MANDATUL

Definitie

Art. 2009: contr prin care o parte=mandatar, se oblige sa inch unul/mm acte jurd pe seama celeilalte parti=mandant. Rezulta ca specificul mandatului este obiectul obligatie pe care una dintre parti si-I asuma ca oblg principal=aceea de a inch acte jurd pe seama altei personae(nu prod efecte in patrimonial part ice participa efectiv la procedura de inch a actelor ci in patrimonial celeilalte parti). Act jurd inch de catre mandatar oe seama mandantului inseamna k la proc de inch a actului jurd part doar mandatarul iar efectele se prod in patrimonial mandantului. Dpvd juridic prerogativa de a inch acte jurd care prod efecte asupra altei personae este o putere.

Mandatul confera o putere de drept privat, pe care mandatarul tre sa o exercite in intereseul mandantului prin inch de acte jurd pe seama acestuia. Din natura de putere a acestei prerogative =>trasaturi caracteristice ale contr de mandate:

1. Mandatarul este obligat sa fie loial acestor interese-> oblg de loialitate fata de mandant2. Pt k efectele vointei exprimate de mandatar se vor repercuta asupra patrm mandantului aceasta

putere nu poate ex decat atata vreme cat mandantul are incredere k mandatarul ii poate servi interesele=> crt intuitu personae

3. De vreme ce mandatarul act in interesul mandatului riscurile acestei actiuni sunt suportate de mandant, care in consecinta va suporta si consecintele cazurilor fortuite care se reprecuteaza negative asupra mandatarului si consecintele imposibilitatii fortuite de indeplinire a mandatului si eventualele consecinte negative ale actelor jurd ce vor fi inch in executarea mandatului.

Nu este de esenta contr de mandat ca si mandantul sa isi assume vreo obligatie fata de mandatar. Este deci posibil ca in schimbul oblg mandatarului de a inch acte jurd pe seama mandantului aceasta din urma fie sa isi asume oblg de a furniza o anumita contraprestatie fie sa nu isi asume o asemenea oblg. In1 caz: contr sinalagmatic cu titlu oneros. 2 caz: unilateral dezinteresat. Art 2010 alin 2 tz2 prezumtie de gratuitate pt pf. Tz 3 prevede k mandatul dat pt acte de exercitare a unei actv profesionale-prez ca este cu titlu oneros.

Observatii

- Ambele parti sunt pf, mandantul are o prob de mostenire. 2 prez: k e cu titlu gratuit+ cu titlu onerros(actv prof)=> 2010 tz finala: chiar dk este dat intre 2pf mandatul pt exercitare actv proffesionale ale mandatarului se prez cu titlu oneros.

- Prez: cu titlu oneros. Contraprestatia mandantului? Art 2010 alin 2: remuneratia mandantului se va stab potr lg, uzantelor sau in lipsa prin raportare la valoarea serviciilor prestate

- Prin derogare de la dr comun(dk una din oblg este lipsita de ob determinabil=> contr este nul) in cazul mandatului cu titlu oneros chiar dk remuneratia mandatarului nu a fost

stabilita, mandatul va fi considerat valabil, judecatorul putand suplini vointa partilor fie aplicand criteriile prev de lg/uzante fie in lipsa lor evaluand serviciile prestate (poate dispune efectuarea unor expertize de specialitate). In cazul avocatului nu se fc expertiza=> cheltuielile sunt suportate de partea care pica in pretentii.

Clasificare

Cand actele pe care le inch mandatarul sunt inch in numele mandantului=> mandantul este cu reprezentare.

Cand actele sunt inch doar pe seama mandatului, dar nu in numele sau=. Mandate fara reprezentare

Dk nu s-a prev altfel, se prezuma a fi cu reprezentare.=> reprezentarea=de natura contractului de mandat.

Art 2012 alin 3+ art. 2039 CV-sediul materiei. Mandatul cu reprezentare =dr comun

Diferite contr special despre obligatii+ reprezentarea din izvorul obligatiilor

Mandatul cu reprezentare

Notiune= contr prin care o parte numiata mandatar se pblg sa inch acte jurd in numele si pe seama celeilalte parti=mandant. Specific: puterea de a reprezenta, in virtutea careai nu numai ca actele inch de mandatar isi produc efecte direct in patrimonial mandantului, dar acest aspect este cunosctu si asumat inca de la inceput de catre tertul cu care se inch actele jurd in cauza, a.i in urma executarii mandatului acei terti se vor afla in rap jurd directe cu mandantul, iar nu cu mandatarul.

Conditii de validitate specifice

1. Capacitatea. Mandatarul-cap deplina de exercitiu. Mandantul-cap xeruta pt inch actului jurd prefigurat

2. Forma-pr consensualismului. Art 2013 alin 1: cpntr poate fi inch in forma scrisa, autntica sau sub semnatura private sau verbal. In practica, doar manif de vointa a mandantului este consemnata in forma scrisa. Atat ca negotium iuris cat si ca instrumentum probationis aceasta manif de vointa se numeste imputernicire/procura. Procura=act unilat, reprez o oferta de mandate din partea mandantului. Aceasta oferta poate fi acceptata de mandatar in orice forma. Acceptarea se face prin executarea mandatului oferit(tacita), adica chiar prin inch actului pt care s-a dat mandate. Art 2013 alin 1 tz finala reda acesta teorie. Art 2014 prevede o ip particulare de formare a contr: at.c mandantul formuleaza o oferta de mandate avand ca ob inch de catre mandatar a unor acte incluse in sfera activ profesionale a acestuia ori pt care acel mandatar si-a oferit serviciile in mod public sau in mod direct mandantului contractual se considera format dk mandatarul nu refuza in mod neintarziat oferta venita de la mandant. (trimiti o oferta unui

prieten sa vanda casa. Nuzice nimic-nu se inch. Dk trimiti unui avocat o oferta de a te reprez in process si el nu zice nimic se considera format???). dk pt actul ce face ob mandatului lg impune anumite cerinte de forma; ele vor trebui indeplinite si in leg cu contr de mandate- art 2013 alin 2 si 1301. In doctrina mai veche s-a discutat reg unitatii si atunci cand lg autentica nu este ceruta de lg ad validitatem ci a fost convenita de parti. Potrv lg 136/95 – in cazul inc are o parte este reprezentata la inch unui act authentic indif dk acest act authentic este cerut ad validitatem sau nu de lg va trebui sa [rezinte in cadrul proc de autentificare o procura autentica. In caz contrar cererea de autentificare este respinsa. Dina c regula rez k indif dk actul inch in forma autentica potrv partilor sau lg mandatul pt reprezentarea la inch uni astfel de act tre sa imbrace forma autentica.

3. Obiectul contractului. Dupa cum rez din def= este totdeauna un act jurd. In cauzul inc are pt inch actului jurd sunt necesare anumite acte materiale atunci mandatarul este oblg sa indepl si acele acte material, insa aceasta oblg este accesorie fata de ob;g de a inch actul jurd(mereu oblg principala). Prin aceasta contr de mandate se diferentiaza de alte contracte care au ca ob acte material si eventual numai ca accesorii acte jurd (contr de munca sau de antrepriza). Dpvd al obiectului mandatul poate sa fie special sau general . Mandatul dat pt toate treburile mandantului sau pt o categorie larga a afacerilor sale- sunt considerate mandate generale. Dimpotriva dk ob mandatului este determinat sub aspectul nat jurd actului jurd pt care se da mandatul si al ob uneia dintre pbligatiile principale care rez din acest act jurd at mandatul este special. Ex: mandat pt vanzarea unui apart al meu; nu am precizat si pretul-> mandat special. In toate cazurile ob mandatului este de stricta interpretare si aplicare,a.i nu va putea fi extins decat la acele acte care sunt necesare pt indeplinirea ob expres prevazut. In consecinta, dk se da mandate pt inch unui act jurd ob nu va include si executarea acelui act jurd. Dk se da mandate pt inch unei tranzactii, nu se va face si un compromis. Contr de vanzare- ob include si contractele preparatorii contr de vanzare inclusiv promisiunile de vanzare sau pacte de optiune. At. c actul pt care se da mandat este un act de dispozitie at mandatul nueste valabil cu priv la acel act de dispoz decat dk este special. Pe temeiul unui mandate general mandatarul nu poate inch acte de dispozitie pe seama mandantului( art 2016 alin 1,2). Potrv dr comun ob tre sa fie determinat/determinabil;, licit moral posibil. Mandatul este lovit de nulitate dk actul pt care se da mandat este ???ilicit lovit de nulitate??? De asemenea mandatul este nul dk actul pt care se da mandate este strict personal in sensul k nu poate fi inch prin reprezentant. Mandatul nu se poate da pe termen nedeterminat. Dk partilenu au prev un termen contr inceteaza in 3 ani de la inch lui.

Efectele contractului

1. Intre parti= sunt de nat obligationala:a. Ale mandatarului.

- De a inch actul pt care s-a obligat in numele si pe seama mandantului. Are nat unei oblg de mijloace, a.i dk actul nu se inch raspunderea mandatarului va fi angajata numai dk se dov k neinch a fost cauzata de lipsa sa de diligenta. Potrv art. 2018 dk e cu titlu oneros mandatarul

este tinut sa exe mandatul cu diligenta unui bun proprietar. Dk e cu titlu gratuit mandatarul este oblg sa indepl cu diligenat pe care o manif in propriile sale afaceri.

- In inch actelor pt care s-a dat mandatul cu reprezentare mandatarul este oblg s ail reprezinte pe mandatar=> va trebui sa isi decline fata de tertul cocontractatnt calitatea sa de reprezentant…

- Tre sa actioneze in limitele puterii acordate si sa nu inch acte jurd in afara acestor limite art 2017. In alin 2 mandatarul se poate abate de la instructiunile primite de la mandant dk sunt indepl cumulativ:

o Abaterea sa fie justificata de o schimbare a imprejurarilor relevante la data la care s-a dat mandatul

o Schimbarea era imprevizibila la data la care s-a dat mandatulo Schimbarea de imprejurari nu a putut fi comunicata mandantului in prealabil fata de

aparitia schimbarii. Dk putea fi comunicata at mandatarul ar fi fost oblg sa o comunice si dk in urma acestei schimbari mandantul ar fid at noi instrctiuni ar fit re sa le aplice pe acelea iar dk nu ar fi dat noi instructiuni mandatarul ar fi tre sa aplice numai imputernicirea initiala fara nicio abatere.

o Potrv ansambluilui imprejurarilor sa se poate prezuma in mod rezonabil k mandantul ar fi aprobat abaterea de la instructiunile sale initialed k ar fi cunoscut schimbarea ulterioara a imprejurarilor.=> se largesc limitele de reprezentare ale mandatarului,dar pe de alta parte in sarcina se naste o noua oblg=aceea de a-l info pe mandant in leg cu schimbare imprejurarilor si abaterea de la instructiuni imediat ce este posibil

- Respectarea pr loialitatii. El nu tre sa se afle intr-un conflict personal cu interesul mandantului, a.i interesele sale personale nu tre implicate de partea tertului cu care inch actul jurd. Sanctiunea: nul rel(1304-ip speciala-mandatarul act si ca cocontractant fie in cal de manadatar dublu) nu si at.c contr de mandat initial a fost astfel redactat incat fie mandatarului I s-a permis expres a actioneze si in cal de cocontractant sau de reprezentant al acestuia fie intregul continut al contr pt care s-a dat mandatul a fost inclus in contr de mandat. Contractual este anulabil at cand consimtamantul reprezentantului este viciat. Daca vointa reprezentatului este nula?????

- Obligatia de a da socoteala. Mandatarul este oblg sa ii transmita mandantului toate bunurile pe care le-a primit de la acesta pt executarea mandatului si nu le-a fol in acest scop+ pec are le-a primit de la terti pe seama mandantului chiar dk acele bunuri nu I se cuveneau mandantului. ----------------------------------------------------dak a cheltuit sumele in interes propriu at dobanzile pot curge din ziua intrebuintarii.

- Obligatia de a raspunde pt oblig asumate de terti prin contr care se inch in executarea mandatului. In principiu mandatarul nu are o asemenea oblg. Prin exceptie, mandatarul raspunde pt culpa in eligendo.

- Obligatiile curgand din substituirea in executarea mandatului. Intuitu personae=> in princippiu mandatarul nu este autorizat sa isi substituie o alta persoana in executarea mandatului si tre sa il execute personal. Prin exceptie,partile pot deroga de la aceasta regula

si pot autoriza substituirea unui submandatar. Chiar si in absenta unei autorizari exprese mandatarul este autorizat sa isi substituie o alta persoana in executarea oblg din cauza unor imprejurari survenite incheierii contr de mandat si in aceleasi cond in caree ste autorizata abaterea de la instructiunile mandantului. Efectele substituirii: difera dupa cum a fost autorizata

o Nu a fost: rasp pt fapta substituitului ca pt propria faptao A fost autorizata: nu rasp decat pt diligenta cu care si-a ales persoana care l-a

substituit si pt continutul instructiunilor pe care le-a dat acestei personae. In toate cazurile, mandatul poate angaja direct raspunderea substituitului. Dk a fost autorizata substituirea at intelegerea pt subsituire dintre mandatar si submandatar este considerate a fi inch in limitele imputernicirii date initial de catre mandant mandatarului si in consecinta aceasta intelegere prod efecte direct intre mandant si submandatar a.i si substituitul poate angaja direct raspunderea mandantului. Dk nu a fost autorizata submandatarul nu poate angaja raspunderea mandantului ci doar a mandatarului.

- Obligatiile decurgand din pluralitatea de mandatari -> regimul jurd difera dupa cum mandatarii sunt sau nu tinuti sa lucreze impreuna. In lipsa de stipulatie expresa se considera k nu sunt tinuti sa lucreze impreuna. Dk mandatarii sunt tinuti sa lucreze impreuna at se prod urmatoarele consecinte:

o Acceptarea mandatului de catre fiecare dintre mandatari este conditionata de catre acceptarea de catre toti ceilalti

o Pt inch contr in vederea caruia s-a dat mandatul mandatarii tre sa fie de accord in unanimitate

o Raspunderea mandatarilor pt executarea oblg din contr de mandat este solidarao Incetarea mandatului pt unul dintre mandatari-> inceteaza pt toti.

Dk nu sunt tinuti sa lucreze in comun at se prod alte consecinte:

o Fiecare isi acc mandatul separate, fara a fi interconditionate acceptarileo Actul pt care s-a dat mandate poate fi inch de catre oricare dintre mandate singuro Raspunderea mandatarilor este divizibilao Incetarea contr de mandat pt unul dintre mandatari nu are niciun effect asupra

celorlalti.- Obligatia de conservare a bunurilor mandantului(accesorie)- art 209/24 alin 2. Art 2019. Dk

bunurile sunt supuse pieirii mandatarul este imputernicit chiar sa le vanda in numele si pe seama mandantului cu diligenta unui bun proprietar. Atat exercitarea mandatului fata de terti cat si vanzarea bunurilor acestuia tre notificata de catre mandatar mandantului deindata ce notificarea este posibila(de regula inainte de savarsirea vanzarii)

b. Ale mandantului- Sa puna la dispoz mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului. Cum prin ip

mandatarul tre sa dispuna de aceste mijloace prealabil de executarea mandatului obligatia mandantului de a-i pune la dispozitie mijloacele in cauza tre executata in avans; pana la executarea ei nu devine scadenta oblg mandatarului de a aduce la indeplinire mandatul. Totusi in cazul in care mandatarul a avansat anumite sume pt a suporta cheltuieli necesitate de executarea mandatului at el are dreptul de a pretinde mandantului sa ii ramburseze aceste sume cu dobanzi de la data la care s-au efectuat cheltuilelile.

- Sa despagubeasca pe mandatar pt orice prejudiciu ocazionat lui de executarea mandatului cu singura exceptie a prejudiciilor cauzate de mandatar insusi=> mandantul este obligat sa despagubeasca pe mandatar chiar si de prejudiciile fortuite sau de forta majora dk acestea sunt ocazionate de executarea mandatului. Dk spre ex mandatarul primeste mandatul sa inch un contr cu libia si luand avionul este deturnat iar mandatarul este tinut prizonier de teroristi-va putea sa obtina despagubiri de la mandant. La originea acestei reguli se afla idea ca mandatarul actioneaza in interesul mandatului iar riscul afacerii pt care s-a dat mandat inclusiv riscul--------------------------------- apartine integral mandantului si nu mandatarului

- Daca mandatul=cu titlu oneros=>mandantul este obligat sa ii plateasca remuneratia mandatarului. Obligatia subzista chiar si in cazul in care mandatarul nu si-a indeplinit mandatul. Exceptie: neindeplinirea este imputabila mandatarului. Riscul imposibilitatii fortuite de excutare a obligatiilor mandatarului este suportat de catre mandant care este tinut sa ii plateasca remuneratia chiar si at cand riscul se concretizeaza. In cazul in care mandatarul a trebuit sa suporte niste cheltuieli in executarea mandatului rambursarea acestor chltuieli este distincta de remuneratie=>dk partile nu au prevazut expres contrariul obligatia de a rambursa cheltuielile +remuuneratie vor fie executate distinct fara nicio influenta a cheltuielilor fata de remuneratie.

- Aspect commune obligatiilor mandantului: dk mai multi mandanti au dat mandate aceluiasi mandatar pt unul sau mai multe acte jurdice ei vor solidari raspunzatori fata de mandatari in priv tuturor obligatiilor mandatului??????

- Aspect commune obligatiilor mandantului :Toate obligatiille mandantului sunt garantate printr-un dr de retentie pe care mandatarul il poate exercita asupra bunurilor primite in executarea mandatului fie de la mandant fie in numele si pe seama acestuia.

2. Fata de terti(fata de tertul cu care se inch actul jurd pt care s-a dat mandat)

In principiu actele jurd inch de mandatar in limitele imputernicirii il obliga pe mandant ca si cum le-ar fi inch el insusi. In consecinta, ca urmare a acestor acte jurd contr va produce efecte directe intre mandant si tertul cocontractant si nu va produce efecte intre mandatar si tertul cocontractant. In rap cu acest principiu, exista 2 posibile devieri:

1: Una aplicabila in sit in care desi actioneaza in limitele imputernicirii, mandatarul contracteaza in nume propriu . Desi actul incheiat de el se situeaza in limitele imputernicirii primite, el nu va genera raporturi directe intre mandant si tert ci intre mandatar si tert. De al aceasta reg ex o sg exceptie: in ipoteza in care mandatarul actioneaza ca titular al intreprinderii mandantului, iar tertul contracteaza cu el in aceasta calitate- efectele contractului astfel incheiat se vor repecuta asupra intreprinderii a.i se vor produce intre mandant si tert . In orice caz daca nu si-a declinat calitatea de reprezentant mandatarul isi incalca obligatia pe care o are fata de mandant de a inch actul in numele si pe seama sa si va raspunde contractual fata de acesta pt prejudiciile cauzate.

2: aplicabila in sit in care mandatarul actioneaza in afara limitelor sau chiar in absenta imputernicirii. In principiou tertii au mereu posibilitatea de a verifica limitele imputernicirii. In acest sens 1302 nccv, contractantul poate cere intotdeauna reprezentantului ------------------(citat din articol) sa faca dovada reprezentarii. Tertii au posibiliatea de a cunoaste limitele; este posibil insa sa fie indusi in eroare fie pt k limitele justificate de catre mandatar au fost intre timp modificate de mandant fie pt k procura a fost intre timp retrasa fie din alte motive inclusiv procura falsa. De regula, actele inch de catre mandatar cu depasirea puterii de reprezentare nu produc efecte intre mandant si tert. Cel care a actionat cu depasirea puterii de reprezentare raspunde fata de tertii de buna-credinta pt prejudiciile cauzate lor prin ineficacitatea acestor acte. Intrucat mandatarul prin ipoteza nu si-a asumat vreo obligatie in nume propriu prin contr inch cu tertul=>raspundere delictuala si nu contractuala. Prin exceptie, at.c comportamentul mandantului este acela care l-a determinat pe tertul de buna-credinta sa creada ca mandatarul actioneaza in limitele imputernicirii contr va prod efecte intre mandant si tert (teoria mandatului aparent). Pt aplicarea acestui effect e nevoie sa fie intrunite cumulativ conditiile:o O persoana se declara reprezentantul unei alte personaeo Cea dintai persoana a actionat fara imputernicire sau cu depasirea acestei imputernicirio Tertul cu care a contractat nu a cunoscut faptul ca cea dintai persoana nu era

reprezentantul celei din urmao Ignoranta tertului tre sa fie scuzabila in rap cu imprejurarile in care a contractato Aceasta ignoranta tre sa fi fost cauzata de comportamentul comisiv/omisiv al persoanei

despre care s-a pretins ca este reprezentat. Nu e nevoie neaparat de culpa ci de un comportament care sa fi determinat ignoranta tertului.

o Ex: eu falsific semnatura tatalui pe o procura si vand un apartament al lui unei terrt. Tata=victima, nu a determinat ignoranta. Dk tata a dat procura sa vand apartamentul si ulterior a revocat-o dar eu in continuare vand apartamentul-comportamentul sau este implicat in lantul cauzal. Nu are nicio culpa, insa comportamentul sau a condus la ignoranta tertului. Vva trebui sa suporte consecintele . Mandatul apparent nu este neaparat o sanctiune, ci repartizeaza riscul fie asupra tertului de buna-credinta fie asupra aparentului mandant. Riscul este suportat de una dintre cele 2 persoane in functie de cum mandantul a creat aparenta sau nu .

At.c s-a inch cu depasirea sau in absenta imputernicirii si nu sunt aplicabile conditiile mandatului apparent contr poate produce efecte intre mandant si tert dk mandantul l-a ratificat. Facultatea de a ratifica un contr inch pe numele titularului acestei facultati este un drept potestativ patrimonial care poate fi transmis prin succesiune legala/testamentara si a carei exercitare conduce la nasterea unei situatii juridice care il afecteaza pe tertul cu care s-a contractat si pe titularul dreptului potestativ. Astfel, ca effect al ratificarii, se va considera retroactiv ca actul s-a inch intre mandant si tert astfei incat poate prod efecte directe intre acestia. Pt k ratificarea necesita consimtamantului ratificantului ea tre sa indeplineasca cerintele cerute de lg pt inch valabila a contractului??????????pt protectia intereselor tertului acesta are dreptul de a-I acorda celui reprezentat cu depasirea sau in absenta imputernicirea un termen rezonabil in care sa decida daca va ratifica sau nu actul. De asemenea pana la ratificare, tertul si acela care a actionat cu depasirea limitelor imputernicirii pot conveni desfiinatarea contr astfel incheiat.

Dk actul inch cu depasirea imputernicirii nu indeplineste cerintele pt mandatul apparent si nici nu este ratificat actul inch cu depasirea limitelor imputernicirii acest act il poate oblige totusi pe cel reprezentat dk sunt indeplinite cerintele gestiunii intereselor altei persoane.

Incetarea contractului

Este supus modurilor de incetare de dr comun si poate inceta si din cause specifie:

1. Revocarea2. Renunatarea de catre mandatar3. Decesul manadantului sau mandatarului4. Incapacitatea manadantului sau mandatarului5. Falimentul manadantului sau mandatarului

Dk mandatul s-a dat ……………cu crt de continuitate el nu va inceta in cursul acestei activitati pt motivul decesului incapacitatii sau falimentul vreuneia dintre parti. In caz de deces sau incetare a pj mandatul pt activ cu crt de continuitate se transfera succesorilor persoanei potrivit dreptului comun.

1. Revocarea de catre mandant. Contr de mandat prespune incredere=> crt intuit personae=> atunci cand isi pierde increderea mandantul trebuie sa poata sa puna capat mandatului. Asadar in virtutea crt personal si al relatiilor de incredere intre parti contr de mandat este esentialmente revocabil. In consecinta indifferent de forma in care s-a inch contr de mandat el poate fi revocat prin orice manifestare de vointa neidoielnica, oricand pe durata contr si fara aplicarea pr simetriei formelor. In toate cazurile revocarea are ca effect incetare imputernicirii mandatarului de a actiona in numele si pe seama mandantului. Toate celelalte obligatii decurgand din contractul de mandat tre executate inclusiv cea de a plati remuneratia. Dk revocarea este nejustificata sau intempestiva mandantul este tinut sa il despagubeasca pe mandatar pt prejudiciile cauzate lui de aceasta revocare. In principiu proba crt intempestiv sau nejustificat al revocarii incumba mandatarului. Prin exceptie dak mandatul a fost declarat irevocabil, crt nejustificat al revocarii se prezuma. Prezumtia poate fi rasturnata dk mandatul

demonstreaza ca este culpa mandatarului, caz fortuit sau forta majora. Si in sit in care este intempestiva sau nejustificata, revocarea are ca effect incetarea puterii de reprezenatre. De aceea cand partile declara mandatul irevocabil prin aceasta ele nu exclude posibiliatea incetarii contr prin revocare ci numai instituie in sarcina mandantului o obligatie de a nu revoca, obligatia a carei incalcare nu poate antrena executarea silita in natura ci numai executarea silita prin echivalent. Ceea ce face mandatarul revocat cat timp nu a cunoscut revocarea este valabil si produce efecte intre mandant si tert. Mai mult chiar si daca dupa ce a cunoscut revocarea mandatarul inch acte jurd pe seama mandantului in limitele imputernicirii initiale efectele revocarii respectiv incetarea acelei imputerniciri nu vor putea fi opuse tertilor de buna-credinta( fata de terti se aplcai t mandatului aparent). Legiuitorul a insituit o modalitate de a pacifica …………..tertilor in leg cu revocarea mandatelor autentice. Astfel dk imputernicirea initiala a fost data prin imputernicire autentica notariala mandantul poate cere autentificare revocarii acelei imputerniciri. In acest caz, notarul public este obligat sa inscribe revocarea procurii initiale intr-un registru national tinut in format electronic accesibil tuturor notarilor publici din Ro. At.c o persoana se prezinta in fata notarului public pt inch in forma autentica a unui act in numele sip e seama altei persoane ea trebuie sa ii prezinte acesteia imputernicirea in forma autentica pt inch acelui act. Cu aceasta ocazie notarul este obligat ca inainte de a autentifica actul solicitat de catre imputernicit sa verifice daca in registrul national notarial al revocarilor nu a fost inscrisa revocarea imputernicirii care ii este prezentata. Cu ocazia acestei verificari revocarea poate fi adusa la cunostinta tertului cu care se inch actului, a.i sa I se poate opuna incetarea mandatului.

2. Renunatarea la mandat de catre mandatar. Crt personal al mandatului este bilateral. In consecinta at.c din diverse considerente mandatarul simte k nu il mai poate reprezenta in mod loial pe mandant el tre sa aiba posibilitatea legala de a renunta la mandatul ce i-a fost dat. Renuntarea este supusas dpar cond de forma a notificarii sale catre mandant. Ea pune capat obligatie de reprezentare precum si puterii sale de reprezentare. Obligatia mandantului de a plati remuneratia se stinge numai partial si anume numai pt viitor. Pt actele jurd pe care le-a inch in numele mandantului pana la data renuntarii mandatarul poate pretinde remuneratia convenita prin contract. In principiu mandatarul care renunta la mandat este obligat sa il despagubeasca pe mandant pt prejudiciile suferite ca effect al renuntarii. De la aceasta regula se va deroga at.c mandatarul demonstreaza ca daca ar fi continuat executarea mandatului ar fi suferit el insusi o paguba insemnata pe care nu ar fi putut-o prevedea la data la care s-a inch contr de mandat. Renuntarea la mandat accelereaza oblg mandatarului de a da socoteala fata de mandant a.i ea devine scadenta la data renuntarii.

3. 4. 5. Moarte, incapacitate, faliment al mandantului sau mandatarului. Specific acestor moduri de incetare este ca in cazul survenirii oricarui dintre aceste evenimente partea care este afectata/succesorii sai tre sa informeze de indata pe cealalta parte. De asemenea, inc azul in care incetarea imediata a mandatului ar cauza un prejudiciu celeilalte parti/succesorilor acesteia partea afectata/succesorii ei tre sa continuie executarea mandatului pana la data acest prejudiciu poate fi evitat. Comun pt toate modurile de incetare este ca mandatarul poate actiona valabil in executarea mandatului pana la data la care este informat cu priv la incetarea acestuia. La aceasta data el tre sa restituie procura catre mandant sau instrumental constatator

al imputernicirii. Mandatarul paote pretinde mandantului sa ii lase o copie a procurii certificata pt conformitate+mentiune k imputernicirea a incetat. Alt lucru comun: cauzele de incetare nu pot fi opuse tertilor care le-au ignorant cu buna credinta.

Mandatul fara reprezentare

Definitie: o parte denumita mandatar se pbliga sa inch acte jurd pe seama celeilalte parti numita mandant dar nu si in numele acesteia. In consecinta ca effect al intelegerii dintre cele 2 parti actele jurd ce vor fi inch in executarea mandatului vor produce efecte directe dpvd al tertlior intre tert si mandatar iar dpvd al partilor intre mandant si tert. Dpvd al regulilor aplicabile , dk nu se prevede altfel in sect pt mandatul fara reprezentare este supus regulilor de la mandatul cu reprezentare. Tertul nu cunoaste ca acela cu care a contractat a actionat pe seama unei alte persoane=> in principiu tertul nu are raporturi jurd directe cu mandantul. Prin exceptie, mandantul care si-a executat obligatiile fata de mandatar se paote subroga in drepturile acestuia impotriva tertului. In ceea ce priveste bunurile dobandite prin intermediul actelor jurd inch de mandatar trebuie distins dupa cum sunt :

Mobile- in rap dintre mandant si mandatar se va considera k bunurile au fost dobandite de mandant din mom in care tertul le-a transmis catre mandatar. Dupa acel moment mandantul poate revendica bunul mobil de la mandatar sau poate cere predarea pe temeiul unei actiuni persoanle izvorata din contr de mandat pe temeiul oblg de a da socoteala mandantului,

Imobile- art. 2421 alin 2: mandatarul este obligat sa le transmita mandantului. In caz de refuz mandantul poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hot care sa tina loc de act de transmitere a bunurilor dobandite. Textul are in vdr ipoteza in acre contr de mandate fara reprezenatare nu a prevazut expres k tine loc de consimtamant al mandatarului pt transmiterea catre mandant al oricaror bunuri immobile dobandite prin actele inch in executarea mandatului. Textul porneste de la premisa k inscrierea in CF a drepturilor privind imobilelor are rol constitutiv, a.i mandantul nu ar putea fi considerat proprietar decat de la data la care s-a inscris in aceasta calitate in CF. Cat timp insa inscrierea are rol de opozabilitate fata de terti intre mandant si mandatar se poate considera ca bunul imob intra in patrimoniul mandantului de indata ce mandatarul l-a dobandit de la tert. Pt k mandatul fara reprezenatare sa conduca la un asemenea effect este necesar sa fie inch in forma autentica. In caz contrar se va considera ca in virtutea mandatului mandatarul s-a obligat numai ca dupa ce inch cu tertul actul de dobandire in forma autentica ceruta de lege sa inch un act distinct cu mandantul in aceeasi forma prin care sa ii transmita acestuia imob dobandit de la tert.

Creditorii mandatarului sunt avanzi-cauza ai acestuia in raporturile sale cu mandantul=> nici din perspective lor bunurile dobandite prin actele inch in executarea mandatului fara reprezentare nu apartin mandatarului debitor ci mandantului. Ca urmare, daca mandatul fara reprezenatre are data certa anterioara introducerii de catre creditori a unei cereri de urmarire sau asigurare acele bunuri nu vor putea fi urmarite sau supuse masurilor asiguratorii intrucat din perspective creditorilor urmaritori ele nu fac parte din patrimoniul debitorului lor.

CONTRACTUL DE IMPRUMUT

Definitie: este contractual prin care o aprte imprumutator remite celeilalte parti numita imprumutat un anumit bun pe care cel din urma il poate folosi.

Rezulta ca mai intai contr de imprumut este real=> ……….nu poate fi executata silit prin pron unei hot judecatoresti care sa substituie …….

Art 2415 at.c bunul se afla in detinerea beneficiarului…………………………..instanta la cererea celeilalte parti poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract dk cerintele legii pt validitatea acestuia sunt indeplinite. Textul are in vdr ipoteza cand promitentul se angajeaza sa inch un contr de imprumut in calitate de imprumutator iar bunul care ar face obiectul imprumutului se afla déjà in detinerea beneficiarului promisiunii la data la care aceasta promisiune ar trebui executata. De vreme ce in asemenea ipoteza textul permite ca hot judecatoreasca sa substituie inch contr promis rezulta k in conceptia legiuitorului ina ceasta ipoteza pt formarea valabila a contr nu mai e nevoie de remiterea bunului ci este sufficient consimtamantul partilor. In consecinta se poate spune k inch valabila a contr de imprumut presupune k acordul de vointa sa se manifeste prin remiterea bunului imprumutat de catre imprumutator imprumutatului cu exceptia cazului in care bunul se afla la data inch contr la imprumutat in detentie, caz in care acordul de vointa poate avea orice forma.

Mai rezulta ca scopul partilor la inch contr de imprumut include posibilitatea imprumutatului de a folosi bunul imprumutat. O asemenea folosire implica in mod necesar o anumita durata=> orice contr de imprumut genereaza in sarcina imprumutatului o obligatie de restituire a bunului imprumutat care este scadenta la implinirea unui termen. Acest termen tre satbilit de parti iar in absenta unei stabiliri legea determina criteriile in functie de care termenul va putea fi stab de instanta de judecata. La expirarea termenului imprumutatul tre sa execute obligatia de restituire fie in legatura cu bunul imprumutat in individualitatea sa fie in legatura cu bunuri fungibile fata de bunul imprumutat. In primul caz=> contr este de imprumut de folosinta=comodat. Al2 caz=contr este imprumut de consumatie=mutuum

Comodatul

Definitie=este contr prin care o parte denumita comondant remite spre folosinta celeilalte parti=comodatar un numit bun, cu obligatia pt comodatar de a-l restitui dupa o anumita perioada de timp.

Ca orice contr de imprumut este un contr real. Este unilateral, deoarece nu angreneaza obligatii reciproce si interdependente intre parti. Este esentialmente gratuit intrucat in schimbul folosintei bunului pe care o permite comodatarului comodantul nu urmareste niciun avantaj patrimonial. Prin aceasta se diferentiaza de contr de locatiune care este esentialmente oneros.

Comodatul apartine actelor dezinteresate(subclasificare la cele cu titlu gratuit) pt k nu diminueaza patrimoniul comodantului. Este intuitu personae ca orice act dezinteresat la care comodantul consimte in considerarea calitatilor personale ale comodatarului=> 2 consecinte:

- Comodatul inceteaza la moartea comodatarului - Comodatarul nu poate transmite folosinta bunului catre nicio alta persoana.

Conditii de validitate

Art. 2147 daca nu I s-a interzis prin lg sau contr orice pers care are dr de a folosi bunul poate fi comodant =>pot fi comodanti proprietarul, uzufructuarul, locatarul.

NU POT FI COMODANTI: titularul dr de uz sau abitatie, comodatarul insusi.este o conditie de validitate si pare sa deroge de la regula din 2030 CV(sunt valabile obligatiile de a executa prestatii asupra bunurilor altei persoane decat debitorul). Derogarea este numai aparenta pt k desi actele prin care se asuma astfel de obligatii sunt valabile plata acestora nu este valabila decat daca pana la data platii debitorul a dobandit asupra bunului drepturile necesare spre a putea executa prestatia fara incalcarea prerogativelor tertului titular, inclusive dobandind acordul acelui tert. In cazul comodantului prestia pe care el o executa nu este obiectul unei obligatii ci este chiar o conditie de formare valabila a contr de comodat. In consecinta pt k remiterea sa fie valabila comodantul tre sa aiba dr de a decide in legatura cu folosinta bunului dat in comodat.

Efectele contr

Un comodat antreneaza in mod essential anumite obligatii ale comodatarului si in mod accidental anumite obligatii in sarcina comodantului.

1. Obligatiile comodatarului

Scopul comodatului este acela de a oferi posibilitatea de a fol bunul comodatarului. Nu este un dr subiectiv aceasta posibilitate ci este o putere de fapt pe care comodatarul o paote exercita asupra bunului in calitate de detentor al acestuia de indata ce bunul i-a fost remis. Pt k este o putere de fapt nu este nici dr real si nici de creanta. Cu atat mai putin nu face obiectul unei obligatii a acestuia. Totusi puterea de fapt a comodatarul este limitata de anumite obligatii:

De a respecta destinatia bunului. Comodatarul nu poate schimba destinatia bunului care rezulta din conventia sa cu comodantul fie expres fie tacit. In cazul in care partile nu au prevazut nimic in leg cu destinatia aceasta va fi dedusa din natura bunului, iar daca prin natura este susceptibil de mai multe destinatii va fi dedusa prin destinatia pe care bunul o avea in fapt anterior contractului si din orice alte imprejurari relevante. 2148 alin 2 tz finala prevede si ca bunul nu poate fi transmis spre folosinta unui tert decat cu acordul expres al comodantului

De a conserva bunul. Art 2148 alin 1 : aceasta obligatie tre executata cu diligent si prudent unui bun proprietar=> comodatarul raspunde fata de comodant si pt culpa cea mai neinsemnata in conservarea bunului. Mai mult, pt k contractual este inch exclusiv in beneficiul sau comodatarul raspunde potr unui standard mai inalt decat depozitarul cu titlu oneros. Potrv art 2150 comodatarul rasounde pt pieirea bunului imprumutat at.c este cauzata de forta majora de care comodatarul l-ar fi putut feri intrebuintand un bun propriusau cand neputand salva decat unul dintre cele 2 bunuri l-a preferat pe al sau. Dinca: o dispozitie poetica pt k in fapt nu prea e asa. Comodatarul tre sa suporte si cheltuielile cu conservarea. Ex o exceptie: cheltuielile exceptionale de conservare a bunului care nu puteau fi prevazute la data inch contractului de comodat. In leg cu aceste cheltuieli de indata ce sesizeaza necesitatea efectuarii lor comodatarul este obligat s ail informeze pe comodant, iar dk acesta nu se opune comodatarul tre sa avanseze aceste cheltuieli. In cazul in care urgent efectuarii cheltuielilor este de o asemenea natura incat informarea prealabila a comodantului este imposibila comodatarul tre sa avanseze cheltuielile informandu-l pe comodant ulterior. Odata ce ele au fost avansate de comodatar ele vor trebui rambursate de comodant la dat incetarii contr. E un regim derogatoriu aplicabil numia cheltuielilor exceptionale care nu puteau fi prev la data inch contr. Ratiune: sunt de conservare si vor profita comodantului in final sip e de alta parte nu puteau fi prevazute astfel incat comodatarul nu poate fi prezumat k si-a asumat obligatia de a le suporta. Cheltuielile obisnuite le suporta comodatarul.

De a restitui bunul la scadenta. Contr de comodat presupune prin esenta lui un termen care afecteaza obligatia de restituire. Acest termen tre prevazut de parti, iar in lipsa poate fi dedus din destinatia in vederea careia bunul a fost imprumutat. Dk bunul a fost imprumutat pt o anumita intrebuuintare si nu s0a prevazut niciun termen at restituirea este datorata dupa finalizarea acelei intrebuintari. Dk nu s-a prevazut niciun termen iar intrebuintarea este permanenta at comodantul poate cere restituirea oricand. Ex: vreti sa mergeti la Craiova si eu am masina. Va imprumut masina . cand va intoarceti tre sa restituiti masina. Termenul de restituire:data intoarcerii.dk v-am dat masina doar ca sa o folositi nu se va deduce k contr a fost inch pt totdeauna. Cand ma voi plicitisi de a fi generous cu dumneavoastra va cer masina. Obiectul obligatiei de restituire: bunul care a fost remis la inch contr in individualitatea lui.(caracteristica esentiala a contr de comodat pt k daca partile ar avea in vdr resituirea unui alt bun de acelasi gen contr ar fi imprumut de consumatie iar dk ar avea in vedere alt bun de un gen diferit ar fi un contr de schimb cu termen). Crt determinant individualrezulta de regula din natura bunului, dar poate rezulta si din vointa partilor prin exceptie. Ele pot stabili ca anumite bunuri de gen sa fie private ca bunuri

determinate individual. Ex: piersicile sunt bun de gen; dk vreau sa le pun la expozitie 5 piersici at ele sunt considerate ca fiind determinte individual(inch un contr de comodat cu o galerie de arta;dupa expozitie vreau aceleasi piersici). Bunul tre restituit in starea inc are a fost primit insa cu uzura normala rezultata din folosinta bunului. Riscul pieirii fortuite a bunului inainte de restituire este suportat in princpiu de comodant, a.i e=comdatarul este exonerate de raspundere, iar oblg de resituire se stinge. Prin exceptie comodatarul va fi tinut pt pieirea fortuita a bunului raspunzand pt aceasta fata de comodant inn 3 cazuri:o Dk putea evita pieriea bunului in schimbul unui bun al sau o Dk a intarziat restituirea bunului dupa scadenta o Dk a schimbat destinatia bunului.

In ultimele 2 cazuri comdatarul se va putea exonera de raspundere dk va dovedi k bunul ar fi pierit fortuit si daca el si-ar fi executat obligatiile la timp si in mod corespunzator.

Oblig de restituire este executorie in sensul k poate fi pusa in executare silita fara ca executarea sa fie dispusa prin hot judecatoreasca. In cazul in care contr de comodat s-a inch in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura private cu data certa iar scadenta obligatiei de restituire s-a implinit in unul din urmatoarele cazuri:

- Termenul pt care s-a inch contr a expirat- Contr a expirat prin decesul comodatarului- In contr nu s-a stipulat un termen pt restituire, nu s-a prev intrebuintarea bunului ori s-a

prev o intrebuintare cu character permanent

In leg cu toate obligatiile comdatarlui:dk sunt mai multi comodatari ai aceluiasi bun raspund solidar fata de comodant.

Obligatiile comodantului

1. Rambursarea cheltuielilor exceptionale avansate de comodatar pt conservarea bunului2. Raspunderea comodantului pt viciile ascunse ale bunului dat in comodat pe care le-a cunoscut la

data inch contr si in leg cu care nu l-a informat pe comodatar. (va imprumut tv-ul k sa va distrait o luna dar nu va spun k face scurt circuite si k din cand in cand mai explodeaza)

Desi ambele parti pot avea obligatii ele nu sunt reciproce si interdependente=> contractul ramane unilateral si nu devine sinalagmatic.