUBID) = Rata medie a dobacircnzii la depozite pe piata interbancara (rata dobanzii acordata de o banca pentru depozitele constituite la ea este mai mica decat BUBID banca asigurandu-si un profit din diferenta

BUBOR = rata dobacircnzii la care băncile plasează bani pe piaţa interbancară Descriptorul 6M semnifică faptul că sumele sunt atrase ndash plasate la un interval de 6 luni

33

FINANŢAREA PRIN LEASING A PROIECTELOR

Leasing = formă de icircnchiriere realizată de societăţi financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri echipamente către organizaţii care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru achiziţionarea acestora direct de la producători sau distribuitori

Din punct de vedere economic leasingul este asociat unui icircmprumut pe termen mediu şi lung iniţial se dobacircndeşte dreptul de utilizare ulterior acesta se transformă icircn drept de proprietate icircn schimbul unor plăţi periodice

Din punct de vedere financiar leasingul prezintă icircn raport cu creditele avantaje legate de supleţe icircn utilizare posibilitatea acoperiririi integrale a necesarului de capital avantaje fiscale

A Schema bdquoclasicăldquo este aceea icircn care finanţatorul dispune de resurse financiare proprii pe care le antrenează icircn finanţarea proiectului care va face obiectul contractului de leasing

Icircn acest caz bunul este achiziţionat din surse financiare proprii iar in structura ratelor de leasing va aparea dobanda pe care beneficiarul ar plăti-o unei bănci dacă ar achiziţiona un credit dobanda ce trebuie sa fie atractiva pentru acesta

B Leasing cu finanţare externăSocietatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza unor surse financiare atrase (de

regulă de la bănci) Icircn acest caz dobacircnda percepută de bancă este transferată beneficiarului icircn cadrul ratelor de leasing Aceasta este schema cea mai icircntacirclnită icircn practică icircntrucacirct volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte potenţialul financiar al societăţilor specializate icircn operaţiunile de leasing

C Leasing cu levier

Schema este utilizată frecvent icircn tranzacţiile cu echipamente de mare valoare icircn care societatea de leasing finanţează doar o parte din valoarea bunului restul fiind acoperită de diferiţi creditori (societăţi de finanţare) care contra unei dobacircnzi icircşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing icircncasate de la beneficiari

Garanţia rambursării sumelor o reprezintă garanţiile oferite icircn cadrul contractului de leasing de către beneficiari societăţii de leasing Sunt situaţii icircn care furnizorul livrează bunul pe credit urmacircnd a recupera contravaloarea lui pe măsura icircncasării ratelor de leasing de la beneficiar

34

D Leasing cu credit furnizorFurnizorul este producătorul bunului şi

efectuează operaţiunea de leasing Lucrurile icircn acest caz se simplifică icircntrucacirct nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de leasing care este aceeaşi cu cea a furnizorului

E LEASING CU OPERATOR INTERCALATIcircn practică pot apărea situaţii icircn care

beneficiarul să nu aibă bonitatea solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile finanţării icircn leasing a unui proiect De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze pentru a derula contractul Icircn acest caz contractul de leasing va fi icircncheiat de societatea care deţine garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea subicircnchirierii sau exploatării icircn comun cu alte societăţi comerciale a bunului care face obiectul contractului

E Leasing de tip lease - backExistă o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică lease-back-ului icircn

care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing (finanţatorul) Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele beneficiarul trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing icircn vederea solicitării unui credit Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiarului Icircn cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate icircn proprietate finanţatorului care le icircnchiriază icircn baza unui contract de leasing La finele locaţiei bunurile revin icircn proprietatea beneficiarului icircn urma achitării valorii lor reziduale

Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasingului acţionar Deosebirea apare icircn faptul că beneficiarul nu vinde bunuri ci acţiuni ale societăţii unui fond de investiţii care le va lua icircn locaţie icircn schimbul unei chirii stipulate icircn contractul de locaţie Aşadar icircn acest caz beneficiarul vinde acţiuni pe care le preia icircn locaţie urmacircnd a le răscumpăra la finele perioadei de locaţie

Tipuri de operatiuni de leasingConform legislatiei in vigoare exista doua tipuri de leasing

- leasing financiar - leasing-ul operational

aLeasing financiar reprezinta acea operatiune care icircndeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii

1 riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte2 contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului3 perioada de leasing depaseste 75 din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului

35

Leasing operaţionalContract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si

locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar- presupune că utilizatorul finanţării nu se angajează să cumpere bunul (plăteşte

suma stabilită prin contract iar la final bunurile se reicircntorc la compania de leasing)- avantajul principal este legat de sistemul de amortizare al bunului care rămacircne

icircn sarcina firmei de leasing şi nu a clientului (leasing financiar) ceea ce elimină din structura de cost pe cel cu amortizarea

- termenele contractuale sunt mai scurte decacirct durata de folosinţă (ratele nu acoperă costul bunului sistemul fiind utilizat pentru birotică sau software din cauza uzurii morale rapide

- icircn funcţie de tipul de leasing financiar sau operaţional rata de leasing este cheltuială la nivelul amortizării şi al dobacircnzii (leasing financiar) sau poate fi icircncadrată la cheltuieli de exploatare integral (leasing operaţional)

Leasing imobiliar- reprezintă o alternativă valabilă la creditele bancare pentru locuinţe- avantajul il constituie faptul ca in momentul achiziţiei unui imobil solicitantul nu

este obligat sa dea un avans fix asa cum se cere in cazul creditului ipotecar (avansul este negociat cu compania de leasing)

- pentru a dobacircndi un imobil in sistem de leasing este necesar icircn primul racircnd ca societatea de leasing sa devina proprietara imobilului in speţă (dobandirea se face prin incheierea unui act autentic de regula de vanzare cumparare)

- la finalul contractului de leasing icircn situatia in care utilizatorul doreşte transferul de proprietate al imobilului desi aceasta se realizeaza la valoarea reziduala conform OG 511997 icircntre societatea de leasing şi utilizator trebuie să intervină un nou contract de vanzare cumparare

- finanţările unui leasing imobiliar se realizează pe termene mai scurte decacirct creditele imobiliare sau ipotecare (ex valoarea minimă a unei finanţări este de 1 milion Euro iar perioada de finanţare poate ajunge pacircnă la 15 ani icircn funcţie de obiectul finanţat şi de valoarea acestuia) - accesarea unei finantari pentru achizitia unui imobil este mult mai facila prin

modalitatea leasing-ului decat accesarea unui credit bancar

Etapele leasing-ului imobiliar- clientul identifica bunul imobiliar dorit (teren si sau cladire finalizata)- clientul alcătuieste documentatia standard- societatea de leasing analizează documentaţia- societatea de leasing face raportul de evaluare pentru situatia data- se trece la negocierea structurii de finantare- se semnează simultan un contract de vacircnzare-cumparare icircntre societatea de leasing si

proprietarul bunului prin care societatea de leasing cumpara la indicatia clientului bunul imobiliar respectiv si un contract de leasing intre societatea de leasing si clientul utilizator

- bunul respectiv este luat in garantie de catre banca finantatoare a societatii de leasing

- icircn baza acestui contract de garantie societatea de leasing trage banii de la banca si ii vireaza proprietarului imobilului alaturi de avansul clientului

- icircn acest moment societatea de leasing devine proprietar icircnaintacircnd spre utilizare clientului bunul imobiliar dorit

36

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

FINANŢAREA PRIN LEASING A PROIECTELOR

Leasing = formă de icircnchiriere realizată de societăţi financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri echipamente către organizaţii care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru achiziţionarea acestora direct de la producători sau distribuitori

Din punct de vedere economic leasingul este asociat unui icircmprumut pe termen mediu şi lung iniţial se dobacircndeşte dreptul de utilizare ulterior acesta se transformă icircn drept de proprietate icircn schimbul unor plăţi periodice

Din punct de vedere financiar leasingul prezintă icircn raport cu creditele avantaje legate de supleţe icircn utilizare posibilitatea acoperiririi integrale a necesarului de capital avantaje fiscale

A Schema bdquoclasicăldquo este aceea icircn care finanţatorul dispune de resurse financiare proprii pe care le antrenează icircn finanţarea proiectului care va face obiectul contractului de leasing

Icircn acest caz bunul este achiziţionat din surse financiare proprii iar in structura ratelor de leasing va aparea dobanda pe care beneficiarul ar plăti-o unei bănci dacă ar achiziţiona un credit dobanda ce trebuie sa fie atractiva pentru acesta

B Leasing cu finanţare externăSocietatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza unor surse financiare atrase (de

regulă de la bănci) Icircn acest caz dobacircnda percepută de bancă este transferată beneficiarului icircn cadrul ratelor de leasing Aceasta este schema cea mai icircntacirclnită icircn practică icircntrucacirct volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte potenţialul financiar al societăţilor specializate icircn operaţiunile de leasing

C Leasing cu levier

Schema este utilizată frecvent icircn tranzacţiile cu echipamente de mare valoare icircn care societatea de leasing finanţează doar o parte din valoarea bunului restul fiind acoperită de diferiţi creditori (societăţi de finanţare) care contra unei dobacircnzi icircşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing icircncasate de la beneficiari

Garanţia rambursării sumelor o reprezintă garanţiile oferite icircn cadrul contractului de leasing de către beneficiari societăţii de leasing Sunt situaţii icircn care furnizorul livrează bunul pe credit urmacircnd a recupera contravaloarea lui pe măsura icircncasării ratelor de leasing de la beneficiar

34

D Leasing cu credit furnizorFurnizorul este producătorul bunului şi

efectuează operaţiunea de leasing Lucrurile icircn acest caz se simplifică icircntrucacirct nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de leasing care este aceeaşi cu cea a furnizorului

E LEASING CU OPERATOR INTERCALATIcircn practică pot apărea situaţii icircn care

beneficiarul să nu aibă bonitatea solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile finanţării icircn leasing a unui proiect De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze pentru a derula contractul Icircn acest caz contractul de leasing va fi icircncheiat de societatea care deţine garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea subicircnchirierii sau exploatării icircn comun cu alte societăţi comerciale a bunului care face obiectul contractului

E Leasing de tip lease - backExistă o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică lease-back-ului icircn

care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing (finanţatorul) Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele beneficiarul trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing icircn vederea solicitării unui credit Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiarului Icircn cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate icircn proprietate finanţatorului care le icircnchiriază icircn baza unui contract de leasing La finele locaţiei bunurile revin icircn proprietatea beneficiarului icircn urma achitării valorii lor reziduale

Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasingului acţionar Deosebirea apare icircn faptul că beneficiarul nu vinde bunuri ci acţiuni ale societăţii unui fond de investiţii care le va lua icircn locaţie icircn schimbul unei chirii stipulate icircn contractul de locaţie Aşadar icircn acest caz beneficiarul vinde acţiuni pe care le preia icircn locaţie urmacircnd a le răscumpăra la finele perioadei de locaţie

Tipuri de operatiuni de leasingConform legislatiei in vigoare exista doua tipuri de leasing

- leasing financiar - leasing-ul operational

aLeasing financiar reprezinta acea operatiune care icircndeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii

1 riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte2 contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului3 perioada de leasing depaseste 75 din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului

35

Leasing operaţionalContract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si

locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar- presupune că utilizatorul finanţării nu se angajează să cumpere bunul (plăteşte

suma stabilită prin contract iar la final bunurile se reicircntorc la compania de leasing)- avantajul principal este legat de sistemul de amortizare al bunului care rămacircne

icircn sarcina firmei de leasing şi nu a clientului (leasing financiar) ceea ce elimină din structura de cost pe cel cu amortizarea

- termenele contractuale sunt mai scurte decacirct durata de folosinţă (ratele nu acoperă costul bunului sistemul fiind utilizat pentru birotică sau software din cauza uzurii morale rapide

- icircn funcţie de tipul de leasing financiar sau operaţional rata de leasing este cheltuială la nivelul amortizării şi al dobacircnzii (leasing financiar) sau poate fi icircncadrată la cheltuieli de exploatare integral (leasing operaţional)

Leasing imobiliar- reprezintă o alternativă valabilă la creditele bancare pentru locuinţe- avantajul il constituie faptul ca in momentul achiziţiei unui imobil solicitantul nu

este obligat sa dea un avans fix asa cum se cere in cazul creditului ipotecar (avansul este negociat cu compania de leasing)

- pentru a dobacircndi un imobil in sistem de leasing este necesar icircn primul racircnd ca societatea de leasing sa devina proprietara imobilului in speţă (dobandirea se face prin incheierea unui act autentic de regula de vanzare cumparare)

- la finalul contractului de leasing icircn situatia in care utilizatorul doreşte transferul de proprietate al imobilului desi aceasta se realizeaza la valoarea reziduala conform OG 511997 icircntre societatea de leasing şi utilizator trebuie să intervină un nou contract de vanzare cumparare

- finanţările unui leasing imobiliar se realizează pe termene mai scurte decacirct creditele imobiliare sau ipotecare (ex valoarea minimă a unei finanţări este de 1 milion Euro iar perioada de finanţare poate ajunge pacircnă la 15 ani icircn funcţie de obiectul finanţat şi de valoarea acestuia) - accesarea unei finantari pentru achizitia unui imobil este mult mai facila prin

modalitatea leasing-ului decat accesarea unui credit bancar

Etapele leasing-ului imobiliar- clientul identifica bunul imobiliar dorit (teren si sau cladire finalizata)- clientul alcătuieste documentatia standard- societatea de leasing analizează documentaţia- societatea de leasing face raportul de evaluare pentru situatia data- se trece la negocierea structurii de finantare- se semnează simultan un contract de vacircnzare-cumparare icircntre societatea de leasing si

proprietarul bunului prin care societatea de leasing cumpara la indicatia clientului bunul imobiliar respectiv si un contract de leasing intre societatea de leasing si clientul utilizator

- bunul respectiv este luat in garantie de catre banca finantatoare a societatii de leasing

- icircn baza acestui contract de garantie societatea de leasing trage banii de la banca si ii vireaza proprietarului imobilului alaturi de avansul clientului

- icircn acest moment societatea de leasing devine proprietar icircnaintacircnd spre utilizare clientului bunul imobiliar dorit

36

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

D Leasing cu credit furnizorFurnizorul este producătorul bunului şi

efectuează operaţiunea de leasing Lucrurile icircn acest caz se simplifică icircntrucacirct nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de leasing care este aceeaşi cu cea a furnizorului

E LEASING CU OPERATOR INTERCALATIcircn practică pot apărea situaţii icircn care

beneficiarul să nu aibă bonitatea solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile finanţării icircn leasing a unui proiect De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze pentru a derula contractul Icircn acest caz contractul de leasing va fi icircncheiat de societatea care deţine garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea subicircnchirierii sau exploatării icircn comun cu alte societăţi comerciale a bunului care face obiectul contractului

E Leasing de tip lease - backExistă o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică lease-back-ului icircn

care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing (finanţatorul) Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele beneficiarul trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing icircn vederea solicitării unui credit Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiarului Icircn cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate icircn proprietate finanţatorului care le icircnchiriază icircn baza unui contract de leasing La finele locaţiei bunurile revin icircn proprietatea beneficiarului icircn urma achitării valorii lor reziduale

Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasingului acţionar Deosebirea apare icircn faptul că beneficiarul nu vinde bunuri ci acţiuni ale societăţii unui fond de investiţii care le va lua icircn locaţie icircn schimbul unei chirii stipulate icircn contractul de locaţie Aşadar icircn acest caz beneficiarul vinde acţiuni pe care le preia icircn locaţie urmacircnd a le răscumpăra la finele perioadei de locaţie

Tipuri de operatiuni de leasingConform legislatiei in vigoare exista doua tipuri de leasing

- leasing financiar - leasing-ul operational

aLeasing financiar reprezinta acea operatiune care icircndeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii

1 riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte2 contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului3 perioada de leasing depaseste 75 din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului

35

Leasing operaţionalContract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si

locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar- presupune că utilizatorul finanţării nu se angajează să cumpere bunul (plăteşte

suma stabilită prin contract iar la final bunurile se reicircntorc la compania de leasing)- avantajul principal este legat de sistemul de amortizare al bunului care rămacircne

icircn sarcina firmei de leasing şi nu a clientului (leasing financiar) ceea ce elimină din structura de cost pe cel cu amortizarea

- termenele contractuale sunt mai scurte decacirct durata de folosinţă (ratele nu acoperă costul bunului sistemul fiind utilizat pentru birotică sau software din cauza uzurii morale rapide

- icircn funcţie de tipul de leasing financiar sau operaţional rata de leasing este cheltuială la nivelul amortizării şi al dobacircnzii (leasing financiar) sau poate fi icircncadrată la cheltuieli de exploatare integral (leasing operaţional)

Leasing imobiliar- reprezintă o alternativă valabilă la creditele bancare pentru locuinţe- avantajul il constituie faptul ca in momentul achiziţiei unui imobil solicitantul nu

este obligat sa dea un avans fix asa cum se cere in cazul creditului ipotecar (avansul este negociat cu compania de leasing)

- pentru a dobacircndi un imobil in sistem de leasing este necesar icircn primul racircnd ca societatea de leasing sa devina proprietara imobilului in speţă (dobandirea se face prin incheierea unui act autentic de regula de vanzare cumparare)

- la finalul contractului de leasing icircn situatia in care utilizatorul doreşte transferul de proprietate al imobilului desi aceasta se realizeaza la valoarea reziduala conform OG 511997 icircntre societatea de leasing şi utilizator trebuie să intervină un nou contract de vanzare cumparare

- finanţările unui leasing imobiliar se realizează pe termene mai scurte decacirct creditele imobiliare sau ipotecare (ex valoarea minimă a unei finanţări este de 1 milion Euro iar perioada de finanţare poate ajunge pacircnă la 15 ani icircn funcţie de obiectul finanţat şi de valoarea acestuia) - accesarea unei finantari pentru achizitia unui imobil este mult mai facila prin

modalitatea leasing-ului decat accesarea unui credit bancar

Etapele leasing-ului imobiliar- clientul identifica bunul imobiliar dorit (teren si sau cladire finalizata)- clientul alcătuieste documentatia standard- societatea de leasing analizează documentaţia- societatea de leasing face raportul de evaluare pentru situatia data- se trece la negocierea structurii de finantare- se semnează simultan un contract de vacircnzare-cumparare icircntre societatea de leasing si

proprietarul bunului prin care societatea de leasing cumpara la indicatia clientului bunul imobiliar respectiv si un contract de leasing intre societatea de leasing si clientul utilizator

- bunul respectiv este luat in garantie de catre banca finantatoare a societatii de leasing

- icircn baza acestui contract de garantie societatea de leasing trage banii de la banca si ii vireaza proprietarului imobilului alaturi de avansul clientului

- icircn acest moment societatea de leasing devine proprietar icircnaintacircnd spre utilizare clientului bunul imobiliar dorit

36

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

Leasing operaţionalContract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si

locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar- presupune că utilizatorul finanţării nu se angajează să cumpere bunul (plăteşte

suma stabilită prin contract iar la final bunurile se reicircntorc la compania de leasing)- avantajul principal este legat de sistemul de amortizare al bunului care rămacircne

icircn sarcina firmei de leasing şi nu a clientului (leasing financiar) ceea ce elimină din structura de cost pe cel cu amortizarea

- termenele contractuale sunt mai scurte decacirct durata de folosinţă (ratele nu acoperă costul bunului sistemul fiind utilizat pentru birotică sau software din cauza uzurii morale rapide

- icircn funcţie de tipul de leasing financiar sau operaţional rata de leasing este cheltuială la nivelul amortizării şi al dobacircnzii (leasing financiar) sau poate fi icircncadrată la cheltuieli de exploatare integral (leasing operaţional)

Leasing imobiliar- reprezintă o alternativă valabilă la creditele bancare pentru locuinţe- avantajul il constituie faptul ca in momentul achiziţiei unui imobil solicitantul nu

este obligat sa dea un avans fix asa cum se cere in cazul creditului ipotecar (avansul este negociat cu compania de leasing)

- pentru a dobacircndi un imobil in sistem de leasing este necesar icircn primul racircnd ca societatea de leasing sa devina proprietara imobilului in speţă (dobandirea se face prin incheierea unui act autentic de regula de vanzare cumparare)

- la finalul contractului de leasing icircn situatia in care utilizatorul doreşte transferul de proprietate al imobilului desi aceasta se realizeaza la valoarea reziduala conform OG 511997 icircntre societatea de leasing şi utilizator trebuie să intervină un nou contract de vanzare cumparare

- finanţările unui leasing imobiliar se realizează pe termene mai scurte decacirct creditele imobiliare sau ipotecare (ex valoarea minimă a unei finanţări este de 1 milion Euro iar perioada de finanţare poate ajunge pacircnă la 15 ani icircn funcţie de obiectul finanţat şi de valoarea acestuia) - accesarea unei finantari pentru achizitia unui imobil este mult mai facila prin

modalitatea leasing-ului decat accesarea unui credit bancar

Etapele leasing-ului imobiliar- clientul identifica bunul imobiliar dorit (teren si sau cladire finalizata)- clientul alcătuieste documentatia standard- societatea de leasing analizează documentaţia- societatea de leasing face raportul de evaluare pentru situatia data- se trece la negocierea structurii de finantare- se semnează simultan un contract de vacircnzare-cumparare icircntre societatea de leasing si

proprietarul bunului prin care societatea de leasing cumpara la indicatia clientului bunul imobiliar respectiv si un contract de leasing intre societatea de leasing si clientul utilizator

- bunul respectiv este luat in garantie de catre banca finantatoare a societatii de leasing

- icircn baza acestui contract de garantie societatea de leasing trage banii de la banca si ii vireaza proprietarului imobilului alaturi de avansul clientului

- icircn acest moment societatea de leasing devine proprietar icircnaintacircnd spre utilizare clientului bunul imobiliar dorit

36

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

- clientul foloseşte imobilul pe toată perioada de finanţare avacircnd toate drepturile mai putin dreptul de dispoziţie (nr in cadrul perioadei de leasing se pot efectua chiar si subinchirieri ale imobilului respectiv cu acordul finantatorului in functie de necesitatile si planurile financiare ale utilizatorului)

- clientul va plati ratele de leasing pe perioada specificata in contract lunar sau trimestrial dupa cum a fost negociat

- la finalul perioadei de leasing are loc transferul de proprietate odată cu achitarea de către client a ultimei rate şi după caz a valorii reziduale stipulate icircn contract

Sinteza obligaţiilor utilizatorului a) să efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat icircn contractul de leasing b) să exploateze bunul conform instructiunilor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa icircl exploateze c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului d) să efectueze plăţile cu titlu de rata de leasing icircn cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevazute icircn contractul de leasing e) să suporte cheltuielile de icircntretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing sa icircsi asume pentru icircntreaga perioada a contractului icircn lipsa unei stipulatii contrare totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai

Sinteza obligaţiilor finanţatorului a) să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor b) să icircncheie contract de vacircnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator icircn conditiile expres formulate de catre acesta c) să icircncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia icircn temeiul contractului de leasing toate drepturile cu exceptia dreptului de dispoziţie d) să respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta icircn posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului e) să icirci garanteze utilizatorului folosinţa linistită a bunului icircn condiţiile icircn care acesta a respectat toate clauzele contractuale f) să asigure printr-o societate de asigurare bunurile oferite icircn leasing

Tipuri de leasing in funcţie de valoarea rezidualăa Full Payout Leasing presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul

contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente Finanţarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente

b Leasing-ul cu valoare reziduală presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate icircncacirct la finalul contractului o parte din valoarea bunului rămacircne neachitată Această formă de leasing se foloseste frecvent icircn cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar

La finalul contractului de leasing clientul (utilizatorul) cumpără bunul respectivAvantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout

c Sale amp Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat Utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii

37

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare

d Leasing bdquocross-borderrdquo poate fi financiar sau operational si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident

e Leasing intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti

Ce este leaseback-ulTermenul bdquoleasebackldquo desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri

vehicule echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasingCe avantaje are vanzatorul deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii beneficiaza de o sursa de finantare in cazul in care indatorarea la banca este foarte mare beneficiaza de o sursa de finantare atunci cand activele sunt subevaluate in cazul unui credit bancar

Concluzie Vanzarea unui activ urmata de inchirierea lui in regim de leasing reprezinta o sursa utila de finantare Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte dar avand in vedere ca aceasta sursa vine la momentul oportun adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare ea isi pastreaza atractivitatea

Avantajele acestui tip de finantare protejarea capitalului propriu gestiunea lichiditatilor firmei protectia impotriva uzurii morale transparenta costurilor economisiri fiscale dimensionarea potrivita a investitiilor

La cedarea contractului de leasingProprietar fiind societatea de leasing pana la momentul in care este achitata ultima

rata neplata poate fi sanctionata foarte rapid firma finantatoare vine si isi recupereaza bunul care ii apartine debitorul neputand opune nici o piedica impotriva acestei actiuni In plus deoarece leasingul poate fi asimilat intr-o anumita masura unei inchirieri a bunului toate ratele achitate sunt pierdute de debitor considerandu-se ca acestea au acoperit plata folosirii bunului

Exista totusi o modalitate ca banii sa nu fie definitiv pierduti de catre persoana care a beneficiat de respectivul autoturism cedarea contractului de leasing catre o persoana fizica sau juridica

Contractul de novatiune Suma pe care persoana care cedeaza contractul o poate obtine in urma tranzactiei este egala de obicei cu valoarea avansului pe care aceasta l-a achitat la incheierea contractului initial de leasing La o asemenea tranzactie ratele achitate deja se pierd cedentul contractului de leasing obtinand in general doar valoarea avansului achitat initial dupa cum declara specialistii in domeniu

38

ANALIZA COST BENEFICIU A PROIECTELOR

Tematica cursuluiA Prezentare concept şi utilitateB Conţinut şi etape de lucruC Detalierea unor aspecte relevante ale etapelor calcul de indicatori tehnici de lucruD Analiza financiară şi analiza economică

Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor) impactul socio-economic datorat implementării anumitor acţiuni şisau proiecte Impactul trebuie să fie evaluat icircn comparaţie cu obiective predeterminate analiza realizacircndu-se icircn mod uzual prin luarea icircn considerare a tuturor indivizilor afectaţi de acţiune icircn mod direct sau indirect

Analiza Cost-Beneficiu este principalul instrument de estimare si evaluare economica a proiectelor finantate din fondurile europene

Obiectivele sale sunt- de a stabili masura in care proiectul contribuie la politica de coeziune economica si

sociala (obiectivele POS POR)- de a evalua gradul icircn care sunt respectate obiectivele axei prioritare si operatiunii in

cadrul careia se solicita fonduri Scopul este de a răspunde la următoarele icircntrebări Proiectul contribuie la icircndeplinirea obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene Icircncurajează creşterea economică şi stimulează ocuparea forţei de muncă Regula este simplă dacă beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive atunci societatea este avantajată de proiect deoarece beneficiile sale depăşesc costurile

- de a stabili masura in care proiectul are nevoie de co - finantare din fondurile europene pentru a fi viabil financiar

Pentru a verifica dacă un proiect ar trebui să fie cofinanţat se utilizează analiză financiară a analizei cost-beneficiu dacă valoarea financiară a investiţiei (veniturile proiectului minus costurile proiectului) fără contribuţia fondurilor europene este negativă atunci proiectul poate fi cofinanţat Icircn acest caz contribuţia UE nu trebuie să depăşească suma de bani care face proiectul rentabil pentru ca să nu apară suprafinanţarea

Analiza Cost-beneficiu justifica necesitatea si importanta proiectului fiind un document obligatoriu care trebuie anexat Cererii de Finantare sau o parte integranta a studiului de fezabilitate

Evaluarea prin ACB face referire la1 activitate ce evidentiază viabilitatea de natură economico ndash financiară a unui

proiect2 activitate efectuată cu scopul depistării unor erori din faza de proiectare sau

implementare (informaţii incorecte ipoteze de lucru nerealiste etc)3 activitate menită să aducă corecţiile necesare pentru buna desfăşurare a

proiectului4 activitate icircn baza căreia se realizează o selecţie a proiectelor icircn funcţie de anumite

criterii

Principalele etape ale ACB- definirea obiectivelor proiectului şi specificarea setului de alternative- identificarea subiecţilor care vor primii beneficiile şi a celor care vor suporta

costurile

39

- identificarea impacturilor şi selectarea indicatorilor de măsură (unităţi de măsură)- estimarea cantitativă a impacturilor de-a lungul duratei de viaţă a proiectului- cuantificarea monetară a tuturor impacturilor- actualizarea valorii beneficiilor şi a costurilor- calculul indicatorilor pentru fiecare alternativă icircn parte- efectuarea analizelor de sensibilitate- formularea unor recomandări pe baza indicatorilor şi analizei de sensibilitate

Identificarea setului de proiecte alternativeIdentificarea opţiunilor urmăreşte găsirea diferitelor alternative de atingere a

obiectivelor specifice (şi a standardelor după finalizare) ale proiectului care au fost stabilite icircn secţiunea precedentă Icircn mod obişnuit această identificare este cuprinsă icircn partea tehnică a studiului de fezabilitate Icircn cazul icircn care această identificare este corect realizată nu este necesară reluarea ei icircn ACB

- etapa presupune identificarea setului de variante de proiect alternative care vor fi luate icircn calcul- dificultatea etapei rezidă din faptul că numărul de variante poate fi foarte mare deoarece schimbarea unei caracteristici a unui proiect poate genera o noua variantă de proiect- prin ACB se compară beneficiul net al investirii resurselor icircntr-un proiect cu beneficiul net al unui proiect ipotetic ce reprezintă situaţia ce urmează a fi schimbată dacă proiectul aflat icircn studiu va fi pus icircn practică- proiectul ipotetic este de fapt un proiect contrafaptic = status quo situaţia icircn care nu se schimbă nimic icircn politica organizaţiei sau guvernamentală

Icircn HG 282008 se prevede ca cel puţin trei opţiuni să fie luate icircn considerare- Varianta zero (variantă fără investiţie) reprezintă alternativa de continuare a activităţii fără nicio intervenţie- Varianta medie (variantă cu investiţie minimă) care include toate costurile realiste necesare pentru icircntreţinerementenanţă plus o valoare minimă a costurilor de investiţie sau de icircmbunătăţiri necesare evitării sau icircntacircrzierii deteriorării sau atingerii unui nivel minim icircn respectarea conformităţii cu standardele de securitate- Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă) implică implementarea integrală a investiţiei propuse icircn vederea atingerii obiectivelor aşteptate

Identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a acelora care suportă costurile

1 Icircn primul rand trebuie stabilită perspectiva din care se face analiza locală regională naţională sau internaţională (icircn funcţie de aceasta se identifică subiecţii)

2 Icircn anumite situaţii perspectiva nu este decisă de analist ci de autorităţile superioare guvern patronate etc

3 Se grupează pe categorii grup ţintă beneficiarii direcţii indirecţi şi respectiv cei generatori de costuri sau cei care vor suporta costurile

Identificarea impacturilor şi alegerea indicatorilor de măsură Lista impacturilor de fapt presupune o listă pe fiecare proiect a beneficiilor şi

costurilor precum şi unităţile de măsură necesare pentru cuantificare Impactul defineşte icircn general intrările (resursele necesare) şi ieşirile (rezultatele produse)

Specificarea indicatorilor de măsură este obligatoriu a se face odată cu specificarea categoriilor de efecte sau eforturi

40

Icircn general icircn ACB analiza se concentrează doar asupra efectelor unui proiect care influenţează indivizii vizaţi de proiect aşa numitele efecte fără importanţă pentru alte categorii nu sunt luate icircn calcul

Pentru orice efect trebuie analizată relaţia de tip cauză ndash efect icircntre rezultatul concret al unui proiect şi utilitatea sa pentru indivizii vizaţi Sunt cazuri icircn care această relaţie este este aticirct de evidentă icircncacirct nu se mai pune la icircndoială ex utilizarea vehiculelor şi nr de accidente mortale sau cazuri icircn care relaţia cauzală este foarte greu de definit circulatia rutieră şi presiunea arterială a locuitorilor din zonă Unele efecte sunt dependente de evoluţia cercetărilor şi rezultatelor ştiinţifice

Atenţie specială trebuie acordată acelor efecte care deşi par a fi unul şi acelaşi lucru sunt sesizate diferit de diverse grupuri de oameni Ex zonele inundate pentru locuitorii din regiune constituie costuri majore datorită pierderii locuinţelor sau a suprafeţelor agricole icircn timp ce pentru grupurile de vacircnători reprezintă beneficii datorită imbuntăţirii faunei

Elemente de interes- orizontul de timp- determinarea costurilor totale (cu investiţia şi cu exploatarea)- veniturile generate de proiect- valoarea reziduală a investiţiei- verificarea sustenabilitatii financiare- selectarea corespunzătoare a ratei dobacircnzii- determinarea principalilor indicatori de performanţă- determinarea ratei de cofinanţare

Orizontul de timpOrizontul de timp defineşte numărul maxim de ani pentru care se fac previziunile

Previziunile trebuie formulate pe o perioadă corelată cu viaţa proiectului din punct de vedere economic şi trebuie să fie suficientă pentru a evidenţia impactul acestuia pe termen mediu şi lung

Alegerea orizontului de timp are un efect important asupra rezultatelor procesului de evaluare prin intermediul indicatorilor specifici

Numărul maxim de ani pentru orizontul de timp este legat de sectorul icircn care se face investiţia cu evidenţierea faptului că acesta nu trebuie să fie atacirct de lung icircncacirct să depăşească durata de viaţa utilă a proiectului

Recomandări asupra orizontului de timp pe diferite domenii de activitate

Domeniul de referinţă Orizontul de timp mediu1 Energie 15-252 Apa si mediu 303 Căi ferate 304 Drumuri 25-305 Porturi şi aeroporturi 256 Telecomunicaţii 157 Industrie 108 Alte servicii 15

Icircn timp ce aceste limite se aşteptată să fie relevante icircn majoritatea cazurilor se pot utiliza orizonturi de timp specifice determinate icircn funcţie de caracteristicile particulare ale

41

proiectului Icircn astfel de cazuri analiza trebuie să justifice icircn mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite

Previziunea cantitativă a efectelor Presupune cuantificarea tuturor efectelor pentru fiecare alterantivă de proiect de-a

lungul duratei de viaţă a acestuiaPredicţia este esenţială pentru proiect dar icircn acelaşi timp este şi foarte dificilăExistă foarte puţine studii comparative publicate ale ACB care să ofere informaţii

utile asupra calităţii şi acurateţii predicţiilor Dificultatea este cu atacirct mai mare cu cacirct proiectele sunt mai unice au un orizont mai mare de timp sau relaţiile dintre variabil sunt complexe

Determinarea costurilor cu investiţiaCosturi cu investiţia determinate pe baza de deviz (teren clădiri echipamente

icircntreţinere neprevăzută licenţe alte cheltuieli etc) La această categorie de costuri trebuie introduse şi cele cu icircnlocuirea echipamentului de scurtă durată şi valoarea reziduală Pentru aceste costuri se icircntocmeste şi tabelul surselor de finanţare icircn care se evidenţiază contribuţia privată contribuţia locală regională naţională finanţarea din credite sau alte imprumuturi (vezi tabelul de exemplu) Un alt aspect de care se ţinea seama este legat de eligibilitatea costurilor toate fiind grupate pe cele două categorii costuri eligibile şi neeligibile

Valoarea reziduală a investiţiei

Valoarea reziduală reprezintă valoarea rămasă a obiectivului de investiţii la finalul orizontului de timp

Intotdeauna valoarea reziduală se include cum semn pozitiv adica este o intrare pentru proiectul respectiv şi se va include la venituri

Se poate calcula icircn mai multe moduri icircntre care cele mai uzuale sunt- prin luarea icircn calcul a valorii de piaţă a capitalului fix la sfacircrşitul orizontului de

timp- prin luarea icircn calcul a valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor

Valoarea reziduală este considerată valoare de lichidare

Altă metoda

k = rata de actualizare 5 icircn termeni reali (fără inflaţie)g = rata de creştere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului icircn perpetuitate

Determinarea costurilor de exploatareCosturile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi

servicii care nu sunt de natură investiţională icircntrucacirct acestea sunt realizate icircn fiecare exerciţiu financiar Aceste costuri pot să includă cheltuielile directe de producţie (consumul de materiale şi servicii personal icircntreţinere costuri generale de producţie) cheltuieli administrative şi generale cheltuieli de vacircnzare şi distribuţie Icircn calculul costurilor de operare vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială monetară efectivă chiar dacă

42

acestea sunt elemente incluse icircn mod normal icircn contabilitate (amortizarea orice rezerve pentru costurile de icircnlocuire viitoare fonduri de rulment)

Costuri de exploatare includ acele categorii de costuri care sunt necesare pentru funcţionarea viitorului obiectiv de investiţii materii prime materiale energie combustibili icircntreţinere regie costuri administrative cheltuieli de desfacere etc

Anumite categorii de costuri nu trebuie incluse icircn această categorie- amortizarea sau deprecierea deoarece nu reprezintă plaţi efective icircn numerar- orice rezerve pentru costurile viitoare de icircnlocuire pentru că nu reprezintă un

consum real de bunuri sau servicii- orice rezerve neprevăzute deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare se

cuantifică prin analizele de senzitivitate şi nu prin costuri suplimentare

Calcularea valorii monetare a efectelor Practic aceasta presupune ldquo monetizarerdquo = atribuirea unei valori icircntr-o monedă de

importanţă semnificativă (euro dolar) a tuturor efectelor identificate Aceste estimări trebuie să fie bazate pe unele studii desfăşurate la un orizont de

timp corespunzător foarte apropiat de momentul analizeiAnumite impacturi sunt foarte greu de cuantificat şi evaluat icircn termeni monetari

(ex estimările impacturilor asupra mediului sunt icircn general dificile şi discutabile)Valoarea poate fi exprimată icircn termeni de disponibilitate de plată Daca avem de a

face cu pieţe funcţionabile atunci disponibilitatea de plată se determină pe baza celei mai potrivite curbe a cererii dacă icircnsă pieţele nu funcţionează estimarea unor efecte este adesea imposbilă sau durează foarte mult Icircn practică majoritatea analiştilor ACB nu reinventează mecanisme şi se inspiră corectează rezultatele unor cercetări anterioare

Există şi cazuri icircn care pentru un anumit efect disponibilitatea de plată să fie zero ex construcţia unui dig generează un efect de ocupare a unei suprafeţe pe marginea fluviului care aparţine de obicei autorităţilor Pentru aceasta icircnsă nimeni nu este dispus să plătească ca urmare disponibilitatea de plată este zero

Determinarea veniturilorProiectele generează propriile lor venituri din vacircnzarea de bunuri şi servicii de exemplu tarife pentru alimentarea cu apă taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii)

a Dacă proiectul este generator de bunuri şi servicii atunci veniturile se determină prin previzionarea cantităţii de bunuri servicii şi pe baza preţurilor relative

b Există cazuri la proiectele publice la care investitorul este diferit de organizaţia care exploatează infrastructura şi aceasta va plăti un tarif către primul de utilizare In acest caz se iau in calcul doar veniturile icircnregistrate de proprietarul infrastructurii

c Veniturile trebuie cuantificate fără TVA alte taxe fiind incluse doar dacă sunt icircn sarcina investitorului şi de asemenea nu se iau in calcul subvenţiile sau alte transferuri de la autorităţi

Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor pentru obţinerea valorii actuale

Costurile şi beneficiile se obţine de-a lungul unei perioade mari de timp (ani) şi din acest punct de vedere este necesară o icircnsumare a celor obţinute icircn fiecare an

Tehnica actualizării permite aflarea valorii prezente sau a valorii actuale VA

43

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

- identificarea impacturilor şi selectarea indicatorilor de măsură (unităţi de măsură)- estimarea cantitativă a impacturilor de-a lungul duratei de viaţă a proiectului- cuantificarea monetară a tuturor impacturilor- actualizarea valorii beneficiilor şi a costurilor- calculul indicatorilor pentru fiecare alternativă icircn parte- efectuarea analizelor de sensibilitate- formularea unor recomandări pe baza indicatorilor şi analizei de sensibilitate

Identificarea setului de proiecte alternativeIdentificarea opţiunilor urmăreşte găsirea diferitelor alternative de atingere a

obiectivelor specifice (şi a standardelor după finalizare) ale proiectului care au fost stabilite icircn secţiunea precedentă Icircn mod obişnuit această identificare este cuprinsă icircn partea tehnică a studiului de fezabilitate Icircn cazul icircn care această identificare este corect realizată nu este necesară reluarea ei icircn ACB

- etapa presupune identificarea setului de variante de proiect alternative care vor fi luate icircn calcul- dificultatea etapei rezidă din faptul că numărul de variante poate fi foarte mare deoarece schimbarea unei caracteristici a unui proiect poate genera o noua variantă de proiect- prin ACB se compară beneficiul net al investirii resurselor icircntr-un proiect cu beneficiul net al unui proiect ipotetic ce reprezintă situaţia ce urmează a fi schimbată dacă proiectul aflat icircn studiu va fi pus icircn practică- proiectul ipotetic este de fapt un proiect contrafaptic = status quo situaţia icircn care nu se schimbă nimic icircn politica organizaţiei sau guvernamentală

Icircn HG 282008 se prevede ca cel puţin trei opţiuni să fie luate icircn considerare- Varianta zero (variantă fără investiţie) reprezintă alternativa de continuare a activităţii fără nicio intervenţie- Varianta medie (variantă cu investiţie minimă) care include toate costurile realiste necesare pentru icircntreţinerementenanţă plus o valoare minimă a costurilor de investiţie sau de icircmbunătăţiri necesare evitării sau icircntacircrzierii deteriorării sau atingerii unui nivel minim icircn respectarea conformităţii cu standardele de securitate- Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă) implică implementarea integrală a investiţiei propuse icircn vederea atingerii obiectivelor aşteptate

Identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a acelora care suportă costurile

1 Icircn primul rand trebuie stabilită perspectiva din care se face analiza locală regională naţională sau internaţională (icircn funcţie de aceasta se identifică subiecţii)

2 Icircn anumite situaţii perspectiva nu este decisă de analist ci de autorităţile superioare guvern patronate etc

3 Se grupează pe categorii grup ţintă beneficiarii direcţii indirecţi şi respectiv cei generatori de costuri sau cei care vor suporta costurile

Identificarea impacturilor şi alegerea indicatorilor de măsură Lista impacturilor de fapt presupune o listă pe fiecare proiect a beneficiilor şi

costurilor precum şi unităţile de măsură necesare pentru cuantificare Impactul defineşte icircn general intrările (resursele necesare) şi ieşirile (rezultatele produse)

Specificarea indicatorilor de măsură este obligatoriu a se face odată cu specificarea categoriilor de efecte sau eforturi

40

Icircn general icircn ACB analiza se concentrează doar asupra efectelor unui proiect care influenţează indivizii vizaţi de proiect aşa numitele efecte fără importanţă pentru alte categorii nu sunt luate icircn calcul

Pentru orice efect trebuie analizată relaţia de tip cauză ndash efect icircntre rezultatul concret al unui proiect şi utilitatea sa pentru indivizii vizaţi Sunt cazuri icircn care această relaţie este este aticirct de evidentă icircncacirct nu se mai pune la icircndoială ex utilizarea vehiculelor şi nr de accidente mortale sau cazuri icircn care relaţia cauzală este foarte greu de definit circulatia rutieră şi presiunea arterială a locuitorilor din zonă Unele efecte sunt dependente de evoluţia cercetărilor şi rezultatelor ştiinţifice

Atenţie specială trebuie acordată acelor efecte care deşi par a fi unul şi acelaşi lucru sunt sesizate diferit de diverse grupuri de oameni Ex zonele inundate pentru locuitorii din regiune constituie costuri majore datorită pierderii locuinţelor sau a suprafeţelor agricole icircn timp ce pentru grupurile de vacircnători reprezintă beneficii datorită imbuntăţirii faunei

Elemente de interes- orizontul de timp- determinarea costurilor totale (cu investiţia şi cu exploatarea)- veniturile generate de proiect- valoarea reziduală a investiţiei- verificarea sustenabilitatii financiare- selectarea corespunzătoare a ratei dobacircnzii- determinarea principalilor indicatori de performanţă- determinarea ratei de cofinanţare

Orizontul de timpOrizontul de timp defineşte numărul maxim de ani pentru care se fac previziunile

Previziunile trebuie formulate pe o perioadă corelată cu viaţa proiectului din punct de vedere economic şi trebuie să fie suficientă pentru a evidenţia impactul acestuia pe termen mediu şi lung

Alegerea orizontului de timp are un efect important asupra rezultatelor procesului de evaluare prin intermediul indicatorilor specifici

Numărul maxim de ani pentru orizontul de timp este legat de sectorul icircn care se face investiţia cu evidenţierea faptului că acesta nu trebuie să fie atacirct de lung icircncacirct să depăşească durata de viaţa utilă a proiectului

Recomandări asupra orizontului de timp pe diferite domenii de activitate

Domeniul de referinţă Orizontul de timp mediu1 Energie 15-252 Apa si mediu 303 Căi ferate 304 Drumuri 25-305 Porturi şi aeroporturi 256 Telecomunicaţii 157 Industrie 108 Alte servicii 15

Icircn timp ce aceste limite se aşteptată să fie relevante icircn majoritatea cazurilor se pot utiliza orizonturi de timp specifice determinate icircn funcţie de caracteristicile particulare ale

41

proiectului Icircn astfel de cazuri analiza trebuie să justifice icircn mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite

Previziunea cantitativă a efectelor Presupune cuantificarea tuturor efectelor pentru fiecare alterantivă de proiect de-a

lungul duratei de viaţă a acestuiaPredicţia este esenţială pentru proiect dar icircn acelaşi timp este şi foarte dificilăExistă foarte puţine studii comparative publicate ale ACB care să ofere informaţii

utile asupra calităţii şi acurateţii predicţiilor Dificultatea este cu atacirct mai mare cu cacirct proiectele sunt mai unice au un orizont mai mare de timp sau relaţiile dintre variabil sunt complexe

Determinarea costurilor cu investiţiaCosturi cu investiţia determinate pe baza de deviz (teren clădiri echipamente

icircntreţinere neprevăzută licenţe alte cheltuieli etc) La această categorie de costuri trebuie introduse şi cele cu icircnlocuirea echipamentului de scurtă durată şi valoarea reziduală Pentru aceste costuri se icircntocmeste şi tabelul surselor de finanţare icircn care se evidenţiază contribuţia privată contribuţia locală regională naţională finanţarea din credite sau alte imprumuturi (vezi tabelul de exemplu) Un alt aspect de care se ţinea seama este legat de eligibilitatea costurilor toate fiind grupate pe cele două categorii costuri eligibile şi neeligibile

Valoarea reziduală a investiţiei

Valoarea reziduală reprezintă valoarea rămasă a obiectivului de investiţii la finalul orizontului de timp

Intotdeauna valoarea reziduală se include cum semn pozitiv adica este o intrare pentru proiectul respectiv şi se va include la venituri

Se poate calcula icircn mai multe moduri icircntre care cele mai uzuale sunt- prin luarea icircn calcul a valorii de piaţă a capitalului fix la sfacircrşitul orizontului de

timp- prin luarea icircn calcul a valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor

Valoarea reziduală este considerată valoare de lichidare

Altă metoda

k = rata de actualizare 5 icircn termeni reali (fără inflaţie)g = rata de creştere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului icircn perpetuitate

Determinarea costurilor de exploatareCosturile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi

servicii care nu sunt de natură investiţională icircntrucacirct acestea sunt realizate icircn fiecare exerciţiu financiar Aceste costuri pot să includă cheltuielile directe de producţie (consumul de materiale şi servicii personal icircntreţinere costuri generale de producţie) cheltuieli administrative şi generale cheltuieli de vacircnzare şi distribuţie Icircn calculul costurilor de operare vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială monetară efectivă chiar dacă

42

acestea sunt elemente incluse icircn mod normal icircn contabilitate (amortizarea orice rezerve pentru costurile de icircnlocuire viitoare fonduri de rulment)

Costuri de exploatare includ acele categorii de costuri care sunt necesare pentru funcţionarea viitorului obiectiv de investiţii materii prime materiale energie combustibili icircntreţinere regie costuri administrative cheltuieli de desfacere etc

Anumite categorii de costuri nu trebuie incluse icircn această categorie- amortizarea sau deprecierea deoarece nu reprezintă plaţi efective icircn numerar- orice rezerve pentru costurile viitoare de icircnlocuire pentru că nu reprezintă un

consum real de bunuri sau servicii- orice rezerve neprevăzute deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare se

cuantifică prin analizele de senzitivitate şi nu prin costuri suplimentare

Calcularea valorii monetare a efectelor Practic aceasta presupune ldquo monetizarerdquo = atribuirea unei valori icircntr-o monedă de

importanţă semnificativă (euro dolar) a tuturor efectelor identificate Aceste estimări trebuie să fie bazate pe unele studii desfăşurate la un orizont de

timp corespunzător foarte apropiat de momentul analizeiAnumite impacturi sunt foarte greu de cuantificat şi evaluat icircn termeni monetari

(ex estimările impacturilor asupra mediului sunt icircn general dificile şi discutabile)Valoarea poate fi exprimată icircn termeni de disponibilitate de plată Daca avem de a

face cu pieţe funcţionabile atunci disponibilitatea de plată se determină pe baza celei mai potrivite curbe a cererii dacă icircnsă pieţele nu funcţionează estimarea unor efecte este adesea imposbilă sau durează foarte mult Icircn practică majoritatea analiştilor ACB nu reinventează mecanisme şi se inspiră corectează rezultatele unor cercetări anterioare

Există şi cazuri icircn care pentru un anumit efect disponibilitatea de plată să fie zero ex construcţia unui dig generează un efect de ocupare a unei suprafeţe pe marginea fluviului care aparţine de obicei autorităţilor Pentru aceasta icircnsă nimeni nu este dispus să plătească ca urmare disponibilitatea de plată este zero

Determinarea veniturilorProiectele generează propriile lor venituri din vacircnzarea de bunuri şi servicii de exemplu tarife pentru alimentarea cu apă taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii)

a Dacă proiectul este generator de bunuri şi servicii atunci veniturile se determină prin previzionarea cantităţii de bunuri servicii şi pe baza preţurilor relative

b Există cazuri la proiectele publice la care investitorul este diferit de organizaţia care exploatează infrastructura şi aceasta va plăti un tarif către primul de utilizare In acest caz se iau in calcul doar veniturile icircnregistrate de proprietarul infrastructurii

c Veniturile trebuie cuantificate fără TVA alte taxe fiind incluse doar dacă sunt icircn sarcina investitorului şi de asemenea nu se iau in calcul subvenţiile sau alte transferuri de la autorităţi

Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor pentru obţinerea valorii actuale

Costurile şi beneficiile se obţine de-a lungul unei perioade mari de timp (ani) şi din acest punct de vedere este necesară o icircnsumare a celor obţinute icircn fiecare an

Tehnica actualizării permite aflarea valorii prezente sau a valorii actuale VA

43

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Icircn general icircn ACB analiza se concentrează doar asupra efectelor unui proiect care influenţează indivizii vizaţi de proiect aşa numitele efecte fără importanţă pentru alte categorii nu sunt luate icircn calcul

Pentru orice efect trebuie analizată relaţia de tip cauză ndash efect icircntre rezultatul concret al unui proiect şi utilitatea sa pentru indivizii vizaţi Sunt cazuri icircn care această relaţie este este aticirct de evidentă icircncacirct nu se mai pune la icircndoială ex utilizarea vehiculelor şi nr de accidente mortale sau cazuri icircn care relaţia cauzală este foarte greu de definit circulatia rutieră şi presiunea arterială a locuitorilor din zonă Unele efecte sunt dependente de evoluţia cercetărilor şi rezultatelor ştiinţifice

Atenţie specială trebuie acordată acelor efecte care deşi par a fi unul şi acelaşi lucru sunt sesizate diferit de diverse grupuri de oameni Ex zonele inundate pentru locuitorii din regiune constituie costuri majore datorită pierderii locuinţelor sau a suprafeţelor agricole icircn timp ce pentru grupurile de vacircnători reprezintă beneficii datorită imbuntăţirii faunei

Elemente de interes- orizontul de timp- determinarea costurilor totale (cu investiţia şi cu exploatarea)- veniturile generate de proiect- valoarea reziduală a investiţiei- verificarea sustenabilitatii financiare- selectarea corespunzătoare a ratei dobacircnzii- determinarea principalilor indicatori de performanţă- determinarea ratei de cofinanţare

Orizontul de timpOrizontul de timp defineşte numărul maxim de ani pentru care se fac previziunile

Previziunile trebuie formulate pe o perioadă corelată cu viaţa proiectului din punct de vedere economic şi trebuie să fie suficientă pentru a evidenţia impactul acestuia pe termen mediu şi lung

Alegerea orizontului de timp are un efect important asupra rezultatelor procesului de evaluare prin intermediul indicatorilor specifici

Numărul maxim de ani pentru orizontul de timp este legat de sectorul icircn care se face investiţia cu evidenţierea faptului că acesta nu trebuie să fie atacirct de lung icircncacirct să depăşească durata de viaţa utilă a proiectului

Recomandări asupra orizontului de timp pe diferite domenii de activitate

Domeniul de referinţă Orizontul de timp mediu1 Energie 15-252 Apa si mediu 303 Căi ferate 304 Drumuri 25-305 Porturi şi aeroporturi 256 Telecomunicaţii 157 Industrie 108 Alte servicii 15

Icircn timp ce aceste limite se aşteptată să fie relevante icircn majoritatea cazurilor se pot utiliza orizonturi de timp specifice determinate icircn funcţie de caracteristicile particulare ale

41

proiectului Icircn astfel de cazuri analiza trebuie să justifice icircn mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite

Previziunea cantitativă a efectelor Presupune cuantificarea tuturor efectelor pentru fiecare alterantivă de proiect de-a

lungul duratei de viaţă a acestuiaPredicţia este esenţială pentru proiect dar icircn acelaşi timp este şi foarte dificilăExistă foarte puţine studii comparative publicate ale ACB care să ofere informaţii

utile asupra calităţii şi acurateţii predicţiilor Dificultatea este cu atacirct mai mare cu cacirct proiectele sunt mai unice au un orizont mai mare de timp sau relaţiile dintre variabil sunt complexe

Determinarea costurilor cu investiţiaCosturi cu investiţia determinate pe baza de deviz (teren clădiri echipamente

icircntreţinere neprevăzută licenţe alte cheltuieli etc) La această categorie de costuri trebuie introduse şi cele cu icircnlocuirea echipamentului de scurtă durată şi valoarea reziduală Pentru aceste costuri se icircntocmeste şi tabelul surselor de finanţare icircn care se evidenţiază contribuţia privată contribuţia locală regională naţională finanţarea din credite sau alte imprumuturi (vezi tabelul de exemplu) Un alt aspect de care se ţinea seama este legat de eligibilitatea costurilor toate fiind grupate pe cele două categorii costuri eligibile şi neeligibile

Valoarea reziduală a investiţiei

Valoarea reziduală reprezintă valoarea rămasă a obiectivului de investiţii la finalul orizontului de timp

Intotdeauna valoarea reziduală se include cum semn pozitiv adica este o intrare pentru proiectul respectiv şi se va include la venituri

Se poate calcula icircn mai multe moduri icircntre care cele mai uzuale sunt- prin luarea icircn calcul a valorii de piaţă a capitalului fix la sfacircrşitul orizontului de

timp- prin luarea icircn calcul a valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor

Valoarea reziduală este considerată valoare de lichidare

Altă metoda

k = rata de actualizare 5 icircn termeni reali (fără inflaţie)g = rata de creştere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului icircn perpetuitate

Determinarea costurilor de exploatareCosturile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi

servicii care nu sunt de natură investiţională icircntrucacirct acestea sunt realizate icircn fiecare exerciţiu financiar Aceste costuri pot să includă cheltuielile directe de producţie (consumul de materiale şi servicii personal icircntreţinere costuri generale de producţie) cheltuieli administrative şi generale cheltuieli de vacircnzare şi distribuţie Icircn calculul costurilor de operare vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială monetară efectivă chiar dacă

42

acestea sunt elemente incluse icircn mod normal icircn contabilitate (amortizarea orice rezerve pentru costurile de icircnlocuire viitoare fonduri de rulment)

Costuri de exploatare includ acele categorii de costuri care sunt necesare pentru funcţionarea viitorului obiectiv de investiţii materii prime materiale energie combustibili icircntreţinere regie costuri administrative cheltuieli de desfacere etc

Anumite categorii de costuri nu trebuie incluse icircn această categorie- amortizarea sau deprecierea deoarece nu reprezintă plaţi efective icircn numerar- orice rezerve pentru costurile viitoare de icircnlocuire pentru că nu reprezintă un

consum real de bunuri sau servicii- orice rezerve neprevăzute deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare se

cuantifică prin analizele de senzitivitate şi nu prin costuri suplimentare

Calcularea valorii monetare a efectelor Practic aceasta presupune ldquo monetizarerdquo = atribuirea unei valori icircntr-o monedă de

importanţă semnificativă (euro dolar) a tuturor efectelor identificate Aceste estimări trebuie să fie bazate pe unele studii desfăşurate la un orizont de

timp corespunzător foarte apropiat de momentul analizeiAnumite impacturi sunt foarte greu de cuantificat şi evaluat icircn termeni monetari

(ex estimările impacturilor asupra mediului sunt icircn general dificile şi discutabile)Valoarea poate fi exprimată icircn termeni de disponibilitate de plată Daca avem de a

face cu pieţe funcţionabile atunci disponibilitatea de plată se determină pe baza celei mai potrivite curbe a cererii dacă icircnsă pieţele nu funcţionează estimarea unor efecte este adesea imposbilă sau durează foarte mult Icircn practică majoritatea analiştilor ACB nu reinventează mecanisme şi se inspiră corectează rezultatele unor cercetări anterioare

Există şi cazuri icircn care pentru un anumit efect disponibilitatea de plată să fie zero ex construcţia unui dig generează un efect de ocupare a unei suprafeţe pe marginea fluviului care aparţine de obicei autorităţilor Pentru aceasta icircnsă nimeni nu este dispus să plătească ca urmare disponibilitatea de plată este zero

Determinarea veniturilorProiectele generează propriile lor venituri din vacircnzarea de bunuri şi servicii de exemplu tarife pentru alimentarea cu apă taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii)

a Dacă proiectul este generator de bunuri şi servicii atunci veniturile se determină prin previzionarea cantităţii de bunuri servicii şi pe baza preţurilor relative

b Există cazuri la proiectele publice la care investitorul este diferit de organizaţia care exploatează infrastructura şi aceasta va plăti un tarif către primul de utilizare In acest caz se iau in calcul doar veniturile icircnregistrate de proprietarul infrastructurii

c Veniturile trebuie cuantificate fără TVA alte taxe fiind incluse doar dacă sunt icircn sarcina investitorului şi de asemenea nu se iau in calcul subvenţiile sau alte transferuri de la autorităţi

Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor pentru obţinerea valorii actuale

Costurile şi beneficiile se obţine de-a lungul unei perioade mari de timp (ani) şi din acest punct de vedere este necesară o icircnsumare a celor obţinute icircn fiecare an

Tehnica actualizării permite aflarea valorii prezente sau a valorii actuale VA

43

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

proiectului Icircn astfel de cazuri analiza trebuie să justifice icircn mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite

Previziunea cantitativă a efectelor Presupune cuantificarea tuturor efectelor pentru fiecare alterantivă de proiect de-a

lungul duratei de viaţă a acestuiaPredicţia este esenţială pentru proiect dar icircn acelaşi timp este şi foarte dificilăExistă foarte puţine studii comparative publicate ale ACB care să ofere informaţii

utile asupra calităţii şi acurateţii predicţiilor Dificultatea este cu atacirct mai mare cu cacirct proiectele sunt mai unice au un orizont mai mare de timp sau relaţiile dintre variabil sunt complexe

Determinarea costurilor cu investiţiaCosturi cu investiţia determinate pe baza de deviz (teren clădiri echipamente

icircntreţinere neprevăzută licenţe alte cheltuieli etc) La această categorie de costuri trebuie introduse şi cele cu icircnlocuirea echipamentului de scurtă durată şi valoarea reziduală Pentru aceste costuri se icircntocmeste şi tabelul surselor de finanţare icircn care se evidenţiază contribuţia privată contribuţia locală regională naţională finanţarea din credite sau alte imprumuturi (vezi tabelul de exemplu) Un alt aspect de care se ţinea seama este legat de eligibilitatea costurilor toate fiind grupate pe cele două categorii costuri eligibile şi neeligibile

Valoarea reziduală a investiţiei

Valoarea reziduală reprezintă valoarea rămasă a obiectivului de investiţii la finalul orizontului de timp

Intotdeauna valoarea reziduală se include cum semn pozitiv adica este o intrare pentru proiectul respectiv şi se va include la venituri

Se poate calcula icircn mai multe moduri icircntre care cele mai uzuale sunt- prin luarea icircn calcul a valorii de piaţă a capitalului fix la sfacircrşitul orizontului de

timp- prin luarea icircn calcul a valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor

Valoarea reziduală este considerată valoare de lichidare

Altă metoda

k = rata de actualizare 5 icircn termeni reali (fără inflaţie)g = rata de creştere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului icircn perpetuitate

Determinarea costurilor de exploatareCosturile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi

servicii care nu sunt de natură investiţională icircntrucacirct acestea sunt realizate icircn fiecare exerciţiu financiar Aceste costuri pot să includă cheltuielile directe de producţie (consumul de materiale şi servicii personal icircntreţinere costuri generale de producţie) cheltuieli administrative şi generale cheltuieli de vacircnzare şi distribuţie Icircn calculul costurilor de operare vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială monetară efectivă chiar dacă

42

acestea sunt elemente incluse icircn mod normal icircn contabilitate (amortizarea orice rezerve pentru costurile de icircnlocuire viitoare fonduri de rulment)

Costuri de exploatare includ acele categorii de costuri care sunt necesare pentru funcţionarea viitorului obiectiv de investiţii materii prime materiale energie combustibili icircntreţinere regie costuri administrative cheltuieli de desfacere etc

Anumite categorii de costuri nu trebuie incluse icircn această categorie- amortizarea sau deprecierea deoarece nu reprezintă plaţi efective icircn numerar- orice rezerve pentru costurile viitoare de icircnlocuire pentru că nu reprezintă un

consum real de bunuri sau servicii- orice rezerve neprevăzute deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare se

cuantifică prin analizele de senzitivitate şi nu prin costuri suplimentare

Calcularea valorii monetare a efectelor Practic aceasta presupune ldquo monetizarerdquo = atribuirea unei valori icircntr-o monedă de

importanţă semnificativă (euro dolar) a tuturor efectelor identificate Aceste estimări trebuie să fie bazate pe unele studii desfăşurate la un orizont de

timp corespunzător foarte apropiat de momentul analizeiAnumite impacturi sunt foarte greu de cuantificat şi evaluat icircn termeni monetari

(ex estimările impacturilor asupra mediului sunt icircn general dificile şi discutabile)Valoarea poate fi exprimată icircn termeni de disponibilitate de plată Daca avem de a

face cu pieţe funcţionabile atunci disponibilitatea de plată se determină pe baza celei mai potrivite curbe a cererii dacă icircnsă pieţele nu funcţionează estimarea unor efecte este adesea imposbilă sau durează foarte mult Icircn practică majoritatea analiştilor ACB nu reinventează mecanisme şi se inspiră corectează rezultatele unor cercetări anterioare

Există şi cazuri icircn care pentru un anumit efect disponibilitatea de plată să fie zero ex construcţia unui dig generează un efect de ocupare a unei suprafeţe pe marginea fluviului care aparţine de obicei autorităţilor Pentru aceasta icircnsă nimeni nu este dispus să plătească ca urmare disponibilitatea de plată este zero

Determinarea veniturilorProiectele generează propriile lor venituri din vacircnzarea de bunuri şi servicii de exemplu tarife pentru alimentarea cu apă taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii)

a Dacă proiectul este generator de bunuri şi servicii atunci veniturile se determină prin previzionarea cantităţii de bunuri servicii şi pe baza preţurilor relative

b Există cazuri la proiectele publice la care investitorul este diferit de organizaţia care exploatează infrastructura şi aceasta va plăti un tarif către primul de utilizare In acest caz se iau in calcul doar veniturile icircnregistrate de proprietarul infrastructurii

c Veniturile trebuie cuantificate fără TVA alte taxe fiind incluse doar dacă sunt icircn sarcina investitorului şi de asemenea nu se iau in calcul subvenţiile sau alte transferuri de la autorităţi

Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor pentru obţinerea valorii actuale

Costurile şi beneficiile se obţine de-a lungul unei perioade mari de timp (ani) şi din acest punct de vedere este necesară o icircnsumare a celor obţinute icircn fiecare an

Tehnica actualizării permite aflarea valorii prezente sau a valorii actuale VA

43

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

acestea sunt elemente incluse icircn mod normal icircn contabilitate (amortizarea orice rezerve pentru costurile de icircnlocuire viitoare fonduri de rulment)

Costuri de exploatare includ acele categorii de costuri care sunt necesare pentru funcţionarea viitorului obiectiv de investiţii materii prime materiale energie combustibili icircntreţinere regie costuri administrative cheltuieli de desfacere etc

Anumite categorii de costuri nu trebuie incluse icircn această categorie- amortizarea sau deprecierea deoarece nu reprezintă plaţi efective icircn numerar- orice rezerve pentru costurile viitoare de icircnlocuire pentru că nu reprezintă un

consum real de bunuri sau servicii- orice rezerve neprevăzute deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare se

cuantifică prin analizele de senzitivitate şi nu prin costuri suplimentare

Calcularea valorii monetare a efectelor Practic aceasta presupune ldquo monetizarerdquo = atribuirea unei valori icircntr-o monedă de

importanţă semnificativă (euro dolar) a tuturor efectelor identificate Aceste estimări trebuie să fie bazate pe unele studii desfăşurate la un orizont de

timp corespunzător foarte apropiat de momentul analizeiAnumite impacturi sunt foarte greu de cuantificat şi evaluat icircn termeni monetari

(ex estimările impacturilor asupra mediului sunt icircn general dificile şi discutabile)Valoarea poate fi exprimată icircn termeni de disponibilitate de plată Daca avem de a

face cu pieţe funcţionabile atunci disponibilitatea de plată se determină pe baza celei mai potrivite curbe a cererii dacă icircnsă pieţele nu funcţionează estimarea unor efecte este adesea imposbilă sau durează foarte mult Icircn practică majoritatea analiştilor ACB nu reinventează mecanisme şi se inspiră corectează rezultatele unor cercetări anterioare

Există şi cazuri icircn care pentru un anumit efect disponibilitatea de plată să fie zero ex construcţia unui dig generează un efect de ocupare a unei suprafeţe pe marginea fluviului care aparţine de obicei autorităţilor Pentru aceasta icircnsă nimeni nu este dispus să plătească ca urmare disponibilitatea de plată este zero

Determinarea veniturilorProiectele generează propriile lor venituri din vacircnzarea de bunuri şi servicii de exemplu tarife pentru alimentarea cu apă taxa pentru lucrări publice sau acces pe autostradă Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de produse servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii)

a Dacă proiectul este generator de bunuri şi servicii atunci veniturile se determină prin previzionarea cantităţii de bunuri servicii şi pe baza preţurilor relative

b Există cazuri la proiectele publice la care investitorul este diferit de organizaţia care exploatează infrastructura şi aceasta va plăti un tarif către primul de utilizare In acest caz se iau in calcul doar veniturile icircnregistrate de proprietarul infrastructurii

c Veniturile trebuie cuantificate fără TVA alte taxe fiind incluse doar dacă sunt icircn sarcina investitorului şi de asemenea nu se iau in calcul subvenţiile sau alte transferuri de la autorităţi

Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor pentru obţinerea valorii actuale

Costurile şi beneficiile se obţine de-a lungul unei perioade mari de timp (ani) şi din acest punct de vedere este necesară o icircnsumare a celor obţinute icircn fiecare an

Tehnica actualizării permite aflarea valorii prezente sau a valorii actuale VA

43

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Transformarea se realizează pe baza factorului de actualizare 1(1+a)t unde a este rata de actualizare iar t este anul de referinţă Valoarea actualizată a costurilor VA(C) şi valoarea actualizată a beneficiilor se determină cu formulele

Rata de actualizareStabilirea ratei de actualizare este icircntotdeauna o problema mai dificilă datorită

numeroaselor influenţe Metoda cea mai simplă vizează stabilirea ratei icircn funcţie de costul de oportunitate al capitalului Rata de actualizare recomandată icircn calculele analizei financiare este pentru perioada 2007 ndash 2013 cuprinsă icircn intervalul 5 ndash 6Factorul de actualizare utilizat este

STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung indicatorii de performanţă financiară precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare

Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate

Rata financiară internă a investiţiei FRRCRata financiară internă a capitalului FRRKValoarea netă financiară actuală FNPV

n

ttt

aBCVA

0 1

1)(

n

ttt

aCBVA

0 1

1)(

1 INVESTITIA TOTALA

2 COSTURILE SI VENITURILE TOTALE AFERENTE EXPLOTARII

3 SURSE DE FINANTARE

5 CALCULAREA FRRC

4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA

5 CALCULAREA FRRK

44

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

AF constituie un set de tabele cele colectează fluxurile financiare ale investiţiei descompuse la nivelul investiţiei totale costurile şi veniturile aferente exploatării sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară

Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci cacircnd acesta nu prezintă riscul de a rămacircne fără numerar icircn viitor Un element important icircl reprezintă planificarea intrărilor şi ieşirilor de numerar Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile precum şi orice fel de transferuri de numerar) pentru icircntreaga perioadă de referinţă a proiectului Sustenabilitatea are loc icircn cazul icircn care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză

Determinarea indicatorilor de performanţăIndicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt

- rata financiară internă a rentabilităţii- valoarea financiară netă prezentă a proiectului calculaţi pentru totalul investiţiei

(FRRC) şi pentru capitalul investit (FRRK)Formulele de calcul

Indicatorii se pot calcula automat prin intermediul functiilor financiareRRFC măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o

rentabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau icircmprumuturi) După cum a fost prezentat anterior RRFC se calculează pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi include investiţia iniţială costurile de icircnlocuire costuri de operare şi icircntreţinere taxele - ca ieşiri iar icircncasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la sfacircrşitul vieţii economice - ca intrări

Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRFK) măsoară capacitatea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a contribuţiei capitalului privat dacă este relevant (RRFK) se calculează pornind de la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului a icircmprumuturilor externe şi contribuţia UE

RRFK după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala contribuabilului european Această limită trebuie să fie justificată ţinacircnd cont de profitabilitatea aşteptată icircn mod normal de la proiectele de investiţii similare icircn sectorul avut icircn vedere pentru proiect

Valori obţinute sunt cele care decid acceptarea unui proiect Pentru investiţii productive ratele financiare ale rentabilităţii se situează icircn jurl valorii de 10Pentru proiectele de infrastructura ratele financiare ale rentabilităţii sunt mai mici si chiar negative datorită unor cauze diverse O rata financiară scazută nu inseamna obligatoriu că proiectul este slab şi nu poate fi finanţat ci doar evidenţiază faptul că investiţia nu este

45

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

profitabilă din punct de vedere financiar iar aplicantul trebuie să specifice resursele alternative ce vor atrase

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor icircn fiecare an) Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit revolving (care apoi va fi luat icircn considerare la determinarea fluxului de numerar) avacircnd icircn vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile icircn relaţie cu pieţele financiare locale

Calculul valorii nete a fiecărei variante alternative Valoarea netă reprezintă de fapt diferenta dintre valoarea actuală a beneficiilor si

valoarea actuală a costurilorRegula principală de decizie

- cand nu există status quo decizia este simplă proiectul se acceptă se acceptă dacă VAN este pozitivă

- cand există mai multe alternative regula de selecţie vizează selecţia proiectului cu cea mai mare VAN icircn ipoteza că cel puţin o VAN este pozitivă Dacă nici o valoare nu este pozitivă atunci toate variantele se resping şi se preferă varianta status quoadica situaţia nemodificată Regula deciziei pe baza VAN este aceea că se poate aplica doar la variantele

specificate dar există cazuri cicircnd sunt si variante mai bune Deşi criteriul VAN constă icircntr-o mai eficientă alocare a resurselor nu se poate recomanda cea mai cea mai eficientă variantă Analistul cel mai probabil nu include in calcul si varianta optimă din anumite motive Limitele capacităţii de cunoaştere sau limitele analizei raţionale icircl pot impiedica pe analist să identifice si să analizeze varianta optimăRata de cofinanţare

Defineşte procentul care evidenţiază cacirct din costurile eligibile sunt acoperite dintr-o finanţare nerambursabilă

Se remarcă printr-un plafon maxim aplicabil icircn funcţie de anumite consideraţii după cum urmează

- zona de implementare- tipul organizaţiei solicitante- domeniul de activitate- tipul de proiect etc

Analiza economicăObiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie

pozitivă netă pentru societate şi icircn consecinţă merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi mai specific valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului

Are drept scop evaluarea contribuţiei proiectului la bunăstarea economico-socială a regiunii sau a ţării Se efectuează la nivel macroeconomic (regiune sau ţară) fără a se ţine seama de organizaţia dezvoltatoare de proiect Transferul de la analiza financiară la cea economică ţine seama de factorii de conversie adecvaţi pentru fiecare categorie de venituri sau cheltuieli şi ia icircn calcul o serie de externalităţi costuri şi beneficii sociale ce nu au fost evaluate la analiza financiară

Practic esenţa trecerii reprezintă transformarea preţurilor pieţei utilizate la analiza financiară icircn preţuri contabile ce ţin seama de corecţiile datorate imperfecţiunilor pieţei

46

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Tranformarea se face prin atribuirea unui factor de conversie ad-hoc pentur fiecare categorie de cheltuieli

La nivel internaţional există anumite categorii de venituri şi cheltuieli care au factori standardizaţi şi altele pentru care se dfinesc icircn mod particular

Etapele icircn care se derulează conversia vizează- et1 corecţii ale taxelor subvenţiilor sau altor tranferuri- et 2 corecţii ale externalităţilor- et 3 conversia preţurilor de piaţ icircn preţuri contabile cu luare icircn calcul a costurilor şi beneficiilor sociale (determinarea factorilor de conversie)

Corecţiile fiscaleSunt necesare datorită faptului că preţurile de pe piaţă includ impozitele taxele şi

anumite operaţiuni de transfer ce afectează preţurile relative eliminarea total a acestora dintr-un preţ de piaţă este aproape imposibilă

Corecţiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate Din acest punct de vedere corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA) a subvenţiilor şi transferurilor simple (de ex plata la contribuţiei la asigurările sociale) Icircn particular costurile investiţiei pentru beneficiarii care nu sunt icircnregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să includă TVA-ul icircn analiza financiară Aceasta oricum va fi exclusă din analiza economică Corecţiile vizează

- toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate icircn calcul să nu includă TVA sau alte impozite indirecte

- preţurile icircnsă trebuie să includă impozitele directe- transferurile interne trebuie eliminate

Corecţiile externalităţilorBeneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru societate care nu sunt

considerate icircn mod corespunzător icircn analiza financiară chiar dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului deoarece nu sunt integral cuprinse icircn preţurile financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şisau datorită distorsionărilor pieţelor)

Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se reflectă icircn costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate icircn considerare icircn analiza economică Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra mediului (distrugerea peisajului impactul natural pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului cum ar fi zgomotul sau mirosul) impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de proiect (de ex ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare)

Determinare costurilor şi a beneficiilor externe neluate icircn calcul la analiza financiară

A Beneficii sociale reducerea riscului de accidente icircn anumite zone economisirea timpului de transport icircmbunătăţirea speranţei de viaţă prin optimizarea sistemului sanitar

Costuri sociale pierderea de producţie agricola datorate utilizării diferite a terenurilor costuri nete adiţionale pentru autorităţi legate de extinderea reţelelor de utilităţi etc

Externalităţilor trebuie pe cicirct posibil să li se dea o valoare monetară icircn caz contrar ele fiind cuantificate prin indicatori nonmonetari

47

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Impactul asupra mediului trebuie descris şi evaluat corespunzător prin metode specifice eventual calitative si cantitative Aceasta presupune atribuirea unor valori contabile corespunzătoare costurilor de mediu B ex costurile de mediu ale unui drum pot fi apreciate prin pierderea valorii proprietarilor datorită poluarii Costuri de mediu evaluate prin creşterea potenţială a cheltuielilor alocate sănătăţii icircn racircndul rezidendenţilor sau muncitorilor

O altă problemă a externalităţilor vizează utilizarea unor suprafeţe de teren sau clădiri ce aparţin domeniului public In acest trebuie realizată o evaluare a lor la nivelul costului de oportunitate şi nu la nivelul contabil sau de piaţă Aceasta trebuie să se facă ori de cicircte ori există opţiuni alternative icircn utilizarea bun chiar dacă el este public

Transformarea preţurilor pieţei icircn preţuri contabileObiectivul etapei este acela de a determina coloana factorilor de conversie Etapa

vizează eliminarea distorsiunilor preţurilor determinate de imperfecţiunile de pe piaţă constracircngeri legale raţiuni istorice informaţii incompletePrin aceasta se urmăreşte reflectarea corespunzătoare a costurilor de oportunitate socială a resurselor

Exemple de distorsiuniDistorsionarea salariilor salariile curente reprezintă un factor puternic de distorsiune

al costului de oportunitate al forţei de muncă datorită imperfecţiunilor pieţei Ex angajarea de forţa de muncă suplimentară este la un anumit moment dat un cost social datorită indisponibilităţii acesteia pentru alte scopuri sociale alternative dar icircn acelaşi timp generează şi un beneficiu legat de venitul adiţional creat prin noile locuri de muncă

Alte distorsiuni1 Pentru fiecare bun comercializabil preţurile la graniţă sunt uşor disponibile 2 Pentru bunurile necomercializabile preţurile echivalente internaţionale trebuie determinate Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mică importanţă icircn timp ce pentru bunurile necomercializabile importante se utilizează factori de conversie specificiExemplificare pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro) 1) total importuri (M) M = 2000 2) total exporturi (X) X = 1500 3) taxe de import (Tm) Tm = 190 4) taxe de export (Tx) Tx = 25Formula care trebuie utilizată pentru calcularea Factorului de Conversie Standard (SCF)

SCF = (M+X) (M+Tm) + (X-Tx)SCF = 08

3 Teren Guvernul pune la dispoziţie terenul la un preţ redus cu 50 icircn comparaţie cu preţurile pieţii Icircn acest caz preţul pieţii este dublu faţă de cel curent Preţul de vacircnzare trebuie să fie dublat pentru a reflecta piaţa internă şi deoarece nu există niciun factor de conversie specific factorul de conversie pentru transformarea preţului pieţii icircn preţ la frontieră este factorul de conversie standard Factorul de conversie pentru teren este = 208= 1604 Clădire costul total este alcătuit din 30 forţă de muncă necalificată (factorul de conversie pentru forţa de muncă necalificată este 048) 40 costul materialelor importate cu costul tarifelor de import de 23 şi taxele de vacircnzare de 10 (factorul de conversie 075) 20 materiale locale (SCF=08) 10 profituri (SCF=0) Factorul de conversie este (03048)+(04075)+(0208)+(010)=060

48

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

5 Echipamente importate fără taxe şi tarife (SCF=0)6 Stoc de materii prime se presupune că se utilizează doar materiale comercializabile articolul nu este supus taxelor iar preţul pieţii este egal cu preţul la granita SCF=17 Ieşire proiectul produce două ieşiri A importat şi B un produs intermediar necomercializabil Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxă de import de 33 la articolul A Factorul de conversie pentru A este 100133=075 Pentru articolul B deoarece nu există un factor de conversie specific SCF=08

Rata de actualizare utilizată la analiza economică denumită şi rată de actulizare socială trebuie să reflecte viziunea in care costurile şi beneficiile sociale vitoare trebuie evaluate icircn raport cu cele actuale Ea diferă aproape icircntotdeauna de cea utilizată la analiza financiară Valoarea recomandată pentru proiecte este situată icircn intervalul 5-6

Se calculează apoi indicatorii specifici pentru analiza economică cu observaţia ca ei trebuie să icircnregistreze valori mai bune decacirct la analiza financiară

ratei interne de rentabilitate economice sunt sub 5 si VAN este negativă atunci proiectul nu poate fi acceptat sau trebuie reanalizată structura Excepţie fac doar proiectele care au valoare mare nonmonetară care trebuie icircnsă detalaită şi justificată corespunzător

Efectuarea analizelor de sensibilitateObiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de

profitabilitate a proiectului Icircn acest sens prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra modificării indicatorii de profitabilitate cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc rezultatele acestei analize exprimacircndu-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi

Nivelul de incertitudine este intotdeauna unul foarte ridicat icircn ceea ce priveşte efectele impacturile sau evaluare monetară a fiecărui tip de impact Incertitudini pot exista şi la stabilirea ratei de actualizare perspectiva de analiză Numărul de analize este limitat si trebuie concentrat pe ipotezele cu potenţial impact cel mai mare si cel mai important

Analiza riscului presupune constă icircn evaluarea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă satisfăcătoare (sub forma ratei interne de renatabilitate) ca si variabilitate rezultatului icircn raport cu cea mai buna estimare facută

Scopul analizei de senzitivitate este de a selecta variabilele critice ale modelului ale căror variaţii pozitive sau negative comparate cu cea mai buna estimare icircn proiectul analizat au cel mai mare efect asupra indicatorilor proiectului

Analiza de senzitivitate şi risc se realizează icircn trei paşi rezultatul fiecăruia urmacircnd a fi reflectat icircn cererea de finanţare

1 identificarea variabilelor critice stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru indicatorii de performanţă ai proiectului Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +- 1 a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică2 Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice luacircnd icircn considerare rezultatele obţinute la primul pas orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1 va produce o modificare cu mai mult de 5 icircn valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o variabilă critică Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de comutare

49

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

care reprezintă variaţia (icircn procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero3 Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate acest pas implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor critice precum şi măsurile incluse deja icircn proiect pentru a reduce impactul acestor factori

Odată identificate se cuantifica influenţa fiecărei variabile critice si se stabilesc limitele de eficienţa ale proiectului si se stabilesc concluziile ce se impun

Analiza multicriterialaAre drept scop analiza unei varităţi de variante de obiective icircn legătură cu proiectul

propus Etape - Identificarea unor obiective care trebuie să fie măsurabile nu redundante dar alternative- Atribuirea pentru fiecare obiectiv a unor ponderi care să evidenţieze importanţa

pentru organizaţie sau evaluator- Definirea criteriilor de evaluare priorităţi urmărite de diferiţi subiecţi implicaţi sau

referinţe la anumite aspecte particulare ale evaluării- Analiza impactului analiza pentru fiecare din criteriile alese a efectelor pe care le

produce si stabilirea rezultatelor cantitative şi calitative- Estimarea efectelor intervenţiei exprimate icircn criterii selectate atribuirea pentru

fiecare rezultat anterior a unor scoruri- Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferinţelor relevate- Evidenţierea rezultatului final sub forma decizie de investiţii pe baza alternativei celei

mai buneFormularea de recomandări Analistii ce fac recomandari dar nu iau decizii ACB se concentrează asupra modului icircn care ar trebui alocate si are caracter orientativ nu se pretinde a fi o teorie pozitivă descriptivă despre modul icircn care să se ia decizii Există numeroase limite ce contribuie legate de decizia politică şi administrativă care uneori bat decizia economică

50

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

PRINCIPII METODOLOGIE SI ETAPE SPECIFICE PROIECTELOR EUROPENE

Ce este o finantare nerambursabilă o alocare financiara a unei institutii (finantator) catre un promotor de proiect care

doreste realizarea acestuia si implicit atingerea unor obiective bine determinate se acorda intotdeauna pe baza unor documentatii complexe standardizate al caror

continut este reglementat (impus) de catre finantator (cerere de finantare plan de afaceri studiu de fezabilitate etc)

scopul si obiectivele propuse in cadrul proiectului trebuie sa fie definite si cuantificate calitativ si cantitativ

sumele primite se completeaza cu partea de contributie a beneficiarului de proiect (procent de cofinantare)

pentru organizatiile private modul de functionare are in vedere decontarea unor cheltuieli deja efectuate si mai putin alocarea in avans (valoarea avansului este limitata la un procent de 20 ndash 40)

pentru organizatiile publice banii se aloca si in avans dar conditionat de proceduri specifice de utilizare si verificare permanenta

Fonduri structuraleUE urmareste realizarea a trei obiective pentru reducerea diferentelor dintre statele membre si anume

- convergenta- competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca- cooperarea teritoriala europeana

Pentru realizarea acestor obiective se aloca statelor membre un sprijin financiar acordat prin intermediul instrumentelor structurale

1048700Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) - finanteaza in principal infrastructura investitiile generatoare de locuri de munca proiectele de dezvoltare locala si ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii

1048700Fondul Social European (FSE) 1048700Fondulde Coeziune (FC) - sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in

domeniul mediului si al transporturilorsi doua Actiuni Complementare

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Sumele disponibile Icircntre 2007 şi 2013 Romacircnia ar urma să primească 173 miliarde de euro de la

Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 122 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală Icircn aceeaşi perioadă contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 81 miliarde de euro

Deşi aparent va primi mulţi bani Romacircnia nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene icircn perioada 2007-2013

Icircn această perioadă Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18 respectiv 19 miliarde de euro Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi Slovacia va primi peste zece miliarde de euro iar Slovenia care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decacirct Bucureştiul) are alocate 37 miliarde de euro

51

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

DOCUMENTE DE PROGRAMARE 2007-2013

Obiective si instrumente financiare pentru 2007-2013

Instrumente FEDR FSE FC

Obiective - Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca- Cooperare teritoriala europeana

- Convergenta- Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

- Convergenta

Prioritati - Accent pe Strategia Lisabona- Infrastructura- Investitii- Cercetare si Dezvoltare-IMM-uri

- Accent pe Strategia Lisabona- Training- Ocupare- Capacitate institutionala si eficienta administrativa

- Infrastructura de mediu si transport (TEN)- Transport in afara TEN- Transport Urban- Energie

Planul Naţional de Dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

POS

Documentul Cadru de Implementare

Ghidul solicitantului

Liniile strategice decoeziune ale UE

52

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Alocarea financiara pe programe operationale

PO Competitivitate Infrastruct de transport

Mediu Regional Asistenta tehnica

DezvoltareResuselor Umane

Capacitate Administrativa

Procent alocat

133 238 235 194 09 181 11

CIRCUITUL PROIECTULUI

Documentaţii specifice finantarii nerambursabile Studiu de oportunitate

- regionale- sectoriale- speciale

Caietele de sarcini Studiu de prefezabilitate ndash selectia preliminara si definirea

proiectului Studiu de fezabilitate - definirea completa a proiectului analiza de

viabilitate proiect Studiu de eligibilitate

- eligibilitatea organizaţiei- eligibilitatea campului de aplicaţie a proiectului- eligibilitatea costurilor- eligibilitatea zonei- eligibilitatea partenerilor

Documente de identificare Statut Extras de la Registrul Comerţului Certificat de icircnregistrare la Registrul Comerţului Declaratie privind icircncadrarea icircntreprinderii icircn categoria IMM Declaraţia privind calculul pentru icircntreprinderi partenere sau legate

Autoritatea de Management

Organismul Intermediar

Beneficiar

Beneficiar

Cerere finanţare

Evaluarea eligibilităţii

Icircncheiere contract de finanţare

Autoritatea CertificarePlat

ă

Unitatea de Plată (AM)

Cerere de rambursare

Verificare tehnică

şi financiară

Cerere de rambursare

verificată

Plată

Plată certificată

Cerere de rambursareautorizată

Listă proiecteselectate

Evaluarea şi selecţia proiectelor

Autoritatea de

Management

Organismul Intermediar

Organismul Intermediar

UE

Comitet de monitorizar

e

Implementare

53

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Declaraţia de eligibilitate completată conform modelului standard (reprezentant legal)

Declaraţia de angajament completată conform modelul standard (reprezentant legal) Situaţii financiare şi fiscale

Bilanţul contabil pentru ultimul an fiscal icircncheiat inclusiv Contul de Profit si Pierdere

Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (de la Administraţia Financiară

Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantuluiCazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului ataşat icircn original

DEPUNERE EVALURE SELECŢIE

Procedura de depunere ndash continuă cu termen fix Procedura de evaluare şi selecţie ndash continu ă fără ierarhizare

1 VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ informare beneficiar

2VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII informare beneficiar

eligibilitatea solicitantului eligibilitatea proiectului

3EVALUARE TEHNICO ndash FINANCIARĂ

După fiecare etapă solicitantul va fi informat asupra rezultatului

VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ Verificarea criteriilor de transmitere etapă eliminatorie

Lipsa a trei documente Cererea de finanţare şi documentele anexate sunt icircn format corespunzător Formularul de solicitare complet şi corect semnat ştampilat corespunzător Toate documentele solicitate să fie furnizate (icircn maxim 5 zile) Dacă CF este corect completată şi completă se icircnregistrează icircn SUIM (Sistem

Unic Informaţional de Management) şi primeşte un număr unic de icircnregistrare

Dacă CF nu este completă corectă se respinge ca fiind neconformă ATENŢIE

Solicitanţii trebuie să verifice dacă dosarul CF este complet pe baza Grilei de verificare a conformităţii administrative (Anexa la CF)

VERIFICAREA ELIGIBILITATII Grila de eligibilitatea solicitantuluiGrila de eligibilitate a proiectului Se pot solicita documente lipsă de la solicitant ndash termen de răspuns 5 zileAmbele etape - sistem de validare cu DANU

ATENŢIE

54

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Icircn cazul respingerii CF se recomandă solicitantului luarea icircn considerare a motivelor de respingere corectareacompletarea CF şi redepunerea acesteia dacă termenul de depunere specificat icircn apelul de proiecte nu este depăşit Procesul de evaluare se reia icircntegral

EVALUAREA TEHNICĂ ŞI FINANCIARĂ

Procedura de evaluare ndash continuă proiectul va fi evaluat de către evaluatori independenţi pe baza criteriilor de selecţie

aprobate de Comitetul de Monitorizare evaluatorul poate cere informaţii suplimentare de clarificare de la solicitant cu privire

la documentele existente dacă există dubii privind informatiile prezentate in CF OI poate initia vizite la locul

de desfasurare a investitiei după evaluare toate proiectele vor fi transmise Comitetului de Selecţie

SELECŢIA PROIECTELOR

Decizia de finantare este luata de catre Comitetul de Selecţie care poate decide să aprobe proiectul fara modificarea conţinutului şi condiţiilor din CF aprobe proiectul cu reducerea costurilor totale (o cheltuială nu este eligibilă sau

nu este justificată icircnsă conţinutul tehnic al proiectului este aprobat iar solicitantul trebuie sa implementeze proiectul icircn icircntregime)

respingă proiectul poate solicita motivat reevaluarea proiectului

Condiţia de finanţare - Punctaj minim icircn limita bugetului alocat

Lista proiectelor aprobate va fi transmisă spre aprobare AM şi apoi va fi publicată pe site-ul finantatorului

GRILĂ DE EVALUARE TEHNICO-ECONOMICĂ

Criterii Punctaj Max

1 RELEVANŢA PROIECTULUI 15

A Argumentarea necesităţii proiectului pentru activitatea şi dezvoltarea companiei ndash necesitate şi impact

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului

C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect

D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului 2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

55

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

2 CALITATEA ŞI COERENŢA PROIECTULUI 44A Corelarea icircntre obiective rezultatele aşteptate şi activităţi

BObiective şi indicatori măsurabili pentru rezultatele proiectului C Bugetul proiectului ndash complet realist cheltuieli incadrate corect D Eficienţa investiţiei ndash Indicatorii de rentabilitate

E Soluţia tehnică ndash adecvată scopului proiectului

5 CAPACITATEA DE IMPLEMENTARE 12AExperienţa anterioară a solicitantului icircn managementului de proiecte

B Capacitatea operaţională şi de management a solicitantului

TOTAL 100

NIVELE DE CERTIFICARE ŞI CONTROL Primul nivel ndash Organismul intermediar

bull Verificare administrativă financiară şi tehnicăbull Verificarea realităţii şi legalităţii cheltuielilor bull Control la fata locului la nivelul beneficiarului (100 sau

eşantion) Nivelul al doilea ndash Autoritatea de Management

bull Control de sistem la nivelul OIbull Autorizarea cererilor de rambursare verificate de OIbull Control la faţa locului () pe baza de eşantion (analiză de risc)

Nivelul al treilea ndash Autoritatea de Certificare şi Platăbull Verificări la nivelul AMbull Certifică sumele autorizate de AMbull Verificări la faţa locului la OI beneficiari ndash dacă este cazul

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR Nr total de cereri de rambursare

maxim 3 (pentru proiectele de maxim 12 luni) maxim 5 (pentru proiectele de maxim 24 luni) se vor reliefa icircn graficul de rambursare din contractul de finanţare

Prima cerere de rambursare - maxim 4 luni de la semnarea contractului de finanţare Beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare trimestrial

ULTIMA CERERE DE RAMBURSAREBeneficiarul va depune şi raportul de audit realizat de un auditor extern copia contractului cu furnizorulfurnizorii soluţiei care constituie obiectul proiectului

prin care se asigură mentenanţa proiectului pe o perioadă de 36 de luni după finalizarea acestuia

copia contractului de asigurare a tuturor bunurilor achiziţionate prin proiectul finanţat din Fonduri Structurale

56

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57

Valoarea cheltuielilor eligibile solicitate spre rambursare icircn ultima cerere de rambursare trebuie să fie de minim 15 din valoarea finanţării rambursabile

57