UNIVERSITATEA TEHNICA “GH. ASACHI”, IASIFAC. TEXTILE, PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIALSECTIA: INGINERIE SI MANAGEMENTGR. 10306

PROIECT

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI TEXTILE

INDRUMATOR PROIECT:Istrate Cristiana

Cuprins:

Cap 1: Dinamica si caracteristicile industriei textile actuale, la nivel mondialCap 2: Tendinte actuale ale industriei textile in RomaniaCap 3: Afacerea in domeniul textil, o provocare?

3.1. Alegerea gamei de produse de fabricat;3.2. Stabilirea strategiei firmei pe termen lung, mediu si scurt;3.3. Stabilirea crezului / codului etic al firmei;3.4. Precizarea competentei distinctive a firmei.

Cap 4: Analiza critica a situatiei existente intr-o firma reala4.1. Prezentarea generala a firmei;4.2. Analiza SWOT;4.3. Prezentarea gamei de produse realizate de catre firma si selectarea produsului ce va fi analizat;4.4. Analiza consumului de timp, fotografierea zilei de lucru, balanta timpului de munca4.5. Analiza produsului din punct de vedere al studiului muncii;

4.5.1. Analiza generala a procesului de productie;4.5.2. Analiza detaliata a procesului de productie;

4.6. Analiza activitatii firmei din punct de vedere al metodelor de munca;4.6.1. Graficul miscarilor executantului;4.6.2. Graficul activitatii om-masina;

4.7. Caracterizarea psiho-ergonomica a locului de munca;4.8. Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica. Determinarea fluxului fizic de repere;4.9. Productivitatea muncii. Solutii pentru cresterea productivitatii muncii.

Cap 5: Selectarea solutiilor ce pot fi aplicate in firma nou creata.Cap 6: Concluzii

Cap 1: Dinamica si caracteristicile industriei textile actuale la nivel mondial

Piata europeana este cea mai mare piata unica din lume, o piata mai mare decat cea a SUA si a Japoniei la un loc. Uniunea Europeana este cel mai mare exportator de produse din lume (1/5 din volumul mondial), cel mai important exportator de servicii din lume (24% din totalul mondial) si principala piata de export pentru 130 de tari de pe glob.De asemenea, Uniunea Europeana inseamna pentru firmele romanesti sursa principala de transfer de tehnologie, know-how, acces la fonduri structurale si de coeziune pentru educatie si training, dezvoltare regionala uniforma, politici de infrastructura si de mediu.

Industria textilelor şi a confecţiilor (sau T&C) este o industrie diversă şi eterogenă, care acoperă un număr important de activităţi, de la transformarea fibrelor în fire şi ţesături la realizarea unei mari varietăţi de produse, ca fire sintetice de tehnologie înaltă, lână, lenjerie de pat, filtre industriale, geotextile, îmbrăcăminte.

Acest sector reprezintà o parte importantă a industriei manufacturiere europene si joacă un rol esenţial în economia şi bunăstarea socială în numeroase regiuni ale UE-27. Conform celor mai recente date structurale disponibile, în anul 2006 existau 220.000 de companii, cu 2,5 milioane de angajaţi, şi cu o cifră de afaceri de 190 miliarde de euro. Sectorul textilelor şi confecţiilor reprezintă 3% din totalul valorii adăugate a industriei manufacturiere din Europa.

Prelucrarea pielii se referă la tratarea materiilor prime şi constă în transformarea pieii brute de animal, o materie putrescibilă, în piele, un material stabil, care, finisat, este utilizat la fabricarea unei game largi de produse de consum.

Industria de prelucrare a pielii foloseşte piei brute de animal - subprodusele industriei cărnii şi laptelui - care altfel ar fi eliminate prin îngropare sau incinerare. Pielea este un produs industrial intermediar, esenţială sectorului de pielărie şi utilizată în aval de industria bunurilor de consum. Industria de încălţăminte, de confecţii, mobilă, industria auto şi de marochinărie sunt cele mai importante pieţe de desfacere ale industriei europene de prelucrare a pielii.

Procesarea pieii brute de animale generează, de asemenea, produse secundare cu pieţe de desfacere în mai multe sectoare industriale, precum - industria producatoare de hrană pentru animalele de companie, industria produselor chimice fine, cu precădere industria fotografică şi industria cosmetică, şi industria îngrăşămintelor şi a condiţionării solului.

În 2006, sectorul de prelucrare a pielii a cuprins cca. 3 700 de întreprinderi şi a realizat o cifră de afaceri de 10,6 miliarde de euro. Aceste întreprinderi au angajat aproximativ 52 000 de persoane din UE-27. Tăbăcăriile din Uniunea Europeană sunt în marea majoritatea întreprinderi mici şi mijlocii, deţinute de familii. Concentraţia regională este însemnată, industria jucând adesea un rol-cheie în economia locală, asigurând un grad sporit de bunăstare şi de ocupare a forţei de muncă.

În contextul competitivităţii globale, o atenţie specială este acordată riscurilor şi oportunităţilor aferente industriei de prelucrare a pielii într-o Uniune Europeană extinsă. Integrarea întreprinderilor de prelucrare a pielii din noile state membre este în curs de desfăşurare, determinând anumite adaptări structurale ulterioare, în special datorită faptului că unul dintre principalele avantaje comparative din noile state membre - costurile reduse ale forţei de muncă - va scădea în timp.

Industria de pielărie este o industrie mondială, tăbăcarii europeni fiind dependenţi într-o mare măsură de disponibilitatea materiilor prime şi a pieţelor de export. Cu toate că, în general, cota de piaţă a UE pe piaţa mondială tinde să scadă odată cu dezvoltarea industriei pielii şi în alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia şi America, industria europeană de pielărie rămâne cel mai mare furnizor de piele de pe piaţa internaţională.Sectorul încălţămintei este o industrie diversificată, care acoperă o gamă largă de materiale (textile, materiale plastice, cauciuc şi piele) şi diferite asortimente de produse - de la încălţăminte de bărbaţi, femei şi copii, la produse specializate, cum ar fi încălţăminte pentru surf pe zăpadă şi încălţăminte de protecţie.

Această diversitate de produse finite corespunde unor multitudine de procese industriale, întreprinderi şi structuri de piaţă.

Acţiunea UE are drept scop promovarea inovaţiei, a competitivităţii şi a concurenţei dintre întreprinderile implicate în sector, combaterea fraudei şi a contrafacerii, precum şi protejarea sănătăţii consumatorilor şi a mediului.

În 2006, sectorul încălţămintei a numărat 26 600 de întreprinderi, generând o cifră de afaceri de 26,2 de miliarde de euro şi 6,9 miliarde de euro de valoare adăugată (0,5% din totalul întreprinderilor manufacturiere din Uniunea Europeană), şi oferind locuri de muncă unui număr de 388 000 de persoane. Două treimi din totalul producţiei de încălţăminte este de fapt concentrată în trei ţări: Italia, Spania şi Portugalia, Italia producând aproximativ 50% din producţia UE.

Industria de încălţăminte europeană constă dintr-un număr mare de întreprinderi (de aproape 20 de angajaţi), cele mai multe situându-se în regiuni cu o mică diversitate industrială. Cu toate acestea, se constată diferenţe de la un stat la altul: întreprinderile franceze şi germane angajează aproximativ 100 de lucrători, în timp ce întreprinderile spaniole şi italiene în jur de doisprezece. Celelalte state membre se află între aceşti di poli extremi.

Cap 2: Tendinte actuale ale industriei textile in RomaniaIndustriile de textile şi confecţii, pielărie şi încălţăminte, sunt printre foarte puţinele sectoare

industriale (alături de mobilă şi lemn neprelucrat) în care România are un indice de specializare sectorială supraunitar.

Tabelul 1. Indicele de specializare sectorială, după valoarea adăugată brută, 2004Sectoare ale industriei manufacturiere

S>1 Pielărie şi încălţăminte Mobilă Textile şi confecţii Lemn şi produse din lemn, exceptând mobila

S ≈ 1 Industria alimentară, băuturi răcoritoare şi tutun Metalurgie

S < 1 Toate celelalte sectoareSursa: calculat de autor, pe baza datelor INS şi Euros

Singura ţară din UE care are o structură a specializării asemănătoare cu cea a României este Portugalia. Specializarea României în aceste sectoare reiese şi din faptul că indicatorul RCA este pozitiv.

Industriile de textile şi confecţii (ITC) precum şi cea de pielărie şi încălţăminte (IPI) sunt preponderent orientate către export. Astfel, ponderea exporturilor directe în totalul producţiei este de 44.2% în industria de textile; 61.2% în confecţii; şi 59% în pielărie şi încălţăminte. Aceste ponderi depăşesc cu mult media pentru industria prelucrătoare, care se situează la 29%.

Intensitatea activităţii de export în aceste sectoare este o garanţie implicită a faptului că aderarea la UE nu va induce costuri suplimentare foarte importante în aceste sectoare – pentru că putem presupune că, dacă sunt intensive în exporturi (şi îndeosebi în exporturile către UE), atunci îndeplinesc standardele de calitate, mediu, siguranţă prevăzute de diferitele directive europene în vigoare. Adoptarea acestor standarde va afecta, în schimb, sectoarele care au în prezent o mică expunere la piaţa europeană (şi segmentele de pe pieţele ITC şi IPI care nu sunt orientate către UE).

Totuşi, ponderea comerţului exterior al celor două sectoare în total comerţ exterior se află pe o pantă descendentă, uşoară între 2001 – 2003 şi abruptă începînd cu 2004.

Scăderile cele mai mari sunt înregistrate în comerţul cu Uniunea Europeană. Exporturile industriei de textile şi confecţii au scăzut în ultimii doi ani de la 35% din total la aproape 20%, iar exporturile de încălţăminte s-au redus şi ele de la peste 12% la aproximativ 7%. Acesta este un semn al restructurării economiei româneşti – care se produce în direcţia convergenţei structurilor de producţie şi comerţ cu cele din UE. De la data aderării la UE, chiar şi cine nu exportă în UE va trebui să respecte toate standardele, pentru că este parte din piaţa unică europeană.

Cele două industrii, ITC şi IPI, sunt dominate în prezent de întreprinderile mari şi mijlocii. Astfel, întreprinderile cu peste 250 de angajaţi realizează 52% din producţia sectorului în textile, 57.3% în confecţii şi 41.7% în pielărie şi încălţăminte. Întreprinderile care au între 50 şi 250 de angajaţi realizează 32.6% din producţia sectorului în textile, 29.9% în confecţii şi 39% în pielărie şi încălţăminte. Pondereaîntrperinderilor

cu mai puţin de 50 de angajaţi a scăzut constant începând din anul 2000, fapt ce demonstrează tendinţa necesară de concentrare în aceste sectoare.

Investiţiile în sectorul de confecţii şi în cel de pielărie şi încălţăminte au o pondere în totalul producţiei sub media pe industria prelucrătoare (7.5%, respectiv 6.5%); mai mult, ele înregistrează rate anuale de creştere uşor negative (între -0.1 şi -0.7) începând din 2000. Coroborate, cele două statistici reflectă probabil că investiţiile în aceste sectoare s-au produs în anii anteriori anului 2000, când retehnologizarea (85% din echipamente au fost înlocuite în acea perioadă– vezi SOREC, 2003) a permis îmbunătăţirea calităţii şi implicit creşterea contractelor pe pieţele externe. În schimb, investiţiile în sectorul de textile (14% din totalul producţiei), sunt în prezent peste media pe industria prelucrătoare şi înregistrează

rate anuale de creştere uşor pozitive (sub 3%). Aceste date ar putea sugera faptul că în industria textilă procesul de retehnologizare este încă în curs.

Ponderea capitalului străin a crescut substanţial în aceste industrii în ultimii ani. Astfel, dacă în 2001 firmele cu capital străin contribuiau doar cu 21% la cifra de afaceri din textile şi confecţii, sub media de atunci din industria prelucrătoare (29.3%), ultimele date disponibile (din 2005, pentru 2003) arată că ponderea capitalului străin în cifra de afaceri a ajuns la 56.3% în sectorul de textile, 50% în sectorul de confecţii şi 59.5% în sectorul de pielărie şi încălţăminte. Practic, aceste sectoare s-au aliniat în câţiva ani la media industriei prelucrătoare (56.5%). De aceea este şi dificil să mai discutăm despre doar problemele producătorilor autohtoni în aceste industrii tradiţionale, pentru că deja ponderea capitalului străin a trecut de jumătate. De exemplu, atunci când, mai târziu în această lucrare, vom menţiona drept conjunctură nefavorabilă aprecierea leului faţă de euro, trebuie să avem în vedere totuşi şi faptul că deţinătorii capitalului străin sunt teoretic cel puţin mai protejaţi în faţa acestei probleme pentru că pot avea mai uşor acces la cîştiguri din activităţi financiare, plasând capitalul din valută (propriu, sau împrumutat la costuri mai mici) în lei şi realizând astfel un hedging implicit faţă de evoluţia cursului de schimb.

La nivelul anului 2003 (pentru care există date agregate comparabile), profitul brut din exploatare, atât în textile şi confecţii, cât şi în pielărie şi încălţăminte, era mai mare în România decât în UE-15. Între timp, din cauza conjuncturilor nefavorabile care au afectat exporturile româneşti, probabil că tendinţa firească de apropiere a ratelor de profitabilitate, în sensul scăderii profiturilor firmelor româneşti, a fost consfinţită în practică.

Producţia în lohn începe să îşi reducă importanţa în cele două industrii (ITC şi IPI). Drept dovadă, scăderea intensităţii comerţului intra-industrial1 după 2003, în textile şi confecţii, şi într-o mai mică măsură, din 2005, în industria de încălţăminte (în care oricum nivelul indicelui era mai scăzut).Figura 1.

Indicele intra-industrial, textile şi confecţii

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

IITtIITue

Sursa: calculat de autor, după date INSSE

Figura 2.

Indicele intra-industrial, încălţăminte

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

IITt

IITue

Sursa: calculat de autor, după date INSSE

1

Productivitatea muncii în ITC în România este la 14% din media europeană, dar salariile sunt încă şi mai jos, la 11% din media europeană. Situaţia este asemănătoare şi în IPI. Între ţările noi membre ale UE şi ţările în curs de aderare, doar Bulgaria mai înregistrează nivele mai reduse decât noi de productivitate şi salarii.

Convergenţa către UE, pe de o parte, şi aprecierea cursului de schimb, pe de altă parte, vor duce la creşterea salariilor în aceste industrii şi în România, chiar dacă ele vor continua probabil să rămână cele mai mici din industria prelucrătoare (aşa cum se întâmplă în toate noile state membre ale UE). Va fi mai dificil ca productivitatea să crească în acelaşi ritm, sau într-un ritm superior creşterii salariilor, prin creşterea producţiei. Soluţia alternativă este scăderea numărului de angajaţi – ceea ce a şi început de altfel să se petreacă în 2005 în aceste industrii în România.

În primele nouă luni din 2005, numărul salariaţilor a scăzut cu 22.000 în confecţii, cu 5.300 în textile şi cu 3.300 în pielărie şi încălţăminte. Aceste reduceri de personal reprezintă 7.7% din totalul salariaţilor în confecţii, 7.2% din totalul angajaţilor în textile şi 3.4% din totalul angajaţilor în pielărie şi încălţăminte.

Piaţa internă are un potenţial doesebit, şi încă neexploatat de firmele româneşti decât într-o mică măsură. Nivelul potenţialului este sugerat de două elemente. În primul rând, preţurile medii în România la confecţii şi îmbrăcăminte sunt încă mult nu doar sub media europeană, dar şi sub cele din ţări ca Polonia, Ungaria sau Portugalia. De aceea, există un potenţial de creştere a preţurilor, care va asigura profit pentru cei care vând pe piaţa românească. În al doilea rând, cheltuielile cu cumpărarea de confecţii şi încălţăminte reprezintă 4% din cheltuielile totale de consum ale unei gospodării romîneşti, faţă de 6% media europeană – deci şi aici există un potenţial semnificativ de creştere a consumului intern.

România este al 3-lea exportator mondial de confecţii şi de încălţăminte în Uniunea Europeană, şi al 3-lea importator mondial de textile din UE. Aceste poziţii sunt valabile pentru 2003 şi 2004, dar – aşa cum vom arăta ulterior în lucrare - probabil că în 2005 România şi-a pierdut aceste poziţii în favoarea unor competitori asiatici.

Figura 3.

Top 10 exportatori de confecţii către UE-15

0100020003000400050006000700080009000

10000

Chi

na

Turc

ia

Rom

ania

Ban

glad

esh

Tuni

sia

Mar

oc

Indi

a

Hon

g K

ong

Pol

onia

Indo

nesi

a

milioaneEuro,2003

Sursa: Eurostat, 2005

Figura 4.

Top 10 pieţe de export de textile ale UE-15

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

SU

A

Pol

onia

Rom

ania

Tuni

sia

Turc

ia

Mar

oc

Rep

. Ceh

ă

Elv

eţia

Hon

g K

ong

Ung

aria

milioaneEuro,2003

La exporturi, România este în competiţie în primul rând cu ţări asiatice şi nord-africane. România a ajuns la această poziţie după ce aproape şi-a triplat cota de piaţă în UE între 1995 şi 2003. Din păcate, poziţia fruntaşă pe care o ocupăm la importurile de textile sugerează faptul că multe dintre exporturi se realizează cu inputuri din import, ceea ce diminuează valoarea adăugată care se realizează în ţară. Dintre principalii noştrii competitori din confecţii, doar 3 ţări dintre celelalte 9 din topul exportatorilor de confecţii figurează şi în topul importatorilor de textile.

Comerţul exterior cu confecţii şi încălţăminte al României către UE este însă puternic dependent de două ţări: Italia şi Germania. Tabelele următoare redau principalele noastre produse de export şi import din sfera industriei uşoare, care confirmă dependenţa geografică amintită.

Competitivitatea externă a intrat în declin. Anul 2003 a fost nivelul maxim al cotei de piaţă pentru exporturile româneşti. În 2004 s-a înregistrat o stagnare în termeni nominali şi o reducere în termeni reali, iar începând cu 2005 are loc o pierdere accelerată a poziţiei competitive pe piaţa internaţională, şi în special pe piaţa europeană.

Acest declin este inevitabil, din cauza convergenţei către structurile de producţie din UE. Experienţele Portugaliei, Spaniei, Poloniei, sau Ungariei ne demonstrează acest lucru. Consecinţele directe sunt scăderea cotei de piaţă şi reducerea angajaţilor.

În raport cu competitorii noştri asiatici, poziţia ocupată pe piaţa europeană nu se justifică prin prisma avantajului comparativ relevat şi a preţurilor unitare. De aceea, eliminarea protecţionismului european duce la pierderea poziţiei României pe piaţa europeană.

Produsele exportate de România încorporează foarte puţin design propriuSe restrânge activitatea în lohn, fapt demonstrat şi de scăderea indicelui intra-industrial. Unul dintre

motive, pe lângă creşterea costurilor salariale, îl reprezintă probabil trecerea majorităţii industriei de profil în proprietatea capitalului străin (producţia în lohn s-a transformat în producţie proprie datorită schimbării structurii acţionariatului).

Industria de textile, confecţii, pielărie-încălţăminte a intrat în 2005 într-o perioadă de restructurare forţată, grăbită şi de presiunea unor factori conjuncturali negativi, printre care aprecierea puternică a cursului de schimb, liberalizarea preţurilor administrate la utilităţi, reducerea activităţii în lohn, şi deschiderea pieţei europene către produsele asiatice.

Această restructurare forţată este de tipul adaptării defensive, care se caracterizează prin reducerea volumului producţiei, reducerea cotelor de piaţă, scăderea profitului şi creşterea productivităţii (adică aceleaşi procese prin care a trecut industria europeană de profil în ultimele două decenii), în căutarea eficienţei minime de scală.

Piaţa internă de textile, confecţii şi pielărie-încălţăminte este insuficient dezvoltată. Preţurile la intern vor cunoaşte o creştere cu cel puţin 20-30% în următorii doi ani (pentru a ajunge la nivelurile minime din UE). Consumul intern va creşte, ponderea actuală a cheltuielilor cu îmbrăcămintea şi încălţămintea în totalul cheltuielilor populaţiei fiind considerabil sub media europeană.

Cap 3: Afacerea in domeniul textile, o provocare?

3.1. Alegerea gamei de produse de fabricatSC. CIORPELUL.SRL produce şosete şi ciorapi din bumbac 100% sau amestec cu poliamidă, şosete şi ciorapi elasticizati cu elastan, precum şi din alte tipuri de fire a căror fineţe corespund utilajelor de tricotat (fire Acryl, modal, lână, termolite, microfibră etc.) Alături de gama completă de produse – şosete şi ciorapi – prezentate sub brandul SC. CIORPELUL.SRL vă oferim şi gama nouă de produse de lenjerie: slipi, boxeri, maiouri, tricouri, jackete tip fleece pentru copii, femei, bărbaţi, prezentate sub marca TUAREG. Toate aceste produse le puteţi găsi în magazinele SC. CIORPELUL.SRL din ţară.

CATALOG PRODUSE: Sosete baby

Sosete copii

Ciorapi copii

Sosete femei

Ciorapi femei

Sosete barbati

Tricouri si topuri femei

Tricouri barbati

Lenjerie barbati, femei si copii

3.2. Stabilirea strategiei firmei pe termen lung, mediu si scurt

Strategia firmei pe termen scurtPlasare: SC. Ciorapelul SRL isi propune ca in urmatoarele 3 luni sa-si deschida inca 4 puncte de desfacere a marfii in zona Moldovei (Iasi, Piatra Neamt, Vaslui si Botosani). Promovare: Realizarea sitului firmei, insotit de catalogul nostru de produse. Pret: O noutate pentru clienti va fi faptul ca in urmatoarele 3 luni preturile din magazine vor fi aceleasi ca cele de producator.

Piata: Am introdus gama de sosete baby pentru a satisface cerintele tuturor categoriilor de clienti, indiferent de varsta si sex.Produs: Pana la sfarsitul lunii martiei 2010 vom cumpara un utilaj de tricotat pentru materiile prime textile sintetice P.A. 66 texturata si P.A. netexturata si lycra pentru a putea diversifica gama de produse.

Strategia firmei pe termen mediuPlasare: SC. Ciorapelul isi propune ca in pana la sfarsitul anului 2010 sa cucereasca si piata din Ardeal, deschizandu-si puncte de desfacere a marfii in Cluj-Napoca, Targu Muresc, Zalau, Oreadea.Promovare: De asemenea pentru promovare, am pregatit clientilor incepand cu data de 1 ianuarie 2010 o surpriza, cardul de fidelitate Ciorapelul. Ca posesor al Cardului de Fidelitate Ciorapelul orice client va putea face cumpăraturi cu o reducere de 8% pentru toate categoriile de produse prezente în magazinele noastre.Pret: Pentru gama de produse de lux, preturile vor satisface cele mai rafinate gusturi.Piata: Pe langa produsele deja existente, gama de lux va surprinde prin calitatea sa si cei mai pretentiosi clienti.Produs: Lansarea unei game noi de produse destinate clientilor de lux.

Strategia firmei pe termen lungPlasare: Pentru urmatorii 3 ani, SC. Ciorapelul isi propune ca pe langa cucerirea pietei Romanesti, sa cucereasca o parte din piata din Ucraina, Bulgaria si Ungaria.Promovare: Formarea unei echipe de profesionisti in consilierea clientilor pentru alegerea produsului care i se potriveste cel mai bine.Pret: Majorarea preturilor in conformitate cu calitatea produselor noastre, fara a afecta vanzarile.Piata: Atragerea unei clientele exclusivisteProdus: Deschiderea unei noi game de produse pentru animale de companie.

3.3. Stabilirea crezului / codului etic al firmei

Identitatea Firmei noastre este formata dintr-un set de valori, pe care, de- lungul anilor vom cauta cu totii sa le urmarim si sa le aparam; aceleasi valori care ne vor permite sa consolidam si sa imbogatim cultura firmei noastre.

Diseminarea acestui document va asigura faptul ca este disponibil pentru consultarea de catre toti angajatii firmei. Deserveste ca un memorandum clar pentru fiecare din noi asupra responsabilitatii personalului care sprijina eficacitatea procesului reglementator.

ARTICOLUL 1. INTRODUCERESC. Ciorapelul îşi conduce operaţiunile interne şi externe în conformitate cu principiile

stabilite în acest Cod, în credinţa că etica afacerilor trebuie urmată, pe lângă succesele afacerilor.ARTICOLUL 2. TELURI ŞI VALORI

Telul principal al firmei Ciorapelul este acela de a crea valoare pentru acţionari. Strategiile financiare şiindustriale şi operaţiunile care rezultă, sunt îndrumate corespunzător, cu scopul de-a se atinge utilizarea eficientă a resurselor.

In urmărirea acestui ţel, firma este angajata neîndoielnic spre următoarele principii de conducere :• Ca şi membru activ şi responsabil a comunităţii în care acţionează, firma este obligata , atât în cadrul relaţiilor interne cât şi externe, să respecte legile naţionale şi principiile etice standard permise de managementul afacerilor internaţionale : transparenţa, corectitudine şi loialitate ;• Respingem şi condamnăm orice recurs care cauzează un comportament nelegitim şi incorect (fata de comunitate, autorităţile publice, clienţi, lucrători, investitori şi concurenţi) în vederea atingerii ţelurilor afacerilor. Ultimul va fi urmărit exclusiv prin perfecţiunea în realizarea calitativa şi valoarea banilor pe produse şi servicii, baza fiind focalizarea clientului şi inovarea ;• Structura organizaţionala este desemnata să prevină orice violare a principiilor de legalitate, transparenţă, acurateţe şi corectitudine a angajaţilor şi partenerilor şi să monitorizeze realizarea şi implementarea acestor principii ;

• Piaţa, investitorii şi comunitatea trebuie în general asigurate printr-o transparenţă completă în timp ce asigurarea competitivităţii afacerilor nu este compromisă ;• Competiţia corectă este încurajată, aceasta fiind centrul intereselor firmei la fel ca şi concurenţii, clienţii şi acţionarii în general ;• Firmele Ciorapelul urmăresc perfecţiunea şi competitivitatea pieţei, oferind clienţilor o calitate a serviciilor care efectiv îndeplineşte cerinţele lor ;• Resursele umane ale Firmaui trebuie să fie evaluate şi sprijinite ;• Resursele trebuie utilizate responsabil, cu accent pe dezvoltarea continuă, respect pentru mediul înconjurător şi protecţia drepturilor generaţiei viitoare.

ARTICOLUL 3. ACTIONARIIFirma este obligata să asigure tratament egal pentru toate categoriile de acţionari, evitând

orice tratament preferenţial. Avantajele reciproce, care derivă din a fi parte a firmei noastre, sunt urmărite în conformitate cu legislaţia aferenta şi de interesele autonome ale firmei deoarece căută să creeze valoare.

ARTICOLUL 4. CLIENŢIIPerfecţiunea produselor şi serviciilor firmei se bazează pe serviciul clientului şi pe abilitatea firmei

de a îndeplini cerinţele clienţilor. Scopul este de a se oferi un răspuns imediat şi inteligent, axat pe necesităţile clienţilor, guvernat de principiile de legalitate, curtoazie şi colaborare.

ARTICOLUL 5. COMUNITATEAFirma este obligata să contribuie la bunăstarea şi creşterea economica a comunităţii în care

acţionează, prin furnizarea de servicii eficiente şi avansate din punct de vedere tehnologic.In spiritul acestor obiective şi cu angajamentele acestora către diferiţi acţionari, firma priveste cercetarea şi inovarea ca fiind cheia de dezvoltare şi succes.

Firma menţine relaţii cu autorităţile locale si naţionale pe baza de colaborare şi transparenţă deplină şi activă care nu compromite independenţa lor, ţelurile economice şi valorile acestui Cod.

ARTICOLUL 6. PERSONALULFirma recunoaste importanţa centrala a activităţii de personal în credinţa că acea cheie a

succesului oricărei afaceri este dată de contribuţia profesionala a oamenilor care lucrează într-un climat de corectitudine şi încredere reciprocă. Firma va apăra sănătatea şi asigura protecţia locului de muncă şi respecta drepturile muncitorilor ca fiind fundamentale afacerilor. Relaţiile de munca sunt conduse în scopul de-a garanta oportunităţi egale şi pentru promovarea dezvoltării personale a fiecărui angajat.

ARTICOLUL 7. ACORDUL CU CODULForumurile care guvernează, managementul şi muncitorii din cadrul firmei precum şi partenerii

externi, cei precum consultanţii, agenţii şi furnizorii sunt toţi supuşi acestui Cod. Firma este obligata să implementeze procedurile corespunzătoare, regulamentele şi directivele cu

scopul de a se asigura faptul că valorile stipulate în acest Cod sunt reflectate în acţiunile lor şi în comportamentul tuturor angajaţilor şi partenerilor, prevăzându-se sancţiuni corespunzătoare care se aplică pentru orice încălcare a acestora.

3.4. Precizarea competentei distinctive a firmei.Pentru a se orienta în alegerea furnizorilor cu care pot stabili relaţii de parteneriat, firma evaluează,

de fapt setul de procese economice, active şi abilităţi, individuale şi colective, care definesc competenţele acesteia. Se vorbeşte despre trei categorii/clase de competenţe organizaţionale (distinctive, fundamentale şi simple), care sunt repartizate şi se deplasează continuu pe aceeaşi scală. Cu alte cuvinte, este posibil ca, pe măsura trecerii timpului, o anumită competenţă distinctivă să se transforme într-una fundamentală, ori chiar să ajungă o competenţă simplă. Dacă din ce în ce mai

mulţi furnizori obţin certificarea ISO 9000, este de aşteptat ca această competenţă distinctivă să devină o necesitate, aşa cum s-a întâmplat în industria construcţiilor navale cu soluţiile CAD/CAM.

oferta stabila 58%

livrari JIT 64%

pret cerut de producator 72%

tehnologia de productie 77%

siguranta si increderea petranzactii precedente 86%

capacitatea de dezvoltare tehnologica 87%

calitatea componentelor

Competenţele distinctive sunt descrise ca fiind acelea care îi asigură organizaţiei un avantaj competitiv unic, exemplele variind de la o poziţie/imagine favorabilă a unei mărci până

la un sistem/mod specific de organizare de mare eficienţă. Competenţele fundamentale sunt cele care apar ca decisive, precondiţionând funcţionarea într-un domeniu specific de activitate ori pătrunderea într-un anumit mediu concurenţial. Un exemplu în acest sens îl reprezintă certificarea ISO 9000 care constituie o necesitate pentru furnizori. În sfârşit, competenţele simple se referă la aspecte legate de sarcini cu caracter obligatoriu, dar al căror mod de realizare nu influenţează direct produsul/serviciul furnizat (un exemplu imediat îl reprezintă plata facturilor).

Există furnizori, ca şi clienţi, care pot influenţa într-o mai mare măsură decât alţii avantajul competitiv al organizaţiei (competenţele ei distinctive) şi cu aceştia trebuie să existe relaţii mai apropiate. De aceea, este necesar ca relaţiile de parteneriat să fie dezvoltate în funcţie de gradul de compatibilitate a competenţelor. În cele din urmă, este vorba de alinierea competenţelor distinctive şi de dezvoltarea competenţelor comune, pentru a oferi clientului un produs/serviciu de calitate superioare.

Cap 4: Analiza critica a situatiei existente intr-o firma reala

4.1. Prezentarea generala a firmeiS.C. KATTY FASHION S.R.L este o companie fondatã în 2003 care are ca obiect de activitate fabricarea

de articole de îmbrãcãminte în sistem lohn si propriu precum si comertul cu acestea. O parte din comenzile aferente activitãtilor desfãsurate sunt preluate prin firma proprie din Marea Britanie, KAMIDE LTD Modul de lucru al societãtii noastre este axat pe seriozitatea privind conditiile de calitate , onorarea termenelor de livrare si profesionalismul specialistilor care a asigurat longevitatea relatiei între Katty Fashion si clientii sãi interni si externi .

Gama de produse pe care o executãm cuprinde în principal:bluze, camãsi, fuste, rochii, jachete, sacouri, pantaloni din tesãturã, bluze si rochii din jersey . În ceea ce priveste comenzile pe care le poate onora societatea noastrã acestea sunt de ordinul a 20000-25000 mii bucati/luna. În a doua jumãtate a anului 2005 a fost lansatã colectia proprie, remarcatã pe piata internã datoritã armoniei dintre linia sport si casual. Ca urmare a prospectãrii pietei, participãrii la târguri si expozitii de profil, chestionãrii clientilor, departamentul de marketing elaboreazã rapoartele de prognozã referitoare la modele, tehnologii, materiale, culori, care constituie datele de intrare pentru realizarea colectiilor proprii, în cadrul compartimentului de creatie. Aprovizionarea cu materii prime este asiguratã de la furnizori atent selectati. Selectarea unui furnizor se bazeazã pe evaluarea capacitãtii acestuia de a furniza produse de calitate, în conditii economice si comerciale avantajoase. Activitatea de desfacere este asiguratã de cãtre departamentul de marketing care distribuie produsele S.C. KATTY FASHION S.R.L la magazine specializate si la alti clienti . În aprilie 2006, S.C. KATTY FASHION S.R.L a parcurs auditul de supraveghere efectuat de organismul de certificare AJA REGISTRARS , care a decis mentinerea certificatului pentru sistemul de management al calitãtii din cadrul organizatiei, conform SR ISO 9001:2001. In decembrie 2008 societatea a parcurs auditul efectuat de organismul de certificare QEC ,care a certificat S.C. KATTY FASHION S.R.L pentru sistemul de management al calitatii ISO 9001-2000. Certificarea sistemului de management al calitãtii reprezintã angajamentul nostru pentru satisfactia clientului. Îmbunãtãtirea performantei prin calitate este deviza politicii firmei si premiza de bazã pentru o cooperarea si dezvoltare fructuoasã.

4.2. Analiza SWOT;

Analiza SWOTPuncte tari:- valori favorabile ale lichiditatii si solvabilitatii ;- societatea ofera o gama diversificata de produse textile;- cresterea vanzarilor fata de anul precedent ;- societatea nu prezinta un grad mare de dependenta fata de un client sau un grup de clienti.

Puncte slabe:- profitabilitate in scadere fata de anul precedent ;

- materia prima variaza de la un anotimp la altul, ceea ce imprima o anumita ciclicitate activitatii societatii si necesitatea constituirii de stocuri;

Oportunitati:- patrunderea pe noi piete ;- gasirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine.

Amenintari:- costul in crestere al materiei prime ;- concurenta autohtona puternica.

4.3. Prezentarea gamei de produse realizate de catre firma si selectarea produsului ce va fi analizat;

SC. Katty Fashion SRL are o gama diversificata de produse:- Camasi:

- Bluze

- Rochii

- Costume - Tricotaje

Proces tehnologicNr crt

Denumire Utilaj Timp [sec] Medie [min]

Manopera [lei]1 2 3

1 Dat semne pt pense 602 Ex. Pense M.S. 60 603 Surfilat slit pe o latura 3.F. 10 104 Aplicat slit M.S. 56 565 Surfilat slit 3.F. 35 356 Ex. tig al slit M.S. 140 907 Fixat maneca M.S. 39 398 Surfilat 3.F. 24 249 Executa tig 01-06 maneca M.S. 130 13010 Infundat mansetele M.S. 55 5511 Surfilat o latura a

mansetei20 20

12 Surfilat cap mansete 3.F. 5 6013 Aplicat mansete M.S. 72 7214 Surfilat mansete 3.F. 28 2815 Ex. Tig 01 mansete M.S. 88 8816 Aplicat fenta M.S. 92 3817 Surfilat 3.F. 48 4818 Ex. Tig 01-fenta M.S. 269 26919 Imbinat umar spate M.S. 42 4220 Surfilat 3.F. 25 2521 Ex. Tig 01-06 umar spate M.S. 71 7122 Imbinat umar fata M.S. 42 4223 Surfilat 3.F. 25 2524 Ex tig 01-06 umar fata M.S. 71 7125 Ex tig 01 slit M.S. 42 4226 Fixat lat. M.S. 58 5827 Surfilat lat. 3.F. 39 3928 Ex tig 01-06 lat M.S. 104 11429 Ex tig 06 slit M.S. 72 7230 Surfilat o latura guler 3.F. 10 1031 Infundat guler M.S. 48 48

32 Surfilat 3.F. 12 1233 Aplicat guler M.S. 56 5634 Surfilat 3.F. 12 1235 Ex tig 01 – 05 guler M.S. 108 10836 Fixat manecele M.S. 78 7837 Surfilat 3.F. 38 3838 Ex tig 01-06 manecele M.S. 149 14939 Infundat cordonul M.S. 127 14140 Surfilat 3.F. 41 4141 Ex tig 01 cordon M.S. 148 148

Intocmit: Data:

Fotografierea zilei individuale de munca

Nr. crt

Denumirea operatiei facute (continutul muncii) Timpul Durata (min)Ora

inceperiiOra

terminarii1 Soseste la locul de munca. Se schimba 5:40 5:43 32 Pregateste pachetele pentru coasere 5:43 5:46 33 Ungerea organelor de lucru ale masinii 5:46 5:55 94 Converseaza cu vecina 5:55 6:00 55 Ia un pachet de repere, il controleaza si il pregateste pentru coasere 6:00 6:02 26 Executa coaserea reperelor 6:02 6:05 37 Scoate produsul din masina, il aseaza pe caruciorul de transport 6:05 6:06 18 Repeta activitatile 6 si 7 pana la terminarea pachetului 40...

28 Asteapta primirea unui alt pachet de la locul de munca precedent 6:46 6:50 429 Dezleaga pachetul si controleaza reperele 6:50 6:52 230 Se rupe acul de la masina si il schimba 6:52 7:00 831 Executa coaserea in lant a noului pachet 7:00 7:40 4032 Converseaza cu vecina 7:40 7:50 1033 Curata masina de scame 7:50 8:00 1034 Preia un alt pachet de repere, il desface si il controleaza 8:00 8:02 235 Executa coaserea in lant a catorva repere de asamblat 8:02 8:26 2436 Pauza de masa 8:26 9:02 3637 Asteapta introducerea unui nou model 9:02 9:07 538 Isi insuseste noul model si metoda de munca 9:07 9:37 3039 Executa coaserea reperelor in lant 9:37 10:17 40...

59 Preda pachetul la locul de munca urmator 10:17 10:20 360 Ia un pachet de repere il controleaza si il pregateste pt cosere 10:20 10:22 261 Executa coaserea in lant a reperelor 10:22 11:02 4062 Face evidenta lucrului de pana acum 11:02 11:17 1563 Repeta activitatile 60-61 11:17 13:23 126...

99 Pleaca dupa maistra 13:23 13:30 7100 Sterge masina si curata locul de munca 13:30 13:35 5101 Incheie activitatea (strange ata, forfeca, etc.) 13:35 13:50 15102 Paraseste locul de munca 13:50 14:00 10

4.5. Analiza produsului din punct de vedere al studiului muncii;Graficul celor doua maine la masina simpla de realizat buzunare cu refileti

Mana stanga Simbol Mana dreaptaMS MD

Apuca lotul de repere Apuca lotul de repereIl pozitioneaza pe masa de lucru Il pozitioneaza pe masa de lucru

Apuca reperul principal Apuca reperul principalCoase cel de-al 2-lea reper peste primul

reperCoase cel de-al 2-lea reper peste primul

reperTaie cu foarfecul deschizatura buzunarului Taie cu foarfecul deschizatura

buzunaruluiIntoarce bucata de reper pe fata Intoarce bucata de reper pe fata

Taie surplusul de material Taie surplusul de materialIi confera un aspect placut Ii confera un aspect placut

Reperul gata asamblat il pune in cutia de colectare

Reperul gata asamblat il pune in cutia de colectare

Graficul celor doua maine la masina automata de realizat buzunare cu refiletiMana stanga Simbol Mana dreapta

MS MDSe deplaseaza spre pachetul cu repere Se deplaseaza spre pachetul cu repere

Apuca pachetul cu repere Apuca pachetul cu repereTransporta pachetul in zona de lucru Transporta pachetul in zona de lucru

Desface pachetul Desface pachetul Apuca reperele si le aseaza pe masa de

lucruApuca reperele si le aseaza pe masa de

lucruApuca un reper Apuca un reper

Transporta reperul in locul in care se introduce in masina

Transporta reperul in locul in care se introduce in masina

Apuca al doilea reper Apuca al doilea reper Dirijeaza reperul la locul unde va fi

pozitionat laserulDirijeaza reperul la locul unde va fi

pozitionat laserulAseaza al doilea reper peste primul reper

in directia indicate de laserul masiniiAseaza al doilea reper peste primul reper

in directia indicate de laserul masiniiDa comanda pentru executare masinii

printr-o apasare cu piciorul pe o pedalaDa comanda pentru executare masinii

printr-o apasare cu piciorul pe o pedalaScoate reperul gata asamblat si il aseaza

intr-o cutieScoate reperul gata asamblat si il aseaza

intr-o cutie

Graficul executant – masinaOperatia: aplicarea intariturii la masina de termolipit

Timp (min) Om Masina Timp (min)0.40 Ia reperul din cutie Timp mort 1.500.10 Il aseaza pe blatul de lucru

1 Porneste masina0.30 Timp mort Masina functioneaza 0.30

1 Ii aplica intaritura Timp mort 21 Introduce materialul in masina

Graficul celor 2 mainiAplicarea cheitelor agatatoare pentru umerase (fusta)

Mana stanga Simbol Mana dreaptaMS MD

Se deplaseaza spre pachetul cu produsele pentru lucru

Se deplaseaza spre pachetul cu produsele pentru lucru

Apuca pachetul Apuca pachetulTransporta pachetul in zona de lucru Transporta pachetul in zona de lucru

Aseaza reperul pe masa de lucru Aseaza reperul pe masa de lucruPozitioneaza reperul in fata piciorusului

masinii de cusutPozitioneaza reperul in fata piciorusului

masinii de cusutAplica cheitele in locul marcat Aplica cheitele in locul marcat

Coase cheitele Coase cheiteleScoate reperul gata asamblat si il aseaza

intr-o cutieScoate reperul gata asamblat si il aseaza

intr-o cutie

4.7. Caracterizarea psiho-ergonomica a locului de munca;

In cadrul firmei sau evidentiat conditii satisfacatoare cu privire la : - modul de amplasare a utilajelor- gradul de iluminare a salii- nivelul de zgomot - ambalarea produselor- depozitarea materiei prime si a produselor finite- tehnologizarea fluxului- modul de supraveghere si protectie a firmei- relatiile sociale dintre angajati- relatiile dintre compartimente

Flux tehnologic

M.P.

RECEPTIA MATERIEI PRIME (calitate si cantitate)

PLANUL DE CROIT

CROIT

LANSARE

CONFECTIONARE

CALCAT, CONTROL, AMBALAT, EXPEDIERE4.8. Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica. Determinarea fluxului fizic de repere;

M.S= masina simpla de cusut3F= masina cu trei fireC.T.C= control tehnic al calitatii

3F

3F

M.S

3F

M.S

M.S

M.S

M.S

M.S

M.S

M.S

M.S

3F

M.S

3F

M.S

3F

M.S

M.S

3F

3F

3F

LANSARE

C.T.C.

AMBALARE

4.9. Productivitatea muncii. Solutii pentru cresterea productivitatii muncii.

Creşterea producţiei exprimată valoric, respectiv a productivităţii muncii în ultimii ani are ca premisă, în special extinderea producţiei în sistem lohn. Reputaţia pozitivă a firmelor româneşti în ceea ce priveşte calitatea producţiei, stabilitatea mediului politic şi legislativ din ultimii ani şi costurile relativ mici de producţie au permis extinderea şi dezvoltarea acestui tip de producţii.

Productivitatea muncii reprezinta una dintre cele mai importante forme de manifestare a eficientei economice. Ea reflecta rezultatul concret obtinut , eficienta propriu-zisa cu care a fost cheltuita munca intr-un proces de productie.

Cresterea productivitatii muncii reprezinta procesul prin care acelasi volum de munca se concretizeaza intro cantitate mai mare de bunuri si servicii obtinuta in unitatea de timp. Cu alte cuvinte, ea presupune o schimbare in modul de desfasurare a procesului de productie, in urma careia timpul de munca necesar pentru producerea unui bun sau serviciu, se reduce, deci o cantitate de munca determinata dobandeste forta de a produce o cantitate mai mare de produse intr-o unitate.

O solutie pentru cresterea productivitatii muncii este implementarea unui sistem informatic

Cap 5 Selectarea solutiilor ce pot fi aplicate in firma nou creata.

In cadrul firmei pentru imbunatatirea conditiilor de munca pot fi aplicate urmatoarele solutii : - reamplasarea utilajelor astfel incat sa fie folosita mai mult lumina naturala, fluxul tehnologic sa

fie continuu , fara intoarceri, intersectii si asteptari- utilizarea concomitenta a utilajelor - achizitionarea de utilaje moderne - modernizarea procesului tehnologic- imbunatatirea relatiilor dintre compartimente prin eficientizarea comunicarii- motivarea angajatilor prin salarii atragatoare, prime, bonusuri, organizarea de petreceri, excursii

Cap 6 Concluzii

Dacă privim în dinamică sectorul textil din România, putem observa că dacă imediat după 1989 (an în care a fost înlăturată dictatura comunistă) industria textilă a cunoscut un declin, în ultimii ani aceasta a început să se revigoreze ajungând la creşteri de peste 28% a producţiei industriale în 2003 faţă de 2002. O analiză diagnostic a sectorului textil din România (tabelul 2) evidenţiază necesitatea importului de materii prime pentru acest sector, utilije neperformante precum şi costuri ridicate ca urmare a existenţei unor rezerve de capacitate, şi a productivităţii scăzute. De menţionat este gradul de flexibilitate şi de adaptare ridicat al ramurii la cerinţele pieţei, tradiţia industriei din România în acest sector precum şi existenţa unei forţe de muncă calificate şi a unor salarii mici comparative cu cele din U.E.

După cum a fost prezentat în paragrafele anterioare, industria textilă din România se bazează pe export, şi în special bazat pe producţia în sistem lohn. Acest tip de producţie se bazează pe minimizarea costurilor, fiind atras spre ţările în care nivelul salariilor este redus. Desigur, un aspect important este şi calitatea, care trebuie să se înscrie în standardele solicitate. În acest context, pentru a supravieţui, firmele româneşti fac compromisuri în ceea ce priveşte calitatea producţiei în detrimentul nivelului productivităţii muncii. Alături de cheltuielile administrative, uneori supradimensionate, aceasta conduce la creşterea costului unitar, respectiv la o profitabilitate relativ scăzută a acestui sector cu consecinţe asupra posibilităţilor de modernizare a tehnologiilor existente (multe dintre ele fiind uzate moral).

În acest context, pentru a rămâne competitiv şi a face faţă noilor schimbări intervenite, apare nevoia unui răspuns rapid din partea întreprinderilor textile din Româia prin diversificarea producţiei, îmbunătăţirea calităţii şi a productivităţii muncii.

Prin urmare, una dintre soluţiile posibile pentru revigorarea acestui sector este implementarea de practici specifice managementului timpului şi a managementului calităţii precum: practici de studiu al muncii, al metodelor de muncă şi practici ale calităţii.

Rezultatele sondajului pe bază de chestionar efectuat de membrii echipei de proiect arată că firmele acordă o importanţă din ce în ce mai crescută practicilor de producţie precum: analiza proceselor de muncă, analiza metodelor de muncă precum şi practici ale calităţii. Astfel, cele mai utilizate practici sunt: observările instantanee, cronometrarea timpului de realizare al unei operaţii, analiza generală si detaliata a desfăşurării procesului de producţie şi evidenţa indicilor de realizare a normei de producţie. Dintre practicile calităţii, rezultatele arată că cele mai utilizate sunt: histogramele, auditul calităţii, evaluarea angajaţilor şi diagrama de proces. La polul opus se remarcă utilizarea benchmarkingului şi mentenanţa productivă totală.

În ceea ce priveşte eficienţa practicilor de management al producţiei, rezultatele arată că managerii firmelor chestionate percep o îmbunătăţire a beneficiilor legate de productivitatea muncii in termeni de: creştere a nivelului productivităţii individuale a muncii, creştere a nivelului productivităţii globale a muncii, reducere a pierderilor (defecte, retuşuri, etc), reducerea numărului de mişcări şi aşteptări inutile, reducerea nivelului stocurilor, creşterea eficienţei utilizării materiilor prime, reducerea efortului fizic în realizarea sarcinilor, scăderea costurilor unitare, scăderea absenteismului, îmbunătăţirea lucrului în echipă, îmbunătăţirea climatului de muncă, dezvoltarea abilităţilor în realizarea sarcinilor de muncă.