Cuprins

21Introducere

32Prezentare general a bazinului/ spaiului hidrografic, cu referire la :

32.1Delimitarea spaiului hidrografic Siret

42.2Hidrografie

72.3Relief

82.4Utilizarea terenului

102.5Geologie

112.6Clima

122.7Resurse de apa

143Caracterizarea apelor de suprafata

143.1Categorii de apa de suprafata

153.2Identificarea presiunilor si a impactului

153.2.1Surse semnificative punctiforme de poluare

153.2.2Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului

173.3Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa

183.3.1Impactul poluarii cu substante organice

183.3.2Impactul poluarii cu substante prioritare

183.3.3Impactul cauzat de presiunile hidromorfologice

193.4Corpuri de apa

193.4.1Corpuri de apa puternic modificate si artificiale

193.5Concluzii

204Caracterizarea apelor subterane

215Identificarea si cartarea zonelor protejate

226Programe de masuri

226.1Masuri pentru implementarea legislatiei europene

236.2Masuri pentru protejarea surselor de apa pentru potabilizare

236.3Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte

236.4Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si a altor activitati antropice semnificative

246.5Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare

246.6Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale

257Programe speciale de masuri pentru sub-bazine, categorii si tipuri de ape

28Anexe

1 IntroducerePrin prezenta lucrare s-a urmrit detalierea informaiilor referitoare la amenajarea rului Trotu, amenajare care s fie n concordan cu cadrul legislativ n vigoare (att romnesc ct si european).

Proiectul relev importana pe care o are rul Trotu, att din punct de vedere hidrologic ct si economic pentru zona n care se ncadreaz.

S-a ncercat prezentarea datelor privitoare la spaiul hidrografic n care se ncadreaz (delimitare, hidrografie, relief, clim, resurse de ap) ct i a surselor de poluare (cu impact major din punct de vedere al biodiversitii, economic, i al structurii zonale).O atenie deosebit s-a acordat evalurii impactului acestor surse de poluare dar mai ales al msurilor de protejare i diminuare a efectelor n concordan cu cadrul legal romnesc corelat cu cel european, amintindu-se impactul avut de viiturile din anul 2004.

2 Prezentare general a bazinului/ spaiului hidrografic, cu referire la :2.1 Delimitarea spaiului hidrografic SiretBazinul hidrografic Siret este situat n partea de est - nord-est a rii fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul Romniei

Rul Siret este cel mai important afluent al Dunrii, avnd un debit mediu multianual, la vrsare, de cca. 250 mc/s i reprezint cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul Romniei.

Bazinul hidrografic al rului Siret are o suprafa total de 44.811 km2 din care 42.890 km2 pe teritoriul Romniei i 28.116 km2 n administrarea Direciei Apelor SIRET sub denumirea Spaiul Hidrografic Siret.

Planul de management al spaiului hidrografic SIRET se elaboreaz pentru rul Siret pe toat lungimea sa, de la intrarea n ar pn la confluena cu Dunrea, pentru toi afluenii de stnga ai rului Siret pn la seciunea aval Climneti, cu exceptia afluentilor de stanga din judetul Botosani i pentru toi afluenii de dreapta ai rului SIRET pn la confluena cu rul Rmnicul Srat

Spaiul hidrografic Siret se nvecineaz

la vest cu bazinele Some- Tisa, Mure i Olt,

la sud cu bazinele Ialomia - Buzu,

la est cu bazinul Prut.Din punct de vedere administrativ, spaiul hidrografic Siret ocup integral judeul Suceava, aproape integral judeele Neam, Bacu si Vrancea i parial judeele Botoani, Iai,Galai, Buzu, Covasna, Harghita, Bistrita Nsud,Maramure.

Populaia din acest spaiu este de cca. 2,6 milioane locuitori (1,5 mil. n mediu urban i 1 mil. n mediu rural) , din punct de vedere demografic teritoriul administrat fiind caracterizat printr-o densitate medie a populaiei de 94,13 locuitori / Km2.Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului spaiului hidrografic Siret

Nr. Crt.JudeulSuprafaa (km2)% din suprafaa total pe b.h.Populaia (locuitori)% din populaia total pe b.h.

1Botoani1770.6371261,4

Is)Suceava855530.470587826,67

3Iai9603.41346715,09

4Harghita12234.4208050.79

5Neam574620.456605921.39

6Covasna1760.63470.01

7Bacu575220.571540027.03

8Vrancea481017.139261914,83

9Buzu3971.4712402,69

10Galai430.224480.10

11Bistrita Nsud1590.6--

12Maramure1180.4--

TOTAL28116100.02646593100.0

Pe cursul su, au fost realizate n perioada comunist mai multe baraje i lacuri de acumulare, reducnd, nu eliminnd, pericolul de inundaii (cele mai recente au fost n anul 2005). Principalele orae de pe sau din apropierea cursului su sunt: Siret, Pacani, Roman, Bacu, Adjud i Galai.2.2 Hidrografie

Bazinul hidrografic Siret are pe teritoriul Romniei o suprafata de 42.890 km2 care reprezinta 18 % din suprafata Romaniei (238.391 kmp)

Altitudinea medie a bazinului este de 515 m, iar panta medie a raului Siret este de 0.5

Spaiul hidrografic Siret aflat sub administrarea Direciei Apelor Siret are o suprafat de 28.116 km2 , reprezentnd 11,8 % din suprafata rii , iar panta medie a raului principal este de 0,5 %o.

Pe teritoriul Romniei, n bazinul hidrografic Siret sunt 1013 cursuri de ap, nsumnd o reea hidrografic n lungime de 15.157 kilometri care reprezinta 19.2 % din lungimea total a reelei codificate din ar.

In administrarea Directie Apelor Siret se afl un numr de 734 cursuri de ap, cu o lungime a reelei hidrografice de 10.280 kilometri.

Principalele cursuri de ap din bazinul hidrografic Siret sunt aflueni de dreapta ai rului Siret care colecteaz toate apele de pe versantul de est al Carpailor Orientali i anume rurile Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Putna, Rmnicu Srat i rul Buzu, al crui bazin hidrografic se afla n administrarea Direciei Apelor Buzu - Ialomia

Pe partea stng are un singur afluent mai important, rul Brlad, al crui bazin hidrografic se afla n administrarea Direciei Apelor Prut.

Rul Siret are o lungime total de 647 km de la izvorul de sub Obcina Lungul i pn la vrsare n Dunre i de 559 km de la intrarea n ar la NE de oraul Siret pn la confluena cu Dunrea.Trotusul izvoraste de pe versantul nordic al Muntelui lui Petru. In cursul superior, din dreptul localitatii Izvoru Trotusului, valea capata un caracter longitudinal, strabatand depozitele panzei de Ceahlau. In acest sector, valea Trotusului este intens populata, iar localitatile Lunca de Sus si Lunca de Jos se numara printre cele mai pitoresti asezari, cu vechi traditii folclorice si etnografice.

In aval de Lunca de Jos, Trotuul isi schimba brusc cursul, de la vest la est. De la Ghimes, sectoarele mai largi alterneaza cu ingustarile accentuate ale vaii, pe directia nord/vest sud/est. Strabate la inceput o zona ceva mai larga, intre Ghimes si confluenta cu Ciugesul, pentru ca, imediat, in aval, sa ferestruiasca structura anticlinala a gresiei de Cotumba. La Brusturoasa isi croieste drum prin rocile mai putin dure ale panzei de Audia, iar dupa confluenta cu Suita caracterul transversal al vaii devine iarasi evident, versantii laterali, ce corespund gresiei de Tarcau, apropiindu-se foarte mult. incepand de la Asau, valea se largeste considerabil si Trotusul intra in Depresiunea Comanesti.

Pana la confluenta cu Valea Rece afluentii Trotusului sunt mici, sub 10 km lungime. In aval, reteaua hidrografica de pe dreapta Trotusului, reprezentata de Ciughet, Suita, Ciobanus, Uz, a evoluat transversal fata de liniile majore ale structurii geologice. Avand in vedere nivelul de baza mai coborat cu circa 100 m al Trotusului, in Depresiunea Comanesti, fata de cel al Oltului, din Depresiunea Ciucului, raurile de pe fatada estica a regiunii au inaintat puternic prin eroziune regresiva, in dauna celor de pe flancul vestic. Inacest context, cumpana morfologica a fost depasita de catre emisarii sai mai importanti.2.3 ReliefDin punct de vedere geografic acest spaiu hidrografic, de form alungit, se ncadreaz ntre meridianele : 2450' E i 2800' E i paralele de : 4505' N i 4815' N.

Relieful spatiului hidrografic Siret scade ca nlime pe toat lungimea bazinului, de la vest la est, marile uniti de relief fiind bine individualizate:Lanul muntos al Carpailor Orientali care cuprinde:

zona cristalino-mezozoic ( cu munii Maramure, Rodnei - vf. Pietrosu 2305m, Suhard, Bistriei, Raru, Hghima)

zona vulcanic a masivului Climani (vf. Ciucului 2100 m)

zona de fli (Obcinele Mestecni ,Feredeu si Obcina Mare, munii Stnioarei, masivul Ceahlu - vf. Toaca 1908 m, Tarcului, Nemirei, Vrancei, etc.)Subcarpaii Moldovei i de curbur care ncep la sud de cursul raului Moldovei i se caracterizeaz prin:

sunt formai din aceleai roci cutate, dar mai fialbile decat cele din munti;

sunt formati dintr-un aliniament de culmi( Plesul, Margineni, Pietricica Bacau) care marginesc la est o suita de depresiuni (Neamului, Cracu-Bistria, Tazlu, Cain);Podiul Central Moldovenesc , o unitate tipica de platform, care ocupa tot spaiul din faa Carpailor Orientali i subcarpailor, pn la Prut i se caracterizeaz prin:

formaiuni geologice monoclinale, cu o inclinatie slab spre sud - sud-est;

o reea relativ densa de vi care a divizat podiul ntr-o serie de culmi cu profiluri asimetrice caracteristice;Cmpia Siretului inferior care cuprinde marginea sudic mai cobort a Podiului Central Moldovenesc i partea de nord nord/est a Cmpiei Romne.

2.4 Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului in cadrul bazinului hidrografic Siret este influenat de condiiile fizico-geografice existente, cat si de principalele activiti economice dezvoltate pe aceast suprafa Suprafeele ocupate de pduri i arbuti sunt predominate (58,29 %), sunt dezvoltate pe suprafee compacte si extinse, in zonele cu relieful nalt.

Culturile perene si zonele agricole eterogene (12,17 %) au o dezvoltare relativ uniforma pe ntreaga suprafaa a bazinului.

Suprafeele ocupate de terenul arabil se intind pe partea de est a bazinului in zona de podis si de-alungul luncii rului Siret n procent de 22,7 %.

Celelalte zone ocupa suprafee mult mai reduse. Astfel, luciile de apa ocupa un procent de 0,59 %, iar zonele umede ocupa un procent de 0,08 %.2.5 Geologie

Pe teritoriul spaiului hidrografic Siret sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase ocupnd un aliniament nord- sud , cu suprafete relativ mici, de-a lungul arcului carpatic , n zona cristalino- mezozoica i de fli. In parte de nord vest a spaiului se intlnesc mici suprafee de material organic (turbrii)Marile uniti geologice ce alcatuiesc acest spaiu sunt: Geosinclinalul Carpailor Orientali: Carpaii i Subcarpaii;

Platforma Moldoveneasc: Podiul Moldovei;

Depresiunea Brladului: Cmpia Siretului inferior

2.6 Clima

Spaiul hidrografic Siret , prin aezarea sa , se caracterizeaza printr-un climat temperat cu influene continentale tot mai accentuate . In partea vestic predomin climatul de munte, iar n partea de sud se fac simite influenele climatului de step.

Precipitaiile medii multianuale descresc din zona montan nalt spre zona de cmpie i chiar spre vile din aceleai zone i de la est la vest.

Temperaturile medii multianuale cresc pe msura scderii altitudinii de la nord la sud

Zonalitatea climatic altitudinal se caracterizeaz astfel:

-climat de munte:

Tmed. 2 - 6 C;Precipitaii 800-1000 l/mp;

-climat de deal i podi: Tmed. 7 - 9 C;Precipitaii 500-700 l/ mp;

-climat de cmpie (n S): Tmed. 10 C;

Precipitaii 450-550 l/mp; Perimetrul cerecetat este caracterizat prin veri foarte calde si uscate si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incalzire care provoaca topirea stratului de zapada.Climatul temperat este caracterizat de vnturi predominante din nord cu alternan n sezonul cald dinspre sud i sud/est, cu temperatur medie anual de 8-10C, media precipitaiilor fiind de 500 mm/m ntr-un an.Media temperaturilor anuale la Adjud este de 10C. Media temperaturii lunii cele mai calde, iulie, este de 22 C iar media lunii cele mai reci, ianuarie, este de -3.8 C. Dupa indicele Thornthwaite traseul se inscrie in zona cu tipul climatic I, cu indicele de umiditate Im =