PPuubblliiccaatt` ccuu bbiinneeccuuvvâânnttaarreeaa

PPrreeaa FFeerriicciittuulluuii PP`rriinnttee TTeeooccttiisstt,,

Arhiepiscop al Bucure[tilor,

Mitropolit al Munteniei [i Dobrogei,

Loc]iitor al Cezareei Capadociei [i

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

MM`nn`ssttiirreeaaSSnnaaggoovv

CCRREEDDIINN¥¥åå,, LLEEGGEENNDDåå ßßII LLIITTEERRAATTUURRåå

LE MONASTERE DE SNAGOVSNAGOV MONASTERY

DAS KLOSTER SNAGOV

Editura ZIUA

2007

55

Cuprins

Not` despre edi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7Precuvântare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

SSnnaaggoovvuull iissttoorriiccAperÇu historique . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10A Brief History . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12Die geschichte des Klosters Snagov . . . . . . . . . .14Cronologia M`n`stirii Snagov . . . . . . . . . . . . . . . .16Chronologie du Monastère de Snagov . . . . . . . . .20

The Chronology of Snagov Monastery . . . . . . . . .24Chronologie des Klosters Snagov . . . . . . . . . . . .28Câteva indica]ii asupra M`n`stirii Snagov, de N. Iorga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34Inscrip]iile din M`n`stirea Snagov, de N. Iorga . . .40Începuturile M`n`stirii Snagov,de N. I. ßerb`nescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45Ctitorii M`n`stirii Snagov . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56Egumenii M`n`stirii Snagov . . . . . . . . . . . . . . . .56

SSnnaaggoovvuull lliitteerraarr -- CC..DD.. AArriicceessccuu C. D. Aricescu - Exil literar la Snagov,de E. Simion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88Procesul [i exilul meu la Snagov. . . . . . . . . . . . .90Iluzii de recuno[tin]`. Imnul „Dreptatea“ . . . . . . . .96Blestemul României contra ap`s`torilor ei . . . . .108Dou` luni la agie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127O vizit` la generalul Daniilevski . . . . . . . . . . . . .139Tribunalul secret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143Zece luni la Snagov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162Arestul meu la Snagov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .176Adio la Snagov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .184

Editor: Ionel Nicu SavaConcep]ie grafic`: Mihaela ßchiopuRedactor: Aurelia N`stase Foto: Stelu]a DanciuPrelucrare imagine: Iuliana ConstantinescuTehnoredactare: Laura ZahariaCulegere text: Renatta C`p`]ân`, Teodora St`nciulescuTraducere text: Aurelia N`stase, Dana Ionescu, PetronelaPopa

CD-ul anexat con]ine: „M`n`stirea Snagov“, documentar TV,ob]inut prin amabilitatea B1TV (© B1TV Romania, 2006),„Snagovul \n imagini“, documentar fotografic realizat deStelu]a Danciu, [i prezenta lucrare \n format digital.

© M`n`stirea Snagov 2007. Toate drepturile asupra acestei lucr`ri apar]in M`n`stiriiSnagov. Reproducerea integral` sau par]ial` este posibil`

numai cu acordul de]in`torului drepturilor de autor.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

M`n`stirea Snagov / ed.: Ionel Sava; cuv. \nainte:Eugen Simion; foto: Stelu]a Danciu - Bucure[ti: Ziua, 2007ISBN (13) 978-973-7712-34-9

I. Sava, Ionel Nicu (ed.)II. Simion, Eugen (pref.)III. Danciu, Stelu]a (foto)

726.7 (498 Snagov)

Printed in Romania

77

NNoott` ddeesspprree eeddii]]iiee

rintr-o fericit` împrejurare,

dorin]a unor persoane private

de a readuce în aten]ie

unul dintre cele mai vechi

l`ca[uri ortodoxe din zona

de sud a Munteniei - M`-

n`stirea Snagov - s-a ma-

terializat sub forma acestei

lucr`ri, dedicat` locului [i

oamenilor ce au trecut sau

urmeaz` s` treac`, de-a

lungul anilor, malul fru-

moasei insule de lâng`

Sili[tea Snagovului [i pragul

vechii m`n`stirii de pe

lacul cu acest nume,

Snagov.

O prim` parte a lucr`rii prezint` date istorice [i memorialisticeprivind M`n`stirea Snagov. O cronologie a m`n`stirii, realizat`de editorul lucr`rii [i tradus` \n francez`, englez` [i german`,este inclus` \n capitolul dedicat istoriei Snagovului. Urmeaz`o descriere [i un istoric al m`n`stirii, scrise de profesorulNicolae Iorga în 1926. În maniera monografic` caracteristic`,Iorga prezint` istoria Snagovului dup` ce, în prealabil,procedeaz` la o încadrare în mediul geografic a zonei [i lao reproducere, cu mijloacele istoricului, a spiritului fiec`reiepoci la care face referire. Marele istoric sesizeaz` astfelc istoria Snagovului este legat de istoria politic a Bucure[tiului.Aflat la o distan]` mic` de Bucure[ti, dar suficient de bineizolat pentru a oferi protec]ie oaspe]ilor s`i, Snagovul a servitca loc de refugiu [i de reculegere atât pentru domnitorii [iboierii munteni, cât [i pentru ierarhii ortodoc[i. Relevant`pentru cunosc`tori [i nu numai este transcrierea inscrip]iilorde peste ani de la M`n`stirea Snagov, publicat` de N.Iorga \n Inscrip]ii din bisericile României (1905), inclus`, deasemenea, în aceast` lucrare.

O istorie mult mai detaliat` a \nceputurilor m`n`stirii esteprezentat` în al doilea material istoric publicat aici, preluatdup` Niculae I. ßerb`nescu, Istoria M`n`stirii Snagov, Bucure[ti,1944. Este o monografie a acestei m`n`stiri, premiat` deAcademia Român`, singura tip`rit` pân` acum.

P

99

PPrreeccuuvvâânnttaarree

echi centru de spiritualitate [icultur` ortodox`, M`n`stireaSnagov d`inuie pe temeliileunei vechi a[ez`ri dacice. Po-trivit tradi]iei [i în urma cerce-t`rilor arheologice din 1933,o prim` a[ezare monahal` aexistat în secolul XI-lea, dar,fiind din lemn, a ars.

Prima atestare documentarscris` referitoare la aceast`m`n`stire dateaz` din a douajum`tate a secolului al XIV-lea,din timpul domniilor lui DanI (1383-1386) [i Mircea celB`trân (1386-1418).

În anul 1453, Vladislav alII-lea zide[te un paraclis cu

hramul Buna Vestire, dup` tradi]ie scufundat în anul 1600,ale c`rui u[i împ`r`te[ti se p`streaz` la Muzeul Na]ional deArt` al Rom~niei.

Biserica actual` a fost rezidit` de Neagoe Basarab la 1521,

iar pictura a fost executat` de Dobromir cel Tânar la 1563.

M`n`stirea s-a afirmat ca un centru panortodox în tim-

pul stare]ului Antim Ivireanul (1694-1705), când aici s-au tip`rit

c`r]i biserice[ti în limbile român`, greac` [i arab`.

Biserica a fost folosit` ca necropol` domneasc`; astfel,

se mai p`streaz` pietrele de mormânt ale unor dreg`tori

decapita]i pentru tr`dare sau c`lug`ri]i cu for]a pentru acela[i

motiv. În naos, în fa]a u[ilor împ`r`te[ti, se afl` piatra de mor-

mânt a voievodului Vlad ¥epe[. Biserica a suferit mult de pe

urma cutremurului din 1977 [i a fost reparat` numai

par]ial, iar dup` cutremurul din 1986 a necesitat alte consolid`ri.

M`n`stirea Snagov este un a[ez`mânt de c`lug`ri cu

personal auxiliar redus, dar care prime[te oricând cu bucurie

vizitatori români [i str`ini.

Mul]umesc conducerii Grupului de pres` ZIUA pentru grija

cre[tineasc` [i pentru dragostea de frumos cu care a purces

la editarea acestei minunate c`r]i a Sfintei M`n`stiri Snagov.

Ieromonah Varahiil B`n`]eanuStare]

Într-o cronic` anonim` a ¥`rii Române[ti se consemneaz`c` „Vlad-Vod` ¥epe[, acesta a f`cut cetatea de la Poenari[i a f`cut sfânta m`n`stire de la Snagov“.

N. I. ßerb`nescu arat` îns` c` m`n`stirea fusese dejamen]ionat` cu o jum`tate de veac înainte de vremea lui¥epe[. Dup` N. I. ßerb`nescu, de[i tradi]ia [i cronicile afirm`c` m`n`stirea a fost fundat` de Vlad ¥epe[, „este mult maiveche decât acest voievod, c`ci ea exist` probabil înc`din secolul al XIV-lea [i sigur din vremea lui Mircea cel B`trânc`, pe baza m`rturiilor documentare cunoscute pân` acum,nu se poate spune precis cine a fost primul s`u ctitor“.

A doua parte a acestei lucr`ri aduce la lumin` câteva texteliterare ale unui poet romantic [i revolu]ionar de la 1848,Constantin Dimitrie Aricescu, exilat la Snagov în 1849-1850.Cuvântul-înainte \i apar]ine academicianului E. Simion, sub\ndrumarea c`ruia s-a f`cut transcrierea textelor. Pentruautenticitate, textele scrise în limba român`, dar cu o partedin caractere chirilice, au fost reproduse în oglind`, fiindpreluate dup` lucrarea original` din 1859.

În componen]a acestei lucr`ri am inclus un CD ce con]inefilmul documentar „M`n`stirea Snagov“, realizat de B1TV,oferit prin amabilitatea doamnei Simona Ciot, o prezentare\n imagini a M`n`stirii pe baza fotografiilor realizate de Stelu]aDanciu [i, pentru cei care prefer` formatul electronic, amad`ugat prezenta lucrare \n format digital.

Ast`zi, dup` cum ne \ncredin]eaz` stare]ul m`n`strii \nprecuvântarea sa, M`n`stirea Snagov este un loc de pelerinajpentru to]i cei interesa]i de istoria locului, pentru turi[tii str`iniveni]i s` vad` piatra funerar` a domnitorului Vlad ¥epe[(supranumit [i Dracula) [i, nu în ultimul rând, pentru credincio[iiortodoc[i care reg`sesc la Snagov ceea ce Nicolae Iorga adenumit cu atâta inspira]ie „Bizan] dup` Bizan]“.

Snagovul este, \ntr-adev`r, un loc de credin]`, istorie [i

legend`.

31 martie 2007Bucure[ti

Ionel Nicu SavaEditor

88

V

1111

artistiques de l’église. À cause des changements du climat,le prince Mircea le Berger a fait transformer la galerieextérieure en pronaos à la moitié du XVIe siècle.

L’église a été peinte sous Pierre le Boiteux, en 1563,par le peintre Dobromir le Jeune. La peinture originaleest conservée seulement dans le naos – le pronaos etl’autel étant couverts d’une seconde couche de peinturepar George le Peintre en 1815.

Dans le pronaos de l’église il y a des tombeaux où sontenterrés des dignitaires comme les fils du DragomirPostelnicul (maréchal de la cour), Stoica le Chancelier,Parvu Vornicul (boyard chargé de l’administration suprêmedes Principautés roumaines), Ioan le Moine, Serafim leMétropolite (fondateur d’une chapelle ayant comme fêtepatronale l’Annonciation). On considère que le tombeausitué devant l’autel est le tombeau de Vlad l’Empaleur.

De 1696 à 1704 le métropolite Antim Ivireanul, né dansl’ancienne Géorgie, a fondé ici une imprimerie où ontété imprimés des livres pour le service religieux en roumain,grec, slavon, arabe et géorgienne. Dans le naos onpeut voir quelques photocopies de ces ouvrages et leportrait du „grand métropolite érudit ”.

L’église a été bâtie en style byzantin, ayant égalementdes éléments décoratifs roumains. L’extérieur en briquede parement, encore conservé, témoigne de la maîtriseartistique de ce monument.

L’église a quatre tours: l’une au-dessus du pronaos,la deuxième au- dessus du naos et les autres deux au-dessus de l’autel, placées symétriquement. La tourd’au-dessus du pronaos est originale, mais les autres troisont été restaurées après le tremblement de terre de 1940.

L’église est destinée au service religieux, en étantouverte pour les touristes comme le plus précieux monumenthistorique et architectonique du sud de la Roumanie.

C’est la raison pour laquelle le monastère se trouve aucentre des préoccupations des autorités de l’Etat et del’Eglise pour être entièrement restauré.

AAPPEERRÇÇUU HHIISSTTOORRIIQQUUEE

’église est située sur une petiteîle se trouvant au nord-ouestdu lac de Snagov, au nord del’ensemble touristique de Snagovet au sud du village de Silistea.

Le Monastère de Snagov(surnommé „le monastère de Vladl’Empaleur”) est attesté dans laseconde moitié du XIVe siècle.

Dan Ier (1388-1386) l’a doté avecle village de Ciulinitza, situé dansla vallée de la rivière de Buzau.Le monastère a été égalementdoté par les princes Mircea leVieux (1386-1418), Dan II (1420-1431), Vlad Dracul (1436-1446),etc. En 1453, dans l’enceinte dumonastère, Vladislav II a construitune chapelle dont les portes

principales (de l’iconostase) sont conservées aujourd’huidans le Musée national d’Art de Roumanie.

Après 1456, Vlad l’Empaleur a continué l’oeuvre deses précurseurs, en faisant entourer le monastère d’unrempart de défense, construire un pont, un tunnel derefuge, une prison (pour les brigands et pour lestraîtres) et une clocher, qui est conservée jusqu’à nosjours.

Conformément à la tradition, Vlad l’Empaleur a égalementbâti l’église du monastère. C’est la raison pour laquelleles habitants des villages voisins l ’ont considérécomme le fondateur du monastère.

L’église actuelle a été reconstruite sur les anciensfondements par Neagoe Basarab entre 1517-1521.

L’église a trois parties: le pronaos (au début un «pridvor»,c’est-à-dire un genre de galerie extérieure), le naos et l’autel.La galerie extérieure était soutenue par des piliersornés de différents motifs géométriques très beaux, enbrique de parement, matériel employé également pourl’extérieur de l’église et conservé jusqu’à présent. Lespiliers soutenaient des chapiteaux de briques superposéesen demi-cercles représentant l’une des caractéristiques

1100

L

1133

This is one of the church’s artistic features. Becauseof the changes in the western side, the porch was turnedinto a narthex by Prince Mircea the Shepherd by mid 16thcentury. In 1563, during the reign of Prince Petru the Lame,painter Dobromir the Young painted the church. Only theoriginal painting in the narthex has been preserved. In1815 the nave and the altar were covered with subsequentlayers of fresh painting by Gheorghe the Painter.

The narthex houses the tombs of the following dignitaries:seneschal Dobromir’s sons, Stoica the Chancellor, Parvuthe Village Chief, Ioan the Monk, Seraphim the MetropolitanBishop (founder of The Annunciation chapel). The tombof late Prince Vlad the Impaler is supposed to be infront of the altar.

In 1696 -1704 Metropolitan Bishop Antim of Iviriaestablished a printing press and religious service booksin Romanian, Greek, Slavonic, Arabian and Georgian wereprinted. In the narthex there are exhibited some photocopiesand the portrait of the „Great Metropolitan Scholar“.

The Church was built in the Byzantine style, butthere are also elements of Romanian style. The outer parthas remained in face bricks. One can thus distinguishboth the shape of the bricks and the craftsmanship of thetime. The church has got four tours: one above the narthex,one above the nave and two above the symmetricallyarranged altar. The nave tower is the original one, whereasthe other three were rebuilt after the earthquake in1940.

The church is used for religious service and it is alsoopen to visitors. It is the most important historical andarchitectural monument in southern Romania.

This is why the government and Church officialsconsidered the idea of restoration.

AA BBRRIIEEFF HHIISSTTOORRYY

he church is situated ona small island in thenortheastern part of SnagovLake, the northern part ofthe Snagov tourism com-plex, and in the southernpart of Sili[tea village.Snagov Monastery (the so-called Vlad the Impaler’sMonastery) dates back tothe second half of the 14thcentury, when Dan theFirst (1383-1386) endowedit with Chiulnitza Villagein the valley of the Buz`uRiver. The monastery wasalso the beneficiary ofdonations from the following

Princes: Mircea the Old (1386-1418), Dan II (1420-1431),Vlad the Devil (1436-1446) and others. In 1453 VladislavII built a chapel in the precincts of the monastery. Themain doors of the chapel still exist and they are nowpreserved in the Art Museum of Romania.

After 1456 Vlad the Impaler continued the work on thefoundations laid by his ancestors. A defense wall waserected around the monastery. A bridge across the water,a retreat tunnel, a prison (for thieves and especially forhighwaymen and traitors) and a belfry were also built andthey have survived the centuries. Tradition has it that Vladthe Impaler established both the church and the monastery.This is why the inhabitants of the neighbouring villagesthink he is the founder of the monastery.

The present church was rebuilt on the former foundationdating back to the era of Prince Neagoe Basarab (1517-1521).The church was structured in three parts: porch, naveand altar. The porch is made up of a number of pillarsadorned with various geometrical motives that can stillbe seen. Beautiful face brick decoration embellishes theouter walls. The upper side of the pillars supports thearchway capitals of superposed bricks.

1122

T

1155

Kapitellen aus übereinandergesetzten Ziegeln. Das ist eineder besonderen künstlerischen Merkmale dieser Kirche.Wegen Wetterbedingungen, wurde das Vorschiff der Kirchevon Mircea Wojewod Ciobanul (dem Hirten) mitten des16. Jahrhunderts umgebaut. Die Kirche wurde unter derHerrschaft von Petru ßchiopul (dem Lahmen), im Jahre1563, gemalt. Der Maler war Dobromir der Junge, aber dasMittelschiff und der Altar wurden mit einer zweiten SchichteWandmalerei von Gheorghe Zugravul (dem Maler) im Jahre1815 zugedeckt.

Im Vorschiff der Kirche befinden sich mehrere Gräberverschiedener Würdenträger: die Söhne von DragomirPostelnicul, Stoica Logof`tul, Pârvu Vornicul, Ion Monahul,Erzbischof Serafim (Stifter einer Kapelle mit der KirchweihMariä Verkündigung). Man sagt, das Grab vor dem Altar seidasjenige von Vlad ¥epe[.

Zwischen 1696-1704 hat der Erzbischof Antim Ivireanulhier eine Druckerei gegründet, in der religiöse Bücher inrumänischer, griechischer, slawonischer, arabischerund grusinischer Sprache gedruckt wurden. Im Vorschiffsind einige Fotokopien und das Bildnis dieses grossenGelehrten und Erzbischofs dargelegt.

Die Kirche wurde im byzantinischen Stil gebaut, abersie hat auch einige dekorative Elemente des rumänischenStils. Das Äusseren der Kirche blieb ungestrichen, um dieForm der Ziegel und die künstlerische Meisterschaft diesesMonuments noch bewundern zu können.

Die Kirche hat vier Kirchentürme: einer auf dem Vorschiff,einer auf dem Mittelschiff und zwei symmetrisch auf demheiligen Altar. Der Kirchenturm auf dem Mittelschiff ist originell,aber die anderen drei sind nach dem Erdbeben im Jahr 1940wiedergebaut worden.

Die Kirche dient noch dem Kultuszweck, aber ist auchfür Besucher geöffnet; sie ist das wertvollste historischeund architektonische Baudenkmal im Süden des Landes.Deswegen beabsichtigen die staatlichen und kirchlichenBehörden die Restaurierung der Kirche.

DDIIEE GGEESSCCHHIICCHHTTEE DDEESS KKLLOOSSTTEERRSS SSNNAAGGOOVV

ie Kirche befindetsich auf der Inselim Snagov-See, imnordöstlichen Teilder Insel, nördlichvom touristischenKomplex Snagovund südlich vomDorf Sili[tea (Snagov).

Das Kloster Sna-gov (Vlad Tepe[)wurde in der zweitenHälfte des 14. Jahr-hunderts attestiert,als Dan I (1383-1386)ihm das Ciulni]a Dorfam Fluss Buz`uschenkte. Das Kloster

bekam noch Schenkungen auch von den Wojewoden: Mirceadem Alten (1386-1418), Dan II. (1420-1431), Vlad Dracul (1436-1446), u.a.

1453 baut Wladislaw II eine Kapelle im Innenraum desKlosters, deren Altartüren behalten sich auch heute imNationalen Kunstmuseum.

Nach 1456 ausweitet Vlad Tepe[ die Stiftung seinerVorgänger. Er baut die Verteidigungsmauer, eine Brückeüber das Wasser, einen Zufluchtstunnel, einen Kerker(für Räuber und Landesverräter) und den Glockenturm, dersich auch noch heute behält. Die Tradition behauptet, dassVlad Tepe[ auch die Kirche des Klosters gebaut hat; ausdiesem Grunde betrachten ihn - irrtümlicherweise - dieBewohner der benachbarten Dörfer als den Gründer desKlosters.

Die gegenwärtige Kirche wurde auf dem alten Fundamentvon Neagoe Basarab zwischen 1517-1523 wiederaufgebaut.Die Kirche besteht aus: Vorschiff, Mittelschiff und Altar. DasVorschiff hatte sechzehn Pfeiler verschiedener geometrischenFormen, sehr schön mit Scheinziegeln beschmückt, dienoch heute auf dem Äusseren der Kirche zu sehen sind.

Am oberen Ende der Pfeiler, gibt es halbkreisförmige

1144

D

1177

● 2288 ooccttoommbbrriiee 11446644 - „A[ez`mânt“ (document) al lui Vlad¥epe[, prin care se face o \nt`rire de proprietate d`ruit`de Radu cel Frumos pentru m`n`stirea Snagov.

● CCiirrccaa 11447755 - Vlad ¥epe[ dispune construirea unui zidde ap`rare, a unui pod, a unei \nchisori pentru tr`d`tori[i tâlhari [i a unui tunel sub lacul Snagov.

● 11447766 - În urma unei lupte cu turcii \n apropierea Bucure[tilor,Vlad ¥epe[ este ucis.

● 11448866 - În Povestirea a XVIII-a despre Dracula, redactat`\n slava veche, apoi tradus` \n ruse[te, se spune c`, atuncicând oastea lui ¥epe[ i-a gonit pe turci, „Dracula de bucuries-a suit pe un deal s` vad` cum taie pe turci [i s-a dep`rt`tde oaste“, astfel putând fi ucis de c`tre du[manii s`i. Capulvoievodului este trimis la Istanbul, iar trupul se consider`a fi \nmormântat la Snagov.

● 11551122 -- Prima biseric` a fost d`râmat` [i rezidit` „dintemelii“ de Neagoe Basarab (1512-1521) pe locul primeiconstruc]ii, foarte probabil, \ntr-o prima faz`, \nc` dinprimele patru luni de domnie, dup` care \n aceast` a douabiseric` l-a \nmormântat pe cel care trecea drept tat`l s`u,marele vornic Pârvu Craiovescu, decedat la 3 iunie 1512.

CCrroonnoollooggiiaa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv

● S`p`turile arheologice efectuate de Dinu V. Rosetti \n1932-1933 pe insula de pe lacul Snagov, \n apropierealocalit`]ii Sili[tea Snagovului, au scos la lumina zilei unelte[i vase din epoca bronzului [i din cea a fierului (sec.VIII-V \.Hr.), o necropol` dacic` (sec. I. \.Hr.), monederomane [i bizantine (sec. II-VII d.Hr.).

● SSeeccoolluull XXIIVV - Un paraclis cu hramul „Buna Vestire“ seconsider` c` a fost ridicat \nc` din vremea lui VladislavI (Vlaicu 1364-1379) sau \ndat` dup` acesta.

● SSffâârr[[iittuull sseeccoolluulluuii XXIIVV - Construirea m`n`stirii; temeliileprimei biserici arat` c` era chiar ceva mai mare decât ceaconstruit` peste circa 100 de ani, \n acela[i loc, de NeagoeBasarab.

● 11440088 - Prima atestare documentar` a M`n`stirii Snagov,\ntr-un hrisov al domnitorului Mircea cel B`tran (1355-1418).

● ÎÎnncceeppuuttuull sseeccoolluulluuii XXVV - Biserica veche a fost ref`cut`(sau \n jurul ei s-au construit chilii [i zid de incint`) de c`treMircea cel Batrân (1386-1418), care \ntr-un hrisov original,\ns` nedatat, vorbe[te de „m`n`stirea domniei mele dela Snagov“ (nu \nseamn` c` el a fost \ntâiul ctitor),c`reia \i \nt`re[te dania unui sat acordat de c`tre frateles`u jupan Staico; \n preajma actualei biserici s-a g`situn mormânt cu un ducat emis de Mircea cel B`trân.

● 11442288--11442299 - M`n`stirea a primit danii [i \nt`riri dedanii de la Dan II, v`rul lui Vlad Dracul, tat`l lui Vlad ¥epe[.

● 11444411 - Danii de la Vlad Dracul [i la 1464 de la celde-al treilea fiu al acestuia, Radu cel Frumos.

● 11445533 - Vladislav I I r idic` bisericu]a cu hramulAdormirii Maicii Domnului, lâng` cea mare, fiind paraclis.Biserica va fi d`râmat`, ca [i bisericu]a cu hramul BunaVestire, \nainte de 1844.

● CCiirrccaa 11446600 - În timpul lui Vlad ¥epe[ (1448, 1456-1462 [i 1476) este considerat` cea mai bogat` [i important`m`n`stire din ¥ara Româneasc`; este probabil unul dintremotivele pentru care, la sfâr[itul sec. XVII, Letopise]ulcantacuzinesc \l consemneaz` pe Vlad ¥epe[ ca \ntemeietoral M`n`stirii Snagov astfel: „Vlad-Vod` ¥epe[, Acesta af`cut m`n`stirea de la Poenari [i a f`cut sfânta m`n`stirede la Snagov“.

1166

1199

postelnicului Cantacuzino.

● 11667755 - ßerban Cantacuzino este exilat la Snagov; ajunsdomn \n 1678, ßerban Cantacuzino \i trimite la Snagovpe cei care l-au exilat.

● 11669900 - Constantin Brâncoveanu, dup` respingereatrupelor imperiale austriece, a \nchis aici o serie de boierimunteni, \n frunte cu Vlaicu Arma[ul, care sus]inuser`gruparea imperial` a generalului austriac Donat Heissler.

● 11669966--11770044 - Antim Ivireanul, de origine georgian`, estestare] al m`n`stirii, mai târziu mitropolit al ¥`rii Române[ti.

● CCiirrccaa 11770000 - Este tip`rit` \ntâia carte cu litere latine, \nlimba român`, numit` „Orânduiala slujbei lui Constantin[i Elena“; se tip`resc c`r]i biserice[ti \n limbile greac`,slavon`, georgian` [i arab`, care au circulat pân` \n Grecia,Asia Mic` [i Egipt.

● CCiirrccaa 11770044 - M`n`stirea trece, la \nceputul epocii fanariote,\n mâna grecilor; fiind \nchinat` a[ez`mintelor de la munteleAthos, veniturile sale au fost trimise \n Grecia.

● 11770077 - O pisanie men]ioneaz` m`n`stirea ca aflâdu-se\n stare de degradare.

● 11883355 - Se \nfiin]eaz` o [coal` de reeducare pentrutineret.

● 11884400 - M`n`stirea este transformat` oficial \n \nchisoare;sunt \nchi[i aici Miti]` Filipescu [i ceilal]i membri ai Societ`]iisecrete ce promova ideile Revolu]iei franceze.

● 11884488 - 54 de revolu]ionari sunt \nchi[i la Snagov.

● 11884499 - Este exilat la Snagov, pentru 10 luni, ConstantinDimitrie Aricescu, tân`r revolu]ionar, autor al unui contra-imn la adresa puterii imperiale ruse, instaurat` la Bucure[tidup` Revolu]ia de la 1848.

● 11885533 - Podul plutitor, supra\nc`rcat cu de]inu]i \n lan]uri,s-a pr`bu[it \n ap`, prizonierii [i g`rzile lor g`sindu-[i astfelsfâr[itul, ceea ce a alimentat faima malefic` a locului.

● 11886644 - Dup` secularizarea averilor m`n`stire[ti, c`lug`riip`r`sesc m`n`stirea, o parte din chilii sunt d`râmate,iar biserica ajunge \n paragin`.

● 11990044 - Restaurarea m`n`stirii.

● 11994411 - Restaurare dup` cutremurul din 1940.

● 11996666--11998866 - Restaurare din ini]iativa patriarhului Justinian.

● 11999955 - Sunt demarate noi lucr`ri de restaurare.

● Biserica cu hramul „Intrarea \n biseric` a Maicii Domnului“este construit` din c`r`mid`, \n stil bizantin, atonit [i estebiserica ce se vede ast`zi \n mijlocul lacului Snagov.

● Ulterior, la biserica lui Neagoe s-a mai lucrat din poruncalui Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1558-1559), pictura interioar`, care \i prezint` pe ace[ti ultimictitori [i familiile lor datând din 1563.

● 33 aapprriilliiee 11553344 - Act domnesc al lui Vlad Vintil` de laSlatina acordat m`n`stirii, \n care afirma c` „am aflatdomnia mea, \n sfânta m`n`stire care este mai sus scris`,cartea marelui voievod Vlad cel B`trân, pe care l-aajuns moartea \n satul B`lteni [i iar`[i de asemeni [i cartealui Basarab voievod cel B`trân, pe care le-au adus \nainteadomniei mele“; acest text a stat la originea ipotezei(\mbr`]i[ate, printre al]ii, de Nicolae Iorga [i AlexandruOdobescu) c` Vlad ¥epe[ ar fi fost ucis \n apropiere deSnagov, la B`lteni de Ilfov, \n decembrie 1476, dup`decapitare corpul s`u fiind \nmormântat la Snagov dec`lug`rii m`n`stirii.

● 11555522--11556699 - Sunt condamna]i la moarte patru fii aipostelnicului Dragomir [i executa]i la Snagov (Udrea, la1552, din porunca lui Mircea Ciobanul, Barbusa,Cracea [i Radu stolnic din cea a lui Alexandru II Mircea(1568-1574 si 1574-1577).

● 11556633 - Dobromir cel Tân`r picteaz` biserica prin grijadomnitorului Petru cel Tân`r (1559-1568), fiul lui MirceaCiobanul [i al doamnei Chiajna; \n interiorul bisericii sedisting portretele lui Neagoe Basarab, cu fiul s`u Teodosie,[i ale lui Mircea Ciobanul cu familia.

● 11556699 - Jupâni]a Marga, so]ia postelnicului Dragomir,mama celor patru sacrifica]i la Snagov, se retrage laM`n`stire [i devine monahaia E(u)frosina; este \nmormantat`\n biseric`.

● 11558888 - Este ridicat` bisericu]a cu hramul „Buna Vestire“de mitropolitul Serafim.

● 11559944 - Stolnicul Dima este executat din ordinul lui MihaiViteazul (1593-1601).

● 11664433 - Matei Basarab (1632-1654) instaleaz` o tipografiela Snagov.

● 11666633,, 2200//3300 ddeecc.. - Postelnicul Constantin Cantacuzino\[i g`se[te sfâr[itul aici, ucis din porunca lui Grigore Ghica.

● 11666699 - M`n`stirea devine \nchisoare politic` pentruboieri; primul \ntemni]at este Stroe Leurdeanu, acuzatorul

1188

2211

lesquelles, à la fin du XVIIe siècle, Letopisetul cantacuzinesc(la Chronique de Cantacuzino) cite Vlad l’Empaleur commefondateur du Monastère de Sangov.● LLee 2288 ooccttoobbrree 11446644 - Un document de Vlad l’Empaleur

confirme la propriété attribuée par Radu le Beau auMonastère de Snagov.● EEnnvviirroonn 11447755 - Vlad l’Empaleur ordonne la construction

d’un rempart de défense, d’un pont, d’une prison pour lestraîtres et les brigands et d’un tunnel sous le lac de Snagov.● 11447766 - Pendant un combat mené contre les Turcs, près

de Bucarest, Vlad l’Empaleur est tué.● 11448866 - Dans le XVIIIe Conte sur Dracula, rédigé en slavon

et traduit en russe, on dit que, le moment où l’armée achassé les Turcs, „Dracula, n’en pouvant plus de joie, estmonté sur une colline pour voir comment les Turcssont égorgés et s’est éloigné de son armée et a été tuépar ses ennemis. La tête du prince a été envoyée àIstanbul, et on dit que son corps a été enterré àSnagov.● 11551122 - La première église a été refaite par Neagoe

Basarab (1512-1521) sur le site de la constructioninitiale très probablement, au début, dès les premiersquatre mois de son règne; dans cette seconde église ila fait enterrer celui qui passe pour son père, ParvuCraiovescu, décédé le 3 juin 1512. L’église en briques, en style byzantin athonite, setrouve aujourd’hui au milieu du lac de Snagov.Ultérieurement, à l’église de Neagoe on a travaillé parordre de Mircea le Berger (1545-1552; 1553-1554;1558-1559); la peinture intérieure, représentant ces derniersfondateurs et leurs familles, date de 1563.● LLee 33 aavvrriill 11553344 - Dans un document de Vlad Vintila

de Slatina concernant le monastère, on dit que leprince Vlad le Vieux a été tué dans le village de Balteni;ce texte se trouve à l’origine de l’hypothèse, partagéeparmi d’autres par les historiens Nicolae Iorga et AlexandruOdobescu, que Vlad l’Empaleur aurait été tué près deSnagov, à Balteni, en Ilfov, en décembre 1476, après ledécapitation son corps étant enterré à Snagov par lesmoines du monastère.● 11555522--11556699 - Sont condamnés à mort et exécutés à

Snagov quatre fils de Dragomir Postelnicul (Udrea, en

CChhrroonnoollooggiiee dduu MMoonnaassttèèrree ddee SSnnaaggoovv

● Les fouilles archéologiques faites par Dinu V. Rosetti

en 1932-1933 dans l’île du lac de Snagov, près de lalocalité de Silistea Snagovului, ont relevé des outils et desvases de l’époque du bronze et du fer (VIII-V av. J.C.), une

nécropole dace (Ier siècle av. J. C.), des monnaies romaneset byzantines (II-VII siècles après J. C.).

● LLee XXIIVVee ssiièèccllee - Pendant le règne de Vladislav Ier (Vlaicu

1364-1379) ou immédiatement après on a construit unoratoire ayant comme fête patronale l’Annonciation.

● AA llaa ffiinn dduu XXIIVVee ssiièèccllee - On construit le monastère; les

fondements de la première église montrent qu’elle étaitun peu plus grande que celle bâtie après environ centans sur le même site par Neagoe Basarab.

● 11440088 - La première attestation documentaire du Monastère

de Snagov dans un document du prince Mircea leVieux (1355-1418).● DDéébbuutt dduu XXVVee ssiièèccllee - L’église ancienne a été refaite (ou

autour d’elle ont été construites des cellules et un rempartd’enceinte) par Mircea le Vieux (1386-1418), qui, dansun document original mais non daté, parle de „notremonastère de Snagov“ (ce que ne signifie pas qu’il a étéson fondateur), auquel il confirme la donation d’un villagedonné par son frère, messire Staico; près de l’église actuelleon a trouvé, dans un tombeau, une monnaie d’or battuepar Mircea le Vieux.● 11442288--11442299 - Le monastère a reÇu des donations de Dan

II, cousin de Vlad Dracul, père de Vlad l’Empaleur. ●11444411 - Des donations de Vlad Dracul et, en 1464, de

son troisième fils, Radu le Beau.●11445533 - Vladislav II construit une petite église, ayant

comme fête patronale l’Assomption, près de la grandeéglise, comme oratoire. L’église sera détruite, commecelle ayant comme patron l’Annonciation, avant 1844.●EEnnvviirroonn 11446600 - Sous le règne de Vlad l’Empaleur

(1448, 1456-1462 et 1476), le Monastère de Snagov estconsidéré comme le plus riche et le plus important deValachie; c’est probablement l’une des raisons pour

2200

2233

soumis aux établissements du Mont Athos, ses revenuesont été envoyées en Grèce.● 11770077 - Une inscription votive mentionne le monastère

comme étant en dégradation.● 11883355 - On fonde une école pour la rééducation des

jeunes.● 11884400 - Le monastère est transformé officiellement en

prison; y sont emprisonnés Mitita Filipescu et les autresmembres de la Société secrète promouvant les idées dela Révolution franÇaise.● 11884488 - révolutionnaires sont emprisonnés à Snagov.

● 11884499 - Est exilé à Snagov, pour 10 mois, Constantin

Dimitrie Aricescu, jeune révolutionnaire, auteur d’un contre-hymne à l’adresse de la puissance impériale russe, instauréeà Bucarest après la Révolution de 1848.● 11885533 - Le pont flotteur, surchargé des prisonniers en

chaines, s’est effondré dans l’eau; les prisonniers et leursgardes se sont noyés, un fait qui a renforcé le renommaléfique du lieu.● 11886644 - Après la sécularisation des richesses du monastère,

les moines le quittent, une partie des cellules sont détruiteset l’église commence à se délabrer.● 11990044 - Restauration du monastère.

● 11994411 - Restauration après le tremblement de terre de

1940.● 11996666--11998866 - Restauration à l’initiative du patriarche

Justinian.● 11999955 - Début des nouveaux travaux de restauration.

1552, par ordre de Mircea le Berger, Barbusa, Craceaet Radu Stolnicul par ordre d’Alexandru II Mircea (1568-1574 si 1574-1577).● 11556633 - Dobromir le Jeune peinte l’église grâce au prince

Petru le Jeune (1559-1568), fils de Mircea le Berger etde la princesse Chiajna; à l’intérieur de l’église on voitles portraits de Neagoe Basarab, avec son fils Teodosie,et de Mircea le Berger avec sa famille.● 11556699 - Marga, l’épouse de Dragomir Postelnicu, la mère

des quatre jeunes sacrifiés à Snagov, se retire au monastèreet devient la religieuse E(u)frosina; elle est enterréedans l’église.● 11558888 - Le Métropolite Serafim fait bâtir la petite église

ayant comme fête patronale l’Annonciation.● 11559944 - Dima Stolnicul est exécuté par ordre de Mihai

Viteazul (Michel le Brave) (1593-1601).● 11664433 - Matei Basarab (1632-1654) installe une imprimerie

à Snagov.● LLee 2200//3300 ddéécceemmbbrree 11666633 - Constantin Cantacuzino

Postelnicul est tué ici par ordre de Grigore Ghica.● 11666699 - Le monastère devient prison politique pour les

boyards; le premier emprisonné est Stroe Leurdeanu,l’accusateur de Cantacuzino Postelnicul.● 11667755 - Serban Cantacuzino est exilé à Snagov; de-

venu prince régnant en 1678, Serban Cantacuzino faitemprisonner à Snagov à ceux qui l’ont exilé.● 11669900 - Constantin Brancoveanu, après avoir repoussées

les troupes impériales autrichiennes, y emprisonne plusieursboyards de Valachie, en tête avec Vlaicu Armasul, quiavait soutenu le groupe impérial du général autrichienDonat Heissler.● 11669966--11770044 - Antim Ivireanul, d’origine géorgienne, devient

le supérieur du monastère et plus tard le métropolite deValachie.● EEnnvviirroonn 11770000 - On imprime le premier livre à lettres

latines, en roumain, nommé „Oranduiala slujbei lui Constantinsi Elena“ (Développement du service religieux de Constantinet Hélène); on imprime des livres religieux en grec, slavonet arabe, qui ont été diffusés en Grèce, Asie et Egypte.● EEnnvviirroonn 11770044 - Le monastère passe, au début de

l ’époque phanariote, aux mains des Grecs; étant

2222

2255

at the end of the 17th century, described Vlad the Impaleras founder of Snagov Monastery: „ King Vlad the Impaler,who built the monastery in Poenari and erected theholy monastery of Snagov“. ● TThhee 2288tthh ooff OOccttoobbeerr,, 11446644 - Vlad the Impaler issued adocument reinforcing the property that Radu the Handsomehad bequested on Snagov Monastery.● AApprrooxx.. 11447755 - Vlad the Impaler ordered that a defencewall, a bridge, a prison for traitors and thieves and a tunnelunder Snagov Lake should be built.● 11447766 - Vlad the Impaler was killed in a battle againstthe Turks, fought in the neighborhood of Bucharest.● 11448866 -- The 18th telling on Dracula, written in old Slavonicand later on translated in Russian, recounted about themoment when the army of Vlad the Impaler had driven theTurks away: „Dracula was so merry that he climbed a hillto see the soldiers chop the Turks and he thus took distancefrom his soldiers“, which is why his foes managed to killhim. The voivode’s head was sent to Istanbul and his bodyis said to have been interred in Snagov.● 11551122 - Neagoe Basarab (1512-1521) ordered that thefirst church should be demolished and rebuilt from thevery foundations. It probably took place in the first monthsof his reign. Later on in this second church there wasburied the man who was thought to be his father, the HighSteward Parvu Craiovescu, deceased on the 3rd of June,1512.● The church „The Blessed Virgin Entering the Church“was made up of brick in the Byzantine Athonite style. Itis the church that can be seen in the middle of Snagovisland nowadays.● More works were presently done on Neagoe’s churchat the request of Mircea the Shepherd (1545-1552;1553-1554; 1558-1559); the paintings depicting the lattertwo founders and their families date back to 1563.● TThhee 33rrdd ooff AApprrii ll,, 11553344 - Vlad Vintil` of Slatinaprovided the monastery with a kingly document stating:„In the holy monastery written above My Greatnesshath found the book of the great voivode Vlad the Old,whom death fetched to the village of Baltieni and also thebook of Basarab Voievode the Old, both brought to MyGreatness“; this text is the origin of the hypothesis (shared,

TThhee CChhrroonnoollooggyy ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy

● Dinu Rosetti’s archeological digs in 1932-1933 on theisland sheltered by Snagov Lake, close to the localitycalled Silistea Snagovului, uncovered tools and vasesdating back to the Bronze Age and the Iron Age (betweenthe 8th and 5th century BC), a Dacian cemetery (1st centuryBC) and Roman and Byzantine coins (dated back betweenthe 2nd and the 7th century AC).● TThhee 1144tthh cceennttuurryy - The Annunciation chapel isthought to have been built during the reign of Vladislav I(1364-1379) or right afterwards.● TThhee eenndd ooff tthhee 1144tthh cceennttuurryy - The monastery was built;the foundations of the first church show it was even biggerthan the one erected about 100 years later on the samelocation by Neagoe Basarab.● 11440088 - The first attestation of Snagov Monastery in amuniment of ruler Mircea the Old (1355-1418).● TThhee bbeeggiinnnniinngg ooff tthhee 1155tthh cceennttuurryy - The old church wasrebuilt (or they built cells and a wall around it) at the requestof Mircea the Old (1386-1418). In an authentic, but undatedmuniment, the latter ruler mentioned „my reign’s monasteryin Snagov“ (it doesn’t mean he was the founder). Heincreased the donation from the peasants living in a villagehe had got as a gift from his brother, Boyar Staico; a tombwith a ducat issued by Mircea the Old was found rightby the present church.● 11442288--11442299 - The Monastery was the beneficiary ofdonations from Dan II, cousin of Vlad the Devil, fatherof Vlad the Impaler.● 11444411 - Donations from Vlad the Devil and in 1464also from his third son, Radu the Handsome.● 11445533 - Vladislav II ordered the erection of the smallchurch under the symbol of the Assumption of the Virgin,to serve as chapel next to the big church. But the latterwas demolished, just like the small church of TheAnnunciation, in 1844.● AApprrooxx.. 11446600 - Under the reign of Vlad the Impaler (1448,1456-1462 and1476) it was thought to be the richestand most important monastery in Wallachia; it was probablyone of the reasons why the Cantacuzino Chronicle, written

2244

2277

abbot of the monastery and later on the Metropolitan

Bishop of Wallachia.● AApprrooxx.. 11770000 - There was printed the first book in Romanianin Latin letters, called „The Assessment of the Constantineand Helena Service“; there were printed Church books inGreek, Slavonic and Arabian and they traveled to Greece,Minor Asia and Egypt.● AApprrooxx.. 11770044 - The Greeks started to reign over themonastery at the beginning of the Phanariot Era; as itbecame a subject of the establishments on Mount Athos,the monastery’s income would be sent to Greece.● 11770077 - One inscription mentioned that the monasterywas degrading.● 11883355 - A youth rehabilitation school was established● 11884400 - The monastery was turned into a prison officially;Miti]` Filipescu together with the other members of thesecret society promoting the French Revolution ideaswere imprisoned here.● 11884488 -- 5544 - revolutionaries were imprisoned in Snagov● 11884499 - The young revolutionary Constantin DimitrieAricescu was exiled to Snagov. He was the author of acounter hymn dedicated to the Russian imperialofficials in Bucharest, who had got power after the1848 Revolution.● 11885533 - The floating bridge overloaded with detaineesin chains sank and this is how both prisoners and guardiansdied; the episode is one source of the malefic fear ofthe location.● 11886644 - After the secularization of the monastery’sproperties, the monks left, some of the cells were demolishedand the church went to ruin.● 11994411 - Restoration followed after the earthquake in1940.● 11996666--11998866 - Restoration occurred while Patriarch Justinianwas in power.● 11999955 - More restoration operations started.

among others, by historians Nicolae Iorga and AlexandruOdobescu) that Vlad the Impaler had been killed in Baltenide Ilfov, a village close to Snagov, in December 1476 andthat after the beheading the monks in the monasteryinterred his corpse in Snagov.

● 11555522--11556699 - Four sons of seneschal Dragomir were

sentenced to death and executed in Snagov (Udrea

was put to death in 1552 as Mircea the Shepherd ordered

and the other three sons, Barbusa, Cracea and Radu

the Village Chief, were executed to obey the wish of

Alexander II Mircea (1568-1574 and 1574-1577).

● 11556633 - Dobromir the Young painted the church due to

the desire of Petru the Young (1559-1568), son of

Mircea the Shepherd and Lady Chiajna; on the inner walls

of the church there can be seen the portraits of Neagoe

Basarab and his son Teodosie, as well as of Mircea the

Shepherd and his family.

● 11556699 - Titled lady Marga, wife of seneschal Dragomir

and mother of the four sons put to death in Snagov,

secluded herself in monastery and became nun E(u)phrosina;

she was buried in the church later on.

● 11558888 - Metropolitan Bishop Seraphim ordered the building

of The Annunciation small church.

● 11559944 - Mihai the Brave (1593-1601) ordered that Dima

the High Steward should be killed.

● 11664433 - Matei Basarab (1632-1654) arranged a printing

establishment in Snagov.

● DDeecceemmbbeerr 2200--3300,, 11666633 - Seneschal Constantin Cantacuzino

was put to death at the request of Grigore Ghica.

● 11666699 - The monastery turned into a political prison for

boyars; Stroe Leurdeanu, the accuser of seneschal

Cantacuziono, was the first to be imprisoned.

● 11667755 - ßerban Cantacuzino was exiled in Snagov; in

1678, he became a ruler and sent those who had

exiled him to Snagov.

● 11669900 - After dismissing the imperial Austrian troops,

Constantin Brâncoveanu, imprisoned some boyars from

Muntenia, Vlaicu Armasu the most important of them,

who had supported the imperial group of Austrian general

Donat Heissler.

● 11669966--11770044 - Georgian-origin Antim Ivireanul became

2266

2299

Jahrhunderts, erwähnt die Cantacuzino-Chronik Vlad ¥epe[

als Gründer des Klosters Snagov: „Vlad-Wojewod ¥epe[ -

dieser hat das Kloster aus Poenari und das heilige Kloster

aus Snagov errichtet“.

● 2288.. OOkkttoobbeerr 11446644 - „Gründung“ (Urkunde) von Vlad

¥epe[ zur Erweiterung des von Radu dem Schönen geschenkten

Besitztums des Klosters Snagov.

● UUnnggeeffäähhrr 11447755 - Vlad ¥epe[ verfügt die Errichtung einer

Verteidigungsmauer, einer Brücke, eines Kerkers für

Landesverräter und Räuber und eines Zufluchtstunnels unter

dem Wasser des Snagov-Sees.

● 11447766 - Vlad ¥epe[ ist getötet während eines Kampfes

mit den Türken, in der Nähe von Bukarest.

● 11448866 - In der 18. Erzählung über Dracula, in slawonischer

Sprache verfasst und danach ins Russische übersetzt, wird

erzählt dass, als das Heer von ¥epe[ die Türken vertrieb,

-bestieg Dracula vor Freude einen Hügel damit er sehen

könne wie die Türken geschlachtet sind und zu viel von

seinem Heer entfernteì und so konnte er von seinen Feinden

getötet werden. Der Kopf des Fürsten wurde nach Istanbul

geschickt und die Leiche glaubt man in Snagov begraben

zu sein.

● 11551122 - Die erste Kirche ist niedergerissen und von Grund

auf von Neagoe Basarab (1512-1521) wiederaufgebaut auf

dem Ort der ersten Errichtung, in einer ersten Phase

wahrscheinlich sogar in den ersten vier Monaten seiner

Herrschaft; danach hat er in dieser zweiten Kirche denjenigen

begraben, der als sein Vater galt, den groflen Statthalter Pârvu

Craiovescu, gestorben am 3. Juni 1512.

● Die Kirche mir der Kirchweih - „Eintritt Mariä in den

Tempel“ wird aus Ziegel, im byzantinischen athonitischen

Stil errichtet und dies ist die Kirche die auch heute inmitten

des Snagov-Sees zu sehen ist.

Später, an der Kirche von Neagoe Basarab wurde am Befehl

von Mircea Ciobanul (dem Hirten) noch gearbeitet (1545-

1552; 1553-1554; 1558-1559); die Innenmalerei, die aus 1563

stammt, stellt diese letzten Stifter und ihre Familien dar.

● 33.. AApprriill 11553344 - Fürstliche Urkunde des Fürsten Vlad Vintil`

aus Slatina für das Kloster, wo es angegeben ist: „üin dem

oben genannten heiligen Kloster hat Meine Hoheit das Buch

des grossen Wojewoden Vlad des Alten, der im Dorfe B`lteni

seinen Tod gefunden hat, erfahren, sowie das Buch des

CChhrroonnoollooggiiee ddeess KKlloosstteerrss SSnnaaggoovv

● Die archeologischen Ausgrabungen unter der Führung

von Dinu V. Rosetti, in Jahren 1932-1933 auf der Insel inmitten

des Snagov-Sees, in der Nähe der Ortschaft Sili[tea Snagovului,

haben mehrere Werkzeuge und Gefäfle aus der Bronze- und

Eisenzeit (8.-5. Jh. v. Chr.), eine dakische Nekropole (1. Jh.

v. Chr.), römische und byzantinische Münzen (2.-7. Jh. n.

Chr.) ans Licht gebracht.

● 1144.. JJaahhrrhhuunnddeerrtt - es wurde eine Kapelle mit der Kirchweih

„Mariä Verkündigung“ eingerichtet angeblich unter der Herrschaft

von Vladislav I. (Vlaicu 1364-1379) oder gleich danach.

● EEnnddee ddeess 1144.. JJaahhrrhhuunnddeerrttss - Errichtung des Klosters; der

Untergrund der ersten Kirche beweist dass sie noch grösser

als diejenige war, die nach ungefähr 100 Jahren, am

selben Ort, von Neagoe Basarab errichtet wurde.

● 11440088 - erster Urkundenbeweis des Klosters Snagov, in

einer Urkunde des Fürsten Mircea des Alten (1355-1418).

● AAnnffaanngg ddeess 1155.. JJaahhrrhhuunnddeerrttss - Die alte Kirche wurde durch

Mircea den Alten (1386-1418) umgebaut (um die Kirche herum

wurden Mönchzellen und eine umgebende Mauer gebaut),

der, in einer echten undatierten Urkunde, vom „Kloster meiner

Herrschaft aus Snagov“ redete (das bedeutet aber nicht dass

er der erste Stifter war); gleichzeitig erhöht er die Schenkung

eines von seinem Bruder, Bojar Staico, geschenkten Dorfes;

in der Nähe der gegenwärtigen Kirche wurde ein Grab mit

einem vom Mircea dem Alten in Umlauf gesetzten Dukaten.

● 11442288--11442299 - Das Kloster erhält Schenkungen und Erhöhungen

der Schenkungen von Dan II., dem Vetter von Vlad Dracul

(Vater von Vlad ¥epe[).

● 11444411 - Schenkungen von Vlad Dracul und, im 1464,

vom dritten Sohn dessen, Radu dem Schönen.

● 11445533 - Vladislav II. errichtet neben der grossen Kirche eine

kleinere Kirche mit der Einweihung „Mariä Himmelfahrt“,

die als Kapelle diente. Vor 1844, sowohl diese Kapelle, als

auch die grosse Kirche mit der Kirchweih „Mariä Verkündigung“

wurden niedergerissen.

● UUmm 11446600 - Unter den Herrschaften von Vlad ¥epe[

(1448, 1456-1462 und 1476), wird das Kloster Snagov zu

dem reichsten und wichtigsten Kloster der Walachei; das ist

wahrscheinlich einer der Gründe wofür, am Ende des 17.

2288

3311

Heissler unterstützt hatten.

● 11669966--11770044 - Antim Ivireanul, georgischer Herkunft, wird

zum Abt des Klosters und später zum Erzbischof von Muntenia;

● UUmm 11770000 - Das erste Buch mit lateinischen Buchstaben,

in rumänischer Sprache, unter dem Titel „Die Ordnung des

Gottesdienstes von Konstantin und Helena“ wird hier gedruckt;

es werden auch viele andere Kirchenbücher in griechischer,

slawonischer und arabischer Sprache gedruckt, die bis zu

Griechenland, Kleinasien und Ägypten ankommen.

● UUnnggeeffäähhrr 11770044 - Am Anfang der phanariotischen

Periode geriet das Kloster in die Hände der Griechen; da das

Kloster an die Stätten aus Athos gewidmet ist, wurden alle

ihre Einkünfte nach Griechenland gesendet.

● 11770077 - Laut einer Inschrift befindet sich das Kloster in einem

Degradierungszustand.

● 11883355 - Gründung einer Umerziehungsschule für Jugendliche.

● 11884400 - Das Kloster wird offiziell im Gefängnis umgesetzt;

Miti]` Filipescu und die anderen Mitglieder der Geheim-

gesellschaft, die die Ideen der Französischen Revolution

beförderte, wurden hier eingekerkert.

● 11884488 -- 54 Revolutionäre sind im Snagov gefangen.

● 11884499 - Der junge Revolutionär Constantin Dimitrie Aricescu

wird im Snagov für 10 Monate verbannt; er war der Verfasser

einer Hymne gegen die russische kaiserliche Herrschaft, die

nach der Revolution von 1848 die Macht in Bukarest zugepackt

hatten.

● 11885533 - Wegen des Übergewichts der Häftlinge in Ketten,

versank das Schwimmdock, und die Häftlinge und ihre

Wächter haben ihren Tod im See gefunden, was zum bösartigen

Ruf des Ortes beitrug.

● 11886644 - Nach der Säkularisation des Eigentums der Klöster,

verlassen die Mönche das Kloster, Teil der Mönchzellen

werden niedergerissen und die Kirche gerät in Verlassenheit.

● 11990044 - Restaurierung des Klosters.

● 11994411 - Restaurierung nach dem Erdbeben aus 1940.

● 11996666--11998866 - Restaurierung während des Patriarchen

Justinian.

● 11999955 - Anfang neuer Restaurierungsarbeiten.

Wojewoden Basarab des Alten, die vor meiner Herrschaft

gebracht wurden“; dieser Text begründet die Hypothese (die,

unter anderen, auch von Nicolae Iorga und Alexandru Odobescu

geteilt wurde) dass Vlad ¥epe[ in der Nähe von Snagov, bei

B`lteni - Ilfov, im Dezember 1476 getötet wurde und dass,

nach der Enthauptung, seine Leiche von den Mönchen

des Klosters am Snagov begraben wurde.

● 11555522--11556699 - Vier Söhne des Seneschals Dragomir sind

zum Tode verurteilt und am Snagov hingerichtet: Udrea,

im 1552, am Befehl von Mircea Ciobanul, Barbusa, Cracea

und Radu, am Befehl von Alexandru II Mircea (1568-1574

und 1574-1577).

● 11556633 - Dobromir der Junge malt die Kirche auf Antrage des

Fürsten Petru des Jungen (1559-1568), Sohn von Mircea

Ciobanul und Frau Chiajna; im Innen der Kirche zeichnen

sich die Portraits von Neagoe Basarab, mit seinem Sohn

Teodosie, und diejenigen von Mircea Ciobanul mit seiner

Familie, aus.

● 11556699 - Frau Marga, Gattin von Seneschal Dragomir und

Mutter der vier am Snagov hingerichteten Jungen, zieht

sich am Kloster zurück und nimmt den Namen Nonne E(u)frosina;

sie ist in der Kirche begraben.

● 11558888 - Der Erzbischof Serafim lässt die kleine Kirche mit

der Kirchweih „Mariä Verkündigung“ errichten.

● 11559944 - Der Fürst Mihai der Brave (1593-1601) verfügt die

Hinrichtung des Hofmeisters Dima.

● 11664433 - Matei Basarab (1632-1654) gründet eine Druckerei

am Snagov.

● 11666633,, 2200..//3300.. DDeezzeemmbbeerr - Der Seneschal Constantin

Cantacuzino stirbt hier, getötet am Befehl des Fürsten

Grigore Ghica.

● 11666699 - Das Kloster wird zu einem politischen Kerker für

Bojaren; als erster wird Stroe Leurdeanu eingesperrt, der

Ankläger des Seneschals Cantacuzino.

● 11667755 - ßerban Cantacuzino wird am Snagov verbannt;

als er 1678 zu Fürst wird, schickt er nach Snagov diejenigen,

die ihn verbannt haben.

● 11669900 - Nach dem Abwehren der österreichischen kaiserlichen

Armeen, sperrt Constantin Brâncoveanu hier mehrere Bojaren

aus Muntenien, unter Führung von Vlaicu Arma[ul, der die

kaiserliche Gruppe des österreichischen Generals Donat

3300

3322 3333

CCOOMMIISSIIAA MMOONNUUMMEENNTTEELLOORR

IISSTTOORRIICCEE

CCÂÂTTEEVVAA IINNDDIICCAA¥¥IIIIAASSUUPPRRAA MMååNNååSSTTIIRRIIII

SSNNAAGGOOVVUULLde

N. IORGA***

VåLENII-DE-MUNTEA[ez`mântul tipografic„Datina Româneasc`“

1926

3355

îndoial` [i lucrurile cele mai originale ale me[te[uguluicl`dirii la Români. Piatra de pomenire a întemeietoruluia c`zut, s-a distrus, dac` nu va fi zidit` undeva în înc`rc`turilerepara]iilor de mai târziu1. Cronica ]`rii scrie îns` a[a :„Vlad-Vod` ¥epe[, acesta a f`cut cetatea dela Poenari[i a f`cut sfânta m`n`stire dela Snagov.“ ¥epe[ a pututfi ctitor aici ca [i Matei Basarab la C`ld`ru[ani, ducândmai departe ceea ce altul începuse; c`ci m`n`stirea cap`t`daruri înc` dela înainta[ul s`u Dan, fiul lui Mircea. Ziditorulcel vechiu pare a fi un boier Vintil`, înc` supt Mircea. Loculera bun [i pentru ap`rare, când se ridicau podurile [in`v`litorii f`r` luntri, dup` fuga pescarilor m`n`stirii, seg`seau înaintea zidurilor înalte [i groase pe piatrac`rora se linciuriau apele line cu funduri adânci [i mâloase.Poate c` aici s-au ad`postit boieroaicele [i copiii cândSultanul Mohammed al II-lea însu[i a venit s` vad` ceviteji cresc pe acest p`mânt s`lbatec. Dac` ¥epe[ astat aici, [i sângele a trebuit s` curg`, sângele care erapentru sufletul acesta tiran ca un vechiu vin ce înc`lze[teinima [i iute[te mersul gândurilor. Blândul Neagoe apref`cut-o apoi, [i de aceea nu numai chipul s`u cu copilulTeodosie al`turi, dar [i marile scene care pe zidulvechii intr`ri înf`ti[eaz` pe Maica Domnului în dou`ipostase, oper` de toat` frumuse]a, cu figuri mari, gesturinobile [i m`iastr` grupare; probabil [i chipurile sfin]ilorosta[i din strane [i, sus în bol]i, cele dou` scene sacre;ceva din pictura catapitesmei de zid e poate tot de atunci.A[ezat` lâng` Bucure[ti, m`n`stirea a primit îns`, dincând în când, trupuri de boieri mari, fiind socotit` ca unloc de îngropare al decapita]ilor politici. În zilele cumplituluiMircea-Vod` Ciobanul se umplu spa]iul dintre sprintenelecoloane rotunde ale pridvorului, ad`ugându-se icoanaDomnului, a Doamnei Chiajna, a copiilor lor, precum lalocul obi[nuit al ctitorilor ]`ranul se substituise, dup`cât se pare, Doamnei lui Neagoe. ßi acum, pe lâng` boieriimor]i de moarte bun` supt cucernicul Voevod, se a[ternur`p`mântului jertfele nemiloaselor r`zbun`ri domne[ti. Astfelse odihnir` aici pe rând, cu ajutorul c`l`ilor lui Mircea

, de N Iorga

CCââtteevvaa iinnddiiccaa]]iiii aassuupprraa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovvuull,, de N. Iorga

ederea se deschide asupra

unui lac, pe care p`duri

vechi îl m`rginesc de o

parte. Apele de o]el alb`striu

se înfioar de vânt, prelungind

malul buruienos al unui

ostrov rotund. Din el se

ridic`, printre c`r`mizi [i

pietre risipite de mâna vremii

ce se joac în voie cu cl dirile

trec`toare ale oamenilor,

un turn puternic, pe care

anii l-au scrijelat adânc

cu dungi de ruin`. Dintre

acelea[i d`râm`turi se

ive[te armonioas` [i clar`

o biseric`. E mic`, precum sunt mici toate cl`dirile

sfinte ale vechimii noastre, menit` s` strâng` la un loc pe

credincio[ii unui sat sau ai unei singure mahalale pu]in

locuite. Aceasta a fost biseric` de m`n`stire, [i

c`lug`rii vor fi înc`put numai bine în cuprinsul ei întunecat,

care miroase acum a muced [i mort, a ]`rân` [i a mormânt.

La început forma era o cruce al c`rui mâner îl alc`tuia

un pridvor cu stâlpi rotunzi; un turn str`juia de-asupra

pridvorului, altul se ridica înaintea punctului unde se umfl`

în dreapta [i în stânga absidele c`ptu[ite cu strane; dou`

mai m`runte, care se v`d în fresca închin`rii, se sprijineau

pe absida altarului. Podoaba o f`ceau dou` rânduri de

ocni]e: cele de jos, lunguie]e, întregi, cele de sus în

arce; în turn, ele mergeau de sus pân` jos, coprinzând în

boltirea lor ferestruicele înguste, ca ni[te mari sprincene

încondeiate deasupra unor ochi m`run]ei.

Cine a fost ctitorul nu se poate spune, dar desigur c`el a fost un om din veacul al XV-lea, care în ¥ara Româ-neasc`, de altfel ca [i în Moldova, a dat operele de arhitectur`religioase cele mai frumoase în spa]iul cel mai mic, [i f`r`

3344

V1 Piatra cuprins` în lespezi, în fa]a altarului, de la Mitropolitul Serafim,din ultimii ani ai secolului al XVl-lea, vine de la una din celelalte dou`biserici.

3377

înv`]at [i de bun, c`-i sap` Domnia. Doroban]ii venir`

noaptea de-l ridicar` din a[ternut, într-o Sâmb`t` spre

Duminec`. Un r`dvan duse pe prins între arme la Snagov,

unde luntrea m`n`stirii îl primi pentru a-l trece spre moarte.

Mo[neagul ascult` a doua zi liturghia c`zut în genunchi

ca unul ce [tia pe ce drum se afl` [i ce aproape îi este

sosirea. El î[i m`rturisi p`catele [i primi împ`rt`[ania

înaintea altarului care e p`tat ast`zi de praful d`râm`turilor.

Acolo unde ast`zi florile galbene bogate în raze se bucur`

de fericirea prim`verii calde, se ridicau zidurile în care

c`lug`rii î[i aveau chiliile, iar oaspe]ii, od`i de primire

de care-[i aduceau aminte cu recuno[tin]`. Ele închideau

o curte pietruit` în care se aflau cele dou` bisericu]e ale

Bunei-Vestiri [i Adormirii Maicii Domnului, precum [i

trapez`ria. Când se f`cu sear`, în apropierea cinei, la care

el nu mai era s` ia parte, Marele Postelnic fu sugrumat de

un „stâlp, la 20 Decembrie 1662; [treangul se strânse [i

albul cap c`zu pe piept, pe când clopotele din turnuri

sunau rug`ciunile mor]ilor“.

Sicriul fu a[ezat în biseric` supt lespezile c`reia seodihniau jertfele Domnilor celor vechi, tr`d`torii din altetimpuri [i cei ce muriser` de jalea mor]ii lor. O fat` deDomn, Ilinca, so]ia b`trân` a b`trânului Postelnic, [i to]ifiii ei, [ase la num`r, c`p`tar` voia s`-[i ia mortul. În acestloc au stat ei câte[i [ase, lâng` tat`l culcat pe pernasomnului f`r` tulburare [i lâng` maica plecat` în genunche.Îi vezi, pare-c`, stând pe lespezi, de-asupra oaselor f`r`capete: Dr`ghici, menit mor]ii de cium`, ßerban, care eras` fie Domn [i s` moar` tân`r, cu b`nuieli de otr`vire,Constantin, care era s` fie [i el sugrumat la cele [apteTurnuri din Constantinopol, Mihai, al c`rui cap u[uratecva c`dea în Adrianopol de aceia[i urgie turceasc`,Matei [i Iordachi, cari fur` cule[i, înc` în floare, de o moartebun`, care zâmbe[te tinerilor ca o iubit`. ßi luntri sestrecoar` acum pe lac, ducând spre malul de sus, c`trePloie[ti, c`tre m`n`stirea M`rgineni, sicriul acoperit custofe scumpe [i alaiul de îngropare. Câte nu se schimb`înaintea zidurilor neîn]eleg`toare! Înc` treizeci de ani [iSnagovul cernit de atâtea amintiri e acum un roiu deharnice albine. Un str`in a venit de departe, de foartedeparte, unde stânci spintec` p`mântul [i se azvârl izvoaredespletite, cu ]`nd`ri de piatr` în apa lor nebun`, unde

Ciobanul [i lui Alexandru, urma[ul acestuia, to]i fiii luiDragomir Postelnicul [i ai so]iei lui, Marga. Dup` ucidereacelui d’intâi mama, cuprins` de durere, p`r`si pl`cerilezadarnice ale lumii [i îmbr`c` ve[nicul doliu al c`lug`riei,numindu-se de-acum înainte monahia Eufrosina. Ea seîngriji ca fiecare dintre copiii ei iubi]i s` fie acoperit,dup` datin`, cu o piatr` frumos s`pat` în care i se pomeneaf`r` niciun fel de plângere chipul mor]ii. Apoi cândva -c`ci pe groapa ei n-a l`sat s` i se însemne clipa plec`riic`tre ai s`i pe cari-i doria de mult -, b`trâna c`lug`ri]` murizâmbind, c`ci i se va fi p`rut c` z`re[te prin negurilesfâr[itului omenesc str`lucirea întâlnirii voioase cu fiiicosi]i în tinere]ea lor plin` de îndr`zneal`. Ea se culc`la picioarele celor patru mor]i tineri ca o slug` care e gatas` se de[tepte [i s` ajute pe acel ce sufere, [i lespedeaei sub]ire, îngust`, pomene[te numai c` acolo se odihne[teîn sfâr[it o „mam` plin` de durere pân` la moarte“, o mam`ai c`rei patru fii au fost t`ia]i, [i o c`lug`ri]`1. Câteva ziledup` uciderea turcilor din Bucure[ti, Mihai Viteazul îmbog`]i[i el cu un trup desc`p`]ânat gropni]a Snagovului. Oameniidomne[ti aduser` la m`n`stire r`m`[i]ele sângerateale lui Dima, fost Stolnic supt ßtefan-Vod` Surdul [i tr`d`torfa]` de Domnul cel nou.

Apoi lini[te se f`cu în ]ar`, [i m`n`stirea nu mai

primi astfel de daruri domne[ti. Ea îmb`trânise pu]in, din

timpurile Iui Mircea pân` în acelea ale lui Matei Basarab,

care-i d`du o rival` în C`ld`ru[ani, ce fusese pân` atunci

numai un schit în mijlocul [esului. Cl`direa tragic` a lui

¥epe[ [i a lui Mircea Ciobanul, mândra m`n`stire domneasc ,

pentru care se culesese dijma pe atâtea mo[ii [i se

puseser` de o parte banii v`mii de la Prahova [i v`mii

din Br`ila, v`zu trecând aiurea norocul ocrotirii [i al daniilor.

Veni îns` o zi când Snagovul, care primise pe mor]ii

ce c`zuser` aiurea de urgia domneasc` [i ad`postise pe

întemni]atul episcop Cozma supt Matei Basarab, fu însu[i

l`ca[ul unui omor din porunca st`pânitorului. Grigore-

Vod` Ghica b`nuia pe Postelnicul Constantin Cantacuzino,

om b`trân de vreo [aptezeci de ani, vestit de bogat, de

3366

1 C`r`mida a fost furat` sau spart` la o repara]ie grosolan`, cânds’a pus în locul vechii pardoseli urâtul mozaic de ciment.

3399

din ei, pe care lan]urile-l traser` în fund: Crucea de lemnde pe malul din fa]` arat` unde stau, ierta]i acum, cei pecari oamenii, cari nu pot ierta, îi pedepsiser`. Biserica maicuprindea odoarele vechi: ele au fost luate îns` când ruinaamenin]a s` se surpe asupra preotului [i credincio[ilor.Zidurile din prejur avur` o soart` [i mai rea, închisoarease str`mut` aiurea, [i cl`direa pe care ea o pâng`rise sed`du la p`mânt. Repara]ia Snagovului s-a f`cut d`un`zide a[ez`mântul nou al Casei Bisericii: înl`untru [i pe l`turi,îns` pustietatea, care mo[tene[te pe fo[ti, n-a fost înc`scoas` din drepturile ei.

M`n`stirea Snagovul „se lipsi“ - spune pisania dela 1707- „din podoaba ei cea d-intâi, pentru mul]imea anilor“, [iajunse cu totul d`r`p`nat`.

nu sunt z`ri întinse, de verde dulce [i aur curat supt cerulalbastru, unde lacul nu se zbate de mul]`mire între trestiileînalte. Antim din Ivir era un me[ter de predic`, un me[terde scrisoare, un me[ter de tipar, un me[ter de zugr`veal`,un suflet curat [i o voin] neobosit . Constantin Brâncoveanu,acel Domn str`lucit prin binefacerile sale, 1-a primit ca peun trimes ceresc, [i i-a dat în mân` Snagovul. Totul seschimb` în cuprinsul [i între hotarele m`n`stirii; p`mântuld`du mai mult, oamenii î[i f`cur` mai deplin datoria, iarmai bine decât to]i Antim însu[i; în chiliile lui, buchilefrumoase, zugr`vite [i turnate de dânsul, se a[ezar` întipare [i însemnar` pe hârtie c`r]i pentru slujb`, c`r]i pentruîndreptarea vie]ii. Uite, acolo unde se sore[te [opârlaverde, peste c`r`mizile calde, va fi stat adeseori într-unjilt, c`ruia tot el îi va fi adus s`p`turi alese, p`rintele, privindapusul r`sfrânt în apa l ini[tit`. Cina s-a mântuit,c`lug`rii închi[i în chilii se preg`tesc de odihna care vafi prea r`pede întrerupt` de slujba tainic` a miezului noptii,arga]ii mân` pe malul din fa]` vitele ce se întorc la ad`postcu un prelung r`get de chemare, chiuiturile lor î[i r`spunddela o c`rare la alta. Printre s`lcii se ridic` fumulalbastru al m`m`ligii de sear` [i un caval r`sun` delastân`. Soarele a trecut de pragul care pentru noi e noaptea,[i razele lui din urm`, ro[ii în cer, se îndulcesc trandafiriiîn apa lacului pa[nic. Antim prive[te cu ochi umezi aceast`frumuse]` care-i prinde sufletul întreg, sufletul lui de poet,cu multe r`sunete; el se ridic` [i face semnul cruciispre mul]`mire [i binecuvântare.

Antim ajunse Mitropolit [i lu` cu dânsul zilele cele buneale Snagovului. ßi aceast` str`veche m`n`stire ajunsepe mâna c`lug`rilor greci. Locuitorii ei se împu]ineaz`,fiindc` hrana lor nu trebuia s` împu]ineze veniturile locurilorSfinte; chiliile se ruinar`, biserica tot a[a, pân` ce se repar`într-un chip care e o batjocur`, [i coco]ându-se un turnnepotrivit în locul celui care a trebuit s` fie, dup` canonulneschimbat al frumuse]ii.

Acea fiic` bun` a stoarcerii prin c`lug`rii greci, care afost secularisarea, duse lucrul mai departe. În locul ho]uluiîn mantie de arhiereu, venit ca s` simt` pl`cerile pântecelui[i mul]`mirea gr`mezilor de aur, veni acum ho]ul în uniform`de pu[c`ria[, închis ca s`-[i isp`[easc` p`catele printr-untraiu de pedeaps`. Un pod mi[c`tor uni malurile pentrunevoile închisorii: odat` el l`s` în adâncuri un convoi întreg

3388

4411

voia Lui Dumnezeu fiind pus în Scaun, mai ales prin grijaFecioarei, Prea-cucernicul Caragea Ioan, Domnul,dumnezeiescul al Daciei toate, a pus arhiereu pe un omvrednic [i prea bun la fapte, a c`rui chemare cu totulvrednic` a fost orânduial`, care [i ‘mpodobind, a ‘n`l]at-o,f`când acest frumos templu, iar cei ce vede]i pe acesta’nminune, pomeni]i-l în veci .... 1815, 5 Iulie.

Ctitorii: de o parte, Neagoe, Doamna Despina [i Teodosie;

IInnssccrriipp]]iiiillee ddiinn MM`nn`ssttiirreeaa SSnnaaggoovvuull,, de N. Iorga

1) Vechea pisanie pe o

piatr` a[ezat` acum

înaintea altarului, lâng`

aceia care, dup` tradi]ie,

acoperea r`m`[i]ele lui

Vlad ¥epe[.

Traducere din slavon :

„În numele tuturor celorl`uda]i ai lui Dumnezeu[i întru lauda cuvioaseiMaice de DumnezeuN`sc`toare, cinstita [isl`vita ei Bun`-Vestire,care e în]eleapt [i povestitbucurie a toat` lumea,s-a ridicat [i zidit acest

cinstit [i milostiv sfânt hram din temelie, cu celelalte casede locuin]` [i mici chilii de cel de pe urm` între arhiereiSfântul Mitropolit Serafim, când a fost alungat dinScaun, cu osteneala de bun` voie [i cu cea care e delaDumnezeu dat` a lui avere, în zilele blagocestivului IoMihnea Voevod [i mamei lui, Doamna Ecaterina, fiindDomn în ¥ara Moldovei, Io Petru Voevod, anul curg`tor7096, iar dela na[terea lui Hristos 1588.“

Aceast` pisanie nu prive[te m`n`stirea cea mare,

singura p`strat` ast`zi, [i al c`reia hram e Vovedenia,

ci una din cele dou` bisericu]e ce erau odinioar` pe lâng`

dânsa [i din care una era închinat` Adormirii Maicii Domnului

[i alta Bunei Vestiri. Serafim fu Mitropolit în tot cursul celor

dou` Domnii ale lui Mihnea Turcul.

3) Pe p`retele de c`tre altar al zidului ce desparte

pronaosul de naos:

Traducere din grece[te:„Aceast` biseric`, de mult` vreme fiind stricat`, ajunsese

a fi, s` zicem, tic`lo[it` cu totul. ßi ctitorii cei de multnu se îngrijiau de loc, nu pot s` [tiu pentru ce, ci, cu

4400

V

4433

Vl`du]` [i ca Logof`t la 29 Septembre 1512.

7) Pe alta:

„A fost t`iat dumnealui Udrea de c`tre Mircea Voevodîn satul Once[ti; a fost fiul lui Dragomir Postelnic [i al jup`ni]eilui Marga, în anul 7061 (1552), luna lui Noiemvre 14.

Once[tii ace[tia trebuie s` fie cei din Vla[ca. Motivul

t`ierii lui Udrea a fost tr`darea.

8) Pe alta:

„A fost t`iat dumnealui Barbu[a de c`tre AlexandruVoevod în ora[ul Bucure[ti, [i a fost fiul lui DragomirPostelnicul [i al mamei lui, monahia Eufrosina, lunaSeptemvrie 4 zile, în anul 7078 (1569).

E frate cu cel dela nr. 5. Marga se c`lug`rise ca Eufrosina.

Motivul uciderii lui a fost leg`tura cu Radu Dr`goiescul,

du[man al Domniei.

9) Pe alta :

„A fost t`iat dumnealui Cr`cea de c`tre AlexandruVoevod în ora[ la Bucure[ti, [i a fost fiul lui DragomirPostelnic [i al mamei lui, monahia Eufrosina...“

10) Pe alta:

„A fost t`iat dumnealui Radul Stolnic de c`tre Alexandru

Voevod, [i a fost fiul lui Dragomir Postelnicul [i al

mamei lui, monahia Eufrosina, în anul 7078 (1569), luna

Septemvrie 4 zile.“

11) Pe alta:

„A r`posat roaba lui Dumnezeu monahia Eufrosina,

dup` moartea a 4 fii, cari au fost t`ia]i; ve[nica ei pomenire!

Prea-întristat` mam` pân` la moarte!“

Piatra se afla înc` la locul ei în toamna anului 1903.

În Octombre 1904 n-am mai aflat-o.

12) Pe alta:

„(A r`posat) preasfin]itul.... Mitropolit Serafim.... în zilele

lui Io Mihnea Voevod....“

Odobescu mai cetia [i anul 7098. În anul 7096 în adev`r

Serafim era în via]`. În 1591 (7099) Mihnea nu mai era

Domn.

13) Pe alta:

„A fost t`iat dumnealui (Dima Stolnicul) de Mihail Voevod,în anul 7103, luna lui Noiemvre ziua 23.“

Ast`zi nu se mai cunosc literele de la început pe

de alta, Mircea Ciobanul, Chiajna [i copiii lor: Petru, Radu

[i Mircea.

4) Grafite (s`pate în zid).

a) Costea Duca; 7247 (1738-9).

În altar:

Traducere din slavone[te:

„Am scris eu Badea Gr`m`tic din Dobro[`[ti, înzilele lui Io Antonie Voevod, Iunie 29 de zile, în anul 7178(1670).“

c) Eu zugrav Neagul Calfa.

5) Pe o piatr` de mormânt:

Traducere din slavone[te: În pridvor:

„A r`posat robul lui Dumnezeu Pârvul Marele Vornica toat` ¥ara Româneasc` [i a p`r]ilor dela Dun`re, în anul7020 (1512), luna Iunie 3 (?) zile, Sâmb`t`, la ceasul al4-lea din zi; ve[nica lui pomenire.“

De sigur c` acest Pârvu e Craiovescul, fiul lui Neagu

[i fratele Banului Barbu. Supt Vlad C`lug`rul, el e, în

adev`r, Mare-Vornic dela 1487 la 1496, adec` pân` la

sfâr[itul Domniei. Tot Vornic Mare îl g`sim supt Radu

cel Mare, urma[ul C`lug`rului. Supt acela[i Domn în 1505

el nu mai avea dreg`torie, ci era numai „Pârvul dela Craiova“,

Craiovescul. ßi supt Mihnea, Pârvu se întâmpin` apoi

tot ca Vel Vornic ca [i supt Vl`du]`, [i chiar supt Neagoe,

dar numai la început. Pârvu îngropat la Bistri]a e deci al

doilea Pârvu, precum Barbu Banul mort la Vii[oara era al

doilea, iar cel din 1542 era al treilea Barbu.

6) Pe alta:

„A r`posat robul lui Dumnezeu monahul Ioan MareleLogof`t, în zilele blagocestivului [i de Hristos iubitorulIo Basarab Voevod, în anul 7022 (1514), luna luiFevruar 4.“

Vlad C`lug`rul avuse ca Logof`t pe Stoica, ginerele

s`u, care r`mase [i supt cumnat, Radu-cel-Mare.

Acesta începe cu el (1500), dar în 1501 are pe Barbul

Craiovescul. Peste pu]in el m`rit` pe sora sa Caplea cu

Bogdan, [i acesta e Mare Logof`t în 1505 [i în tot restul

Domniei. Mihnea cel R`u pune în locul lui Bogdan pe

Tudor, Bogdan e Mare Vornic supt Vlahu]`, iar Logofe]ia

o are Oncea. Neagoe începu cu Ioan, care se c`lug`ri

îndat` [i muri. Î l g`sim ca Stolnic supt Mihnea [i

4422

4455

ÎÎnncceeppuuttuurriillee mm`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv

de N. I. ßerb`nescu

`rreerrii aassuupprraa îînnttee--mmeeiieerriiii.. Cronicaanonim` a ¥`ri iRomâne[ti, ajun-gând cu povestireafaptelor la domnialui Vlad ¥epe[, scriea[a: „Vlad ¥epe[i,acesta au f`cutcetatea dela Poie-nari [i au f cut sfântamân`stire delaSangov...“1.Într-o variant` a

Letopise]ului canta-

cuzinesc2, publicat

de St. Nicolaescu în Revista pentru istorie, arheologie [i

filologie, vol. XI (1910), p. 97-186, se spun acestea despre

Vlad ¥epe[: „Io Vlad Voevod ¥epe[ul au venit domn la

leat 6921 (=1413). Acesta au f`cut cetatea dela Poenari

[i au f`cut [i sfânta mân`stire din Snagov...“3.

ßi într-un fragment de cronic`, publicat de M. Gaster în

Revista istoric` român`, vol. VII (1937), p. 156-163, se

spun cam acelea[i lucruri despre acest voevod: „Dup`

moartea Mircii Vod` s-au ridicat domn Vlad Voevod ¥epelu[

[i au f`cut cetate la Poinari [i au început de au f`cut sfânta

mân`stire Znagovul. ßi au domnit Vlad Vod` în domniea

lui 15 ani...“4

care Odobescu le-a cetit. Mihai ucisese cu câteva zile

înnainte pe Turcii din Bucure[ti. Dima fusese Stolnicul lui

ßtefan Surdul.

14) Odobescu mai are piatra de mormânt a Logof`tuluiStoica din Cr`ciani, mort supt Alexandru Ilia[ la 7 Iunie7136 (1628). Ea nu se mai afl` acum, de[i am v`zut-oînc` în 1903.

15) Pe un potir:Dram. 229. Ghioca zl`tarul, Anthim tipograful, 1694

(cifre).16) Icoane dela Nicolae din Enos, 1798-1806, a[ezat

în Bucure[ti.17) Pe dvere:„Aceste dvere f`cutu-s-au cu os`rdiia [i toat` cheltuiala

smeritului Nicodim ierodiiac [i (fiul lui) ßtefan Grecean BivVel Sluger, h`r`zindu-le la Sfânta m`n`stirea Snagov,pentru a sa pomenire la leat 1790, April 23.“

S`pat:Nicd. ierod. 1790.E un traduc`tor de c`r]i religioase care st`tu apoi (pân`

prin 1811) la m`n`stirea C`ld`ru[ani.

4444

P1. Istoria ¥zerei Române[ti, ed. G. Ioanid, vol. II, Bucure[ti, 1859,p. 3; Mag. ist., IV, p. 233; reeditat` de N. Simache [i Tr. Cristescu,Letopise]ul Cantacuzinesc 1290-1688, Buz`u, 1942, p. 69; cf. [iG. ßincai, Chronica Românilor, I, ed. II, Bucure[ti, 1886, p. 591.2. Cf. N. Simache [i Tr. Cristescu, Variante ale Letopise]ului Cantacuzinesc,Buz`u, 1942.3. p. 111; reeditat` de N. Simache [i Tr. Cristescu, op. cit., p. 20.4. p. 158; reeditat de N. Simache [i Tr. Cristescu, op. cit., p. 53.

4477

Toate acestea cred c` au f`cut, în secolul trecut, pearhimandritul Ghermano Br`tianu, egumenul m`n`stiriiSnagov s` scrie deasupra capului evlaviosului Neagoe

Basarab, pictat în biseric`, c` acel chip reprezint` pe: «IwMnxaia koekod Cepew Basarab a 4 koekod»1.

B`nuesc c` cele spus de cronici precum [i aceast`însemnare de deasupra capului lui Neagoe, v`zut` devizitatori, au f`cut s` se întind` [tirea c` Vlad ¥epe[ esteîntemeietorul mân`stirii Snagov, c`ci mul]i din cei ce auavut ocazie s` vorbeasc` despre începuturile acestui sfântl`ca[ au afirmat acest lucru2.

Mai apoi Radu Popescu, însemnând cele petrecuteîn ]ar` la anul 6920 (=1412), spune urm`toarele: „Dup`moartea Mircii Vod`, au luat domniea Vlad Vod`, careles-au poroclit ¥epe[. Acesta au f`cut mân`stirea Sneagovul[i cetatea dela Poenari“1.

Într-un manuscris de cronic`, afl`tor în bibliotecaAcademiei Române, se citesc aceste rânduri privitoarela problema ce ne preocup`: „Vlad Vod[`], ¥epelu[.Acesta au f`cut cetatea dela Poenari [i au f`cut sfân-ta mân`stire Snagovul2“.

Acela[i lucru se spune [i într-un letopise] al ¥`riiRomâne[ti, scris de ßtefan Logof`tul la 1782 [i p`stratîn aceia[i bibliotec`: „...Dup` Mircea Vod` B`trânul aust`tut la domnie Radul Vod[`] ¥eape[, iar la alt letopisea]al ¥`rii Române[ti am aflat numindu-l pe acest domn VladVod` ¥epe[. Acest domn au f`cut cetatea dela Poenaridin ]inutul Jiiului de jos, a[ijderea au f`cut [i sfânta mân`stireSneagovul din ]inutul Elhovului...“3.

Tot la Vlad ¥epe[ poate c` se gânde[te [i VasileC`m`ra[ul, care, în anul 7241 (=1733), compilând o istoriea ¥`rii Române[ti [i a Moldovei, scrie când ajunge laanul 6918 (=1410): „Radu Voivod ¥epelu[ul al doilea, careleau f`cut cetatea la Poenari [i sfânta mân`stire Snagovul...domni-au ani 15“.4

Urm`tor cronicilor, banul Mihail Cantacuzino, în a saIstorie a Valahiei, pune pe Vlad ¥epe[ domn în anul1400 [i arat` c` el „în acest an a zidit mân`stirea Snagovuldin ]inutul Ilfovului, precum se arat` - zice el - într-un hrisoval m`n`stirii“.

De aceia[i socotin]` este [i Dionisie Fotino, c`ci [i el,vorbind despre Vlad ¥epe[, scrie între altele: „Acest domn[Vlad ¥epe[] a zidit m`n`stirea Znagovul în ]inutul Ilfovului,precum se constat` dintr-un hrisov al îns`[i m`n`stirii.“1

4466

1. Radu Popescu, Istoriile Domnilor ¥`rii Române[ti în Mag. ist., I,p. 97-98; Cf. [i ed. N. Iorga, publicat` sub numele lui Const. C`pitanulFilipescu, Bucure[ti, 1902, p. 15; precum [i ed. N. I. Simache [i Tr.Cristescu, Viea]a [i opera lui Radu Popescu, Ploe[ti, 1943, p. 69-60.2. Ac. Rom., Ms. rom., Nr. 196 (Istoria ¥`rii Române[ti de când s-audesc`lecat pravoslavnicii cre[tini), f. 2v.3. Ac. Rom., Ms. rom., Nr. 340 (Letopise]ul ¥`rii Române[ti [i Moldovei...),f. 19v-20.4. Vasile C`m`ra[ul, Istoriile ¥`rii Române[ti [i ale ]`rii Moldovei...,f. 1., 1733, p. 8.

1. Al. I. Odobescu, Câteva ore la Snagov în Rev. Rom., II (1862), p.

361. De aci a luat G. Ghib`nescu, Vlad Vod` (C`lug`rul) în Arhiva,

VII (1896), Nr. 3-4, p. 142 [i A. Savela, Croquiuri..., Bucure[ti 1918,

p. 115 (not`).

Poate c` însemnarea arhim. Ghemano Br`tianu a avut-o în minte

scriitorul catagrafiei din anul 1855, care, vorbind despre începutul

mân`stirii Sagov, scria c`: „este zidit` din temelie de Mihail Vlad ¥epe[

Basarab Voevod în anul 1400“ (Ac. Rom., Ms. rom. 727, f 379 r.).2. La 15 Aprilie 1864 Ierom. Irinarh Gredianu, curatorul mân`stirii

Snagov, cerând ministerului s` repare acest sfânt l`ca[, spunea între

altele c`: „... acest antic monument... este r`dicat înc` din anul 1400

de renumitul domn Vlad ¥epe[„ (Arhiv. Stat., Min Instruc]. Dos.

1013/1862, f. 80).

Aceia[i afirma]ie face [i Ierom. Agatanghel G`nescu, urma[ul lui

Irinarh la conducerea mân`stirii (cf. ibidem, f. 215, 230, 249 [.a.).

C` ¥epe[ ar fi întemeietorul mân`stirii Snagov se arat` [i în Dic]ionarul

topografic [i statistic al României, alc`tuit de D. Frunzescu (Bucure[ti,

1872): „Snagovu monastire în jud. Ilfov, plasa cu acela[i nume, zidit`

de Vlad ¥epe[ la anul 1470“ (p. 449). Pentru aceasta s` se vad` [i:

Pr. Gr. Mu[celeanu, Monumentele str`bunilor din România, Bucure[ti

1873, p. 41. „Mân`stirea Snagovul e edificat` de Vlad Vod` al

V-lea ¥epe[ în întâia domnie“; Monumente na]ionali..., I, Bucure[ti,

1882, p. 145 „Mân`stirea Snagov fundat` de Vlad ¥epe[ la anul 1457“;

C. St. Bilciurescu, Mân`stirele [i bisericile din România, Bucure[ti,

1890, p. 158. „Mân`stirea Snagovul este edificat` de Vlad al V-lea

¥epe[ în întâia domnie pe la anul 1457“; D. St`nescu, Via]a religioas`

la Români..., Bucure[ti, 1906, p. 43: „Crudul Vlad ¥epe[ a zidit

mân`stirea Snagovului“; N. Iorga, Istoria Românilor în chipuri [i icoane,

Craiova, 1921, p. 103. „Dintre domnii sec. XV pân` la Radu-cel-

Mare (1496), Vlad ¥epe[ a f`cut Snagovul unde i se arat` mormântul“;

Enciclopedia României, II, Bucure[ti 1938, p. 248, „Mân`stirea Snagov

pe insula din mijlocul lacului, ctitoria lui Vlad ¥epe[.“

4499

s` identifice pe acest „oarecare Voevod Vlad“, Odobescuîn[ir` patru, ba chiar cinci voevozi cu numele Vlad [iVladislav1, dar nici el nu [tie pe care s`-l fac` întemeietoral mân`strii Snagov, m`rturisind c` „din isvoarele carei-au fost a-mân` nu se poate descurca“.

De[i ipoteza lui Odobescu con]inea mult` nesiguran]`,totu[i ea a fost adoptat` de mul]i din cei ce au avut ocazies` vorbeasc` despre începuturile acestei sfinte m`n`stiri.Mul]i dintre ace[tia reproduc inscrip]ia panaghiarului dup`el, de[i unii puteau s-o îndrepte, c`ci aveau la îndemân`pre]iosul odor2.

Deabia dup` trecere de aproape o jum`tate de veac,

Nicolae Iorga, publicând Inscrip]ii din bisericile României,

Dar afirma]iunile lor nu se pot sus]inea, c`ci, dincele ce [tim acum despre Vlad ¥epe[ [i despre vechimeamân`stirii Snagov, reiese clar c` acest voevod nupoate fi întemeietorul acestui sfânt l`ca[. Mân`stireaSnagov se constat` documentar cu aproape o jum`tatede veac înaintea urc`rii lui ¥epe[ pe tronul ¥`rii Române[ti.Prin urmare el, în niciun caz, nu poate fi întemeietorulei, ci poate [fi], precum se va vedea, numai un înoitoral vechilor cl`diri.

De altfel, chiar din secolul trecut, unii din cercet`toriiistoriei noastre începuser` s` se îndoiasc` de acest lucru.Ei au ar`tat c` ¥epe[ nu poate fi prim ctitor al mân`stiriiSnagov [i au pus în locu-i pe un boier Vintil`.

Acest nou ctitor al Snagovului, pe cât [tiu, este creatde Alexandru Odobescu, care, pe la 1862, vizitândmân`stirea a g`sit aci un frumos panaghiar, azi aflat laMoscova, a c`rui inscrip]ie slavon` a citit-o astfel:

+ S[tkorí s[i penagíar] jupan DrÊgyç vintileskomuv[ xraiwbithlpr çtyÊ k[ veiíe, monastyr. wt snhgwk. klt.

xqcl . iny 33., adic`:

+ A f`cut acest panaghiar (seau icoan` a Maicii Domnului)Jupan Dr`ghici, pentru loca[u de p`strare Vintilesc,spre a se coprinde în zestrea monastirei de la Sneagov.În anul 6939, Iunie 7 (dela Christos 1438)1. Aceast` lectur`a inscrip]iei de pe panaghiar a f`cut pe Odobescu,dup` ce mai întâi î[i exprimase îndoiala în ceea ce prive[teîntemeierea mân`stirii de c`tre Vlad ¥epe[, s` afirmec` m`n`stirea Snagov este ridicat` de un oarecareboier Vintil , deoarece inscrip]ia panaghiarului el o traduseseîn sensul c` m`n`stirea Snagov este „un l`ca[ de p`strarevintilesc“.

Printr-o logic` proprie el arat` c` numele de Vintil` estetot una cu numele Vlad2, afirmând c`: „... mân`stireavintileasc` a Sneagovului a fost cl`dit`, înainte de1421, de un Vlad Voevod oarecare“. Când îns` trebuie

4488

01. Al. I. Odobescu, Câteva ore la Snagov în Rev. Rom., II (1962),p. 363. S` se observe c` el a calculat gre[it anul dela Hristos:1438 în loc de 1431, c`ci 6939-5508 = 1431.2. Odobescu ra]ioneaz` în felul urm`tor: „... Românii, la sat, pe celdintre dân[ii care [tie s` fure oul de sub co]ofan` f`r` s`-i bage deseam` [i carele aude, mile, [i iarba crescând, î l numescn`sdr`van [i-i zic c` e chiar Vintil`. Dar apoi, cine e, biet, tot la dân[ii,

acela care d`, zioa la meaza mare, în gropi [i nu [tie s` împart` paiela duoi m`gari? - Ia, al de nea Vlad, al de nea Vl`du]` p`c`tosul,care de spune [i el la soroace câte un cuvânt nepotrivit la sfat, to]iîl iau în resp`r [i-i strig` r`zând:

„Vorbi [i nenea Vlad„C`-i [i el din sat!ßi cu toate acestea, Vintil` priceputul [i nevoia[ul de Vl`du]`

port amândoi tot acela[i nume. De nu m` crede]i pe mine,întreba]i s` v` spuie Petra[cu Vod`-cel-Bun, care în chryssovdomnesc, scris pe slovenie [i înt`rit cu pecetea gospod, zicecurat c` lui Vintil` Vod` de la Slatina, pe nume bun îi zicea VladVoevod...“ (Rev. Rom., II, (1862), p. 364).

Prin urmare, reiese de aci c` pentru Odobescu numele de Vintil`este tot una cu numele de Vlad [i de aceea afirm` c` mân`stireaSnagovului a fost fundat` de un oarecre Vlad (recte Vintil`) Voevod.1. Dup` Odobescu acest Vlad sau Vladislav Voevod, întemeietorulmân`stirii Snagov, ar pute fi: fie acel Vlad voevod. „care a dat mân`stiriipatru mori în Dridih...“ precum se arat` într-un „chryssov al lui BasarabVoevod, dat în Gherghi]a la 13 Martie 1442“; fie acel „Vlad mareleVoevod cel b`trân, care a l`sat la mân`stire c`r]ile v`zute deVintil`-Vod` la 1543 (Aprilie 3) [i pe care l-au ajuns moartea în satulB`lteni“; fie „un Vladislav sau Vlaicu, fiu al lu Alexandru Vod` Basarab[i socru al regelui sârbesc Uro[, care sub titlul de Vaivoda Transalpinus,Banus de Zeurino et Dux novae plantationis Terrae Fogaras, a domnitdela 1360 înainte?“, fie „fiul lui Mircea, Vlad Voivoda Bassarabiae etComes Severini, care, la anul 1369, sub domnia tat`lui s`u, a încheiat,din Arge[, un tractat de închinare cu Laislas Jagellon, regele Poloniei[i cu so]ia sa Edwiga?“, fie în sfâr[it „un alt Vlad [i mai pu]in cunoscut...“Nici el nu se mai poate descurca!... (ibidem, p. 364-365).2. S` se vad` pentru aceasta: Pr. Gr. Mu[celeanu, Monumentelestr`bunilor din România, Bucure[ti 1873, p. 41; C. St. Bilciurescu,M`n`stirile [i bisericile din România, Bucure[ti 1980, p. 158; G. Ionescu-Gion, Istoria Bucure[tilor, Bucure[ti, 1899, p. 22; Pr. M. Dumitrescu, Istoricul a 40 de biserici din România, II,

5511

stolnic“, f`când parte din divanele domne[ti1. Socotim c`este imposibil ca un boier ocupând o a[a de însemnat`dreg`torie s` nu fac` parte din aceste divane. Contraracestora îns` el nu apare printre boierii divani]i. Urmeaz`de aici c` acolo unde N. Iorga propune a se citi: „vel sotlink“,în textul inscrip]iei trebue s` fi fost altceva. De altfel,între bintileskomu, cum a citit Odobescu, [i vel sotlink,cum propune a se citi N. Iorga, este mare deosebire. Suntcuvinte compuse din litere ce nu pot fi confundate a[au[or.

Fa]` de cele de sus, înclin`m a crede c` acolo undeOdobescu a citit bintileskomu - loca[ de p`strare vintilesc

- [i unde N. Iorga propune a se citi vel sotlink - mare stolnic- în inscrip]ie trebue s` fi fost bintileskomul Vintilescul -

numele de familie al lui Jupan Dr ghici, donatorul panaghiarului.În afar` de numele de familie al donatorului, b`nuiesc

c` atât Odobescu cât [i Iorga dau gre[it anul în care jupanDr`ghici a miluit mân`stirea Snagov cu acest pre]ios odor.ßi unul, [i altul indic` anul xqclf (6939-5508=1431). Întrucât îns` în acest an nu se întâlne[te în acte niciun boiercu numele Dr`ghici, înclin a crede c` niciunul dintre ei nud` data adev`rat`. Fa]` de acestea socotesc c` anuldon`rii panaghiarului trebuie s fi fost xqcpf (6989-5508=1481),îns` amândoi au confundat pe p=80 cu l=30, citind xqclf(6939) în loc de xqcpf (6989) [i f`când astfel panaghiarulmai vechi cu 50 de ani. Cred c` data propus` de noi estemai aproape de adev`r, c`ci la 31 Iulie 14872, deci numaicu 6 ani mai târziu, apare în documente un Dr`ghiciVintilescul, boier f`r` dreg`torie, a[a cum este [i celdin inscrip]ia panaghiarului în urma îndrept`rii ce am f`cut.

¥inând seam` de toate acestea cred c` inscrip]ia de

pe panaghiar a putut avea urm`torul cuprins:

într-o not`, a c`utat s` dea o alt` lectur` inscrip]iei

panaghiarului, a[a de mult r`spândit în versiunea Odobescu.

Acolo unde Odobescu cetise bintileskomu - loca[ de

p`strare vintilesc - N. Iorga propune a se citi bel sotlink -mare stolnic1, acest cuvânt ar`tând - dup` el - rangulboieresc al lui jupan Dr`ghici, donatorul panaghiarului.

Prin urmare, lectura propus` de N. Iorga face s` dispar`din cuprinsul inscrip]iei orice cuvânt din care ar reie[ic` este vorba de un Vintil` prim cititor la Snagov.

Comparând îns` aceste dou` lecturi ale inscrip]ieipanaghiarului, se pare c` cea dat` de Odobescu este maiaproape de adev`r. ßi aceasta cu atât mai mult cu câtversiunea Iorga întâmpin` urm`toarea greutate2: îndocumentele primei jum`t`]i a veacului al XV-lea, cunoscutepân` acum, nu se întâlne[te niciun Dr`ghici „vel

5500

Bucure[ti 1902, p. 49. (Pentru ace[ti doi din urm`, ctitorul prim dela Snagov este un Dr`ghici Vintilescul). N. Dobrescu, ÎntemeireaMitropoliilor..., Bucure[ti, 1906, p. 63; idem, Din istoria bisericiiromâne. Secolul XV, Bucure[ti, 1910, p. 49. (În ambele lucr`ri N.Dobrescu afirm` c` m`n`stirea Snagov „este ridicat` de un boierVintil`, în timpul lui Mircea Voevod“). ßi pentru N. Iorga întemeietorulSnagovului este uneori acest boier Vintil`, (cf. N. Iorga, Istoria literaturiireligioase a Românilor pân` la 1688, f.1., p. X). Sp. Ceg`neanu,Obiecte biserice[ti, Bucure[ti 1911, p. 38. (Pentru d-sa literile „iny“nu arat` luna - Iunie - ci indic]ionul, care ar fi 7, ceea ce îns` esteinexact, c`ci pentru anul 6939 indic]ionul este 9, nu 7). Gh. Ghib`nescu,op. cit., p. 142. (Pentru el panaghiarul a fost donat mân`stirii de„familia Vintil`“). G. D. Florescu, Divane domne[ti, I, p. 68 (not`);Dr. I. Lupa[, Istoria bisericii ortodoxe române, Bucure[ti 1930, p.33 (Pentru d-sa mân`stirea Snagovul s’a ridicat cu ajutorulboierilor Vintile[ti). Eufem Mih`ileanu, Snagovul în Rev. Boabe degrâu, an. II (1931), nr. 6-7, p. 321; V. Br`tulescu [i Remus Ilie, Mân`stiri[i biserici din jude]ul Ilfov, Bucure[ti 1935, p. 25.1. Iat` textul inscrip]iei panaghiarului în versiune Iorga: [...] A f`cutacest panaghiar dumnealui Dr`ghici Vel Stolnic, la hramul de locuin]`Voevedenia Precistei, mân`stirea Snagovului, în anul 6939(1431), Iunie 7. (Inscrip]ii, I, p. 156 (not`); cf. N. Iorga et G. Bal[,Histoire de l’art roumaine ancien, Paris, 1922, p. 41. Tot vel stolnica citit [i Gr. Tocilescu, Catalogul muzeului na]ional de antichit`]i dinBucure[ti, Bucure[ti, 1906, p. 126. La fel dau inscrip]ia: St. Nicolaescu,Vechimea mân`stirii Snagov în Rev. Bucure[ti, I (1935), Nr. 1, p. 110[i G. D. Florescu, Divane domne[ti, I, p. 68 (not`).2. B`nuesc c` N. Iorga nici n-a v`zut panaghiarul. Prob` pentruaceasta este faptul c` inscrip]ia lui, nu o trece în rând cu celelalteinscrip]ii, cum face, de obiceiu, cu cele adunate de el, ci o aminte[tenumai într-o not`, ar`tând c` ea se afl` „la Odobescu“ (Inscrip]ii, I.p. 156-157 (not`). De altfel, sunt informat c` rela]iile dintre el [i

conducerea Muzeului na]ional de antichit`]i, din vremea când î[istrângea materialul, nu erau tocmai bune. ßi de aceea, poate, nua putut avea panaghiarul la îndemân`.1. Doar în anul 1421, la 17 Mai [i 1 Iunie, apare în divanul lui RaduPraznaglava un boier f`r` dreg`toire cu numele Dr`ghici, (G. D.Florescu, op. cit., p. 12 Nr. XIII, XIV. Pentru hrisovul din 1 Iunie 1421v. [i P. P. Panaitescu, Documentele ¥`rii Române[ti, I, Bucure[ti,1938, p. 127 [i 128). Dup` 1421, îns`, nu se mai întâlne[te în divanelevremii nici un boier cu numele Dr`ghici, fie el chiar [i în alt` func]iunenu numai în cea de „Vel Stolnic“, (cf. G. D. Florescu, op. cit., p. 69(not`).2. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 356.

5533

în anul 1481 [i c` inscrip]ia de pe el cu nimic nu ne

îndrept`]e[te a mai socoti pe un boier Vintil` ctitor prim

la Snagov.

.......................................................................................

*

* *

.......................................................................................

Dar, dac` întemeietorul mân`stirii Snagov este greu

de aflat din cauza lipsei de izvoare, atunci se na[te

întrebarea: Care sunt primele [tiri ce avem azi despre

existen]a acestui sfânt l`ca[?

Cu ocaziunea s`p`turilor din anul 1933, într-un mormântdin partea dreapt` a pronaosului, apar]in`tor vechei biserici[i distrus, în parte, când s-a pus temelia bisericii de acum,s-au g`sit monete din vremea lui Vladislav I (Vlaicu) Basarab(1364-13771). Pe baza acestui material monetar deci s-arputea afirma c` mân`stirea Snagovului exist` înc` dinveacul al XIV, din vremea lui Vlaicu Voevod2. Prin urmare,ea [i-ar avea începutul, dac` nu contemporan, cel pu]inla scurt` vreme de timpul când c`lug`rul sfânt Nicodimpunea temelie primelor mân`stiri de peste Olt. ßi n-ar fiexclus ca [i la Snagov s` fi contribuit la ridicarea uneimân`stiri ucenici de ai acestui cuvios3, pe care tradi]ia îiduce pân` la Neam]ul Moldovei [i Prislopul Ha]egului.

ßi apoi mai este un fapt care ne face a crede c mân`stireaSnagov ar fi existat în secolul al XIV-lea. Este hrisovul f`r`dat` al lui Mircea cel B`trân, de care va fi vorba mai jos.Prin acest hrisov, care dup` d-l P. P. Panaitescu arputea fi [i din anul 1408, Mircea înt`re[te mân`stirii odanie f`cut` mai dinainte vreme de un frate al s`u. S-ar

[...]+ A f`cut acest panaghiar jupan Dr`ghici Vintilesculpentru biserica l`ca[ului Preacuratei [cu hramul] Intrarea

în biseric`, în mân`stirea de la Snagov, în anul 6989 (=1481),Iunie 7.

Citind în acest fel însemnarea panaghiarului, disparedin cuprinsul s`u acel bintileskomu - loca[ de p`strare

vintilesc - care a fr`mântat atât de mult pe cercet`tori.Îndreptându-se astfel lectura acestui cuvânt, nu mai r`mâneîn inscrip]ia panaghiarului nicio vorb` din care ar reie[ic` mân`stirea Snagov este, cum credea Odobescu, unloca[ vintilesc. Cu aceasta dispare [i acel boier Vintil`,întemeietorul mân`stirii Snagov, crea]ia aceluia[i Odobescu.Având în vedere toate acestea, putem conchide c` unboier Vintil` nu este prim ctitor al mân`stirii Snagov.

În al doilea rând, îndreptând data inscrip]iei de pepanaghiar, cred c` putem identifica [i pe donatorulpre]iosului odor. Înclin a crede c` el este jupan Dr`ghiciVintilescul1, care cu acest nume apare pentru prima dat`în actele cunoscute pân` acum, într-un hrisov, dat mân`stiriiSnagov de Vlad Vod` C`lug`rul la 31 Iulie 1487. Decinumai la [ase ani dup` ce h`r`zea mân`stirii panaghiarul.Aici el este trecut între boierii divani]i nepurtând niciunrang dreg`toricesc. Acela[i lucru reiese [i din inscrip]iapanaghiarului, unde jupan Dr`ghici Vintilescul donatorulnu poart` niciun rang boieresc. Credem c` nu gre[imafirmând c` Dr`ghici Vintilescul, donatorul panaghiaruluidela Snagov, este una [i aceea[i persoan` cu Dr`ghiciVintilescul din hrisovul lui Vlad C`lug`rul din 31 Iulie 1487.

Rezumând toate acestea, putem spune c` panaghiarul

a fost d`ruit mân`stirii Snagov de jupan Dr`ghici Vintilescul

5522

1. Dup` d-l G. D. Florescu, Dr`ghici Vintilescul face parte din familiaboierilor M`rgineni [i este una [i aceea[i persoan` cu Dr`ghici Stoicev.Era fiul lui Staico Vintilov (+ 1465). Dr`ghici Stoicev (Vintilescul) ocup`func]iunea de stratornic la 1471, de sp`tar la 1475 [i de vornicîntre anii 1482-1497. În actele, cunoscute pân` acum, apare, pentruprima dat` sub numele de Dr`ghici Vintilescul, la 31 Iulie 1487.Reapare, sub acela[i nume, la 2 Septemvrie 1491 [i 14 Aprilie 1496.Ocup` în divan locul al treilea, ca [i Dr`ghici Stoicev, [i de aceead-l G. D. Florescu crede c` ei sunt una [i aceea[i persoan`. Moareprin 1497-1498, (cf. G. D. Florescu, Divane domne[ti, I, p. 67-69(not`); acela[i, Boierii M`rgineni din secolele XV-XVI, V`lenii de Munte,1930, p. 19).

1. Cf. Dinu V. Rosetti, S`p`turile arheologice de la Snagov, I, Bucure[ti1935, p. 28.2. S-ar putea obiecta c` monete cu efigia lui Vladislav I Basarab s-auputut arunca în co[ciugul mortului [i dup` ce acest voevod numai era în via]`. Aceasta se constat` [i azi la unele familii nevoia[e,ai c`ror membri pun pe pieptul mortului bani cu circula]ie încetat`de mult. Credem c` a[a ceva nu se va fi întâmplat cu mortul de laSnagov. R`posatul de aci nu va fi f`cut parte dintr-o asemeneafamilie nevoia[e, c`ci astfel nu ar fi putut s`-[i aleag` loc de odihn`înl`untrul unei biserici de mân`stire a[a de însemnat` ca a Snagovului.3. Cf. Dr. I. Lupa[, op. cit., p. 33.

5555

expresiuni, întâlnit` deseori în acte. Orice în]eles i s-ar da,îns`, trebue men]ionat faptul c` numai pe baza acestuihrisov [i a tradi]iunilor de mai sus nu se poate sus]inea,în mod sigur, c` Snagovul este ctitoria lui Mircea cel B`trân.

Prin urmare, nici acest str`vechi document al mân`stiriiSnagov nu desleag` problema începuturilor ei. Totu[icuprinsul s`u ne îndrept`]e[te a socoti pe Mirceaprintre cei dintâi purt`tori de grij` de bun` stareaacestei sfinte mân`stiri.

În sprijinul acestei p`reri vine [i faptul c` Mircea în afar`de înt`rirea satului Ciulini]a, închinat mân`stirii defratele s`u Staico, i-a mai h`r`zit [i alte mo[ii. Pentruacestea nu ni s-a p`strat dela el niciun act, dar unhrisov al lui Dan II, din 7 Octomvrie 1428, ne încredin]eaz`de aceasta când zice: „...mi-am adus aminte domnia meade d`ruirea ce au d`ruit p`rintele domnii mele Mircea-Voevod, drept aceia dup` d`ruitea p`rintelui domnii mele[i domnia mea am d`ruit cu toat` cinstea [i buna chibzuial`hrisovul domnii meale“.

Aceste hrisoave ne arat` l`murit c` Mircea celB`trân se îngrijea în deaproape de bun` starea acesteimân`stiri [i poate c` din aceast` cauz` el o numea:„mân`stirea domnii mele dela Sneagov“........................................................................................

putea ca dania s` fi avut loc în secolul al XIV-lea, confirmândastfel existen]a acestui sfânt l`ca[ în acel timp.

.......................................................................................

MMiirrcceeaa cceell BB`ttrrâânn [[ii mmâânn`ssttiirreeaa SSnnaaggoovv.. Am v`zut maisus c` unele tradi]ii fac din Mircea cel B`trân întemeietorulmân`stirii Snagov. Am ar`tat acolo c` nu putem primispusele lor deoarece nu s-au g`sit înc` izvoare suficiente,din care s` se vad` c` Mircea într-adev`r a întemeiatSnagovul.

Dar, dac` lipsa de izvoare nu ne las` s` afirm`m c`acest voevod a ridicat mân`stirea Snagov, nimic nu nemai împiedec`, îns`, a crede c` acest sfânt a[ez`mântexista în vremea lui. Aceasta este confirmat`, mai întâi,de monete purtând efigia lui Mircea Vod`, g`site în mormintecu ocazia s`p`turilor f`cute pe insul` în anul 1933. Acesteasunt monete b`tute la sfâr[itul veacului al XIV-lea, deci învremea când el obl`duia ¥ara Româneasc`1.

Dar pe lâng` acest pre]ios material monetar, s-a p`stratdin timpul b`trânului Mircea [i cel mai vechi hrisov, cunoscutpân` acum, privind mân`stirea Snagov. El nu poart` îns`data2 emiterii sale [i prin el voevodul Mircea „...cu a sabun`voin]` cu inima curat` [i luminat`“, înt`re[te „rug`toruluidomniei mele, popii chir Laz`r dela Sneagov, un sat numitCiulini]a, care este pe Buz`u, pe care l-a d`ruit frateledomniei mele, jupan Staico, mân`stirii domnii meledela Sneagov“.

În ceea ce ne prive[te, hrisovul de fa]` ne d`, în primulrând, [tire sigur` despre existen]a mân`stirii Snagov învremea lui Mircea cel B`trân, iar în al doilea rând arat` c`acest voevod obi[nuia s` numeasc` acest sfânt l`ca[„...mân`stirea domnii mele dela Sneagov“ [...].

Dac` ultimele cuvinte ne arat` pe Mircea ca întemeietoral acestei mân`stiri, nu putem spune cu siguran]`, deoarecenu se [tie înc` precis care este în]elesul exact al acestei

5544

1. Cf. Dinu V. Rosetti, op. cit, p. 13-14.2. Cei ce l-au publicat îi dau date diferite, astfel: St. Nicolaescu îldateaz`: c. 1414-1415 (cf. Vechimea mân`stirii Snagov în Rev.Bucure[ti, I (1935), nr. 1, p. 108-12), iar d-l P. P. Panaitescu credec` Mircea a putut da acest hrisov între anii 1408-1418, din cauzamen]iunii fiului s`u, Mihail, (cf. Documente..., p. 93).

5577

● Galaction, 6 Octombrie 1563.

● Eustatie, 9 August 1564.

● Moise, citat ca martor la 9 August 1565.

● Rafail, c. 1577-1580.

● Ioachim, c. 1581.

● Onofrei, 20 Iunie 1582, 2 Decembrie 1583.

● Serafim Mitropolitul, c. 1590-1591 (?).

SSEECCOOLLUULL AALL XXVVIIII--LLEEAA

● Chiril Episcopul, 23 Martie 1619, 25 Ianuarie 1621.

● Haralambie Episcopul, 24 iunie 1624, 12 Ianuarie 1625.

● Partenie Episcopul, 16 Octombrie 1625, 6 Martie 1628,

6 Februarie 1630.

● Ignatie, 28 Aprilie 1632, 5 August, 8 Ianuarie 1637, 7

Iunie 1637, 25 Iunie 1639, 10 Aprilie 1643, 12 Mai

1643, 8 Ianuarie 1644, 13 Octombrie 1644, 15 Martie

1645, 7 August 1645.

● Luca, 10 Noiembrie 1646, 20 Ianuarie 1652.

● Daniil, 15 Mai 1654, 30 Mai 1654.

● Teodosie, 6 Decembrie 1657, 21 Aprilie 1661, 22 Aprilie

1661, 1 Iunie 1661, 30 Octombrie 1661, 16.............1662.

● Gher(mano?), 14 Aprilie 1666.

● Teodosie, a doua oar`, 24 Mai 1669, 4 Ianuarie 1671,

20 Aprilie 1671, 20 Mai 1671, 15 Iunie 1671, 4 Ianuarie

1672, 21 Aprilie 1674.

● Atanasie Moldoveanul, c. 1674-1678.

● Teodosie, a treia oar`, 20 Martie 1679, 12 Decembrie

1679, 1 Ianuarie 1681, 22 Noiembrie 1683, 21 Iunie 1684,

24 Februarie 1686, 13 Ianuarie 1687, 17 Ianuarie 1689.

● Arion, 1690.

● Efrem, 4 Septembrie 1691, 18 Iulie 1692.

● Damaschin, 20 Iunie 1693.

● Antim Ivireanul, 1696, 2 Mai 1696, 14 Mai 1696, 24

Mai 1696, 15 Iunie 1696, 2 Iulie 1696, 11 Ianuarie 1698,

6 Decembrie 1698, 23 Iunie 1699, 7 Mai 1702, 20

Aprilie 1703, 26 Mai 1703, 21 Mai 1704.

● Ilarion Episcopul, 10 Aprilie 1707, 22 august 1712.

● Ghenadie, 4 Septembrie 1714, 10 Ianuarie 1715, 16

CCTTIITTOORRIIII MMååNNååSSTTIIRRIIII SSNNAAGGOOVV

● Vladislav I Vlaicu (1364-1377)

● Mircea B`trânul (1388-1418)

● Dan II (1420-1431)

● Vladislav II (1447-1456)

● Vlad ¥epe[ (1456-1462; 1476)

● Neagoe Basarab (1512-1521)

● Mircea Ciobanul (1545-1554)

● Chiajna Doamna 1558

● Petcu Voevod (1558-1568)

● Serafim Mitropolit 1588

● Matei Basarab (1632-1654)

● Antim Ivireanul (1694-1704)

● Ioan Vod` Caragea (1812-1818)

EEGGUUMMEENNIIII MMååNNååSSTTIIRRIIII SSNNAAGGOOVV

SSEECCOOLLUULL AALL XXVV--LLEEAA

● Laz`r, c. 1408-1418.

● Dometian, 30 Iunie 1441.

● Chesarie, c. 1456-1462.

● Veniamin, 28 Octombrie 1464.

● Eftimie, 9 Ianuarie 1478, 23 Martie 1482.

● Dometian, 31 Iulie 1487.

● Nicodim, înainte de 1495.

SSEECCOOLLUULL AALL XXVVII--LLEEAA

● Eustatie, 1507.

● ßtefan, 26 Mai 1512, Martie 1513.

● Eftimie, 20 August 1519.

● Vasile, 6 August 1520.

● Sava, c. 1522, 3 aprilie 1534.

● Mitrofan, 4 Iulie 1558.

5566

5599

1848 - 10 Martie 1855.

● Vl`dica Calist Stratonichias, 10 Martie 1855 - Ianuarie

1864.

● Irinarh Gredianu « curator » al m`n`stirii Snagov, 28

Februarie 1864 - 17 Septembrie 1870.

● Agatanghel G`nescu, 21 Octombrie 1870 - 1 Septembrie

1872.

● Biserica închis`, 1 Septembrie 1872 - 1 Aprilie 1873.

● Agatanghel G`nescu, a doua oar`, 3 Aprilie 1873 - 16

Ianuarie 1874 (?).

● Biserica închis` pentru a doua oar`, Ianuarie (?) - 9

Septembrie 1874.

● Costache Duhovnicul, 22 Septembrie 1874 - 15 Februarie

1875.● Agatanghel G`nescu a treia oar`, 15 Februarie 1875 -

1 Octombrie 1875.● Costache Duhovnicul, 1 Octombrie 1875; 21 Februarie

1883....................................................................................................● Ierom. Corion Popescu, 1 Iunie 1937.

SSEECCOOLLUULL AALL XXXX--LLEEAA

● Corion Popescu

● Dosoftei Popa

● Sarapavon Pascu

● Macarie Ioni]`

● Veniamin Gavrilovici

● Isidor Neagu

● Emilian Poenaru (+ 2003)

● Teofil An`st`soaie (2003 - )

● Varahiil B`n`]eanu (2003 - )

Iunie 1715, 10 Aprilie 1716.

● Teofil, 24 Iunie 1716.

● Grigorie, 20 Ianuarie 1722, 8 Ianuarie 1724.

● Rafail arhimandritul, 30 Aprilie 1734, 29 Aprilie 1739,

24 Aprilie 1742, 29 Mai 1743, 18 Iunie 1743, 22 Aprilie

1745, 27 Mai 1748, 12 Iulie 1748, —— 1750, 6 Decembrie

1751, 10 Mai 1752, 20 Noiembrie 1758, 1 Iunie 1759,

12 Iunie 1759, 1 Iunie 1760, 19 Mai 1764, 1 Iunie 1766,

1 Februarie 1768.

● Terapont, 25 Februarie 1773.

● Partenie, Septembrie (?) 1775 - Martie (?) 1778.

● Neofit, Martie (?) 1778 - Ianuarie (?) 1779.

● Partenie, a doua oar`, Ianuarie (?) 1779 - 1781.

● C`pitanul Grigora[cu M`inescu, 1781 - 16 Aprilie 1782.

● Partenie, a treia oar`, 16 Aprilie 1782 - 12 Aprilie 1784.

● Ieremia, 12 Aprilie 1784, 21 Septembrie 1784.

● Filaret Mitropolitul Ungaro-Vlahiei « epitrop al Sfintei

mân`stiri Snagovul », 1785, 1 Ianuarie 1786, 9 Februarie1786, 5 Ianuarie 1787, 7 Decembrie 1787, 22 August1788, 23 Decembrie 1791.● Gheorghe, 5 Februarie 1794.

● Matei Mireon, 19 Mai 1799.

SSEECCOOLLUULL AALL XXIIXX--LLEEAA

● Grigorie de Dristra, 17 Iunie 1806; 5 august 1807; 3 Iulie

1809; 25 Iulie 1809.● Neofit de Cerveno, 2 Octombrie 1811.

● Vasile, 21 Noiembrie 1812.

● Neofit Mireon, 25 Ianuarie 1813; 25 Iunie 1814; Octombrie

1814; 1 Septembrie 1815; 3 Martie 1816; 26 August 1816;

1 Iunie 1817.

● Vasile arhimandritul, 7 Iunie 1818; 16 Martie 1819; 13

August 1819; 5 Septembrie 1820.

● David, 1823 (?) - 7 Ianuarie 1824.

● Daniil, 7 Ianuarie 1824 - 27 Februarie 1828.

● Gavriil, 27 Februarie 1828 - 20 Aprilie 1844.

● Ioasaf, 20 Aprilie 1844 - 23 Noiembrie 1848.

● Arhimandritul Ghermano Br`tianu, 23 Noiembrie

5588

66116600

¥¥aarraa RRoommâânneeaasscc` \\nn vvrreemmeeaa lluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[ -- sseeccoolluull XXVV

WWaallllaacchhiiaa uunnddeerr tthhee rreeiiggnn ooff VVllaadd tthhee IImmppaalleerr -- tthhee 1155tthh cceennttuurryy

BBiisseerriiccaa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv,, llaa 11990033,, \\nnaaiinnttee ddee rreessttaauurraarree((eessttee cceeaa mmaaii vveecchhee iimmaaggiinnee aa BBiisseerriicciiii MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv))

TThhee CChhuurrcchh ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy iinn 11990033,, bbeeffoorree rreessttoorraattiioonn ((tthhee oollddeesstt iimmaaggee))

66336622

UU[[iillee ppaarraacclliissuulluuii BBuunnaa VVeessttiirree -- sseeccoolluull XXVV --ssccuuffuunnddaatt \\nn ttiimmppuull lluuii VVllaaddiissllaavv II ((11336644--11337799))..LLeeggeennddaa ssppuunnee cc` uu[[iillee aauu pplluuttiitt ppee aappaa llaaccuu--

lluuii ppâânn` aauu ffoosstt rreeccuuppeerraattee.. EEssttee cceeaa mmaaiivveecchhee ppiieess` iissttoorriicc` aa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv..

SSee pp`ssttrreeaazz` llaa MMuuzzeeuull NNaa]]iioonnaall ddee AArrtt` aall RRoommâânniieeii

TThhee ddoooorrss ooff TThhee AAnnnnuunncciiaattiioonn CChhaappeell,, tthhee1155tthh cceennttuurryy,, ssuunnkkeenn dduurriinngg tthhee rreeiiggnn ooff

VVllaaddiissllaavv II ((11336644--11337799)).. LLeeggeenndd hhaass iitt tthhaatt tthheeddoooorrss ffllooaatteedd oonn tthhee llaakkee uunnttiill bbeeiinngg

rreeccuuppeerraatteedd.. IItt iiss tthhee oollddeesstt hhiissttoorriiccaall ppiieeccee ooffSSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy,, nnooww ttoo bbee sseeeenn iinn tthhee AArrtt

MMuusseeuumm ooff RRoommaanniiaa

UU[[iillee mmaarrii ddee llaa iinnttrraarreeaa \\nn SSff.. BBiisseerriicc` aa MM`nn`ssttiirriiiiSSnnaaggoovv,, mmoonnttaattee llaa 11990033

TThhee ggrreeaatt eennttrraannccee ddoooorrss ooff tthhee HHoollyy CChhuurrcchh ooff SSnnaaggoovvMMoonnaasstteerryy,, ssiinnccee 11990033

66556644

SSiiggiilliiuull ¥¥`rriiii RRoommâânnee[[ttii \\nn ttiimmppuulluuii ddoommnniittoorruulluuii VVllaadd¥¥eeppee[[ ((sseeccoolluull XXVV)).. SSiiggiilliiuull aa ffoosstt ddeessccooppeerriitt ccuu ooccaazziiaa

ss`pp`ttuurriilloorr aarrhheeoollooggiiccee ddiinn 11993333,, \\nn mmoorrmmâânnttuull ddiinn nnaaoossuull bbiisseerriicciiii

TThhee sseeaall ooff WWaallllaacchhiiaa dduurriinngg tthhee rreeiiggnn ooff VVllaadd tthheeIImmppaalleerr ((tthhee 1155tthh cceennttuurryy)).. IItt wwaass ddiissccoovveerreedd dduurriinngg tthhee

aarrcchheeoollooggiiccaall ddiiggss uunnddeerrttaakkeenn iinn 11993333,, iinn tthhee ttoommbb sshheelltteerreedd bbyy tthhee cchhuurrcchh’’ss nnaavvee

IIeerroommoonnaahhuull VVaarraahhiiiill BB`nn`]]eeaannuu,, ssttaarree]]uull MM`nn`ssttrriiii SSnnaaggoovv ((22000033-- ))

MMiinnsstteerr VVaarraahhiiiill BB`nn`]]eeaannuu,, aabbbboott ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy ((22000033-- ))

66776666

EEvvaanngghheelliiee ddiinn ttiimmppuull SSffâânnttuulluuii IIeerraarrhh AAnnttiimm IIvviirreeaannuull -- \\nncceeppuuttuull sseeccoolluulluuii XXVVIIIIII

AA ggoossppeell ddaattiinngg bbaacckk ttoo tthhee ttiimmee ooff MMeettrrooppoolliittaann BBiisshhooppAAnnttiimm IIvviirreeaannuull -- tthhee bbeeggiinnnniinngg ooff tthhee 1188tthh cceennttuurryy

AAnnttiimm IIvviirreeaannuull,, ssttaarree]] aall MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv ((11669966--11770044)),, MMiittrrooppoolliitt aall ¥¥`rriiii RRoommâânnee[[ttii ((11770088--11771166))

AAnnttiimm IIvviirreeaannuull,, aabbbboott ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy ((11669966--11770044)),,MMeettrrooppoolliittaann BBiisshhoopp ooff WWaallllaacchhiiaa ((11770088--11771166))

AAcccceessuull llaa iinnssuullaa MM`nn`ssttiirriiii ddiinnsspprree llooccaalliittaatteeaa SSiillii[[tteeaaSSnnaaggoovvuulluuii,, jjuuddee]]uull IIllffoovv

AAcccceessss ttoo tthhee iissllaanndd hhoouussiinngg tthhee MMoonnaasstteerryy ffrroomm tthhee llooccaalliittyy ooff SSiillii[[tteeaa SSnnaaggoovvuulluuii,, tthhee ddiissttrriicctt ooff SSnnaaggoovv

6688 6699

7700 7711

FFâânnttâânnaa ddee ppiiaattrr` ddiinn ttiimmppuull ddoommnniittoorruulluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[ -- sseeccoolluull XXVV

SSttoonnee ffoouunnttaaiinn dduurriinngg tthhee rreeiiggnn ooff VVllaadd tthhee IImmppaalleerr -- tthhee 1155tthh cceennttuurryy

FFâânnttâânnaa ddee ppiiaattrr` ddiinn ttiimmppuull ddoommnniittoorruulluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[ -- sseeccoolluull XXVV..LLeeggeennddaa ssppuunnee cc` aa ffoosstt ss`pp`tt` ccuu mmââiinniillee ddee pprriimmiiii \\nntteemmnnii]]aa]]ii aadduu[[iillaa SSnnaaggoovv ddee VVllaadd ¥¥eeppee[[

SSttoonnee ffoouunnttaaiinn dduurriinngg tthhee rreeiiggnn ooff VVllaadd tthhee IImmppaalleerr -- tthhee 1155tthh cceennttuurryy..LLeeggeenndd hhaass iitt tthhaatt tthhee ffiirrsstt pprriissoonneerrss ffeettcchheedd ttoo SSnnaaggoovv bbyy VVllaadd tthheeIImmppaalleerr dduugg iitt wwiitthh tthheeiirr oowwnn hhaannddss

77337722

FFâânnttâânnaa lluuii ¥¥eeppee[[ [[ii vveeddeerree cc`ttrree ppllaattoouull uunnddee ssuunntt ccoonnsseerrvvaattee rruuiinneellee tteemmeelliieeii ffoosstteeii \\nncchhiissoorrii

VVllaadd tthhee IImmppaalleerr’’ss ffoouunnttaaiinn aanndd vviieeww ttoo tthhee ppllaatteeaauu wwhheerreetthhee rruuiinnss ooff tthhee ffoorrmmeerr pprriissoonn’’ss ffoouunnddaattiioonnss aarree pprreesseerrvveedd

77557744

AAnnssaammbblluu ddee ggoossppoodd`rriitt aall ssffiinntteeii MM`nn`ssttiirrii ((22000066))

HHuussbbaannddrryy EEnnsseemmbbllee ooff tthhee HHoollyy MMoonnaasstteerryy ((22000066))

MMoorrmmâânnttuull ffoossttuulluuii ssttaarree]] EEmmiilliiaann PPooeennaarruu,, pprroottoossiinngghheerr

TToommbb ooff ffoorrmmeerr aabbbboott EEmmiilliiaann PPooeennaarruu

77777766

PPaarraacclliissuull ddiinn lleemmnn,, ccoonnssttrruuiitt \\nn 11999966.. MMaarrcchheeaazz` llooccuull ddee uunnddee ss--aa ssuurrppaatt \\nn aapp` ppaarraacclliissuull zziiddiitt ddee VVllaaddiissllaavv II,, ccuu hhrraammuull „„BBuunnaa VVeessttiirree““

WWooooddeenn cchhaappeell bbuuiilltt iinn 11999966,, mmaarrkkiinngg tthhee ppllaaccee wwhheerree VVllaaddiissllaavv IIhhaadd hhaadd tthhee AAnnnnuunncciiaattiioonn CChhaappeell bbuuiilltt ssuunnkk iinn wwaatteerr

CCllooppoottnnii]]aa ttuurrnn -- sseeccoolluull XXIIVV

CChhuurrcchh sstteeeeppllee -- tthhee 1144tthh cceennttuurryy

77997788

TTrrooii]]` rriiddiiccaatt` ppeessttee ggrrooaappaa ccoommuunn` aa 5544 ddee rreevvoolluu]]iioonnaarrii ddee llaa 11884488,,ccaarree ss--aauu \\nneeccaatt \\nn llaacc,, \\nn 11885533,, \\mmpprreeuunn` ccuu 2200 ddee ggaarrddiieennii,, ddee ccaarreeeerraauu \\nnll`nn]]uuii]]ii,, ccaa uurrmmaarree aa pprr`bbuu[[iirriiii ppoodduulluuii ddee lleemmnn

WWaayyssiiddee CCrruucciiffiixx eerreecctteedd aabboovvee tthhee ccoommmmoonn ttoommbb sshheelltteerriinngg tthhee rreemmaaiinnss ooff 5544 rreevvoolluuttiioonnaarriieess ppaarrttiicciippaattiinngg aatt tthhee 11884488RReevvoolluuttiioonn.. IInn 11885533,, tthheeyy ddrroowwnneedd iinn tthhee llaakkee ttooggeetthheerr wwiitthh 2200gguuaarrddiiaannss tthheeyy wweerree cchhaaiinneedd ttoo wwhheenn tthhee wwooooddeenn bbrriiddggee ccoollllaappsseedd

BBiisseerriiccaa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv--LLaacc,, rreeccoonnssttrruuiitt` llaa 11551177 [[ii rreessttaauurraatt`\\nn 11990044,, 11996666--11998866,, pprriinn ssttrr`dduuiinn]]aa PPaattrriiaarrhhuulluuii IIuussttiinniiaann [[ii,,

\\nncceeppâânndd ddiinn 11999911,, ccuu sspprriijjiinnuull MMiinniisstteerruulluuii CCuullttuurriiii [[ii CCuulltteelloorr

CChhuurrcchh ooff SSnnaaggoovv LLaakkee MMoonnaasstteerryy,, rreebbuuiilltt iinn 11551177 aanndd rreessttoorreeddiinn 11990044,, 11996666--11998866,, dduuee ttoo tthhee bbeenneevvoolleennccee ooff PPaattrriiaarrcchhIIuussttiinniiaann aanndd,, ssttaarrttiinngg wwiitthh 11999911,, dduuee ttoo ssuuppppoorrtt ffrroomm tthhee

MMiinniissttrryy ooff CCuullttuurree aanndd CCuullttss

88118800

LLooccuull uunnddee aa ffoosstt rriiddiiccaatt` \\nn vvrreemmeeaa lluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[ [[ii aaffuunncc]]iioonnaatt \\nncchhiissooaarreeaa ddee llaa SSnnaaggoovv.. SSee oobbsseerrvv` rruuiinneellee

ffuunnddaa]]iiiilloorr ccoonnsseerrvvaattee \\nn pp`mmâânntt..

TThhee ppllaaccee wwhheerree tthhee SSnnaaggoovv PPrriissoonn HHoouussee wwaass bbuuiillttwwhhiillee VVllaadd tthhee IImmppaalleerr wwaass rreeiiggnniinngg.. TThhee rruuiinnss ooff tthhee pprreesseerrvveedd ffoouunnddaattiioonnss ccaann ssttiillll bbee sseeeenn

88338822

BBiisseerriiccaa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv,, aarrhhiitteeccttuurr` aattoonniitt`

CChhuurrcchh ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy,, AAtthhoonniittee aarrcchhiitteeccttuurree

VVeeddeerree llaatteerraall` aa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv

SSiiddee vviieeww ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy

88558844

DDeettaalliiuu ddee aarrhhiitteeccttuurr` eexxtteerriiooaarr`

OOuutteerr aarrcchhiitteeccttuurree ddeettaaiill

SSccaarraa ddee aacccceess llaa ccllooppoottnnii]]`

FFlliigghhtt ooff ssttaaiirrss ttoo tthhee sstteeeeppllee

88778866

CCllooppoott ddiinn aannuull 22000044

BBeellll sseett iinn 22000044

CCllooppoottuull mmaarree ddiinn aannuull 11991100

GGrreeaatt BBeellll iinn 11991100

8899

„Unde este Roma, unde e Atena?Unde e Palmira, unde Cartagene?Unde este Tirul, unde e Sidonul?Unde Ecbatana, unde Babilonul?“

C. D. Aricescu (18 martie 1823 - 18 februarie 1886) ascris un pamflet în versuri, Blestemul României, ca r`spunsla un imn lingu[itor adresat de un autor din epoc` generaluluirus Duhamel. Pamfletul i-a adus un proces de calomnie[i zece luni de deten]ie la Snagov. Inspirat de muze, poetulAricescu n-a pierdut timpul, a reconstituit scenariul procesului(de care este foarte mândru) [i, închis la Snagov, anarat în versuri via]a lui de prizonier (Zece luni laSnagov) sub forma unei epistole adresate unui amic,Iorgu[or. Poemul începe cu arestarea în ianuarie 1850[i se încheie, apoteotic, la 7 decembrie 1850, cândeste eliberat. Chinurile, ne spune el, au fost n`praznice;totu[i, atunci când p`r`se[te cruda deten]ie, C. D. Aricescunu pare atât de doborât. Scrie un Adio din care deducemc` poetul urgisit a petrecut aici, între zidurile ridicate deVlad ¥epe[, zile lini[tite [i bucurii erotice de neuitat încadru rustic:

„Adio pl`tic`,Dulce pe[ti[or,Cu guri]` mic`,Cu carne d-amor“„[i tu, dulce copili]`De la ¥ig`ne[ti,Cu dulce guri]`[i cu ochi [erpe[ti...“

A mai povestit experien]a lui la Snagov în Memorii, înpagini care alterneaz` descrierea chinurilor apocalipticecu exalt`rile mesianice. Pentru a completa acest dosarde deten]ie politic la mijlocul secolului al XIX-lea, reproducemîn volumul de fa]` [i aceste pagini memorialistice. Preciz`mc` edi]ia princeps din acest pitoresc dosar a ap`rut în1859 [i, de atunci, nu a mai fost retip`rit. În orice caz,edi]ia de Scrieri alese, alc`tuit` de Dan Simonescu [i PetreCostinescu în 1982, nu îl reproduce.

CC.. CC.. AArriicceessccuu -- EExxiill lliitteerraarr llaa SSnnaaggoovv,, de Eugen Simion

par \n continuare un

poem [i un num`r de

pagini memorialistice

scrise de un personaj

ciudat, admirator al lui

Heliade R`dulescu [i

discipol al lui B`lcescu

în istoriografie, dar mai

ales poet romantic, C.

D. Aricescu. Versurile

lui, construite în stilul

când vizionar, când

lamentos al epocii, s-au

datat, ca [i teatrul s`u.

Mai interesante sunt

memoriile, scrise târziu,

spre 60 de ani, când furtunile romantismului se stinseser`

[i poetul, retras la Câmpulung, î[i contempla trecutul cu

destul` senin`tate [i chiar cu oarecare ironie. Avea o bun`

p`rere despre sine [i, într-un rând, meditând la cele zece

luni petrecute în închisoarea de la Snagov, se compara

pe sine cu Napoleon [i pe paznicul s`u, Enache Chiliacescu,

cu Hudson Lowe de pe insula Sfânta Elena.

Memoriile sunt, altminteri, pline de interes [i cel ce

vrea s` afle am`nunte despre via]a politic` [i literar`

din anii 1845-1860 poate citi cu folos [i cu pl cere însemn`rile

acestui poet, care îi cite[te cu nesa] pe Rousseau, Lamartine

[i Hugo [i, în via]a de toate zilele, las` impresia c` tr`ie[te

dup` model byronian.

G. C`linescu îl ia, oricum, în seam` [i, în Istoria literaturii

române, îi acord` trei pagini [i jum`tate, citându-i, între

altele, versurile despre pr`bu[irea gloriilor lume[ti. Versurile

sunt, într-adev`r, notabile:

8888

A

99119900

PPRROOCCEESSUULL[[ii

EEXXIILLUULL MMEEUU LLAA SSNNAAGGOOVV

ddee CC.. DD.. AArriicceessccuu

Adev`rul [i numai adev`rul

BUCUREßTI

Tipografia jurnalului Na]ional

1859

9933

PPRREECCUUVVÂÂNNTTAARREE

Câ]iva din amicii mei intimi m-au îndemnat apublica azi acest episod din via]a mea de cet`]ean,contra modestiei [i rezolu]iunii ce luasem de apublica dup` moarte, sau c`tre cap`tul vie]ii,Memorialul meu, crezând c` poate fi de folosîntr-o zi urma[ilor mei.M` supui st`ruin]ei [i argumentelor amicilor mei,rugând publicul a fi indulgent [i a profita deînv`]`turele ce coprinde acest fragment din via]aunui june român, care nu aspir` decât la amorul[i stima concet`]enilor s`i, singura glorie ceambi]ioneaz`.

C. D. A.

DDEEDDIICCAATTåållaa

CCaappiiii mmii[[cc`rriiii rroommâânnee ddee llaa ‘‘4488

Spre semn de stim` [i

recuno[tin]` din partea

Autorului.

9922

9955

IINNTTRROODDUUCCEERREE

La 30 august 1849, ducându-m` s` cercetez,

dup` datorie, pe amicii mei politici1, aresta]i

de boieri [i de ru[i la Col]ea, îmi deter` s`

citesc urm`torul Imn, dedicat generalului

Duhamel [i tip`rit la tipografia Cur]ii.

9944

1. ßi anume: Scarlat Voinescu, C. Manega, C. Rotescu,C. Zaman, P. Voicea, Scarlat Turnavitu, Bunescu, Gr.Mih`escu, Al. Petrescu, L`z`rescu.

„O, Românie! Nu ]i-a lipsit nici proconsolii]arului, nici protectori ca Tiberiu, nici c`rturarii,fariseii [i arhiereii, nici închisorile [ifiarele Snagovului [i V`c`re[tilor; toatele-ai avut [i suferit, de la Irod [i pân` laIuda, de la iesle [i pân` la Golgota; toatele-ai avut, afar` de popolul judan.Fac` cerul dar, o, Românie, ca s` nu aisoarta Iudeii!“

(Crucea de argint, pag. 108)

Noti]` de Heliade

9977

ILUZII DE RECUNOßTIN¥å

IIMMNN

Dedicat Excel. Sale din suita Împ`r.Sale M`riri

DDoommnnuulluuii ggeenneerraall lleeiitteennaanntt

AALLEESSSSAANNDDRRUU IIOOSSIIFFDDUUHHAAMMEELL

Comisar împ`r`tesc în Principaturile

Danubiene

DDRREEPPTTAATTEEAA

De[teapt`-te, o, maic`,

Din lunga-]i aromire,

ßi las` stânci spinoase:

Un înger plin de pace

Un Soare dulce vine1;

De[teapt`-te, de[teapt`-te;

9966

1. Punctua]ia, ortografia [i chiar cadin]a versurilor sunt corectateîntr-acesta, spre a se putea în]elege. Vezi originalul

9999

D`-mi bra]ul, mâna-]i adu:

Te cheam` viitorul

Epoca fericirii,

Pe [esuri mult mai line,

Via]a unde cre[te

[i totul se rena[te.

Acum o zi nu-i veac,

Un ceas coprinde tot.

Nu mai dormi, te scoal`:

¥i-e trist`-ast` [edin]` (?);

Încrede-te [i-n mine (!)

Cumplirea ta a pierit;

Acele asprite zile

Deloc nu domineaz` ...(?)

Ce glas, ce eho dulce!

Voi, stânce, îmi vorbi]i?

Sau îngeru nev`zut

Din cer îmi e menit

La soarta mea cea grea,

La relele-mi p`]ite,

La chinurile-mi amare?

O, ce Zi [i ce Soare!

Ce dulce senin v`zu!

Nu e uimire oare?

Îmi [terg a mele lacr`mi

S` v`z ce m`-nconjoar`?

E[ti tu, o DUHAMELE!

Veni[i iar` s`-mi dai

Acel puternic bra],

Acea vârtoas` mân`

Pe care al t`u MONARH

O-ntinde f`r` preget

P-ast orizont trudit;

9988

110011

ßi balsamul ceresc

Din inima-i revars`

P-a noastre triste frunte.

Ce bun e `st Protector!

Cum el ne îngrije[te!

Cum soarta noastr` cat`!

Din fii[i]mei nici unul

Restri[tea-mi n-a privit.

Ei prea îmi fu streini

De dreptele-ngrijiri;

Viu dar` dup` voi

S` spui pruncilor mei

S` [tearg` [-a lor lacr`mi:

Durere-a contenit,

Când totul se formeaz`

[i viitorul salt`.

Menit ne-ai fost, o înger,

S` ne-ocrote[ti de r`ul,

De viciul ap`s`rii,

De jugul ne-nfrân`rii.

D-acea ne-ncredin]are (?),

De spulberata goan`,

De chipul dezn`dejdei,

Ce-amar ne sugruma!

Veni[i, veni[i, ce Zi!

Ce Zi de fericire!

O! Zi de dulci n`dejdi,

R`mâi, nu te mai duce!

110000

110033

Formeaz` ]ara noastr`,

D`-i veacuri aurite;

C`ci ea fu tot sârman`

De rodurile-nfloririi!

Stârpe[te abuzirea,

Gone[te fatalismul,

De-nrâuriri private

Ce-apas` so]ietatea;

ßi bra]u-]i de dreptate

Umbreasc` ]ara toat`.

Ori lacrima-mi ce-ai [ters-o

Nu e de recuno[tin]`?

E lacrim` curat`

Unui popor ce simte

Atâta-]i îngrijire,

Pe care nici un tat`

N-o d` la fii[i] s`i;

D-o fi s` fii tu iar`

L-ace[ti ce cârmuie[ti,

Modelul de dreptate,

Modelul de virtute,

Atuncea alte lacr`mi

De suferin]i amare

În zilele de lapte (?)

De roua ta nutrite,

N-o na[te viitorul

Pe frun]ile acelor

Ce simte bucuria,

Ce-n guvernarea Ta

Tot omu-a dobândit!...

Sau nu e România

Prin tine, o DUHAMELE,

Pe culmea fericirii?

110022

110055

ß-aceste absurde (?) pietre

D-or fi s` se întrebe,

Bazate pe victimele

Ilustrele-]i Principuri,

Vor scoate-n armonie

Un glas r`sun`tor,

Ce eho lor str`bate,

Cu ton de nemurire,

Pe veacuri viitoare

L-ai na]iei str`nepo]i;

ßi suvenirea-atuncea

Cu lunga-i memorie,

Va spune cu pl`cere

Ce timp de fericire

A fost odinioar`

În ¥ara Româneasc`,

Azilul de dreptate

Urnit de mâna Ta!

- ßi cine e autorul acestui imn? întrebai pe amicii mei.

- I-a fost ru[ine s`-[i însemne numele, observ` unul, fiind

sigur încredin]at c` acest imn e o laud` nemeritat`, o

lingu[ire demn` de un ciocoi, de un zbir; iar nu de un

român adev`rat.

- Trebuie s` fie tot autorul Odei la Nicolae, f`cut` la

1847 [i pe care a refuzat-o Iorgu Cre]eanu, cu atâta

spirit [i fine]e.

ßi mi-am adus atunci aminte de aceste versuri

dintr-o epigram` a lui Eliade, adresat` poetului V...

„Mo[ul ]i-a deschis o poart`

Care n-o s-o vezi nici mort.“

- Trebuie s`-i r`spundem, zise Turnavitu.

- Negre[it, negre[it, repetar` to]i în cor.

110044

110077

- ßi tot pe tonul acesta, ridiculând sau parodiind imnul

infam.

- Pu]in ne pas` pe ce coard`, destul c` imnul acesta merit`

un anti-imn.

- ßi cu atât mai mult, c` vor s` sperie lupul cu pielea oii,

pedepsind în noi mi[carea na]ional` de la 9 iunie ‘48.

- Trebuie s` se ridice o voce din sânul României, r`stignit`

de ru[i cu mâna boierilor, ca s` protesteze contra

Protectoratului ipocrit [i perfid.

- Prea bine! Prea bine! strigar` to]i.

- ßi cu atât mai mult c` Duhamel negre[it va publica acest

imn în jurnalele streine, ca s` arate Europei oficiale [i

democratice c` ru[ii sunt privi]i ca fra]i, ca angeli ai poporului

român, care-i ador`; [i Europa, care nu ne cunoa[te bine,

[i care, mul]umit` propagandei moscovite, ne consider`

ca o ramur` din arburul slav, va pune crez`mânt pe aceste

manifesta]ii false, ie[ite din fabrica rusolatrilor, [i va aproba

aceste cuvinte din nota lui Nesselrode de la iulie 1848,

c` adic`: „Mi[carea românilor este rezultatul unei minorit`]i

tulbur`toare [i comunistice; [i c` origina noastr` s` perde

în întunerecul veacurilor.“

Este dar de datoria noastr`, ca români [i juni progresi[ti,

s` demasc`m protectoratul perfid al ]arului [i s` combatem

asemenea lingu[iri, cari fac atâta ru[ine [i r`u demnit`]ii

[i drepturilor noastre na]ionale. S` afle Europa c` poporul

român, afar` de un mic num`r de boeri vându]i streinului

[i instrumente vile ale inamicului na]ionalit`]ii noastre, c`

poporul român cuget`, simte, lucreaz`, nu ca boerii care

vorbesc prin imnul acesta infam, ci ca capii mi[c`rii de

la 9 iunie.

- Poetule, îmi zise Rotescu, ia tu sarcina aceasta frumoas`

de a r`spunde [i boerilor [i ru[ilor printr-un anti-imn sau

o impreca]ie fulger`toare, care se va trimite a se

publica în jurnalele Fran]ei, spre r`spuns la acest imn [i

la proclama]iile patriotice [i ortodoxe ale ru[ilor, cu

care am`gesc Europa oficial`.

- ßi f`r` îndemnul vostru, e de datoria mea, ca român [i

ca june, a face aceasta, r`spunsei amicilor mei.

A doua zi citii acestora urm`toarea poezie, ca r`spuns

la Imnul lui Duhamel.

110066

110099

BBLLEESSTTEEMMUULL RROOMMÂÂNNIIEEII

CCOONNTTRRAA AAPPååSSååTTOORRIILLOORR EEIII.

Te scoal`, Românie,

Din greaua letargie

În care te afund`

Invidia profund`,

Spurcatul interes.

Despo]ilor, ce sap`

Prea timpuria-]i groap`

C-o mân` sacrilege,

C-un suflet f`r’de lege

Ce iadul l-a ales.

Te scoal` din morminte,

Apostole fierbinte

Al cauzei divine,

Al c`rii scop în sine

E via]a tuturor:

Mihai, Mihai Viteze,

Mai f` s` învieze

Acele legioane

Cu suflete romane,

Al lui Brutus popor.

110088

111111

Ce! Voce de durere

ßi f`r` mângâere,

ßi gemete profunde,

Nimica nu p`trunde

La tine în mormânt?

E vocea României

În gheara Tiraniei.

„Vezi pieptu-mi plin de sânge

Cum fiarele îl strânge,

ßi cât de grele sânt!

De secoli al meu nume

A esistat în lume;

ßi gloria-mi str`bun`

Sub mândra Semilun`

Tr`i sute de ani!

ßi nu fu atacat`,

Nu fu amenin]at`

A mea independin]`,

ßi sacra mea fiin]`

D-eroii musulmani.

Ci vai! Amar` soarte!

Izbirea cea de moarte

Mi-o d` chiar moscovitul,

Cre[tinul, ipocritul

Cu masca lui de sânt!

111100

111133

Cu crucea, sânta cruce,

Pe piepturi ce str`luce,

Pe piepturi tr`d`toare,

Ce calc` sub picioare

Tot ce este mai sânt;

Cu crucea Moscovismul

Omoar` Patriotismul,

Sugrum` Libertatea,

[i na]ionalitatea

În inimi de Brutus!

Cu crucea Moscovismul

Sugrum` Cre[tinismul,

Stingând orice virtute,

Orice sim]iri pl`cute

În geniuri ce-au apus!

Vai! Crucea azi se-nal]`

Pe corpuri f`r` via]`,

Pe Na]iile gemânde,

De sânge fumegânde,

Ce în ruine cad!

ßi regii, be]i de sânge,

De gât popolul strânge,

Jucând în giur cu imne

P-a na]iilor ruine,

Ca demonii în Iad.

111122

111155

IIII..Te scoal` din morminte,

Mihai, martir fierbinte!

Nu vezi p-a mea ruin`

Cum geme, cum suspin`

O buh`, cobe rea?

E el!... E Moscovitul,

Cre[tinul, ipocritul!

A c`rui fericire

E-a mea nenorocire;

ßi via]a-i, moartea mea!

E el, fiul pierz`rii,

Unealt` a tr`d`rii,

Ce, f`r` a se teme,

Cuteaz` s` blasfeme

Tot ce este mai sânt!

Bolnavul în durere,

Femeea în c`dere,

Streiunu-n s`r`cie,

ßi popolul-n sclavie,

A lui glorie sunt!

Sperjure [i ingrate,

O zbire renegate,

O sclavule-al sclaviei,

Unealta Tiraniei,

O urs ne]es`lat,

111144

111177

P`gân f`r` sim]in]`,ßi f`r` con[tiin]`,

Ce vii de gât a strânge,

Ce vii a suge sânge

Dintr-un popor bogat;

Prin tine azi Kosakul

Sugrum` pe s`racul,

ßi-i ia din b`t`tur`

G`in`, ar`tur`,

ßi chiar copila sa;

Prin tine Ciocoimea

Apas` azi Junimea,

ßi mizer` o face;

Prin sute de mijloace

Storcând via]a sa;

Prin tine ¥ara toat`

E ast`zi împilat`,

ßi geme în orbire,

ßi vede în peire

Frumosu-i viitor!

Polonia st` fa]`.

Ea îns`[i ne înva]`

Sistema cea fatal`,

Politica infernal`

Lui Petru urm`tor.

111166

111199

Corump]ia, tr`darea,

Protec]ia, amenin]area:

Aceasta v-e solia;

De scop ave]i sclavia,

Despo]i, fii de Tartar.

Veni]i cu crucea-n mân`;

Dar inima p`gân`

E plin` de tr`dare,

De ur`, r`zbunare,

ßi de venin amar.

III.

În veci dar s-ave]i parte,

Aici [i dup` moarte,

De soarta celor state

Ce ]ine]i împilate

Sub sceptruri de Neroni.

În veci s` ave]i parte

De cea mai crud` moarte,

Voi, sbiri [i tr`d`tori,

Ai lumii ap`s`tori,

Ai Na]iilor demoni.

Ajung`-v` blesteme

Martirilor ce geme

111188

112211

La umbra închisorii,

Abandona]i uit`rii

Aproape de un an!

Ajung`-v` blesteme

Martirilor ce geme,

Goni]i peste câmpie

Cu biciul de urgie

Al marelui Satan!

Ajung`-v` blesteme

României ce geme

Sub cnutu-v` de sânge,

Sub lan]ul ce o strânge

De gât, s-o sugruma]i!

Ajung`-v` blesteme

Poloniei ce geme

Sub jugul de sclavie,

Sub cnutul de urgie

Cu care o-nf`[ura]i.

A! blestemat s` fie

Cel sbir de tiranie

Ce pâinea de tr`dare

M`nânc`-n nep`sare,

Cu lacr`mi de orfan!

Trei ori blestemat fie

P`rintele sclaviei,

C`l`ul Libert`]ii

[i al Umanit`]ii,

Popoarelor tiran.

112200

112233

ßi foc din cer s` caz`,

S` mistuie, s` arz`

Pe to]i despo]ii lumii

S` sting` al lor nume,

ßi neamul lor p`gân!

Curând luci-va un Soare

Peste armata care

V-e singura putere;

ß-atunci, atunci, ... durere!

Tablou îngrozitor!

Dispre]ul v` e partea;

ßi plata voastr`, moartea.

Aceasta e urarea,

Sau ultim` strigarea

A oric`rui popor.

Iar voi, martiri, r`bdare!

Fi]i tari în încercare:

C`ci dulce, dulce e moartea

Ce-o cere Libertatea

Pentru al ei drept sânt!

ßi voi, o capii ]`rei,

BOERI, nu da]i uit`rii:

Polonia cea mare

Fu sclav` prin tr`dare;

ßi azi... zace-n mormânt!

112222

112255

A doua zi, aflai de la proprietarul caselor unde locuiamc` am fost c`utat în zioa trecut` de ipocomisarul din aceadesp`r]ire, care a l`sat vorb` s` m` duc a doua zi la Poli]ie,fiind chemat de d. Aga.

Aveam ambi]ia a m` duce singur, f`r` scort` de onoare;prin urmare, toat` zioa aceea m-am primblat la B`neasa,luându-mi adio de la natur`, [i respirând aerul curat [iliber al câmpiei.

C`tre sear`, m` duc la amicul meu C. Roat`.- Tot pe aci? m` întreb` amicul meu.- Am fost ocupat cu ni[te traduc]iuni; [i am venit s`-mi

iau ziua bun`, c`ci mâine plec...- Unde? La Câmpulung?- Ba la Agie.Amicul meu Roat` se uit` la mine cu mirare [i cu

spaim`.- O s` te aresteze [i pe tine?... m` întreab` cu o curiozitate

amestecat` cu fric`.- Ce? Eu sunt privilegiat? Cum credeai tu c` o s`

scap nearestat?Apoi îi narai toat` istoria, cerându-i ospitalitate

pentru acea noapte.- M` iart`, frate, îmi zise; mi-e team` s` nu te afle la

mine Poli]ia; vin mul]i pe la mine, din cari jum`tate suntspioni; de ce vrei s` m` compromi]i?

- Fereasc` Dumnezeu! Nu voi s`-]i vie r`ul acesta tocmaide la mine. A[adar, adio!

- Adio! [i m` iart`, frate Aricescule.Ne îmbr`]i[ar`m [i plecai la amicul meu Vasile Boerescu,

redactorul Na]ionalului, care m` primi cu bra]e deschise,[i-mi oferi patul s`u pentru acea noapte.

A doua zi îmbr`]i[ai cu recuno[tin]` pe ilustrul jurnalist[i pe elocventul deputat al Capitalei, care m` încuragiea suferi cu b`rb`]ie arestul, fiind pentru o cauz` just` [ina]ional`.

Nobilul meu amic îmi oferi chiar modesta sa burs`, pecare o refuzai, strângându-i mâna cu recuno[tin]`: n-aveamnevoie de bani în arest.

Amicii mei de la Col]ea, dup` citirea acestei poezii, m`îmbr`]i[ar` [i m` rugar` a le l`sa o copie dup` acestblestem; m-am supus dorin]ei lor, cu condi]iunea de anu-l comunica decât la amicii lor intimi [i discre]i, [i a-l citicâteodat` în esilul lor de la M`rgineni, spre aducere-amintea amicului lor; iar eu m` îns`rcinai din parte-mi a-ltrimite la românii din Paris spre a-l publica în jurnaleleFran]ei.

O a doua copie o încredin]ai c`pitanului Z`g`nescu;

iar a treea o trimisei amicului meu G. Cre]eanu, ce se afla

la Paris, prin fratele s`u, D. Victor Cre]eanu.

Cum a ajuns aceast` poesie în mâna ru[ilor? Nu

[tiu. Nu incriminez pe nimeni. Ceea ce crez este c` vreunul

din aceia c`rora am încredin]at-o au comunicat-o amicilor

intimi, [i ace[tia altora; [i astfel, din mân` în mân`, a

înc`put [i în mâna ru[ilor, f`r` a [ti îns` nici ei pe

autorul adev`rat al poesiei: prob` c` ru[ii închiser` pe

mai mul]i juni, prepu[i ca autori ai acestei poesii.

Eu nu [tiam nimic despre aceasta: petreceam o

via]` retras`, consacrat` studiului.

Sâmb`t`, la 27 noiembrie 1849, dupe trei luni aproape

de la facerea blestemului, întâlnesc pe amicul meu Andrei

Dertman, în fa]a Departamentului Finan]elor.

- Ce mai veste? îl întrebai.

- Apropos, îmi zise Dertman. Prin Vornicie circul` o

poezie contra ru[ilor, pe care ]i-o atribuie ]ie.

- Ce titlu poart` acea poesie? întrebai curios.

- Blestemul României contra ru[ilor.

- De mine e f`cut`.

- Ei! Apoi?

- Or s` m` închiz`, [i iat` tot.

Îi spusei atunci ceea ce citir`]i pân` aci. De la Dertman

aflai arestarea mai multor juni de c`tre muscali, cari nu

erau înc` siguri de autorul poesiei.

În seara aceea strânsei toate hârtiile cele mai importante

[i le încredin]ai c`pitanului Z`g`nescu, care le puse într-o

cutie de lemn [i le îngrop` sub ni[te c`r`mizi nuoi, în

dosul casei unde [edea maic`-sa; apoi m` dusei de dormii

în noaptea aceea la o m`tu[` a mea, c`lug`ri]`, la Cimitiriul

Icoanei.

112244

112277

II.. DDOOUUåå LLUUNNII LLAA AAGGIIEE

doua zi, luni, 30 noembrie,

la 9 ore diminea]a, m` înf -

]i[ai la localul d-lui Plaiano,

atunci prefect al Poli]iei.

Un lacheu îmi spuse c`

d. Plaiano nu era înc` gata,

[i-mi zise s` viu peste o

or`.

În timpul acesta, m`

dusei la gr`dina public`

din capul Podului Mogo-

[oai[i], unde respirai o

or` acel aer liber [i s`n`tos

al câmpiei, care-mi rechema

aerul locului meu natal.

La 10 ore eram la d. Pla-

iano. Un lacheu m` anun-

]`; peste câteva minute fui introdus în camera de

lucru a prefectului Poli]iei.

- Dumneata e[ti domnul Aricescu? m` întreab`

d. Plaiano, m`surându-m` cu un ochi cercet`tor, din

cre[tet pân` în t`lpi.

- Eu, domnule aga.

- Din ce loc e[ti d-ta?

- De la Câmpulung.

- Te c`ut`m de câteva zile, [i nu putem s`-]i d`m în

urm`.

- M` mir; fiindc` ipocomisarul respectiv [tie locuin]a

mea. Ieri am aflat c` m` chema]i D.V., [i azi am venit

singur eu.

- Dumneata e[ti Aricescu care face versuri?

- Fac câte o poesioar`, dup` dispozi]ie; dar pentru

aceasta nu merit titlul de poet.

- Îmi place modestia dumitale; dar esalta]ia dumneavoastr

nu o aprobez; mai ales când aceast` esalta]ie se esalteaz`

prea mult, încât v` împinge la acte negândite [i nebune[ti.

Dumneata ai f`cut o poesie contra ru[ilor?

112266

A

112299

- Prea bine!

D. Plaiano sun` un clopo]el. Un lacheu intr`.

- Cheam` pe Popescu, ordon` d. Aga.

Îngrijitorul Poli]iei intr`.

- Ai aici o sanie? îl întreab` d. Aga.

- Dar, Escelen]`.

- Ia pe dumnealui, [i du-l la Agie.

- Prea bine, Escelen]`.

- ßi s`-l ]ii în odaea ta pân` oi veni eu.

- Prea bine, Escelen]`.

Înso]ii pe d-nul Popescu la Agie, unde mi se destin`

spre locuin]` o camer` sus, spre vest, [i un pompier ca

s` m` custodie.

Zioa de 30 noembrie [i noaptea jum`tate spre 1 dekem-

brie le petrecui într-o remu[care neesplicabil`: cugetul

îmi amputa conduita mea cu d. Aga.

„Ce fel! îmi zicea con[tiin]a, declari la to]i amicii t`i c`

tu e[ti autorul; le spui c` te duci a m`rturisi singur adev`rul

la [eful poli]iei, ca s` scapi pe fra]ii t`i aresta]i pe nedrept

[i din cauza ta; te constitui tu singur presonier; [i toc-

mai când s` încununezi o asemenea purtare frumoas`,

tu t`g`due[ti!... Aceasta se cheam` la[itate în vocabularul

omului onest; aceasta e o fapt` contrar` caracterului [i

principiilor tale. Ce vor zice amicii t`i, ce va zice lumea

d-o asemenea conduit`?“

A doa zi chemai pe îngrijitorul Poli]iei.

- A venit d-nu Aga? îl întrebai.

- N-a venit înc`, îmi r`spunse.

- Cum o veni, spune-i c` doresc s`-i vorbesc.

- Prea bine.

- Dar s` nu ui]i, te rog.

- Fii pe pace.

M` lini[tii pu]in. Peste o or` fui condus înaintea capului

Poli]iei.

- Ce ai s`-mi spui? m` întreab` d. Plaiano.

- Am auzit c` mai mul]i juni români sunt aresta]i din

cauza poesiei pentru care m-a]i arestat [i pe mine.

- A[a este.

- Apoi, domnule Aga, te rog s` liberezi pe to]i ace[ti juni

b`nui]i ca autori ai poesiei, fiindc` adev`ratul autor sunt ... Eu.

- Dumneata?!!

De[i venisem ot`rât a m`rturisi adev`rul, îmi luai

îns` seama, [i v`zui c` era o nebunie a face pe

virtuosul cu despo]ii patriei mele; [-apoi eram curios a

cunoa[te ce probe are Agia ca s` m` incrimineze.

Ot`râi dar a nega.

- Nu, domnule aga.

Dar cugetul îmi împut` îndat` aceast` la[itate; era îns`

târziu! C`tai s` persist în negarea mea.

- N-ai f`cut nici o poesie?

- Nu.

D. Plaiano trase o cutie de la o mas`, [i scoase din

întru o gr`mad` de hârtii, cari erau toate copii dup` poesia

mea.

- Cuno[ti aceasta? m` întreab` d. aga, întinzându-mi

o copie din acelea, [i a]intindu-m` cu un ochi care citia

pân` în fundul inimei.

Îmi aruncai ochii pe acea hârtie: era chiar BlestemulRomâniei.

- N-o cunosc, domnule, repetai cu un ton ot`râtor.

- ßi cu toate acestea e de dumneata, domnule, aceast`

poesie; dumneata e[ti autorul. Avem probe...

- Doresc s` le v`z [i eu, domnule Aga.

- Le vei vedea. Pân` atunci spune-mi, te rog, ce te-a

silit a face aceast` miserabil` poesie? Nebun ai fost când

ai f`cut-o? Cine te-a îndemnat s-o faci? Chiar draci s` fi

fost muscalii, tot nu merita asemenea înjur`turi; cu cât

mai vârtos c` sunt protectorii no[tri, cari ne-au f`cut atâta

bine! Aceasta trebuie s` fie recuno[tin]a românilor pentru

binefacerile ce au priimit ei de la ru[i? R`spunde: ce

te-a îndemnat s`-i înjuri astfel?

- M` iart`, domnule Aga. Dumneata îmi vorbe[ti ca

cum a[i fi eu însumi autorul acestei poesii.

- Dumneata însu]i e[ti autorul.

- ßi cine v-au spus aceasta?

- Dumneata însu]i mi-ai spus.

- Eu?!!

- Dumneata. Uit`-te în oglind`: e[ti galben...

- Chipul omului în[al` adesea, domnule Aga.

- St`rue[ti în t`g`duire?

- Nu [tiu nimic.

112288

113311

de la Vornicie, foarte grabnic`. Îndat` dup` priimirea ei,

m` cheam` [i-mi arat` scrisoarea d-lui Ioanid, directorul

Vorniciei, prin care-i ordona a m` porni îndat` la Bucure[ti,

sub bun` paz`, în socoteala statului. A pleca nu era nimic,

dar a lini[ti pe biata mam`, asta era greu! Cu toate

astea f`cui o scrisoare ca din partea dumitale, o didei

unui surugiu [i-i zisei ca s` mi-o aduc` acas`.

Aceasta în în]elegere cu tata. [edeam de vorb` cu

mama [i îi spuneam c`-mi scrii c` o s` te faci avocat

m`n`stiresc; biata mama s`lta de bucurie; când iat` c`

intr` surugiul cu scrisoarea dumitale cea închipuit`.

- O scrisoare de la Bucure[ti, zise surugiul, care-[i

înv`]ase rolul foarte bine.

- De la nenea!!! strigai, jucându-mi [i eu rolul cât se

poate de bine.

ßi didei un sfan]ih surugiului.

- Ia vezi, ce scrie Costu[? întreb` mama, în prada

bucuriei [i a neodihnei.

Scrisoarea coprindea: ca eu s` m` scol s` viu negre[it

la Bucure[ti, c` dore[te Vod` s` m` vaz`, ca s`-mi dea

o slujb` bun`; c` pe dumneata te face avocat m`n`stiresc;

c` ai v`zut pe Vod` [i ]i-a f`g`duit lucruri mari; c` acum

a venit [i vremea noastr`; c` în fine ai fi venit cel mult

peste o s`pt`mân`, dar c`, mai având oarecare trebuin]e,

te vezi nevoit a mai întârzia în Bucure[ti.

Biata mam`, cu ochii îneca]i în lacr`mi, f`cu o rug`ciune

mintal` de mul]umire c`tre bunul Dumnezeu, care în sfâr[it

se milostivise asupra familiei Aricescului [i o iertase de

toate p`catele sele.

Rugai pe d. cârmuitor a p`zi t`cerea; [i eu plecai peste

dou` ore, înso]it de doroban]ul ce mi se da spre paz`.

- Dar doroban]ul la ce caut` acolo? m` întreb` mama,

curioas` [i îngrijat`.

- M` duc cu banii Vistieriei, pentru economie, r`spunsei

surizând.

- S` umbli s`n`tos, dragu mamei! [i s`-mi scrii cum

vei ajunge, ca s` m` lini[tesc.

- Negre[it. Adio!

Azi-diminea]`, când se f`cea zio`, eram în curtea d-lui

Ioanid, directorul Vorniciei. Un lacheu m` anun]` dup`

o anticamer` de o or`.

- Eu însumi, domnule Aga.

- ßi pentru ce ai t`g`duit eri?

- Fi indc` cugetul îmi zicea c` poci min]i c`tre

muscali, cari sunt...

- Nu uita, d-le, îmi zise d. Aga, întrerupându-m`, c`

vorbe[ti cu [eful Poli]iei, care nu-]i îng`due a vorbi r`u de

protectorii ]`rei. Românii trebuie a fi recunosc`tori ru[ilor

ce [i-au v`rsat sângele pentru asigurarea drepturilor

noastre, [i sc`parea ]`rei de anarhia celor de la ‘48.“

ßtiam ce s`-i r`spunz asupra protectoratului ortodox

[i asupra anarhi[tilor de la ‘48; îns` nu era locul [i

timpul a face politic`; prin urmare, i-am r`spuns cu o

privire pe care fisionomistul ar fi tradus-o astfel: „Ferice

]ara care are stâlpi [i ap`r`tori ca d-alde Dumneavoastr`!

Cu asemenea nobili a[u] c`zut Polonia [i Crimeea!“

Dup` un moment de t`cere, d-nu Plaiano zise îngrijitorului

care sta fa]`:

- S` intre cel`lalt...

O u[` se deschise... Scosei un ]ip`t de bucurie [i de

durere: era... fratele meu, pe care-l [tiam la Câmpulung!...

- S` ridici santinela de la dumnealui, zise d. Aga

îngrijitorului, ar`tând la mine; [i dumnealui - ar`tând la

frate-meu - are slobod` intrare la frate-s`u.

- Mersi, domnule Plaiano, r`spunser` fra]ii Arice[ti, cu

lacrimi de recuno[tin]`.

- În locul sentinelei am parola dumitale de onoare,

domnule poetule?

- Parol` de onoare, domnule, c` nu voi abuza de

încrederea dumitale. Ie[ir`m plini de bucurie; [i tot de

odat`, cu inima strâns` de durere!

- Când ai venit? întrebai pe frate-meu.

- Azi-diminea]`.

- Ce face biata mam`?

- Am l`sat-o lini[tit`.

- Adev`rat?

- I-am ascuns cauza adev`rat` a plec`rii mele.

- Ia spune-mi pe larg de ce ai venit?

- N-am venit; m-au adus în c`rucior de po[tie: am f`cut

opt po[ti în mai pu]in de patrusprezece ore.

- ßi pentru ce graba asta?

- Eri diminea]`, cârmuitorul de Mu[cel priime[te o [tafet`

113300

113333

- Hârtiile mele!!! strigai desperat.

- Aveai hârtii comprometabile?

- Nu-mi pas` de alea compremetabile; îmi pas` numai

de poesiile mele. Ah! mi-au furat portofoliul cu poesiile!

- Lini[tete-te, nene, e mai scump` s`n`tatea decât

poeziile alea, fir-ar ale naibei! C`ci ele te-au adus aci.

- Cu asemenea vorbe, mai mult m` înt`râ]i [i m` desperi;

[i f` bine de m` las` singur cu durerea mea. Numai o

mum` poate pre]ui durerea altei mume la perderea

fiului ei.

- Vezi în sfâr[it ce zice scrisoarea tatii: poate or fi sc`pat

poesiile ce le jele[ti.

- Nu citesc, zisei sup`rat.

Frate-meu lu` scrisoarea [i o citi încet, pe când eu m`plimbam prin camer` foarte sup`rat.

- A sc`pat portofoliul! strig` frate-meu, întinzându-miscrisoarea.

M` uitai la dânsul cu un aer de neîncredere [i de ironie.- Cite[te [i vezi, ad`og` frate-meu.ßi-mi ar`t` cu degetul pasagiul unde tat`-meu

vorbea despre portofoliul cu poesii. Îmi aruncai ochiimachinalmente [i citi aceste rânduri:

„În sfâr[it, ghiosdanul cu stihurile tale a sc`pat, cuajutorul lui Dumnezeu.“

Scosei un ]ip`t de bucurie, îmbr`]i[ai pe frate-meu [iciti îndat` toat` scrisoarea, pe care cer voie lectorului ao reproduce aci, crezând c` poate îl va interesa din multepuncturi de vedere.

„Câmpulung, 30 noiembrie 1849

PP`rriinntteeaasscc` ddrraaggoossttee,,

Costache,Mai întâi cercetez starea s`n`t`]ii tale, care ne e mai

scump` decât toate, ca aflându-se pe deplin s` ne bucur`m[i s` în`l]`m laud` [i mul]umit` Cerescului Împ`rat, dintr-a c`ruia bogat` mil` ne afl`m [i noi cu to]ii umbri]i cuale s`n`t`]ii.

C`tre acestea vei [ti c` în noaptea aceasta, pe la 9ceasuri evropiene[ti, în zioa plec`rii frate-t`u, ne-ampomenit cu d. Cârmuitor, înso]it de un c`prar cu mai mul]i

- Dumneata e[ti d. Aricescu? m` întreb`.

- Eu, domnule Ioanid.

- Dumneata faci versuri?

- Nu eu, frate-meu.

- Cuno[ti rimadele astea?

Dintr-o gr`mad` de hârtii, scoase una [i mi-o prezent`:

era poesia întitulat` Blestemul României.- Acum v`z pentru prima oar` aceast` poesie.- Nu [tii de cine este f`cut`?- Nu, domnule.- Pe cinste?- Pe onoare.- Într-adev`r, m` întreb` frate-meu, de dumneata e

f`cut` acea poesie?- De mine.- ßi pentru ce ai ]inut-o secret de frate-t`u?- Sunt culpabil; dar urmeaz`.- Domnul Ioanid îmi spuse în fine c` dumneata te-ai

dat singur prisonier [i c` dumneata e[ti autorul poesiei,de[i n-ai m`rturisit înc`; apoi ad`og`: „Dumneata e[ti liber;îns` mai întâi s` te duci la d-lui Marele Vornic, coconulCostache Cantacuzino, care dore[te s` te vaz`.“

Domnul Cantacuzino s-a ar`tat foarte mi[cat de arestareadumitale [i de durerea mamei, care trebue s` fi aflat totpân` acum.

„Cunosc pe p`rin]ii dumitale, îmi zise d. Cantacuzino.La 1831, când cu holera, am fost în Câmpulung cu familia[i am [ezut în casele D.V. Am r`mas mul]umit de aceaospitalitate. Sunt dator [i pentru aceasta [i ca cre[tin,ca s` ajut pe frate-t`u; îns` vina lui e cam mare. Mus-calii sânt b`nuitori; dar ... vom încerca. Du-te de-l mângâiela Agie. De n-oi putea face nimic pentru liberarea lui, voiface totul pentru u[urarea închisorii sale.“

Frate-meu plec` s`-mi cumpere tutun [i s`-mi aduc`ceva c`r]i de citit; [i dup` o or` se înturn`, aducându-mio scrisoare de la tata.

- Scrisoarea aceasta, zise frate-meu, a adus-o un

doroban], care a fost pornit eri noapte din curte de la noi.

El îmi spuse c` a adus d-lui Ioanid, directorul, un

pachet cu hârtii, cu trei pece]i mari, [i cu ordin de a-l da

chiar în mâna d-lui director al Vorniciei.

113322

113355

gonit cât a stat ea pe scaun. Toat` pas`rea piere pe limba

ei. De te-o fi mu[cat [arpele de inim` s` mai fi f`cut

vreo rimad` ca aceea, apoi din asta i se trage moartea

maic`-tii!

Asta e bucuria noastr` la vreme de b`trâne]e? Pentruasta m-am stinahorisit [i eu [i mam`-ta ca s` v` d`mînv`]`tur`? De aceea am vândut mo[ioara Arice[tii (dinPrahova) r`mas` de la P`rin]i, ca s` ne face]i asemeneaneajunsuri? Bine zicea biata soacr`-mea, Dumnezeu s-oierte! „Mai bine s`-l faci pe Costache cojocar, decât c`rturar.“Bine zicea [i Elenca (mama) ca s` te fac mai bine arenda[,c` sc`pam [i mo[ioara [i te sc`pam [i pe tine de las`r`cie [i de la pu[c`rie; [i noi, bie]ii b`trâni, nu suferiamceea ce suferim acum dup` urma voastr`, la vreme deb`trâne]e! Bune sânt astea, f`tul meu? Asta e rodulprocopselei tale? Asta bucuria p`rin]ilor t`i? Asta n`dejdeab`trâne]elor mele? F` copii, ca s` te bucuri de ei!...Abia sc`p` frate-t`u eri de la arestul de la Col]ea, [i aziai intrat tu în loc! Cu el am cheltuit pe la Bra[ov vrodou` sute de galbeni; [i cu tine p-a[ijderea. Apoi, s`-mivânz [i biata vii[oar` [i cele ce mi-au mai r`mas; [i s`ajung la b`trâne]e în stenahorie, [i voi s` b`te]i podurile!Frumos e?... Dar s`n`tatea ta? Dar via]a mame-tii? Tu os` te pr`p`de[ti la închisoare, fiind slab [i pipernicit, cao curc` ploat`; [i biata mam`-ta se tope[te, fiind p`tima[`,dornic` [i fricoas`!

Iac` rodul procopselei voastre!... Numai Dumnezeu s`nu se îndure de biata mam`-ta [i s` nu caute la p`catelenoastre!

Gr`be[te-te de scrie maic`-tii, îndat` dup` priimireaace[tia, ca s` se lini[teasc`; c` [tii cât v` iube[te!

ßi de vei fi la închisoare, cum nu m` îndoiesc, nute-apuca s`-i scrii aceasta; ci alc`tuie[te îndat` o scrisoare,potrivind vro minciun` de crezut, zicând [i fratelui t`us` fac` tot a[a; [i, ca s` fi]i crezu]i, roag` din parte-mi [ipe d-lui Paharnicul, Munsiu Ghi]` Ioanid, vechiul meuprieten [i al vostru dasc l pov`]uitor, ca s` scrie [i Dumnealuio scrisoare c`tre mine, ar`tând tot acelea[i lucruri, cas` lini[tim pe maic`-ta.

ßi Dumnezeu s` te scape [i din asta [i s`-]i dea minte;c` de[i e[ti de 27 de ani la prim`var`, dar minte n-ainici cât un copil de 7 ani; [i nici c` tr`iesc s` te v`z procopsit

doroban]i [i un arn`ut [i de ajutorul poli]aiului, domnulB..., c` vine [i-mi zice c` are porunc` de la cinstita Vornicieca s` caute hârtii de ale tale, [i s` le porniasc` la Bucure[titot în noaptea asta.

Am început s` c`ut`m cu to]i i , f`r` s` [tiu c`

c`prarul era pus de straj` la poart` s` nu lase s` intre [i

s` ias` nimeni; arn`utul sta la u[a din afar` a salei, tot

cu acea porunc`, iar doroban]ii pe la ferestre.

Deci, pe când c`utam în dulapurile din sal`, auz un

]ip`t: biata maic`-ta le[inase de fric` [i arn`utul nu l`sa

pe slujnic` s` intre în odaie cu ap` de b`ut pentru maic`-ta.

Cu chiu cu vai, am de[teptat-o din le[in, [i am început

s` o parigorisim, eu [i cu d. Cârmuitor; dar de surda! C`ci

maic`-ta e neparigorisit`!

Lipon, am l`sat pe maic`-ta [i am început a c`uta iar

hârtii d-ale tale; când v`z pe d-nu B... c`utând hârtii [i prin

dulapul cu rochiile maic`-tii.

- Acolo nu sânt c`r]i, domnule; nu vezi? îi zisei.

El îns`, f`r` a-mi r`spunde, c`uta prin rufele maic`-tii.

Aceasta m-a mâhnit foarte mult c`ci nu m` a[teptam la

asemenea m`g`rie din partea unui p`mântean [i prieten

de copil`rie al vostru!

Telos panton, ca s-o scurtez, fiindc` pleac` doroboan]ul,

vei [ti c` ]i-a luat toate hâtiile [i hârtioarele tale, afar` de

ghiosdanul t`u cu stihuri, care a sc`pat ca printr-o minune

dumnezeeasc`: c`ci l-am pus d’oparte [i Dumnezeu a

orbit pe B... de nu l-a v`zut; c`ci de-l z`rea acesta, nu sc`-

pa; din norocire, l-a v`zut numai d. Cârmuitor, care m-a

întrebat ce e în el [i am r`spuns c` sânt ni[te socoteli

ale casei; [i a crezut, ca un om bun [i l-am ascuns în

loc sigur încât nu-l mai g`se[te nici poli]ia Vienei.

În sfâr[it, ghiosdanul cu stihurile tale a sc`pat, cu

ajutorul lui Dumnezeu: fii pe pace; iar toate celelalte hârtii

le-a pus d. Cârmuitor într-un pachet, [i le porne[te

acum la Bucure[ti tot cu aduc`torul ace[tia.

Ce boa]` ai mai f`cut iar? Te-i fi apucat s` mai faci

vro sec`tur` de poesie ca cea de la leat 1846, prin care

împungeai pe Doamna lui Vod` Bibescu1, care te-a

113344

1. Vezi „Triumful virtu]ii“ în Câteva ore de Colegiu.

113377

Eu n-am f`cut alt decât am comb`tut într-o poesiei

purtarea lor anti-cre[tineasc` sau iezuitic`: c`ci ru[ii vin

cu crucea în mân` ca s` sugrume o na]ie cre[tin` de cinci

milioane; [i din oameni liberi s` ne fac` robi! Nu era

oare de datoria noastr`, juni lumina]i, a demasca [i a biciui

acest protectorat am`gitor? Ce alt am f`cut decât am imitat

pe aceia cari au murit pentru cruce [i pentru na]ionalitate?

La alte neamuri, oamenii revolu]ionari sunt spânzura]i,

împu[ca]i, t`ia]i; pedeapsa noastr` este un arest de câ]iva

ani sau de câteva luni; nici atâta s` nu sufere românii

pentru o biat` patrie nenorocit`?

Ce deosebire ar mai fi între un Român luminat [i

liber, [i între un Român întunecat [i crescut în slug`ria

ciocoiasc` [i musc`leasc`?

Ca p`rinte luminat, ca român adev`rat, ca cre[tin bun,

ar urma s` te bucure fapta mea; iar nu s` te mâhne[ti [i

s` m` ]ii de r`u.

Zici c`-]i pare r`u de ce ne-ai dat înv`]`tura; dac` ne

l`sai boi, eram s` fim [i noi ca atâ]ia nenoroci]i, cari tr`iesc

[i sufer` ca dobitoacele; eram s` fim ni[te arenda[i boga]i,

dar întuneca]i; [i, prin urmare, robi ai ciocoilor [i juc`ria

streinilor.

Daca azi nu se pre]uie[te înv`]`tura [i virtutea, va veni

o zi, care e aproape, când se va cunoa[te [i se va r`spl`ti

meritele [i purtarea bun`. ßi chiar când am fi goni]i [i

huidui]i în toat` via]a pentru principurile noastre, tot ne

r`mâne lini[tea cugetului, [i amorul, [i stima celor ce [tiu

a pre]ui Meritul [i Virtutea.

Îmi pare foarte bine c` au sc`pat poesiile mele, singura

mea comoar`, Dumnezeu te-a luminat ca s` le dai d’opoarte,

s` nu le g`seasc` instrumentele guvernului musc`lesc.

Aceasta m` face a suferi arestul cu mul]umire.

Singura mea mâhnire [i durere este ideea suferin]ei

mamii! Ca femeie [i ca mum`, ea are drept s` sufere; dar

Dumneata, ca om cu judecat` b`rb`teasc` [i ca p`rinte

luminat, mângâie-o cu înv`]`tura sintei Evanghelii, ar`tându-i

c` suf`r pentru ]ar` [i dreptate, ca [i Hristos pentru înfr`]irea

oamenilor; acesta este singurul limbagiu care o poate

consola, [i îl poate în]elege inima ei de mum` [i de cre[tin`.

Dumneata ascunde arestul meu; [i f`-o s` creaz` ceea

ce-i scriu în al`turata cu adresa sa.

[i cu minte! Of! Uneori îmi vine s` blestem pe aceiacare v-au b`gat în cap ideile astea dup` urma c`rorasuferim azi cu to]ii!

Ci p`ze[te-te cel pu]in de r`ceal` [i de mâncare, c`e[ti [ubred; [i rabd` în piele, c` singur ]i-ai f`cut-o,dup` capul t`u cel sec: c` a[a cap a[a chiulaf.

Al dumitale doritor p`rinte

Dimitrie Aricescu“

Iat` [i r`spunsul meu la aceast` epistol`.

„Tat`,

Am primit scrisoarea Dumitale de la 30 ale trecutei,

care m-a întristat foarte mult, pentru mâhnirea ce v-a cauzat

arestarea mea.

Ca p`rin]i ave]i cuvânt a fi mâhni]i; dar ca români [i ca

cre[tini, ar urma s` v` bucura]i, iar nu s` v` întrista]i [i

s`-mi imputa]i purtarea mea. Într-adev`r, dac` suf`r azi

arestul, [i poate mâine [i esilul, cauza este amorul de

patrie [i de adev`r; iar nu vreo fapt` ru[inoas` [i imoral`.

Dac` ai consim]it a ne lumina sufletul [i inima cu f`clia

înv`]`turei [i a religiei, sacrificând pentru aceasta averea

p`rinteasc`, urmeaz` a consim]i ca s` ne purt`m ca

cet`]eni [i ca cre[tini; iar nu ca mi[ei, ca vânz`tori. Nu

e[ti dumneata acela care la ‘48 ai aprobat mi[carea

românilor, ce avea ca scop libertatea patriei noastre?

Nu ne-ai îndemnat a fi solda]i bravi [i credincio[i cauzei

na]ionale?

Dac` sufer azi, este numai pentru aceast` cauz` dreapt`

[i sânt`. Muscalii ortodoc[i, dac` erau adev`ra]i protectori

ai României, dac` erau ni[te cre[tini cu frica lui Dumnezeu,

nu f`ceau câte fac; nu se purtau ca ni[te c`l`i ai na]ionalit`]ii

noastre, silindu-se cu luxul [i cu fapta a ne aduce în starea

Bassarabiei. Dumneata [tii, din istorie [i din câte ]i-am

spus [i eu verbal, care a fost cugetul Rusiei de la Petru

cel Mare [i pân` azi. Ai citit [i testamentul lui Petru I al

Rusiei, [i ai v`zut într-însul planul Rusiei Ortodoxe. Oare

suferin]ele noastre sub domnii greci [i sub domnii

regulamentari nu sunt fapta Ru[ilor? Boerii din Bassarabia

nu sânt azi salahori ai Ru[ilor? Oare m`cel`ria din

Dealul Spirii nu este tot fapt` ruseasc`?

113366

113399

IIII.. OO VVIIZZIITTåå LLAA GGEENNEERRAALLUULL DDAANNIIIILLEEVVSSKKII

oi, la 3 decembrie,

d-nu Plaiano îmi

anun] c generalul

Daniilevski, coman-

dantul Capitalei,

dore[te s m vaz .

D-nu aga m prece-

duse cu câteva

minute. Dup` un

cart de or` de anti-

camer , fui întrodus

în camera de lucru

a generalului.

- Dumneata ai f cut

filipica aceasta? m`

întreb` muscalul

în limba francez`, ce o vorbea foarte urât, [i cu un ton

s`lbatic ca clima Siberiei, ar`tându-mi poesia mea tradus`

musc`le[te.

- Eu, Escelen]`, îi r`spunsei tot în limba în care-mi

adresa parola.

- ßi ce te-a silit s-o faci?

- Crez c` v-a spus d-nu Aga.

- Repet` [i în auzul meu.- Mi s-a p`rut nedrept esilul junilor de la M`rgineni; [i

conduita D.V. în ]ar`, în nearmonie cu proclama]iilegeneralului Liuders.

- Dumneata e[ti avocatul celor de la M`rgineni? Cine]i-a dat dreptul a controla [i a critica actele Guvernuluimeu?

- Sunt român, escelen]`.- E[ti esaltat, revolu]ionar, comunist, ca to]i cei de la ‘48.Am surâs [i am t`cut.- Ingra]ilor! strig` Generalul, primblându-se cu pa[i largi

prin camer`. Asta trebuie s` fie recuno[tin]a românilorpentru cari Rusia [i-a v`rsat sângele [i [i -a sleitfinan]ele, pentru ca s`-i scape de barbaria turcilor?

Fii lini[tit, îmi voi p`stra s`n`tatea ca ochii din cap;

nu atât pentru mine, cât pentru Dumenavoastr`, iubi]ii

[i scumpii mei p`rin]i!

Dumnezeu s` v` înt`reasc` a suferi b`rb`te[te [i

aceast` izbire a soartei, care crez c` va fi cea din urm`.

Nu purta]i nici o grij` de mine: toat` pedeapsa va fi,

crez, un arest de un an sau doi la vreo m`n`stire din ]ar`.

V` voi scrie pe toat` s`pt`mâna; [i de var` crez a

ne vedea la locul esilului meu.

V` s`rut mâna cu cel mai adânc respect, [i v` rog s`

m` binecuvânta]i: c`ci merit binecuvântarea unor

p`rin]i ca D.V.

ßtiu c` oamenii pe acolo, ca [i pe aici, oamenii vându]i

streinului [i ciocoiului, m` vor critica [i m` vor socoti bun

de spânzurat; dar nu uita]i c` [i Hristos a fost spânzurat

între doi tâlhari, [i batjocorit de sbirii lui Irod [i ai

Caiafei.

Peste pu]in îmi vor da dreptate chiar aceia cari azi

m` trateaz` de copil sau de nebun; [i atunci, sunt

sigur, îmi ve]i da binecuvântarea din toat inima, bucurându-v`

c` ne-a]i dat înv`]`tur`, spre a ne cunoa[te datoriile în

so]ietate ca oameni [i ca cet`]eni.

Al D-le plecat fiu

C. D. Aricescu1849, dec. 2

Din arestul Poli]iei din Bucure[ti.“

113388

J

114411

- Sângele ap` nu se face, Escelen]`.

- Fran]a, domnilor, [i cu Englitera, ele erau s` sacrifice

[i pe greci la 1830, cum au sacrificat pe Polonia; îns`

Rusia coreligionar` salv` pe greci de cursele diploma]iei

perfide ale Albionului; [i tot Rusia va libera pe to]i

populii coreligionari. Decât ai face filipice contra

Ru[ilor, ai studia mai bine istoria Dumitale [i a na]iilor

vecine, ca s` vezi cine e Rusia.

- ßi cu toate acestea, istoria zice, Bassarabia [i Bucovina

f`ceau odat` parte din Dacia antic`; [i Rusia a îng`duit

Austriei a dezm`dula vechea Dacia, [i Bassarabia azi...

- Bassarabia e fericit`, domnule, sub guvernul p`rintesc

[i uman al augustului meu monarh: prob` c` ]`ranii acolo

sunt proprietari.

- O [tiu, ca [i ]`ranii din Gali]ia, împropriet`ri]i de

Metternich, cu indemnizarea nobililor...

[i ap`sai asupra acestor vorbe.

Ochii generalului [i ai d-lui Plaiano, ce sta fa]`, se

întâlnir`; ochii generalului ziceau:

„Vorbele mele se pierd în vânt: omul acesta ne cunoa[te.“

Ochii d-lui Plaiano ziceau:

„Ce insolen]`! a vorbi astfel unui reprezentant al

monarhului tuturor Rusiilor, de care tremur` Europa [i

Asia!“

- Istoria, domnule, zise Daniilevski, istoria care o cite[ti

Dumneata, este f`cut` de oameni ca Dumneata, care

v`d, cuget` [i simt prin prismul urei c`tre Rusia, [i al

simbatiei c`tre Fran]a. A! Fran]a D.V. Fran]a este un avocat

flecar, Rusia e un soldat brav [i franc. Fran]a latr`,

Rusia lucreaz`. Fran]a sbear`, Rusia tace [i face.

Fran]a v` va pierde, Rusia v` va mântui. Î]i vei aduce

aminte de vorbele mele; pân` atunci îns` s` [ezi la umbra

închisorii, ca s` te potole[ti.

ßi adresându-se c`tre domnul Plaiano, [\]i f`cu semn

s` m` duc` înapoi la arest.

- M` sim] ferice, Escelen]`, zisei, f`când o reverin]`,

c` am avut onoarea a convorbi cu un nobil polonez...

- S`-l duc`! repet` generalul rus, cu ton barbar.

D-nu Plaiano ie[i dup` mine spre a da ordinele

pentru aceasta; [i se înturn` iar în camera comandantului.

Îngrijitorul Poli]iei m` condusese la Agie într-o sanie,

Rusia v-a asigurat de ho]iile sistematice din întru; ea v-asc`pat de greci [i de turci; ea v-a organizat ]ara, v-ascos la lumin` drepturile antice, v-a ilustrat în ochii Europei,v-a înapoiat porturile [i domenurile de pe marginea Dun`rii,v-a asigurat în fine libertatea individual`, lini[tea din întru,autonomia atacat` de Turci, cu cari simbatiza]i; [i înflorireaagriculturei [i a comer]ului, aceste dou` vine de aur aleavu]iei unei Na]ii; [i pentru toate acestea, ingratitudinea,neagra ingratitudine.

„Negre[it, cugetai în sine-mi, toate acestea pentru contul

ortodoxei Rusii: m`celarul a îngr`[at boul ca s`-l taie la

m`cel`rie.“

Generalul t`cu un minut, a[teptând r`spunsul meu.

Eu t`ceam.

- Pentru ce nu întrebuin]ezi talentul poesiei a cânta ziua

onomastic` a prin]ului ßtirbei, care a f`cut atâta bine

Românilor? Peste câteva zile e întronarea prin]ului, e zioa

onomastic` a monarhului meu august, care v` voie[te

fericirea. Iaca ocaziune frumoas` spre a te ilustra, spre

a-]i u[ura osânda. ßi ... poate, a fi iertat de m`rinimosul

meu autocrat, [i r`spl`tit dup` capacitatea dumitale.

T`cere profund` din parte-mi.

- V-a]i rezemat pe Fran]a în mi[carea de la ‘48.

Poftim, vede]i cum v` r`spunde Fran]a? Ca Poloniei, ca

Italiei, ca Turciei. Ea revolt` popolii cu fraze grase [i

incendiare, [i apoi [î]i abandon` cu la[itate.

- Escelen]`, îmi da]i voie a v` r`spunde la aceasta?

- Vorbe[te. S` vedem ce ai a r`spunde?

- Fran]a oficial`, silit` poate de diferite cauze, ne

abandon` azi, f`r` îns` a ne perde din vedere; iar

Fran]a democratic` este cu România, e cu Italia, e cu

Polonia.

ßi ap`sai asupra acestui cuvânt. Daniilevski era polonez.

Generalul rus îmi r`spunse cu un hohot de râs sardonic.

- Tot ideile de la ‘48! Creduli [i ton]i ce sunte]i! Ve]i

vedea curând cine e Fran]a [i cine e Rusia! Mi se pare

c` f`r` Rusia, Grecia ar fi gemut [i azi sub jugul barbar

al Turcilor, cu cari simbatiza]i.

- Simbatiz`m cu Turcia, Escelen]`, ca politici; nu ca

români.

- ßi ca români simbatiza]i cu Fran]a? Nu e a[a?

114400

114433

IIIIII.. TTRRIIBBUUNNAALLUULL SSEECCRREETT

edin]a `nt`ea.Vineri, 10 ianuarieLa 10 ianuarie,

la 9 ore din noap-

te, îngrijitorul Po-

li]iei m` invit`

s`-l urmez.

La scara Agiei

ne a[tepta o

sanie; îngrijitorul

se urc` într-însa

[i, poftindu-m`

lâng` sine, zise

cociului:

- La Vornicie!

Dup` o anti-

camer` de un

cart d-or` în sala

Vorniciei ce d`

spre strada Mo-

go[oaiei, fui întro-

dus în camera de lucrare a directorului Departamentului

de interioare.

O mas` verde era în mijlocul camerei, pe care ardea[u]dou` candelabre, [i pe care figurau toate cele trebuincioase

pentru scris [i toate hârtiile ridicate din casa mea în noaptea

de 19 noembrie. Împregiurul mesei erau cinci fotoliuri,

din cari patru erau ocupate de domnu Argiropol (ministru

Justi]iei sub Guvernul lui ßtirbei), care juc` rolul de prejidinte

la Tribunalul acesta secret; de domnul Ioanide, directorul

Departamentului din Întru, care f`cea pe procuroru; [i de

doi ru[i, unul civil [i altul militar (acesta mi se pare c`

era Daragan); iar d-nu Plaiano [edea în picioare,

resemat de al cincilea fotoliu, destinat pentru Domnia Sa.

PPrreezziiddeennttuull - Cum te cheam`?

AArriicceessccuu - Constantin Dimitrie Aricescu.

PP.. - Unde e[ti n`scut?

AA.. - În Câmpulung.

dup` cum m` [i adusese, întrebându-m` ce mi-a zis

generalul.

- Mi-a zis, i r`spunsei, ca s` m` turcesc.

- S` te turce[ti?!! cum se poate?

- A[a; cu ast` condi]ie m` iart` [i m` libereaz`; ba înc`

m` pune [i în slujb`.

- Nu te-n]eleg.

- Mai bine c` nu m`-n]elegi.

Îngrijitorul dete din cap, [i oft`!

În zioa aceea îmi puser` iar sentinel` la u[`, [i-mi aduse

[i un pui de grec s` [az` cu mine într-aceea[i camer`,

sub pretest c` toate camerile sunt ocupate, [i neavând

unde s`-l puie (fiind arestat pentru datorii), l-a adus în

camera mea, crezând c` cu aceasta m` îndatoreaz`,

dându-mi un om care s` m` distreze(!). Adev`rul este

c` acest grec era un spion, pus într-adins ca s` m` spioneze.

F`cui dar o propagand` serioas` grecului contra muscalului

[i ciocoiului, încât, sunt sigur, credin]a [i venera]ia lui

pentru ace[tia s-au împu]inat mult.

M` plânsei la d. Aga pentru sentinel`; [i domnul Plaiano

m` consol` cu aceste vorbe, în limba fran]es`:

- Sentinela nu se poate ridica, fiindc` ai abuzat de

încrederea mea.

- În ce chip? îl întrebai curios.

- ]iind corespondin]` cu amicii d-le din afar`.

- Prin cine?

- Prin fratele d-le.

- Atunci s` asiste îngrijitorul la convorbirea mea cu

frate-meu, de câte ori vine s` m` viziteze.

- Îngrijitorul are ocupa]iile sale.

- ßi ai crezut aceast` calomnie?

- Trebuie s` crez totul, ca [ef al Poli]iei; [-apoi, ce-]i

face sentinela? O distrac]ie mai mult pentru dumneata.

- Cel pu]in, ridica]i-mi, v` rog, cealalt` distrac]ie...

- Care?

- Pe grecul acesta, care-mi st` în gât.

– Este un nenorocit ca d-ta; [i nenorocirea trebuie a

înfr`]i inimele oamenilor.

114422

ß

114455

pe la Câmpulung [i prin Bucure[ti, [i ocupându-m` cu

studiul istoriei [i al literaturii.

PP.. -- Mai ai fra]i?

AA.. -- Numai unul.

PP.. -- Cu ce se ocup`?

AA.. -- A fost înainte de ‘48 inginer de poduri... ßi [osele.

PP.. -- N-ai fost arestat la 24 octombrie 1848?

AA.. -- Nu, domnule.

PP.. -- Nici dup` aceea?

AA.. -- Pe la aprilie, anul corent, am fost chemat de [eful

Poli]iei, care m-a întrebat cu ce rost [ez în Bucure[ti?

Am r`spuns ca c`l`tor; [i d-nu Aga de atunci mi-a ordonat

a pleca îndat` din Bucure[ti, sub pedeaps` de închisoare

la V`c`re[ti.

PP.. -- ßi dumneata ce-ai f`cut dup` aceea?

AA.. -- M-am supus, ca un bun cet`]ean, ordinelor d-lui

Aga; [i am [ezut la Câmpulung pân` la începutul lui august,

când am venit iar în Bucure[ti, pentru trebuin]e ale familiei.

PP.. -- Pe cine cuno[ti D-ta în Bucure[ti?

AA.. -- Mai pe to]i cei de vârsta [i de principurile mele.

PP.. -- ßi anume?

AA.. -- Îmi trebuie o zi ca s` vi-i spui anume.

PP.. -- Cei mai însemna]i din cunoscu]ii dumitale?

AA.. -- Însemna]i în ce?

PP.. -- În revolu]ia de la ‘48.

AA.. -- Cât pentru aceia, se afl` to]i peste frontier`.

PP.. -- ßi al]ii, mai mici, nu cuno[ti?

AA.. -- Domnilor, m` ierta]i, ce vre]i a afla printr-aceasta?

PP.. -- Pe to]i amicii dumitale politici.

AA.. -- Sunt prea pu]ini.

PP.. -- ßi anume?

AA.. -- „Celà m’embête“, zisei într-un minut de aprindere.

IIooaanniidd - Domnule, e[ti obrasnic.

AArriicc.. -- Pentru c` sunt prisonierul D.Vs?

IIooaanniidd -- E[ti obraznic, î]i zic; fiindc` ui]i cu cine vorbe[ti,

[i nu-]i iei seama la vorb`.

PPrreezz.. -- R`spunde, domnule, cu lini[te [i cu respect: fiindc`

e[ti înaintea unui tribunal.“

Eram s`-i r`spunz c` nu recunosc asemenea tribunaluri

ca ale Vene]iei: ci numai pe cele legale [i în vigoare,

cari func]ioneaz` în numele legii [i în public; îns` lupta

PP.. - De câ]i ani e[ti?

AA.. - La martie viitor împlinesc 27 de ani: sunt n`scut la 18

martie 1823.

PP.. - Unde ]i-ai f`cut studiile?

AA.. - În colegiul de la „Sf. Sava“.

PP.. - Ai trecut toate clasele?

AA.. - Toate.

IIooaanniidd ((ccuu iirroonniiee)) - Trebuie s` ai [i diplom`?

AArriicc.. ((ccuu ddiisspprree]])) - Negre[it.

PPrreezz.. - Când ai ie[it din Colegiu?

AArriicc.. - La 1845.

PP.. - Cu ce te-ai ocupat dup` ie[irea D-le din [coal`?

AA.. - M-au rânduit conductor de [osele între Ploie[ti [i

Buz`u.

PP.. -- Mult` vreme ai fost conductor?

AA.. -- O var` numai; fiindc` ni[te friguri contractate din

osteneal` m-au nevoit a m` duce s`-mi caut s`n`tatea în

sânul familiei.

PP.. -- Dup` aceea?

AA.. -- Dup` aceea am intrat ca copist la Departamentul

Finan]elor, dup` recomanda]ia d-lui Petrache Poenaru,

fostul director al [coalelor, c`tre d-nu Constantin Herescu,

ministru de Finan]e la 1847.

PP.. -- Ce rol ai jucat în Revolu]ia de la ‘48?

AA.. -- Copist m-a g`sit revolu]ia, copist m-a l`sat, [i tot la

Departamentul Finan]elor; cu toate acestea, ca chip de

poet, am cântat [i eu Dreptatea [i Fr`]ia în versuri rimate,

[i publicate în jurnalul Pruncul român.

MMuusscc.. cciivviill ((îînn lliimmbbaa ffrraanncceezz`)) -- Ave]i la îndemân` jurnalul

acesta?

IIooaanniidd -- Nu, Escelen]`.

MMuussccaalluu -- S` ave]i grij` s`-l g`si]i: doresc s`-l v`z.

IIooaanniidd -- Foarte bine, Escelen]`.

ßi la fiecare vorb` adresat` muscalilor, d. Ioanid, ca un

om bine-crescut, [i ca func]ionar supus [i recunosc`tor,

f`cea câte o reverin]` profund` [i respectuoas`. Mi se

pare c` muscalul civil (care avea o figur` de calmuc)

în]elegea limba român`: c`ci esplica mereu colegului s`u

militar întreb`rile [i r`spunsurile noastre.

PPrreezz.. -- Dup` aceea?

AArriicc.. -- De atunci [i pân azi petrec cu far niente, plimblându-m`

114444

114477

AA.. -- Cuvintele sunt coprinse în aceast` poesie.PP.. -- S` le auzim [i noi.AA.. -- Bucuros. ßi, aruncându-mi ochii pe o copie dinacea poesie ce se afla pe mas`, recitai dintr-însa urm`toarelestrofe:„De seculi al meu numeA esistat în lume.“România vorbe[te c`tre fiii s`i.

PPrreezz. - Urmeaz`.AArriicc.. (citind)

„ßi gloria-mi str`bun`Sub mândra Semilun`Luci sute de ani;

[i nu fu atacat`,Nu fu amenin]at`A mea independin]`,[i sacra mea fiin]`D-eroii musulmani.

Ci, vai! Amar` soarte!Isbirea cea de moarteMi-o d` chiar moscovitul,Cre[tinul, ipocritul,Cu masca lui de sânt!...

Cu crucea MoscovismulOmoar` Patriotismul,Sugrum` Libertatea,[i na]ionalitateaÎn inimi de Brutus!

Prin voi ast`zi KosakulSugrum` pe s`racul,ßi-i ia din b`t`tur`G`in`, ar`tur`,[i chiar copila sa;

Prin voi azi ciocoimeaApas`, vai! Junimea,

era inegal`; am p`strat acest r`spuns, ca [i altele, ca s`

le ar`t înaintea tribunalului Opiniei publice, care e chemat

azi a judeca între C. Aricescu [i tribunalul secret de

care e vorba.

AArriicc.. -- Domnule, ce trebuin]` este a [ti cari sunt amiciimei politici? Sunt to]i aceia cu cari am înv`]at în [coli [icari cuget`, simt, [i lucreaz` cu mine... ß-apoi, f`când olist` de câ]i mi-a[ putea aduce aminte, pot fi ei, [itrebue a fi responsabili de actul care a provocat arestul[i cercetarea aceasta?PPrreezz.. -- În sfâr[it, ce te sup`r` a numi câ]iva dintr-în[ii,din cei mai intimi?AArriicc.. -- Bucuros, cu pl`cere: ace[tia sunt mai to]i aceia carise afl` azi peste frontier`, ca espatria]i sau ca studen]iîn universit`]ile Europei.PP.. -- Dar din boierii cei mari cuno[ti vreunul?AA.. -- Numai pe d. C. Herescu, la care am fost recomandatde d-nu P. Poenaru, [i pe domnii Gole[ti, cari suntpeste frontier`.PP.. -- Pe altcineva nu mai cuno[ti?AA.. -- Pe nimeni.PP.. -- Pe cinste?AA.. -- Pe onoare, care e mai sacr` decât cinstea.MMuusscc.. ((ffrraann]]oozzee[[ttee)) -- S` venim la chestia principal`.PPrreezz.. ((lluuâânndd oo hhâârrttiiee dduuppee mmaass`)) -- Cuno[ti d-ta aceasta?AArriicc.. ((cciittiinndd ttaarree)) -- Blestemul României contra ap`s`torilor.O cunosc, domnilor; este f`cut` de mine, [i comunicat`celor de la M`rgineni.PPrreezz.. -- Unde e originalul ace[tia?AArriicc.. -- Trebuie s` fie între hârtiile luate de la Câmpulung.IIooaanniidd -- Nu este: am cercetat toate hârtiile eu singur.AArriicc.. -- Se vede dar c` s-a r`pus sau se afl` între hârtiiler`mase la Câmpulung.PPrreezz.. -- Ce te-a silit s` faci aceast` provoca]ie contramuscalilor?AArriicc.. -- O putem numi cu drept Ieremiad`: fiindc` este oplângere a patriei contra ap`s`torilor ei.PP.. -- Titlul [i materia poesiei dovedesc c` este o curat`provoca]ie; fiindc` de[teapt` ura contra ru[ilor, aruncândblestemele românilor asupra ap`s`torilor ]`rei. Ce te-asilit a face aceasta?

114466

114499

propune cedarea acelor pogoane s teanului, prin indemnisare:

când ]`ranul proprietar va fi sigur pe p`rticica sa de p`mânt,

îl va trage inima a ap`ra ]ara, nel`sând s-o calce care cum

vrea [i când vrea; astfel a fost ]`ranul pân` la Mihai Viteazul;

[i de aceea ]ara a fost odat` liber` [i fericita în întru, [i

respectat` în afar`. C`tre acestea, dup` Art. 22 din

Programul nostru, acest program era s` fie desb`tut de

o Adunare general`, compus` de reprezentan]i din toate

clasele so]iet`]ii. Vina este a boerilor, cari nu au vrut s`

se puie în capul mi[c`rii, spre a o conduce [i lumina cu

[tiin]a [i cu esperiin]a Dumnealor.“

Membrii tribunalului secret îmi r`spunser` cu un hohot

de râs sardonic.

MMuussccaalluull mmiilliittaarr - Ce zice? Ce zice?

Colegii s`i îi esplic` sensul vorbelor mele.

MMuussccaalluu - Asta e curat comunism.

PPrreezz.. - Negre[it; asta e comunism curat.

AArriicc.. - Dumneavoastr` zice]i. Dar s` continu`m:Cât pentru fr`]ie, v` r`spunz cu chiar faptele Românilor,cari, în curs de trei luni, n-au clintit un fir de p`r dincapul nim`nui; pe când la alte na]iuni, oriunde a fostrevolu]ie, [i la ‘48 [i la ‘21 [i totdeauna, a fost v`rsarede sânge mare..

Ei bine! Domnilor, ce stric` esila]ii de la M`rgineni,ca s` sufere ei pedeapsa care ar merita-o poate capiimi[c`rii ce au ridicat steagul [i au doborât pe Bibescu,cu ajutorul chiar al multora din boeri, dup` cum amauzit [i eu vorbind pe capii no[tri? Ori trebuia s` pune]imâna pe ace[ti capi, [i judecându-i la lumina soarelui, s`-i pedepsi]i pe calea legal`; ori, dac` ace[tia au sc`pat,drept este s` sufere oameni ca cei de la M`rgineni, cariau fost ni[te func]ionari fideli principiului de dreptate, [icari au p`zit via]a, averea [i onoarea boierilor, mari [imici?...

Aceast` nedreptate, unit` cu onoarea României, atacat`prin Imnuri c`tre Ru[i f`cute de anonimi la 30 augusttrecut, cum [i suferin]ele ]erei din partea Ru[ilor, cum [iconduita lor în ]ar`, contrar` proclama]iilor lor: acesteatoate m-au silit a face Blestemul, dictat de amorul deDreptate [i de Patrie. Iat`, domnilor, adev`rul în toat`sinceritatea lui.

ßi mizer` o face;

Prin sute de mijloace

Storcând via]a sa;

Polonia st` fa]`.

Ea îns`[i ne înva]`

Sistema cea fatal`,

Politica infernal`

Lui Petru urm`tor.

Corump]ia, tr`darea,

Protec]ia, amenin]area:

Aceasta v-e solia;

De scop ave]i sclavia...“

PPrreezz. - Dumneata e[ti român, nu e a[a?

AArriicc.. - Da, domnule.

PP.. - Pentru ce te-ai f`cut avocatul Poloniei?

AA.. - În locul Poloniei putem zice Bassarabia.

PP.. - Aceasta te-a silit s` faci aceast` mizerabil` poesie?

AA.. - Pe lâng` cuvintele de sus, m-au silit [i nedreptatea

esilului celor de la M`rgineni [i suferin]a României, cum

[i conduita ru[ilor în Principate.

PP.. - Esplic`-te.

AA.. - Bucuros. Stindardul revolu]iei de la 9 iunie 1848

l-au ridicat capii mi[c`rii, cari sunt azi espatria]i, în numele

a 5 mil[ioane] români [i a 18 ani de suferin]e [i umiliri

ale românilor sub regimul regulamentar; cei ca mine [i

cei de la M`rgineni, având în vedere deviza mi[c`rii,

Dreptate [i Fr`]ie...

PP.. - Stai pu]in. Dreptate era ca s` lua]i mo[iile boerilor [i

s` le d`rui]i s`tenilor? Fr`]ie era s` de[tepta]i ura acestora

contra acelora, armând frate contra fratelui?

AA.. - ¥inta Art. 13 din Programul mi[c`rii de la ‘48 este a

asigura s`teanului p`rticica lui de p`mânt, ce a posedat-o

din vechime pân` la Regulament. Regulamentul, de[i se

pare c` i-o asigur`, îndatorând pe proprietar a da s`teanului

pogoanele legiuite [i trebuincioase pentru esistin]a lui,

îl las` îns`, pe s`tean, în dispozi]ia proprietarului

abuziv, care ia nou` piei dup` o oaie; prin urmare, în

interesul amândurora, [i al patriei mai cu seam`, art. 13

114488

115511

PPrreezz. - ßi cine era proprietarul acelei c`r]i?

M` gândii un moment cum s` lipesc minciuna, f`r` a

compromite pe amicul meu de colegiu, d-nu[l] Scarlat

F`lcoianu, care îmi împrumutase spre citire scrierea lui

Marat de care e vorba.

PPrreezz. - Te gânde[ti la vr’o minciun`, negre[it?

AArriicc.. - Îmi rechem suvenirile... A! mi-am adus aminte.

Originalul se afl` în biblioteca Colegiului de la „Sf. Sava“.

Dup` originalul acela am tradus prefa]a aceasta.

PPrreezz.. - Adev`rul spui?

AArriicc.. - Cerceta]i [i ve]i vedea.

PPrreezz.. - Acas` la dumneata ai tradus aceasta, ori la bibliotec`?

AArriicc.. - La bibliotec`.

IIooaanniidd ((ggrreeccee[[ttee)) - Vom cerceta mâine despre aceasta.

S` ai grij`, te rog, domnule Plaiano.

PPllaaiiaannoo ((iiddeemm)) - Chiar în noaptea aceasta voi cerceta.

UUnn mmuussccaall ((ffrraann]]uuzzee[[ttee)) - Ce fel! Nu s-au ridicat înc` din

biblioteca [coalei asemenea c`r]i? Parc` s-au dat

ordine pentru aceasta?...

PPllaaiiaannoo ((iiddeemm)) - Dar, generalul meu, îns` s-au ridicat

deocamdat` numai de la libreriile publice; mâine vom

visita [i biblioteca Colegiului.

MMuussccaalluull ((ffrraann]]uuzz..)) - Continua]i, domnilor.

PPrreezz.. - Slova aceasta a Dumitale este?

Traducerea ce era pe masa tribunaluluie era o

copie, scoas` de amicul meu de colegiu, G. Mavrodolu,

dup` traducerea scris` de mine. Eu schimbasem traducerea

mea cu a fratelui Mavrodolu, spre suvenire amical`.

Domnul Ioanid, directorul, avea un frate care ]inea

atunci în c`s`torie o sor` a d. Mavrodol; prin urmare,

cuno[tea scriptura acestuia, ca cumnat. Ca s` nu compromi]

dar pe amicul meu, [i ca denun]area s` nu vie din

parte-mi, a trebuit s` t`g`duiesc; îns` f`r` a putea

sc`pa pe fratele Mavrodolu, cum se va vedea.

AArriicc.. - Este scriptura mea, domnule.

PPrreezz. - Nu seam`n` îns` cu slova din celelalte hârtii ale

dumitale.

AArriicc.. - Este scris` cu condei de fier.

IIooaanniidd - Nu spui adev`rul, domnule; [i un copil chiar vede

c` aceasta nu e slova dumitale. Spune, a cui este?

D. prezident esplic` sensul cuvintelor mele la colegii

s`i muscali.

PPrreezz.. ((ggrreeccee[[ttee cc`ttrree aaccee[[ttiiaa)) - Se vede curat, din r`spunsurile

[i insolen]a lui, c` este un copil fanatic de ideile lui Rousseau,

Robespierre [i a(le) tuturor revolu]ionarilor, p`mânteni

[i streini.

PPllaaiiaannoo ((ggrreeccee[[ttee)) - E copil [i poet,1 f`r` minte [i f`r`

speriin]`; un esaltat, c`ruia i-au întors creierii demagogii

de la ‘48, [i care vede, simte, cuget` [i vorbe[te ca dân[ii.

Muscalii vorbesc musc`le[te.

MMuussccaalluull cciivviill ((lliimm.. ffrraann]])) - Destul pentru azi. Vom urma

cercetarea în alt` zi.

PPrreezz.. ((ccoonnssuullttâânntt oorraa)) - Prea bine. (Sun` clopo]elul. Îngrijitorul

Poli]iei intr`.) Ia pe Dumnealui [i du-l la arestul s`u.

IIooaanniidd - ßi s` fie sub paz` bun`.

ÎÎnnggrriijjiittoorruull - Prea bine, Escelen]`.

Salutai [i e[ii.

ßedin]a a doa

Vineri 17 ianuarie

Cercetarea se face tot noaptea [i tot la Vornicie; membrii

tribunalului secret sunt tot cei [tiu]i.

PPrreezz. - Între hârtiile ce s-au putut g`si la Câmpulung,

este [i aceast` traducere dintr-o prefa]` a scrierii lui Marat,

Lan]urile robiei (Les chaînes de l’esclavage), retip`rit` la

1830; [i care prefa]` propag` ura contra ru[ilor [i dispre]ul

contra augustei persoane a împ`ratului Nicoale I al tuturor

Rusiilor. Cu ce scop ai tradus d-ta aceast` prefa]`?

AArriicc. - Pentru mul]umirea mea, fiinc` mi-a pl`cut.

PPrreezz.. - Ai tradus toat` cartea, ori numai prefa]a aceasta?

AArriicc.. - Numai aceast` prefa]`.

PPrreezz. - Ce era trebuin]` de traduc]ie, dac` odat` aveai

originalul?

AArriicc. - Tocmai pentru c` originalul nu era al meu, de aceea

am tradus prefa]a din acea carte.

115500

1. În vocabularul oamenilor de stat, de felul acesta, poet e sinonimcu nebun. Vezi Protectoratul ]arului, pag. 22. Vezi Crucea de argint,p. 164/165.

115533

a vorbi musc`le[te.

Cercetar` apoi mai multe hârtii de felul acesta, nu

mai pu]in comprometabile, cari s-au trecut toate în procesul-

verbal, scris de mine [i formând 21 de coli.

ßedin]a a treiaLuni 22 ian(uarie)

Îngrijitorul Poli]iei îmi zise s` a[tept pu]in în sala Vorniciei;

[i el intr` în întru, unde a întârziat ca vr’o zece minute. În

timpul acesta, primblându-m` prin sal`, z`resc pe cineva

[ezând pe un scaun, dup` un paravan. M` apropiu...

- Mavrodol?!!!

- Silfule!!!1

ßi ne îmbr`]i[ar`m cordialmente.

- Ce cau]i tu aici la ora asta? m` întreb` amicul meu.

- Î]i voi spune tot alt` dat`. Acum, ascult`: De te vor

întreba cei din întru dup` care carte ai tradus prefa]a din

Lan]urile robiei a lui Marat, tu s` zici c` ai copiat-o dup`

o traduc]ie a mea; [i c` cartea dup` care am tradus eu

prefa]a se afl` în biblioteca [coalei: ca s` ne potrivim la

minciuni, spre a nu compromite pe Scarlat F`lcoianu,

amicul nostru de colegiu. Apropos. S` zici c` am schimbat

traduc]iile, luând tu p-a mea [i eu p-a ta... În]eles-ai?

- Ce mister e `sta? Pe mine m-au adus din Târgovi[te

în c`rucior de po[tie, [i [ez de trei s`pt`mâni la arest.

Îngrijitorul m` invit` s` intru în sala tribunalului

secret.

PP.. - Te-am l`sat trei zile ca s` te gânde[ti. St`ruie[ti

înc` a zice c` slova asta nu e a dumitale?

AA.. - Repet, domnule, ceea ce am zis în [edin]a precedent :

c` aceasta este scris` de mine.

PP.. ((ttrraaggee ccllooppoo]]eelluull,, îînnggrriijjiittoorruull iinnttrr`)) - S` intre cel`lalt.

Peste un minut intr` Mavrodol; eu m` pref`cui c` m`

surprinde vederea-i nea[teptat`.

PP.. ((cc`ttrree MMaavvrrooddooll)) - Cum te cheam` pe dumneata?

MM.. - George Mavrodol.

AArriicc.. - Este a mea, domnule.

IIooaanniidd - Min]i, domnule.

AArriicc.. - Domnule, nu m` insulta...

PPrreezz.. - Am f`cut apel la onoarea D-le. Pân` aici ai fost mai

mult decât franc... Ce te sile[te a t`g`dui aceasta?

Muscalii confruntar` traduc]ia aceasta cu celelalte hârtii

ale mele.

UUnn mmuussccaall ((ffrraann]]uuzzee[[ttee)) - Este o alt` scriptur`, cu totul

strein`. De cine e scris`?

PPrreezz.. ((ffrraann]]uuzzee[[ttee)) - Zice c` e de dânsul.

IIooaanniidd ((ggrreeccee[[ttee)) - Eu cunosc slova; [i mâine ve]i vedea

[i pe cel ce a scris aceasta.

„A! bietu[l] Mavrodol! cugetai în sine-mi. Are s` fie tr`dat

de însu[i cumnatu-s`u! Eu m` sp`l pe mâini, ca Pilat.“

PPrreezz.. - Dar versurile acestea de cine sunt?

Era o poesie întitulat` Acum e vremea s` ne scul`m,

pe care mi-o didese d-nu[l] Nicolae Ip`tescu la 1847

martie, ca s-o prelucrez, fiind f`cut` într-o limb` à la Anton

Pann. Câteva versuri erau [terse [i corectate de îns`[i

mâna d-lui Ipatescu.

AArriicc. - Este dat` de d-nu[l] N. Ip`tescu înaintea revolu]iei,

ca s-o prelucrez: prob`, corec]ia f`cut` de chiar mâna

numitului Ip`tescu pântre rândurile versurilor.

IIooaanniidd - A[a este; cunosc slova Ip`tescului.

PPrreezz.. - ßi ce întrebuin]are ai f`cut cu aceast` poesie?

AArriicc.. - A venit revolu]ia, [i n-am mai avut trebuin]` de

dânsa; am aruncat-o între hârtiile mele, ca s` se afle acolo.

PP.. - Dar articolul acesta Nu e cu lopata, ci cu judecata,de unde îl ai?AA.. - E o copie dup` altele o mie de felul acesta, care aucirculat manuscrise înaintea revolu]iei, [i cari au preparatmi[carea român` de la ‘48.PP.. - De la cine ai copiat-o?AA.. - Mi-am [i uitat.PP.. - Ia recheam`-]i suvenirile, te rog.AA.. - De la vreunul din românii espatria]i: c`ci ei împ`r]eau[i lucrau asemenea hârtii.PP.. - Dar pe autor nu-l cuno[ti?AA.. - Se zice c` autorul ar fi Eliade.

La acest nume, muscalii încre]ir` sprâncenele [i începur`

115522

1. Epitetul ce-mi da fratele Mavrodol în colegiu, vrând a face aluziunela talentul poetic al amicului s`u. Silfii erau, dup` mitologie, zeit`]ileaerului.

115555

PP.. - Dac` n-a]i avut vreun scop ascuns, pentru ce n-a]icopiat textul fran]ez din prefa]a operei lui Marat, ci a]itradus prefa]a în române[te?AA.. - Aceast` întrebare m` prive[te numai pe mine: c`cifratele Mavrodol nu este decât un simplu copist al traduceriimele, [i a dorit s-o aib` pentru mul]umirea sa proprie, [ica o suvenire mai mult de la amicul s`u intim. Adev`rul,domnilor, este c` a[ fi dorit, pentru folosul Românilor,s` imprim într-o zi toat` cartea, nu numai prefa]a; dargândindu-m` mai matur la consecin]ele publicit`]ii [i lagreut`]ile tip`ririi, am amânat traducerea c`r]ii pentrual]i timpi; [i fiindc` apucasem s` traduc prefa]a, am p`strat-oaruncând-o între celelalte hârtii intime, cari azi se afl` înposesia Dumneavoastr`, r`mâind uitat` pân` ast`zi, cândpoesia mea a provocat violarea domiciliului meu.PP.. - Acesta e adev`rul, îns` pe jum`tate: ai ascunsceva. Precum ai avut curagiul a publica azi poesia, ai fiavut curagiul a publica tot azi [i cartea incendiar` a luiMarat; [i mijloacele pecuniare le-ai fi g`sit la cei cu starede trampa dumitale. Fii franc pân` la cap`t. Cartea tradus`este? Este pus` sub tipar? Spune adev`rul.AA.. - Cartea nu e tradus`, domnilor: prob` c` s-ar fi aflat[i traduc]ia c`r]ii al`turi cu traduc]ia prefa]ei între hârtiilece sunt înaintea D.V. Nu puteam traduce cartea f`r` prefa]`,aceasta fiind mai important` decât materia c`r]ii. Dar s`presupunem c` traduc]ia esist`, c` a[ fi aflat [i bani pentrutip`rirea ei; crede]i Dumneavoastr` c` s-ar fi g`sit azi vreuntipograf care s` ia asupra-[i o a[a de mare r`spundere?În fine, ave]i mijloace; v` pute]i încredin]a de adev`r în[iv`.PP.. - A propos (c`tre d. Palaiano). A]i cercetat dac`cartea lui Marat se afl` la biblioteca [coalei?PPaallaaiiaannoo - S-a [i ridicat cu alte c`r]i de felul acesta.Bibliotecarul a m`rturisit c` d. Aricescu a fost la bibliotec`mai multe zile d’a rândul, sunt câteva luni d’atunci; [i c’af`cut ni[te noti]e dup` ni[te c`r]i; nu ]ine îns` minte cec`r]i au fost acelea.PPrreezz.. ((cc`ttrree MMaavvrrooddooll) - Ce caut` traduc]ia dumitale lad. Aricescu?MMaavvrr.. - Dup` ce am scos copie dup` traduc]ia domnuluiAricescu, am schimbat traduc]iile, oprind eu pe a d-lui,[i l`sându-i pe a mea dumnealui, spre semn de amici]ie[i aducere-aminte.

PP.. - Cuno[ti pe domnu[l] Aricescu?

MM.. - Este amicul meu de colegiu.

PP.. - Dar slova asta o cuno[ti?

MM.. ((aarruunnccâânndd oocchhiiii ppee ttrraadduucc]]iiaa ssaa)) - Este scriptura mea.

PP.. - Auzi, domnule Aricescu? Ce te-a silit s` spui acest

neadev`r?

AA.. - Ca s` nu fiu eu tr`d`torul amicului meu; am l`sat

altora sarcina asta...

ßi ap`sai asupra cuvântului altora, uitându-m` la d-nu[l]Ioanid, ce se uita la mine cu acea c`ut`tur` arogant` [imusc`leasc` care-l caracteris`.PP.. - Dup` care carte ai tradus D-ta aceast` prefa]`?MM.. - Am copiat-o dup` o traduc]ie a d-lui Aricescu.PP.. - E mult d’atunci?MM.. - Sunt câteva luni; nu-mi aduc bine aminte luna [i ziua.PP.. - Dar cartea, dup` care a tradus d-nu Aricescuprefa]a aceasta, a cui era?MM.. - Era din biblioteca colegiului, unde am [i cititaceast` scriere pentru întâia oar`.PP.. - ßi ce trebuin]` era s` sco]i copie dup` traduc]iad-lui Aricescu?MM.. - În lipsa c`r]ii, am vrut s` am [i eu o copie dup` prefa]`,care mi s-a p`rut frumoas`.PP.. - Vas`zic` î]i plac [i aprobezi ideile [i m`surele1 propusede traduc`torul polonez în aceast` prefa]`?MM.. - Dac` m` crede]i, am [i uitat ce coprinde prefa]a. Atâta[tiu c`, mergând într-o zi la domnu[l] Aricescu, am v`zuttraduc]ia sa pe mas`; [i citind-o, am dorit s` citesc [icartea; citind cartea, am dorit s` posed m`car prefa]aei; îns` f`r` vreun scop r`u, ci numai o simpl` mul]umire,numai pentru uzul meu, f`r` a m` gândi de a face abuzdintr-însa, cum nici n-am f`cut.PP.. - ßi ce încredin]are ne po]i da c` n-ai f`cut abuz cuaceast` prefa]`?MM.. - Cum c` n-am f`cut abuz, prob` învederat` e c` pân`azi nu s-a aflat nimic despre aceasta, c`ci de o comunicamnumai la un amic, fie cel mai intim, secretul ar fi ajunsla urechile Guvernului: pentru cuvântul c` secretul nu maie secret când îl [tie numai trei in[i.

115544

1. Vezi Les chaînes de l’esclavage.

115577

sob` [i începui s` umplu pere]ii închisorii cu figuri ca celeurm`toare: capete puse în ]epi; boeri, în vestminte des`tean, ducând boii de funie, cari boi târau care cu proviziunid-ale armatei musc`le[ti; boeri b`tu]i cu cnutul; boierib`tu]i la falang`; boeri sub form` de lupi [i de boi, îngenuche înaintea Muscalului sub form` de urs; [i o mul]imede felul acesta, f`când aluziune la patriotismul boerilor [ila ortodoxia muscalilor.

D-nu[l] îngrijitor m` amenin]a cu d-nu[l] Aga, dac`voi mai repeta aceste mânz`lituri pe p`re]i; [i îndat` [ter-gea toate caricaturele; a doua zi îns` p`re]ii erau plinide alte caricaturi mai pozna[e, mai satirice. Aceasta seurm` mai multe zile; pân` când îngrijitorul, obosit a tot[terge p`re]ii, m` l`s` a-mi face gustul nesup`rat.

Dar cea mai dulce distrac]ie era convorbirea cu sentinelele,cari erau pompieri: în timpul [ederii mele la Agie, f`cuiacestora o propagand` na]ional` care-[i va da fructul crez,la timpul cuviincios. Aceasta se urma noaptea, dup` cese culcau to]i; sentinela atunci intra în camera mea, serezima în pu[c`, [i eu m` a[ezam înaintea c`minului undeardea un foc mare, [i îi dam lec]ii de istorie [i de politi-c`; iar el îmi dezv`lea abuzurile [i nelegiuirile zapciilor[i arenda[ilor, oftând ca [i mine dup` guvernul Drept`]ii[i al Fr`]iei! Aceste nop]i fur` cele mai dulci din arestulmeu la Agie.

ßedin]a a patra24 ianuarie, miercuri

PPrreezz.. - E[ti chemat, domnule, ca tot ce ai m`rturisit verbal,în cele trei [edin]e precedente, s` le a[terni pe hârtiesingur Dumneata.AArriicc.. - Bucuros, domnilor. Dar, v` rog, între hârtiile luatede la Câmpulung, sunt [i ni[te traduc]ii literare, care artrebui s` mi se înapoieze.IIooaanniidd - Nu-]i face trebuin]` acele hârtii.AArriicc.. - Sunt proprietatea mea, care nu sup`r` guvernul;[i proprietatea e sacr`.PPrreezz.. - Pe acelea ]i le vom înapoia.AArriicc.. - Mul]umim, domnule.Cu toate acestea, nici pân` azi nu mi s-au înapoiat.

M` a[ezai dup` aceea pe un scaun, [i redigeai procesul-verbal compus de 21 de articoli. Pe când scriam, d-nu[l]

PPrreezz.. - V` cunoa[te]i de mult amândoi?MMaavvrr. - De la 1838.PPrreezz.. - Sânte]i prieteni vechi?MMaavvrr.. - Dar, domnule, amici de colegiu.PPrreezz.. - Prin urmare, trebuie s` cuno[ti toate secreteledomnului Aricescu?MMaavvrr.. - Ca ce fel de secrete?PPrreezz.. - Tot felul de secrete.MMaavvrr.. - Sunt secrete cari nu se pot spune nici chiar la amiciiintimi. Nu [tiu ce fel de secrete în]elege]i D.V.PPrreezz.. - Bun`oar`, cuno[ti dumneata poesia aceasta?Prezidentul îi întinde o copie dup` Blestemul României.MMaavvrr.. - N-o cunosc, domnule.PPrreezz.. - Cum se poate? O cunoa[te toat` lumea!MMaavvrr.. - Poate s-o cunoasc` toat` lumea [i eu s` nu ocunosc. Sunt vro cinci luni de când nu m-am întâlnit cuamicul meu, precum v pute]i încredin]a de la d. administratorde Dâmbovi]a. N-am ie[it nic`iri din Târgovi[te în timpulacesta.PPrreezz.. - A]i putut s` v` coresponda]i cu toate astea.MMaavvrr.. - N-am schimbat nicio vorb` prin scris, în timpulacesta, cu amicul meu; [i cu nimeni, în sfâr[it, fiind timpiifoarte critici!

Prezidentul sun` clopo]elul [i îngrijitorul intr`.PPrreezz.. ((cc`ttrree MMaavvrrooddooll)) - Urmeaz` pe Dumnealui.Mavrodol iese, înso]it de îngrijitorul Poli]iei.

Dup` plecarea amicului meu, tribunalul continu`cercetarea tuturor hârtiilor luate din Câmpulung; apoim` conduser` iar`[i la arest.

Despre amicul meu, nu [tiam nimic; când aflai de lafrate-meu c` este arestat mai d-o lun` la Agie, al`turi cuarestul meu: un singur p`rete desp`r]ia închisorilor noastre.A[a de aproape [i a nu ne puteam vorbi! Inventar`m unmijloc de convorbire: la un semnal dat în p`retele cedesp`r]ea arestul nostru, ie[eam amândoi sub diferitepretesturi, înso]i]i de sentinele noastre; [i ne întâlneam înpodul caselor, la piciorul foi[orului de foc, unde, fa]` cusentinelele ne comunicam suferin]ele [i ideile în limbafrancez`.

Aceast` fericire nu ]inu mult: îngrijitorul Poli]iei deteordin sentinelelor ca s` nu ne mai lase a ne întâlni;astfel fur`m lipsi]i de singura consola]iune ce aveam!Lipsit [i de aceast` dulce distrac]ie, luai un c`rbune din

115566

115599

mai mult decât via]a mea; dar iubesc Onoarea [i ¥ara maimult decât pe mama chiar; c`ci ce folose[te a fi bineeu, mama [i to]i ai mei, iar dou` milioane de români s`sufere robia, umilirea, peirea?

- ßi Dumneata o s` îndreptezi lumea cu um`rul?- Nu, într-adev`r; dar când fiecare Român va lucra ca

Apostolii lui Hristos, peste 10 sau 20 de ani s`mân]a dela ‘48 î[i va da rodul ei.

- Nu ]i-a mai e[it g`rg`unele din cap?- Aceasta e credin]a mea, convic]ia mea; [i trebuie

respectat`, crez. Dac` te interesezi de soarta mea, [i maiales de biata mama, te rog, nu ca pe un judec`tor, ci cape un tat` de familie, te rog, mijloce[te a m` esila lavreo m`n`stire în jude]ul Mu[cel, spre a putea vedea maides pe biata mam`: fiindc` e p`tima[` de dou`zeci deani trecu]i! Atunci voi crede c` te interesezi într-adev`r desoarta mea; recuno[tin]a mea va fi etern`! Iar dac` aceastanu se va putea, cel pu]in mijloce[te a fi arestat la un loccu amicii mei de la M`rgineni, ca s` sim] mai pu]in suferin]arestului, [i s` m` distrez de suvenirea durerii mamei.

- Vom vedea. Te las s` te mai gânde[ti.Când e[eam pe u[`, d. Arghiropol zicea c`tre cei de fa]`:„Incorrigible!“Care se traduce pe limba mo[ilor mei: Nu-l sco]i din

ideile lui!A doa zi, mar]i 23 ianuarie, frate-meu veni s`-mi

spuie c` [i dânsului i-a zis d-nu[l] Ioanid ca s` m` îndemnea cere iertare la generalul Duhamel printr-o peti]ie, în cares` ar`t c` acea poesie s-a f`cut într-un moment de esalta]ie.R`spunsei frate-meu:

- La sfâr[itul procesului-verbal, scris de mine în [edin]adin urm`, am f`cut apel la clemen]a domnitorului ]`rei,ca s`-mi u[ureze pedeapsa, având în vedere suferin]amami[i]; mai mult nu poci face.1 E destul, sau preamult [i aceasta, de care m` c`iesc azi; îns` amorulc`tre mama, ideea suferin]ei sale m-au nevoit a face [i

Arghiropol zise c`tre cei de fa]`:- Quelle rage d’écrire! Ce turbare are de a scrie!Dup` terminarea procesului, îl recitii [i-l subscrisei.

Dup` aceea d. Arghiropol m` trase lâng` o fereastr`, [i-mizise:

- Mi-au vorbit mul]i de Dumneata, rugându-m` a-]i u[urapedeapsa. Aceasta atârn` numai de la D-ta. Din cercetare,m-am încredin]at c` e[ti copil f`r` speriin]`, care merit`indulgen]a acelor pe care i-ai atacat, cu atâta înver[unare[i negândire, în sec`tura aceea de rimad`. GeneralulDuhamel este milostiv [i iert`tor; te sf`tuiesc dar a-icere iertare, declarând în scris c` ai f`cut rimada într-unminut de esalta]ie, [i îndemnat de al]i esalta]i ca dumneata.Aceasta î]i va mic[ora osânda; [i, ... poate, te vor erta.Voi ruga [i eu pe generalul Duhamel pentru D-ta.

Dar de ce n-ai spus c` e[ti de do`zeci de ani, cas`-]i u[ur`m osânda?

- Dac` e s` suf`r osânda, de ce s` mai spui minciuni?ß-apoi, o asemenea minciun` mi se pare copil`reasc`.

- Oricum, Dumneata s` faci ceea ce zic eu: c`ci altfelvei suferi greu; vina D[umita]le este mare, [i merit` opedeaps` esemplar`: nu poate ataca cineva nepedepsitpersoana sacr` a augustului împ`rat al Rusiei1. Gânde[te-tematur: po]i fi transportat în Rusia, de unde poate nu veimai vedea ]ara. Ai mum`?

- Dar, domnule.- Gânde[te-te la biata mam`-ta, cel pu]in.- S` v` spui, domnul meu. Ceea ce am f`cut, am f`cut

din convinc]ie [i cu con[tiin]`; îmi vine foarte greu a m`retracta. ßtii, domnule, ce-am suferit 24 de ore din parteacugetului meu, fiindc` am t`g`duit c`tre domnul Aga,în ziua arest`rii, c` nu sunt eu autorul Blestemului?Crez c`-]i va fi spus poate d. Aga c` la început am t`g`duit,numai gândindu-m` la biata mam`; îns` am pl`tit scumpaceast` la[itate. Am pl`tit-o cu 24 de ore de o agonieteribil`! Mai bine voi s` mor spânzurat [i împu[catdecât sugrumat de cuget, [i târând o via]` de paria! Iart`-m`;nu poci face ceea ce m` pov`]uie[ti. Iubesc pe mama

115588

1. Nu taie cineva nepedepsit în carnea vie a unei crime contimpurane,[i mai ales când e acea crim` [i puternic`! Victor Hugo.

1. Sunt ni[te p`r]i intime [i obscure în inima omului care-l fac s` semoaie un minut, în durerile cele mari, fie curagiul cel mai mândru.Un copil, o consoart`, un tat` b`trân, o mum` sunt pu]in lucru pentruom? Oratorul Romei (Ciceron) pleac` grumazul f`r` a îng`lbenisub cu]itul centurionului Lenas; plânse îns` când se gândi la casasa d`râmat` de Clodius. Victor Hugo

116611

aceasta, contra inimei [i principiilor mele. Ce! VoiescDumnealor a m` arunca în abisul în care a c`zut bietulCatina? Chiar când n-a[ avea de esemplu pe infortunatulmeu amic, am destul curagiu moral a suferi orice dinpartea carneficilor patriei mele.

- Eu n-am venit s` te îndemn la o fapt` ru[inoas`;m` cuno[ti îndestul, îmi zise frate-meu; î]i raportez numaiceea ce mi s-a zis, st`ruind [i eu, ca [i dumneata, a nuface nimic contra onoarei, cugetului [i datoriei dumitalede Român [i de om; mai ales c` pedeapsa tot ]i-o prime[ti;apoi, ori la M`rgineni, ori la Kiev, ori la Snagov, tot aresteste, tot esil; [i eu a[ fi mai trist s` te ierte, decât s` teesileze. Ce ar zice oare junimea de la ‘48, când ar auzi c`ru[ii te-au liberat? Ar crede c` te-ai retractat. Nu m` gândescdecât la biata mam`! Îns` va suferi [i isbirea aceasta asoartei, ca atâtea altele!

Miercuri, 24 ianuarie, Mavrodol fu liberat; el veni s` m`vaz` în arestul meu, înso]it de maic`-sa.

- Ce! ai sc`pat?! îl întrebai cu bucurie.- Dar ce crim` a f`cut, ca s`-l ]ie închis? observ` muma

amicului meu.- Tocmai de aceea m` bucur, Doamna mea, c`ci a

sc`pat amicul meu, ce fu arestat din cauza mea [i penedreptate.

- Nu e nimic, zise fratele Mavrodol; îmi pare bine c` amsuferit [i eu pentru o cauz` just`; îmi pare r`u de tine,Silfule, c` te trimite la Snagov!

- La Snagov?!! ßtii bine?- A[a am auzit! observ` muma amicului meu, oftând.Într-aceastea veni [i frate-meu.- A ie[it ofisul lui ßtirbei, îmi zise acesta, prin care te

trimite la Snagov, pe un termen nehot`rât.- E[ti sigur? întrebai curios.- Viu de la secretariat, unde am citit însumi ofisul1.Îmbr`]i[ai pe Mavrodol, care îmi promise a veni s` m`

vaz` la Snagov; [i vineri, la 26 ianuarie, frate-meu m`înso]i la locul esilului.

116600

1. Pe cât ne aducem aminte, sensul ofisului era acesta: „Cu destul`p`rere de r`u m` v`z si l i t a tr imite pe Costache Aricescu lam`n`stirea Snagovului, pân` la des`vâr[ita l`murire a împrejur`rilorivite asupr`-i.“

116633

IVPPAARRTTEEAA IIII

ZZEECCEE LLUUNNII LLAA SSNNAAGGOOVV

EEPPIISSTTOOLLåå FFAAMMIILLIIAARRåå,,

ddeeddiiccaatt`

aammiiccuulluuii [[ii ffrraatteelluuii mmeeuu ddeeppooeessiiee

DD--nnuu[ll] GG.. ZZ.. CC......

„Numai când suntem în esiliu sim]im

mai mult patria în inima noastr`.“

Victor Hugo

I.În epistola din urm`, amicul meu Iorgu[or,

Cea cu data de la zece ale lunii lui cuptor,

Dac`-]i mai aduci aminte, [tii c`-]i promisesem eu

S`-]i descriu în poesie esilul de-un an al meu.

Cu ocazia aceasta î]i trimit din Câmpulung

Poesia cea promis`, ce-o s` fac` un drum lung.1

116622

1. La 1851, amicul meu C... se afla la Paris în studiul dreptului.

116655

Cauza-arest`rii mele o cuno[ti destul de bine:De esilul meu vorbir` chiar jurnalele streine1

Vrând a r`zbuna martirii esila]i [i-espatria]i, Victime ale Rusiei [i ale celor scelera]i,Anatema României aruncai asupra lor,Demascând în fa]a ]`rei pe muscalul protector.

Ast` impreca]iune, nu [tiu cum s-a întâmplat,Într-o zi c`zu în mâna unui spion blestemat,Care - s` se recomande Maiest`]ii cei calmuce - Alearg` cu ea îndat` [i lui Duhamel o duce.Mai mul]i juni se arestar` în închisoarea Agiei,Vrând cu ast mijloc s` afle p-autorul poeziei.Eu m` declarai atuncea al poeziei autor,ßi, liberând pe to]i prin[ii, ocupai eu locul lor.

II.

Dup` dou` luni aproape de-nchisoare spionat`,Judecat fiind cu form` (noaptea c-u[a încuiat`)Fui destinat la carcer`, p-un termen nehot`rât.

Am pornit din Capital` pe un timp foarte urât:Sus ninsoare, jos mocirl`. Biata s`nioara mea,Cu opt bidivii de po[te, [i cu doi jandarmi în ea,Se târa, uite, prin tin`, tocmai ca un muscal beat.Abea sosii la opt ore la locul cel destinat.

III.

Iar la poarta m`n`stirii un custod ne-ntâmpin`ßi de doroban]i o ceat` sania încungiur`:Ei crezuser` c` vine vornicul de închisori;De aceea alergar` vreo zece slujitoriCu alai [i pomp` mare din tr`sur`-a ne lua;Aflând îns` cine este, începur` a-njura.

116644

1. Vezi La Roumanie renaissante, par Sébastian Rhéal.

116677

Deodat` auzir`m o voce ca de stentor:

Era vocea lui Enache, marele îngrijitor:

„Trage]i, bre, sania la scar`! strejile la postul lor!

S` aprinz` felinarul! cheile de la-nchisori!“

La un gest al lui Enache, - bestie încornorat` -,

De zece gendarmi îndat` sania ne fu blocat`.

Coborâr`m eu [i Apostol1 în camer` la pitar2,

Ce m` priimi întocmai ca [i pe-un mare tâlhar.

Dup` ce citi Enache ordinul de arestare,

Între frate-meu [i dânsul începu disput` mare.

- Aicea nu deslu[a[te unde s` pui pe arestant,

Observ` îngrijitorul, cu un ton prea arogant.

Iar Apostol îi r`spunse: - Frate-meu, arhon pitar,

Nu este haiduc de codru, nu este vreun tâlhar,

Ca s`-l tratezi [i pe dânsul ca pe ace[ti criminali;

Vina frate-meu e numai ura cea c`tre muscali.

- A! E d-`i cu baiaracul! care vrea acum doi ani

Ca s` ne ia cu de-a sila ranguri, mo[ii [i ]igani.

În temni]` dar s` [az`, cu fiarele de picioare.

- Ai mo[ii, arhon pitare? - De ce ast` întrebare?

Eu mo[ii nu am, dar are arhon ]ilibi Arsache:

Eu sunt omul dumisale: - Nu-l cunosc, arhon Enache;

Îns`-]i aduc o scrisoare de la ginerele s`u,

De la vornicul M`nescu3, ce este amicul meu.

- S` vedem, zise boerul, cu un ton mai omenos;

ßi citi încet scrisoarea, l`sându-[i ciubucul jos.

„Nu este destul aceasta, observ` arhon pitar,

Asta e o scrisoric`, e ceva particular.

Voi trimite chair acuma [tafet` la Vornicie,

S`-mi dea hârtie formal` [i deslu[itoare mieUnde s` pui p-Aricescu, în temni]` ca tâlhar?

116666

1. Frate-meu.2. Îngrijitorul temni]ei.3. Vornic de temni]e la 1850.

116699

Sau aici în vro chilie? Cum se poate, arhon pitar?

Nenea e fecior de oameni, nu este cum socote[ti;

Eu î]i spui ca s`-]i iei seama, c` în urm` te c`ie[ti.

- Dar tu ce zici fa, nevast`? - S` se puie-ntr-o chilie

Pân’ ]i-o trimite r`spunsul prea cinstita Vornicie;

ßi poruncindu-]i st`pânul în temni]` a-l b`ga,

Te vei supune poruncei. - Bine zice Safta mea1...

ßi boerul dete ordin s` ne duc`-ntr-o chilie,

Pornind îndat` [tafeta la cinstita Vornicie.

IV.

Prima noapte în exil n-am închis ochii deloc,

A]ipii vrun cart de or`, îns` somn a fost ori foc?

Ni[te gimpoase insecte în aer m` leg`na,

De un an nem`turat` acea chilie era...

Ad`og` la aceasta [i un ger de Boboteaz`,

Câ]iva chi]orani cât mâna ce de viu vrea s` m` roaz`,

Urletul de lupi afar`, buha ce se v`ieta,

ßi de câini vreo duzin` ce-n satul vecin l`tra.

Muzic` armonioas`, demn` de un poet liric,

Mai ales când e poetul [i prisonier politic.

Aprinsei din nou lumina, [i-ncepui a m` primbla

Prin modesta chilioar`, ce de zece pa[i era.

M` plimbai vro dou` ore, alte dou` am citit;

ßi abia cam despre zio` prea pu]in am adormit.

A doa zi al meu frate la Bucure[ti s-a întors

S` scoa]` de la M`nescu un ordin mai omenos.

Ziua sâmbetei, amice, o petrecui foarte r`u:

Idei triste, idei negre m` balotar` mereu;

M` înarmai îns` îndat` cu Speran]a [i Credin]a,2

[i mi se p`ru u[oar` [i pl`cut` suferin]a:

Sufeream pentru dreptate, pentru-al patriei amor,

Ca atâ]i martiri ilu[tri, [i ca însu[i Salvator.

116688

1. So]ia îngrijitorului.2. Vezi Speran]a [i Credin]a în Lyra.

117711

Zioa a treia în fine r`s`ri cu bucurie:Vornicia dete ordin ca s` [ez tot în chilie,

Certând pe pitar Enache în modul cel urm`tor

Cum de n-a-n]eles el oare duhul cel deslu[itor,Duhul poruncei înalte care astfel gl`suia:„S` tratezi pe Aricescu dup` haractira sa?“

Camera mea da spre balt`, un pat numai de culcat,O mescioar` [i un scaun, [i lingura de mâncat.(C`ci cu]it [i furculi]` nu scrie la arestan]i:Se înjunghie cu cu]itul, fiind ni[te spânzura]i.)Un doroban] ferestruia, [i altul u[a p`zea;Lectura [i poesia fur` distrac]ia mea.

Asta ]inu pân’ la ziua d-unsprezece februare:Zi scump` ce pentru mine fu o mare s`rb`toare.C`ci atunci domnul M`nescu (un b`rbat prea delicat,Care se purt` cu mine ca cre[tin adev`rat)Viind la Snagov ca vornic, sentinela-mi ridic`,ßi pe parola-mi d-onoare, liber prin schit m` l`s`Ba înc` îmi dete voie, înso]it de oarecine,S` m` plimb [i chiar pe balt` [i prin satele vecine.De aceast` libertate am profitat pe deplinCât am [ezut în esil, când era cerul senin.

V.

Cum se topi ghea]a b`l]ii, prima pl`cere a mea Fu ca s` m` plimb cu barca, îns` cine va puteaS` descrie bucuria ce amicul t`u sim]eaCând pe ap` toat` ziua ca o leb`d` plutea?Când începu dup-aceea Natura a înfloriInima mea întristat` cu Natura însufle]i.Salutai dar prim`vara în limbagiul cel divin,D`ruit de provedin]` s` aline-al nostru chin.

Toat` ziuli]a, frate, pe balt` o petreceam;ßi pe regele luminii întâi eu îl salutam;

117700

117733

Apoi în codru[l] Vl`sia m-a[ezam la umbra deas`,Cugetând la m`iculi]a [i la ]ara-mi dureroas`.P-o crac` privighetorul, pe alta cucul cânta:Unul îmi inspira musa, altul dorul mi-alina.R`nit atunci al meu suflet pe aripe îngere[tiCa un [oim î[i lua sborul pân’la regiile cere[ti.Comparam via]a noastr` cu acel lac adormit,De suflarea cea u[oar` zefirului încre]it;ßi pe care lac adesea criv`]ul îl pref`ceaÎntr-o mare-nfuriat`, ce ca taurul mugea.Cugetam atunci, amice, la soarta umanit`]ii,ßi vedeam triumful p`cii [i triumful libert`]ii.

Umpleam apoi atmosfera de cântece haiduce[ti,Ce îmi rechemau bravura eroilor române[ti;ßi ziceam: „Dac` Românul pân` ast`zi n-a pierit,Nu mai piere niciodat`: c`ci cerul l-a preursitA fi liber [i ferice [i a gusta o via]` dulce;ßi din sânu-i mari luceferi el odat` va produce!“

În fine sosi [i toamna; [i atunci fui fericitCa s` v`z [i pe m`icu]a în esilul meu iubit.1

Nici o limb` omeneasc`, nici proz`, nici poesie,Bucuria mea d-atuncea nu e-n stare s-o descrie!Sunt ni[te momente sacre în a omului via]`,Ni[te sublime momente, de amar sau de dulcea]`,Ce se simt, nu se descrie, [i nici nu se pot uita;Momente ce fac adesea epoc`-n via]a sa!

VI.Zece luni [i zece zile la Snagov am petrecut;ßi afar` de Enache (acest infam arn`ut,Care am`ra adesea via]a mea încânt`toare)Gustai aci ni[te zile foarte dulci [-aromatoare!Pân` în esil, amice, înc` nu eram poet.

117722

1. R`posata mam` veni înso]it` de frate-meu, care a [ezut o lun`[i jum`tate; iar tat`-meu, vro dou` s`pt`mâni, mai-nainte de venireamamei.

117755

Flama sacr`-a poesiei înc` n-o sim]eam în piept.

Suferin]a este focul ce pe oameni cur`]esc

De patimi [i prejudi]ii, cari-i îndobitocesc,

F`cându-i demni de modelul cel sacru de Salvator,

ßi de a lor misiune, [i de destinata lor.

În fine, iubite Iorgu, cu voia lui Dumnezeu,

Care voi s` încerce prin esil pe bardul s`u,

La decembrie în [ase sau la Sântul Nicolae,

Se milostivi asupr`-mi Maestatea Sa b`laie

Prin agentu-i Alecsandru, generalul Duhamel,

ßi îmi dete libertatea...

Iat`-m` iar în Mu[cel,

La locul na[terii mele, în acest loc romantic

Unde-mi fac via]a dulce Mama, Musa [i un amic.

Adio, amice Iorgu! ßi te rog a nu uita

P-un amic care te am` ca însu[i pe Musa sa.

C. D. A.

117744

117777

era un pitar, Enache Chiliachescu, de origin` arn`ut, [i

care ]inea de casa d-rului Arsache. Avea o fisionomie

de tigru, care-mi prevesti orele triste ce aveam a

petrece cu acest miserabil.

De[i frate-meu avea o scrisoare de recomanda]iune

c`tre îngrijtorul temni]ei de la d. M`nescu, ginerele d-rului

Arsache [i vornicul închisorilor din Principat, în care i se

ordona a m` trata bine, dar fiindc` nu deslu[ea în scrisoare

ce fel de locuin]` s`-mi ofere, în noaptea aceea dormii

într-o camer` disponibil` din curtea mân`stirii, al`turi cu

camera pe care o locuise Filipescu, arestat de Vod` Ghica

la ‘41 ca complice în tulburarea de la Br`ila, preparat`

pe sub ascuns de Rusia; iar a doua zi sâmb`t`, zi de

espedi]iune pentru func]ionarii civili [i militari de la aceast`

închisoare, îngrijitorul ceru de la [eful s`u toate deslu[irile

în privin]a mea.

Îngrijitorul, care, pe lâng` caracterul s`u violent [i

deprinderea sa cu arestan]ii, avea [i patima be]iei, era

în seara aceea ame]it de b`utur`; abia se sculase de la

mas`. Împ`rt`[ind ideile everghetului s`u Arsache, avea

o mare ur` contra revolu]ionarilor, astfel c` era dispus a

m` închide, pân` la un nou ordin, în înc`perile arestan]ilor

criminali; frate-meu [i so]ia lui, care-l dominau când era

treaz, îl f`cur` a în]elege c` o asemenea urmare îl va

costa, fiindc`, dac` ar fi fost dorin]a guvernului s` fiu tratat

ca arestan]ii ordinari, n-ar fi primit ordin de la [eful s`u ca

s` fiu tratat dup` cuviin]`.

Camera destinat` pentru repaos nefiind locuit`, nu se

putea înc`lzi cu pu]inele lemne ce se adusese; c`tre

acestea, era [i plin` de purici, astfel c` frigul [i aceste

sup`r`toare insecte m`rir` suferin]a mea moral`. Toat`

noaptea n-am închis ochii; am f`cut dou` poesii, una

intitulat` Prima noapte în esil, ce figureaz` între poesiile

mele manuscripte; cealalt`, Speran]a, publicat` la 1858

în colec]iunea mea de poesii sub titlul Lyra. Abia

despre zio`, obosit de osteneal` [i de medita]iuni,

putui dormi ca vreo dou` ore.

A doua zi, frate-me plec` [i a treia zi sosi [i de la d. M`-

nescu ordin hot`râtor a mi se da spre locuin]` o

camer` din curtea mân`stirii!

Insula Snagovului era desp`r]it` în dou`; în partea

AARREESSTTUULL MMEEUU LLAA SSNNAAGGOOVV11

ineri, 26 ianuarie, p-un

timp foarte urât, fui pornit

la Snagov, într-o sanie,

escortat de doi jandarmi

d-ai poli]iei, ce [edeau în

fa]a mea, iar lâng` mine,

frate-meu, pe care-l îng`duir

a m` înso]i pân` la locul

azilului.

Sosir`m la Snagov pe

la aprinsul lumân`rilor.

Aceast` închisoare era

într-o insul`, încojurat` de

ap , care pe la unele locuri

are o adâncime mai mult

de doi stânjeni. Un pod

mi[c`tor, pus pe trei mari luntre [i mânat de arestan]i,

sub paza doroban]ilor sau a solda]ilor, serv` de comunica]ie

între cei din insul` [i cei d-afar`.

Sania se opri în marginea apei, [-un jandarm din cei

doi strig` din toat` puterea a trage podul; jandarmul, ce

era de paz` la poarta mân`stirii, r`spunse c` putem trece

pe ghea]`; ghea]a b`l]ii era într-adev`r groas` [i trecur`m

ca pe uscat. Un vânt sub]ire, cu spic de z`pad`, ne lovea

în fa]`; o cea]` groas` n`v`lea toate obiectele; [i printre

acei nori transparen]i se vedeau licurind luminele de la

ferestrele înc`perilor, de la felinarele de la poarta mân`stirii.

L`tratul câinilor [i vocea sentinelelor m`reau sinistra

impresiune ce-mi cauza acest tablou, demn de Infernul

lui Dante.

Pe când sania intra cu zgomot în curtea mân`stirii,

auzii o voce tare dând ordine s` s-aprind` felinarele din

coridor [i s` trag` sania la d. îngrijitor. Coborâr`m în

camera acestuia. Îngrijitorul carcerii (temni]ei) de la Snagov

117766

V1. Acest capitol s-a publicat la 1859, pe lâng` procesul meu demai sus, în form` de epistol` [i în versuri.

117799

- Mai întâi dumneata, domnule, nu e[ti prisonier; 1. c`nu figurezi ca arestat în hârtiile ministerale; 2. c` l`cuin]aarestantului nu este în curtea mân`stirii. (Întorcându-sec`tre îngrijitor care sta fa]`.)

- Domnul Aricescu nu figureaz` aici ca arestant. Aiauzit?

- Da, s` tr i]i, m`ria-voastr ! Am auzit, r`spunse îngrijitorul,ploconindu-se pân` la p`mânt [i ie[ind din camer`d-a-ndaratelea.

- Acum doresc a-mi spune adev`rul, domnule Aricescu,dac` e[ti mul]umit de îngrijitor. N-ai de ce te sfii.

- Sunt, domnule M`nescu.- V-am adus c`r]i [i scrisori de la p`rin]i.- Aceasta este pentru mine, domnule, o favoare ce m`

mul]ume[te mai mult decât toate, c`ci lectura pentru mineaici este cea mai dulce distrac]iune.

- Nu sunt amuzante, ca s`-]i omoare urâtul în acest loc. - Sunt instructive; [i aceasta face mult pentru mine; am

toat` trebuin]a de consola]ia filosofiei.“

Dup` ce am prânzit împreun`, seara am f`cut pasien]`,vorbind de multe, iar mai cu seam` de sistemul peniten]iar.

A doua zi, l-am înso]it cu to]ii pân` în marginea cealalt`a lacului, repetând îngrijitorului ordinele date în zioa trecut`,fa]` cu mine.

La desp`r]ire, i-am f`cut un compliment cam lingu[itor,îns` dictat de inima mea recunosc`toare:

- Crede, domnule, i-am zis, c` vizita dumitale m-a mul]u-mit mai mult decât libertatea din partea celor ce m-aucondamnat.

Rezultatul vizitei domnului M`nescu a fost luareasentinelelor de la u[` [i de la fereastr`, primbarea liber,prin curtea [i împrejurul mân`stirii, [i chiar pe lac [i prinsat, înso]it de subtîngrijitorul s`u, d-un jandarm; corespondin]aliber` cu p`rin]ii mei [i cu familia Gugiului, ce era în strâns`leg`tur` cu dl. M`nescu.1

Mi se hot`râse de c`tre Ministerul de Interne câte 3 lei,parale 5 pe zi pentru nutrimentul meu, dup` îns`[im`rturisirea d. M`nescu.2 Dac` îngrijitorul, deprins a

despre r`s`rit era arestul criminalilor, desp`r]it de

curtea mân`stirii c-un zid gros; aci erau camerile împiega]ilor

civili [i militari ai temni]ei, cum [i camerile c`lug`rilor [-ale

superiorului mân`stirii, zidit` de Vlad ¥epe[, în a doua

sa domnie.

Mi se puse doi doroban]i spre paz`, unul la u[` [i altul

la fereastra camerei, în care petrecusem prima noapte

[i pe care am locuit-o tot timpul cât am stat la Snagov.

Camera mea da spre balta ce încongiura insula; bal-

ta era înghe]at` [i ghea]a acoperit` cu neau`, precum

[i p`durea Vl`sia, ce încungiur` balta spre r`s`rit [i miaz`zi.

Lectura [i poesia fur` singura mea consola]iune pân`

la 9 februre. Atunci, venind d. M`nescu la Snagov, îmi

u[ur` suferin]ele.

Între epistolele trimise fratelui meu de la Snagov am

p`strat epistola de la 11 februarie 1850, în care-i anun]am

îndulcirea soartei mele.

Copiez din acea epistol convorbirea mea cu d. M`nescu:

„- Îmi pare destul de r`u, zise nobilul b`rbat, c`-]i fac

cuno[tin]` personal` într-un loc ca acesta [i în asemenea

pozi]ie. V` cunoa[team din poesii (urmeaz` laude despre

talentul meu poetic). Am venit într-adis pentru dumneata,

ca s` m` informez dac` se esecut` ordinele date la venirea

Dv. aci, aducându-v` însumi oarecare consola]ie, pe

cât atârn` de mine, [i pe cât nu ne-ar compromite pe

amândoi, dar mai mult pe mine; c`ci crez (ad`ug` c-un

surâs plin de fine]`), nu voie[ti a locui [i eu o camer` la

Snagov, lâng` a dumitale.

- Fereasc` Dumnezeu, domnule M`nescu!

- A[adar, domnule Aricescu, m` bucur v`zând c`

camera este destul de bun` [i s`n`toas`, dac` v` convine.

- Sunt prea mul]umit, domnule M`nescu, mul]umit`

domniei-voastre.

- Adec`, vorba prea bine nu poate avea adev`rata ei

semnifica]ie pentru unul ca dumneata [i într-un loc ca

acesta.

- Aib` orice semnifica]ie; îndestul c` comodit`]ile

camerei [-a celorlalte îmi fac suferit` l`cuin]a mea la

Snagov; Prin urmare, sunt prea bine pentru un prisonier

politic, sub guvernul musc`lesc.

117788

1. Vezi în actul nr. 39 epistola mea de la 11 februarie 1880.2. Vezi epistola sa de la 9 noiembrie 1850, sub nr. 40.

118811

Aceast` manoper` îmi sc`p` via]a; altfel, ne[tiind s`înot, [i fiind cu palton [i c-o scurteic` pe deasupra [i baltafiind plin` de n`mol, m-a[ fi înecat desigur.

Timpul cel frumos îl petreceam pe lac ca o leb`d`.Atunci uitam totul!

Comparam via]a noastr` cu acel lac adormitDe suflarea cea u[oar`-a Zefirului încre]it,ßi pe care lac adesea Criv`]ul îl pref`ceaÎntr-o mare înfuriat`, ce ca taurul mugea.Cugetam atunci în mine la soarta umanit`]iißi vedeam triumful p`cii [i triumful libert`]ii.Cea mai dulce distrac]iune dup` topirea ghe]ii era

vân`toarea de pe[te cu undi]a; lungit în luntre, pe careo împingea Zefirul, eu m` amuzam a privi jocul pe[tilorpe suprafa]a apei [-a prinde pe[ti[ori cu undi]a.

Uneori, în nop]ile frumoase, pluteam singur pe lac pân`despre zio`.

Aceste momente nu le poate uita omul chiar în sânulcelei mai dulci fericiri.

Adesea mergeam în codru[l] Vl`sia [-aici:„...m-a[ezam la umbra deas`,Cugetând la m`culi]a [i la ]ara mea frumoas`P-o crac` privighetorul, pe alta cucul cânta;Unul îmi inspira musa, altul doru-mi alinaR`pit atunci al meu suflet pe aripe îngere[ti,Ca un [oim î[i lua zborul pân’ la regiile cere[ti.“Adesea, în zilele de s`rb`toare, înso]it de îngrijitorul

meu, de subtîngrijitor, cumnat cu r`posatul Antonie Gugiu,mergeam în satul dup` vatra mân`stirii [i aci asistam lahora s`tenilor.

Serile jucam cu p`rintele econom, fratele maioruluiZ`g`nescu, [i cu superiorul m`n`stirii, de fel din Câmpulung,frate cu r`posatul N. Br`tianu.

Dintre ofi]erii cari se schimbar` în timpul arestului meu,mi-a l`sat o suvenire pl`cut` d. Dinulescu.

Asemenea [i so]ia domnului subtîngrijitor, doamnaAni]a B`dulescu, m-a îngrijit la boal` tocmai ca o sor`.

Epistolele amicilor mei1, ale frate-meu, ale mamei [-aletatei erau un balsam pentru sufletul meu; p`strezcâteva din ele, ca o dulce suvenire a acelui timp dureros.2

specula nutrimentul arestan]ilor ordinari, n-ar fi speculat[i acei trei lei, parale cinci, n-a[ fi suferit adesea de mâncare.O sup` [-o friptur`, bine f`cute, ar fi fost destul.D-aceea am fost silit în multe rânduri a m` plânge la dl.M`nescu contra acestui mizerabil, atât în privin]a nutrimentului,cum [i a conduitei sale nesuferite. Am r`bdat mult, trecândtoate cu vederea, ba chiar ar`tând adesea mul]umirepentru dânsul, în temerea de a nu inoportuna pe dl.M`nescu [i d-a nu înt`râta mai mult acea bestie crud`,care, [i f`r` aceasta, m` [icana. În fine, am pierdut r`bdarea[i am început a m` plânge serios d-lui M`nescu contraacestui ciocoi miserabil, care m` revoltase într-atâtîncât în multe rânduri am fost amalat numai din cauzasup`r`rii.

E destul a spune c` m` [icana într-un mod grosolan, caHudson Lowe la Sf. Elena pe ilustrul captiv Napoleon I.1

Mul]umit` dojenelor aspre, f`cute verbal [i în scrisde d. M`nescu, bestia aceasta de îngrijitor se mai domolic`tre finitul arest`rii mele.

Timpul îl împ`r]eam între studii [i primblare. Dup`gustare, care era pe la opt ore, [i care era cafea culapte, când timpul era urât, citeam sau scriam. Între c`r]ileaduse de d. M`nescu era [i Istoria romanilor de Polybe,Ruinele lui Volney, Operile lui La Fontaine etc.

În cele zece luni de arest la Snagov, am tradus din

Polybe Diferitele forme de guvern, am compus o bro[ur`

despre Daci [i romani [i am scris ceva despre Origina

[i dezvoltarea religiunilor, imita]ie dup` Ruinele lui Volney.

Aceste traduc]iuni se afl` între operile mele manuscripte.

Poesii îns` am f`cut multe; toate care poart` data 1850

[i cele mai multe din Lyra [i ßoimul Carpa]ilor sunt f`cute

la Snagov.

Îmi aduc aminte c` pe la finitul lui marte, primblându-m`

pe lac cu mai mul]i l`cuitori liberi ai insulei, se rupse ghea]a

cu câ]iva din noi tocmai aproape de marginea despre

nord. Norocire c` am sc`pat cu frica [i cu o baie de ap`

rece care n-a avut rezultate triste.

Când m` v`zui în ap` pân` la gât, prima strigare funumele mamei; mama e provedin]a omului aici jos!

118800

1. Vezi epistola mea de la 12 noiembrie 1850, sub nr. 40

1. Vezi nr. 41.2. Vezi nr. 42 [i 43.

118833

Tat`-meu veni în Bucure[ti, pe la februare, ca s` încerceliberarea mea; îns` nu reu[i.

Pe la iunie iar`[i veni în capital` pentru acela[i scop;îns` iar`[i f`r` folos. La înturnare, se ab`tu pe la Sna-gov ca s` m` vaz` [i [ezu cu mine câteva zile.

- N-am izbutit! zise tata; generalul Duhamel, unde amfost introdus de d. Gugiu, mi-a zis:

- „Mul]ume[te-te, b`trânule, c` fiul dumitale este laSnagov. Dac` un supus muscal ar fi cutezat s` atacepersoana sacr` a Împ`ratului, ar fi putrezit de viu în Siberia.“

Consolai pe bietul meu p`rinte pe cât putui.Mama m` [tia arestat la Col]ea. Secretul s-a p`strat

pân` la înturnarea tatii în Câmpulung. Servitorul care-lînso]ise la Bucure[ti [i la Snagov spuse servitoarei,confiden]ial (fiind ordonat a p`zi secretul), c` eu eramarestat la Snagov. Servitoarea comunic` mamii trista [tire;din minutul acela, biata mam` nu mai avu lini[te pân` nuveni [i ea ca s` m` vaz` la Snagov. Pe la finitul lui iulie,fui fericit a vedea pe iubita mea mam`, [i pe frate-meu;ei [ezur` cu mine tot postul Sintei M`rii.

Nici o limb` d-atuncea, nici proz`, nici poesiebucuria mea d-atuncea nu e în stare s-o descrie!Sunt ni[te momente sacre în a omului via]`Ni[te sublime momente, de amor sau de dulcea]`,Ce se simt, nu se descrie [i nici nu se pot uita;Momente ce fac adesea epoc` în via]a sa!

Dup` plecarea mamei [-a frate-meu, c`zui la a[ternut.V`rul meu Alecu Gugiu, într-o epistol` de la 14 septembre,m` îndemn` a face o peti]iune, ca din partea tat`-meu,c`tre prin]ul domnitor, reclamând liberarea fiului s`u, ac`rui s`n`tate o ruinase în arest de zece luni, din care optluni într-un loc foarte umed. Împlini dorin]a rudelor.

ßtirbei îns` nu f`cu nimic, fiindc` nu putea.În fine, la 6 decembre 1850, cu ocaziunea zilei onomastice

a Împ`ratului Nicolae, fui eliberat.Viind în Bucure[ti, prima vizit` fu la dl. M`nescu, c`ruia

esprimai, în termeni c`lduro[i, recuno[tin]a cea mai viepentru solicitudinea sa fratern` d-a-mi îndulci amarulesilului.

Zburai apoi în bra]ele p`rin]ilor.

Mama plânse de bucurie! I se p`rea c` iubitul ei fiu a

înviat din mor]i.

118822

118855

AADDIIOO LLAA SSNNAAGGOOVV

Insul` iubit`,

Unde a r`mas

Inima-mi sdrobit`,

Adio! te las!...

Drag` dumbr`vioar`,

Tu la umbra ta

M` f`cu[i o var`

Totul a uita!

ßi tu, p`durice,

ßi tu, pletos nuc,

Unde-am fost ferice!...

Adio! m` duc!

Ah! câte dorin]e

V-am dest`inuit,

Ce altor fiin]e

Le-a[ fi t`inuit!

Ce de suvenire,

Ce visuri d-amor,

Pline de sim]ire,

V` las ca odor!

Adio, barcele,

Care a]i f`cut

Chinurile mele

Toate s` le uit!

ßi tu, sentinel`,

Ce m` înso]eai;

118844

118877

ßi tu, filomel`,

Ce m` consolai!

ßi tu, lebejoar`,

Care m` distrai

În fiece sear`

În luna lui mai!

Adio, pl`tic`,

Dulce pe[ti[or,

cu guri]` mic`,

Cu carne d’amor!...

ßi tu, copili]`

De la ¥ig`ne[ti,

Cu dulce guri]`,

ßi cu ochi [erpe[ti!...

R`mâne]i cu bine,

S`rmani arestan]i;

V` urez, ca mine,

S` fi]i libera]i!

Adio [i vou`,

S`teni, fra]ii mei,

Care-mi didea]i ou`,

G`ini [i purcei!

Locuri mult dorite,

Unde am gustat

Zile lini[tite,

Adio! am plecat!

7 Decembrie 1850

118866

118899118888

MMoorrmmâânnttuull ddoommnniittoorruulluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[

TThhee ttoommbb ooff rruulleerr VVllaadd tthhee IImmppaalleerr

CCaattaappeetteeaassmmaa MM`nn`ssttiirriiii SSnnaaggoovv.. ÎÎnn ffaa]]aa aallttaarruulluuii ssee oobbsseerrvv` ppiiaattrraaffuunneerraarr` aa ddoommnniittoorruulluuii VVllaadd ¥¥eeppee[[

TThhee sshhiirrnnee ooff SSnnaaggoovv MMoonnaasstteerryy.. IInn ffrroonntt ooff tthhee aallttaarr yyoouu ccaann sseeee tthhee ttoommbb ssttoonnee ooff VVllaadd tthhee IImmppaalleerr

119911119900

TTeettrraappoodd ccuu iiccooaannee ppeennttrruu \\nncchhiinnaarree,, sseeccoolluull XXIIXX

LLeecctteerrnn ooff iiccoonnss ffoorr pprraayyeerrss,, tthhee 1199tthh cceennttuurryy

AAnnssaammbblluu ddee ppiiccttuurr` mmuurraall` \\nn ccuurrss ddee rreessttaauurraarree

MMuurraall ppaaiinnttiinngg eennsseemmbbllee uunnddeerr rreessttoorraattiioonn

119933119922

SSffâânnttuull MMaaccaarriiee PPuussttnniiccuull,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr`,, sseeccoolluull XXVVII

SSaaiinntt MMaaccaarriiee tthhee HHeerrmmiitt,, nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

SSffâânnttuull OOnnuuffrriiee PPuussttnniiccuull,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr`,, sseeccoolluull XXVVII

SSaaiinntt OOnnuuffrriiee tthhee HHeerrmmiitt,, nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

119955119944

NNaa[[tteerreeaa MMâânnttuuiittoorruulluuii IIiissuuss,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr`,,sseeccoolluull XXVVII

BBiirrtthh ooff JJeessuuss CChhrriisstt tthhee RReeddeeeemmeerr,, nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

SSffâânnttuull ÎÎmmpp`rraatt CCoonnssttaannttiinn cceell MMaarree,, SSiinnoodduull II EEccuummeenniicc,,pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr`,, sseeccoolluull XXVVII

HHoollyy EEmmppeerroorr CCoonnssttaannttiinnee tthhee GGrreeaatt,, EEccuummeenniiccaall SSyynnoodd II,,nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

119977119966

CCttiittoorriiii ssffiinntteeii MM`nn`ssttiirrii:: ddoommnniittoorruull NNeeaaggooee BBaassaarraabb ccuu ffiiuull TTeeooddoossiiee [[ii ddoommnniittoorruull MMiirrcceeaa CCiioobbaannuull

((ppiiccttuurr` ddee GGhheeoorrgghhee ZZuuggrraavvuull,, nnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXIIXX))

HHoollyy MMoonnaasstteerryy ffoouunnddeerrss:: PPrriinnccee NNeeaaggooee BBaassaarraabb aannddhhiiss ssoonn TTeeooddoossiiee,, PPrriinnccee MMiirrcceeaa tthhee SShheepphheerrdd ((nnaavveeppaaiinnttiinngg bbyy GGhheeoorrgghhee tthhee PPaaiinntteerr,, tthhee 1199tthh cceennttuurryy))

MMaaiiccaa DDoommnnuulluuii MMiijjlloocciittooaarree ffiiuulluuii IIiissuuss HHrriissttooss ppeennttrruu ttoo]]iirruugg`ttoorriiii.. ÎÎnn ggeennuunncchhii,, cceerrâânndd mmiijjlloocciirree,, ssee pprreessuuppuunnee cc`aarr ffii mmoonnaahhuull DDoobbrroommiirr cceell TTâânn`rr,, ccaarree aa ppiiccttaatt bbiisseerriiccaa \\nn 11556633

HHoollyy VViirrggiinn iinntteerrppoosseedd bbeettwweeeenn JJeessuuss CChhrriisstt aanndd aallll tthheepprraayyiinngg hhuummaannss.. MMoonnkk DDrroobboommiirr tthhee YYoouunngg,, wwhhoo ppaaiinntteeddtthhee cchhuurrcchh iinn 11556633,, iiss ssaaiidd ttoo bbee ddeeppiicctteedd oonn hhiiss kknneeeess,,pprraayyiinngg ttoo VViirrggiinn MMaarryy ffoorr iinntteerrppoossiittiioonn

119999119988

TTaabblloouu vvoottiivv aall ccttiittoorriilloorr bbiisseerriicciiii mmaarrii,, pprroonnaaooss,, ppiiccttuurr`,,sseeccoolluull XXVVII ((NNeeaaggooee BBaassaarraabb ccuu ffiiuull TTeeooddoossiiee,,

MMiirrcceeaa CCiioobbaannuull ccuu ffiiiiii PPeettrruu,, RRaadduu [[ii MMiirrcceeaa [[ii ssoo]]iiaa DDooaammnnaa CChheeaajjnnaa))

VVoottiivvee ppiiccttuurree sshhoowwiinngg tthhee ffoouunnddeerrss ooff tthhee bbiigg cchhuurrcchh,,nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy ((pprriinnccee NNeeaaggooeeBBaassaarraabb aanndd hhiiss ssoonn TTeeooddoossiiee,, MMiirrcceeaa tthhee PPaaiinntteerr aanndd hhiissssoonnss PPeettrruu,, RRaadduu aanndd MMiirrcceeaa aanndd TTiittlleedd LLaaddyy CChhiiaajjnnaa))

220011220000

IIccooaannee \\mmpp`rr`ttee[[ttii,, sseeccoolluull XXVVIIIIII

IImmppeerriiaall iiccoonnss,, tthhee 1188tthh cceennttuurryy

MMaaiiccaa DDoommnnuulluuii ÎÎmmpp`rr`tteeaass`

VViirrggiinn MMaarryy tthhee EEmmpprreessss

IIiissuuss AArrhhiieerreeuu

JJeessuuss CChhrriisstt

220033220022

DDEEIISSIISSAAbbssiiddaa ddiinn ddrreeaappttaa nnaaoossuulluuii bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr` ddee GGhheeoorrgghhee ZZuuggrraavvuull,, sseeccoolluull XXIIXX

DDEEIISSIISS,, aappssee oonn tthhee rriigghhtt ssiiddee ooff tthhee nnaavvee,, ppaaiinnttiinngg bbyy GGhheeoorrgghhee tthhee PPaaiinntteerr,, tthhee 1199tthh cceennttuurryy

IInnttrraarreeaa \\nn bbiisseerriicc` aa MMaaiicciiii DDoommnnuulluuiiIIccooaannaa HHrraammuulluuii SSffiinntteeii MM`nn`ssttiirrii,, ppiiccttuurr`,,

pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

VViirrggiinn MMaarryy EEnntteerriinngg tthhee CChhuurrcchh,, nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg ddeeppiiccttiinngg tthhee ppaattrroonn ooff tthhee HHoollyy MMoonnaasstteerryy,,

tthhee 1166tthh cceennttuurryy

220055220044

SSffâânnttuull MMaarree MMuucceenniicc EEuussttaa]]iiee ccuu cceeii ddooii ffiiii,, AAggaappiiee [[ii TTeeooppiisstt..IIccooaann` ddiinn nnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, ppiiccttuurr` ddee GGhheeoorrgghhee ZZuuggrraavvuull,,\\nncceeppuuttuull sseeccoolluulluuii XXIIXX

HHoollyy MMaarrttyyrr EEuussttaa]]iiee ttooggeetthheerr wwiitthh hhiiss ttwwoo ssoonnss,, AAggaappiiee aannddTTeeooppiisstt.. NNaavvee iiccoonn ppaaiinntteedd bbyy GGhheeoorrgghhee tthhee PPaaiinntteerr,, eeaarrllyy 1199tthhcceennttuurryy

SSffâânnttuull OObbrraazz aall MMâânnttuuiittoorruulluuii IIiissuuss HHrriissttooss ((MMaahhrraammaa lluuii IIiissuuss)),,iiccooaann` ddiinn pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,,

ppiiccttuurr` ddee DDoobbrroommiirr cceell TTâânn`rr,, sseeccoolluull XXVVII

HHoollyy VVeeiill ooff JJeessuuss CChhrriisstt tthhee RReeddeeeemmeerr,, nnaarrtthheexx iiccoonn ppaaiinntteedd bbyy DDoobbrroommiirr tthhee YYoouunngg,,

tthhee 1166tthh cceennttuurryy

220077220066

SSffâânntt mmuucceenniicc,, ppiiccttuurr`,, sseeccoolluull XXVVII

HHoollyy MMaarrttyyrr,, ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

CCuuvviiooaass` mmaaiicc`,, ppiiccttuurr`,, sseeccoolluull XXVVII

PPiioouuss nnuunn,, ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

220099220088

AAnnaa ZZoossiimmaa

AAnnaa ZZoossiimmaa

SSffâânntt ccuuvviiooss,, iiccooaann`,, sseeccoolluull XXVVII

PPiioouuss ssaaiinntt,, iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

221111221100

RReeggiissttrruull ccuu aaccaattiissttuull MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii \\nn iimmaaggiinnii,, ppiiccttuurr`,,pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

RReeccoorrdd ooff VViirrggiinn MMaarryy’’ss sseerrvviiccee iinn ppiiccttuurreess,, nnaarrtthheexx ppaaiinnttiinngg,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

SSffâânnttaa zz`mmiisslliirree aa lluuii IIiissuuss \\nn ppâânntteecceellee FFeecciiooaarreeii MMaarriiaa,,iiccooaann`,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

IImmmmaaccuullaattee CCoonncceeppttiioonn ooff JJeessuuss iinn tthhee HHoollyy WWoommbb,,nnaarrtthheexx iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

221133221122

SSffâânnttuull ZZoossiimmaa ((ddrreeaappttaa)),, iiccooaann`,, sseeccoolluull XXVVII

SSaaiinntt ZZoossiimmaa ((oonn tthhee rriigghhtt)),, iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

IIccooaann`,, nnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

NNaavvee iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

221144 221155

PPiiccttuurr` ppee uunnuull ddiinn ssttââllppiiii iinntteerriioorrii,, nnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXIIXX

PPaaiinnttiinngg oonn aa cchhaappeell ppiillllaarrss,, tthhee 1199tthh cceennttuurryy

MMâânnttuuiittoorruull IIiissuuss HHrriissttooss ]]iinnuutt ddee \\nnggeerrii,, iiccooaann`,, sseeccoolluull XXVVII

AAnnggeellss HHoolldd JJeessuuss CChhrriisstt tthhee RReeddeeeemmeerr,, iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

221177221166

SSffâânnttuull CCuuvviiooss MMuucceenniicc EEffttiimmiiee,, iiccooaann`,, sseeccoolluull XXVVII

SSaaiinntt EEffttiimmiiee tthhee MMaarrttyyrr,, iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

SSffâânnttuull CCuuvviiooss AAnnttoonniiee cceell MMaarree,, ÎÎnncceepp`ttoorruull ddee oobb[[ttee,,sseeccoolluull XXVVII

SSaaiinntt AAnnttoonniiee tthhee GGrreeaatt,, aa mmiissssiioonnaarryy,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

221199221188

IIccooaann`,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

NNaarrtthheexx iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

IIccooaann`,, pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

NNaarrtthheexx iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

222211222200

CCeeii ttrreeii ttiinneerrii \\nn ppâânntteecceellee cchhiittuulluuii ssaallvvaa]]ii ddee \\nnggeerr.. IIccooaann`,,pprroonnaaoossuull bbiisseerriicciiii,, sseeccoolluull XXVVII

AAnnggeell SSaavveess tthhee TThhrreeee YYoouunnggsstteerrss ffrroomm tthhee WWhhaallee’’ss BBeellllyy,,nnaarrtthheexx iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

TT`iieerreeaa \\mmpprreejjuurr,, cceeaa dduupp` ttrruupp,, aa DDoommnnuulluuii.. IIccooaann`,, sseeccoolluull XXVVII

CCiirrccuummcciissiioonn ooff CChhrriisstt,, iiccoonn,, tthhee 1166tthh cceennttuurryy

222233222222

EEaasstteerrnn AAppssee ooff tthhee HHoollyy SShhrriinnee ddeeppiiccttiinngg tthhee GGrreeaattMMaarrttyyrrss,, tthhee 1166tthh--1199tthh cceennttuurriieess

AAbbssiiddaa ddiinnsspprree rr`ss`rriitt aall SSffâânnttuulluuii AAllttaarr,, rreepprreezzeennttâânnddSSffiinn]]iiii MMaarrii IIeerraarrhhii,, sseeccoolleellee XXVVII [[ii XXIIXX

222244