Managementul_clasei Romita Iucu

7/30/2019 Managementul_clasei Romita Iucu

1/58

Managementul clasei de ele________________________________________________________________________MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Prof. univ. dr. Romi IUCU

CUPRINS_______________________________________________________

UNITATEA 1:Probleme generale ale managementului clasei de elevi:

1.1. Managementul clasei de elevi delimitari conceptule1.2. Rolurile manageriale ale cadrului didactic

UNITATEA 2:Dimensiunile managementului clasei de elevi:

2.1. Dimensiunea ergonomica Dispunerea mobilierului in sala de clasa, vizibilitatea, amenajarea salii de clasa2.2. Dimensiunea psihologica Capacitatea de invatare a elevilor Fundamentele psihologice ale competentelor socio-relationale

2.3. Dimensiunea sociala Clasa ca grup social, sttructura informatiei sociale in grupul clasa Individualizare, grupare si organizare in clasa2.4. Dimensiunea normativa Normativitatea in clasa de elevi2.5. Dimensiunea operationala Proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic Conformare si complianta comportamentala in clasa2.6. Dimensiunea inovatoare

UNITATEA 3Managementul clasei de elevi - aplicatii la nivelul procesului instructiv - educativ

3.1. Managementul instruirii3.2. Managementul problemelor disciplinare

UNITATEA 4Relatii educationale interactiuni educationale in clasa de elevi

4.1. Relatii si interactiuni educationale in clasa de elevi4.2. Caracteristicile demersului de influenta educationale

UNITATEA 5Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi:5.1. Situatiile de criza educationala in clasa de elevi5.2. Structura situatiilor de criza educationala in clasa de elevi5.3. Strategii de inteterventie in situatiile de criza educationala in clasa de elevi Stiluri de interventie in situatii de criza educationala

_____________________________________________________________________Proiectul pentru Invatamant Rural


2/58

Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de ele_______________________________________________________________________

INTRODUCERE_______________________________________________________

Nota de prezentare:

Cursul de Managementul clasei face parte din pachetul dedicat disciplinelor psihopedagogice vizeaza cunoasterea conceptelor de baza ale disciplinei Managementul clasei, a componentelstructural sistemice si dinamice ale acesteia. In raport cu dimensiunile teoretice parcurgermodulului vizeaza familiarizarea studentilor cu problemele fundamentale ale managementului clasde elevi. Din perspectiva practica, acest curs vizeaza competente de organizare a spatiului instructivde interventie in situatii de criza educationala.

Competente:

cunoasterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de invatamant, formele, structuriprincipale ale acestuia si relatiile dintre acestea din perspectiva managementului clasei de elevi;

utilizarea paradigmelor explicative ale managementului clasei de elevi la construirea a un

situatii instructiv-educative pe baza procedurilor invatate, la diverse teme de specialitate; descrierea modului de utilizare al diverselor strategii specifice in practica scolara pe bazcunoasterii paradigmelor managementului clasei de elevi;

Identificarea principalelor strategii de interventie in situatiile de criza educationala; utilizarea unor structuri organizationale variate si flexibile de individualizare in clasa de elevi; Exploatarea functiilor si a rolurilor manageriale in procesele sociorelationale (interactiuni) a

clasei de elevi; implicarea in dezvoltarea institutionala si in promovarea inovatiilor in procesul de invatamant; participarea la propria dezvoltare profesionala si la definirea unui stil propriu de

Obiectivele modulului :

Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursantii vor putea sa:

stabileasca specificitatea abordarii manageriale in procesul de invatamant; opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, interventie, situat

de criza, gestionarea situatiilor de criza educationala; descrie principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, in conditiile activitatii educationale concrete; identifice situatiile de criza educationala inca din faza incipienta, ordonandu-le si clasificandu-le in functie d

specificitatea acestora; determine solutiile pertinente pentru diferitele situatii de criza educationala; evalueze avantajele si limitele unor decizii de interventie in situatii educationale specifice;

Demersurile de studiu asupra subiectului legat de managementul clasei de elevi si gestionaresituatiilor de criza educationala, reprezint o tentativ apreciem noi temerar dar necesara de lansaa acestei arii de studiu n pedagogia romneasc.

Abordari teoretice ale managementului clasei de elevi

Domeniu modern, managementul clasei de elevi - gestiunea situatiilor de criza, a fost abordsecvential pn acum n literatura de specialitate din Romnia, (aspecte ale acestei importante



3/58


actuale probleme fiind tratate de unii specialisti romani cum ar fi: Dan Potolea, Profesorul strategiile conducerii invatarii, in Structuri, strategii si performante in invatamant, EdituAcademiei, 1989; Steliana Toma, Profesorul, factor de decizie, Editura tehnica, 1994, Ioan NicolAdrian Neculau, Emil Paun), si de o serie de autori straini din literatura de specialitate : -1969Anderson; 1972- Welch & Walberg; 1976, 1979- Fraser; 1976,1978, 1979- Fischer & Power; 197Steele; 1971-1972- Genn; 1972- Streets; 1976- Northfield; 1977- Eash; 1978- Ainley; 1976-1982Tricket; 1979-1980- Moos; 1979- Cohen; 1979- Evans & Sovell; 1980- de Riano; 1980- Frase1980- Hofstein; 1981- Owens; 1981-1982- Rentoul & Fraser; 1982- Felner ; 1983- Lawrenz Welch; 1983- Green; 1983- Harty & Hassan; 1983- Good & Brophy; 1983- Collier; 1983- Ro1983- Baba & Fraser; 1983- Kuhlemeier; 1984- Richardson; 1984- Wierstra; 1984- Wang; 198Fraser; 1986-1988- Ullich; 1988- Jackson; 1989- Potolea; 1989- Sharan & Jaakobi;1990- Ritte1992- Watermans; 1992- Saville-Troike; 1993- Giorgio; 1993- Freeman; 1994- Laing; 1994- Geule1994- Krappman; 1995- Randhawa & Michayluk; 1996- Simony; 1996- Hobson & Liwers; 1997Lees. Intentia noastra a fost insa aceea de a depasi (prin amploarea analizei si prin problematicaabordarile sectoriale, oferind o perspectiva globala a domeniului de baza al managementuleducational.

Structura cursului

Structurat intr-o forma accesibila si utila tuturor categoriilor de cadre didactice interesate, lucraredebuteaz cu o trecere n revist a principalelor argumente teoretice care fundamenteaz studimanagementului clasei de elevi gestionarea situatiilor de criza educationala, i al celor mreprezentative paradigme explicativ-conceptuale i metodologice ale domeniului. Documentarrealizat de ctre noi se ntemeieaz pe sinteza celor mai reprezentative lucrri din domen(aproximativ 80 de titluri) i este prezentat ntr-o manier problematizant i provocatoarAtitudinea noastra fa de ideile i teoriile prezentate este una critic, fapt care ncurajeatranscenderea aspectului monografic din debutul lucrrii.In abordarea proceselor ce se deruleaz n sala de clas am propus i avansat o logic managerialanalizand resursele educaionale disponibile, factorii implicai n procesele de instruire, precum structura dimensional a interventiilor cadrului didactic in situatii de criza educationala.Unele capitole ale lucrarii sunt rezervate abordrii nivelului interacional al managementului clasei

aduc o clarificare substanial a conceptului de "influen educaional" din perspectiva domeniulstudiat, introducnd totodat i o modalitate original de construcie i de reprezentare complexmultidimensional a personalitii cadrului didactic (sociologic, psihologic, pedagogic managerial). Dei cadrul didactic dirijeaz nvarea prin aplicarea unor tehnici manageriale, aapreciat ca nu este oportuna limitarea la executarea unui simplu rol de conducere, fiind necesainvocarea variabilelor pedagogice, psihologice i sociologice importante, variind astfel setul de roluprofesionale ale cadrului didactic.Pe lng o prezentare general a variabilelor care definesc situaiile de criz educaionademersurile de studiu s-au orientat ctre identificarea principalelor dimensiuni ale stilului dintervenie a cadrului didactic n situaii de criz educaional. Exploatnd att propriile aseriuprivitoare la structurile de personalitate ale cadrului didactic ct i aparatul statistico-matematic, aajuns la o formul de interes pentru ntreaga investigaie, care probeaza valoarea exponenial

rolului deinut de personalitatea cadrului didactic n angrenajul interveniilor n situaii de crieducaional. Dei creditat numai cu rol explicativ-orientativ, formula anterior menionat poaconstitui, prin dezvoltare i mbogire, un suport valoros n investigaiile de management resurselor umane.Incearcarile de abordare multifactoriala a managementului clasei de elevi gestionarea situatiilor criza educationala, din care se pot desprinde importante concluzii, cu valoare teoretica si practicdetasandu-se spre exemplu, un mod nou de a privi, intelege si utiliza rolul de manager (cu puternitente de lider) al invatatorului si profesorului, pentru cresterea eficacitatii activitatilor comune aeducatorilor si elevilor, constituie de asemenea un obiectiv al lucrarii noastre. Pot fi astfel benefic



4/58


mai ales, corelatiile ce se fac intre managementul clasei si factorii psihologici, sociologicergonomici si comunicationali care intervin in dinamica grupului educat, intre acestia si climateducational oferit de scoala, de familie si de mediul social in ansamblu.Dintr-o perspectiva psihosociala finalitatile investigatiilor noastre au ca punct central: determinarcorelatiilor stabilite intre caracteristicile de personalitate ale cadrului didactic si stilurile d

interventie ale acestuia in situatii de criza educationala. Pentru acest interes de studiu am utilizat un aparat matematico-statistic, relevant si adaptat specificului managerial al temei noastre.Paradigma managerial aplicat domeniului tiinelor educaiei n general i analizei clasei de elevn special, evideniaz o necesara abordare a statutului i a rolurilor cadrului didactic, n spirituvalorilor activismului, dinamismului, participrii, cooperrii i angajrii.Am incercat prin aceasta intreprindere sa raspundem unei cerinte reale a scolii romanecontemporane, oferindu-le invatatorilor si educatoarelor (cat timp vor mai fi mentinuti ca parinspirituali ai claselor de elevi, ca persoane menite sa construiasca sintalitatea acestor grupuri sociacu caracteristici specifice si sa asigure unitatea de cerinte si actiune a tuturor factorilor care exerciasupra lor influente educative profesori, parinti, prieteni, mass-media, comunitatea locala, etsugestii si recomandari instructive.

MODUL IN CARE MODULUL ESTE CONCEPUT

_______________________________________________________

Numarul de ore destinat studiului individual:Cursul de fata propune subiectilor / cursantilor o abordare interactiva bazata pe o permanenta activizare si o dinamizareacestora. Studiul individual ocupa un rol important in economia cursului si va reprezenta o pondere semnificativa in numartotal al orelor de studiu.

Numarul modulelor: 6

Numarul unitatilor: 5

Numarul lucrarilor de verificare trimise spre corectare tutorelui: 6

Cum se raspunde la teme de reflectie, la activitati:

Modul in care se raspunde la temele de reflectie si la activitatile practic aplicative va fi realizat prin intermediul unoabordari autoreflexive, dupa parcurgerea unitatilor respective. Abordarea temelor de reflectie va constitui un exercitimportant pentru pregatirea accesului la testul de evaluare / lucrarilor de verificare de la finele unitatilor instructionale.Unitatea Nr. 1

PROBLEME GENERALE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI________________________________________________Cuprins

Managementul clasei de elevi delimitri conceptule Rolurile manageriale ale cadrului didactic

OBIECTIVELE Unitatii Nr.1

Dup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere teoretice ale managementului clasei de elevi, ca domeniu de studal stiintelor educatiei;

Argumenteze statutul managementului clasei de elevi in programul de formare a cadreldidactice;

Stabileasc specificitatea abordrii manageriale in procesul de invatamant;



5/58


Opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluardecizie, intervenie, situaie de criza, gestionarea situaiilor de criza educaionala;

1.1. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI DELIMITARICONCEPTUALE:

Intr-o epoca apropiata, unii pedagogi cum ar fi: Durkheim, Hubert, Wallon, Cousinet, de CosteHotyat, Leroy au incercat sa evalueze rolul factorului relational in educatie. Prin cuvintele celui durma s-au desprins concluziile urmatoare:"...copilul fiinta umana, situat intr-un anumit mediu, esprofund influentat de acesta (factor relational); comportamentul sau difera dupa cum traieste solitsau in colectiv si depinde, intr-o mare masura de natura relatiilor cu partenerii. Maturizarea nu adudecat potentialitati pe care interactiunile sociale trebuie sa le actualizeze". Alte grupe de specialis(Lewin, Anderson, Flanders, Ryans, Aebli, Grant, Ausubel & Robinson, Ball, Wittmer), investiganaceleasi fenomene au desprins concluzia exprimata de ultimul:

Comentati:

"Interactiunile sociale conditioneaza dezvoltarea intelectuala a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ascolii si rezultatele sale: relatiile elevului cu profesorul si colegii influenteaza foarte mult evolutia atitudinilor, a conduitel

si a cunostintelor invatate" (Wittmer,J.,"Pour une revolution pedagogique",Paris,PUF, 1978).

O definitie satisfacatoare insa din punctul de vedere al caracteristicilor psiho-socio-educationapoate fi considerata urmatoarea:

Definitie:Domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cat structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, relationala, operationasi creativa), in scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice in situatiile educationale concrete, prin exercitiumicrodeciziilor educationale.

In sistemul social de educatie si invatamant profesorii trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educ

sa stabileasca relatii de cooperare cu elevii si parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatiEi nu educa numai la catedra, in clasa, ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii desfasoao munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Activitatea cadrelor didactice desfasoara in fata unor individualitati psihice umane in formare. De aici deriva necesitatea unmaxime responsabilitati fata de comportamentele si interventiile educatorului.

Test de autoevaluare:

Prin ce mijloace poate fi realizata responsabilizarea cadrelor didactice in raport cu interventiile lor educationale

Aceasta este deci perspectiva care le confera cadrelor didactice o pozitie oarecum speciala, unica. Esunt, de obicei, adulti, singurii adulti intr-un grup de copii. In fata lor, a copiilor, educatorii devreprezentantii lumii adultilor, lumea pentru care ii pregatesc pe acestia.

1.2. ROLURILE MANAGERIALE ALE CADRULUI DIDACTIC

Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidentiat o serie dmultiplicari ale planurilor de referinta implicate in actiunea educativa. Sinteza logica a materialelinvestigate ne permite sa relevam urmatoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadruldidactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi

planificare:



6/58


activitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, istructureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei, etc;

organizare:activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizarCousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;

comunicare:

informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrprin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsuril(merita sa subliniem de asemenea si stimularea elevilor in facilitarea procesului de punere intrebarilor). Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;

conducere:activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al formarii elevilor prin apella normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului printermediul notiunii de "dirijare" care faciliteaza constructia sentimentelor si a ideilor comune;

coordonare:

in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind in permanenta realizarea unsincronizari intre obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitand suprapuneriori risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului;

indrumare:

elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;

motivare:activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin serde interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeazamanifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale clasei;

consiliere:

elevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientareculturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia educatorului in orientarscolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara

control:elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a obiectivelor precum nivelel de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatiiatitudinii elevilor

evaluare:masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluasumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finalJudecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizareelevilor.

Tema de reflectie:

Particularizati principalele roluri / comportamente la clasa ale cadrului didactic asa cum intervin ele in activitatea d-voastrcurenta.

Concluzia pe care o putem trage analizand succinta trecere in revista a principalelor tipuri dcomportamente presupuse de actiunile si interventiile pedagogice ale cadrelor didactice (prezentara fost realizata intr-o maniera globala fara apelul la vreun criteriu ori vreun indicator ferm) este aceca majoritatea acestora sunt de natura manageriala. Procesul de conducere, managementul, fiindcaracteristica a oricarei activitati organizate dar si a oricarei actiuni ce tinde catre eficienta maximprezinta o serie de trasaturi si functii comune, identificabile si intr-o analiza efectuata asupra clasde elevi.



7/58


Problemele de maxima responsabilitate care diferentiaza procesele manageriale din invatamant fade procesele izomorfe din alte sectoare ale vietii sociale, fata de industrie spre exemplu, unde intconducator si executant se interpune masina, sunt ca, in procesul de invatamant conducerea srealizeaza nemijlocit asupra personalitatilor in formare ale copiilor si tinerilor. Iar daca in industrrebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in circuitul economic (pierderile nefiind prinsemnate), in educatie esecurile inregistrate in procesul de formare pot avea consecinte individuasi sociale nefaste: incompetenta, analfabetism, inadaptare, delincventa. Apreciem, pornind si de aceste considerente, ca perspectivele de abordare ale activitatilor din clasa de elevi intr-o formunoua si moderna, aceea a managementului clasei, vin in intampinarea unei nevoi obiective dperfectionare si de eficienta.

Activitate:

Incercati sa va analizati propriul comportament didactic, identificand dupa frecventa rolurile / comportamentele utilizate irelatia cu clasa (redactati un scurt eseu de 1pagina)

LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1________________________________________________________________

1. Caracterizati elementele definitorii ale managementului clasei de elevi2. Particularizati principalele roluri / comportamente la clasa ale cadrului didactic asa cum interv

ele in activitatea d-voastra curenta.3. Analizati propriul comportament didactic, identificand dupa frecventa rolurile / comportamente

utilizate in relatia cu clasa4. Comentati: "Interactiunile sociale conditioneaza dezvoltarea intelectuala a elevului, atitudin

sale cu privire la obiectivele educative ale scolii si rezultatele sale: relatiile elevului cprofesorul si colegii influenteaza foarte mult evolutia atitudinilor, a conduitelor si a cunostintelinvatate" (Wittmer,J.,"Pour une revolution pedagogique",Paris,PUF, 1978)

(lucrarea va fi redactata si transmisa tutorelui pentru verificare)

BIBLIOGRAFIE_______________________________________________________

Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cerghit, Ioan, (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna", EDPBucuresti, 1988 Duric, Ladislav, Elements de psychologie de l education", UNESCO, Paris, 1991. Fraser, J.Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986. Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, "Looking in Classrooms", Harper & Row Publishers, New York, 1983. Jackson, W.Philip, Life in classrooms", Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988. Kessel, W., Probleme der Lehrer Schuler - Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage", Koulten, Berlin, 1995. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974.

Ullich, Dieter, Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995. Vlasceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei si invatamantului", Editura Paideia, Bucuresti, 1993. Wallen, J.Karl, Wallen, L.LaDonna, Effective classroom management", Allyn & Bacon, Inc., Boston, 1989Unitatea Nr. 2

DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI________________________________________________________________________

Cuprins



8/58


2.1. Dimensiunea ergonomica2.2. Dimensiunea psihologica2.3. Dimensiunea sociala2.4. Dimensiunea normativa2.5. Dimensiunea operationala2.6. Dimensiunea inovatoare

Dup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere teoretice ale managementului clasei de elevi, ca domeniu de studiu stiintelor educatiei;

Argumenteze statutul managementului clasei de elevi in programul de formare a cadrelor didactice; Opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizi

interventie, situatie de criza, gestionarea situatiilor de criza educationala; Descrie principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, in conditiile activita

educationale concrete;

2.1. DIMENSIUNEA ERGONOMICA

_______________________________________________________

Investigatiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au inceput sa atinga si anumisubiecte considerate pana in prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Acesprobleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasvizibilitatea si pavoazarea salii de clasa), nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanpentru succesul activitatii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigationale moderne aduprobe certe in favoarea acestor dimensiuni, considerandu-le fundamentale in economia generalaprocesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior mentionatdispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, in sensul pozitionarii elevilor in banci pavoazarea salii de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale amanagementului clasei de elevi.

2.1.1. DISPUNEREA MOBILIERULUI IN SALA DE CLASA

Definitie:

Mobilierul scolar reprezinta o parte importanta a bazei tehnico-materiale a invatamantului si, potrivit specialistildomeniului, este compus dintr-o serie de piese de mobila folosite in mediul scolar, ca suporturi conexe, in scopul indeplinirunor obiective educationale.

In compozitia mobilierului scolar intra atat piesele destinate locurilor de studiu si de invatare aelevilor cat si mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonommobilierul scolar este realizat corespunzator caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si adecvspatiului de clasa, in timp ce dintr-o perspectiva didactica, acesta trebuie instalat si reglat dup

obiectivele instructiv-educative ale activitatii.Istoricul mobilierului in sala de clasa dateaza inca din antichitate sub forma mesei simple, devinmobilier in epoca medievale (in jurul catedralelor) si poate fi considerata in acceptiunea sa modernodata cu sistemul monitorial al lui Bell si Lancaster. In sistemul de invatamant romanesc banca a fointrodusa in jurul anului 1830, in timp ce preocuparile fata de subiectul ergonomiei scolare nu aincetat sa fie exercitate cu adevarat interes. Teoreticieni ca D.Brandza au emis puncte de vederconstructive asupra variantelor moderne de mobilier scolar.Atributele moderne ale mobilierului salii de clasa sunt dupa Ullich (1995): simplitatefunctionalitatea, durabilitatea instructionalitatea si modularitatea. Specialistii in ergonomie scola



9/58


sunt preocupati in momentul de fata de realizarea unui mobilier al salii de clasa dupa standardeanterioare, care poate sa ofere elevului atat autonomia functionala cat si posibilitatea de organizareactivitatii educationale pe grupuri de elevi.

Tema de reflectie:

Este posibila reamenajarea salii de clasa in conditiile unui mobilier clasic ?

Un subiect predilect al preocuparilor privitoare la ergonomia spatiului de invatamant - clasa - este cal modularitatii mobilierului scolar, astfel incat, acesta sa poata fi organizat si reorganizat, compus descompus, in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului didactSpre exemplu, o dispunere a mobilierului in maniera traditionala, favorizeaza mai ales expunerecadrului didactic si atitudinea pasiva a elevilor si se preteaza la activitati educationale de tip predarinvatare, prelegere. Din contra o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc sau chiar oval, schimbaccentul interpersonal al relatiei educationale, favorizand si incurajand interactiunile permanente activismul elevilor,(vezi Ullich, D, "Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weiheim und Basel, 1995).Urmarind toate informatiile anterioare, cadrul didactic in planul activitatii sale mangeriale poaexploata la maximum resursele educationale fundamentale ale dispunerii mobilierului scolar,

drumul catre eficienta didactica.

Test de evaluare

In cazul unor sarcini de invatare complexe (multiple) cum ati organiza ergonomia spatiului de instruire

2.1.2. VIZIBILITATEA

Reprezinta o substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependenta de ergonomacesteia. Vizibilitatea este o constanta ergonomica, apropiata de igiena scolara si presupunadaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesitatile somato-fiziologice si dsanatate ale elevilor. Totodata, vizibilitatea este conditionata de dispunerea mobilierului in clasa d

elevi (variabila spre exemplu in functie de orientarea dupa anumite surse de lumina) si de starea dsanatate a elevilor. La acest nivel avem in vedere copiii cu deficiente de vedere, cu deficiente de aucu deficiente structurale ale scheletului precum si copiii care din punct de vedere fizic sunt variabidupa inaltime.Tinand cont de acesti parametri fizici, biologici si medicali, intr-o stransa dependenta si cu paramede tip social si instructional, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinatiile dalternative posibile. Selectia se va face printr-o sustinere criteriala armonioasa, punandu-se la acenivel pe primul plan argumentele de tip medical si fizic. Este recomandabila si aici stimularea undinamici a pozitiilor in ocupate in banci de elevi, astfel incat permutarile respective sa nu incallegile biologice, fizice si medicale anterioare dar, totodata, sa nu contravina nici normelpsihopedagogice , instructiv educative si de socializare ale elevilor in sala de clasa.Interventiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur pract

numai in cazul unei intreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic.

Tema de reflectie:

Apreciati ca oportuna respectarea principiului vizibilitatii in ergonomia spatiului de instruire

2.1.3. AMENAJAREA SALII DE CLASA



10/58


Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic aclasei de elevi. Cadrul didactic trebuie sa respecte din punct de vedere managerial ideea ca, clasa, cgrup organizat poate sa se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element dindividualizare ( o mascota, spre exemplu) si sa-si eficientizeze structura grupala interioara printermediul unui spatiu (peretii salii de clasa, alte piese de mobilier decat cele strict scolare) amenajdupa legile instructiv-educative, estetice dar, nu in ultimul rand, si dupa cele manageriale.Cultura grupala a clasei de elevi presupune promovarea atat a unor valori instrumentale cat si a unvalori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungandu-se chiar pana la adevarate "ritualuri dsocializare"), cele din urma constituindu-se in adevarate fundamente pentru primele.

Activitate:

Identificati un model de aranjament estetic pentru sala d-voastra de clasa, respectand principiile sociale si psihologice agrupului educational

Constituita pornindu-se de la premisa teoretica a elaborarii in dinamica interactiunilor de grucultura de grup trebuie sa se situeze in centrul atentiei cadrului didactic. Acesta trebuie sa orientezprin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale in sensul prescris dobiectivele sociale si educatioanle ale activitatii instructiv-educative, punand la baza structurar

culturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat in capitolele anterioare) elementele dcultura expresiva, simple la o prima constatare empirica, dar foarte complexe la o analiza mprofunda a evolutiei fenomenului mentionat. Un simbol al clasei, o melodie preferata, un joc prefero poveste reprezentativa pentru clasa, cateva seturi de fotografii cu membrii clasei, constituie tatatea ocazii de configurare indusa unei culturi expresive si mai tarziu instrumentale la nivelul clasde elevi, prin intermediul unor parghii, de constructie si de reglare, de tip managerial

2.2. DIMENSIUNEA PSIHOLOGICA

_______________________________________________________

Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea, respectarea exploatarea particularitatilor individuale ale elevilor. Ca substrat integrator factorul central escapacitatea de munca a elevilor in clasa, concept utilizat in toate studiile de psihologia muncii si studiile de randament profesional.Modul de concretizare structural-integrativa a capacitatii de munca a elevilor in legatura directa cmanagementul clasei de elevi se prezinta astfel:

capacitatea de invatare (exp.: "invatarea normativa"); trasaturile de personalitate (competente sociorelationale)

2.2.1. CAPACITATEA DE INVATARE

Managementul clasei de elevi se preocupa de invatarea in plan socio-relational si normativ. Pentrustabili momentul optim cand elevii pot lua contact cu sarcina de invatare, sunt necesare catevinformatii despre: stadiul dezvoltarii psihologice a copiilor;

conceptia de spre invatare si asimilare; analiza logico-cognitiva a continutului de invatat (socio-moral);

Elementul primordial al capacitatii de invatare il reprezinta determinarea starii de pregatire a elevilasimilata ca "nivel de dezvoltare psihoeducationala care face posibila abordarea cu succes a unoobiective sau sarcini de invatare" (Dan Potolea, "Curriculum", note de curs, Universitatea dBucuresti, 1991). Aceasta este o preconditie pentru succesul actului de invatare. Dupa opinia aceluiaautor, structura capacitatii de asimilare este conditionata de urmatorii factori:

a. Nivelul dezvoltarii biopsihosociale,b. Starea de pregatire la nivel de abilitati, cunostinte in raport cu un continut predeterminat;



11/58


c. Componenta motivationala asimilata cu atentia si interesul.

Test de evaluare:

Cunoasterea capacitatii de invatare a elevilor poate influenta decizia educationala ? Care sunt implicatiile imediate ale acestinfluente ?

Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de invatare a elevilor sunt prezente si conceptia autorului Florea Voiculescu, care in lucrarea "Ghidul directorului" (1997), coordonatoAurora Toea si Anca Butuca, Editura Balgrad, Alba Iulia, prezinta urmatorii determinanti structuraai capacitatii de invatare:1. Resurse intelectuale: informatia stocata in memoria de lunga durata, algoritmi de operare cinformatia, strategii de gandire;2.Resurse reglatorii: trebuinte de diferite niveluri, motive de diferite intensitati si forme, interese insusiri ale vointei (calitati);3.Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite.Resursele invatarii anterior prezentate pot fi exploatate in plan managerial de cadrul didactic, caprin cunoasterea si distribuirea rationala a sarcinilor de invatare (intelectuale sau social-valorice), mod echilibrat pe obiective si genuri de activitati, pe diferite perioade ale zilei si ale anului scolar,

poate converti intr-o conditie decisiva a eficientizarii activitatii cu clasa de elevi.2.2.2. FUNDAMENTELE PSIHOLOGICE ALE COMPETENTELOR SOCIO-RELATIONALE

Constiinta morala nu este o garantie a comportamentului elevului. Observam frecvent elevi carcunosc principiile morale sunt capabili sa emita judecati valorice dar nu actioneaza conform acestopromt in circumstantele strict definite. Normele si principiile socio-morale ar trebui sa se transformin trasaturi esentiale de caracter.Structural, elementul motivational care coaguleza intreaga teorie privitoare la fundamentarpsihologica a competentelor sociorelationale, este convingerea ca element psihologic complecognitiv, afectiv si volitional.

Test de evaluare:Identificati trei modalitati educationale concrete prin care poate fi sustinut procesul de formare si de consolidare convingerilor (caz concret).

Daca primele doua element sunt clare si cunoascute mai indeaproape cadrelor didactice, cel de-treilea, vointa reprezinta in planul practic al formarii si consolidarii sale, un adevarat exercitiu dmaiestrie pedagogica si manageriala.

Educareavointei

Problema vointei este foarte importanta in cadrul educatiei morale. Elevii inteleg de obicfundamentul bun al regulilor stabilite de parintii si educatorii lor si accepta principiile morale dadaca vointa lor nu este suficient de puternica, la un prim soc, la un prim obstacol, va apare

abandonul. Vointa, reprezinta din punct de vedere psihologic, capacitatea fiintei umane de a depaobstacole care o impiedica atingerea unui obiectiv fixat. Continutul comportamentului voluntar esfoarte complex. Daca elevul (copilul) nu este dotat cu o forta voluntara considerabila, printermediul unor interventii educationale aceasta (vointa) poate fi exersata si consolidata. Rolcolaborarii cu parintii in aceasta intreprindere este incontestabil si se impune ca profesorul sa cultivaceasta relatie (profesor parinte elev in educatia vointei.Pasii instructiei voluntare, propusi de Ladislav Duric in "Elements de psychologie de l'educationUNESCO, 1991, privesc urmatoarele componente voluntare:



12/58


1. Conceperea unui proiect care trebuie sa fie conform normelor scolare. Obiectivele stabilite e binsa fie clare si precise, concrete si motivante pentru elevi. Totodata se pot fixa atat obiective ptermen lung cat si obiective pe termen scurt.

2. Initiativa, manifestata prin disponibilitate si spirit de decizie, curaj si independenta in alegerobiectivelor ca si realizarea lor. Sarcina cadrului didactic este de a stimula initiativa eleviloexplotand toate ocaziile disponibile

3. Perseverenta trebuie si ea pusa in valoare ori de cate ori cadrul didactic surprinde momentoportun pentru dezvoltarea vointei elevului respectiv.

2.3. DIMENSIUNEA SOCIALA_______________________________________________________

In mod traditional punctele de vedere sunt oarecum consonante in ceea ce priveste tematifundamentala a clasei de elevi ca grup social: structura, sintalitatea si problematica leaderilor sudoar cateva din ariile de preocupare ale investigatiilor de tip sociologic in clasa de elevi.

2.3.1.CLASA CA GRUP SOCIAL

Defintie:

"Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comundeterminate" (Mielu Zlate)

Insotim definitia prezentata si de evocarea celorlalte caracteristici ale clasei ca grup social:- intinderea clasei (marimea) are in vedere numarul de elevi care compun grupul (de obicei 2

30, in cazurile cele mai frecvente, 30-40 in cazurile cele mai inoportune, si 20-22 in cazurile cemai fericite) si pune in discutie extensia numerica optima a acesteia;

- interactiunea membrilor clasei, vizate fiind interactiunile directe, nemijlocite si multivariante. capitolele care vor urma vor fi analizate pe larg investigatii amanuntite privitoare multitudinea de interactiuni din sala de clasa;

- scopurile atat cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, sunt comune grupului clasa si, printermediul constientizarii acestora de catre elevi, pot deveni motorul dezvoltarii grupului pperioada scolaritatii; arta cadrului didactic, ca manager in clasa consta in fixarea, pe langobiectivele scolare formale si a unei serii de obiective social-afective pentru grupul de elevcare vor determina consolidarea coeziunii acestuia;

- structura grupului poate fi analizata dual in ceea ce priveste grupurile mici si implicit clasa delevi, atat ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal, cat si ca ierarhinterna a grupului;

- compozitia si organizarea sunt rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici agrupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau deterogenitate a clasei; din acelasi indicator de dinamica grupului clasa, mai poate fi derivata sialta caracteristica a acesteia, coeziunea acceptata ca fiind gradientul de unitate al grupului, sadenumita uneori "sanatatea grupului".

Sintalitatea

Tot in investigarea specificului grupului clasa pot fi plasati si alti doi parametri de analiza dinamicsintalitatea, inteleasa ca personalitate a grupului respectiv si investigata in literatura de specialitaromaneasca de profesorul Ioan Nicola, si problematica liderilor, care in cazul clasei poate fi usubiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoza si coordonare din partea cadruldidactic. Ambele subiecte solicita mai mult decat oricare dintre celelalte competentele manageriaale profesorului sau invatatorului.



13/58


2.3.2. STRUCTURA INFORMATIEI SOCIALE IN GRUPUL CLASA

Cercetarile cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate raportului dintre informatie, circulatacesteia si dinamica grupului. Yona Friedman este merituosul specialist care a avut curajul decritica iluzia comunicarii globale la nivelul grupului, indiferent cat de sofisticate sunt mijloacele dcomunicare inventate de catre om.Un concept interesant introdus de Friedman este acela de valenta si reprezinta numarul de indivizi ccare un individ dat (membru al clasei, spre exemplu) poate comunica direct intr-un timp dat: fie receptare (a da raspuns unui stimul), fie la emisie ( a influenta printr-un stimul care cere un raspunsSe cunoaste aici raportul fundamental informatie / timp, pe care Pierce l-a definit intr-un alt moevaluand la 40 biti / sec capacitatea de receptie a unei fiinte umane. Avantajul valentei este cexprima raportul nu prin cantitatea de informatie, ci prin numarul surselor corelate, ceea ce permiteanaliza a sistemului avut in vedere.Al doilea concept introdus de Friedman este capacitatea de transmitere definita prin pierderea informatie in momentul in care un mesaj tranziteaza un individ:

Tema de reflectie:

Evaluati-va, empiric, propriile valente si capacitati de transmitere a informatiei in raport cu grupul clasa.

Friedman prezinta grupurile dintr-o perspectiva informationala ca fiind de doua tipuri: a.egalitarb. ierarhizat. Intr-un grup dat ierarhia se stabileste printr-un bilant informational (numit de autbalanta influentelor) al fiecarui individ. Bilantul este diferenta dintre influentele pe care le primesteinfluentele pe care exercita individul respectiv. Daca bilantul este egal pentru toti membrii grupulatunci grupul este egalitar, daca, din contra bilantul este inegal atunci grupul este ierarhizat. Foarinteresant, mai ales pentru un grup ca cel scolar bazat eminamente pe informatie, este ca Friedmadefineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influencelui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentulcelorlalti".Friedman propune urmatoarele ipoteze: prima, valenta unui individ este de 4/ora, ceea ce insemaca el poate avea schimburi informationale producatoare de influenta cu 4 indivizi intr-o ora, in timce a doua, este ca dupa n transmisiuni, nu raman decat 1/n din informatie si deci din influenta. Dain urma unor calcule se ajunge la concluzia ca bilantul e acelasi pentru toti si egal cu zero, grupeste egalitar, in timp ce, daca bilantul e diferit, grupul este ierarhizat.Din punct de vedere informational proprietatile grupului egalitar sunt clare: daca un stimul il atinpe unul din membri sai, raspunsul dat in numele grupului de catre unul din membri sai va rezultanta fiecarui membru al grupului, rezultanta bineinteles diferita de raspunsul pe care acesta l-fi dat individual. Situatia aceasta, o recunoaste si Friedman, este mai degraba teoretica fiind extremde dificil ca toti indivizii sa aiba aceeasi influenta unii asupra altora; un astfel de grup permimentinerea unui comportament egalitar.

Test de evaluare:

Conturati caracteristicile grupului clasa pe care d-voastra il conduceti, dupa modelul teoretic a lui Friedman.

Trecerea unui grup de la o forma la alta se poate realiza dupa opinia lui Friedman, la initiativmembrilor grupului, urmand calea dinamicii de grup, care este rezultatul unor interactiuni intmembrii acestuia. Efectul informational imediat al acestei treceri este ca un maximum de egalitarispermite unui maxim de informatie sa circule in interiorul grupului, in timp ce un maximum ierarhizare permite unui maximum de informatie sa fie transmisa de grup in exterior.Toate argumentele anterioare au fost evocate din dorinta de a gasi formula ideala de stabilire dimensiunilor unui grup, pentru a evita pierderile de informatie, deoarece dincolo de o dimensiuncritica informatia nu mai poate circula. Ca urmare a acestei constatri, Friedman, bazandu-se pevalenta de 4 si pe o capacitate de trasnmisie de 6, formuleza urmatoarea lege:



14/58


Comentati:

"Nici un grup egalitar compus din fiinte umane nu poate avea mai mult de 16 membri".

Toate demersurile anterioare pot capata o relevanta deosebita pentru clasa de elevi in masura in cacadrul didactic le cunoaste si probeaza capacitati manageriale stralucite in planul aplicari lor practic

La nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi dinamica permanenta a grupului clasa poaconstitui un remediu atat impotriva rutinei pedagogice cat si impotriva deficientelor de climat scola

2.3.3.INDIVIDUALIZARE, GRUPARE SI ORGANIZARE IN CLASA:

Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucuresti referindu-se la problema diversificarmodalitatilor si a structurilor organizatorice in scoala, abordeaza triadic aceasta realitaeducationala:

Diversificare institutionala:

- diversificarea studiilor:- organizatorica (teoretic, profesional,)- cursuri optionale;

- schimbarea structurii clasei de elevi:- clase de nivel;- grupe de nivel;- clase speciale;

Diversificare curriculara:

- invatamant modularDiversificare procesuala:

- individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi;In legatura cu aceasta diversificare procesuala, obiect de studiu al managementului clasei de elevmodurile de instruire se prezinta sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual.

a. Frontal: porneste de la perspectiva tratarii clasei de elevi ca si cum toti elevii ar fi egali intre eAceasta forma organizatorica predispune la utilizarea metodelor expunerii si a conversatiei.

- pot fi introduse anumite diferentieri la nivelul tipului de intrebari formulate si la niveltimpului de organizare a raspunsurilor;

b. Grupal: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai multi elevi) pe echipe in functie danumite criterii (astfel rezulta):

- grup omogen: elevii sunt inclusi in functie de interese, capacitati, rezultate scolacomune, si dispun de:

- sarcini de instruire distribuite diferentiat;- indrumarea permanenta a cadrului didactic;- timp de instruire distribuit neuniform;

- grup eterogen: elevii sunt inclusi posedand interese, capacitati, rezultate scoladiferentiate, si dispun de:

- sarcini de instruire diferentiate sau comune (diferentiate la nivel de dificultate chiar la nivel de continut);

Din punct de vedere pedagogic se recomanda o echilibrarea celor doua forme. Grupul omogeste mai profitabil din punt de vedere intelectual, in timp ce grupul eterogen este mai adecvintegrarii sociale a elevilor.

c. Individuala: presupune respectarea individualitatii elevilor, adoptandu-se sarcini de instruire concordanta cu nevoile si posibilitatile fiecarui elev, in parte.

Sarcina si



15/58


timpul de intruire

Variatia sarcinii si a timpului de intruire, ca elemente dominante ale organizarii clasei de elevi diperspectiva managementului clasei de elevi se realizeaza prin analiza urmatoarelor dimensiuni:

- sarcina:- Comuna;- Diferentiata:

- cantitativ;- calitativ;

- dirijarea instruirii:- riguroasa; - comuna;- semiindependenta; - diferentiata- independenta;

- timp:- egal;- diferentiat

- stil de invatare:- inductiv;- deductiv;- practic;

- motivatie:- extrinseca;- intrinseca

2.4. DIMENSIUNEA NORMATIVA_______________________________________________________

Specialistii in sociologia clasei de elevi au observat ca acest univers scolar este o reflectare micro (miniatura) a problematicii unei societati.

2.4.1.NORMATIVITATEA IN CLASA DE ELEVI

Profesorul Emil Paun de la Universitatea din Bucuresti defineste normele ca fiind:

... ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea unei activitati educationale.

Particularizand problematica normativa la specificul clasei de elevi, putem desprinde catevconcluzii privitoare la rolul constructiv al normelor in ceea ce priveste organizarea interna a grupulupe de o parte, si in evaluarea externa a grupului (judecati de valoare cu privire la comportamenteintegrate si la comportamentele deviante -pozitiv si negativ), pe de alta parte.Dupa aprecierile aceluiasi autor, tipologia normativa cu relevanta pentru clasa de elevi esurmatoarea: a.norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate,b.normimplicite: sunt normele ascunse, care se construiesc in cadrul grupului

Normele explicitepot fi divizate la randul lor in doua categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristiciprocesului de predare invatare si de transmitere a valorilor cunoasterii (normativitatea didactica) norme institutionale care decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala. Ambecategorii de norme explicite au rol de reglementare a activitatii scolare (Paun, 1994).Normeexplicite sunt sistemul de referinta al organizatiei grupale, ele preexistand apartenentei la grupelevilor. Aplicarea acestor norme se face in mod uniform si unitar pentru toti elevii si, indiferent dcaracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie sa depuna eforturi pentru a realiza trecerea lprogresiva de la caracterul impus, coercitiv la cel accepatat, interiorizat.Unii specialisti in anatomie



16/58


biologie (Sperry 1978) aratau ca omul este construit chiar si din punct de vedere somato-biologic respecte anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice.

Normele implicitesunt ansambluri de reguli produse de viata in comun a grupului. Cele mai importante surse dconstituire a normelor de grup, prezentate si de profesorul Emil Paun sunt: interiorizarea normelor explicite, astfel incat acestea pot deveni normele grupului, nemaifiin

simtite ca forme exterioare de constrangere (prin intermediul acestui artificiu grupul informpoate capata valente informal); "importul de norme"din afara scolii si a clasei astfel incat pot fi apelate alte valori normative; interactiunile din viata grupului (aceasta sursa favorizeaza distinctia dintre o clasa si o alta.Explicatia data situarii sunbiectului dedicat normelor grupului clasa in problematica managementulclasei are la baza cateva asertiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic: modul de raportare al profesorului la cultura normativa (acesta accepta normele implicite,

cunoaste); modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie sa stie ca uneori aversiun

elevilor nu este fata de ideea de norma ci fata de stilul de aplicare al acesteia); modul de functionare in paralel atat al normelor explicite cat si a celor implicite ridica o serie d

probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificila pentru cadrul didactic;

Totodata, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni si factor dinamogen al coeziungrupului clasa, in situatia in care cadrul didactic, poate stapani managerial demersurile de interventsi de solutionare. Idealul urmarit prin interventiile cadrului didactic, in ceea ce priveste problematiceste coeziunea grupului acceptata in acest context ca o rezistenta a grupului la destructurare, factori care ar putea scinda organizatia grupala.In urma analizei tuturor acestor variabile anterior prezentate se poate desprinde concluzia certa rolul de manager al cadrului didactic in situatii care solicita un asemenea tip de interventie poate elementul de care depinde echilibrul si sanatatea grupului clasa

2.5. DIMENSIUNEA OPERATIONALA

_______________________________________________________

Succesul in intreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simpla la normeclasei ci si printr-o raportare a acestora la normele scolare in general. Abordarea anterioara a acestusubiect este importanta deoarece contribuie la constientizarea echilibrului dintre cele doua categorde norme, cele explicite si cele implicite.Ultima categorie normativa, normele implicite, pare sa polarizeze atentia specialistilor. Ele au fost dfoarte multe ori acceptate ca expresii ale unui ethos implicit, exprimat intr-un sistem de ritualuri, dceremonii, de povestioare, care exprima starea de spirit a membrilor grupului respectiv. Ele ftotodata serviciul de carte de vizita, de reprezentare a clasei la nivel de informatie si de comunicarConstituirea culturii normative implicite este legata dupa cum am mai spus si de perceptia membrilgrupului fata de normele scolare explicite mentionate in regulamentele scolare.Constatari investigationale interesante convertesc problematica teoretica a dimensiunii normativ

intr-o dimensiune operationala, practica. Exemplul elocvent il reprezinta pozitia divergenta a cultuprofesorale fata de cultura elevilor. Acestia din urma dezvolta in plan operational o serie de strategde rezistenta, "de supravietuire" in clasa, cele mai importante fiind axate pe o idee valoroasasociologiei educatiei:

Tema de reflectie:

"Nu te nasti elev ci devii elev...".



17/58


In general, intr-o relatie educationala exista o tentatie a cadrului didactic de a observa anumitransgresari normative, care vor putea reconsidera total raspunsul elevilor fata de anumite interventsau atitudini ale cadrelor didactice. Ceea de se poate spune despre norme si reguli in general esfaptul ca au functii majore cum ar fi:- reglarea comportamentului de atenuare a potentialelor surse de conflict;- sustinerea unui schimb de recompense care motiveaza partile contractante ale normei sa raman

intr-o relatie, intr-o legatura (vezi Laing, 1994).In ceea ce priveste contrastul de tip valoric intre cultura profesorilor si cultura elevilor se poaobserva ca la nivelul elevilor cultura implicita dezvolta o serie de strategii de supravietuire, carcuprind o multitudine de elemente de identificare, de descoperire si de angajare cu ajutorul uncompetente sociale, in adaptarea la exigentele normativitatii explicite.De foarte multe ori capacitatea de reusita scolara a elevilor (la nivel de solicitari formale) poate influentata de puterea elevilor de a detecta si patrunde "logica ascunsa" a procesului instructeducativ.Problema pusa in atentia cadrului didactic nu este aceea de a exclude cultura elevilor, spune Geule(1994), ci de a integra elementele culturii lor normative implicite in procesul de favorizare consolidare a culturii normative explicite. Neexploatarea corecta a variabilelor foarte complexanterior mentionate poate conduce la structurarea duala a culturii implicite a elevilor in raport cscoala si indirect si cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994):

proscoala sistem de valori care nu este in dezacord cu valorile fundamentale ale scolii;antiscoala sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestari

comportamentale in cazuri ca cele mentionate sunt dependente de originea sociala a elevului si dsexul acestoraIn solutionarea complicatei probleme anterior mentionate, cultura implicita antiscoala, fenomen atde des intalnit in institutiile scolare contempoane si in salile de clasa, competentele manageriale acadrului didactic sunt primordiale. Asertiunii anterioare ii corespunde ca suport de tip rezolutiv constatarea ca fenomene si manifestari de tip antiscoala, neidentificate si nediagnosticate la timp pdegenera frecvent in situatii de criza educationala.

Test de evaluare:Enumerati trei tipuri de valori antiscoala cu care va confruntati frecvent in clasa d-voastra ?

Si, pentru ca diagnoza unei situatii de criza specifice, neinsotita de modalitati de rezolvare pertinentne vom opri in randurile care vor urma asupra unor forme adecvate de interventie

2.5.1. PROCEDURI SI STRATEGII DE INTERVENTIE ALE CADRULUI DIDACTIC

Instrumentarul traditional de interventie recomanda in asemenea cazuri focalizarea pe variereeficienta a raportului recompensa / sanctiune, ca forme motivationale posesoare de resureducationale nelimitate. Cateva constatari teoretice cu privire la aceste metode atat de controversasunt sintetizate de Oury in lucrarea "Spre o pedagogie institutionala":

Tema de reflectie:"Clasa nu se va putea lipsi de sanctiuni si de pedepse".

Pedeapsa In ceea ce priveste pedeapsa au fost date doua definitii de lucru pentru aceasta: o notiune moraconexata ideii de constiinta, de vina si de ispasire, precum si, forma si mijloc de dirijare, un fel dstimul cu trei conotatii valorice: dezavantaj (ca ispasire), mijloc de dirijare actionand pe baneplacerii (pedeapsa ca norma) si experienta neplacuta (pedeapsa naturala). Introducerea pedepsdin punct de vedere pedagogic este utila intrucat distantarea fata de norma explicita solicitaanumita atitudine din partea cadrului didactic. In maiestria cu care acesta face apel la aceasta metodcadrul didactic trebuie sa tina cont de cateva constatari de ordin psihopedagogic: pedeapsa aplica



18/58


de un profesor care in mod obisnuit impune o anumita distanta socio-afectiva intre el si elevi, vinregistra efecte minore, posibil negative; nu acelasi lucru se va observa in urma aplicarii pedepsde catre un profesor cald, implicat si atasat din punct de vedere socioafectiv, metoda care se poatfinaliza cu efecte pozitive imediate dar si cu o constanta corectiva benefica pentru o perioada mlunga de timp.Apelul la aceasta strategie interventionista se poate face numai in cazul in care subiectul areanumita maturitate psihoafectiva si cand a dobandit constiinta de sine. Aplicata in conditii dimaturitate psiho-afectiva, pedeapsa nu provoaca decat teama, intimidare, anxietate si suferintefecte nedorite atat pe termen scurt cat si prin efectele lor malefice, pe termen lung. Cu valenmultiple dar polare la utilizare, pedeapsa inregistreaza in urma utilizarii sale, efecte vizibile atat iplan afectiv cat si in plan cognitiv, cu consecinte dependente de maturizarea morala a copilului.

Tema de reflectie:

Identificati patru avantaje si patru limite ale pedepsei in raport cu particularitatile de ansamblu ale clasei cu care lucrati.

Investigatiile moderne ofera spre selectie cadrelor didactice o serie de strategii de interventie dintrcare cele mai reprezentative sunt (vezi Kessel, 1995): strategia de dominare, negocierefraternizarea, strategia bazata pe ritual si rutina, terapia ocupationala si strategia de sustinere morala

Strategia de dominare se regaseste in spatiul de descriere alocat anterior pedepsei si pe care o vizeaza in plan practiSustinerea teoretica se face prin structuri relationale asimetrice si comportamente profesorale dprestigiu si de autoritate

Negocierea"ca forma de intalnire dintre doua parti. Noi si Ceilalti - Scott, Bill, "Arta negocierii", BucuresEditura Tehnica, 1996-,in scopul realizarii unei intelegeri. Pentru managementul clasei negocierdin perspectiva elevilor imbraca doua forme explicita (consensual,deschisa)si implicita (ascunsa, elevi car vor incerca sa exploreze limitele de toleranta ale culturii normative explicitdeterminandu-l pe profsor sa accepte anumite lucruri care depasesc normalitatea explicita clasei);

Fraternizareaare in vedere neputinta de dominare a cadrului didactic, convertita intr-o forma de "alint pedagogicobservandu-si neputinta de interventie cadrul didactic se aliaza cu elevii, dand nastere unui univeinteractional foarte ciudat;

Strategia bazata pe ritual si rutinacreeaza asa-numit-ul "profesor predictibil, care-si fundamenteza interventiile pe standardizare uniformizare;

Terapia ocupationalasporeste dinamica clasei cu precadere la nivel fizic, cultivand miscarea ca forma suprema dtratament si interventie in situatii de abatere liniare dar si grave;

Strategia de sustinere moralapune pe prim plan functia moralizatoare a discutiei directe asociind reusita scolara a elevului creusita sa sociala.

Test de evaluare:Conturati un program de interventie prin care poate fi eficientizata relatia dintre normele explicite si normelei implicite.

Toate cele sase tehnici anterior mentionate au cadre operationale specifice in functie caracteristicile situatiei de interventie (situatii de criza normativa). Solutionarea problemelor dconflict normativ poate fi, dupa parerea noastra, realizata cu un grad mare de eficienta prnegociere, metoda prezentata in cel de-al saselea capitol al lucrarii de fata.

Test de evaluare:



19/58


Adaptati cele sase tehnici anterior mentionate unei situatii educationale concrete cu care v-ati confruntat in interactiunile cclasa d-voastra.

2.5.2. CONFORMARE SI COMPLIANTA COMPORTAMENTALA IN CLASA

Definitie:Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii normelor explicite de catre elevi soldeza de cele mai multe ori cu fenomene de conformare acceptata (la singular) ca schimbare a comportamentului unpersoane in sensul aderarii la anumite seturi normative si standarde larg acceptate la nivel de grup. (Chelcea, S., "Psihologsociala", note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993).

Conformarea

Este si o preluare a atitudinilor, valorilor, credintelor (variabile de tip cultura normativcaracteristice unui grup. Complianta (dupa acelasi autor) reprezinta conotatia negativa a primultermen, sinonim indepartat al obedientei si poate fi definit ca modalitate de raspuns pozitivanumitor persoane la anumite solicitari, rugaminti, indemnuri, ordine din partea autoritatilor.

Influenta sociala

Kalman (1961) prezinta stadiile influentei sociale (pe care o confunda in mod intentionat cautoritatea normativa a grupului) ca fiind:a. complianta: preluarea unui comportament in scopul obtinerii unei reactii favorabile din parteautoritatii;b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relatia ccel de la care preia comportamentul;c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate in consonanta cu sistemaxilogic personal.

Tema de reflectie:

Utilizati frecvent instrumente de influentare a clasei de elevi in sensul conformarii elevilor la normele explicite impuse ispecial de d-voastra ? Dar instrumentele de control ?

Conformarea

nici la nivelul elevilor dintr-o clasa nu este simplu comportament de imitare, persoana care se vconforma va trebui sa adopte o strategie de integrare, demonstrand relatiile profunde dintre proprpersonalitate si valorile solicitate spre identificare. Cadrul didactic, numai in masura in care detiaceste informatii de psihologie sociala va putea interveni in situatii care pot degenera din conformain obedienta. Ar trebui respinse doar atitudinile de conformare care nu dezvolta o gandicomparativa si critica. Grupul clasa, si chiar si cadrul didactic, tind sa-i valorizeze pozitiv pe acecare se supun foarte usor normelor explicite dar este bine sa-i aprecieze si pe dizidenti pentrgandirea critica si curajul de care dau dovada. Fara conformare viata de grup si implicit, viata scolain clasa ar fi imposibila. Ea asigura functionarea eficienta si coeziva a grupurilor sociale.

2.6. DIMENSIUNEA INOVATOARE_______________________________________________________

Jean Thomas lanseaza conceptul educatie in schimbare si defineste inovatia ca :

Tema de reflectie:

Comentati: "Acea schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantului care are drept scop ameliorarsistemului".



20/58


Din perspectiva managementului clasei de elevi, dimensiunea inovatoare reprezinta o conditesentiala a optimizarii interactiunilor si a microdeciziilor educationale in universul grupuluIndependenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta dcapacitatile inovatoare ale acestuia. Inovarea in planul relational al clasei de elevi nu este numrezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare ci si presiunile elevilor care actioneza din interior..In ceea ce priveste deciziile inovatoare este de mentionat necesitatea pastrarii si a identificarii unspatii pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, in decursul fazei de interventie si de execut(spre exemplu in cazul unei interventii corectionale, pedeapsa, reactia elevului la momentul respectpoate determina o schimbare atitudinala a cadrului didactic). Decizia in acest caz devine un purtatinovatie prin:

-fundamentarea sa informationala;-coeficientul de noutate realizat;

Schimbarea

ca trasatura ineluctabila a demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set dcorective aduse mereu actiunii educationale. Practica scolara nu poate fi privita la infinit ca un factpasiv, datoria acesteia fiind de a reactiona cu receptivitate maxima la intreprinderi inovatoare.Sansele introducerii inovatiilor la nivelul managementului clasei sunt mai ridicate, deoarece factorde rezistenta structural-functionala la schimbare, in exemplul particular evocat, sunt mult diminuaAgentul schimbarii, urmand modelul de analiza a lui Huberman, este insusi cadrul didactic. El nconstituie pentru demersurile inovatoare o amenintare, cu atat mai mult cu cat eventualele reprosuexterne (exogene) care i s-ar putea aduce cadrului didactic, ar face apel la traditionalism si nu ar intemeiate.Inovatia la acest nivel al managementului clasei, porneste de la:

cunoasterea practicii educationale intr-un moment "t" al activitatii; cunoasterea tendintelor si a traditiilor activitatilor educationale vizate; cunoasterea orizonturilor de asteptare ale elevilor;

LUCRARE DE VERIFICARE NR.2:________________________________________________________________________

1. Caracterizati dimensiunile managementului clasei de elevi si evidentiati principalele lor elemente definitorii2. In cazul unor sarcini de invatare complexe (multiple) cum ati organiza ergonomia spatiului de instruire; oferiti do

variante concrete3. Identificati trei dintre cele mai importante consecinte practice ale respectarii principiului vizibilitatii in ergonom

spatiului de instruire4. Care sunt implicatiile diagnosticarii capacitatilor de invatare ale elevilor asupra deciziilor educationale curente5. Conturati caracteristicile grupului clasa pe care d-voastra il conduceti, dupa modelul teoretic a lui Friedman6. Proiectati o activitate instructionala pornind de la criteriile procesuale ale organizarii grupului de elevi7. Enumerati trei consecinte, pozitive sau negative, ale normelor implicite la nivelul clasei de elevi8. Identificati patru avantaje si patru limite ale pedepsei in raport cu particularitatile clasei la care lucrati.

9. Enumerati trei tehnici de interventie si adaptati-le unei situatii educationale concrete10. Comentati conceptul de inovare pronind de la citatul schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantulcare are drept scop ameliorarea sistemului"

(lucrarea va fi redactata si transmisa tutorelui pentru verificare)

REZUMAT

________________________________________________________________________


2


21/58


In cadrul acestei unitati de curs, dedicata dimensiunilor managementului clasei de elevi, sunt retinut urmatoarele aspecte: principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, identificala nivelul practic-concret al relatiilor interactionale din clasa: Dimensiunea ergonomica: dispunerea mobilierului in sala de clasa, vizibilitatea, pavoazarea

amenajarea salii de clasa; Dimensiunea psihologica: capacitatea de invatare a elevilor, fundamentele psihologice a

competentelor socio-relationale; Dimensiunea sociala: clasa ca grup social, structura informatiei sociale in grupul clasa; Dimensiunea normativa: normativitatea in clasa de elevi, conflictul normativ; Dimensiunea operationala: proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic, conforma

si complianta comportamentala in clasa; Dimensiunea inovatoare:

BIBLIOGRAFIE:_______________________________________________________

Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989.

Cerghit, Ioan, (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna", EDP, Bucuresti, 1988 Duric, Ladislav, Elements de psychologie de l education", UNESCO, Paris, 1991. Fraser, J.Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986. Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, "Looking in Classrooms", Harper & Row Publishers, New York, 1983. Jackson, W.Philip, Life in classrooms", Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988. Kessel, W., Probleme der Lehrer-Scler-Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage", Koulten, Berlin, 1995. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974. Ullich, Dieter, Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995. Vlasceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei si invatamantului", Editura Paideia, Bucuresti, 1993. Wallen, J.Karl, Wallen, L.LaDonna, Effective classroom management", Allyn & Bacon, Inc., Boston, 1989

Unitatea Nr. 3MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI APLICATII LA NIVELUL PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

_____________________________________________________________Cuprins:3.1. Managementul instruirii3.2. Managementul problemelor disciplinareDup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere practic-aplicative ale managementului clasei de elevi, ca domenaplicativ al stiintelor educatiei;

Stabileasc specificitatea abordrii practic-manageriale a celor doua componente ale procesul

de invatamant: instruirea si disciplina; Opereze practic cu conceptele specifice managementului instruirii si a managementul

problemelor disciplinare: organizare, control, evaluare, decizie, intervenie, disciplingestionarea situaiilor de criza educaionala;

Intervina in situatiile de indisciplina pe care le presupune viata in comun a grupului scolar

3.1. MANAGEMENTUL INSTRUIRII

O foarte interesanta lucrare dedicata domeniului managementului clasei de elevi, ai carei autori afost Froyen, L.A., & Iverson, A.M. (1999) School wide and Classroom Management. The Reflectiv


2


22/58


Educator-Leader(3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall, a propus o diferentiere interesanintre doua dimensiuni aplicative fundamentale ale managementului clasei de elevi: managementinstruirii (cnd profesorul se afl n postura de a coordona spaiul, materialele, echipamenteaferente, kinetica i proxemica elevilor, precum i a materialului de studiu propriu-zis, integrat

ntr-o arie curricular sau ntr-un program de studiu) si managementul problemelor disciplinare (refer la tehnicile procedurale necesare rezolvrii problemelor de disciplin a clasei ). Ideicentrale ale studiului au fost sintetizate pe suport magnetic, intr-un CD, coordonat de profesorul BCalahan de la Universitatea Northern Iowa (SUA) si realizat sub egida Consiliului National pentrPregatirea Profesorilor din cadrul Proiectului de Reforma a Invatamantului Preuniversitar cofinantde Guvernul Romaniei si de Banca Mondiala.Din punctul de vedere al definiiei,

Noiunea de management al instruirii intervine cndprofesorul se afl n postura de a coordona spaiul, materialelechipamentele aferente, kinetica i proxemica elevilor, precum i a materialului de studiu propriu-zis, integrate ntr-o ari

curricular sau ntr-un program de studiu.

Dimensiuni manageriale ale procesului instructiv:

Managementul ritmului procesului de instruirese refer la modul n care profesorul coordoneaz i direcioneaz ritmul activitilor n timpul orei: evitarea discontinuitii:

o schimbarea brusc a tipului de activitate profesorul intervine brusc ntr-o activitate desfurare fr a anuna acest fapt i ofer sugestii pentru o alt activitate

o abandonarea temporar a unui tip de activitate profesorul las o activitate suspendattrece la alta i revine la activitatea iniial

o abandonarea aparent a unui tip de activitate i revenirea brusc dup un interval de tim variant a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termin n aparen o activitatncepe alta i revine pe neateptate la prima

o abandonarea unui tip de activitate nainte de finalizarea acestuia profesorabandoneaz o activitate, trece la alta i nu revine la prima

evitarea ncetinirii ritmului:o suprancrcarea intervine cnd profesorul este prea plictisitoro suprancrcarea prin exces de explicaii profesorul acord prea mult timp indicaiilor

explicaiiloro suprancrcarea prin exces de amnunte profesorul devine excesiv de preocupat d

detalii, n detrimentul ideii principaleo ncetinirea ritmului prin utilizarea excesiv a materialului i echipamentelor aferente

profesorul utilizeaz materiale didactice i echipamente n mod excesiv, distrgnatenia elevilor de la coninutul comunicat

o fragmentarea inutil a activitii o activitate este prezentat fragmentat, dei natura nu implic acest tip de abordare


Care dintre cele doua variabile ale ritmului de instruire, discontinuitatea sau incetinirea, constituie premise de reflectie mseriose pentru deciziile manageriale ale cadrului didactic ?

Promovarea activitilor n grup:se refer la capacitatea profesorului de a capta i menine atenia grupului pe parcursul activitildin timpul orei managementul tipului de grup cu care se lucreaz


2


23/58


managementul responsabilitilor la nivel de grup managementul ateniei

Coordonarea structurii grupului profesorul poate face apel la o gam variat de reacii pentru a suscita i a menine aten

grupului pe parcursul orei. Cteva dintre tehnicile relaiei profesor-elev n aceast direcie sunt:

distribuirea echitabil a ocaziilor de afirmare a elevului (Voi fi solicitat n timpul acestei ore) ajutorul acordat individual membrilor grupului (Profesorul este preocupat de mine i vrea

reuesc) explorarea posibilitilor latente (Am timp s m gndesc) investigarea comportamentului profesorului (Profesorul face eforturi speciale ca s m aju

s rspund) problematizarea la nivel superior (Profesorul se ateapt s gndesc la aceast problem) aprobarea sau corectarea activitii elevului (Mi se va spune cu promptitudine dac activitate

mea este acceptabil sau nu) lauda (Profesorul este deosebit de mulumit de activitatea mea) contientizarea motivelor de laud (Profesorul mi va spune motivul/ele pentru care es

mulumit de realizrile mele la or) atenia fa de ceea ce au de spus elevii (Profesorul este interesat de ceea ce am de spus) acceptarea sentimentelor elevilor (Profesorul mi nelege sentimentele i mi le respect) raporturile proxemice cu elevii (Profesorul este apropiat de mine, dar nu m deranjeaz) respectul / politeea fa de elevi (Profesorul m respect) interesul personal fa de elevi (Sunt mai mult dect un elev pentru profesorul meu; acesta m

face complimente) afeciunea (Profesorului i place de mine/ m apreciaz) amnarea unei reacii (Profesorul este nemulumit de ceea ce fac, dar nu este nemulumit d

mine ca persoan) coordonarea gradual a responsabilitilor: profesorul creeaz sentimentul c fiecare es

responsabil de ceea ce se intmpl la nivel de grup, prin creterea nivelului de interaciune feedback pentru toi elevii. Astfel, elevii vor ncerca un sentiment de mplinire i responsabilitate, pentru c se simt importani n interiorul grupului; n felul acesta crereceptivitatea.

meninerea ateniei prin micrile profesorului n clas, gestic, modulaii vocale, contact vizua

Tema de reflectie:

Profesorul este nemulumit de ceea ce fac, dar nu este nemulumit de mine ca persoan.

Evitarea saturaiei (plictisului)se refer la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni n timpuunei activiti n clas, Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiv a activitilor, prin crear

varietii i provocarea studenilor. prezentarea progresiv a materialului de studiu restructurarea programei cnd nu

nregistreaz progrese n procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi n rapocu o anumit tematic, fie din cauza oboselii acestora

Varietatea strnirea interesului i implicarea elevilor n activiti care solicit spiritul dcercetare i interesul

Provocarea utilizarea de materiale i antrenarea n activiti care i provoac pe elevi s ias drutina colar


2


24/58


Prezentarea succesiv a activitilor i integrarea activitilor instructive suplimentare

Coordonarea recapitulrii zilnice a materiei are in vedere organizarea unor sedinte recapitulative zilnice: Sedinele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru nvarea unor noiuni no

Acestea constituie o metod bun de cuantificare a responsabilitii, dar nu trebuie s fplictisitoare sau repetitive. Pentru a menine interesul elevilor pentru recapitulare, profesor

trebuie s evalueze noua lecie i s adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplprezentarea recitativ a unei informaii factuale se poate face prin tehnica jocului, n timp pentru activitile n grup i rezumate se pot utiliza tabla i creta.

Coordonarea recapitulrii prezentrilor/ leciilor propriu-zise Coordonarea recapitulrii prezentrilor / leciilor propriu-zise: profesorul i poate ajuta pe ele

s nvee cum s asculte i s ia notie cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea leciei noi cunotinele anterioare i va ajuta pe elevi s-i menin atenia. De asemenea, o lecie poate predat ntr-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale i a unor materiasuplimentare scrise, prin micarea profesorului prin clas i schimbarea distanei dintre profesoi elev, prin invocarea numelor elevilor din clas n exemplele date. n timpul unei expuneri saprezentri, gradul de receptare a materialului predat trebuie verificat permanent.

Test de evaluare:

Care sunt principalele modalitati de coordonare a recapitularii diverselor continuturi ale instruirii ?

Coordonarea lucrului individual n clas prezentarea sarcinilor de lucru: se prezint n mod explicit scopul activitii, precum

strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii s-i focalizeze activitatea n direcia dorit; monitorizarea performanei: dup enunarea sarcinilor de lucru, se acord un interval de tim

pentru ca toi elevii s nceap activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevajutndu-i pe cei care ntmpin probleme; pune ntrebri pentru a conduce activitatea ntranumit direcie sau le arat celor care lucreaz n perechi cum s se ajute unul pe cellalt fs-i ofere rezolvarea

evaluarea: se pune accent pe tipurile de activiti care ofer profesorului informaii asupmodului de gndire i a capacitilor comprehensive ale elevilor mai curnd dect pe cele cademonstreaz capacitatea elevilor de a rezolva corect o tem


Care sunt modalitatile concrete in care poate fi realizata monitorizarea performantei la nivelul al clasei de elevi

Coordonarea temelor pentru acas Coordonarea temelor pentru acas: profesorul discut cu elevii preteniile pe care le are

legtur cu tema dat, exemplificnd prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumutemelor variaz n funcie de nivelul clasei i de obiectivele leciei; se prefer teme reducantitativ, dar regulate, precum i teme care apeleaz la gndire. Se verific temele.

Coordonarea discuiilor n clas discuiile vor fi ncurajate i prntr-o dispunere specific a scaunelor n clas, astfel nct elevii

se poat vedea unul pe altul. Profesorii trebuie s planifice tipul de discuie n clas, s comuniaceste metode elevilor i s le revizuiasc periodic.

Cteva metode de ncurajare a discuiilor n clas:o prezentarea i exemplificarea deprinderilor necesare n angajarea unei discuii;


2


25/58


o elevii trebuie lasai s determine singuri scopul discuiei pentru a le crete interesul fade acest tip de activitate;


Elevii trebuie lasai s determine singuri scopul discuiei pentru a le crete interesul fa de acest tip de activitate.

o trebuie stabilit cine vorbete, intervalul de timp acordat fiecrui vorbitor, ordinea n case intervine n discuie, tipul i volumul de asisten care se poate acorda elevilor carefuz acest tip de activitate, cum se poate decide cnd discuia pe o anumit temtrebuie s se sfreasc. Discuia va decurge mai firesc dac profesorul ofer n prealabun plan al acesteia i evalueaz calitatea acesteia pe parcurs;

o de asemenea, trebuie s ncurajeze clasa s manifeste respect fa de vorbitor, folosinobservaiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observaii / comentarii, sasolicitnd un elev s rezume observaiile unui coleg nainte de a-i performa propirdiscurs.

Coordonarea proiectelor i a nvrii prin problematizare (problem-solving sessions) Pentru aceasta, elevii vor primii intervale de timp n care s reflecteze asupra problemelor

chestiune. Durata intervalului de gndire i gradul de dificultate al chestiunilor supuse reflecicresc progresiv pe parcursul anului colar. n timpul intervalului de gndire elevii i pot notntr-o form scurt, ideile proprii. Profesorul poate prezenta stadiul n care se afl rezolvareproblemei(lor) respective, astfel ca elevii s poat urmri ntregul proces. n felul acesta, elevpot aborda problemele din diverse perspective i pot formula concluzii la sfritul unei astfel dlecii.

Abordarea de ctre profesor a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv:

Angajarea n activiti nesolicitate de sarcina de lucruintervine n timpul orelor de lucru individual n clas i se refer la angajarea elevilor n activitcare nu au legtur cu sarcina de lucru. Pentru a rezolva aceste inconveniente, profesorul poate:

s reaminteasc o dat ntregii clase c este momentul s treac la lucru s pstreze contactul vizual cu clasa i s nu se lase el nsui absorbit de alte activiti s-i nvee pe elevi s nu-i ntrerup activitatea n timp ce ateapt ajutorul / asisten

profesorului s plaseze n dreptul elevulilor care manifest acest comportament un semnal vizual, desemnn

timpul datorat de cel /cei care irosesc timpul de lucru

Vorbitul fr permisiunea profesorului (n timpul procesului de predare) Pentru a remedia acest comportament, profesorul trebuie s stabileasc n mod expli

coordonatele comportamentului elevilor n timpul predrii (ex.: interdicia de a interveni verbfr anunarea prealabil prin ridicarea minii i fr a fi primit permisiunea profesorului n acesens). Dac problema persist, profesorul trebuie s apeleze mai energic la simresponsabili

Documents

Managementul_clasei Romita Iucu