MANUAL DE EVALUARE ÆI MONITORIZAREeconomie.gov.ro/images/proiecte/bariere/Manual.pdfCa urmare a multiplicării şi creşterii complexităţii raporturilor sociale şi economice între

MANUAL DEEVALUARE ÆI MONITORIZARE

A bARIERELOR ADMINIsTRATIVE DIN MEDIUL DE AfAcERI

Introducere

3

CUPRINS GENERAL

Preambul ............................................................................................................................................ 5

Introducere ....................................................................................................................................... 13

Capitolul 1: ....................................................................................................................................... 17

Metodologia de eşantionare în vederea organizării sondajelor de evaluare a percepției reprezentanților mediului de afaceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor bariere administrative

Capitolul 2 ........................................................................................................................................ 33

Metode şi instrumente de realizare a sondajelor de percepție a reprezentanților mediului de afaceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor bariere administrative existente în cadrul procedurilor administrative de raportare şi conformare legislativă

Capitolul 3 ...................................................................................................................................... 135

Metodologia de prelucrare, centralizare și sintetizare a rezultatelor sondajelor

Capitolul 4 ...................................................................................................................................... 147

Metodologia de evaluare a percepției administrației publice asupra barierelor administrative în calea funcţionării şi dezvoltării mediului de afaceri prin realizarea unei anchete de opinie în instituţii publice

Capitolul 5 ...................................................................................................................................... 169

Mecanismul de evaluare și metodologia de evaluare a politicilor publice de simplificare a cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri

Capitolul 6 ...................................................................................................................................... 203

Mecanismul și instrumentele de monitorizare a elaborării și implementării politicilor publice de simplificare

Capitolul 7 ...................................................................................................................................... 223

Metodologie şi instrumente de evaluare a nevoilor de instruire în domeniul analizei regulate, efectuate în vederea simplificării şi îmbunătăţirii cadrului de reglementare

manual de evaluare æi monitorizare a barierelor administrative din mediul de afaceri

4

Introducere

5

Preambul

Introducere


6

Introducere

7

CUPRINS

Preambul ............................................................................................................................................ 5

Scopul și modul de folosire a manualului ........................................................................................... 5

Introducere ........................................................................................................................................ 9

Organizare manual ........................................................................................................................... 11


8

Introducere

9

PREAMBUL

O analiză a culturii de evaluare din România, derulată în vara anului 20061, a constatat următoarele: „în pofida progreselor înregistrate până în prezent, lipseşte o înţelegere clară a conceptelor legate de evaluare, a domeniului în care se aplică şi a vocabularului specific în domeniu. În plus, evaluarea nu este încă văzută ca o parte integrală a procesului decizional şi de management şi a întregului proces al răspunderii democratice. Există o nevoie stringentă de a trece de la cultura de control şi raportare existentă, la o cultură a evaluării prin învăţare şi analiză. Mai mult, datorită faptului că metodologia şi practica evaluării evoluează continuu iar persoanele responsabile cu evaluarea trebuie să fie la curent cu aceste evoluţii şi să fie pregătite să se adapteze schimbărilor, există o nevoie constantă de formare profesională în acest domeniu”. Acestui scop de formare profesională în vederea dezvoltării capacităţii instituţionale administrative îi răspunde şi prezentul Manual, elaborat în cadrul proiectului „Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elabora-rea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare” cod SMIS 37634, cofinan-ţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) 2007-2013.

SCOPUL ȘI MODUL DE FOLOSIRE A MANUALULUI

Ce conţine Manualul de evaluare şi monitorizare a barierelor administrative din mediul de afaceri?Acest Manual se doreşte a fi un ghid cuprinzător pentru Direcţia Politici pentru Mediul de Afaceri (DPMA) din cadrul Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT) din structura Ministerului Economiei (ME) şi, respectiv Grupul de lucru (GL) pentru ela-borarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri, stabilit conform HG nr. 685/04.09.2013 pentru modificarea HG nr. 803/2001.

Manualul prezintă şi o culegere de bune practici, care facilitează îndrumări şi indicaţii referitoare la modul în care alte state membre ale Uniunii Europene au procedat în evaluarea şi monitorizarea barierelor administrative din mediul de afaceri, prin simplificarea şi reducerea acestora. Valoarea acestora este una orientativă, urmărirea sau transpunerea îndeaproape a practicilor respective nefiind obligatorie.

Manualul conţine:

Secțiunea IntroductivăSecţiunea introductivă: la începutul Manualului sunt prezentate temele generale care pun bazele sau se circumscriu metodologiilor prezentate în secţiunile imediat următoare ale lucrării. În Introducere se efectuează o succintă descriere a istoricului unor astfel de exerciţii de evaluare a barierelor admi-nistrative în alte ţări, a experienţei anterioare acumulate în România, precum şi a contextului actual în care aceste măsurători au fost reluate şi desfăşurate de o manieră coordonată şi integratoare, cu spri-jinul financiar obţinut prin Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

1 Desfăşurată în perioada de pregătire a Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică (POAT)


10

Totodată, cuprinde tabloul procedurilor administrative şi lista autorităţilor şi instituţiilor publice cu rol de reglementare a acestora (în secţiunea anexe).

Secțiunea I – Mediul de AfaceriSecțiunea I din manual este destinată mediului de afaceri și include prezentarea unor metodolo-gii și instrumente metodologice de lucru cu privire la sondarea percepției reprezentanților mediului de afaceri:

Capitolul 1: Metodologia de eşantionare în vederea organizării sondajelor de evaluare a percep-ției reprezentanților mediului de afaceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor barie-re administrative.

Capitolul 2: Instrumentele de realizare a sondajelor de percepție a reprezentanților mediului de afa-ceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor bariere administrative existente în cadrul pro-cedurilor administrative de raportare şi conformare legislativă. Capitolul cuprinde o descriere a activi-tății de pregătire a chestionarului pentru cercetările directe de tip sondaj sociologic.

Capitolul 3: Metodologia de prelucrare, centralizare și sintetizare a rezultatelor sondajelor şi setul de indicatori ce stă la baza sistemului de monitorizare continuă a barierelor întâmpinate de mediul de afaceri în procesul administrativ de conformare legislativă şi raportare a obligaţiilor de informare către instituţii publice şi terţe părţi.

Æ Plan de analiză, pe baza căruia se va realiza sintetizarea informațiilor colectate în urma interviurilor şi se vor organiza şi procesa datele obţinute în chestionarele validate pentru identificarea informaţiilor referitoare la percepţia mediului de afaceri asupra domeniilor de reglementare care generează, cu prioritate, poveri/bariere administrative pentru companii. Planul de analiză cuprinde indicatorii care vor fi prelucrați prin procesarea întrebărilor, indicatori relativi și de structură care vor fi calculați prin prelucrarea încrucișată a două sau mai multe din întrebări, pentru a urmări o dezagregare pe factori de influență sau alte variabile, categorii de mărime, domenii principale de activitate, precum și pentru a urmări modul în care se diferențiază fenomenele cercetate. De asemenea, Planul de analiză stabilește forma de prezentare a indicatorilor studiului (grafică sau tabelară), funcție de natura indicatorilor și, respectiv, posibilitatea de comparare a situației din 2012 cu cea anterioară.

Æ Sistem de monitorizare şi managementul acestuia, definit prin patru componente, şi anume:

¾ (1) set de indicatori recomandabili;

¾ (2) procedura de colectare;

¾ (3) procedura de evaluare şi analiză;

¾ (4) procedură de raportare în procesul de decizie privitor la elaborarea, adoptarea şi implementarea politicilor publice şi reglementărilor.

Secțiunea II – Reprezentanți ai administrației publice și autorități cu rol de reglementareSecțiunea a II-a din manual este destinată reprezentanților administrației publice și include prezenta-rea unor metodologii și instrumente de lucru cu privire la evaluarea percepției reprezentanților admi-nistrației publice asupra barierelor administrative:

Capitolul 4: Metodologia de evaluare, pe bază de anchetă şi focus grup, a percepției reprezentanți-lor administrației publice asupra barierelor administrative în calea funcţionării şi dezvoltării mediului de afaceri.

Introducere

11

Metodologia de evaluare descrie principalele instrumente de realizare a anchetei şi a studiului privind percepția reprezentanților instituţiilor administraţiei publice asupra cadrului de reglementare, privitor la proceduri administrative:

Æ mecanismul de inventariere a domeniilor legislative care generează bariere administrative;

Æ mecanismul de inventariere a actelor normative care generează bariere administrative;

Æ mecanismul de evaluare a percepției instituțiilor de reglementare cu privire la legislaţia cu incidenţă pentru mediul de afaceri;

Æ instrumente şi metode de culegere a datelor (analiza documentară, interviuri, focus grup);

Æ instrumente şi metode de prelucrare, centralizare și sintetizare a rezultatelor anchetei;

Æ modul de prezentare a rezultatelor.

Secțiunea III – Ciclul elaborării politicilor publiceSecțiunea a III-a din manual este destinată Politicilor Publice și prezintă mecanisme, metodologii și instrumente de evaluare a politicilor publice de simplificare a barierelor administrative.

Capitolul 5: Mecanismul de evaluare și metodologia de evaluare a politicilor publice de simplificare a cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri.

Capitolul 6: Mecanismul și instrumentele de monitorizare a elaborării și implementării politicilor pu-blice de simplificare a cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri.

Secțiunea IV – Consolidarea capacității administrative a Direcției Politici pentru Mediul de AfaceriSecțiunea a IV-a din manual este destinată consolidării capacității administrative a Direcției Politici pentru Mediul de Afaceri și prezintă metodologia de evaluare a nevoilor de instruire în domeniul simplificării cadrului de reglementare, precum și instrumentele utilizate pentru realizarea unei astfel de analize.

Capitolul 7: Metodologie şi instrumente de evaluare a nevoilor de instruire în domeniul analizei regu-late, efectuate în vederea simplificării şi îmbunătăţirii cadrului de reglementare. Organizarea proce-sului continuu de instruire a personalului din cadrul Direcţiei Politici pentru Mediul de Afaceri (DPMA), precum şi a membrilor din Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri, stabilit conform HG nr. 685/04.09.2013 pentru mo-dificarea HG nr. 803/2001.Manualul este completat, la unele dintre capitole, cu anexe ce conțin exemple ilustrative, la altele cu studii de caz referitoare la buna practică identificată în alte ţări în domeniul simplificării cadrului de reglementare privitor la proceduri administrative pentru raportarea obligaţiilor de informare către instituţii publice şi terţe părţi de către operatorii economici privaţi. Astfel, Manualul cuprinde o serie de fişe sintetice de studii de caz pentru simplificarea barierelor administrative din experienţa altor ţări membre ale UE.


12

Care este scopul şi care sunt utilizatorii potenţiali ai acestui Manual?

Manualul se adresează:

Æ personalului de specialitate din cadrul DPMA din structura actuală a ME - DÎMMMAT;

Æ membrilor GL pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri;

Æ reprezentanţilor mediului asociativ de afaceri din România, organizaţiilor patronale, camerelor de comerţ şi industrie, asociaţiilor profesionale şi de ramură preocupate de efectuarea unor evaluări proprii în vederea promovării unor măsuri de reducere şi simplificare a barierelor administrative în calea dezvoltării sectorului IMM şi al mediului de afaceri, în ansamblul său;

Æ nu în ultimul rând, institutelor de politici publice şi consultanţilor preocupaţi de problematica simplificării cadrului de reglementare şi a procedurilor administrative de conformare şi raportare în scopul reducerii costurilor administrative şi creşterii competitivităţii mediului de afaceri din România.

Prezentul Manual este un document deschis care va permite actualizări şi revizuiri viitoare, precum şi înglobarea materialelor de instruire corespunzător agendelor tematice ale acestora, prezentate în Manual şi, nu în ultimul rând, a lecţiilor învăţate de participanţii la seria de instru-iri planificate.

Introducere

13

INTRODUCERE

Fundamentarea politicilor publice şi a actelor normative este de neconceput fără un flux continuu şi sistematic de informaţii cu privire la astfel de modificări, de natură a influenţa procesul de luare a deci-ziilor la nivel legislativ şi executiv, naţional şi local. Una dintre premisele elaborării unor politici publice relevante, eficiente şi durabile o reprezintă cunoaşterea schimbărilor care au loc în mediul economic, inclusiv la nivelul opiniilor şi percepţiilor reprezentanţilor mediului de afaceri.

Pentru a răspunde acestor cerinţe în activitatea de fundamentare a deciziilor de politică publică se apelează la un ansamblu de concepte şi tehnici specifice de studiere a fenomenelor sociale şi econo-mice care sunt cunoscute sub denumirea generică de policy research, activitate de cercetare orien-tată spre fundamentarea deciziilor de politică publică. Această formă de cercetare se deosebeşte de ceea ce denumim cercetare fundamentală, care are scop exploratoriu, sau de cercetarea aplicativă. Ca urmare a multiplicării şi creşterii complexităţii raporturilor sociale şi economice între diferitele părţi interesate din societate, precum şi a creşterii transparenţei actului decizional, cercetarea şi monitori-zarea evoluţiilor acestor raporturi devin o necesitate. Astfel, cercetările orientate către fundamentarea deciziilor de politici publice au o sferă de cuprindere extrem de largă. Ele se pot referi practic la toate domeniile de activitate socială, economică, juridică sau a unor domenii noi, emergente, precum cele vizând dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, a surselor alternative de energie, a tehnologiilor înalte şi inovării etc. Aceste cercetări pot urmări evaluarea potenţialului de dezvoltare şi de evoluţie al fiecărui domeniu al vieţii social-economice, factorii interni şi, respectiv, externi care îşi manifestă acţiunea, identificarea unor procese şi moduri concrete de manifestare a fenomenelor în viaţa soci-ală, identificarea opiniilor şi percepţiilor existente la nivelul diferitelor părţi interesate participante la viaţa social-economică, depistarea cauzelor şi a motivaţiei care stau la baza schimbărilor intervenite sau a fenomenelor nou apărute, evaluarea fenomenelor trecute, identificarea trendurilor, precum şi anticiparea unor evoluţii viitoare.

În cazul particular al proiectului Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare2, cercetarea implicată de implementarea acestuia a fost focalizată pe evaluarea şi monitorizarea percepţiei reprezentanţilor mediului de afaceri, precum şi a reprezentanţilor a aproxi-mativ 20 de autorităţi de reglementare din structura cadrului instituţional, cu privire la barierele admi-nistrative pe care le implică procesul de conformare legislativă din partea agenţilor economici privaţi.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, Direcţia Politici pentru Mediul de Afaceri (DPMA), derulează proiectul „Identificarea/simplifi-carea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare”, cod SMIS 37634, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) 2007-2013.

Proiectul îşi propune să contribuie la creşterea calităţii analizei rezultatelor intervenţiilor de politici publice, precum şi la o mai mare responsabilizare a ME-DÎMMMAT şi a administraţiei publice faţă de rezultatele obţinute. Prin activităţile sale, proiectul va asigura creşterea capacităţii DPMA de monitori-zare şi evaluare a impactului măsurilor de reformă în domeniul de responsabilitate şi va sprijini DPMA în domeniul implementării măsurilor de reducere a barierelor administrative pentru mediul de afaceri.

Prezentul proiect reprezintă o continuarea a unor demersuri iniţiate anterior.

Astfel, primele cercetări de acest gen au fost iniţiate în anul 2002, cu sprijinul metodologic şi asistenţa Foreign Investment Advisory Service (FIAS - Serviciul de Consultanţă pentru Investiţii Străine) din cadrul grupului Băncii Mondiale (BM) şi a fost derulat în România de către Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP). Cercetarea a avut ca scop dezvoltarea şi exersarea unui sistem performant de măsurare şi monitorizare a impactului reglementărilor. De la iniţierea acestui exerciţiu de autoevaluare, Guvernul României a întrevăzut necesitatea întăririi capacităţii instituţionale a ţării

2 Cod SMIS: 37634


14

de a coordona şi conduce întregul proces de reformă în domeniul simplificării cadrului de reglemen-tare, urmărind şi necesitatea întăririi mecanismelor de consultare a sectorului privat.

În baza concluziilor şi recomandărilor FIAS/BM, a sugestiilor şi propunerilor mediului de afaceri din România, a fost elaborat Planul de acţiuni pentru dezvoltarea mediului de afaceri (adoptat prin HG nr. 586/2003). De asemenea, a fost modificată şi completată componenţa Grupului de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la dezvoltarea mediului de afaceri (aprobat prin HG nr. 1613/2003).

În anul 2004 se derulează o nouă cercetare cu privire la impactul reglementărilor asupra iniţierii şi derulării afacerilor, care a permis şi analiza în dinamică a rezultatelor.

Astfel, a fost reluată cercetarea pe bază de sondaj cunoscută sub denumirea de ARCS – sondaj privind costurile administrative şi de reglementare, sondaj care a fost efectuat pe un eşantion de firme private de cca. 500, pentru a releva experienţa mediului de afaceri în raport cu procedurile administrative.

Derularea celui de al treilea exerciţiu de evaluare, pe bază de sondaj în rândul firmelor şi de in-terviuri cu instituţii de reglementare şi monitorizare responsabile, s-a efectuat în anul 2006 de către Direcţia Mediu de Afaceri din cadrul Ministerul Economiei și Comerțului (MEC), Fundaţia Centrul Român de Politici Economice (CEROPE) şi firma de sondaj Metro Media Transilvania (MMT).

În intervalul 2004-2006, studii şi analize similare pe baza aceleaşi metodologii de cercetare au fost realizate în Lituania3, Polonia4 şi în alte ţări din regiune şi din lume.

După această dată, exerciţiul de evaluare schiţat în baza metodologiei promovate de către FIAS/ Banca Mondială este întrerupt în România.

Cel mai recent studiu în baza metodologiei promovate de Banca Mondială vine din Bulgaria, care în iunie 2013 publică raportul “Bulgaria, Administrative Barriers to Business at Municipal Level”5.

Eforturile de măsurare şi de a ţine sub o atentă monitorizare evoluţiile din spaţiul impactului pe care reglementările adoptate de autorităţi le au asupra mediului de afaceri au fost continuate în România cu sprijin şi asistenţă tehnică şi metodologică din partea Uniunii Europene.

3 The World Bank. 2006. Latvia: Sharing the High Growth Dividend: A Living Standards Assessment, Poverty Reduction and Eco-nomic Management Unit, Europe and Central Asia Region, Washington, D.C. (June).web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTPOVERTY/EXT 4 FIAS, Ministry of Economy and Labor Poland, IPSOS, Decembrie 2004, Administrative Barriers to Investment, http://www.wb-ginvestmentclimate.org/uploads/Poland%2B-%2BAdministrativeBarriers%2B-%2BJan2005%2B-%2BJCoolidge.pdf 5 “Bulgaria, Administrative Barriers to Business at Municipal Level,” disponibil pe http://documents.worldbank.org/curated/en/000356161_20130617141718

Introducere

15

ORGANIZARE MANUAL

Manualul este organizat în 4 secțiuni specifice și fiecare secțiune conține informațiile organizate sub forma unor fascicule distincte (8 fascicule), care facilitează celor interesați studierea, aprofundarea și aplicarea practică a informațiilor incluse în anumite capitole:

Secțiunea Introductivă

Preambul Introducere

Secțiunea I – Mediul de Afaceri

Capitolul 1: Metodologia de eşantionare în vederea organizării sondajelor de evaluare a percep-ției reprezentanților mediului de afaceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor barie-re administrative

Capitolul 2: Instrumentele de realizare a sondajelor de percepție a reprezentanților mediului de afa-ceri asupra cadrului de reglementare și a principalelor bariere administrative existente în cadrul pro-cedurilor administrative de raportare şi conformare legislativă

Capitolul 3: Metodologia de prelucrare, centralizare și sintetizare a rezultatelor sondajelor, set de indicatori la baza sistemului de monitorizare continuă a barierelor întâmpinate de mediul de afaceri în procesul administrativ de conformare legislativă şi raportare a obligaţiilor de informare către instituţii publice şi terţe părţi

Secțiunea II – Reprezentanți ai administrației publice și autorități cu rol de reglementare

Capitolul 4: Metodologia de evaluare a percepției reprezentanților administrației publice asupra bari-erelor administrative în calea funcţionării şi dezvoltării mediului de afaceri

Secțiunea III – Elaborarea Politicilor Publice

Capitolul 5: Mecanismul de evaluare și metodologia de evaluare a politicilor publice de simplificare a cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri

Capitolul 6: Mecanismul și instrumentele de monitorizare a elaborării și implementării politicilor pu-blice de simplificare

Secțiunea IV – Consolidarea capacității administrative a Direcției Mediu de Afaceri

Capitolul 7: Metodologie şi instrumente de evaluare a nevoilor de instruire în domeniul analizei regu-late, efectuate în vederea simplificării şi îmbunătăţirii cadrului de reglementare.


16

Capitolul 1

17

caPItolul 1

Metodologia de eşantionare în vederea organizării sondajelor de evaluare a percepției reprezentanților mediului de afaceri

asupra cadrului de reglementare și a principalelor bariere administrative


18

Capitolul 1

19

CUPRINS

1. Introducere ................................................................................................................................... 21

2. Stratificarea eşantionului .............................................................................................................. 21

3. Utilizarea clusterelor în proiectarea eşantionului .......................................................................... 22

4. Mărimea eşantionului în cadrul straturilor..................................................................................... 23

5. Calcularea ponderilor ................................................................................................................... 25

6. Etape în procesul de eşantionare ................................................................................................. 27

Etapa 1: Cadrul de eşantionare ................................................................................................... 28

Etapa 2: Alocarea mărimii eșantionului în cadrul straturilor ........................................................ 28

Etapa 3: Selectarea clusterelor şi a întreprinderilor ..................................................................... 30

Etapa 4: Estimarea erorii standard a unui item cu răspuns dihotomic ........................................ 30

Faze principale în organizarea cercetării directe ............................................................................. 32


20

Capitolul 1

21

1. Introducere

Acest capitol detaliază metodologia urmată pentru a proiecta eşantionul în vederea organizării şi desfăşurării sondajului care vizează identificarea şi simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă societăţile din România. Pentru o mai mare eficiență în cadrul procesului de colectare a datelor, eşantionarea se bazează pe un design de tip cluster în două etape: mai întâi, se stratifică populația totală de întreprinderi în funcție de sectorul de activitate și categoria de mărime a întreprinderilor, apoi se selectează clustere de câte opt firme în cadrul unei singure zone, pentru a concentra colectarea de date din punct de vedere geografic. Acest document prezintă stratificarea şi dimensionarea eşantionului în cadrul fiecărui strat.

2. Stratificarea eşantionului

Straturile planului de eşantionare şi codurile folosite pentru a indica aceste straturi sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 1. Stratificarea în funcție de sector și de categoria de mărime a întreprinderilor

Cod DescriereSector principal de activitate

Sector

1 Agricultură, pescuit etc.2 Industrie şi energie3 Construcții4 Comerț5 Turism6 Transporturi7 Alte servicii

Categoria de mărime a întreprinderii

Interval de mărime

A 0-9 salariați (Micro-întreprindere)B 10-49 salariați (Întreprindere mică)C 50-249 salariați (Întreprindere mijlocie)D 250+ salariați (Întreprindere mare)

Acest model de stratificare implică folosirea unui număr total de 28 de straturi (7 sectoare x 4 categorii de mărime a întreprinderilor) în scopul procesului de eșantionare.

Rezultate reprezentative vor fi obținute pentru:

Æ România în ansamblu;

Æ Întreprinderile mari, mijlocii şi micro-întreprinderile din România;

Æ Șapte sectoare de activitate economică la nivel național.Astfel, dimensiunea proiectată a eşantionului permite obţinerea de rezultate reprezentative în cadrul fiecărui sector, pe baza intervalelor de mărime a întreprinderilor.

Conform datelor disponibile în cadrul Registrului Statistic al Întreprinderilor (REGIS) la data 31 de-cembrie 2012 şi după eliminarea anumitor firme din baza de eșantionare (a se vedea etapa 1 a pro-cesului de eşantionare), numărul total de firme din cadrul fiecărui strat este redat în tabelul următor:


22

Tabelul 2. Mărimea straturilor în populaţia totală de întreprinderi la 31 decembrie 2012.

Interval de mărimeMicro-

întreprindereÎntreprindere

micăÎntreprindere

mijlocieÎntreprindere

mare Total

Nr. Întreprinderi

Nr. Întreprinderi

Nr. întreprinderi

Nr. întreprinderi

Nr. întreprinderi

Sector

Agricultură, pescuit, etc.

12.055 2.081 204 28 14.368

Industrie și energie

32.326 11.175 3.514 873 47.888

Construcții 32.780 6.720 1.140 131 40.771Comerț 145.947 13.714 1.468 149 161.278Turism 18.091 3.200 277 24 21.592Transporturi 28.141 2.851 463 96 31.551Alte servicii 106.566 8.434 1.612 357 116.969Total 375.906 48.175 8.678 1.658 434.417

Conform parametrilor daţi prin Caietul de Sarcini al proiectului, mărimea totală a eşantionului pentru acest sondaj este de N=500 întreprinderi.

3. Utilizarea clusterelor în proiectarea eşantionului

Clusterele geografice, definite ca zone identificate printr-un singur cod SIRUTA1, au fost utilizate, pentru a mări eficiența procesului de colectare directă a datelor. În cadrul fiecărui strat, probabilitatea de selecție a fiecărui cluster a fost stabilită proporţional, în funcție de mărimea clusterului (de ex. numărul întreprinderilor în cadrul clusterului respectiv pentru un strat anume). Detalierea acestui aspect este efectuată în descrierea etapei întâi din procesul de eşantionare.

Tabelul următor oferă un rezumat al planului de sondaj şi a procesului de eşantionare:

Tabelul 3. Rezumatul planului de sondaj

Caracteristicile sondajului Descriere

Populația ţintă Toate societăţile româneşti – proprietate privată (a se vedea tabelul A1.1).

Baza de eşantionare Registrul Statistic al întreprinderilor REGIS, 31/12/2012 (filtrat în etapa întâi )

Prima variabilă de stratificare Sectorul de activitate al societăţiiA doua variabilă de stratificare Categoria de mărime a întreprinderiiVariabila de cluster Zona la nivel SIRUTA Proporția (= mărimea eșantionului ca proporție din populația totală) n/N=0,12%

Dimensiunea dată a eşantionului 500

1 SIRUTA = Sistemul Informatic al Registrului Unitatilor Teritorial-Administrative din Romania

Capitolul 1

23

4. Mărimea eşantionului în cadrul straturilor

Mărimea totală a eşantionului (500) a fost stabilită înainte de conceperea planului de stratificare a eşantionului, conform Caietului de Sarcini al proiectului. Pentru a mări eficienţa modelului de eşantionare mai mult decât dacă alocarea s-ar fi făcut doar în mod pur proporţional, mărimea eşantioanelor pe fiecare dintre cele 28 de straturi a fost stabilită iniţial pe baza metodologiei propuse de Neyman (a se vedea etapa <zero>).

Alocarea Neyman este bazată pe mărimea stratului şi pe deviația standard a unei variabile reprezentative alese (în acest caz, cifra de afaceri raportată în REGIS potrivit datelor din bilanţul contabil la 31 decembrie 2011) în fiecare strat. Această alocare supraeşantionează straturile cu firme foarte diferite (în funcție de cifra de afaceri) şi limitează dimensiunea eşantionului în grupuri mai omogene.

Alocarea Neyman prezentată în tabelul 4 a produs iniţial nişte straturi ale căror eşantioane erau de mărime egală cu 1, ceea ce nu este acceptabil din punct de vedere al bunelor practici în materie de eşantionare. În aceste condiţii, eşantionarea a fost ajustată ( ) după cum urmează:

Æ S-a stabilit ca proporțiile în eșantion să fie similare pentru toate sectoarele, acestea crescând în funcție de mărimea firmei (aceasta ajustare se bazează pe practica curentă în statistica întreprinderilor). Astfel, proporția generală finală este stabilită la 0,05% din populaţie pentru micro-întreprinderi, continuând cu 0,15% pentru întreprinderile mici (0,17% înainte de ajustare), 1% pentru întreprinderile mijlocii (0,67% înainte de ajustare) şi 10% pentru întreprinderile mari (9,47% înainte de ajustare). Aceste proporții au fost derivate din proporțiile generale iniţiale (în populație) obţinute prin calcule în urma alocării Neyman.

Æ Pentru cel mai mare strat (micro-întreprinderile din domeniul comerţului), proporţia a fost ajustată astfel încât mărimea totală a eşantionului este de 500, ceea ce implică o fracție de eşantionare de 0,04% în loc de 0,05%, ceea ce reprezintă o ajustare minoră.

De asemenea, trebuie făcută precizarea că faza de stabilire a clusterelor în cadrul modelului de eşantionare a fost concepută astfel încât să nu afecteze alocarea Neyman ajustată a mărimilor eşantioanelor în cadrul celor 28 de straturi.

Tabelul 4. Mărimea eșantionului în cadrul fiecărui strat

Sector Interval de mărime Întreprinderi

Dimensiuneeșantion (Neyman)

Proporția (Neyman)

Dimensiunea eșantionului

(ajustată)

Tipul de eșantion


Micro-întreprindere 12.055 2 0,02% 6 Eșantionare

cu alocare cvasi-

Neyman. Eșantionare

în două etape în cadrul

fiecărui strat.

Întreprindere mică 2.081 2 0,10% 3

Întreprindere mijlocie 204 1 0,98% 2

Întreprindere mare 28 1 7,14% 3

Total 14.368 6 0,06% 14


24



Proporția (Neyman)


(ajustată)

Tipul de eșantion

Industrie şi energie

Micro-întreprindere 32.326 22 0,07% 16

Eșantionare cu alocare

cvasi-Neyman.

Eșantionare în două etape în cadrul

fiecărui strat.


Întreprindere mijlocie 3.514 20 0,57% 35


Total 47.888 136 0,28% 155

Construcţii





Total 40.771 20 0,05% 51

Comerț





Total 161.278 238 0,15% 110

Turism





Total 21.592 4 0,04% 19

Trans porturi





Total 31.551 9 0,03% 33

Capitolul 1

25



Proporția (Neyman)


(ajustată)

Tipul de eșantion

Alte servicii


Eșantionare cu alocare

cvasi-Neyman.

Eșantionare în două etape în cadrul

fiecărui strat.




Total 116.969 87 0,07% 118

Total




Întreprindere mare 1.658 158 9,47% 166

Total 434.417 500 0,12% 500

5. Calcularea ponderilor

Ponderile pentru agregarea rezultatelor obținute din eşantion (pentru a estima valorile la nivel de populaţie) vor fi construite pentru fiecare dintre firmele selectate. Ponderile sunt bazate pe probabilitatea de selecţie şi permit agregarea datelor la nivel național atunci când sunt aplicate.

Trebuie să ne reamintim că procesul de eşantionare necesită mai întâi selectarea unui număr de clustere şi apoi selectarea întreprinderilor din cadrul fiecărui cluster (a se vedea stabilirea cadrului de eşantionare). Selectarea clusterelor se face cu înlocuire, deşi selecţia întreprinderilor este fără înlocuire.

Mai întâi, numărul clusterelor, necesare în cadrul stratului depinde de mărimea eşantionului pentru stratul respectiv. În general, numărul clusterelor se obține prin formula:

,

unde reprezintă numărul întreprinderilor de inclus în eşantion din cadrul stratului , iar parantezele înseamnă „rotunjire până la următorul număr întreg”.

Astfel, probabilitatea selectării zonei pentru stratul este dată de formula:

,

unde reprezintă numărul de întreprinderi din zona pentru stratul şi este numărul total de întreprinderi din cadrul stratului .


26

Probabilitatea de a selecta o întreprindere dintr-o anumită zonă este dată de formula:

În fine, ponderea selecţiei unui cluster individual într-un strat anume este obţinută prin formula:

Ponderea unei întreprinderi cuprinse într-un strat este obţinută prin formula:

Prin anularea termenilor, rezultă:

Și, dat fiind că = , se obţine:

Astfel, se obţine aceeaşi pondere ca cea obţinută prin eşantionarea simplă aleatoare în cadrul fiecărui strat (dat fiind că selectarea clusterelor se face respectând ponderea relativă a fiecăruia), unde mărimea eşantionului la nivelul de strat este definită prin alocarea Neyman.

Tabelul 5 prezintă matricea ponderilor fiecărui strat în cadrul eşantionului.

Tabelul 5. Matricea ponderilor

A B C DMicro-

întreprindereÎntreprindere

micăÎntreprindere

mijlocieÎntreprindere

mare1 Agricultură, pescuit, etc. 2.009 694 102 92 Industrie și energie 2.020 657 100 103 Construcții 2.049 672 104 104 Comerț 2.432 653 98 105 Turism 2.010 640 92 126 Transporturi 2.010 713 93 107 Alte servicii 2.011 649 101 10

Capitolul 1

27

6. Etape în procesul de eşantionare

Etapa 1: Cadrul de eşantionarePrima etapă în conceperea eşantionului a fost stabilirea bazei de eşantionare pentru procesul de eşantionare stratificată în cadrul populaţiei-ţintă, reprezentând toate societăţile româneşti existente la data de 31 decembrie 2012. Punctul de pornire a fost Registrul Statistic al Întreprinderilor, REGIS, furnizat de Institutul Național de Statistică, cuprinzând informaţii de bilanţ contabil valabile la data de 31 decembrie 2012.

Companiile încadrate în sectoarele O, T şi U ale Clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană – versiunea a doua (NACE Rev.2 echivalentă cu codul CAEN) au fost eliminate deoarece aceste sectoare nu sunt prioritare pentru sondaj. În total, 16 întreprinderi din cadrul acestor sectoare au fost eliminate din baza de eşantionare.

Următoarea etapă a vizat analiza formei de proprietate a întreprinderilor care apar în REGIS, pentru a evalua dacă acest aspect ar trebui să reprezinte una dintre variabilele de stratificare. Astfel, dat fiind faptul că entităţile juridice aflate în proprietate obştească şi cooperativele nu sunt structuri reprezentative pentru populaţia totală a companiilor din România, s-a decis excluderea acestora din baza de eşantionare. Întreprinderile proprietate publică/de stat au fost, de asemenea, eliminate deoarece barierele administrative pe care acestea le întâmpină nu pot fi măsurate în aceleaşi dimensiuni cu ale firmelor private. În fine, şi întreprinderile în cazul cărora lipseau informaţiile despre forma de proprietate au fost de asemenea eliminate. În total, aceste entități eliminate din baza de eşantionare reprezintă 0,72% din numărul societăţilor cuprinse în REGIS.

Nu în ultimul rând, a fost studiată cifra de afaceri a firmelor pentru a identifica orice date lipsite de credibilitate2, valori lipsă sau tipare3/modele neregulate care nu trebuie să fie lăsate să influenţeze rezultatele sondajului. Astfel, s-au identificat două grupări principale care au fost excluse:

Æ Întreprinderile cu o cifră de afaceri de 1.000 EUR sau mai puțin (7,4% din baza de date).

Æ Întreprinderile fără salariaţi şi cu cifră de afaceri de 1.000.000 EUR sau mai mult. Tabelul următor rezumă procesul de selecţie a bazei de eşantionare şi include justificările necesare în cazul în care s-a eliminat vreun subgrup al populaţiei-ţintă.

Tabelul 6. Rezumatul ajustărilor bazei de eşantionare

Populația Motivele care au condus la eliminare din baza de eşantionare

Baza de date REGIS a INS 470.379- Întreprinderi încadrate în sectoarele O, T și U, conform CAEN ediția revizuită 2

- 16 Număr total scăzut de întreprinderi (16) în sectoarele care prezintă un interes principal pentru acest sondaj.

- Cooperative, Proprietatea Obştească, întreprinderi publice şi întreprinderi în cazul cărora lipsesc informaţii

- 3.379Număr total scăzut de întreprinderi (0,72% din numărul total) în sectoarele care prezintă un interes principal pentru acest sondaj.

- Întreprinderi cu cifră de afaceri mai mică de 1.000 EUR

- 34.986Cifrele de afaceri care sunt atât de mici sunt considerate suspecte și nereprezentative pentru populație (7,4% din numărul total).

2 <any outliers> în textul original al metodologiei elaborate de echipa de experţi internaţionali3 <irregular pattern> în textul original al metodologiei


28

Populația Motivele care au condus la eliminare din baza de eşantionare

- Întreprinderile cu “0” salariați și cifră de afaceri mai mare de 1.000.000 EUR

- 973

Se consideră a fi o eroare în setul de date. Eliminarea acestor întreprinderi reduce în mare măsură coeficientul de variaţie (a se vedea mai jos) pentru o stratificare mai bună.

Baza de eșantionare 434.417

Etapa 2: Alocarea mărimii eșantionului în cadrul straturilor Pentru a stabili mărimea eșantionului în cadrul fiecărui strat, s-a utilizat alocarea Neyman pentru a ține cont de mărimea fiecărui strat și de deviația standard a uneia dintre variabilele de interes (cifra de afaceri) în cadrul fiecărui strat. Prin alocarea Neyman se asociază o dimensiune mai mare a eșantionului cu straturile care prezintă o deviație standard mai mare. Astfel, se mărește eficiența eșantionului prin comparație cu eficiența unui eșantion proporțional.

Conform alocării Neyman, mărimea eșantionului nh pentru stratul h este:

unde n reprezintă mărimea totală a eșantionului; sh reprezintă deviaţia standard a cifrei de afaceri în stratul h; H reprezintă numărul total de straturi (respectiv 28) si nh reprezintă dimensiunea stratului h.

Alocarea Neyman trebuie să fie ulterior ajustată printr-un proces de rotunjire și respectiv scădere pentru a ajunge la mărimi exprimate prin numere întregi și pentru a ne asigura că dimensiunea totală a eșantionului este corectă.

Tabelul 7. Media și deviația standard a cifrei de afaceri în cadrul fiecărui strat

Sector Interval de mărime ÎntreprinderiMedia cifrei de afaceri

(EUR)

Deviația standard cifrei de

afaceri (EUR)

Coeficient de variație a cifrei

de afaceri (EUR)


Micro-întreprindere 12.055 131.396 438.626 3,34

Întreprindere mică 2.081 977.418 2.675.217 2,74

Întreprindere mijlocie 204 4.838.383 5.824.977 1,20

Întreprindere mare 28 70.014.341 127.068.472 1,81

Total 14.368 456.947 6.469.237 14,16

Industrie și energie

Micro-întreprindere 32.326 123.303 1.689.935 13,71


Întreprindere mijlocie 3.514 4.658.910 14.386.303 3,09


Total 47.888 1.723.251 30.040.920 17,43

Capitolul 1

29


(EUR)


afaceri (EUR)


de afaceri (EUR)

Construcții





Total 40.771 414.227 3.432.353 8,29

Comerț


Întreprindere mică 13.714 1.685.126 7.874.270 4,67



Total 161.278 548.029 13.177.558 24,05

Turism





Total 21.592 108.311 926.172 8,55

Transporturi





Total 31.551 352.507 4.258.423 12,08

Alte servicii





Total 116.969 445.228 22.291.182 50,07


30


(EUR)


afaceri (EUR)


de afaceri (EUR)

Total




Întreprindere mare 1.658 75.080.653 264.664.863 3,53

Total 434.417 598.274 17.371.094 29,04

Etapa 3: Selectarea clusterelor şi a întreprinderilorClusterele au fost selectate pe baza procedurii descrise mai jos.

1. Numărul de întreprinderi pentru fiecare strat și pentru fiecare cluster a fost calculat din baza de date REGIS conform regulilor prezentate în planul de eșantionare. Aceste numere au fost utilizate pentru a calcula probabilitatea de selecție a fiecărui cluster.

2. S-au generat numere aleatorii pentru a selecta clustere (zone), folosind o procedură statistică standard bazată pe probabilități cumulative.

3. S-a calculat o matrice a mărimii zonelor și a numărului de întreprinderi de inclus în eșantion din cadrul fiecărui cluster în funcţie de zonele selecționate la punctul (2), astfel încât să coincidă cu mărimea eșantionului propusă în planul de eșantionare. În cazul zonelor în care nu se ajungea la dimensiunea cerută pentru cluster, dimensiunea eșantioanelor luate din alte clustere a fost ajustată astfel încât să se ajungă la dimensiunea necesară a eșantioanelor în cadrul fiecărui cluster (în concordanță cu dimensiunile eșantioanelor indicate în această metodologie).

4. S-au extras aleator din REGIS lista societăţilor din zonele selectate (1-3) și datele lor de contact.

5. Pentru fiecare zonă (cluster) din cadrul fiecărui strat, s-a creat o listă a tuturor societăţilor și s-a atribuit un număr de identificare ID de la 1 la n (n = numărul firmelor).

6. S-au generat „x” numere aleatorii între 1 și n folosindu-se o scalare a distribuției uniforme (0,1) (această operațiune poate fi efectuată în Excel folosindu-se funcția ROUND (1 + (n-1)*RANDOM)) unde x reprezintă numărul firmelor de selectat în zona și în strat).

7. Se realizează interviuri cu firmele selectate. În caz de non-răspuns, se repetă pașii 6 și 7. Dacă toate întreprinderile din zona respectivă au fost selecționate, se aleg zone noi urmând punctele 1-7 descrise mai sus.

Etapa 4: Estimarea erorii standard a unui item cu răspuns dihotomic Modelul de eșantionare este bazat pe deviația standard a cifrei de afaceri în cadrul stratului deoarece această variabilă este un bun indicator al eterogenității în cadrul unui strat și permite identificarea straturilor pentru care este nevoie de un eșantion de dimensiuni mai mari. Cu toate acestea, pentru a putea analiza rezultatele obținute, principalii indicatori pentru sondaj se vor baza pe variabile dihotomice și vor reprezenta proporții.

Așadar, întâi se evaluează eroarea standard a unui estimator pentru o proporție a populației unui strat . Eroarea standard a se obține prin formula:

Capitolul 1

31

Valoarea erorii standard este maximă atunci când , astfel încât eroarea standard maximă a estimatorului este:

După cum s-a explicat în Planul de eşantionare, dimensiunea eșantionului nu permite obținerea de rezultate la nivel de sector per categorii de mărime, așadar, nu se va calcula eroarea standard a unui răspuns dihotomic în cadrul fiecăruia dintre aceste 28 de straturi. Se va calcula eroarea standard pentru eșantion în întregime, pentru fiecare sector de activitate și pentru fiecare categorie de mărime.

Ulterior, putem calcula eroarea pentru populația considerată în întregime. O proporție pentru populația se poate obține prin formula:

,

unde este numărul total de firme din cadrul populației cu o proprietate dată. Așadar, un estimator imparțial al se poate obține prin formula:

unde

,

unde reprezintă numărul de straturi și reprezintă totalul de firme cu proprietate dată pentru stratul .

Apoi, estimatorul pentru se obține prin formula:

,

unde reprezintă proporția pentru stratul .

Astfel, varianta lui se obține prin formula următoare:

și un estimator pentru această variantă se obține prin formula:

Valoarea maximă se obține atunci când fiecare , astfel:


32

În concluzie, prin aplicarea acestei formule, eroarea standard maximă a priori a estimatorului pentru proporția unei proprietăţi în cadrul populației este de 3,43%. Eroarea standard pentru un set de întrebări selectate din cadrul sondajului va fi calculată după colectarea datelor în funcţie de parametrii efectiv realizaţi ai eşantionului. Astfel, în cazul sondajului baseline la un volum de 520 companii, eroare standard (SE) a fost 2,7%, iar marja de eroare maximă admisă: +/-5,3%, la un nivel de încredere de 95%.

Pentru sondajul final (de progres) a fost utilizată aceeași metodologie de eșantionare.

Faze principale în organizarea cercetării directe

Stabilirea obiectivelor

Surse de informaţiiSurse statistice

Sistematizarea informațiilor

Metode de cercetare

Culegerea datelor

Prelucrarea datelor

Analiza şi interpretarea informaţiilor

Redactarea studiului

Surse administrative

Stocarea informaţiilor

Capitolul 2

33

caPItolul 2

Metode şi instrumente de realizare a sondajelor de percepție a reprezentanților mediului de afaceri asupra cadrului de

reglementare și a principalelor bariere administrative existente în cadrul procedurilor administrative de raportare şi conformare

legislativă


34

Capitolul 2

35

CUPRINS

1. Pregătirea cercetării pe bază de sondaj ..................................................................................... 37

2. Prelucrarea datelor culese din teren............................................................................................. 49

3. Elementele unui grafic .................................................................................................................. 55

4. Analiza şi interpretarea datelor ..................................................................................................... 57

Anexa 1: Sumar al etapelor principale în organizarea cercetării sociologice ................................... 59

Anexa 2: Chestionar sondaj iniţial (exemplu) ................................................................................... 63

Anexa 3: Schema logică a chestionarului (exemplu)...................................................................... 107

Anexa 4: Cuvântul Introductiv al Intervievatorilor (exemple) ...........................................................111

Anexa 5: Plan de analiză pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România ................................................. 113


36

Capitolul 2

37

1. Pregătirea cercetării pe bază de sondaj

1.1. Stabilirea obiectivelor cercetării: Stabilirea obiectivelor cercetării constituie o primă etapă im-portantă, deoarece în funcţie de obiective se vor stabili aria, metodele şi costurile care sunt alocate pentru efectuare a cercetării. Obiectivele pot fi foarte diferite, funcţie de domeniul investigat, temele de cercetare etc. Cercetarea poate avea un singur obiectiv sau mai multe, un obiectiv central din care derivă altele specifice, ce contribuie la realizarea obiectivului general.

Prin prisma obiectivului sau obiectivelor aflate la bază, cercetarea poate fi:

Æ Exploratorie – atunci când se urmăreşte identificarea unor coordonate şi parametrii ai feno-menelor investigate prin definirea conceptuală a variabilelor care le caracterizează şi ipoteze-lor care se avansează spre verificare ulterioară.

Æ Instrumentală – atunci când se urmăreşte elaborarea, validarea, testarea unor instrumente şi metode de cercetare, precum chestionare, teste, scale de cuantificare a fenomenelor inves-tigate. Acestea sunt utile pentru proiectarea metodologiei de cercetare.

Æ Descriptivă – prin acestea se urmăresc obiective statice, situaţionale şi de evaluare a coor-donatelor pe care se înscriu diferitele fenomene investigate, fără a urmări cauzele respective-lor evoluţii, ci doar modul lor de manifestare.

Æ Explicativă – are ca principal obiectiv să identifice cauzele aflate la baza constatărilor asupra modului de manifestare a fenomenelor investigate, identificare a factorilor de care acestea depind şi direcţia lor de acţiune.

Æ Predictivă – atunci când se urmăresc obiective de previziune, de anticipare şi planificare pe termen scurt, mediu sau lung.

Â În cazul particular al proiectului, temele de cercetare au urmărit atingerea unui set de obiective, şi anume:

Æ Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a problematicii referitoare la barierele adminis-trative de natură legislativă cu care se confruntă mediul de afaceri din România;

Æ Elaborarea unui sistem durabil de monitorizare şi evaluare ulterioară, incluzând consultări cu beneficiarii intervenţiilor în domeniul politicilor publice;

Æ Sprijinirea DPMA în procesul de evaluare a progresului şi impactului măsurilor de reformă deja implementate;

Æ Sprijinirea DPMA în domeniul implementării măsurilor de reducere a barierelor administrative pentru mediul de afaceri.

Setul de obiective a imprimat analizelor şi cercetărilor întreprinse un caracter complex, conferit atât de natura instrumentală, de cea descriptivă, precum şi de natura predictivă a acestora.

1.2. Enunţarea temei/temelor la baza cercetării: Rolul acestei etape este de a descrie problema-tica, temele, întrebările care vor face obiectul cercetării, care este cunoaşterea care s-a acumulat anterior cu privire la evoluţiile problematicii în cauză, precum şi de a clarifica importanţa fenomenelor respective în contextul general în care se va desfăşura investigaţia/evaluarea.

Â În cazul particular al temei de cercetare din cadrul proiectului au trebuit clarificate: ce sunt bari-erele administrative? cum se repercutează asupra dezvoltării afacerilor şi cum afectează com-petitivitatea sectorului privat la nivel european şi în România? ce s-a întreprins anterior la nivelul


38

Comisiei Europene? cum s-a reflectat problematica în preocupările la nivel guvernamental în România?; etc.

1.3. Documentare prealabilă: Documentarea implică investigarea surselor de informaţii existente. Cercetarea se poate sprijini pe informaţii primare şi secundare, pe informaţii oficiale şi din terţe surse independente. Aceste informaţii pot proveni de la diferite instituţii şi organisme guvernamentale ori non-guvernamentale, naţionale sau internaţionale. Documentarea presupune trecerea în revistă a surselor de informaţii legate de tema proiectului de cercetare. Astfel, sursele de informaţii pot fi clasi-ficate, după cum urmează :

Æ surse statistice oficiale;

Æ surse administrative;

Æ alte studii, rapoarte şi analize. Investigarea surselor statistice existente, tot mai variate şi bogate, oferă posibilitatea obţinerii rapide şi de obicei cu costuri minime a numeroase informaţii de natură primară şi secundară. De exemplu obţinerea de date pe baza unor abonamente din sursa de date TEMPO a Institutului Naţional de Statistică, sau a unor date Eurostat din publicaţiile aflate pe site-ul instituţiei sau din Doing Business Report (DBR) elaborat anual de către Banca Mondială, etc. Prin informaţii de natură secundară se înţeleg acele date care sunt prezentate sub formă de informaţii la un nivel agregat de sistematizare şi procesare. Culegerea datelor din astfel de surse nu ridică probleme metodologice deosebite. În schimb, de cele mai multe ori aceste surse de date statistice nu oferă date şi informaţii directe, ci indirecte despre fenomene aflate în relaţie cu fenomenele supuse investigării prin cercetarea proprie sau despre acelaşi fenomen investigat dar pe baza altui index de indicatori.

Â De exemplu, DBR deşi investighează barierele administrative la intrare pe piaţă, operarea busi-ness-ului şi ieşirea din piaţă a operatorilor economici, nu operează cu aceeaşi listă de domenii de reglementare iar unitatea de observare este diferită. Metodologia care stă la baza elaborării DBR cuprinde 10 arii tematice, respectiv: 1. Intrarea pe piaţă, prin deschiderea unei afaceri; 2. Obţinerea autorizaţiilor pentru construcţii; 3. Condiţiile de angajare şi reglementarea raporturilor de muncă; 4. Înregistrarea şi evidenţa proprietăţii; 5. Accesul la finanţare/creditare; 6. Executarea-derularea contractelor; 7. Protejarea investitorilor; 8. Plata impozitelor şi a taxelor; 9. Schimburile internaţionale şi comerţul exterior; 10. Ieşirea de pe piaţă, prin închiderea unei afaceri. Datele necesare dezvoltării clasamentelor au fost colectate prin proceduri standardizate. Consilierii aca-demici din echipa Doing Business au iniţiat un sondaj care foloseşte un „studiu de caz” pentru a asigura comparabilitatea în timp şi asupra tuturor celor 183 de state – plecând de la ipoteze legate de forma legală a întreprinderilor, categoria lor de mărime, amplasarea şi domeniul de activitate. Sondajul este aplicat către mai mult de 8.000 de experţi locali, incluzând avocaţi, consultanţi în afaceri, contabili, operatori de transport internaţional, oficiali guvernamentali precum şi alţi con-sultanţi în domeniul juridic. Datele au fost verificate de echipa Doing Business, fiind supuse mai multor teste de rigurozitate.

Â Cu toate acestea, trebuie luate în considerare şi limitările inerente unui raport de analiză la nivel global: datele colectate fac referire la oraşul cu cea mai intensă activitate economică din ţara re-spectivă şi pot să nu fie reprezentative pentru alte zone ale respectivei ţării. De asemenea, datele se centrează asupra societăţilor cu răspundere limitată de o anumită dimensiune. Măsurarea timpului implicat în fiecare acţiune se bazează pe declaraţia experţilor participanţi la acest studiu şi, implicit, pe experienţa lor personală sau cunoştinţele referitoare la respectiva problematică. Atunci când sunt indicate mai multe valori legate de timpul implicat de parcurgerea unei anumite proceduri, se determină o medie. O altă limitare a studiului implică faptul că o soci-etate comercială deţine toate informaţiile necesare derulării unei afaceri şi nu este luat în calcul timpul necesar obţinerii acestor informaţii. Totuşi, în practică, îndeplinirea unei proceduri poate dura mai mult, dacă societatea nu deţine informaţii suficiente.

Capitolul 2

39

În concluzie, trebuie să se verifice aspectele metodologice care stau la baza diverselor date statistice.

Nu în ultimul rând, trebuie să se verifice prospeţimea datelor din surse statistice, gradul lor de detalie-re care, de cele mai multe ori, poate conduce la o arie restrânsă de cuprindere a indicatorilor statistici în raport cu nevoile de detaliere a proceselor şi fenomenelor care prezintă interes în cercetarea care se doreşte a fi întreprinsă. Din toate aceste considerente, apare nevoia de a completa şi confrunta informaţiile obţinute din alte surse de date cum ar fi diferite registre şi baze de date administrative, or-ganizate la diferite instituţii care monitorizează problematicile supuse cercetării, cum ar fi, spre exem-plu, date statistice din Registrul Comerţului organizat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei, de la autorităţi de reglementare şi monitorizare a aplicării legislaţiei pe domenii specializate ca: Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Naţională de Pensii Publice şi altele.

Deoarece sursele statistice şi cele administrative nu sunt suficiente pentru a obţine date şi informaţii despre procesele şi fenomenele respective, se apelează la cercetarea directă a acestora.

După cum s-a subliniat anterior, metodele de cercetare directă pot fi, la rândul lor, foarte variate, iar selectarea celor mai potrivite trebuie să ia în calcul, din nou, o serie de criterii. Alegerea metodei sau metodelor de cercetare se face funcţie de principiile de operativitate (urgenţa obţinerii acestora şi de timpul avut la dispoziţie), de calitate (relevanţă, acurateţe, veridicitate etc.) şi, nu în ultimul rând, de economicitate (costuri) implicate de fiecare dintre posibilele metode.

Astfel, funcţie de modul în care este implicat în cercetare purtătorul prezumtiv de informaţii (interlocu-torul ţintă) se disting: ancheta atunci când are loc antrenarea purtătorului de informaţii la solicitarea celui care efectuează cercetarea şi observarea directă atunci când datele primare/informaţia sunt colectate fără antrenarea purtătorului acesteia.

Dintr-o altă perspectivă, cercetările pot fi complete (exhaustive), antrenând toata masa de indivizi sau întreaga populaţie de firme sau cercetare directă selectivă. Cvasi-majoritatea evaluărilor se ba-zează pe cercetare directă selectivă datorită avantajelor incontestabile pe care le au, şi anume: timp mai scurt decât în situaţia celor complete; cost total mult mai redus; posibilităţile oferite de statistică pentru extinderea şi extrapolarea rezultatelor obţinute la nivelul întregii colectivităţi supuse investigă-rii ştiinţifice.

Cu toate acestea, proiectarea, organizarea şi conducerea realizării unei cercetări selective pentru fundamentarea deciziilor şi a elaborării politicilor publice reprezintă un proces complex şi el trebuie minuţios pregătit, după cum se va detalia în cele ce urmează.

Â În cazul particular al proiectului, documentarea prealabilă a cuprins consultarea şi, într-o măsură diferită, utilizarea informaţiilor din:

Æ Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) constituit la nivelul Institutului Naţional de Statistică (accesul pe baza Protocolului de colaborare pentru schimb de date dintre Ministerul Economiei şi Institutul Naţional de Statistică);

Æ Baza de date TEMPO a Institutului Naţional de Statistică (accesul pe bază de abonament);

Æ Studii, rapoarte şi analize anterioare care s-au efectuat pe teme similare sau conexe, precum cele listate în scop exemplificativ mai jos:

¾ „Situaţia curentă a întreprinderilor mici și mijlocii din România” – ediţia 2012, editor Fundaţia Post Privatizare (FPP)a Ministerului Economiei1;

¾ Raportul anual privind sectorul IMM din România, Evoluţii între dificultăţi şi provocări, ediţia 2010, Fundaţia Post Privatizare, Ministerul Economiei2;

1 http://www.postprivatizare.ro/romana/category/publicatii/studii/2 http://www.postprivatizare.ro/romana/category/publicatii/rapoarte/


40

¾ „Raportul privind impactul unor proceduri administrative asupra climatului investiţional din România (2006)”, Direcţia Politici pentru Mediul de Afaceri;

„Cartea Albă a IMM din România” – ediţia 2012, editor Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). La cele de mai sus se adaugă consultarea unor documente strategice şi progra-matice, şi anume:

Æ Programul de Guvernare 2013-2016;

Æ Strategia pentru o mai bună reglementare adoptată de UE şi angajamentele României pentru intervalul 2009-2013;

Æ Small Business Act3, versiunea actualizată.

Nu în ultimul rând, studii şi rapoarte relativ similare care se desfăşoară la nivel internaţional sau glo-bal precum:

Æ Doing Business Report4, studiu anual elaborat de către Banca Mondială;

Æ Indexul Competitivităţii Globale (ICG)5 elaborat de către Forumul Economic Mondial;

Æ Indexul privind Libertatea Economică6 elaborat de către Fundaţia Heritage.

1.4. Selecţionarea modului de culegere şi sistematizare a datelor şi informaţiilor obţinute: Ca şi în cazul deciziei asupra metodei de cercetare cea mai potrivită obiectivelor şi subiectelor urmărite, alegerea modului de colectare a datelor din teren se face funcţie de principiile de operativitate (urgen-ţa obţinerii acestora şi de timpul avut la dispoziţie), de calitate (relevanţă, acurateţe, veridicitate etc.) şi, nu în ultimul rând, de economicitate (costuri) implicate de fiecare dintre posibilele metode.

Totodată, când se selecţionează modalităţile de culegere a datelor, trebuie avute în vedere şi obiecti-vele cercetării, natura informaţiilor care se doresc a se obţine (informaţii cantitative, calitative, statice sau dinamice, exhaustive vs. selective etc.), precum şi pregătirea şi experienţa acumulată în utiliza-rea diferitelor metode.

Culegerea datelor din diferitele surse şi obţinerea informaţiilor trebuie însoţită de operaţiuni de sis-tematizare a acestora în cadrul unor baze de date primare. Bazele de date primare sunt prelucrate statistic după un Plan de analiză şi sunt stocate la nivelul instituţiei.

Metodele pot fi exhaustive (de ex. recensământ al populaţiei totale de întreprinderi existente în România la o anumită dată, un recensământ al tuturor autorităţilor de reglementare şi a instituţiilor publice de monitorizare a aplicării legislaţiei opozabile societăţilor din România sau recensământul tuturor gospodăriilor din România la o anume dată, etc.) şi selective (de tipul sondaj, anchetă de opinie, focus grup, panel de experţi, etc.).

În cadrul cercetărilor directe selective de tipul sondajului, modalităţile de colectare a datelor din teren pot fi următoarele:

Æ interviu telefonic (metoda Computer Assisted Telephone Interview - CATI);

Æ auto-completare (sau auto-înregistrare) de către respondent pe email;

Æ auto-completare asistată de un operator de interviu la faţa locului;

Æ completarea de către operatori prin interviuri „faţă în faţă” luate de operatori în teren;

3 Small Business Act for Europe, European Commission, Enterprise and Industry, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/4 http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania5 http://www.globalpropertyguide.com/Europe/Romania/competitiveness6 http://www.heritage.org/index/

Capitolul 2

41

Æ un mix al celor de mai sus, funcţie de situaţii specifice întâlnite în teren. În alegerea uneia sau a unui mix corespunzător de modalităţi de culegere a datelor din teren trebuie ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi: complexitatea cercetării, lungimea chestionarului şi implicit durata mai mică sau mai mare necesară pentru completarea acestuia, pregătirea respondentului, frecvenţa cu care se desfăşoară cercetarea, bugetul de timp avut la dispoziţie pentru derularea cer-cetării şi, nu în ultimul rând bugetul financiar care poate fi eliberat pentru desfăşurarea cercetării. Aceasta ştiut fiind că recrutarea, selectarea, pregătirea şi repartizarea în teritoriu a unei echipe de operatori de interviu “faţa în faţă” este mai de durată şi implică costuri mai ridicate, decât conducerea unor interviuri de la distanţă, din birou pe bază telefonică. Auto-completarea chestionarului de către respondentul vizat apare ca modul cel mai economic de colectare a datelor, deoarece implică costuri-le cele mai reduse în ipoteza că acesta din urmă va intra pe un site, va deschide un chestionar elec-tronic, îl va completa integral şi corect, şi-l va remite pe o adresă de email către organizatorii cercetării respective. Din câte se poate observa, apelarea la acest mod de colectare a datelor depinde foarte mult de înalta disponibilitate a respondenţilor ţintă şi de pregătirea acestora în a completa corect răs-punsurile la toate întrebările din chestionar.

Realitatea din teren demonstrează că disponibilitatea diferitelor unităţi de observare (de la persoa-ne individuale până la reprezentanţii la nivel înalt al unor entităţi juridice) manifestă din ce în ce mai puţină disponibilitate, fapt pentru care rata de non-răspuns este mare, iar în aceste condiţii trebuie introduse unele măsuri asiguratorii care să garanteze atingerea numărului de chestionare completate şi valide necesare, conform cu mărimea eşantionului.

Unitatea de observare este definită ca fiind purtătorul de informaţii sau subiectul care va fi investigat pentru obţinerea datelor. În cercetările de tip sondaj aceasta poartă denumirea de respondent ţintă.

Prin non-răspuns se înţelege refuzul de a accepta interviul/de a completa chestionarul. Refuzul poate apărea la început, dar abandon poate exista şi pe parcursul interviului, atunci când respondentul con-stată fie că interviul sau completarea chestionarului este de mai mare durată decât s-a anticipat, fie nu are la dispoziţie toate informaţiile sau nu dispune de o cunoaştere prealabilă a fenomenelor care să-i permită formularea unui răspuns pertinent, sau alte cauze care apar intempestiv.

În genere, obiectivele şi complexitatea cercetării pot conduce din start la un respondent multiplu, adică mai multe persoane din cadrul aceleiaşi unităţi de observare, care să fie în măsura a furniza un răspuns complet şi corect la întrebările din chestionar, cum ar fi spre exemplu: investitorul, managerul general, dar şi contabilul şef al firmei la care este acţionar/asociat investitorul sau responsabilul de la resurse umane, după caz.

Prezenţa şi asistenţa din partea operatorului de interviu pot fi salvatoare într-o astfel de circumstanţă, fie prin oferirea de sprijin, clarificări şi lămuriri convingătoare, fie prin dirijarea acestuia către o altă persoană care să deţină acele informaţii pe care se bazează un răspuns complet şi corect la întrebă-rile din CHESTIONAR.

Disponibilitatea mică pentru a se implica în diferite cercetări selective poate avea la bază o multitudi-ne de cauze, printre care s-ar putea afla: numărul mare de cercetări efectuate relativ simultan, la un moment dat de diferite instituţii (cum ar fi de exemplu evaluări diverse ex-ante viitoarei perioade de programare a fondurilor europene), agenda tot mai aglomerată a respondenţilor de la nivelele înalte de decizie în instituţiile care reprezintă unitatea de observare pentru cercetarea respectivă, dar şi frustrarea şi sentimentul că aceste cercetări nu au o finalitate practică în realitate etc.

Gradul de disponibilitate trebuie estimat apriori, tocmai în această etapă de pregătire, pentru a lua măsuri de combatere a riscurilor aduse de o rată ridicată de non-răspuns. Cel mai adesea, indicaţii preţioase cu privire la gradul de disponibilitate sunt furnizate de lecţii învăţate din exerciţii anterioare, proprii sau ale altor instituţii, şi acestea sunt validate sau invalidate în timpul testării de acceptabilitate, etapa pilot a desfăşurării sondajului.


42

1.5. Durata şi intervalul de timp alocat cercetării: Cercetarea exhaustivă implică durate de timp mai mari nu atât pentru culegere, cât mai ales pentru prelucrarea unui volum uriaş de date care sunt colectate şi/sau resurse uriaşe şi efort organizatoric în planul coordonării efectuării acesteia. Practic, cercetarea exhaustivă răspunde unui imperativ de maximă calitate, întrucât se bazează pe inventa-rierea tuturor unităţilor de observare şi asigură astfel acurateţe şi veridicitate maximă a informaţiilor obţinute din datele colectate. În schimb, nu răspunde principiului de operativitate şi implică costuri care sunt greu de identificat, alocat şi mobilizat către cercetarea respectivă. Din aceste considerente, cercetările exhaustive sub forma unor recensăminte sunt organizate la intervale mari de timp, de obi-cei la 10-12 ani. Bineînţeles, obiectivele cercetării şi natura informaţiilor care se doresc a se obţine pot indica faptul că o cercetare exhaustivă nu este economic justificată. Prin contrast, cercetarea selec-tivă, care are la bază metode de colectare a datelor pe bază de sondaje, anchete etc., se dovedeşte a răspunde cerinţelor de operativitate şi economicitate a resurselor implicate, în condiţiile unui control de calitate asupra datelor culese şi informaţiilor obţinute. Astfel, orice decident va trebui să pună în raport aceste câteva principii care să stea la baza deciziei către o metodă sau alta de colectare.

1.6. Stabilirea tipului de eşantion: Cercetările selective se bazează pe utilizarea eşantioanelor, care reprezintă o fracţie din universul total existent la un moment dat, denumit şi moment critic al cercetării. Momentul critic este data de referinţă a cercetării efectuate.

La rândul lor eşantioanele pot fi de mai multe feluri, şi anume:

Æ Eşantion de convenienţă care răspunde unor cerinţe de proximitate, apropiere şi de econo-micitate. De exemplu, un eşantion se poate constitui din aproape în aproape, pe baza reco-mandărilor respondenţilor anteriori. Atunci când prezumţiile la baza cercetării indică faptul că universul investigat este caracterizat de omogenitate sau relativă omogenitate, un eşantion de convenienţă este cât se poate de corespunzător. Mai mult, natura informaţiilor care se do-resc a se obţine poate conduce la concluzia că un eşantion astfel alcătuit este cel mai potrivit pentru atingerea obiectivelor urmărite.

Æ Eşantion determinat probabilistic şi construit pe principii aleatoare, care asigură reprezentati-vitate la nivelul populaţiei totale din care a fost extras. Atunci când prezumţiile la baza cerce-tării indică faptul că universul investigat este caracterizat de eterogenitate indicaţia metodo-logică este de a se colecta datele dorite prin intermediul utilizării unui eşantion reprezentativ, determinat probabilistic şi alcătuit prin extragerea aleatoare a subiecţilor din cadrul acestuia.

1.7. Proiectarea eşantionului7: În cele ce urmează se vor prezenta o serie de aspecte generale le-gate de tehnica eşantionării şi de experienţa din cadrul sondajului iniţial al proiectului.

Conceperea eşantionului este una etapele cele mai importante din faza de pregătire a sondajului, ast-fel încât prin determinarea mărimii şi structurii acestuia să fie îndeplinită condiţia de reprezentativitate în raport cu universul general studiat.

Prin urmare, în proiectarea unui eşantion se ridică două aspecte importante, respectiv determinarea mărimii eşantionului, ca fracţie din universul total investigat şi, ulterior, a structurii la interior a eşanti-onului astfel încât la o scară mică acesta să semene cu universul total din care provine.

La modul general, în practica proiectării unui eşantion este necesar să se aibă în vedere două cate-gorii de restricţii, de ordin statistic şi de natură organizatorică.

Din prima categorie de restricţii fac parte: gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor unităţilor individuale ale populaţiei totale din care fac parte, probabilitatea cu care se garantează rezultatele, mărimea intervalului de încredere în care se aşteaptă să se încadreze rezultatele sondajului, precum şi tipul de selecţie folosit. Eşantionarea poate fi aleatoare sau nealeatoare.

7 Datorită complexităţii această etapă a făcut parte dintr-un program de instruire specializat desfășurat în cadrul proiectului..

Capitolul 2

43

Prin mărimea intervalului de încredere înţelegându-se limitele între care se va găsi fenomenul cer-cetat faţă de rezultatele indicate de eşantion în vederea extrapolării, respectiv extinderii acestora la nivelul colectivităţii totale din care provine.

Eşantionarea aleatoare este obiectivă deoarece presupune că fiecare element din colectivitatea tota-lă studiată are aceeaşi probabilitate de a fi inclus în eşantion, adică fiecare firmă din populaţia totală de întreprinderi active la 31 decembrie 2012 a avut aceeaşi probabilitate de a intra în eşantion, iar selecţia se realizează independent de cel ce proiectează şi concepe efectiv eşantionul, în timp ce eşantionarea nealeatoare este cel puţin în parte subiectivă.

Æ În situaţia proiectului, eşantionarea a fost aleatoare fixă deoarece mărimea eşantionului (500 firme) pentru fiecare sondaj a fost dată de la început ca un parametru stabilit în Caietul de Sarcini care a stat la baza achiziţionării serviciului de consultanţă.

Din categoria restricţiilor de ordin organizatoric trebuie avute în vedere aspecte precum: bugetul financiar alocat şi timpul la dispoziţie pentru realizarea sondajului, numărul, pregătirea şi nevoia de instruire a membrilor echipei care se va ocupa de sondaj, dispunerea geografică a unităţilor de ob-servare etc.

Proiectarea eşantionului implică parcurgerea unor sub-etape, sintetic redate mai jos şi care sunt de-taliate în secţiunea Metodologică a capitolului I din prezentul Manual, respectiv:

Æ Analiza universului de firme investigat (statistic intitulată populaţia totală de întreprinderi) din surse de date oficiale;

Æ Determinarea dimensiunii eşantionului;

Æ Stabilirea criteriilor de reprezentativitate (categoria de mărime, domeniul de activitate, regiu-nea geografică etc.);

Æ Stratificarea eşantionului. Erori de sondaj. În realizarea sondajelor pot să se strecoare unele erori. Numeroase erori care pot să apară vor conduce la scăderea calităţii informaţiilor obţinute iar rezultatele vor fi astfel viciate. Principalii factorii de risc care pot conduce la apariţia erorilor pot fi: tehnici de eşantionare necores-punzătoare, lacune în proiectarea instrumentelor de cercetare care stau la baza colectării datelor primare de sondaj, greşeli ale operatorilor de interviu, subiectivismul subiecţilor intervievaţi, greşeli de codificare în procesul de transfer şi sistematizare a datelor primare, precum şi greşeli de prelucrare a bazelor de date etc. Pentru contracararea acţiunii factorilor de risc potenţiali listaţi mai sus, atunci când se constată manifestarea lor în realitate, trebuie să se acţioneze prin adoptarea unui plan de minimizare sau chiar înlăturare a riscurilor.

1.8. Identificarea şi stabilirea unităţii de observare în cercetarea directă selectivă, de tip son-daj: În funcţie de obiectivele şi subiectele abordate prin cercetare, unitatea de observarea poate fi formată din persoane fizice (indivizi, în calitatea lor de consumatori, cetățeni, potenţiali antreprenori etc.), familia, gospodăria și/sau persoane juridice (corespunzător diferitelor entităţi juridice existen-te în mediul economic şi al vieţii sociale, culturale, politice etc.). Respondentul este întotdeauna o persoană care va răspunde întrebărilor în nume personal sau al unei persoane juridice. Alegerea respondentului ţintă se face pornind de la ipotezele de lucru referitoare la „cine sunt purtătorii pre-zumtivi ai datelor, informaţiilor, opiniilor celor mai pertinente şi/sau autorizate în raport cu subiectele care vor face obiectul investigării?”. Situaţia în care anvergura cercetării este mare şi complexitatea fenomenelor studiate ridicată poate conduce la alternativa abordării unui respondent multiplu. Cu alte cuvinte, pentru a putea parcurge întrebările din chestionar, este foarte probabil necesar să fie an-trenate în a oferi răspunsuri pertinente mai multe persoane din cadrul aceleaşi entităţi. Respondentul multiplu pleacă de la premisa că fiecare dintre persoanele vizate, funcţie de poziţia pe care o ocupă în organigrama firmei, este deţinătorul unei părţi din informaţia necesară pentru completarea chestio-narului. Respondentul multiplu contribuie la obţinerea unor date şi informaţii complete, cu un grad de


44

acurateţe ridicat. În schimb, această ipoteză de lucru va implica un consum mai mare de timp pentru culegerea datelor din teren şi posibil costuri mai ridicate.

Stabilirea respondentului trebuie urmată de identificarea datelor de contact ale acestora, activitate care implică gestionarea unui volum mare de comunicare, consultarea mai multor surse pentru a afla datele de contact etc.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că în cercetările directe, implicarea respondenţilor se face pe baze voluntare şi nu obligatorii8. Prin urmare, identificarea datelor de contact este urmată de ini-țierea unei prime comunicări de verificare a disponibilităţii participării efective ca respondent. Toate aceste etape metodologice au relevanţă în contextul managementului activităţii de cercetare şi reper-cusiuni asupra resurselor materiale şi umane necesare, precum şi a celor financiare şi de timp alocate pentru faza de pregătire şi de teren a cercetării.

Æ În cazul sondajului iniţial/final efectuat în cadrul proiectului s-a întâmpinat o situaţie mixtă, în sensul că la micro-întreprinderi şi la firmele mici, investitorul – în calitatea sa de antrepre-nor activ în activitatea curentă a firmei să-şi poată exprima percepţiile şi opiniile în deplină cunoştinţă de cauză, în timp ce, pe măsură ce dimensiunea firmei creştea, să fie necesară abordarea mai multor persoane, fiecare dintre acestea răspunzând de un domeniu anume de activitate, astfel încât să fie în măsură a comunica o opinie în baza experienţelor acumulate. Totodată, cazuistica întâmpinată a arătat că pe măsura avansării către o categorie de mărime mai mare a companiei, trebuie avută în vedere şi parcurgerea unui proces formal birocratic de comunicare iniţială a organizatorilor cercetării cu conducerea firmelor vizate ca unităţi de observare, pentru a putea identifica cu nume şi prenume şi date de contact persoana/persoa-nele cele mai potrivite a fi intervievate sau pentru a completa chestionarul.

În cazul particular al sondajului iniţial, principalele etape care s-au urmărit în organizarea cercetării sociologice sunt prezentate în Anexa 1 la acest capitol. Aceleași etape au fost urmărite și pentru sondajul final.

1.9. Pregătirea instrumentelor de cercetare Instrumentul de culegere a datelor îl reprezintă chestionarul, atât în cercetarea de tip anchetă de opi-nie, cât şi în sondajele de opinie. În cazul anchetelor, chestionarul stă la baza conducerii de interviuri semi-structurate9.

Chestionarul reprezintă unul dintre cele mai importante elemente care contribuie la succesul unei investigaţii directe selective de tip sondaj de opinie. Din experienţa acumulată până acum se apreci-ază că în munca de pregătire a unui chestionar trebuie acordată atenţie asupra următoarelor aspecte (Chestionarul aplicat în cadrul proiectului este prezentat spre exemplificare în Anexa 2 la acest capitol):

Æ Stabilirea ipotezelor de lucru la baza cercetării şi definirea accepţiunii date conceptelor cu care se va opera în respectiva cercetare:

¾ De ex. stabilirea factorilor de influenţă prezumtivi a fi cei mai iritanţi pentru mediul de afaceri şi care ridică cele mai înalte bariere administrative, identificarea listei de regle-mentări şi a obligaţiilor de informare şi conformitate pe care le cuprind, descrierea proce-durilor administrative şi de identificare a paşilor pe care le incumbă parcurgerea acestora de către agenţii economici privaţi, etc.

8 Ca în situaţia cercetărilor selective din Planul de cercetare al INS, unde odată ales aleatoriu în grupul ţintă participarea reprezintă o obligativitate pentru firme. 9 În cuprinsul prezentului capitol ne vom ocupa de elaborarea chestionarului pentru desfăşurarea unei cercetări directe de tip sondaj sociologic de opinie, urmând ca într-un capitol separat al Manualului să se prezinte instrumentul care stă la baza derulării unor anchete de opinie.

Capitolul 2

45

Æ Identificarea tuturor caracteristicilor (itemi)10 cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a acestora pentru a asigura coerenţa internă a chestionarului. Ordinea inserării între-bărilor în cuprinsul chestionarului este de asemenea foarte importantă:

¾ De ex. Din această perspectivă tehnica elaborării unui chestionar poate fi cea a “pâlni-ei” sau a “pâlniei răsturnate”. Când întrebările sunt ordonate de la general la particular atunci chestionarul urmăreşte tehnica “pâlniei” şi invers.

Æ Formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat în timpul administrării acestuia în cadrul sondajului:

¾ În ceea ce priveşte tipul de întrebări din cuprinsul chestionarului, acestea pot fi închise, deschise sau mixte.

¾ Întrebările închise pot cere răspunsuri care implică „o singură variantă de răspuns” dintre cele prestabilite în chestionar sau cu răspuns „multiplu”, întrebări care cer ca răspuns date factuale sau de opinie. Întrebările mixte sunt acelea pentru care, în baza ipotezelor de lucru şi a cunoaşterii manifestărilor anterioare ale fenomenelor, cuprind răspunsuri prestabilite şi pre-formulate, dar ultimă variantă de răspuns este deschisă pentru alte opţiuni, opinii, puncte de vedere, date factuale, etc.

¾ Întrebările deschise sunt acelea pentru care nu se pre-formulează variante de răspuns iar respondentul este solicitat să formuleze un răspuns liber. Deşi formularea de întrebări deschise poate fi cea mai la îndemână şi cea care dă un grad de libertate maxim res-pondentului în a-şi formula răspunsul său, totuşi utilizarea acestora în economia chesti-onarului trebuie făcută cu multă atenţie şi echilibru întrucât vor ridica mai mari dificultăţi în etapa de sistematizare a răspunsurilor şi, mai ales în faza de prelucrare a acestora din cauza eterogenităţii răspunsurilor. Pe de altă parte, excesul de întrebări închise deşi mai uşor de codificat la sistematizare şi de prelucrat, poate conduce la acumularea unor frustrări la nivelul respondentului, prin faptul că acesta nu se simte în largul său să-şi exprime un răspuns. Acest risc poate fi prevalent mai ales atunci când prin chestionar se pun întrebări care solicită exprimarea unor opinii, percepţii şi mai puţin în situaţia în care se solicită cifre şi fapte.

¾ În funcţie de rolul lor în economia chestionarului întrebările pot fi introductive, tampon, filtru, bifurcate, de control, de identificare. Întrebări care investighează cauze la baza fenomenelor investigate de tip „de ce..?”, întrebări prin care se solicită opinii, explicaţii pentru opinia susţinută, sau referitoare la sursa de documentare a opiniei împărtăşite, sau poziţionarea respondenţilor în raport cu un anumit fapt sau anumite manifestări ale fenomenului. Întrebările de control pot fi din categoria celor de testare a memoriei pe parcursul administrării chestionarului menite a asigura calitatea răspunsurilor. Indiferent de natural lor, întrebările trebuie formulate într-un limbaj adecvat respondentului vizat. Astfel, dacă respondentul este neavizat cu domeniile respective se va evita folosirea unui vocabular de strictă specialitate, şi se va apela la un limbaj simplu şi de natură a evita ambiguitatea. Dacă se pleacă de la ipoteza că datorită complexităţii temele inves-tigate, întrebările pot stârni echivoc la nivelul respondenţilor, atunci metoda indicată de administrare a chestionatului ar trebui să fie cea asistată de un operator de interviu în măsură să furnizeze clarificări lămuritoare celui de la care se aşteaptă răspunsuri la în-trebările din chestionar.

¾ Pentru ca datele şi opiniile culese să fie cât mai veridice, sondajul trebuie să asigure confidenţialitatea subiecţilor a căror cunoaştere sau opinii şi percepţii sunt investigate.

10 Item, items în limba engleză


46

Respondentul trebuie asigurat de acest lucru încă din introducere. De obicei, chestio-narul cuprinde o casetă introductivă care funcţie de metoda de culegere este citită de însuşi respondent sau de către operator atunci când se prezintă în faţa respondentului, este asigurat că datele şi opiniile exprimate nu vor fi divulgate unei terţe părţi, nu vor fi făcute publice la nivel INDIVIDUAL, ci numai de natură AGREGATĂ, RESPECTIV PRELUCRATĂ STATISTIC.

¾ Cu toate cele precizate prin politica de confidenţialitate care trebuie să asigure ano-nimatul la baza cercetării, chestionarul va cuprinde o succintă baterie de întrebări de identificare a respondentului. Întrebările de identificare nu se referă la identitatea res-pondentului (nume, prenume, etc.). ci la o serie de caracteristici intrinseci acestuia, cum ar fi: categoria de vârstă sau chiar vârsta, nivelul de educaţie atins, mediul de reşedinţă (urban, rural), categoria de venit, tipul de organizaţie pe care-l reprezintă (public, privat, non-guvernamental, academic, cercetare, etc.) şi altele asemenea. Întrebările de identi-ficare nu sunt întâmplătoare, ci sunt corelate cu acele criterii funcţie de care se vor deza-grega în structură, răspunsurile colectate şi sunt în legătură directă cu natura cercetării şi cu obiectivele acesteia.

Æ Dimensionarea corespunzătoare a chestionarului. Lungimea admisibilă a chestionarului tre-buie judecată funcţie de modului de colectarea a datelor: telefonic, auto-completare, comple-tare asistată, interviu luat de operatori:

¾ În toate variantele de metode de colectare, chestionarul trebuie să fie proiectat cu res-pect faţă de timpul subiectului care se doreşte a fi investigat. Pe de altă parte, în dimensi-onarea chestionarului trebuie să se ţină cont de complexitatea cercetării care se va între-prinde. Prin urmare, corecta dimensionare a acestuia va trebui să găsească un echilibru optim ca să respecte cele două principii sus amintite. În orice caz, dacă chestionarul se va aplica telefonic, atunci el trebuie să fie destul scurt (se apreciază ca fiind corespunză-tor dacă durata de aplicare este de până la 15 minute). Dacă aplicarea acestuia implică o durată mai mare de timp atunci metoda de colectare a datelor trebuie să fie una asistată sau chiar completarea de către operatorii de interviu.

Æ Elaborarea listei de coduri şi codificarea:

¾ Lista de coduri este una numerică, iar codificarea vizează acoperirea tuturor <câmpu-rilor> pe care le descrie chestionarul, mai puţin a celor din zona răspunsurilor liber for-mulate la întrebări deschise. Această operaţiune pregătitoare vizează în primă instanţă operatorii de interviu, dar funcţie de metoda de colectare a datelor/răspunsurilor, spre exemplu în cazul auto-completării chestionarului este de interes şi pentru respondent care trebuie ghidat corespunzător în folosirea codurilor şi codificarea propriu-zisă a răs-punsurilor sale.

Æ Elaborarea de instrucţiuni de aplicare a chestionarului:

¾ Funcţie de metoda de colectare selectată acesta poate fi pregătit ca un ghid separat pentru operatorii de interviu sau pot fi furnizate îndrumări de completare a chestionarului în însăşi cuprinsul acestuia ca o parte introductivă la fiecare secţiune a chestionarului, sau in note de subsol. Alegerea formei de prezentare a instrucţiunilor de completare trebuie să aibă în vedere evitarea încărcării excesive a chestionarului. Pe de altă parte, în ipoteza de lucru în care respondenţii vizaţi sunt foarte eterogeni ca pregătire şi cu-noaştere atunci instrucţiunile trebuie pregătite pentru a întâmpina nivelul de pregătire şi cunoaştere cel mai scăzut. În varianta în care se decide utilizarea operatorilor de interviu pentru colectarea de date din teren ghidul va servi şi la instruirea prealabilă a acestora;

Capitolul 2

47

Æ Schema logică a chestionarului.

¾ Este un fel de fişă de parcurs11 a chestionarului menită să verifice fluxul întrebărilor în succesiunea şi coerenţa logică a inserării acestora în cuprinsul chestionarului, să identi-fice eventuale redundanţe şi să clarifice traseul de parcurs după ajungerea la <punctele nodale> descrise de opţiunea <dacă>12. Schema logică a chestionarului este foarte utilă şi pentru codificare, precum şi pentru instruirea şi îndrumarea operatorilor de interviu asupra modului în care trebuie administrate întrebările funcţie de varianta de răspuns oferită de respondent. Schema logică a chestionarului aplicat în cadrul proiectului este prezentată spre exemplificare în Anexa 3 la acest capitol.

Tot în faza de pregătire a sondajului trebuie rezolvate o serie de aspecte ce ţin de managementul activităţii de cercetare, de organizarea şi conducerea sondajului. Mai jos, sunt redate succint aceste activităţi pregătitoare de a căror rezolvare va depinde calitatea cercetării efectuate. Astfel:

Æ Stabilirea echipei de cercetare, împărţirea responsabilităţilor:

¾ Practica managementului activităţilor de cercetare directă de tip sondaj descrie câteva modalităţi de abordare, şi anume: internalizare (parţială sau totală prin pregătirea şi des-făşurare cercetării cu resurse interne ale instituţiei) şi, respectiv externalizarea prin achi-ziţionarea unui serviciu de consultanţă specializată. Nu în ultimul rând, desfăşurarea de cercetări în parteneriat pe baza unui protocol de colaborare cu un institut din arhitectura instituţională, cu mediul academic, sau institute private de politici publice.

Æ Selectarea operatorilor de interviu şi instruirea prealabilă adecvată a acestora:

¾ Selectarea operatorilor de interviu intervine în varianta în care se decide că natura com-plexă a cercetării, dimensiunea chestionarului implică utilizarea metodei de colectare prin intermediul unor interviuri în teren, la faţa locului.

¾ Pentru selecţie este recomandabil să se schiţeze un profil dezirabil al operatorului de in-terviu, stabilind care sunt cerinţele faţă de acesta, cerinţe impuse de cercetarea respec-tivă. Cerinţele se vor formula în termeni de pregătire, experienţă, abilităţi de comunicare şi atitudini dezirabile care se aşteaptă din partea acestora pe parcursul colaborării. De exemplu, flexibilitate şi disponibilitatea de a lucra pe teren şi nu în birou. Practica arată, că de obicei se apelează fie la studenţi în anii terminali sau proaspăt absolvenţi, fie la operatori ocazionali, de obicei de la nivel local, astfel încât mobilizarea acestora în dis-pozitivele cercetării de teren să implice timp redus şi costuri rezonabile. Alte modalităţi practice constau în atragerea temporară a echipelor de operatori din cadrul unui call center sau de la instituţii de cercetare specializate.

¾ Instruirea prealabilă în funcţie de nivelul de pregătire şi experienţa sau non-experienţa anterioară a operatorilor va urmări instrucţiuni de aplicare a chestionarului, instrucţiuni de completare a bazei de date, abilităţi de comunicare şi de susţinere a unui interviu,etc.

Æ Extragere din bazele de date a listei de bază (de respondenţi vizaţi) se efectuează prin rula-rea bazei de date de contacte ale unităţilor de observare (firme, în cazul specific al cercetării realizate şi REGIS ca sursă) şi selectarea pe baza unui pas statistic calculat până la incidenţa numărului de firme necesar pentru fiecare dintre straturile eşantionului proiectat.

¾ În cazul sondajului iniţial 28 de straturi (7 domenii principale de activitate x 4 categorii de mărime a întreprinderilor).

11 Roadmap 12 If


48

Æ Extragere din bazele de date a listei de rezervă (de substituenţi în caz de non-răspuns). Această listă este una complementară celei de bază, şi este necesară având în vedere supo-ziţiile de lucru privitoare la rata de non-răspuns.

¾ În cazul sondajului iniţial această listă a luat în considerare o rată de non-răspuns de 1/5, motiv pentru care lista de rezervă s-a ridicat la un număr de 2.500 de firme.

Æ Verificarea contactelor firmelor respondente din lista de bază şi cea de rezervă are rolul de a vedea dacă acestea sunt corecte, de actualitate şi prin intermediul lor se poate ajunge la respondentul vizat. În mod efectiv constă în iniţierea unei prime comunicări pe email, fax sau telefon iar în ipoteza unor contacte greşite sau neactuale se impune consultarea altor surse pentru a le corecta, actualiza, completa, după caz. Din punct de vedere organizatoric şi al atribuirii de sarcini, aceasta este o muncă care este de obicei desfăşurată de către personalul de sprijin al echipei de cercetare, înainte de repartizarea chestionarelor către operatori sau poate fi atribuită către operatorii de interviu, care primesc un număr de chestionare şi o plajă de unităţi de observare din lista de bază.

Æ Testarea de acceptabilitate (pilotarea chestionarului), implică pre-testarea chestionarului în vederea validării acestuia, în special a instrumentelor de măsurare a percepţiilor, care implică mai mulţi subiecţi din mediul de afaceri, înainte de realizarea propriu-zisă a sondajului soci-ologic de opinie. Versiunea draft a chestionarului va fi supusă pretestării pe un număr de X unităţi de observare din posibil din fiecare strat al eşantionului în vederea examinării accep-tabilităţii caracteristicilor urmărite, tipurile de răspunsuri închise-deschise pretabile, corespon-denţa cu informaţia existentă la nivelul respondentului ţintă, respectiv pentru a verifica măsura în care respondentul vizat este purtătorul informaţiei urmărite a fi colectate prin sondajul de opinie, durata necesară pentru realizarea interviului şi, nu în ultimul rând şi ca exerciţiu pen-tru operatori, etc. În urma testării, în măsura în care se va dovedi necesar, chestionarul va fi revizuit în mod corespunzător pentru instrumentarea în timpul sondajului de opinie iniţial. Ar fi indicat ca în pre-testarea pe teren să fie implicaţi operatori mai experimentaţi, în măsura în care sunt disponibili, astfel încât să fie în măsură să găsească rezolvări la faţa locului şi să aducă feedback-ul necesar din teren.

¾ În cazul sondajului iniţial din cadrul proiectului pre-testarea s-a efectuat pe un număr de 21 de firme şi s-au identificat unele aspecte din chestionar care au ridicat dificultăţi de înţelegere din partea respondentului, precum şi aspecte legate de codificarea diferitelor câmpuri şi variante de răspuns din chestionarul instrumentat pe teren. La pre-testarea au fost implicaţi 6 operatori, fiecare cu o experienţă de peste 3 ani în astfel de activităţi de culegere a datelor (a se avea în vedere exemplele de ”Cuvânt introductiv al intervie-vatorului” prezentate în Anexa 4 la acest capitol).

Æ Raport de testare: în cuprinsul acestui raport sunt evidenţiate problemele care au fost întâm-pinate la administrarea în teren a chestionarului, precum şi unele aspecte de ordin organiza-toric. Se evidenţiază modul în care operatorii au rezolvat aspectele care au ridicat probleme şi se raportează acele probleme care nu şi-au găsit o rezolvare. Raportul este analizat iar pentru fiecare dintre aspectele semnalate se validează soluţia găsită de operatori sau se oferă răs-punsurile corespunzătoare. În baza acestora se operează modificări la nivelul Chestionarului, se completează ghidul pentru operatori cu informaţii asupra modului indicat de rezolvare a cazuisticii evidenţiate în perioada de pilotare în teren.

Æ Revizuirea metodologiei de lucru şi a instrumentelor de cercetare, se referă la activitate de reanalizare a chestionarului şi a îndrumărilor către operatori. Foarte posibil este să implice şi unele decizii de natură organizatorică, de exemplu extinderea perioadei de culegere a datelor

Capitolul 2

49

din teren ca urmare a observaţiilor legate de durata medie a unui interviu în timpul pilotului, schimbarea metodei de colectare a datelor ca urmare a observaţiilor legate de fezabilitatea sau, dimpotrivă imposibilitatea completării chestionarului de către respondenţi, creşterea nu-mărul de operatori, etc. Finalitatea o reprezintă metodele şi instrumentele de lucru revizuite.

2. Prelucrarea datelor culese din teren

Este indicat ca prelucrarea şi procesarea datelor să fi automatizată în cea mai mare măsură din raţi-uni de eficienţă şi uniformitate.

Æ Stabilirea listei de indicatori pentru ilustrare statistică a conceptelor investigate Indicatorii descriu ce observăm în realitate atunci când investigăm un fenomen. Ei descriu rezultate-le manifestării acelui fenomen într-un model măsurabil operaţional şi facilitează, în ultimă instanţă, decidenţilor să monitorizeze progresul în direcţia obţinerii succesului şi atingerii obiectivului planifi-cat (de ex. reducerea barierelor administrative şi îmbunătăţirea climatului în care se fac afacerile). Dificultatea rezidă în faptul că în analiza economică se utilizează seturi de indicatori, neexistând un singur indicator care să caracterizeze complet fenomenul investigat.

Prin urmare, din această perspectivă pragmatică indicatorii reprezintă, în esenţă, nişte instru-mente de măsurare şi evaluare. Indicatorii trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici de o manieră cumulativă, şi anume:

Æ să fie clar definiţi şi să fie suficient de specifici pentru ca să nu conducă la interpretări con-tradictorii. Astfel, un indicator corect definit trebuie să urmărească o variabilă de cercetare (de ex. ponderea sau numărul de IMM care au opiniat că…) să vizeze un grup ţintă (de ex. întreprinderi mici cu sau sub 49 de angajaţi) să urmărească fenomenul supus cercetării într-o arie geografică (de ex la nivelul României, al unei regiuni, etc.) şi să se raporteze la o anumită unitate de timp, definită ca moment sau interval de timp (la 31 decembrie 2012);

Æ să fie comparabili pe sectoare de activitate, pe categorii de mărime a întreprinderilor, să per-mită comparaţii pe zone geografice, perioade similare (omogene);

Æ datele să fie obţinute din surse de încredere, la timp şi cu costuri rezonabile;

Æ să existe resurse disponibile şi nivel de pregătire corespunzător la nivelul personalului pentru sistematizarea şi prelucrarea datelor primare de teren.

Indicatorii pot fi clasificaţi foarte diferit. Astfel, indicatori cantitativi şi calitativi, indicatori statici şi de dinamică, indicatori care urmăresc fenomenul la nivel de ansamblu şi care permit urmărirea în struc-tură, indicatori absoluţi şi indicatori relativi.

Acolo unde există arhivarea informaţiilor, valoarea indicatorilor poate fi comparată cu cele din perioa-de anterioare, precum şi compararea cu referinţe (benchmarks).

Exemple:

Æ indicatori cantitativi:

¾ Numărul total de întreprinderi active existent în România la 31 decembrie 2012

¾ Număr de licenţe reînnoite dintre cele obţinute în ultimii doi ani

¾ Durata procesului de obţinere a licenţelor pe tipuri de licenţe

Æ indicatori calitativi:

¾ Densitatea IMM la 1000 de locuitori la 31 decembrie 2012

¾ Gradul de concentrare/dispersare a IMM pe regiuni de dezvoltare la 31 decembrie 2012


50

¾ Distribuţia opiniilor cu privire la calitatea diferitelor servicii (conform cu scala)

Æ indicatori de structură:

¾ Structura populaţiei totale de întreprinderi la 31 decembrie 2012 pe categorii de mărime (micro, mici, medii, mari)

¾ Structura populaţiei totale de întreprinderi pe sectoare principale de activitate economică la 31 decembrie 2012

¾ Distribuţia opiniilor din mediului de afaceri cu privire la dificultatea principalelor obstacole la momentul critic de referinţă al efectuării sondajului

¾ Ponderea firmelor care au făcut obiectul unor controale şi inspecţii în anul 2012, etc.

Æ indicatori statici:

¾ Numărul de IMM în România la 31 decembrie 2012

Æ indicatori de dinamică:

¾ Indicele de creştere anuală a numărului total de IMM

¾ Sporul de creştere a numărului de IMM la 31 decembrie 2012 în raport cu aceeaşi dată a anului anterior

Æ indicatori absoluţi:

¾ Numărul de IMM la 31 decembrie 2012

¾ Durata (medie, minim, maxim - în zile) întregului proces de obţinere a rezultatului privind ÎNMATRICULAREA din ziua în care a început pregătirea documentelor şi până în mo-mentul obţinerii certificatului

Æ indicatori relativi:

¾ Ponderea IMM la 31 decembrie 2012 în populaţia totală de întreprinderi din România la acea dată

¾ Gradul de ocupare a timpului de lucru al managementului cu rezolvarea obligaţiilor/cerin-ţelor legale şi administrative impuse prin reglementări de către Guvern

Â Elaborarea Planului de analiză a informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor de sondaj va con-tribui la urmărirea atingerii obiectivelor care au fost urmărite prin cercetare. În elaborarea Planului de analiză se urmăresc două nivele, respectiv pe:

Æ Orizontală - prin stabilirea acelor indicatori relevanţi în contextul şi specificul cercetării pentru a prelucra datele centralizate ale sondajului urmărind fiecare dintre întrebările din chestionar. În cazul acestora, chiar dacă prelucrarea este singulară interpretarea economică va ține cont de coroborarea dintre diferitele forme de manifestare sau, domenii investigate.

Æ Verticală - urmărind dezagregarea fenomenelor studiate, cel puţin pe criteriile care au stat la baza eşantionării astfel încât în interpretarea rezultatelor indicatorilor să se urmărească omogenitatea sau eterogenitatea, concentrarea sau dimpotrivă dispersia valorilor medii ale respectivilor indicatori pe fiecare dintre straturile descrise de eşantion. Dezagregarea indi-catorilor poate fi realizată și pe baza caracteristicilor urmărite prin calupul de întrebări de identificare a respondenţilor din cuprinsul Chestionarului. Dezagregarea pe verticală trebuie făcută de o manieră optimă astfel încât să rămână relevantă prin prisma obiectivelor. Un grad de descompunere foarte mare poate să conducă la o analiză de profunzime, dar să ridice dificultăţi în coroborarea şi integrarea constatărilor în efortul de a extrage concluzii.

Capitolul 2

51

Æ Transversal/diagonală - urmărind legăturile care se pot instala între diferitele forme de ma-nifestare ale fenomenelor investigate. La modul practic acest lucru se face prin așa-zisa „în-crucişare a întrebărilor” pentru o analiză conjugată, coordonată a rezultatelor obţinute prin prelucrarea rezultatelor la întrebări atunci când se constată că fenomenele au legături de cauzalitate, influenţă între ele.

Æ Spre exemplificare, în cazul particular al sondajului iniţial/final se va urmări Planul de analiză pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România din Anexa 5 la acest capitol.

Â Aplicaţia statistică de procesare a datelor

Prelucrarea datelor statistice are ca scop:

Æ centralizarea şi sistematizarea datelor culese în etapa observării statistice;

Æ calculul sistemului de indicatori statistici ce caracterizează numeric fenomenele şi procesele studiate cu ajutorul metodelor statistice complexe;

Æ prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de repartiţii, serii, tabele şi grafice.Dat fiind volumul relativ ridicat de informaţie, procesarea manuală este nu numai consumatoare de timp ci şi generatoare de riscuri ridicate în ceea ce priveşte acurateţea rezultatelor. De aceea, pen-tru prelucrarea statistică a datelor se folosesc programe speciale, cele mai cunoscute fiind SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) şi SAS (Statistical Analysis System). Aplicaţia Microsoft Excel pune de asemenea la dispoziţia utilizatorilor o serie de instrumente statistice pentru prelucra-rea datelor.

Alegerea aplicaţiei statistice trebuie să ţină cont de volumul şi natura datelor care urmează a fi proce-sate, de complexitatea testelor de validare și a formulelor de calcul utilizate, de modalităţile de struc-turare a informaţiilor în vederea prezentării rezultatelor dar şi de costul licenţelor de operare.

Comparaţie între Microsoft Excel, SPSS, SAS

Excel SPSS SASNumăr maxim de rânduri Approx. 1.048 mil Approx. 2.15 mld Approx. 2.15 mld

Număr maxim de coloane 16.383 32.767 32.767

Preţ Ieftin Scump Foarte scumpLicenţă Pe viaţă Pe viaţă Re-înnoire anuală

Utilizare Uşor de învăţat şi utilizat

Uşor de învăţat şi utilizat

Greu de învăţat şi utilizat

Utilizator tipic Nu necesită cunoştin-ţe de programare

Nu necesită cunoştinţe de programare Programator

Analiză statistică Limitată Avansată AvansatăPosibilitate de programare Puternică (VBA) Rezonabilă Foarte puternică

Manual şi suport pen-tru utilizare Rezonabil Excelent Bun

Popularitate Cel mai utilizat Popular în cercetarea de marketing

Popular în modelarea afacerilor


52

Pentru procesarea datelor rezultate în urma derulării sondajului iniţial au fost utilizate aplicaţiile SPSS (constituirea bazei de date principale, efectuarea controalelor de consistenţă şi validitate, pregătirea tabelelor de analiză, calculul valorilor absolute şi relative pentru fiecare indicator stabilit) şi Excel (ela-borare reprezentări grafice şi tabele de prezentare).

În etapa premergătoare introducerii răspunsurilor din chestionare în baza de date se efectuează o serie de verificări preliminare:

Æ Controlul statistic de volum urmăreşte completarea integrală a tuturor formularelor;

Æ Controlul aritmetic (cantitativ) presupune efectuarea unor operaţii aritmetice prin care se veri-fică selectiv indicatorii numerici din formulare (totalurile, diferenţele);

Æ Controlul logic (calitativ) constă în compararea răspunsurilor primite la două sau mai multe întrebări între care există relaţii de interdependenţă, deci o legătură logică.

Procesarea datelor culese prin intermediul chestionarelor presupune:

Æ definirea variabilelor bazei de date;

Æ codificarea răspunsurilor;

Æ introducerea, verificarea şi corectarea datelor;

Æ prelucrarea datelor prin metodele statisticii descriptive (frecvenţe, dependenţe, indicatori sta-tistici, corelaţii, regresii, etc.);

Æ reprezentarea rezultatelor în formă de tabele şi diagrame;

Æ analiza datelor şi a rezultatelor.

Â Pregătirea tabelelor conform planului de analizăTabelul statistic reprezintă cea mai adecvată formă de sistematizare şi prezentare a unui ansamblu de relaţii cantitative despre fenomenele studiate.

Elementele tabelului statistic:

Æ Titlul general se trece în partea de sus a tabelului, trebuie să fie scurt, clar, concis, să atragă atenţia asupra relaţiilor ce trebuie analizate în legătură cu colectivitatea statistică şi să preci-zeze caracteristicile de timp şi de spaţiu la care se refera datele;

Æ Titlurile interioare se înscriu în capetele coloanelor sau ale liniilor şi se referă la caracteristi-cile studiate;

Æ Reţeaua tabelului este un ansamblu de linii paralele orizontale şi verticale, care generează rubricile în care se înscriu ordonat valorile numerice ale indicatorilor statistici.

Reguli pentru întocmirea tabelelor:

Æ Un tabel se numeşte “tabel statistic”, atunci când toate rubricile generate de reţeaua tabelului sunt completate cu indicatori statistici. Dacă pentru o grupă nu a existat fenomenul, în rubrica corespunzătoare se trece semnul “-“, iar dacă se ştie că fenomenul a existat, dar lipsesc da-tele se trece semnul “...”;

Æ Tabelele trebuie numerotate pentru a fi mai uşor de identificat în text;

Æ Este obligatorie precizarea unităţilor de măsură în care se exprimă indicatorii statistici;

Æ Pentru a localiza cu uşurinţă datele din tabel este necesară numerotarea liniilor şi a coloanelor;

Æ Tabelele statistice trebuie să fie uşor de interpretat, de aceea ele trebuie să cuprindă numai informaţii strict necesare caracterizării statistice a fenomenelor studiate.

Capitolul 2

53

Notele explicative trebuie să prezinte corect sursa de informaţie sau să atragă atenţia asupra modului de culegere sau prelucrare a datelor.

Â Reprezentări grafice sau alte tipuri de ilustraţiiOricât de bine ar fi gândite tabelele statistice, utilizarea lor repetată într-o aceeaşi secţiune a lucrării este obositoare şi determină o receptare dificilă a mesajului informativ, uneori suprapunerea, ames-tecarea nedorită sau asocierea defectuoasă a datelor din diferite tabele. Într-un asemenea context, există voci care afirmă că prin utilizarea graficelor se pot imprima în memorie în cinci minute informaţii al căror studiu prin tabele ar fi necesitat zile întregi. Ele facilitează înţelegerea şi memorizarea, invi-tând la elaborarea intuitivă a ipotezelor cu privire la legităţile specifice obiectului cercetării, cu privire la conexiunile posibile cu alte fenomene şi procese, etc.

În statistica social economică graficele au următoarele scopuri: interpretarea vizuală a raportului de mărime dintre doi sau mai mulţi indicatori statistici; interpretarea structurii şi mutaţiilor de structură, privite în dinamică sau pe plan teritorial; interpretarea densităţii de repartiţie a frecvenţelor fenome-nelor înregistrate într-o cercetare statistică concretă; interpretarea formelor de realizare a interdepen-denţelor dintre două sau mai multe variabile statistice; interpretare tendinţelor de dezvoltare a feno-menelor studiate în dinamică pentru etapa dată; popularizarea datelor statistice cu privire la gradul de dezvoltare a fenomenelor considerate în dinamică sau pe plan teritorial.

Graficul este o imagine spaţială, cu caracter convenţional, care prin diferite mijloace plastice de re-prezentate reliefează ceea ce este caracteristic, esenţial pentru obiectul cercetării. Tocmai datorită acestui avantaj se afirmă că un grafic simplu valorează mai mult decât o expunere lungă. El constituie totodată o manieră simplificată de descriere a realităţii, transpunând aspectele sale măsurabile în mărimi şi figuri geometrice variate, acestea imprimându-se în memorie mult mai uşor decât mulţimea datelor înscrise în tabele. De aceea graficele sunt utilizate în analizele economico-statistice ca un important auxiliar în prezentarea rezultatelor cercetării.

În Excel, la dispoziţia utilizatorului sunt puse tipuri standard pentru aproape orice fel de diagramă s-ar dori. Se poate alege dintre tipurile obişnuite de diagramă: coloană, linie, bară, radială şi stoc sau se generează diagrame care săfie bazate pe stiluri mai puţin obişnuite, ca bule sau nori de puncte. De asemenea, se pot utiliza conuri, cilindri şi piramide pentru a face ca diagramele să se remarce. Fiecare tip de diagramă are două sau mai multe subtipuri, care pot fi modificate pentru a li se particu-lariza caracteristicile standard. Cele mai utilizate sunt însă diagramele sub formă de bară şi diagra-mele circulare.

Pentru a satisface cu exactitate cerinţele utilizatorului Excel oferă şi tipuri particularizate de diagramă. Se poate porni de la tipurile particularizate încorporate sau furnizate de utilizator, ele acoperind un domeniu mai larg decât tipurile standard. De exemplu, datele se reprezintă în diagrame de forma unor conuri tridimensionale sau se reprezintă numerele cu bare mobile, structuri radiale în expansiune sau diagrame cu aspect deosebit.

În cele ce urmează vor fi trecute în revistă cele mai utilizate tipuri de grafice oferite de Excel, descri-ind variantele şi unele chestiuni specifice fiecăruia. Pentru fiecare din tipurile enumerate se pot alege efecte tridimensionale. Chiar dacă Expertul diagramă sugerează un anumit tip în funcţie de date, acest lucru nu înseamnă că este şi cel mai potrivit mod de reprezentare a datelor.


54

Â Tipul coloană evidenţiază modificările de date într-o perioadă de timp sau este indicat pentru a face comparaţii între diferite elemente.

Â Categoriile sunt organizate orizontal iar valorile vertical, fiecare valoare fiind reprezentată printr-o coloană sau segment de coloană perpendicu-lar pe axa X. Acest tip de diagrame este bun pentru prezentarea cantită-ţilor şi variaţiilor în timp.

Â Pentru a evidenţia raportul fiecărei părţi cu întregul se pot folosi vari-antele stratificate (Coloană stratificată), în valori absolute (histogramă) sau procentuale.

Â Se pot compara coloane faţă de cele două axe (Coloană 3-D).

Â Tipul de grafic bară evidenţiază diferenţele dintre valorile reprezentate, considerate individual. Se foloseşte în general pentru a ilustra eveni-mente în timp. Categoriile sunt organizate vertical, înlesnind şi evidenţi-ind astfel compararea valorilor. Acest tip de grafic este asemănător celui coloană, dar este „răsturnat”, astfel încât axa X să fie cea verticală.

Â Conţine şi subtipurile pentru compararea elementelor cu întregul, în va-lori absolute sau procentual, precum şi variante ale celor trei (cu efect 3-D).

Â Acest tip de grafic foloseşte liniile pentru a arăta variaţiile datelor în timp sau legătura dintre două valori numerice în mod continuu. În general axa X (a categoriilor) este aliniată orizontal şi axa Y (a valorilor) este aliniată vertical. Poate avea şi două axe Y.

Â Asemănător tipurilor precedente conţine subtipurile de reprezentare comparativă a unui element cu întregul, în valori absolute sau procentual.

Â Este disponibil în variantele cu marcarea valorilor sau nu, precum şi o variantă de vizualizare cu efect 3-D.

Â Acest tip de grafic afişează o serie de date sub forma unui cerc (disc). Arată întotdeauna o serie de date şi este util pentru a evidenţia contri-buţia relativă a fiecărui element faţă de întreg (sunt foarte utile pentru sectoarele de piaţă). O tehnică utilă pentru a evidenţia sectoarele de cerc este distanţarea (Structură radială extrudată).

Â Este disponibil şi în variante cu efect vizual 3-D.

Â Variantele cuplate – grafic radial cu un alt grafic radial (Structură radi-ală din structură radială) sau grafic radial cu unul cu coloane (Bară de structură radială) sunt utile pentru a evidenţia separat distribuţia internă a datelor mai mici.

Â Un grafic suprafaţă plană evidenţiază schimbarea de volum de la o pe-rioadă la alta. Este asemănător tipului linie, dar suprafaţa de sub linie este plină.

Â Dispune şi de variante stratificate (Suprafaţă stratificată) în mărimi abso-lute sau procentuale, pentru a evidenţia aportul fiecărei valori la întreg.

Â De asemenea, se poate opta pentru efect vizual 3-D.

Capitolul 2

55

Â Este asemănător tipului circular, dar poate conţine mai multe serii de date. Fiecare inel al graficului reprezintă o serie de date.

Â Are şi varianta extrudată– cu valorile detaşate faţă de centrul graficului.

Â Într-un grafic radar, fiecare categorie are propria axă de valori ce porneş-te din origine. Liniile conectează toate valorile din aceeaşi serie de date (ca la tipul inelar). Evidenţiază schimburile valorilor pornind din centrul graficului, fiind utile în analiza comparativă.

Â Asemenea tipului linie, punctele de date pot sau nu să fie evidenţiate prin marcatori. Mai există şi varianta Radar plin de genul (cu umplerea zonei din interiorul unei linii circulare).

Â Diagramele radar vă ajută să stabiliţi elemente de comparaţie pentru piaţă, în scopul luării unor decizii rapide sau reorientarea eforturilor şi a strategiei de afaceri a auditoriului.

Â Sunt tipuri asemănătoare graficelor de tip bară şi coloană de tip 3-D, cu singura deosebire că marcatorii de date de tip con, cilindru sau piramidă sunt mai deosebiţi ca aspect.

Â Pentru a evidenţia diferenţa între cea mai mare valoare şi celelalte mai mici se poate opta pentru afişarea sub formă de trunchi a marcatorilor ce reprezintă valori mai mici (pentru varianta con sau piramidă).

3. Elementele unui grafic

O diagramă oferă o imagine desenată a datelor, în care axa Y (de obicei verticală) prezintă chiar can-titatea de informaţii din diagramă, iar axa X (de obicei orizontală) prezintă categoriile. De exemplu, trimestrele unui an pot fi categorii pentru o companie sau un departament al unei companii (într-o hartă tridimensională axa verticală Y este referită de Excel cu termenul axa Z). În cazul mai multor categorii, diagrama este de obicei însoţită de o legendă. Aceasta oferă elemente de referinţă pentru cei care observă informaţia din diagramă, ilustrând cu text şi un mic eşantion de model sau culoare ce reprezintă fiecare dintre acestea în diagramă. În funcţie de tipul ales şi de opţiunile suplimentare care pot fi ulterior fixate, acestea variază ca aspect, pot să nu existe pentru tipul respectiv sau pur şi simplu să nu fie afişate.

Figura următoare prezintă elementele standard ale unei diagrame Excel. Toate elementele pot fi adăugate, şterse sau modificate după dorinţă.


56

Seria de valori este un grup de valori care vor fi folosite pentru reprezentarea după o axă. O serie de valori poate fi luată din rândurile sau coloanele unei foi de calcul. În unele diagrame se pot face comparaţii între mai multe serii de valori. În funcţie de tipul diagramei pot fi reprezentate una sau mai multe serii de date iar pentru reprezentarea valorilor dintr-o serie se pot folosi dreptunghiuri, arce de cerc, puncte, etc.

Axele x şi y sunt luate ca puncte de referinţă pentru reprezentarea diagramei sau a graficului. Ele co-respund axelor de coordonate pentru abscisă Ox şi respectiv Oy. Dacă diagrama este tridimensională va exista şi axa z. Axele sunt formatate conform valorilor din serii dar dvs. puteţi stabili şi alte valori pentru minimul şi maximul de pe axe şi intervalul dintre marcaje. În general, pe axa Ox se reprezintă categoriile de date iar pe axa Oy valorile datelor. Excepţie fac diagramele de tip circular care nu au axe, cele de tip bare care inversează axele şi de tip puncte care folosesc ambele axe pentru repre-zentarea valorilor.

Etichetele axelor sunt nume care se ataşează axelor. Ele se folosesc pentru a identifica seriile de valori ce se reprezintă pe o axă.

Marcajele de pe axă sunt linii mici care intersectează axa ca diviziunile unei rigle şi care sunt folosite pentru a pune în evidenţă modul de împărţire a axei.

Etichetele de marcaje de pe axă sunt nume sau valori ataşate marcajelor de pe axă pentru a arăta corespondenţa dintre reprezentare şi datele din seriile de date corespunzătoare axei. Ele descriu va-lorile, categoriile sau seriile din grafic. Etichetele indicatorilor de marcare provin de la celulele de pe foaia de lucru utilizate pentru a crea graficul.

Marcajele de date sunt reprezentările în diagramă ale datelor din seria de date (puncte, linii, drept-unghiuri etc.). Marcatorilor de date li se pot ataşa etichete, în ideea de a ajuta pe cel ce vede graficul să interpreteze mai uşor datele reprezentate.

Etichetele datei sunt valori ce se ataşează elementelor cu care este construită diagrama (bare, felii, puncte) pentru a şti exact ce valoare reprezintă. În funcţie de tipul graficului, etichetele de date pot arăta valori, nume de serii de date sau categorii, procentaje sau o combinaţie a acestora.

Legenda este plasată în afara zonei graficului şi este folosită pentru identificarea părţilor diagramei, explicând ce reprezintă marcajele de date. Ea arată corespondenţa dintre culoarea sau modelul de umplere şi numele datei, ajutându-l pe cel care citeşte diagrama să identifice informaţia.

Capitolul 2

57

Titlul este un text descriptiv afişat, de obicei, în partea superioară a diagramei şi reprezintă numele care se dă diagramei. El poate fi formatat şi încadrat în chenar.

Caroiajul (liniile de grilă) este o reţea de linii trasate pe verticală şi/sau orizontală care împarte su-prafaţa de reprezentare a graficului în mai multe zone pentru a-l ajuta pe cel care citeşte diagrama să identifice mai uşor plaja de valori în care se încadrează o reprezentare (bară, coloană) din diagramă. Se poate opta pentru folosirea liniilor, corespunzătoare diviziunilor principale ale unei axe sau divizi-unilor secundare (puncte dintre diviziunile principale – subdiviziuni).

Linia de tendinţe este o reprezentare grafică a tendinţei de evoluţie a datelor. Ea este o linie desena-tă peste obiectele folosite ca reprezentări în grafic, ce calculează după un algoritm ales de utilizator fluctuaţia datelor. Nu poate fi folosită la diagramele tridimensionale şi nici în diagramele de tip circular.

Zona diagramei este zona din cadru care cuprinde întreaga diagramă, inclusiv obiectele ce comple-tează reprezentarea datelor: legenda şi titlul. Poate fi selectată pentru a fi formatată şi redimensionată.

Zona graficului este zona de diagramă în care sunt reprezentate seriile de date, mărginită de axe şi cuprinde marcajele datelor, caroiajul, etichetele datelor, etc. Poate fi selectată pentru a fi formatată şi redimensionată.

Tabelul de date reprezintă un tabel ataşat graficului care conţine datele numerice utilizate pentru a crea graficul. Fiecare rând din tabelul de date reprezintă o serie de date. Tabelul de date este ataşat de obicei axei categorie şi înlocuieşte etichetele indicatorilor de marcare de pe axa categorie.

4. Analiza şi interpretarea datelor

Analiză a datelor reprezintă modul cum se interpretează din punct de vedere statistic, economic, so-cial etc. datele procesate pentru a oferi un tablou de informaţii elocvent asupra subiectelor şi fenome-nelor investigate. Analiza economică poate să-şi propună să observe variaţiile faţă de ţintele iniţiale propuse ale indicatorilor sau faţă de anumite repere (benchmarks) sau faţă de o perioadă anterioară sau de bază luată ca referinţă.

Totodată, este foarte indicat ca prelucrarea şi procesarea datelor să fie automatizată în cea mai mare măsură din raţiuni de eficienţă şi uniformitate. O parte esenţială a analizei este identificarea relaţiei cauză/efect dintre indicatori. Această relaţie va explica amplitudinea variaţiilor şi va ajuta la formula-rea de recomandări pentru viitor.

Analiza va urmări acoperirea cuprinsului cadru al Raportului de cercetare.

Analiza prin interpretarea valorilor indicatorilor rezultaţi prin prelucrarea statistică se completează cu studii de caz reieşite din bune practici (la nivel regional, naţional sau internaţional).

Toate aceste etape se urmăresc și pentru sondajul final (de progres).


58

Capitolul 2

59

Anexe

Anexa 1: Sumar al etapelor principale în organizarea cercetării sociologice

1. Etapa de pregătire a sondajului

Æ Stabilirea obiectivelor cercetării (exploratoriu/descriptiv/explicativ/orientat către decizie-public policy research, etc.)

Æ Enunţarea temei/temelor care stau la baza cercetării

Æ Documentarea prealabilă

¾ Surse statistice oficiale

¾ Surse administrative

¾ Alte cercetări similare

¾ etc.

Æ Stabilirea tipului de cercetare (sondaj, anchetă de opinie, focus grup, panel, etc.)

Æ Durata şi intervalul de timp alocat cercetării

Æ Stabilirea tipului de eşantion

Æ Proiectarea eşantionului reprezentativ

¾ Analiza universului de firme investigat din surse de date oficiale

¾ Determinarea dimensiunii eşantionului

¾ Stabilirea criteriilor de reprezentativitate (categoria de mărime, domeniul de activitate, regiunea geografică, etc.)

¾ Stratificarea eşantionului

Æ Identificarea şi stabilirea unităţii de observare (respondent ţintă)

Æ Pregătirea instrumentelor de cercetare (chestionar)

¾ Stabilirea ipotezelor de lucru şi definirea conceptelor

¾ Introducerea/enunţarea temei

¾ Stabilirea caracteristicilor fenomenelor investigate şi a variabilelor

¾ Formularea întrebărilor (deschise/semi-închise/închise/cu o singură variantă de răs-puns/multiple variante de răspuns)

¾ Formularea setului de întrebări de identificare respondent ţintă

Æ Stabilirea schemei logice a fluxului de întrebări din chestionar

Æ Stabilirea metodei de colectare şi, respectiv de administrare a chestionarului

¾ Interviu telefonic (metoda CATI)

¾ Auto-completare de către respondent prin internet

¾ Auto-completare asistată de operator

¾ Interviuri faţă în faţă luate de operatori

¾ Mix al celor de mai sus


60

Æ Stabilirea echipei de lucru, împărţirea responsabilităţilor

¾ Selectarea intervievatorilor

¾ Elaborarea instrucţiunilor de aplicare a chestionarului

¾ Elaborarea instrucţiunilor de completare a bazei de date

¾ Instruirea prealabilă a intervievatorilor

Æ Extragerea din bazele de date a listei de bază (de respondenţi vizaţi)

Æ Extragerea din bazele de date a listei de rezervă (de substituenţi în caz de non-răspuns)

Æ Verificarea contactelor firmelor respondente din lista de bază şi cea de rezervă

Æ Efectuarea testării de acceptabilitate (pilotare chestionar)

Æ Întocmirea raportului de testare

Æ Revizia metodologiei de lucru şi a instrumentelor de cercetare

Æ Stabilirea metodelor şi instrumentelor de lucru revizuite

2. Desfăşurarea sondajului sociologic

Æ Aplicarea chestionarului conform metodei de colectare stabilite

Æ Utilizarea tehnologiei informaţiei în culegerea de date (aplicaţia electronică a chestionarului pe site, laptop-uri, ipad-uri, alte terminale, etc.).

Æ Culegerea/completarea chestionarelor

Æ Verificarea chestionarelor completate

Æ Încărcarea datelor din chestionar în baza de date de sondaj

Æ Realizarea controlului de calitate

¾ Verificarea structurii eşantionului obţinut vs. eşantion proiectat

¾ Verificarea încadrării în marja de eroare calculată

Æ Efectuarea corecţiilor necesare

Æ Întocmirea raportului de activitate teren

Æ Concluzii şi Lecţii învăţate


Æ Stabilirea listei de indicatori pentru ilustrarea statistică a conceptelor investigate

Æ Elaborarea planului de analiză

Æ Aplicaţia statistică de procesare a datelor

Æ Pregătirea tabelelor conform planului de analiză

Æ Întocmirea reprezentărilor grafice sau a altor tipuri de ilustraţii

Capitolul 2

61


Æ Index de indicatori

Æ Stabilirea cuprinsului cadru al raportului de cercetare

Æ Analiza economică (translatarea datelor din tabele şi grafice în informaţii şi interpretarea lor)

Æ Redactarea primei versiuni a raportului de cercetare

Æ Discutarea raportului în formatul “draft” (versiune de lucru)

Æ Revizuirea şi efectuarea corecţiilor necesare

Æ Concluzii şi recomandări

Æ Pregătirea sumarului executiv al raportului

Æ Revizuirea raportului de cercetare

Æ Lansarea publică

Æ Distribuirea raportului de cercetare (sub forma de broşură, CD sau web page)

Æ Mulţumiri şi asigurare feedback către respondenţi

Æ Monitorizarea ecoului în mass-media scrisă şi audio-vizuală


62

Capitolul 2

63

Anexa 2: Chestionar sondaj iniţial (exemplu)

Proiect „Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare” - Cod SMIS: 37634, proiect implementat de Ministerul Economiei – DÎMMMAT, DPMA şi cofinanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

CHESTIONAR

BARIERE ADMINISTRATIVE CU CARE SE CONFRUNTĂ

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMÂNIA

Numele operatorului

Cod operator

Data interviului

Ora începerii interviului

Ora terminării interviului


64

INTRODUCERE

Bună ziua, numele meu este …................……. şi sunt de la ..........................................., orga-nizaţie independentă de cercetare a pieţei. Am fost angajaţi să realizăm un studiu în rândul agenţilor economici privaţi. Este vorba de un studiu realizat de către institutul nostru la solicitarea Ministerului Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Direcţia Politici pentru Mediul de Afaceri, sub coordonarea Consorţiului de firme Deloitte&Archidata Italia folo-sind instrumentele şi metodologia utilizate de Banca Mondială la scară globală în realizarea de studii similare în ţările din Centrul şi Sud-Estul Europei, precum şi în alte ţări. În România, ultimul studiu de acest fel a fost realizat în anul 2006.

Scopul acestui studiu este de a permite o mai bună înţelegere a obstacolelor pe care le cre-ează reglementările şi procedurile administrative în vigoare asupra unor societăţi private cum este şi a dv. Rezultatele obţinute vor ajuta instituţiile publice şi organele administrative să îmbunătăţească mediul de afaceri românesc în ceea ce priveşte procedurile administrative. Vă asigurăm că informa-ţiile obţinute în cadrul acestui interviu vor fi strict anonime şi confidenţiale, iar rezultatele vor fi prezentate numai în formă tabelară pentru a nu exista posibilitatea de a identifica persoane-le participante la studiu sau răspunsurile acestora. Nici numele dv., nici cel al firmei dv. nu vor apărea pe nici unul dintre documentele elaborate ca urmare a acestei cercetări. Vă mulţumim pentru amabilitatea dv. de a ne acorda acest interviu!

Vom discuta despre compania dv. referindu-ne la toate locaţiile (sediul central, alte sedii, puncte de lucru) pe care le are firma dv.

Vă rog să-mi răspundeţi mai întâi la câteva întrebări generale despre firmă, având ca punct de pornire înregistrarea firmei sub actualul ei nume.

Q1. Puteţi să-mi spuneţi vă rog în ce an a fost înfiinţată firma şi a început să funcţioneze în Romania sub actualul ei nume, indiferent care era structura capitalului social (sau forma de proprietate)? (detalii în instrucţiuni – Q1)

Q2. Care este forma juridică sub care este înregistrată în prezent firma dv.? Æ Încercuiţi un singur cod.

Societate pe acţiuni (SA) 1

Societate cu răspundere limitată (SRL) 2

Parteneriat (societate nume colectiv, comandită simplă, comandită pe acţiuni) 3

Cooperativă 4

Alta (Specificaţi) _____________________________ 5

Capitolul 2

65

Q3. Vă rog să-mi spuneţi care este în prezent structura capitalului social al firmei? (detalii în in-strucţiuni – Q3)

Æ Suma procentelor trebuie să fie 100%

a. Capital privat românesc ______ %b. Capital privat străin ______ %c. Capital de stat ______ %d. Altă formă şi anume _________________________ ______ %e. Nu ştiu (nu citiţi varianta) 9

Q4. Firma a fost vreodată în proprietatea statului (statul avea capital majoritar - peste 50%)?

Da 1 Continuaţi cu Q.5Nu 2

Treceţi la Q.6Nu ştiu 9

Q5. În ce an a fost privatizată (în ce an a devenit capitalul privat majoritar – minim 51%) (detalii în instrucţiuni – Q5)

Q6. Care este domeniul principal de activitate al firmei? (detalii în instrucţiuni – Q6) Æ Dacă firma are mai multe domenii de activitate notaţi domeniul principal cu care a fost înscrisă ultima dată în Registrul Comerţului.

Æ Încercuiţi un singur cod.

Producţie 1

Comerţ 2

Servicii 3

Construcţii 4

Alta (Specificaţi) ____________________________ 5

Nu ştiu (nu citiţi varianta) 9

Q7. Puteţi să-mi spuneţi ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele dome-nii? (detalii în instrucţiuni – Q7)


Producţie ______ %

Servicii ______ %

Comerţ ______ %

Construcţii ______ %

Alta (Specificaţi) ___________________________ ______ %

(Total 100%)


66

Q8. Câţi angajaţi cu normă întreagă are firma? (detalii în instrucţiuni – Q8-9)

Q9. Şi care este numărul total de salariaţi ai firmei (incluzând angajaţii cu normă întreagă, cu jumătate de normă, colaboratorii, sezonierii etc.)?

Număr

Q8. Angajaţi cu normă întreagă

Q9. Număr total de salariaţi

Q10. Puteţi să-mi spuneţi aproximativ care este structura pe sexe a angajaţilor cu normă întreagă?

Q11. Şi acum puteţi să-mi spuneţi aproximativ care este structura pe sexe a tuturor salariaţilor pe care îi are firma (incluzând angajaţii cu normă întreagă, cu jumătate de normă, colaboratorii, sezonierii etc.)?

Q10. Cu normă întreagă

Q11. Număr total

a. Bărbaţi _____ % _____ %

b. Femei _____ % _____ %

(Total 100%) (Total 100%)

Q12. Vă rog să-mi spuneţi aproximativ care este structura salariaţilor cu normă întreagă ai firmei în funcţie de educaţie


a. Şcoală elementară neterminată / fără şcoală %

b. Şcoală elementară (8 clase) %

c. Liceu (10-12 clase) %

d. Facultate / colegiu / postliceală %

e. Studii post-universitare %

(Total 100%)

Q13. – Q14. Unde se află sediul central al firmei şi sediul principalei unităţi de producţie – în capita-lă sau în altă localitate? (detalii în instrucţiuni – Q13)

Æ Încercuiţi un singur cod pe fiecare rând

Capitală Altă localitate

Q14. Sediul central 1 2

Principala unitate de producţie 1 2

Capitolul 2

67

OB

STA

CO

LE ÎN

AC

TIVI

TATE

A FI

RM

EIA

răta

ţi P

lanş

a 1

Q15

. V

ă vo

i citi

în c

ontin

uare

câţ

iva

FAC

TOR

I car

e ar

put

ea îm

pied

ica

buna

des

făşu

rare

a a

ctiv

ităţii

une

i firm

ei. V

ă ro

g să

-mi s

pune

ţi ca

re d

intre

ac

eştia

sun

t obs

taco

le ş

i pen

tru a

ctiv

itate

a fir

mei

dv.

Æ

Ate

nţie

ope

rato

r! C

itiţi

prim

ul fa

ctor

. Dac

ă pe

rsoa

na îl

men

ţione

ază

ca fi

ind

un o

bsta

col î

ncer

cuiţi

cod

ul 1

în c

oloa

na Q

15 ş

i co

ntin

uaţi

cu în

treba

rea

urm

ătoa

re d

espr

e câ

t de

mar

e es

te o

bsta

colu

l res

pect

iv (Q

16).

Dac

ă nu

-l co

nsid

eră

obst

acol

, înc

ercu

iţi c

odul

2 la

Q15

şi

trece

ţi la

urm

ător

ul fa

ctor

.

ÆN

u ci

tiţi v

aria

ntel

e „N

u şt

iu” ş

i „N

u e

cazu

l”. (d

etal

ii în

inst

rucţ

iuni

– Q

15)

Q16

. C

ât d

e m

are

este

ace

st o

bsta

col

pent

ru fi

rma

dv.?

Aţi

spun

e că

est

e m

ic, m

oder

at, m

are

sau

foar

te m

are?

Æ

Înai

nte

de a

citi

fact

orul

6 ş

i fac

toru

l 10

ream

intiţ

i res

pond

entu

lui c

ă tre

buie

să

eval

ueze

fact

orii

num

ai în

func

ţie d

e ex

perie

nţa

pe c

are

a av

ut-o

firm

a cu

ace

ştia

.

Q15

. Est

e un

obs

taco

l

(Înce

rcui

ţi un

sin

gur c

od)

Q16

. Măr

imea

obs

taco

lulu

i

DA

NU

Nu

e ca

zul

Nu

ştiu

M

icM

oder

atM

are

Foar

te

mar

e1.

Te

leco

mun

icaţ

ii1

28

91

23

42.

E

lect

ricita

te1

28

91

23

43.

Tr

ansp

ortu

ri1

28

91

23

44.

N

ivel

ul im

pozi

telo

r şi t

axel

or1

28

91

23

45.

E

duca

ţia ş

i pre

gătir

ea p

rofe

sion

ală

a an

gaja

ţilor

1

28

91

23

46.

A

cces

ul la

cre

dite

ban

care

12

89

12

34

7.

Acc

esul

la c

ontra

cte

de a

chiz

iţii p

ublic

e 1

28

91

23

48.

A

cces

ul IM

M la

sub

-con

tract

e de

ach

iziţi

i pub

lice

12

89

12

34

9.

Cos

turil

e su

plim

enta

re a

le fi

nanţ

ărilo

r (ex

. niv

elul

dob

ânzi

lor)

12

89

12

34

10. S

chim

băril

e fre

cven

te ş

i im

prev

izib

ile în

pol

itici

, leg

i şi r

egle

men

-tă

ri de

nat

ură

econ

omic

ă1

28

91

23

4

11. M

acro

-inst

abili

tate

a (d

e ex

. rat

a in

flaţie

i, ra

tele

de

schi

mb

cu a

lte

mon

ede)

12

89

12

34

12. C

orup

ţia la

niv

el a

dmin

istra

tiv1

28

91

23

413

. Inf

racţ

iona

litat

ea, f

urtu

l şi

lipsa

de

ordi

ne1

28

91

23

414

. Pra

ctic

i con

cure

nţia

le in

core

cte

12

89

12

34

15. C

onfli

ctul

de

inte

rese

cu

repr

ezen

tanţ

i ai a

dmin

istra

ţiei

12

89

12

34

16. A

cces

ul la

info

rmaţ

ii de

spre

legi

şi r

egul

amen

te1

28

91

23

417

. Alta

(Spe

cific

aţi)

____

____

____

____

____

____

__1

28

91

23

4


68

Ară

taţi

Pla

nşa

1

Q17

. A

cum

vă

voi c

iti c

âtev

a PR

OC

EDU

RI A

DM

INIS

TRAT

IVE

şI R

EGLE

MEN

TĂR

I car

e ar

put

ea îm

pied

ica

buna

des

făşu

rare

a a

activ

ităţii

une

i fir

mei

. V

ă ro

g să

-mi s

pune

ţi ca

re d

intre

ace

stea

sun

t obs

taco

le ş

i pen

tru

activ

itate

a fir

mei

dv.

Æ

Ate

nţie

ope

rato

r! C

itiţi

prim

a pr

oced

ură.

Dac

ă pe

rsoa

na o

men

ţione

ază

ca fi

ind

un o

bsta

col î

ncer

cuiţi

cod

ul 1

în c

oloa

na Q

17 ş

i co

ntin

uaţi

cu în

treba

rea

urm

ătoa

re d

espr

e câ

t de

mar

e es

te o

bsta

colu

l res

pect

iv (Q

18).

Dac

ă nu

o c

onsi

deră

obs

taco

l, în

cerc

uiţi

codu

l 2 la

Q17

şi

trece

ţi la

urm

ătoa

rea

proc

edur

ă / r

egle

men

tare

.

ÆN

u ci

tiţi v

aria

ntel

e „N

u şt

iu” ş

i „N

u e

cazu

l”.

Q18

. C

ât d

e m

are

este

ace

st o

bsta

col

pent

ru fi

rma

dv.?

Aţi

spun

e că

est

e m

ic, m

oder

at, m

are

sau

foar

te m

are?

Æ

Înai

nte

de a

citi

fact

orul

6 ş

i fac

toru

l 10

ream

intiţ

i res

pond

entu

lui c

ă tre

buie

să

eval

ueze

fact

orii

num

ai în

func

ţie d

e ex

perie

nţa

pe c

are

a av

ut-o

firm

a cu

ace

ştia

.

Q17

. Est

e un

obs

taco

l (În

cerc

uiţi

un s

ingu

r cod

)Q

18. M

ărim

ea o

bsta

colu

lui

DA

NU

Nu

e ca

zul

Nu

ştiu

M

icM

oder

atM

are

Foar

te

mar

e1.

Înm

atric

ular

ea u

nei fi

rme

noi (

între

gul p

roce

s)1

28

91

23

42.

Lic

enţe

le d

e ac

tivita

te

12

89

12

34

3. A

dmin

istra

ţia fi

scal

ă (p

arte

a de

pro

cedu

ri)1

28

91

23

44.

Adm

inis

traţia

vam

ală

(par

tea

de p

roce

duri)

12

89

12

34

5. S

tand

arde

le ş

i cer

tifica

rea

12

89

12

34

6. R

egle

men

tăril

e pr

ivin

d pr

oced

urile

de

achi

ziţii

pu

blic

e 1

28

91

23

4

7. R

egle

men

tăril

e pr

ivin

d fo

rţa d

e m

uncă

12

89

12

34

8. R

egle

men

tăril

e pr

ivin

d m

ediu

l1

28

91

23

49.

Reg

lem

entă

rile

cont

ra

ince

ndiil

or,

de

la

pom

pier

i1

28

91

23

4

10.

Reg

lem

entă

rile

sani

tare

12

89

12

34

11.

Reg

lem

entă

rile

de s

chim

b va

luta

r 1

28

91

23

412

. R

egle

men

tăril

e pr

ivin

d pr

eţur

ile î

ncă

con-

trola

te la

util

ităţi

publ

ice

12

89

12

34

13.

Acc

esul

la p

ămân

t – le

asin

g sa

u cu

mpă

rare

12

89

12

34

14.

Insp

ecţii

le ş

i con

troal

ele

(de

oric

e tip

)1

28

91

23

415

. A

lta

(Spe

cific

aţi)

____

____

____

____

____

____

12

89

12

34

Capitolul 2

69

Arătaţi Planşa 2

Q19 – Q20. În general, cât de mult sau de puţin consideraţi că administraţia locală (reprezentanţii autorităţilor centrale aflaţi în teritoriu) şi centrală vă ajută în activitatea dv. economică ? (detalii în instrucţiuni – Q19-20

Æ Încercuiţi un singur cod pe fiecare rând Æ Nu citiţi variantele „Nu ştiu” şi „Nu e cazul”.

Foarte mult

Destul de mult

Este neutră

Destul de puţin Deloc Nu e

cazul Nu ştiu

Q19. Administraţia locală (ex. primării / reprezentan-ţe locale ale diferitelor ministere)

5 4 3 2 1 8 9

Q20. Administraţia centrală 5 4 3 2 1 8 9

Q21. Într-o săptămână (de 40 de ore de lucru) cam cât la sută din timpul de lucru al întregului management al firmei dv. este cheltuit pentru rezolvarea cerinţelor legislative şi administrative impuse de guvern ? (detalii în instrucţiuni – Q21)

Q22. |__|__|__| % sau 999. NS/NR

Arătaţi Planşa 3

Dacă răspunsul la Q21 este „Nu ştiu” rugaţi respondentul să facă o aproximare şi să aleagă una din următoarele categorii:

Q23. Vă rog să alegeţi una din următoarele variante, care vi se pare cea mai apropiată de situaţia firmei dv.

0 – 5 % 1 26 – 30% 6

6 – 10% 2 31 – 35 % 7

11 – 15% 3 36 – 40% 8

16 – 20 % 4 Peste 40% 9

21 – 25% 5 NS 99


70

ÎNREGISTRAREA FIRMEI

Vom discuta în continuare despre procesul de înregistrare a firmei dv.

Q24 – Q26. Când aţi avut de a face ultima dată cu următoarele proceduri

Anul

Q24. Înregistrarea firmei

Q25. Re-înregistrarea firmei/ preschimbarea certificatului de înmatriculare

Q26. Efectuarea unor modificări în certificatul de înmatriculare

Æ Dacă firma a trecut NUMAI PRIN UNA dintre procedurile de mai sus pe parcursul ultimilor doi ani (începând cu ianuarie 2010) treceţi la Q27.

Dacă firma a trecut pe parcursul ultimilor doi ani (începând cu ianuarie 2010) PRIN DOUă SAU CHIAR PRIN TOATE CELE TREI proceduri de mai sus continuaţi cu Q26.

Daca firma nu a trecut prin NICIUNA DINTRE PROCEDURILE LISTATE ÎN ULTIMII DOI ANI TREBUIE TRECUT LA Q 40. ar trebui aplicat doar în cazul în care au avut de-a face cel puțin cu una dintre procedurile de la Q23-Q25 în ultimii 2 ani?

Q27. Care dintre aceste proceduri a fost cea mai recentă (ultima pe care aţi realizat-o)?

Înregistrarea firmei 1

Re-înregistrarea firmei / preschimbarea certificatului de înmatriculare 2

Efectuarea unor modificări în certificatul de înmatriculare 3

▪ Continuaţi cu următorul set de întrebări referindu-vă la ULTIMA procedură efectuată (menţionată la Q26).

Atenţie la modul de completare a tabelului de pe pagina următoare! Prima linie (Q27) se referă la evaluarea generală a timpului şi costurilor implicate de procesul total de înmatriculare a firmei. Citiţi setul A de întrebări. (detalii în instrucţiuni – Q27-39)

Următoarele linii (Q28-39) se referă la evaluarea individuală a fiecărei proceduri în par-te. Pentru completare citiţi setul B de întrebări.

Capitolul 2

71

SETUL A – EVALUARE GENERALĂ

Pentru Q27 puneţi următoarele întrebări de la 1 la 10.

1. Nu se întreabă2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a certificatului de înmatriculare, re-

spectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare pentru înre-gistrarea/ preschimbarea certificatului / modificarea certificatului (citiţi în funcţie de ultima procedură efectuată) şi până în momentul obţinerii certificatului?

3. Nu se întreabă4. Cât v-a costat în total înmatricularea / preschimbarea certificatului / modificarea certificatu-

lui (citiţi în funcţie de ultima procedură efectuată)?

5. Aţi plătit taxe oficiale?6. Cât aţi plătit în total pentru toate taxele oficiale? 7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (biroul unic de asistenţă tehnică de pe lângă RC,avocaţi, firme

de consultanţă etc.)?8. Cât aţi plătit în total pentru serviciile de consultanţă? 9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri? 10. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

SETUL B – EVALUARE INDIVIDUALĂ

Se repetă setul de la 1 la 10 pentru fiecare procedură în parte (de la Q28 - la Q39)

1. Pentru a putea fi înmatriculată / re-înmatriculată / pentru a face modificări în certificatul de înmatriculare (citiţi în funcţie de ultima procedură efectuată) firma dv. a trebuit să realizeze …..(citiţi procedura)?

Dacă firma nu a trecut printr-o procedură notaţi codul 2 (nu) şi treceţi la procedura următoare fără a mai pune celelalte întrebări referitoare la procedură.

2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …. , respectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?

3. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …., respectiv din ziua în care firma a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?

4. Cât v-a costat procedura privind ….?

5. Aţi plătit taxe oficiale pentru această procedură?

6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale?

7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?

8. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă?

9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?

10. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?


72

ATEN

ţIE!

Æ

Dac

ă în

mod

exc

epţio

nal,

resp

onde

ntul

nu

ştie

val

oare

a co

stur

ilor (

între

băril

e 4,

6, 8

şi 1

0) s

au n

u şt

ie d

acă

firm

a a

făcu

t plă

ţi ne

ofici

ale

(între

bare

a 9)

pun

eţi c

odul

9.

Æ

Dac

ă în

mod

exc

epţio

nal,

resp

onde

ntul

nu

ştie

să

spun

ă câ

t a d

urat

o a

num

ită p

roce

dură

(înt

rebă

rile

2 şi

3) p

uneţ

i cod

ul 9

99.

Æ

Dac

ă în

mod

exc

epţio

nal,

resp

onde

ntul

refu

ză s

ă sp

ună

dacă

firm

a a

făcu

t plă

ţi ne

ofici

ale

sau

care

est

e va

loar

ea a

cest

ora

(între

băril

e 9

şi 1

0) p

uneţ

i cod

ul 7

.

1. Procedurile prin care a trecut firma

Da=1, Nu=2, Nu ştiu=9

2. Timpul total

(Zile calend.)

3. Timpul total per instituţie

(Zile calend.)

4. Costurile

totale (RON)

5. A plătit taxe oficiale


6. Costul taxelor oficiale (RON)

7. A apelat la servicii

de consultanţă Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

8. Costul consul-tanţei (RON)

9. Plăţi neoficia-le-bani, cadouri

Da=1, Nu=2, Refuz=7,

Nu ştiu=9

10. Valoare plăţi neoficiale - bani, cadouri (RON)

Q28

. To

tal (

toat

e pr

oced

urile

)1

29

12

91

27

9Q

29.

Rez

erva

rea

num

elui

firm

ei la

R

egis

trul C

omer

ţulu

i 1

29

12

91

29

12

79

Q30

. D

esch

ider

ea c

ontu

lui d

e vi

ram

ent

12

91

29

12

91

27

9

Q31

. În

tocm

irea

actu

lui c

onst

itutiv

( la

no

taria

t /ju

decă

torie

)1

29

12

91

29

12

79

Q32

. O

bţin

erea

cer

tifica

tulu

i de

înm

a-tri

cula

re /r

eînm

atric

ular

e de

la

Reg

istru

l Com

erţu

lui

12

91

29

12

91

27

9

Q33

. M

odifi

care

a ac

tulu

i con

stitu

tiv1

29

12

91

29

12

79

Q34

. O

bţin

erea

aut

oriz

ării

de la

po

mpi

eri

12

91

29

12

91

27

9

Q35

. O

bţin

erea

aut

oriz

ării

de s

ănăt

a-te

pub

lică

12

91

29

12

91

27

9

Q36

. O

bţin

erea

aut

oriz

ării

sani

tar

vete

rinar

ă1

29

12

91

29

12

79

Q37

. O

bţin

erea

aut

oriz

ării

de la

in-

spec

tora

tul d

e m

uncă

12

91

29

12

91

27

9

Q38

. O

bţin

erea

aut

oriz

ării

de p

rote

c-ţie

a m

ediu

lui

12

91

29

12

91

27

9

Q39

. A

lta (s

peci

ficaţ

i) __

____

____

_1

29

12

91

29

12

79

Q40

. A

lta (s

peci

ficaţ

i) __

____

____

_1

29

12

91

29

12

79

Capitolul 2

73

Arătaţi Planşa 4

Q40 – Q50. Care este părerea dv. despre următoarele servicii ? (detalii în instrucţiuni – Q40-50) Æ Încercuiţi un singur cod pe fiecare rând. Notaţi răspunsuri numai pentru procedurile prin care a trecut firma.

Foarte bună Bună Oarecum

bunăOarecum proastă Proastă Foarte

proastăNu e cazul Nu ştiu

Q41. Total 6 5 4 3 2 1 8 9

Q42. Rezervarea numelui firmei la Registrul Comerţului (MJ)

6 5 4 3 2 1 8 9

Q43. Deschiderea con-tului de virament 6 5 4 3 2 1 8 9

Q44. Întocmirea actului constitutiv ( la no-tariat /judecătorie)

6 5 4 3 2 1 8 9

Q45. Obţinerea cer-tificatului de înmatriculare/reînmatriculare de la Registrul Comerţului

6 5 4 3 2 1 8 9

Q46. Modificarea actu-lui constitutiv 6 5 4 3 2 1 8 9

Q47. Obţinerea au-torizării de la pompieri

6 5 4 3 2 1 8 9

Q48. Obţinerea autori-zării de sănătate publică

6 5 4 3 2 1 8 9

Q49. Obţinerea au-torizării sanitar veterinară

6 5 4 3 2 1 8 9

Q50. Obţinerea autori-zării de la inspec-toratul de muncă

6 5 4 3 2 1 8 9

Q51. Obţinerea autori-zării de protecţie a mediului

6 5 4 3 2 1 8 9

Q52. Aţi apelat la serviciile Biroului Unic din cadrul Oficiul Registrului Comerţului?

Da 1

Nu 2


74

LICENţE

V-aş ruga să-mi răspundeţi acum la câteva întrebări referitoare la licenţe.

Q53. Firma dv. are vreo licenţă?

Da 1 Continuaţi

Nu 2 Treceţi la Q77

Arătaţi Planşa 5

Q54. Pe care dintre următoarele licenţe le are firma dv.?Q55. Pe care dintre acestea le-a obţinut /reînnoit firma în ultimii doi ani (începând cu ianuarie

2010)? Q56. Câte licenţe din fiecare tip a obţinut / reînnoit firma în ultimii doi ani (începând cu ianuarie

2010)?(Întrebaţi numai pentru licenţele încercuite la Q54)

Q53. Licenţe pe care le

are firma

Q54. Licenţe obţinute / reînnoite în ultimii

doi ani

Q55. Număr licenţe ob-ţinute / reînnoite

a. Construcţii 1 1

b. Comerţ 1 1

c. Restaurant / Catering 1 1

d. Transport 1 1

e. Execuţie pentru transport 1 1

f. Turism 1 1

g. Hoteluri 1 1

h. Export / Import 1 1

i. Produse farmaceutice / chimice 1 1

j. Alta (Specificaţi) __________ 1 1

k. Alta (Specificaţi)__________ 1 1

Capitolul 2

75

Q57. La ce interval de timp trebuie reînnoite? (Întrebaţi numai pentru licenţele încercuite la Q.53)

1 an 2 ani

3 ani

Pest

e 3

ani

Nu

se

reîn

noie

şte

Nu

ştiu

a. Construcţii 1 2 3 4 5 9

b. Comerţ 1 2 3 4 5 9

c. Restaurant / Catering 1 2 3 4 5 9

d. Transport 1 2 3 4 5 9

e. Execuţie pentru transport 1 2 3 4 5 9

f. Turism 1 2 3 4 5 9

g. Hoteluri 1 2 3 4 5 9

h. Export / Import 1 2 3 4 5 9

i. Produse farmaceutice / chimice 1 2 3 4 5 9

j. Alta (Specificaţi) __________ 1 2 3 4 5 9

k. Alta (Specificaţi) _________ 1 2 3 4 5 9

ATENŢIE! Dacă firma a obţinut în ultimii doi ani (începând cu ianuarie 2010) mai mult de o licenţă dintr-un anumit tip, atunci rugaţi respondentul să facă evaluările cu referire la cEA MAI rEcENTă lIcENŢă obţinută dIn tIPul rEsPECtIv.

Înainte de a pune întrebările bifaţi în prima coloană toate tipurile de licenţe menţionate la Q54.


76

Se repetă setul de la 1 la 9 pentru fiecare tip de licenţă pe care a obţinut-o firma ÎN ULTIMII DOI ANI (menţionate la Q54).

1. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a licenţei de …........., respectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţinerii licenţei?

2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a licenţei de …........, respectiv din ziua în care firma a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii licenţei?

3. Cât v-a costat obţinerea licenţei de …. . . . . ?

4. Aţi plătit taxe oficiale?

5. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale?


7. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă?


9. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

ATENţIE!

Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie valoarea costurilor (întrebările 3, 5, 7 şi 9) sau nu ştie dacă firma a făcut plăţi neoficiale (întrebarea 8) puneţi codul 9.

Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie să spună cât a durat o anumită procedură (între-bările 1şi 2) puneţi codul 999.

Dacă în mod excepţional, respondentul refuză să spună dacă firma a făcut plăţi neoficiale sau care este valoarea acestora (întrebările 8 şi 9) puneţi codul 7.

Capitolul 2

77

1. Timpul total(Zile calend.)

2. Timpul total per instituţie (Zile

calend.)

3. Costurile totale pe o licenţă (RON)



5. Costul taxelor oficiale pe licenţă

(RON)

6. A apelat la servi-cii de consultanţă


7. Costul consultanţei

(RON)

8. Plăţi neoficiale (bani, cadouri) Da=1, Nu=2,

Refuz=7, Nu ştiu=9

9. Valoare plăţi neoficiale - bani,

cadouri (RON)

Q58

. C

onst

rucţ

ii1

29

12

91

27

9Q

59.

Com

erţ

12

91

29

12

79

Q60

. R

esta

uran

t / C

ater

ing

12

91

29

12

79

Q61

. Tr

ansp

ort

12

91

29

12

79

Q62

. D

e ex

ecuţ

ie p

entru

tran

spor

t1

29

12

91

27

9Q

63.

Turis

m1

29

12

91

27

9Q

64.

Hot

elur

i1

29

12

91

27

9Q

65.

Exp

ort /

Impo

rt 1

29

12

91

27

9Q

66.

Prod

use

farm

aceu

tice

/chi

mice

12

91

29

12

79

Q67

. A

lta (S

peci

ficaţ

i) __

____

_1

29

12

91

27

9Q

68.

Alta

(Spe

cific

aţi)

____

___

12

91

29

12

79

Ară

taţi

Pla

nşa

6

Q68

-Q76

. Car

e es

te p

ărer

ea d

v. d

espr

e se

rvic

iile

ofer

ite d

e că

tre in

stitu

ţiile

abi

litat

e pe

ntru

obţ

iner

ea u

rmăt

oare

lor l

icen

ţe?

Æ

Înce

rcui

ţi un

sin

gur c

od p

e fie

care

rând

Fo

arte

bu

năB

ună

Oar

ecum

bu

năO

arec

um

proa

stă

Proa

stă

Foar

te

proa

stă

Nu

ştiu

Q69

. C

onst

rucţ

ii6

54

32

19

Q70

. C

omer

ţ6

54

32

19

Q71

. R

esta

uran

t / C

ater

ing

65

43

21

9Q

72.

Tran

spor

t6

54

32

19

Q73

. D

e ex

ecuţ

ie p

entru

tran

spor

t6

54

32

19

Q74

. Tu

rism

65

43

21

9Q

75.

Hot

elur

i6

54

32

19

Q76

. E

xpor

t / Im

port

65

43

21

9Q

77.

Pro

duse

far

mac

eutic

e / c

him

ice

65

43

21

9


78

TERENURI, CLĂDIRI şI CONSTRUCţII

Vom discuta acum câteva aspecte referitoare la cumpărarea de către firma dv. a unor terenuri sau clădiri. Q77 – Q78. Ce drepturi de proprietate deţine firma dv. asupra sediului şi a clădirilor în care se des-

făşoară activitatea de bază a firmei, precum şi asupra terenului pe care sunt amplasate aceste clădiri? (detalii în instrucţiuni – Q77)

▪ Puteţi încercui mai multe coduri pe fiecare rândPr

oprie

tate

Înch

iriat

de

la p

erso

ane

priv

ate

/ firm

e pr

ivat

e

Înch

iriat

de

la o

inst

ituţie

pu

blic

ă

Prim

it fă

ră p

la-

tă d

e la

o in

sti-

tuţie

pub

lică

Ocu

pat f

ără

drep

turi

Nu

e ca

zul

Q78. Sediu / clădire 1 2 3 4 5Q79. Teren 1 2 3 4 5 8

Q80. Firma dv. a achiziţionat vreodată terenuri?

Q81. În ce an a achiziţionat ultima oară un teren?

Q82. De la cine a achiziţionat firma dv. terenuri , de la o persoană privată sau de la instituţie publică Æ Puteţi încercui mai multe coduri pe fiecare rând

Q79. Cumpărat vreodată Q80. În ce an Q81. Achiziţionat de la

Persoană privată Stat

Da 1 1 2 Continuaţi

Nu 2 Treceţi la Q.93

Atenţie la modul de completare a tabelului următor! Prima linie (Q82) se referă la evaluarea ge-nerală a timpului şi costurilor implicate de procesul total de cumpărare a terenului. Citiţi setul A de întrebări. Următoarele linii (Q83-86) se referă la evaluarea individuală a fiecărei proceduri în parte. Citiţi setul B de întrebări.

Capitolul 2

79


Pentru Q82 puneţi următoarele întrebări de la 1 la 10.1. Nu se întreabă2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a dreptului de proprietate asupra te-

renului, respectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente şi până în momentul obţinerii titlului?

3. Nu se întreabă4. Cât v-a costat în total procesul de obţinere a terenului (dar nu şi valoarea terenului)?


6. Cât aţi plătit în total pentru toate taxele oficiale?


8. Cât aţi plătit în total pentru serviciile de consultanţă?




Pentru fiecare dintre Q83– Q88. repetaţi setul de întrebări de la 1 la 10.1. Pentru achiziţionarea terenului firma dv. a trecut prin procedura de …?2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …., respectiv din

ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?

3. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …., respectiv din ziua în care firma a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?

4. Cât v-a costat procedura privind ….? 5. Aţi plătit taxe oficiale pentru ….?6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale?7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?8. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă?9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?10. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

ATENţIE! Æ Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie valoarea costurilor (întrebările 4, 6, 8 şi 10)

sau nu ştie dacă firma a făcut plăţi neoficiale (întrebarea 9) puneţi codul 9.

Æ Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie să spună cât a durat o anumită procedură (întrebările 2 şi 3) puneţi codul 999.

Æ Dacă în mod excepţional, respondentul refuză să spună dacă firma a făcut plăţi neoficiale sau care este valoarea acestora (întrebările 9 şi 10) puneţi codul 7.


80



2. Timpul total

(Zile calend.)


(Zile calend.)

4. Costurile totale (RON)

5. A plătit taxe ofi-ciale



7. A apelat la servi-cii de consultanţă Da=1, Nu=2, Nu

ştiu=9

8. Costul consultan-ţei (RON)

9. Plăţi neoficiale (bani,

cadouri) Da=1, Nu=2, Refuz=7,

Nu ştiu=9


Q83

. To

tal

12

91

29

12

79

Q84

. E

valu

area

tere

nulu

i1

29

12

91

29

12

79

Q85

. P

artic

ipar

e la

lici

taţie

12

91

29

12

91

27

9Q

86.

Înre

gist

rare

a tit

lulu

i în

re-

gist

rul d

e C

arte

func

iară

/ ca

dast

ru

12

91

29

12

91

27

9

Q87

. A

lta (s

peci

ficaţ

i)___

____

_1

29

12

91

29

12

79

Q88

. A

lta

(spe

cific

aţi)

____

____

12

91

29

12

91

27

9

Q89

. A

lta

(spe

cific

aţi)

____

____

12

91

29

12

91

27

9

Ară

taţi

Pla

nşa

6

Q89

– Q

92. P

uteţ

i să-

mi s

pune

ţi ca

re e

ste

păre

rea

dv. d

espr

e ur

măt

oare

le s

ervi

cii ?

▪ În

cerc

uiţi

un s

ingu

r cod

pe

fieca

re râ

nd

Fo

arte

bun

ăB

ună

Oar

ecum

bu

năO

arec

um

proa

stă

Pro

astă

Foar

te

proa

stă

Nu

e ca

zul

Nu

ştiu

Q90

. To

tal

65

43

21

89

Q91

. E

valu

area

tere

nulu

i6

54

32

18

9Q

92.

Par

ticip

are

la li

cita

ţie6

54

32

18

9Q

93.

Înre

gist

rare

a tit

lulu

i în

regi

stru

l de

Car

te fu

nci-

ară

/ cad

astru

65

43

21

89

Capitolul 2

81

Q94. Aţi construit sau renovat vreunul din sediile firmei ?Q95. Dacă da, în ce an aţi construit sau renovat ultima oară vreunul din sediile firmei?

Q93. Q94. AnulDa 1Nu 2

Atenţie la modul de completare a tabelului următor! Prima linie (Q95) se referă la evaluarea ge-nerală a timpului şi costurilor implicate de procesul total de construire / renovare. Citiţi setul A de întrebări. Următoarele linii (Q96-106) se referă la evaluarea individuală a fiecărei proceduri în parte. Citiţi setul B de întrebări.


82



1. Nu se întreabă2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a autorizaţiei de construcţie, re-

spectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţinerii autorizaţiei?

3. Nu se întreabă4. Cât v-a costat în total obţinerea autorizaţiei de construcţie? 5. Aţi plătit taxe oficiale?6. Cât aţi plătit în total pentru toate taxele oficiale?7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?8. Cât aţi plătit în total pentru serviciile de consultanţă?9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?10. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?


Pentru fiecare dintre Q96 – Q106 repetaţi setul de întrebări de la 1 la 10.1. Aţi obţinut … ?2. Câte zile calendaristice a durat obţinerea rezultatului privind …., respectiv din ziua în care

firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţine-rii rezultatului?

3. Câte zile calendaristice a durat obţinerea rezultatului de la …., respectiv din ziua în care firma a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?

4. Cât v-a costat obţinerea ….? 5. Aţi plătit taxe oficiale pentru …?6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale?7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?8. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă?9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?10. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

ATENţIE! Æ Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie valoarea costurilor (întrebările 4, 6, 8 şi 10)

sau nu ştie dacă firma a făcut plăţi neoficiale (întrebarea 9) puneţi codul 9.



Capitolul 2

83



2. Timpul total

(Zile calend.)

3. Timpul total per instituţie(Zile calend.)





7. A apelat la servicii de consul-tanţă Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

8. Costul consul-tanţei (RON)

9. Plăţi neoficiale (bani, cadouri) Da=1, Nu=2,

Refuz=7, Nu ştiu=9


Q96

. To

tal

12

91

29

12

79

Q97

. C

ertifi

catu

l de

urba

nism

12

91

29

12

91

27

9Q

98.

Ana

liză

topo

grafi

că1

29

12

91

29

12

79

Q99

. A

utor

izaţ

ia d

e co

nstru

cţie

12

91

29

12

91

27

9Q

100.

Aut

oriz

aţie

geo

tehn

ică

12

91

29

12

91

27

9Q

101.

Avi

zul b

rigăz

ii de

pom

pier

i1

29

12

91

29

12

79

Q10

2. A

cord

ul d

e m

ediu

12

91

29

12

91

27

9Q

103.

Avi

zul d

e ra

cord

are

la a

pă1

29

12

91

29

12

79

Q10

4. A

vizu

l de

raco

rdar

e la

gaz

12

91

29

12

91

27

9Q

105.

Avi

zul d

e ra

cord

are

la e

nerg

ie1

29

12

91

29

12

79

Q10

6. A

vizu

l mun

icip

alită

ţii1

29

12

91

29

12

79

Q10

7. A

ltele

(Spe

cific

aţi)_

____

__1

29

12

91

29

12

79

Ară

taţi

Pla

nşa

6Q

107

– Q

117.

Car

e es

te p

ărer

ea d

v. d

espr

e ur

măt

oare

le s

ervi

cii ?

Æ

Înce

rcui

ţi un

sin

gur c

od p

e fie

care

rând

Foar

te b

ună

Bun

ăO

arec

um b

ună

Oar

ecum

pr

oast

ăP

roas

tăFo

arte

pr

oast

ăN

u e

cazu

lN

u şt

iu

Q10

8. T

otal

65

43

21

89

Q10

9. C

ertifi

cate

de

Urb

anis

m6

54

32

18

9Q

110.

Ana

liză

topo

grafi

că6

54

32

18

9Q

111.

Aut

oriz

aţia

de

cons

trucţ

ie6

54

32

18

9Q

112.

Aut

oriz

aţie

geo

tehn

ică

65

43

21

89

Q11

3. A

vizu

l brig

ăzii

de p

ompi

eri

65

43

21

89

Q11

4. A

cord

ul d

e m

ediu

65

43

21

89

Q11

5. A

vizu

l de

raco

rdar

e la

apă

65

43

21

89

Q11

6. A

vizu

l de

raco

rdar

e la

gaz

65

43

21

89

Q11

7. A

vizu

l de

raco

rdar

e la

ene

rgie

65

43

21

89

Q11

8. A

vizu

l mun

icip

alită

ţii6

54

32

18

9


84

Q119. În ultimii trei ani (începând cu ianuarie 2010) aţi obţinut noi autorizaţii pentru racordarea la uti-lităţi sau extinderea capacităţii reţelei existente?

Da 1 Continuaţi


Pentru fiecare dintre Q119 – Q123 repetaţi setul de întrebări de la 1 la 11.1. Ce fel de autorizaţie aţi obţinut – de racordare sau de extindere a reţelei de …?2. În ce an aţi obţinut ultima autorizaţie de acest fel?3. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a autorizaţiei de racordare / ex-

tindere pentru reţeaua de …., respectiv din ziua în care firma a început pregătirea primelor documente necesare şi până în momentul obţinerii autorizaţiei?

4. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a autorizaţiei de racordare / extin-dere pentru reţeaua de …., respectiv din ziua în care firma a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului?5. Cât v-a costat procedura pentru obţinerea autorizaţiei de racordare / extindere pentru reţeaua de ….? (nu includeţi şi costul racordării / extinderii propriu zise, cum ar fi manopera, cablurile, alte materiale,etc.)6. Aţi plătit taxe oficiale pentru racordare / extindere la reţeaua de ….?7. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale?8. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?9. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă?10. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?11. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

ATENţIE! Æ Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie valoarea costurilor (întrebările 5, 7, 9 şi 11) sau

nu ştie dacă firma a făcut plăţi neoficiale (întrebarea 10) puneţi codul 9.



Capitolul 2

85

1.

Racordare = 1;

Extindere = 2; Niciuna = 3

2. În ce an

3. Timpul total

(Zile calend.)


(Zile calend.)

5. Costuritotale

(RON)

6. A plătit taxe oficiale Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

7. Costul taxelor oficiale

(RON)8. A apelat la servicii de con-

sultanţă Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

9. Costul consultanţei (RON)

10. Plăţi neoficiale (bani, cadouri)

Da=1, Nu=2, Refuz=7, Nu ştiu=9

11. Valoare plăţi neoficiale - bani, cadouri

(RON)

Q12

0. E

lect

ricita

te1

23

12

91

29

12

79

Q12

1. G

az1

23

12

91

29

12

79

Q12

2. A

pă1

23

12

91

29

12

79

Q12

3. Te

lefo

n1

23

12

91

27

9Q

124.

Inte

rnet

12

31

29

12

79


86

INSPECţII

Acum vă rog să discutăm despre diferite inspecţii şi controale pe care le poate avea o firmă.

Q125. Firma dv. a primit vreo inspecţie sau control în anul 2012 din partea vreunui reprezentant al administraţiei?

Da 1 Continuaţi


Pentru fiecare dintre Q125 – Q135 repetaţi setul de întrebări de la 1 la 8.

1. În anul 2012 firma dv. a fost inspectată de către …?2. Care a fost numărul de inspecţii / controale pe care le-a avut firma dv. în anul 2012 de la …?3. Care a fost numărul mediu de inspectori de la …?4. Cât a durat în medie o inspecţie de la …? 5. Aţi fost vreodată amendat sau vi s-au confiscat bunuri de către … ?6. Care este valoarea totală a amenzilor sau bunurilor confiscate?7. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?8. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

ATENţIE! Dacă în mod excepţional, respondentul nu ştie valoarea amenzilor sau a plăţilor neoficiale (între-

bările 6 şi 8) sau nu ştie dacă firma a făcut plăţi neoficiale (întrebarea 7) puneţi codul 9. Dacă în mod excepţional, respondentul refuză să spună dacă firma a făcut plăţi neoficiale sau care

este valoarea acestora (întrebările 7 şi 8) puneţi codul 7.

Capitolul 2

87

1. A avut inspecţii Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

2. Nr. de inspecţii

3. Număr de inspectori

4. Durata medie a unei

inspecţii

5.Amenzi, bunuri confiscate în medie la o inspecţie


6. Valoare amenzi, bunuri confis-

cate în medie la o inspecţie

(RON)




Zile

Ore

Q12

6. In

spec

ţia m

unci

i1

29

12

91

27

9Q

127.

Dire

cţia

de

com

bate

re a

frau

delo

r şi e

vazi

-un

ii fis

cale

(pol

iţia

econ

omic

ă)1

29

12

91

27

9

Q12

8. In

spec

ţia s

anita

ră /

epid

emio

logi

că1

29

12

91

27

9Q

129.

Pre

veni

rea

şi s

tinge

rea

ince

ndiil

or1

29

12

91

27

9Q

130.

Gar

da F

inan

ciar

ă1

29

12

91

27

9Q

131.

Adm

inis

traţia

Fin

anţe

lor P

ublic

e1

29

12

91

27

9Q

132.

Insp

ecţia

de

med

iu /

Gar

da d

e m

ediu

12

91

29

12

79

Q13

3. P

rimăr

ia

12

91

29

12

79

Q13

4. O

ficiu

l pen

tru p

rote

cţia

con

sum

ator

ului

12

91

29

12

79

Q13

5. A

lta (S

peci

ficaţ

i) __

____

____

____

__1

29

12

91

27

9Q

136.

Alta

(Spe

cific

aţi)

____

____

____

____

12

91

29

12

79

Q13

7. D

upă

păre

rea

dv. c

ompa

rativ

cu

anul

201

1 aţ

i spu

ne c

ă în

201

2 nu

măr

ul d

e in

spec

ţii /

cont

roal

e a

cres

cut a

răm

as la

fel s

au a

scă

zut?

A cr

escu

t1

A ră

mas

la fe

l2

A sc

ăzut

3


88

Ară

taţi

Pla

nşa

6

Q13

7 –

Q14

5. C

are

este

păr

erea

dv.

des

pre

urm

ătoa

rele

insp

ecţii

?▪

Înce

rcui

ţi un

sin

gur c

od p

e fie

care

rând

Foar

te

bună

Bun

ăO

arec

um

bună

Oar

ecum

pr

oast

ăP

roas

tăFo

arte

pr

oast

ăN

u şt

iu

Q13

8.

Insp

ecţia

mun

cii

65

43

21

9Q

139.

D

irecţ

ia d

e co

mba

tere

a fr

aude

lor ş

i eva

ziun

ii fis

cale

(p

oliţi

a ec

onom

ică)

65

43

21

9

Q14

0.

Insp

ecţia

san

itară

/ ep

idem

iolo

gică

65

43

21

9Q

141.

P

reve

nire

a şi

stin

gere

a in

cend

iilor

65

43

21

9Q

142.

G

arda

Fin

anci

ară

65

43

21

9Q

143.

A

dmin

istra

ţia F

inan

ţelo

r Pub

lice

65

43

21

9Q

144.

In

spec

ţia d

e m

ediu

/ G

arda

de

med

iu6

54

32

19

Q14

5.

Prim

ăria

65

43

21

9Q

146.

O

ficiu

l pen

tru p

rote

cţia

con

sum

ator

ilor

65

43

21

9

Capitolul 2

89

REGISTRUL UNIC DE CONTROL

Q147. Aţi auzit de Registrul unic de control?

Da 1 Continuaţi


Q148. Ce influenţă credeţi că a avut acest registru asupra activităţii firmei dv.?

Bună 1

Neutră 2

Proastă 3

Q149. Firma dv. a avut Registru unic de control în 2012?

Da 1 Continuaţi


Q150. Registru unic de control a fost completat e către inspectorii care au venit în inspecţie la firma dv. ?

Da, întotdeauna 1

Da, uneori 2

Niciodată 3

Nu a fost cazul, nu am avut nici o inspecţie de când avem registrul 4

Q149.a. Au ţinut cont aceste inspecţii de domeniile controlate anterior, în vederea evitării suprapu-nerilor controalelor?

Da, întotdeauna 1

Da, uneori 2

Niciodată 3


149.b. Dacă un control anterior a făcut recomandări în Registrul unic de control a ţinut cont controlul ulterior de acestea.

Da, întotdeauna 1

Da, uneori 2

Niciodată 3



90

TAXE

Q15

1. A

cum

să

disc

utăm

puţ

in d

espr

e si

stem

ul d

e ta

xe ş

i im

pozi

te. C

are

dint

re a

cest

ea s

unt o

bsta

cole

pen

tru a

ctiv

itate

a fir

mei

dv.

?

ÆA

tenţ

ie o

pera

tor!

Citi

ţi pr

imul

fact

or. D

acă

pers

oana

îl m

enţio

neaz

ă ca

fiin

d un

obs

taco

l înc

ercu

iţi c

odul

1 în

col

oana

Q15

0 şi

con

tinua

ţi cu

între

bare

a ur

măt

oare

des

pre

cât d

e m

are

este

obs

taco

lul r

espe

ctiv

(Q15

1). D

acă

nu-l

cons

ider

ă ob

stac

ol, î

ncer

cuiţi

cod

ul 2

la Q

150

şi tr

eceţ

i la

urm

ător

ul fa

ctor

.

ÆN

u ci

tiţi v

aria

ntel

e „N

u şt

iu” ş

i „N

u e

cazu

l”.

Ară

taţi

Pla

nşa

7

Q15

2. C

ât d

e m

are

este

ace

st o

bsta

col

pent

ru fi

rma

dv.?

Aţi

spun

e că

est

e m

ic, m

oder

at, m

are

sau

foar

te m

are?

Q15

0. E

ste

un o

bsta

col (

Înce

rcui

ţi un

sin

gur c

od)

Q15

1. M

ărim

ea o

bsta

colu

lui

DA

NU

Nu

e ca

zul

Nu

ştiu

Mic

Mod

erat

Mar

eFo

arte

m

are

1. M

odul

în c

are

aţi f

ost t

rata

t de

auto

rităţ

ile

fisca

le1

28

91

23

4

2. D

ispo

nibi

litat

ea in

form

aţiil

or p

rivin

d im

pozi

-te

le/ta

xele

exi

sten

te1

28

91

23

4

3. C

ompl

etar

ea /

dep

uner

ea d

ecla

raţii

lor

de

TVA

/ im

pozi

te e

tc.

12

89

12

34

4. O

blig

aţia

de

a ef

ectu

a au

dit

12

89

12

34

5. F

recv

enţa

cu

care

se

schi

mbă

reg

ulile

şi

nive

lul t

axel

or1

28

91

23

4

6. S

ever

itate

a am

enzi

lor

12

89

12

34

7. M

ecan

ism

ele

de c

onte

staţ

ie /

recu

rs1

28

91

23

4

Capitolul 2

91

Pent

ru fi

ecar

e di

ntre

Q15

2 –

Q16

0 re

peta

ţi se

tul d

e în

treb

ări d

e la

1 la

4.

1.

În a

nul 2

012

firm

a dv

. a c

ompl

etat

dec

lara

ţii p

entru

…. ?

2.

De

câte

ori

pe a

n co

mpl

etaţ

i dec

lara

ţii p

entru

….?

3.

C

âte

pers

oane

lucr

ează

pen

tru î

ntoc

mire

a un

ei d

ecla

raţii

pen

tru …

, in

cluz

ând

toat

e op

eraţ

iuni

le n

eces

are

pent

ru în

tocm

irea

aces

teia

, de

ex:

intro

duce

rea

date

lor î

n ca

lcul

ator

, com

plet

area

form

ular

elor

pen

tru d

epun

ere,

sta

tul l

a co

zi e

tc.?

4.

În

med

ie c

ât ti

mp

lucr

ează

fiec

are

dint

re a

cest

e pe

rsoa

ne p

entru

înto

cmire

a şi

dep

uner

ea u

nei d

ecla

raţii

?

1.

Dep

une

decl

a-ra

ţii …

2.

Nr.

decl

ara-

ţii p

e an

3.

Nr.

pers

. im

plic

a-te

pen

tru fi

ecar

e de

clar

aţie

4.

Tim

p al

ocat

de

către

fiec

are

pers

oană

impl

icat

ă

PE

NTR

U O

DE

CLA

RA

ţIE

Da

Nu

Per

soan

a 1

Per

soan

a 2

Per

soan

a 3

Per

soan

a 4

Per

soan

a 5

Q15

3. Im

pozi

tul p

e pr

ofit a

l firm

ei1

2Q

154.

TVA

12

Q15

5. C

AS

(Fon

dul d

e pe

nsii,

inva

lidita

-te

, etc

.)1

2

Q15

6. C

AS

S (A

sigu

rări

de s

ănăt

ate

)1

2Q

157.

Şom

aj1

2Q

158.

Acc

ize

12

Q15

9. Im

pozi

tul p

e cl

ădiri

12

Q16

0. Im

pozi

tul p

e te

ren

12

Q16

1. A

ltele

(Spe

cific

aţi)

____

____

_1

2


92

Q162. În anul 2012 firma dv. a angajat o firmă de contabilitate / audit pentru întocmirea aces-tor documente?

Q163. Cât v-au costat serviciile oferite de către această firmă?

Q161. A angajat

Q162. Costuri (RON)

Da 1

Nu 2

Q164. În anul 2012 firma dv. a primit vreo amendă de la autorităţile fiscale - cum ar fi Administraţia Finanţelor Publice, Garda financiară etc.?

Q165. De la câte autorităţi?

Q166. Care a fost valoarea totală a amenzilor primite?

Q163. Amenzi Q164. Nr. autorităţi

Q165. Valoarea totală

(RON)

Da 1

Nu 2

Q167. În anul 2012 firma dv. a fost nevoită să facă şi plăţi neoficiale - să ofere bani sau cadouri autorităţilor de fiscale?

Q168. Cam care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

Q166. Plăţi neoficiale (bani, cadouri)

Q167. Valoare plăţi neofi-ciale - bani, cado-

uri (RON)

Da 1

Nu 2

Capitolul 2

93

PRO

CED

UR

I DE

IMPO

RT

/ ExP

OR

T

Acu

m v

om d

iscu

ta p

uţin

des

pre

activ

itate

a de

exp

ort,

impo

rt.

Q16

9. P

e pa

rcur

sul a

nulu

i 201

2, fi

rma

dv. a

des

făşu

rat a

ctiv

ităţi

de..?

Q17

0. C

âte

decl

araţ

ii va

mal

e aţ

i com

plet

at d

v. c

a fir

mă

în a

nul

2012

pen

tru…

.?

Q17

1. C

are

a fo

st v

aloa

rea

tota

lă a

bun

urilo

r pen

tru …

.?

Q16

8.

A av

ut…

? Q

169.

N

r. de

clar

aţii

Q17

0.

Valo

area

tot

ală

a bu

nuril

or

(RO

N)

Da

Nu

1.

Exp

ort

12

2.

Impo

rt 1

2

Ate

nţie

la m

odul

de

com

plet

are

a ta

belu

lui u

rmăt

or! P

rima

linie

(Q17

1) s

e re

feră

la e

valu

area

gen

eral

ă a

timpu

lui ş

i cos

turil

or im

plic

ate

în p

roce

duril

e de

exp

ort a

le fi

rmei

. Citi

ţi se

tul A

de

într

ebăr

i. U

rmăt

oare

le li

nii (

Q17

2-17

4) s

e re

feră

la e

valu

area

indi

vidu

ală

a fie

căre

i pr

oced

uri î

n pa

rte.

Citi

ţi se

tul B

de

într

ebăr

i.

Urm

ătoa

rele

între

bări

se re

feră

la o

ope

raţiu

ne d

e ex

port

med

ie /

tipic

ă. D

acă

firm

a D

v. a

efe

ctua

t ast

fel d

e op

eraţ

iuni

pe

parc

ursu

l anu

lui

2012

, v

ă ro

g să

vă

refe

riţi l

a ex

perie

nţa

dv. î

n ac

est s

ens

în ră

spun

suril

e pe

car

e le

veţ

i da.

(det

alii

în in

stru

cţiu

ni –

Q17

1-17

4)


94



1. Nu se întreabă

2. În medie câte zile calendaristice / ore a durat un export, din momentul în care transportul a intrat în vamă şi până în momentul când a plecat?

3. Nu se întreabă

4. Cât v-a costat în medie o operaţiune de export?


6. Cât aţi plătit în total pentru toate taxele oficiale?

7. Aţi plătit pentru depozitarea mărfurilor?

8. Cât aţi plătit în total pentru depozitare?


10. Cât aţi plătit în total pentru serviciile de consultanţă?




Pentru fiecare dintre Q172 – Q174. repetaţi setul de întrebări de la 1 la 12.1. Aţi trecut prin.. ?

2. În medie câte zile calendaristice / ore a durat …. ……., din momentul în care a început şi până când s-a terminat?

3. În medie câte zile calendaristice / ore a durat …. ……., din momentul în care au fost înmânate documentele şi până când au fost returnate?

4. Cât v-a costat ….?


6. Cât aţi plătit taxele oficiale pentru …?

7. Nu se întreabă

8. Nu se întreabă

9. Nu se întreabă

10. Nu se întreabă



Capitolul 2

95

EX

PO

RT

1. Procedurile prin care a trecut firma Da=1, Nu=2,

Nu e cazul=8, Nu ştiu=9

2. Timpul total

(Zile calend.)


(Zile calend.)

4. Costurile totale

(RON)5. A plătit taxe oficiale



(RON)

7. A plătit depozitare Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9

8. Costul depozitării

(RON)

9. A apelat la servicii de consultanţă Da=1,

Nu=2, Nu ştiu=9


11. Plăţi neoficiale (bani, cado-uri) Da=1, Nu=2, Refuz=7,

Nu ştiu=9


Zile

Ore

Zile

Ore

Q17

2.

Tota

l1

28

91

29

12

91

29

12

79

Q17

3.

Pol

iţia

de

front

ieră

12

89

12

91

27

9

Q17

4.

Insp

ecţie

sa

nita

r ve

t.1

28

91

29

12

79

Q17

5.

Vam

ă1

28

91

29

12

79

Ate

nţie

la m

odul

de

com

plet

are

a ta

belu

lui u

rmăt

or! P

rima

linie

(Q17

5) s

e re

feră

la e

valu

area

gen

eral

ă a

timpu

lui ş

i cos

turil

or im

plic

ate

în p

roce

duril

e de

impo

rt a

le fi

rmei

. Citi

ţi se

tul A

de

într

ebăr

i. U

rmăt

oare

le li

nii (

Q17

6-17

8) s

e re

feră

la e

valu

area

indi

vidu

ală

a fie

căre

i pr

oced

uri î

n pa

rte.

Citi

ţi se

tul B

de

într

ebăr

i.

Urm

ătoa

rele

între

bări

se re

feră

la o

ope

raţiu

ne d

e im

port

med

ie /

tipic

ă. D

acă

firm

a dv

. a e

fect

uat a

stfe

l de

oper

aţiu

ni p

e pa

rcur

sul a

nulu

i 201

2,

vă ro

g să

vă

refe

riţi l

a ex

perie

nţa

dv. î

n ac

est s

ens

în ră

spun

suril

e pe

car

e le

veţ

i da.


96



1. Nu se întreabă2. În medie câte zile calendaristice / ore a durat un import, din momentul în care transportul a intrat

în vamă şi până în momentul când a plecat?3. Nu se întreabă4. Cât v-a costat în medie o operaţiune de import? 5. Aţi plătit taxe oficiale?6. Cât aţi plătit în total pentru toate taxele oficiale?7. Aţi plătit pentru depozitarea mărfurilor?8. Cât aţi plătit în total pentru depozitare?9. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă etc.)?10. Cât aţi plătit în total pentru serviciile de consultanţă?11. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?12. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?


Pentru fiecare dintre Q176 – Q178. repetaţi setul de întrebări de la 1 la 12.

1. Aţi trecut prin ... ?2. În medie câte zile calendaristice / ore a durat …. ……., din momentul în care a început şi până

când s-a terminat?3. În medie câte zile calendaristice / ore a durat …. ……., din momentul în care au fost înmânate

documentele şi până când au fost returnate?4. Cât v-a costat ….? 5. Aţi plătit taxe oficiale pentru …?6. Cât aţi plătit taxele oficiale pentru …?7. Nu se întreabă8. Nu se întreabă9. Nu se întreabă10. Nu se întreabă11. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale - să oferiţi bani sau cadouri?12. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?

Capitolul 2

97

IMP

OR

T

1. Procedurile prin care a trecut firma. Da=1, Nu=2, Nu e ca-

zul=8, Nu ştiu=9

2. Timpul total

(Zile calend.)


(Zile calend.)





(RON))

7. A plătit depozitare Da=1, Nu=2, Nu ştiu=9

8. Costul depozitării (RON)

9. A apelat la servicii de con-sultanţă. Da=1, Nu=2,

Nu ştiu=9




12. Valoare plăţi neoficiale - bani,

cadouri (RON)

Zile

Ore

Zile

Ore

Q17

6.

Tota

l1

28

91

29

12

91

29

12

79

Q17

7.

Pol

iţia

de

front

ieră

12

89

12

91

27

9

Q17

8.

Insp

ecţie

san

itar

vet.

12

89

12

91

27

9

Q17

9.

Vam

ă1

28

91

29

12

79


98

RECUPERAREA TVA răspund numai firmele care au activităţi de import sau export.

Q180. Aţi solicitat rambursarea TVA pe parcursul anului 2012 ? Q181. Câte zile a durat în medie până v-a fost rambursat TVA?

Æ Dacă respondentul nu ştie câte zile a durat rambursarea puneţi codul 999. Æ Dacă procesul de recuperare nu s-a încheiat încă puneţi codul 888.

Q179. A solicitat rambursare

Q180. Durata me-die (zile)

Da 1

Nu 2

Q182. În anul 2012 firma dv. a apelat la servicii de intermediere sau expediţie a mărfurilor ?Q183. Care a fost valoarea taxei plătite exprimată ca procent din valoarea totală a tranzacţiei ?

Q181. A apelat la servicii

Q182. % din valoarea

tranzacţiei

Da 1 %

Nu 2

Capitolul 2

99

RELAţIILE DE MUNCĂ

Să vorbim acum pe scurt despre relaţiile de muncă şi modul în care sunt reglementate acestea în firma dv.

Q184. Care dintre următoarele reglementări din domeniul muncii constituie o problemă pentru fir-ma dv.?

Arătaţi Planşa 8

Q185. Cât de mare este această problemă: minoră, moderată, mare sau foarte mare?

Q183. Problemă Q184. Dimensiunea problemei

DA NU Nu e cazul Nu ştiu Minoră Moderată Mare Foarte mare

1. Beneficii obligatorii (conce-diile, concediile de mater-nitate, concediile de boală etc.)

1 2 8 9 1 2 3 4

2. Contribuţii obligatorii la fon-dul asigurărilor sociale de stat plătit la stat în numele angajaţilor

1 2 8 9 1 2 3 4

3. Restricţiile privind conce-dierea / disponibilizarea angajaţilor

1 2 8 9 1 2 3 4

4. Angajarea forţei de muncă străine 1 2 8 9 1 2 3 4

5. Contribuţiile pentru asigu-rare / fondul de pensii / fon-dul de şomaj

1 2 8 9 1 2 3 4

Q186. Luând ca bază numărul de angajaţi pe care îl aveţi acum în firmă, câţi la sută dintre aceştia aţi fi vrut să-i aveţi ca angajaţi?

|__|__|__| % sau 999. NS/NR

Q187. Aţi concediat vreun angajat pe parcursul anului 2012)?

Da 1 Continuaţi


Q188. Care au fost motivele concedierii ? __________________________________________________

Q189. A trebuit să-i plătiţi pe angajaţii care au fost concediaţi?

Da 1 Continuaţi



100

Q190. În ce bază?

În baza legii 1

În baza politicii firmei 2

În baza contractului de muncă al angajatului 3

În baza unui acord liber consimţit 4

În baza unei hotărâri judecătoreşti 5

Q191. În medie, câte salarii nete (lunare) i-aţi plătit unui angajat la desfacerea contractului de muncă?______________ nr. salarii

Q192. Aproximativ care a fost valoarea medie a unui astfel de salariu net?______________RON

Capitolul 2

101

SOLUţIONAREA LITIGIILOR

Q192 – Q193. Pe parcursul ultimilor 3 ani (din ianuarie 2010), firma dv. a fost implicată în vreun litigiu / diferend cu autorităţile?

Da Nu

Q193. Autorităţile naţionale 1 2

Q194. Autorităţile locale 1 2

Dacă 2 la ambele, TRECEŢI LA Q198

Arătaţi Planşa 9

Q195. La care dintre următoarele modalităţi de soluţionare aţi apelat?Q196. Câte dintre litigii au fost rezolvate prin aceste modalităţi? Q197. Câte litigii au rămas nerezolvate?

Q194. Modalităţi de soluţionare

Q195. Litigii rezolvate

Q196. Litigii nerezol-vate

a. Adresându-vă unui nivel ierarhic superior în cadrul instituţiei 01

b. Adresându-va unei instanţe 02c. Încheind o înţelegere între patru ochi cu

inspectorul 03

d. Folosindu-vă relaţiile personale sau influ-enţa politică 04

e. Dând bani, cadouri etc. 05f. Nefăcând nimic 06g. Alta (Specificaţi) __________________ 07


102

Q198. Dacă nu v-aţi adresat unei instanţe pentru a vă rezolva problemele (cod 2 la Q194), de ce nu aţi făcut-o?

Æ Pot fi încercuite mai multe variante de răspuns

a. Problema era minoră, nu era de competenţa unei instanţe 1

b. Procesul în instanţă durează prea mult 1

c. Hotărârea instanţei nu va fi corectă faţă de firmă 1

d. O eventuală hotărâre a instanţei în favoarea firmei nu se va putea aplica 1

e. Firma nu are suficienţi bani pentru a plăti avocaţi 1

f. Trebuie să dai şpagă 1

g. E mai uşor să închei o înţelegere în afara instanţei 1

h. Teama că autorităţile îşi vor lua revanşa 1

i. Punând toate laolaltă, nici măcar o hotărâre favorabilă din partea instanţei nu va aduce nici un fel de avantaje firmei 1

j. Alt motiv ______________________________ 1

Q199. În ultimii 3 ani, firma dv. a fost implicată într-un litigiu de natură comercială?

Da 1 Continuaţi


Pentru fiecare dintre Q199 – Q201 repetaţi setul de întrebări de la 1 la 3.

1. În ultimii 3 ani, câte din litigiile în care aţi fost implicat au fost rezolvate…

2. Cât a durat litigiul până a fost soluţionat?

Dacă respondentul nu ştie câte zile a durat procesul puneţi pe coloana Q199 codul 999.

Dacă procesul nu s-a încheiat încă puneţi pe coloana Q199 codul 888.

3. Cât v-a costat?

1. Nr. litigii

2. Timp

3. Cost RON

Q200. În instanţă

Q201. Prin arbitraj / mediere

Q202. Altele (Specificaţi) _______

Capitolul 2

103

Arătaţi Planşa 10

Q202 – Q203. În ce măsură sunteţi de acord sau nu, cu afirmaţiile următoare …Acord total Acord Acord

parţialDezacord

parţial Dezacord Dezacord total

Q203. Am deplină încredere în faptul că instanţe-le judecătoreşti îmi vor susţine drepturile mele contractuale şi de proprietate în litigii-le cu alte firme sau cu administraţia.

6 5 4 3 2 1

Q204. Atunci când instanţa judecătorească rezol-vă/ soluţionează litigi-ile, deciziile instanţei sunt aplicate.

6 5 4 3 2 1


104

ÎNTREBĂRI FINALE

Q205. În opinia dv., cât la sută din totalul vânzărilor declară o firmă tipică din sectorul dv. de activitate în vederea impozitării?

|__|__|__| % sau 999. NS/NR

Q206. Q205 – Q206. La cât s-a ridicat venitul total (venitul brut) al firmei dv. în anii 2012 şi 2011?

Total venit brut

Q206. Valoarea în RON pe 2012

Q207. Valoarea în RON pe 2011

La aproximativ cât la sută se ridică cheltuielile anuale totale cu toate procedurile administrative pe care le-am discutat în acest interviu (precum şi cu altele) din venitul anual total al firmei?

|__|__|__| % sau 999. NS/NR

Q208. Cât a cheltuit firma dv. pe utilaje, maşini, echipamente noi în 2012? Q209. Cât la sută din această sumă a fost reprezentat de utilaje, maşini, echipamente importate?

Q208. Sumă (RON)

Q209. Din care % importate

a. Anul 2012 %

b. Anul 2011 %

Q210. Cât a cheltuit firma dv. pe terenuri, clădiri în … ?

Q210. Sumă (în lei)

a. Anul 2005

b. Anul 2004

Capitolul 2

105

APROBAREA TACITĂ

Q211. Aţi auzit de ”procedura aprobării tacite”, ca modalitate alternativă de emitere sau reîn-noire a autorizaţiilor de către autorităţile administraţiei publice_? 13

Da 1 Continuaţi


Q212. Ce influenţă a avut ”procedura aprobării tacite„ asupra activităţii firmei dv.?

Bună 1

Neutră 2

Proastă 3

Nu ştiu 4

Q213. Aţi beneficiat, în perioada 2010 – 2012 pentru autorizare, reînnoirea autorizaţiilor /licenţ-elor/permiselor/aprobărilor sau alte asemenea operaţiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizării, de prevederile OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificărle şi completările ulterioare?”

Da 1 Continuaţi


Q214. În ce domeniu?

__________________________________________________________

Q215. În opinia dv., care este principala problemă cu care se confruntă firmele care îşi desfăşoară activitatea în România?

__________________________________________________________

Q216. În opinia dv., ce măsuri ar trebui să ia autorităţile în vederea rezolvării aceste probleme?

__________________________________________________________

__________________________________________________________

Q217. Cum aţi evalua mediul de afaceri de astăzi în comparaţie cu cel de acum doi ani?

Mai bun 1

La fel 2

Mai prost 3

13 Este vorba despre următoarea procedură: dacă depuneţi o cerere la o autoritate pentru eliberarea unei autorizaţii/aviz/permis/licenţă,- iar domeniul este supus acestei proceduri - şi în termen de 30 de zile nu primiţi nici un răspuns în scris, dacă în legislaţia specifică nu se prevede altfel, cererea se consideră a fi aprobată (se consideră a fi un răspuns pozitiv).


106

Q218. Cum anticipaţi că va evolua mediul de afaceri în următoarele 9-10 luni ? Va fi în noiembrie-de-cembrie 2013.

Mai bun 1

La fel 2

Mai prost 3

Q219. În final vă rog să-mi spuneţi dacă aţi fi dispus să participaţi peste aproximativ un an la un stu-diu similar realizat însă prin Internet. Dv. veţi primi un chestionar prin e-mail iar după ce îl veţi completa îl veţi trimite înapoi tot prin e-mail. Aţi dori să participaţi la un astfel de studiu?

Da 1 Continuaţi

Nu 2 Încheiaţi

Q220. Puteţi să-mi spuneţi care este adresa dv. de e-mail?

Notaţi adresa de e-mail

Da 1

Nu 2

Vă mulţumim foarte mult pentru colaborare şi pentru timpul acordat.

Numele respondentului

Poziţia respondentului în firmă

Număr de telefon

Denumirea firmei

Oraşul/ Localitatea

Capitolul 2

107

Anexa 3: Schema logică a chestionarului (exemplu)


108

Capitolul 2

109


110

Capitolul 2

111

Anexa 4: Cuvântul Introductiv al Intervievatorilor (exemple)

Cuvântul Introductiv al Intervievatorilor (exemplul nr. 1)

Bună ziua, numele meu este ………. şi sunt de la XXXXXXXXXXX organizaţie independentă de cer-cetare a pieţei. Am fost angajaţi să realizăm un studiu în rândul agenţilor economici privaţi. Este vorba de un studiu realizat de către institutul nostru la solicitarea Ministerului Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism – Direcția Politici pentru Mediul de Afaceri, sub coordonarea Consorţiului de firme Deloitte&Archidata, folosind instrumentele şi metodo-logia utilizate de Banca Mondială la scară globală în realizarea de studii similare în ţările din Centrul şi Sud-estul Europei, precum şi în alte ţări. În România, ultimul studiu de acest fel a fost realizat în anul 2006.

Scopul acestui studiu este de a permite o mai bună înţelegere a obstacolelor pe care le creează re-glementările şi procedurile administrative în vigoare asupra unor societăţi private cum este şi a dvs. Rezultatele obţinute vor ajuta instituţiile publice şi organele administrative să îmbunătăţească mediul de afaceri românesc în ceea ce priveşte procedurile administrative. Vă asigurăm că informaţiile obţi-nute în cadrul acestui interviu vor fi strict anonime şi confidenţiale, iar rezultatele vor fi prezentate numai în formă tabelară pentru a nu exista posibilitatea de a identifica persoanele participante la studiu sau răspunsurile acestora. Nici numele dvs., nici cel al firmei dvs. nu vor apărea pe nici unul dintre documentele elaborate ca urmare a acestei cercetări.

Vă mulţumim pentru amabilitatea dvs. de a ne acorda acest interviu!


112

Cuvântul Introductiv al Intervievatorilor (exemplul nr. 2)

Bună ziua, Numele meu este …………….. şi am fost selectat în calitate de intervievator pentru reali-zarea sondajului din cadrul proiectului XXXXXX.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism – Direcția Politici pentru Mediu de Afaceri realizează un studiu referitor la ..........................

De asemenea, acest studiu are ca scop să înregistreze schimbările care au apărut atât la nivel de întreprinderi private, cât şi în mediul de afaceri din România.

Această cercetare prilejuieşte patronilor şi managerilor oportunitatea de a furniza opiniile lor cu pri-vire la schimbările în mediul de afaceri, în general, şi în propria lor afacere, în mod particular. Pentru desfăşurarea sondajului a fost realizat un chestionar şi, prin urmare vă solicităm şi vă încurajăm să participaţi la acest studiu oferind răspunsurile dvs. la întrebările din chestionar.

Obligaţia noastră este să vă informăm că chestionarul va fi folosit numai în scop statistic, iar răspun-surile individuale vor fi tratate în mod strict confidenţial.

Având în vedere importanţa acestui studiu pentru dezvoltarea strategiei şi politicilor de promovare a IMM-urilor şi cooperaţiei în România, precum şi pentru simplificarea cadrului de reglementare sperăm că veţi accepta să răspundeţi în următoarele aproximativ 45 minute la întrebările din chestionar. Noi apreciem timpul acordat de dvs. şi suntem conştienţi că numai în acest fel ne puteţi permite/facilita să adunăm cât mai multe chestionare completate, astfel încât să asigurăm reprezentativitatea la ni-vel naţional.

La sfârșit, dar nu mai puţin important dorim să vă aducem la cunoştinţă că studiul complet va fi lansat public într-un eveniment naţional iar dvs. veţi primi o copie a raportului de cercetare.

Acestea fiind spuse, în numele Direcţiei Politici pentru Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei – Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism vă mulţu-mim anticipat pentru cooperare în desfăşurarea sondajului.

Capitolul 2

113

Anexa 5: Plan de analiză pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România

PLAN DE ANALIZĂ PENTRU ELABORAREA STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI BARIERELOR ADMINISTRATIVE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA 14

- CUPRINS -

Sumar executiv

Æ Studiul inițial (baseline) de evaluare a acoperit următoarea structură: ¾ Principalele obstacole care stau în calea succesului afacerilor IMM-urilor

¾ Principalele obstacole ridicate de cadrul de reglementare al activităţii IMM-urilor

¾ Problemele specifice pe care le pune cadrul de reglementare în faţa IMM-urilor

¾ Prioritizarea domeniilor de reglementare în funcţie de percepţia asupra nivelurilor de costuri pe care le incumbă diversele norme legale

¾ Soluţii potenţiale de reducere a costurilor administrative – aşa cum sunt ele percepute de reprezentanţii mediului de afaceri

¾ Analiza comparativă faţă de statele membre ale Uniunii Europene a poverii administra-tive care apasă asupra IMM-urilor din România faţă de IMM-urile din statele membre (studii de caz)

¾ Analiza comparativă a ponderii costurilor administrative asupra costurilor totale ale com-paniilor româneşti pe categorii de companii în funcţie de dimensiunea acestora. O ima-gine asupra acestui ultim aspect – ponderea costurilor administrative asupra costu-rilor totale.

Æ Introducere - prelucrarea şi analiza răspunsurilor la întrebările de identificare a respondentu-lui pentru validarea eşantionului şi recalcularea erorii standard

Æ Secţiuni: i) Obstacole în activitatea firmei

ii) Înregistrare societăţii/întreprinderii

iii) Licenţe

iv) Terenuri, clădiri, construcţii

v) Utilităţi

vi) Inspecţii

vii) Registrul unic de control

viii) Taxe

14 Structura studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România a fost discutat cu echipa de statisticieni din cadrul proiectului și agreat cu Beneficiarul proiectului.


114

ix) Proceduri import / export

x) Recuperare TVA

xi) Relaţii de muncă

xii) Soluţionare litigii

xiii) Aprobare tacită

xiv) Evaluare de ansamblu a mediului de afaceri din România

xv) Întrebări finale

Æ Studii de caz (exemple de bună practică la nivelul Uniunii Europene)

Æ Concluzii finale şi recomandări Æ Coordonate metodologice:

¾ Chestionar

¾ Universul investigat la 31 decembrie 2012

¾ Structura populaţiei totale de întreprinderi

¾ Proiectarea eşantionului (parametrii daţi prin Caietul de Sarcini, criterii de stratificare, reprezentativitate, eroare standard, coeficient de încredere, etc.)

¾ Validarea eşantionului funcţie de realitatea de pe teren

Același plan de analiză s-a avut în vedere și la elaborarea celui de-al doilea studiu de evaluare a im-pactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România.

Capitolul 2

115

Plan de analiză de detaliu privind prelucrarea răspunsurilor la întrebările din Chestionar

Introducere:

prelucrarea răspunsurilor la întrebările din Chestionar

Distribuţia societăţilor din eşantion, funcţie de anul când au început să funcţioneze sub numele actual (DEZAGREGARE PE URMăTOARELE INTERVALE: înainte de 1990 – în cazul celor care au făcut obiectul unei privatizări, între 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2009-2012).

Q1. În ce an a fost înregistrată societatea şi a început să funcţioneze în România sub actualul ei nume? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion, funcţie de forma juridică sub care sunt înregistrate (DEZAGREGARE PE URMăTOARELE TIPURI DE ENTITăȚI JURIDICE: societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, parteneriat, respectiv societatea în nume colectiv, comandită simplă, comandită pe acţiuni, cooperativă, altă formă).

Q2. Care este forma juridică sub care este înregistrată în prezent societatea dvs.? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion, funcţie de structura capitalului social (DEZAGREGARE PE URMăTOARELE SURSE DE FORMARE A CAPITALULUI SOCIAL AL SOCIETăȚILOR: capi-tal privat românesc, capital privat străin, capital (majoritar) stat, altă formă, NS). Q3. Care este în prezent structura capitalului social al firmei dvs.? (grafic)

Structura firmelor respondente cuprinse în eşantion, funcţie de istoricul formării acestora (entităţi, foste cu capital de stat, care au făcut obiectul privatizării, societăţi emergente - de novo enterprises, NS).

Q4. Societatea a fost vreodată în proprietatea statului? (grafic)

Distribuţia societăţilor foste cu capital de stat din eşantion, funcţie de perioada în care au fost privatizate (DEZAGREGARE PE URMăTOARELE INTERVALE: între 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2009-2012).

Q5. În ce an a fost privatizată? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion, funcţie de domeniul principal de activitate (DEZAGREGARE PE: agricultură, producţie (industrie şi energie), construcţii, servicii (comerț, turism, transporturi, alte servicii, NS).

Q6. Care este domeniul principal de activitate al firmei? (grafic)

Distribuţia angajaţilor care sunt implicaţi în activităţi de producţie (DEZAGREGARE PE in-tervalele 0%, 1-49%, 50-74%, 75-100%).

Q7.1. Ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele domenii – Producţie? (grafic)

Distribuţia angajaţilor care sunt implicaţi în activităţi de comerţ (DEZAGREGARE PE inter-valele 0%, 1-49%, 50-74%, 75-100%).

Q7.2. Ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele domenii – Comerţ? (grafic)

Distribuţia angajaţilor care sunt implicaţi în activităţi de servicii (DEZAGREGARE PE inter-valele 0%, 1-49%, 50-74%, 75-100%).


116

Q7.3. Ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele domenii – Servicii? (grafic)

Distribuţia angajaţilor care sunt implicaţi în activităţi de construcţii (DEZAGREGARE PE intervalele 0%, 1-49%, 50-74%, 75-100%).

Q7.4. Ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele domenii / sectoare de activitate – Construcţii? (grafic)

Distribuţia angajaţilor care sunt implicaţi în activităţi în alte sectoare (DEZAGREGARE PE intervalele 0%, 1-49%, 50-74%, 75-100%).

Q7.5. Ce procent din angajaţii firmei lucrează în fiecare dintre următoarele domenii – alte? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion funcţie de numărul de angajaţi cu normă întreagă (DEZAGREGARE: zero angajaţi, 1-9, 10-49, 50-249, peste 250 angajaţi).

Q8. Câţi angajaţi cu normă întreagă are firma? (grafic)

Raportul dintre angajaţii cu normă întreagă şi numărul total de salariaţi (AGREGARE pe intervale ale raportului dintre număr de angajaţi cu normă întreagă şi numărul total de salariaţi, respectiv maxim 50%, 51-75%, 75-99%, 100%).

Q9. Care este numărul total de salariaţi ai firmei (incluzând angajaţii cu normă întreagă, cu jumătate de normă, colaboratorii, sezonierii, etc.)? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion funcţie de structura pe sexe a angajaţilor cu normă întreagă de lucru (DEZAGREGARE pe fiecare dintre sexe şi, respectiv intervale procentuale raportate, astfel: 0% bărbaţi/femei, 1-49% bărbaţi/femei, 50-74% bărbaţi/femei, 75-99% bărbaţi/femei, 100% bărbaţi/femei).

Q10. Puteţi să-mi spuneţi aproximativ care este structura pe sexe a angajaţilor cu normă în-treagă? (grafic)

Şi

Q11. Puteţi să-mi spuneţi aproximativ care este structura pe sexe a tuturor salariaţilor pe care îi are firma (incluzând angajaţii cu normă întreagă, cu jumătate de normă, colaboratorii, sezo-nierii etc.)? (grafic)

Structura salariaţilor cu normă întreagă ai firmei în funcţie de educaţie (DEZAGREGARE pe forme de învăţământ, respectiv: studii post-universitare, facultate / colegiu / post-liceală, liceu, şcoală elementară, şcoala elementară neterminată / fără şcoală).

Q12. Vă rog să-mi spuneţi aproximativ care este structura salariaţilor cu normă întreagă ai firmei în funcţie de educaţie? (grafic)

Distribuţia societăţilor din eşantion funcţie de localizarea sediului principal de activitate (Capitală, altă localitate), a principalei unităţi de producţie (Capitală, altă localitate).

Q13-14 Unde se află sediul central al firmei şi sediul principalei unităţi de producţie? (grafic)

Distribuţia societăţilor pe principalele domenii de activitate şi categorii de mărime a între-prinderii (din perspectiva principalului indicator, şi anume număr total de salariaţi, raportaţi la Q9).

Încrucișat: Q6 şi Q9 (grafic)

Distribuţia societăţilor pe principalele domenii de activitate, funcţie de localizarea sediului central/ principalei unităţi de producţie. Încrucișat: Q6 şi Q13 (grafic)

Încrucișat: Q6 şi Q14 (grafic)

Capitolul 2

117

i) Secţiunea: Obstacole în activitatea firmei (categorii de obstacole, financiar-regle-mentative şi de personal, administrative, analiză şi concluzii)

prelucrarea răspunsurilor la următoarele întrebări din Chestionar

Tabloul principalelor FACTORI DE INFLUENţĂ A AFACERILOR RESIMţIţI CA OBSTACOL pentru activitatea firmelor, respectiv: Accesul la utilităţi, telecomunicaţii, energie electrică, trans-porturi, Nivelul impozitelor şi taxelor, Educaţie şi pregătirea profesională a angajaţilor, Accesul la credite bancare, Accesul la contracte de achiziţii publice, Costul finanţărilor, Schimbările frecvente şi imprevizibile în politici, legi şi reglementări de natură economică, Macro-instabilitatea , Corupţia la nivel administrativ, Infracţionalitatea, furturile şi lipsa de ordine, Practici concurenţiale incorec-te, Conflictul de interese cu reprezentanţi ai administraţiei, Accesul la informaţii despre legi şi regulamente, Alte obstacole) din perspectiva distribuţiei ponderii cu care au fost raportate în cuprinsul cercetării.Q15. Vă rog să-mi spuneţi care dintre următorii factori sunt obstacole şi pentru activitatea

firmei dvs.? (grafic)

Încrucişat: Q15 cu Q6 funcţie de domeniul principal de activitate (grafic)

Încrucişat: Q15 cu Q9 funcţie de categoria de mărime (grafic)

Încrucișat: Q15 cu întrebarea de identificare referitoare la localizarea geografică pe regiuni de dezvoltare (grafic)

Mărimea obstacolelor în percepţia mediului de afaceri. Distribuţia opiniilor din mediului de afaceri cu privire la dificultatea principalelor obstacole (Accesul la utilităţi, telecomunicaţii, energie electrică, transporturi, nivelul impozitelor şi taxelor, educaţie şi pregătirea profesională a angajaţilor, Accesul la credite bancare, Accesul la contracte de achiziţii publice, Costul finan-ţărilor, Schimbările frecvente şi imprevizibile în politici, legi şi reglementări de natură economică, Macro-instabilitatea, Corupţia la nivel administrativ, Infracţionalitatea, furturile şi lipsa de ordine, Practici concurenţiale incorecte, Conflictul de interese cu reprezentanţi ai administraţiei, Accesul la informaţii despre legi şi regulamente, Alte obstacole) pe grade de mărime (mic, moderat, mare şi foarte mare).

Q16. Cât de mare este acest obstacol pentru societatea dvs.? (grafic)

Încrucişat: Q16 cu Q6 funcţie de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q16 cu Q9 funcţie de categoria de mărime

Încrucișat Q16 cu întrebarea de identificare referitoare la localizarea geografică pe regiuni de dezvoltare

Tabloul principalelor PROCEDURI ADMINISTRATIVE şI REGLEMENTĂRI PERCEPUTE CA OBSTACOLE pentru activitatea firmelor, respectiv: (Înmatricularea unei firme noi (întregul proces), Licenţele de activitate, Administraţia fiscală (partea de proceduri), Administraţia vamală (partea de proceduri), Standardele şi certificarea, Reglementările privind procedurile de achiziţii publice, Reglementările privind forţa de muncă, Reglementările privind mediul, Reglementările contra incendiilor, de la pompieri, Reglementările sanitare, Reglementările de schimb valutar, Reglementările privind preţurile încă controlate la utilităţi publice, Accesul la pământ – arendă sau cumpărare, Inspecţiile şi controalele (de orice tip), Alta).

Q17. Care dintre următoarele.... sunt obstacole pentru activitatea firmei dvs.? (grafic)




118

Încrucişat Q17 cu întrebarea de identificare referitoare la localizarea geografică pe regiuni de dezvoltare

Mărimea obstacolelor în percepţia mediului de afaceri. Distribuţia opiniilor din mediului de afaceri cu privire la dificultatea principalelor proceduri administrative şi reglementări percepute ca obstacole pe grade de mărime/dificultate. (Înmatricularea unei firme noi (întregul proces), Licenţele de activitate, Administraţia fiscală (partea de proceduri), Administraţia vamală (partea de proceduri), Standardele şi certificarea, Reglementările privind procedurile de achiziţii publice, Reglementările privind forţa de muncă, Reglementările privind mediul, Reglementările contra incendiilor, de la pompieri, Reglementările sanitare, Reglementările de schimb valutar, Reglementările privind preţurile încă controlate la utilităţi publice, Accesul la pământ – arendă sau cumpărare, Inspecţiile şi controalele (de orice tip), Alta).

Q18. Care dintre următoarele.... sunt obstacole pentru activitatea firmei dvs.? (grafic)



Încrucișat Q18 cu întrebarea de identificare referitoare la localizarea geografică pe regiuni de dezvoltare

Sprijinul acordat de administraţia publică locală, inclusiv structurile descentralizate în te-ritoriu, desfăşurării activităţilor economice în funcţie de distribuţia opiniilor mediului de afaceri? Q19.1. În general, cât de mult sau de puţin consideraţi că administraţia locală vă ajută în acti-

vitatea dvs. economică? (grafic)

Sprijinul acordat de administraţia publică centrală desfăşurării activităţilor economice în funcţie de distribuţia opiniilor mediului de afaceri? Q19.2. În general, cât de mult sau de puţin consideraţi că administraţia centrală vă ajută în

activitatea dvs. economică? (grafic)

Gradul de ocupare a timpului de lucru al managementului cu rezolvarea obligaţiilor/cerin-ţelor legale şi administrative impuse prin reglementări de către Guvern? (DEZAGREGARE: se va urmări frecvenţa de apariţie a opiniilor funcţie de intervalele procentuale menţionate la Q22) (grafic)

Q21-22. Într-o săptămână (de 40 de ore de lucru) cam cât la sută din timpul de lucru al în-tregului management al firmei dvs. este cheltuit pentru rezolvarea cerinţelor legislative şi administrative impuse de guvern?

Încrucişat: Q21-22 cu Q6 funcţie de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q21-22 cu Q9 funcţie de categoria de mărime

Gradul de ocupare a timpului de lucru al managementului întreprinderilor cu rezolvarea obligaţiilor / cerinţelor legale şi administrative impuse prin reglementări de către Guvern pe categorii de mărime a acestora.Încrucişare Q21, Q22 şi Q9 (număr total de salariaţi la 31 decembrie 2012), gradul de ocupare

a managementului pe categorii de mărime a întreprinderilor.

Încrucişare Q22 şi Q6 (gradul de ocupare a timpului managementului, pe domenii principale de activitate).

Constatări, comparaţii cu studiile anterioare şi concluzii ale secţiunii – comparaţii cu rezul-tatele din 2006.

Capitolul 2

119

ii) Secţiunea: Înregistrarea societăţii (timpul necesar (re)înregistrării şi modificări în certificatul de înmatriculare/actele constitutive; costurile necesare (re)înregistrării şi modificări în certificatul de înmatriculare; grad de satisfacţie)


Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurii de înregistrare, pe următoarele intervale de timp: înainte de 1990, 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013.Q23.Când aţi avut de a face ultima dată cu următoarele proceduri de înregistrare a firmei?

(grafic pe fiecare an dintre cei raportați)

Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurii de re-înregistrare, pe următoarele interva-le de timp: 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013.Q24. Când aţi avut de a face ultima dată cu următoarele proceduri...? -

re-înregistrarea firmei? (grafic)

Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurilor de operare modificări în certificatul de înmatriculare pe următoarele intervale de timp: 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013.Q25. Când aţi avut de a face ultima dată cu următoarele proceduri...? -

efectuarea unor modificări în certificatul de înmatriculare? (grafic)

Distribuţia funcţie de cea mai recentă procedură parcursă de către firmele respondente (DEZAGREGARE pe: înregistrarea, re-înregistrarea, modificări în certificatul de înmatriculare, NS/NR).

Q26. Care dintre aceste proceduri a fost cea mai recentă? (grafic)

INMATRICULAREA SOCIETĂţII – calcule raportate la subeşantionul firmelor care au reali-zat procedura – exprimare %.Q28-39/1. Pentru a fi ÎNMATRICULATă societatea dvs. a trebuit să realizeze ...? (grafic)

Durata (medie, minim, maxim – în zile) întregului proces de obţinere a rezultatului privind ÎNMATRICULAREA din ziua în care a început pregătirea documentelor şi până în momentul obţinerii certificatului?Q28-39/2. Câte zile a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind ÎNMATRICULAREA

din ziua în care a început pregătirea documentelor? (prezentare tabelară)

Încrucişat: Q28-39/2 cu Q6 funcţie de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q28-39/2 cu Q9 funcţie de categoria de mărime

Durata (medie, minim, maxim – în zile) procesului de obţinere a rezultatului privind ÎNMATRICULAREA din ziua în care s-au depus documentele la Registrul Comerţului şi până în momentul obţinerii certificatului?Q28-39/3. Câte zile a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind ÎNMATRICULAREA

din ziua în care societatea a depus primele documente? (prezentare tabelară)

Costurile în termeni de timpi consumaţi (mediu, minim, maxim) parcurgerii procedurii de înmatriculare pe paşi principali. Q28-39/4. Cât v-a costat procedura .... privind ÎNMATRICULAREA? (RON) (prezenta-

re tabelară)


120

Nivelul costurilor cu taxe. Q28-39/5. Pentru a fi ÎNMATRICULATă societatea dvs. a plătit taxe oficiale ...? (prezentare

tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale .... privind ÎNMATRICULAREA? (RON) (prezen-tare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/7. Pentru a fi ÎNMATRICULATă societatea, aţi apelat la servicii de consultanţă...? (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/8. Cât aţi plătit pentru consultanţă .... privind ÎNMATRICULAREA? (RON)

Q28-39/9. Pentru a fi ÎNMATRICULATă societatea, a fost nevoie să faceţi plăţi neoficiale...? (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/10. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale .... privind ÎNMATRICULAREA? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

RE-ÎNMATRICULAREA SOCIETĂȚII – calcule raportate la subeşantionul firmelor care au realizat ca ultimă procedură – exprimare %.Q28-39/1. Pentru a fi RE-ÎNMATRICULATă societatea dvs. a trebuit să realizeze ...(prezenta-

re grafică pe activităţi efectuate)

Q28-39/2. Câte zile a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind RE-ÎNMATRICULAREA din ziua în care a început pregătirea documentelor? (prezentare tabe-lară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/3. Câte zile a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind RE-ÎNMATRICULAREA din ziua în care societatea a depus primele documente? (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/4. Cât v-a costat procedura .... privind RE-ÎNMATRICULAREA? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/5. Pentru a fi RE-ÎNMATRICULATă societatea dvs. a plătit taxe oficiale ...? (grafic)

Q28-39/6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale .... privind RE-ÎNMATRICULAREA? (RON) (pre-zentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/7. Pentru a fi RE-ÎNMATRICULATă societatea, aţi apelat la servicii de consultanţă...? (grafic)

Q28-39/8. Cât aţi plătit pentru consultanţă .... privind RE-ÎNMATRICULAREA? (RON) (pre-zentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/9. Pentru a fi RE-ÎNMATRICULATă societatea, a fost nevoie să faceţi plăţi neoficia-le...? (grafic)

Q28-39/10. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale .... privind RE-ÎNMATRICULAREA? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

MODIFICARI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE/ACTE CONSTITUTIVE – calcule ra-portate la subeşantionul firmelor care au realizat ca ultimă procedură – exprimare %.Q28-39/1. Pentru a face MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE societatea

dvs. a trebuit să realizeze ...?(grafic)

Q28-39/2. Câte zile a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE din ziua în care societatea a depus primele documente? – tabel cu minim, maxim, media, în zile (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Încrucişat: Q28-39/2 cu Q6 funcţie de domeniul principal de activitate

Capitolul 2

121

Încrucişat: Q28-39/2 cu Q9 funcţie de categoria de mărime

Q28-39/3. Cât v-a costat procedura .... privind MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/4. Pentru a face MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE societatea dvs. a plătit taxe oficiale ...? (grafic)

Q28-39/5. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale .... privind MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/7. Pentru a face MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE, aţi apelat la servicii de consultanţă...? (grafic)

Q28-39/8. Cât aţi plătit pentru consultanţă .... privind MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Q28-39/9. Pentru a face MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE, a fost nevo-ie să faceţi plăţi neoficiale...? (grafic)

Q28-39/10. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale .... privind MODIFICăRI ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE? (RON) (prezentare tabelară prag minim, maxim, medie)

Distribuţia opiniilor cu privire la calitatea diferitelor servicii (conform cu scala).Q40-50. Care este părerea dvs. despre următoarele servicii...? (grafic)

Gradul de solicitare a serviciilor de asistenţă ale Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului.Q51. Aţi apelat la serviciile Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului? (grafic)

Încrucişare: Q40-50 şi Q6 Gradul de solicitare a serviciilor de asistenţă ale Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului funcţie de domeniul de activitate (grafic)

Încrucişare: Q40-50 şi Q9 Gradul de solicitare a serviciilor de asistenţă ale Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului funcţie de categoria de mărime (grafic)

Încrucişare: Q40-50 şi Q14 Gradul de solicitare a serviciilor de asistenţă ale Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului funcţie de localizarea geografică a firmelor (grafic)

Constatări, comparaţii cu studii anterioare şi concluzii – comparaţii cu rezultatele din 2006


122

iii) Secţiunea: Licenţe


Ponderea societăţilor care deţin cel puţin o licenţă.Q52. Firma dvs. are vreo licenţă? (grafic)

Tipuri de licenţe deţinute. Q53. Pe care dintre următoarele licenţe le are societatea dvs.? (grafic)

Tipuri de licenţe obţinute/reînnoite în ultimii 2 ani.Q54. Pe care dintre acestea le-a obţinut / reînnoit societatea în ultimii 2 ani? (grafic)

Număr de licenţe reînnoite dintre cele obţinute în ultimii doi ani.Q.55. Câte licenţe din fiecare tip a obţinut / reînnoit societatea în ultimii doi ani? (tabelar)

Distribuţia frecvenţei de reînnoire a licenţelor pe tipuri în conformitate cu reglementările specifice în materie.Q56. La ce interval de timp trebuie reînnoite? (grafic)

Durata procesului de obţinere a licenţelor pe tipuri de licenţe. Q Q57-67/1. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a licenţei de ... , din

ziua în care a început pregătirea documentelor? (tabelar)

Q57-67/2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a licenţei de ... , din ziua în care aţi depus documentele? (tabelar)

Q57-67/3. Cât v-a costat obţinerea licenţei de …? (tabelar)

Q57-67/4. Aţi plătit taxe oficiale? (grafic)

Q57-67/5. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale? (tabelar)

Q57-67/6. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă, etc.)? (grafic)

Q57-67/7. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă? (tabelar)

Q57-67/8. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale – să oferiţi bani sau cadouri? (grafic)

Q57-67/9. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri? (tabelar)

Modul în care se distribuie opiniile mediului de afaceri cu privire la serviciile asociate dife-ritelor tipuri de licenţe şi oferite de către instituţiile abilitate (conform cu scala).Q68-76. Care este părerea dvs. despre serviciile oferite de către instituţiile abilitate pentru

obţinerea următoarelor licenţe? (prezentare grafică)

Încrucişat Q68-76 şi Q6 (prezentare grafică)


Constatări, comparaţii cu studii anterioare şi concluzii – comparaţii cu rezultatele din 2006.

Capitolul 2

123

iv) Secţiunea: Terenuri, clădiri şi construcţii


Baza materială a firmelor, respectiv clădirii / sedii, terenuri, funcţie de drepturile deţinute asupra acestora. Q77/1-5 si Q78/1-5 Ce drepturi de proprietate deţine societatea dvs. asupra sediului şi a clă-

dirilor în care se desfăşoară activitatea de bază a firmei, precum şi asupra terenului pe care sunt amplasate aceste clădiri? (prezentare grafică)

Ponderea firmelor care au achiziționat terenuri.

Q79. Societatea dvs. a achiziţionat vreodată terenuri? (prezentare grafică)

Q80. În ce an s-a achiziţionat pentru ultima oară teren? (prezentare grafică)

Q81. De la cine a achiziţionat societatea dvs. terenuri? (prezentare grafică)

Proceduri urmate la achiziţionarea terenului.Q83-88/1. Pentru achiziţionarea terenului societatea dvs. a trecut prin procedura de evaluare,

licitaţie, înregistrarea titlului în Registrul de Carte Funciară, alte proceduri, şi care anume? (prezentare grafică)

Q83-88/2. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …, din ziua în care societatea a început pregătirea documentelor? (prezentare tabel minim, maxim, mediu)

Q83-88/3. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a rezultatului privind …., respectiv din ziua în care societatea a depus documentele necesare şi până în momentul obţinerii rezultatului (prezentare tabel minim, maxim, mediu)

Q83-88/4. Cât v-a costat procedura privind …. (RON)? (prezentare tabel minim, maxim, mediu)

Q83-88/5. Aţi plătit taxe oficiale pentru ….? (prezentare grafică)

Q83-88/6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale (RON)? (prezentare tabel minim, maxim, mediu)

Q83-88/7. Aţi apelat la servicii de consultanţă (avocaţi, firme de consultanţă, etc.)?

Q83-88/8. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă (RON)? (prezentare tabel minim, ma-xim, mediu)

Q83-88/9. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale? (prezentare grafică)

Q83-88/10. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri (RON)? (prezentare tabel minim, maxim, mediu)

Modul în care se distribuie opiniile mediului de afaceri cu privire la serviciile asociate pro-cedurilor de achiziţionare a terenurilor (conform cu scala).Q89-92. Care este părerea dvs. despre următoarele servicii: evaluare, licitaţie, înregistrarea

titlului în Registrul de Carte Funciară, alte? (prezentare grafică)



Gradul de implicare al firmelor în activităţi de construcţie şi renovare “%”.Q93. Aţi construit sau renovat vreunul din sediile firmei? Dacă da, în ce an aţi construit sau

renovat ultima oară? (prezentare grafică)


124

Q94. Dacă da, în ce an aţi construit sau renovat ultima oară vreunul din sediile firmei? (pre-zentare grafică)

Proceduri urmate de către firme. Q96-106/1. Pentru a construi aţi obţinut: certificatul de urbanism, analiza topografică, auto-

rizaţia de construire, autorizaţia geotehnică, avizul brigăzii de pompieri, acordul de mediu, avizul de racordare la apă, canal, gaz, energie electrică, alte avize şi anume ce? (grafic)

Q96-106/2. Câte zile calendaristice a durat obţinerea rezultatului privind …., din ziua în care societatea a început pregătirea documentelor? (tabel, prag minim declarat, prag maxim de-clarat, medie/standard?)

Q96-106/3. Câte zile calendaristice a durat obţinerea rezultatului privind …., din ziua în care societatea a depus documentele? (tabel, prag minim declarat, prag maxim declarat, medie/standard?)

Q96-106/4. Cât v-a costat obţinerea … (RON)? (tabel, prag minim declarat, prag maxim de-clarat, medie/standard?)

Q96-106/5. Aţi plătit taxe oficiale pentru …? (grafic)

Q96-106/6. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale (RON)? (tabel, prag minim declarat, prag maxim declarat, medie/standard?)


Q96-106/8. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă (RON)? (tabel, prag minim declarat, prag maxim declarat, medie/standard?)


Q96-106/10. Valoarea plăţilor neoficiale (tabel, prag minim declarat, prag maxim declarat, medie/standard?)

Modul în care se distribuie opiniile mediului de afaceri cu privire la serviciile asociate procedurilor de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor pentru construcţii-renovări (conform cu scala).Q107-117. Care este părerea dvs. despre următoarele servicii? (grafic)

Încrucişat Q107-117 şi Q6 (grafic)

Încrucişat Q107-117 şi Q9 (grafic)


Capitolul 2

125

v) Secţiunea: Utilităţi


Accesul la utilităţi noi sau extinderea celor existente. Q118. În ultimii trei ani (începând cu ianuarie 2010) aţi obţinut noi autorizaţii pentru racordarea

la utilităţi sau extinderea capacităţii reţelei existente? (grafic)

Q119-123/1. Ce fel de autorizaţie aţi obţinut – de racordare sau de extindere a reţelei de …? (grafic)

Q119-123/2. În ce an aţi obţinut ultima autorizaţie de acest fel? (grafic)

Q119-123/3. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a autorizaţiei de ra-cordare / extindere pentru reţeaua de …., din ziua în care societatea a început pregătirea documentelor? (tabel)

Q119-123/4. Câte zile calendaristice a durat întregul proces de obţinere a autorizaţiei de ra-cordare / extindere pentru reţeaua de …., din ziua în care societatea a depus documentele? (tabel)

Q119-123/5. Cât v-a costat procedura pentru obţinerea autorizaţiei de racordare / extindere pentru reţeaua de ….? (RON) (tabel)

Q119-123/6. Aţi plătit taxe oficiale pentru racordare / extindere la reţeaua de ….?

Q119-123/7. Cât aţi plătit pentru taxele oficiale? (RON) (tabel)


Q119-123/9. Cât aţi plătit pentru serviciile de consultanţă? (RON) (tabel)


Q119-123/11. Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale – bani sau cadouri? (RON) (tabel)

Încrucişat Q118 şi Q6 (Număr de firme care au obţinut în ultimii 3 ani autorizaţii noi pentru racordarea la utilităţi sau extinderea capacităţii reţelei existente, funcţie de domeniul principal de activitate) (grafic)

Încrucişat Q118 şi Q9 (Număr de firme care au obţinut în ultimii 3 ani autorizaţii noi pentru ra-cordarea la utilităţi sau extinderea capacităţii reţelei existente, funcţie de categoria de mărime a întreprinderilor) (grafic)



126

vi) Secţiunea: Inspecţii


Ponderea firmelor care au făcut obiectul unor controale şi inspecţii în anul 2012.Q124. Societatea dvs. a primit vreo inspecţie sau control în anul 2012 din partea vreunui re-

prezentant al administraţiei? (grafic)

Încrucişat: Q124 şi Q6, funcţie de domeniul principal de activitate (grafic)

Încrucişat: Q124 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii controlate-inspectate (grafic)

Inspecţii exercitate de diferitele instituţiile cu abilităţi de control asupra firmelor care au avut inspecţii în anul 2012.Q125-135/1. În anul 2012 societatea dvs. a fost inspectată de către …? (grafic)

Variaţia numărului controalelor pe care le-au avut firmele din partea diferitelor instituţii abilitate în anul 2012. Q125-135/2. Care a fost numărul de inspecţii / controale pe care le-a avut societatea dvs.

în anul 2012 de la …? (tabel cu marcarea intervalului în care a variat: minim, maxim şi me-dia calculată)

Variaţia numărului de inspectori care au controlat firmele din partea fiecărei instituţii cu abilităţi de control.Q125-135/3. Care a fost numărul mediu de inspectori de la Inspecţia muncii, Direcţia de com-

batere, prevenire şi stingere a incendiilor, a fraudelor şi evaziunii fiscale (poliţia economi-că), Inspecţia sanitară / epidemiologică, Garda Financiară, Administraţia Finanţelor Publice, Inspecţia de mediu / Garda de mediu, Primăria, Oficiul pentru protecţia consumatorului, Alta? (tabel cu marcarea intervalului în care a variat: minim, maxim şi media calculată)

Durata inspecţiilor pe fiecare dintre instituţiile care au efectuat controale în anul 2012 (ore).Q125-135/4. Cât a durat în medie o inspecţie de la …? (ore) (tabel cu marcarea intervalului în

care a variat: minim, maxim şi media calculată)

Frecvenţa cu care firmele au primit amenzi sau au suportat confiscarea bunurilor, pe fieca-re instituţie de control cu sarcini în materie în anul 2012.Q125-135/5. Aţi fost vreodată amendat sau vi s-au confiscat bunuri de către … ? (grafic)

Valoarea totală a amenzilor sau a bunurilor confiscate pe fiecare instituţie de control.Q125-135/6. Care este valoarea totală a amenzilor sau bunurilor confiscate? (RON) (tabel cu

marcarea intervalului în care a variat: minim, maxim şi media calculată)

Frecvenţa/incidenţa plăţilor neoficiale intervenite (bani, cadouri) în cazul fiecărei instituţii de control. Q125-135/7 A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale – să oferiţi bani sau cadouri? (grafic)

Valoarea aproximativă a plăţilor neoficiale efectuate de firme către diferite instituţii de con-trol în anul 2012. Q125-135/8 Aproximativ care a fost valoarea plăţilor neoficiale – bani sau cadouri? (RON)

(tabel cu marcarea intervalului în care a variat: minim, maxim şi media calculată)

Capitolul 2

127

Structura opiniilor din mediul de afaceri cu privire la evoluţia numărului de inspecţii în ra-port cu cele intervenite în anul 2011. Q136. După părerea dvs. comparativ cu anul 2011 aţi spune că în 2012 numărul de inspecţii

/ controale a crescut, a rămas la fel sau a scăzut? (grafic)

Încrucişat: Q 136 şi Q6, funcţie de domeniul principal de activitate (grafic)


Distribuția opiniilor mediului de afaceri cu privire la inspecţiile efectuate de diferitele insti-tuţii ale statului abilitate. Q137. Care este părerea dvs. despre următoarele inspecţii? (grafic)

Încrucişat: Q 137 şi Q6, funcţie de domeniul principal de activitate



vii) Secţiunea: Registrul unic de control


Notorietatea Registrului unic de control (RUC).Q146. Aţi auzit de Registrului unic de control? (grafic)

Distribuţia opiniilor cu privire la influenţa Registrului unic de control asupra activităţii. Q147. Ce influenţă credeţi că a avut acest registru asupra activităţii societăţii dvs.? (grafic)


Încrucişat: Q147 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (grafic)

Existenţa Registrului unic de control la nivelul firmelor în anul 2012.Q148. Firma dvs. a avut Registru unic de control în 2012? (grafic)

Gradul de utilizare de către inspectori a RUC. Înscrierea rezultatelor controalelor în Registrul unic de control în anul 2012. Q149.Registru unic de control a fost completat e către inspectorii care au venit în inspecţie la

societatea dvs.? (grafic)



Gradul de utilizare de către inspectori a RUC.Q149.a. Au ţinut cont aceste inspecţii de domeniile controlate anterior, în vederea evitării su-

prapunerilor controalelor? (grafic)

Q149.b. Dacă un control anterior a făcut recomandări în Registrul unic de control a ţinut cont controlul ulterior de acestea? (grafic)



128

viii) Secţiunea: Taxe


Principalele OBSTACOLE ÎN PERCEPţIA MEDIULUI DE AFACERI (tratamentul din partea au-torităţilor fiscale, Disponibilitatea informaţiilor privind impozitele / taxele existente, proceduri de completarea / depunerea declaraţiilor de TVA / impozite, Obligaţia de a efectua audit, Frecvenţa cu care se schimbă regulile şi nivelul taxelor, Severitatea amenzilor, Mecanismele de contestaţie / recurs) (grafic)

Q150. Care dintre acestea sunt obstacole...... pentru activitatea firmei dvs.? (grafic)

Încrucişat: Q150 şi Q6, funcţie de domeniul principal de activitate (grafic)


Încrucişat: Q150 şi Q14, funcție de localizarea geografică a întreprinderii (grafic)

Mărimea obstacolelor în percepţia mediului de afaceri. Distribuţia opiniilor din mediului de afaceri cu privire la dificultatea principalelor obstacole.Q151. Cât de mare este acest obstacol pentru societatea dvs.? (grafic)



Încrucişat: Q150 şi Q14, funcție de localizarea geografică a întreprinderii (grafic)

Frecvenţa şi costul15 depunerii diferitelor declaraţii pe tipuri ale acestora în anul 2012 pen-tru impozitul pe profitul brut, TVA, CAS, CASS, şomaj, accize, impozit pe clădiri, terenuri, altele.

Q152-160/1. În anul 2012 societatea dvs. a completat declaraţii pentru impozitul pe profitul brut, TVA, CAS, CASS, şomaj, accize, impozit pe clădiri, terenuri, altele? (grafic)

Q152-160/2. De câte ori pe an completaţi declaraţii pentru …? (prezentare tabelară)

Încrucişat: Q152-160/2 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (tabel)

Q152-160/3. Câte persoane lucrează pentru întocmirea unei declaraţii...? (tabel)

Achiziţii de servicii externalizate pentru îndeplinirea obligaţiilor de informare şi costul acestora. Q161. În anul 2012 societatea dvs. a angajat o firmă de contabilitate / audit pentru întocmirea

acestor documente? Cât v-au costat serviciile oferite de către această firmă? (RON) (grafic)

Încrucişat: Q161şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (grafic)

Q162. Cât v-au costat serviciile oferite de către această firmă? (grafic)

Încrucişat: Q162şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (grafic)

Costuri adiţionale asociate neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de raportare-informare către autorităţile abilitate în anul 2012. Q163. În anul 2012 societatea dvs. a primit vreo amendă de la autorităţile fiscale – cum ar

fi Administraţia Naţională a Finanţelor Publice, Garda financiară, etc.? De la câte autorităţi? Care a fost valoarea totală a amenzilor primite (minim, medie raportată, maxim)? (grafic)

Q164. De la câte autorităţi? (grafic)

Q165. Care a fost valoarea totală a amenzilor primite? (tabel)

15 Din perspectiva numărului de persoane implicate în efectuarea obligaţiilor de informare.

Capitolul 2

129

Gradul de incidenţă al intervenţiei plăţilor neoficiale şi nivelul aproximativ al acestora (pon-derea firmelor care au fost nevoite să facă plăţi neoficiale).

Q166. În anul 2012 societatea dvs. a fost nevoită să facă şi plăţi neoficiale – să ofere bani sau cadouri autorităţilor de fiscale? (grafic)

Q167. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri? (RON) (tabel)


ix) Secţiunea: Proceduri import / export


Participarea firmelor la activităţi de comerţ exterior, respectiv import, export) în anul 2012 -%.Q168. Pe parcursul anului 2012, societatea dvs. a desfăşurat activităţi de import-export?

(grafic)

Încrucişat: Q168 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate al firmei (grafic)


Numărul de declaraţii vamale completate pe fluxuri de import, export în anul 2012.Q169. Câte declaraţii vamale aţi completat dvs. ca firmă în anul 2012 pentru….? (tabel cu

număr declaraţii la export, import)

Valoarea totală a bunurilor care au făcut obiectul tranzacţiilor de import, respectiv export în anul 2012. Q170. Care a fost valoarea totală a bunurilor pentru …? (RON) (prezentare tabel medie, mi-

nim, maxim)

Instituţii cu care mediul de afaceri interferează pentru parcurgerea procedurilor adminis-trative de import/export, din care: poliţia de frontieră, inspecţie sanitar veterinară, vamă.Q172-174/1. În cursul operaţiunilor de import/export aţi interferat cu ........? (grafic)

Q172-174/2. În medie câte ore a durat ... de când a început până la final? - export (tabel)

Q172-174/3. În medie câte ore a durat ... de când s-au depus documentele şi până la final? – export (tabel)

Q172-174/4. Cât v-a costat ….? (RON) – export (tabel)

Q172-174/5. Aţi plătit taxe oficiale? – export (grafic)

Q172-174/6. Cât aţi plătit taxele oficiale pentru …? – export (tabel)

Q172-174/11. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale – să oferiţi bani sau cadouri? – export (grafic)

Q172-174/12. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri?- export (tabel)

În mod similar, pentru operaţiuni de import.Q172-174/1. În cursul operaţiunilor de import / export aţi interferat cu........? (grafic)

Q172-174/2. În medie câte ore a durat ... de când a început până la final? – import (tabel)


130

Q172-174/3. În medie câte ore a durat ... de când s-au depus documentele şi până la final? – import (tabel)

Q172-174/4. Cât v-a costat ….? (RON) – import (tabel)

Q172-174/5. Aţi plătit taxe oficiale? – import (grafic)

Q172-174/6. Cât aţi plătit taxele oficiale pentru …? – import (tabel)

Q172-174/11. A fost nevoie să faceţi şi plăţi neoficiale – să oferiţi bani sau cadouri? – import (grafic)

Q172-174/12. Aproximativ care a fost valoarea totală a plăţilor neoficiale – bani sau cadouri? – import (tabel)


x) Secţiunea: Recuperarea TVA


Ponderea firmelor care au solicitat rambursarea şi durata de la depunerea cererii şi până la returnarea TVA - în zile Q179. Aţi solicitat rambursarea TVA pe parcursul anului 2012? (grafic)

Q180. Câte zile a durat în medie până v-a fost rambursat TVA (zile)? (tabel)





Gradul de apelare la servicii externalizate de intermediere sau expediţie a mărfurilor şi ni-velul tarifelor şi onorariilor plătite funcție de valoarea tranzacţiilor.Q181. În anul 2012 firma dvs. a apelat la servicii de intermediere sau expediţie a mărfurilor?

(grafic)

Q182. Care a fost valoarea taxei plătite exprimată ca procent din valoarea totală a tranzacţiei - % ? (tabel)

Constatări, comparaţii cu studii anterioare şi concluzii – comparaţii cu rezultatele din 2006

xi) Secţiunea: Relaţii de muncă


Măsura în care reglementări din domeniul muncii se constituie în obstacole pentru mediul de afaceri. Q183. Care dintre următoarele reglementări din domeniul muncii constituie o problemă pentru

societatea dvs.? (grafic)

Q184. Care a fost dimensiunea problemelor create de diferitele reglementări? (grafic)



Capitolul 2

131

Gradul de satisfacţie al angajatorilor cu privire la calitatea forţei de muncă angajate în ca-drul firmelor.Q185. Luând ca bază numărul de angajaţi pe care îl aveţi acum în firmă, câţi la sută dintre

aceştia aţi fi vrut să-i aveţi ca angajaţi? (grafic)

Situaţia concedierilor de angajaţi în anul 2012. Q186. Aţi concediat vreun angajat pe parcursul anului 2012? (grafic)

Încrucişat: Q186 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate (grafic)


Motivele care au stat la baza concedierilor în anul 2012. Q187. Care au fost motivele concedierii? (grafic)

Politica de concediere a firmelor şi costurile asociate concedierilor plătite de către firme. Q188. A trebuit să-i plătiţi pe angajaţii care au fost concediaţi? (grafic)

Q189. În ce bază a trebuit să-i plătiţi: a legii, a politicii societăţii dvs.,în baza contractului de muncă al angajatului, în baza unui acord liber consimţit?

Q 190. În medie, câte salarii nete (lunare) i-aţi plătit unui angajat la desfacerea contractului de muncă? (grafic)

Q191. Aproximativ care a fost valoarea medie a unui astfel de salariu net? (grafic)


xii) Secţiunea: Soluţionarea litigiilor


Incidenţa litigiilor cu autorităţile centrale, locale în ultimii 3 ani. Q192-193 Pe parcursul ultimilor 3 ani (din ianuarie 2010), societatea dvs. a fost implicată în

vreun litigiu / diferend cu autorităţile? (grafic)

Încrucişat: Q192-193 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate (grafic)

Încrucişat: Q192-193 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (grafic)

Modalităţi de soluţionare a litigiilor. Q194. La care dintre următoarele modalităţi de soluţionare aţi apelat? (grafic)

Măsura soluţionării litigiilor funcţie de modalitatea de soluţionare abordată.Q195. Câte dintre litigii au fost rezolvate prin aceste modalităţi? (grafic)

Q196. Câte dintre litigii au rămas nerezolvate? (grafic)

Motivaţia care a stat la baza deciziei de ocolire a instanţelor pentru soluţionarea litigiilor.Q197. Dacă nu v-aţi adresat unei instanţe pentru a vă rezolva problemele de ce nu aţi făcut-o?

(grafic)

Litigii de natură comercială. Q198. În ultimii 3 ani, societatea dvs. a fost implicată într-un litigiu de natură comercială?

(grafic)


132

Q199-201/1 În ultimii 3 ani, câte din litigiile în care aţi fost implicat au fost rezolvate… în in-stanţă? (grafic)

Q 199-201/1 În ultimii 3 ani, câte din litigiile în care aţi fost implicat au fost rezolvate… prin arbitraj, mediere? (grafic)

Durata până la care s-a soluţionat litigiul prin intervenţia instanţei şi costurile asociate re-zolvării litigiilor comerciale prin apelarea la diferite tipuri de instanţe. Q199-201/2 Cât a durat litigiul până a fost soluţionat ... în instanţă? (zile) (grafic)

Încrucişat: 199-201/2 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate (grafic)


Q199-201/2 Cât a durat litigiul până a fost soluţionat ... prin arbitraj, mediere? (zile) (grafic)

Încrucişat: 199-201/2 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate (grafic)

Încrucişat: Q192-193 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii (grafic)

Q199-201/3 Cât v-a costat ... în instanţă? (RON) (grafic)

Q 199-201/3 Cât v-a costat ... prin arbitraj, mediere? (RON) (grafic)

Distribuţia opiniilor mediului de afaceri cu privire la calitatea intervenţiei instanţelor jude-cătoreşti în rezolvarea diferitelor litigii/dispute.Q 202-203. În ce măsură sunteţi de acord sau nu, cu ..... (o serie de afirmaţii) (grafic)


xiii) Secţiunea: Aprobare tacită


Notorietatea procedurii aprobării tacite şi influenţa exercitată de adoptarea acesteia în me-diul de afaceri.Q 210. Aţi auzit de “procedura aprobării tacite”? (grafic)



Q211. Ce influenţă a avut ”procedura aprobării tacite asupra activităţii societăţii dvs.? (grafic)



Q212. Aţi beneficiat, în perioada 2010 – 2012 pentru autorizare, reînnoirea autorizaţiilor / li-cenţelor / permiselor / aprobărilor sau alte asemenea operaţiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizării, de prevederile OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificările şi completările ulterioare?” (grafic)



Domeniile în care s-a apelat la aprobare tacită.Q213. În ce domeniu? (grafic)


Capitolul 2

133

xiv) Secţiunea: Evaluarea de ansamblu a mediului de afaceri din România


Distribuţia opiniilor mediului de afaceri cu privire la principalele probleme cu care se con-fruntă mediul de afaceri şi măsuri de intervenţie necesare din partea autorităţilor în vede-rea rezolvării acestor probleme.Q214. În opinia dvs., care este principala problemă cu care se confruntă firmele care îşi des-

făşoară activitatea în România? (grafic)

Q215. În opinia dvs., ce măsuri ar trebui să ia autorităţile în vederea rezolvării acestor proble-me? (grafic)





Analiza conjuncturală a evoluţiilor viitoare în mediul de afaceri din România.Q216. Cum aţi evalua mediul de afaceri de astăzi în comparaţie cu cel de acum doi ani? (scala diferenţială semantică cu trei trepte) (grafic)



Q217. Cum aţi evalua mediul de afaceri de astăzi în comparaţie cu cel de acum doi ani?



Q218. Cum anticipaţi că va evolua mediul de afaceri în următorii doi ani? Va fi…(grafic)

Încrucişat: Q218 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q218 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii


xv) Secţiunea: Întrebări finale


Q204. În opinia dvs., cât la sută din totalul vânzărilor declară o firmă tipică din sectorul dvs. de activitate în vederea impozitării? (grafic)

Încrucişat: Q205-206/1 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate

Q205-206/1. La cât s-a ridicat venitul total (venitul brut) al societăţii dvs. în anii 2012 şi 2011? (RON) (grafic)

Încrucişat: Q205-206/1 şi Q6, funcție de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q205-206/1 şi Q9, funcție de categoria de mărime a întreprinderii


134

Q205-206/2. La aproximativ cât la sută se ridică cheltuielile anuale totale cu toate procedurile administrative de mai sus, din venitul anual total al societăţii? (pe 10 intervale de mărime) (grafic)

Încrucişat: Q205-206/2 şi Q6, funcţie de domeniul principal de activitate

Încrucişat: Q205-206/2 şi Q9, funcţie de categoria de mărime a întreprinderii

Q207. Cât a cheltuit societatea dvs. pe utilaje, maşini, echipamente noi în 2012, dar în 2011? (RON) (grafic)

Q208. Cât la sută din această sumă (grafic) a fost reprezentat de utilaje, maşini, echipamen-te importate?

Q209. Cât a cheltuit societatea dvs. pe terenuri, clădiri în …? (RON) (grafic)

Q218. În final vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi fi dispus să participaţi la un sondaj de progres pentru studiu de urmărire a evoluţiilor în mediul de afaceri, realizat însă prin Internet? (grafic)

Constatări, comparaţii cu studii anterioare şi concluzii.

Capitolul 3

135

caPItolul 3

Metodologia de prelucrare, centralizare și sintetizare a rezultatelor sondajelor


136

Capitolul 3

137

CUPRINS

1. Desfăşurarea sondajului sociologic ...........................................................................................135

2. Prelucrarea datelor culese din teren..........................................................................................135

3. Analiza şi interpretarea datelor .................................................................................................136

4. Elaborarea raportului de cercetare ............................................................................................138

Anexa: Plan de analiză pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România ...........................139


138

Capitolul 3

139

1. Desfăşurarea sondajului sociologic

Implică parcurgerea următoarelor etape ale acestei faze de lucru, şi anume:

Æ Aplicarea chestionarului conform metodei de colectare stabilite;

Æ Utilizarea tehnologiei informaţiei în culegerea de date (aplicaţia electronică a chestionarului pe site, laptop-uri, ipad-uri, alte terminale etc.);

Æ Culegerea/completarea chestionare;

Æ Verificarea chestionarelor completate;

Æ Încărcarea datelor din chestionar în baza de date de sondaj;

Æ Efectuarea controlului de calitate:

¾ Verificarea structurii eşantionului obţinut vs. eşantion proiectat;

¾ Verificarea încadrării în marja de eroare calculată;

Æ Efectuarea corecţiilor necesare;

Æ Întocmirea raportului de activitate pe teren;

Æ Concluzii şi Lecţii învăţate.


În forma colectată, datele culese nu folosesc deloc sau în mică măsură obiectivelor propuse. Datele culese din teren vor trebui să fie sistematizate de către chiar operatorii de interviu sau, funcţie de su-portul pe care este aplicat chestionarul, de către un alt colectiv de cercetare, care să transpună datele din chestionar într-o bază de date primare a sondajului. În versiunea în care chestionarul este admi-nistrat pe hârtie, se impune parcurgerea celor două secvenţe diferite. Dacă aceasta din urmă este modalitatea de aplicare şi administrare a chestionarului atunci trebuie avut în vedere că, la transpune-rea datelor din chestionar în baza de date, pot să apară unele erori umane, ceea ce implică un control de calitate asupra operaţiunii de introducere a datelor din chestionar în baza de date de sondaj.

Astăzi, tehnologia informaţiei (aplicaţiile de tip android) şi mijloacele tehnice la dispoziţie (internet, laptop-uri, iphone-uri, etc.) fac posibilă instalarea unei versiuni electronice a chestionarului sau a ce-lorlalte instrumente de cercetare şi facilitează ca transpunerea şi sistematizarea datelor de teren în baza de date să fie făcută în mod automat, chiar simultan cu derularea interviurilor sau completarea formularelor/a chestionarului, ceea ce minimizează sau chiar înlătură greşeli de transpunere a date-lor primare culese din teren în baza de date a cercetării, fie ea exhaustivă sau selectivă, pe bază de sondaj sau de anchetă etc.

Cu toate acestea, nici această bază de date primare nu serveşte scopului final al cercetării, întrucât sistematizarea în baza de date se face pe baza unui sistem de codificare a tuturor câmpurilor (celule-lor) şi variabilelor corespondente acestora care se creează într-un chestionar. În schimb, recomanda-bil este ca baza de date primare să se arhiveze, întrucât serveşte scopului de conformitate în timpul unor eventuale examinări ulterioare.

În consecinţă, ele vor fi supuse unei procesări, care porneşte de la gradul de sistematizare a datelor în baza de date, îl accentuează, dacă este necesar, în vederea prelucrării, astfel încât să se ajungă la prezentarea lor într-o formă agregată, care să permită analiza şi interpretarea lor.

Prelucrarea datelor culese din teren depinde de obiectivele fixate ale cercetării, de gradul de organiza-re a datelor în baza de date, de dotările tehnico-materiale (calculatoare, servere de mari dimensiuni,


140

aplicaţii software disponibile1 etc.) şi, nu în ultimul rând, de competenţele personalului din echipa de cercetare.

Æ Stabilirea listei de indicatori pentru ilustrare statistică a conceptelor investigate;

Æ Elaborarea Planului de analiză (a se vedea spre exemplificare Planul de analiză realizat în ca-drul proiectului pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri din România din Anexa 5 capitolul 2);

Æ Aplicaţia statistică de procesare a datelor;

Æ Pregătirea tabelelor conform planului de analiză;

Æ Întocmirea reprezentărilor grafice sau alte tipuri de ilustraţii.


Înainte de toate, se impune a fi făcută precizarea că, urmare a prelucrării datelor primare colectate din teren (etapa anterioară), acestea sunt transformate în date de sondaj, iar prin analiză şi interpretare, în informaţii pentru utilizatorii rezultatelor cercetării.

Totodată, se impune sublinierea că prin date de sondaj nu înţelegem doar cifre, cum ar fi cifrele din bilanţ, ci şi date factuale2 vizând fapte efective, susceptibile de a fi observate direct şi verificate de alte persoane, precum şi prelucrarea şi exprimarea cantitativă a unor aspecte calitative ce rezultă din exprimarea de opinii şi percepţii.

Analiza şi interpretarea reprezintă o etapă importantă în procesul cercetării, întrucât pe baza identi-ficării relaţiilor dintre fenomenele studiate şi caracteristicile acestora se desprind o serie întreagă de constatări. Constatările astfel remarcate conduc către concluzii care, la rândul lor, fundamentează seria unor recomandări şi propuneri de acţiuni viitoare în procesul de luare a deciziilor.

Prin urmare, recomandabil este ca raportul de cercetare sau studiul de evaluare să fie structurat cel puţin pe aceste 3 nivele de analiză, respectiv: constatări, concluzii şi recomandări.

În această abordare propusă, constatările reprezintă o analiză descriptivă, la nivel general sau de structură, statică sau dinamică a situaţiei şi fenomenelor investigate prin intermediul cercetării. Prin nivel general, înţelegem fenomenul sau situaţia în ansamblul său, per total, în timp ce la nivel de structură se înţelege urmărirea modului în care se desprind fenomenul sau situaţia pe categorii, sec-toare, sau orice alte segmente în interiorul său.

Prin analiză statică se înţelege urmărirea modului în care se manifestă fenomenul la un anume mo-ment critic, şi anume cel de referinţă al cercetării efectuate, în timp ce prin analiză în dinamică se înţelege urmărirea cineticii acelui fenomen sau a situaţiei, adică raportat la un moment de referinţă luat ca bază de efectuare a comparaţiei.

Momentul de referinţă luat ca bază de raportare pentru a urmări modul în care se mişcă fenomenul în timp este reprezentant de acea dată la care se găsesc date disponibile pentru comparaţie, demne de încredere, extrase urmărind metodologii similare, fie din surse statistice (oficiale), administrative (ale altor instituţii publice) sau cercetări similare precedente. Pe de altă parte, momentul de referinţă luat ca bază de comparaţie nu trebuie să fie nici prea apropiat, deoarece s-ar putea să nu conducă la identificarea unor schimbări, mutaţii, evoluţii, dar nici prea îndepărtat, întrucât un arc mare peste timp ar putea să conducă la pierderea relevanţei în comparaţia efectuată, ca urmare a modificării de ansamblu a contextului general. Astfel, practica cercetărilor indică faptul că de cele mai multe ori

1 Aceste aspecte vor fi detaliate

2 Referitor la fapte, întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate

Capitolul 3

141

raportările se fac la aceeaşi dată a anului anterior, ori la 5-10 ani. De cele mai multe ori, alegerea momentului de referinţă de bază depinde de criteriul de disponibilitate a informaţiilor.

Æ În cazul analizei datelor din sondajul iniţial din cadrul proiectului, cele mai recente informaţii disponibile datează din anul 2006, de la ultimul sondaj ARCS care a folosit aceeaşi metodolo-gie. Dar, nu întâmplător, prin metodologia FIAS, Banca Mondială recomandă o reluare a exer-ciţiului de evaluare la un interval de 12-18 luni, iar în cadrul proiectului sunt prevăzute două sondaje, unul iniţial (mai-iunie 2013) şi un al doilea de progres (la un interval de timp de 6-8 luni). Astfel, sondajul iniţial va deveni moment de referinţă de bază (baseline) pentru analiza şi interpretarea datelor din cel de-al doilea sondaj plecând de la obiectivul monitorizării evoluţii-lor intervenite la nivelul percepţiilor reprezentanţilor mediului de afaceri din România referitor la simplificarea procedurilor administrative. Prin urmare, cel de-al doilea sondaj va conduce la sublinierea progresului, a stagnării sau regresului în materie de simplificare a procedurilor administrative şi reducere a barierelor administrative pentru mediul de afaceri.

Asigurarea unei continuităţi şi, mai ales, a unei regularităţi în ceea ce priveşte frecvenţa evaluărilor este crucială în cercetarea orientată către fundamentarea procesului de luare a deciziilor la nivel de reglementări (public policy research).

Analiza şi interpretarea depind şi de metodele utilizate în etapa de analiză, începând cu cele de sta-bilire a indicatorilor de dinamică, continuând cu criteriile de dezagregare, respectiv de segmentare a universului investigat funcţie de criteriile stabilite, contribuie la determinarea evoluţiilor înregistrate în raport cu un moment de referinţă, luat ca bază pentru analiză, cât şi la identificarea interdependenţei dintre factorii analizaţi prin intermediul diferitelor variabile de caracterizare.

Nu în ultimul rând, analiza şi interpretarea informaţiilor conduc la efectuarea unor estimări şi proiecţii asupra modului în care se va manifesta fenomenul investigat în viitor.

În consecinţă, analiza şi interpretarea datelor oferă informaţii preţioase, care vor sta la baza unor previziuni şi fundamentează astfel o atitudine pro-activă a decidenţilor. Prin urmare, de-ciziile lor din sfera politicilor publice şi, bineînţeles, a reglementărilor, prin care politicile publice adoptate trec dincolo de statutul de declaraţie de politică publică şi intră în sfera obli-gativităţii implementării, nu vor rămâne doar în sfera reactivă, reparatorie a unor stări de fapt, ci vor modela viitorul prin atributul lor esenţial de a fi anticipative. La modul practic, analiza şi interpretarea datelor de sondaj, sau a oricărei forme de cercetare trebuie desfăşurată în succesiune secvenţială, recomandată mai jos:

Stabilirea unui index, respectiv a unei liste de indicatori pe care se va baza analiza. Indicatorii din listă alcătuiesc un set de indicatori, care pot fi cantitativi sau calitativi, statici sau dinamici, care urmăresc fenomenul în ansamblul său şi/sau în structura sa.

Stabilirea unui cuprins orientativ al raportului de cercetare care să reprezinte un cadru sau o ramă de lucru pentru analişti. Cuprinsul poate urmări îndeaproape structura chestionarului sau poate să fie organizat pe secţiuni majore ale acestuia. O altă modalitate de a schiţa un cuprins, înainte de analiza şi interpretarea propriu-zisă a datelor, poate să pornească de la ideea oglindirii modului în care s-au atins obiectivele generale şi specifice stabilite pentru cercetarea respectivă. În orice caz, un cuprins al raportului de cercetare este un instrument important de organizare, pentru diviziunea internă a muncii, în situaţia în care în această etapă este implicată o echipă de analişti, evitându-se paralelismul şi duplicarea efortului sau redundanţe în analiză şi interpretare. Ulterior efectuării ana-lizei, cuprinsul cadru, ca instrument de lucru, poate suferi o serie de amendări, modificări care să oglindească şi alte aspecte identificate pe parcursul analizei.

Analiza economică propriu-zisă se bazează pe translatarea datelor din tabele şi grafice în informaţii şi interpretarea lor prin intermediul unor metode de analiză. Analiza şi interpretarea se bazează şi pe cunoaşterea anterioară semnificativă a domeniilor investigate de către analişti.


142

4. Elaborarea raportului de cercetare

Redactarea raportului de cercetare constituie ultima fază a proiectului de cercetare. După cum se menţiona anterior, în raport trebuie să se regăsească, de o manieră sintetică, constatări, concluzii şi recomandări. Totodată, potrivit cuprinsului cadru, raportul trebuie să precizeze şi aspectele metodolo-gice ale cercetării. Aspectele metodologice, potrivit cuprinsului pot fi clarificate într-un capitol sau prin-tr-o anexă la raportul de cercetare. Dacă metodologia prevede o abordare participativă, consultativă a efectuării activităţii de cercetare, se recomandă urmărirea secvenţialităţii de mai jos a procesului de consultare:

a. Elaborarea versiunii de lucru a raportului;

b. Discutarea raportului în formatul “draft” (versiune de lucru);

c. Efectuarea reviziei tehnice şi introducerea corecţiilor necesare;

d. Concluzii şi recomandări;

e. Pregătirea sumarului executiv al raportului;

f. Elaborarea raportului de cercetare ca document final.

Funcţie de obiectivele cercetării, abordarea participativă poate implica două etape: etapa consultărilor în culegerea datelor şi etapa validării constatărilor, concluziilor din analiza şi interpretarea datelor de sondaj. Ulterior validării rezultatelor reieşite din cercetare se vor organiza:

a. Lansarea publică, prin intermediul unor evenimente dedicate acestui scop, ca un prilej special dedicat acestei secvenţe sau în cadrul altor manifestări cu scopuri multiple;

b. Distribuirea raportului de cercetare (sub forma de broşură, pe CD sau pe pagina web a Beneficiarului) pe baza unei liste de diseminare către diverşi utilizatori din sfera de-cidenţilor, către media şi alţi cititori ţintă funcţie de obiectivele cercetării;

c. Adresarea de mulţumiri şi asigurarea feedback către respondenţii care au răspuns pozitiv, au arătat disponibilitate şi s-au implicat în furnizarea de date, prin redactarea şi transmiterea unei scrisori circulare şi cel puţin a Sumarului executiv al raportului de cercetare sau prin afişarea acestuia pe pagina de web a Beneficiarului cercetării, respectiv un email de alertă, pentru a aduce la cunoştinţa publicului postarea pe pa-gina web;

d. Monitorizarea în mass-media scrisă şi audio-vizuală a impactului pe care l-a produs publicarea rezultatelor cercetării.

Capitolul 3

143

Anexa: Index de conținut al studiului de evaluare a impactului barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri din România

Index de conţinut al Studiului de evaluare a impactului barierelor administrative cu care

se confruntă mediul de afaceri din România3

Cuvânt înainte al Ministrului Delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism

Introducere

Rezumat executiv

Cap. 1 Context, obiective şi metodologie

A. Scurt istoric: iniţiative anterioare, continuitate şi complementaritatea măsurătorilor

B. Context: Obiective

C. Metodologie

1. Proiectarea, organizarea şi validarea sondajului iniţial (baseline) de evaluare sociologică a percepţiei mediului de afaceri privind cadrul administrativ de regle-mentare, aplicate pe un eşantion de 500 entităţi

2. Alte surse de informare utilizate în cadrul acestui studiu

3. Perspectiva organizării sondajului de progres în vederea evaluării sociologice a percepţiei mediului de afaceri privind cadrul administrativ de reglementare şi a studiului comparativ

Cap. 2 Constatări de ansamblu, concluzii şi recomandări

A. Privire de ansamblu asupra rezultatelor primului sondaj, din cadrul proiectului, de eva-luare sociologică a percepţiei mediului de afaceri privind cadrul administrativ de regle-mentare şi principalele obstacole ridicate de cadrul de reglementare în calea dezvol-tării afacerilor în România

A1. Obstacole generale în activitatea societăţilor

A2. Evaluarea de ansamblu a mediului de afaceri din România

Cap. 3 Problemele specifice pe care le pune cadrul de reglementare în faţa mediului de afaceri din România, în general, şi al IMM-urilor, în particular

1. Înregistrarea şi funcţionarea societăţilor

2. Licenţe

3. Terenuri, clădiri, construcţii

4. Utilităţi

5. Inspecţii3 În baza rezultatele sondajului iniţial (baseline) de percepţie a mediului de afaceri


144

6. Registrul unic de control

7. Taxe

8. Proceduri de import-export

9. Recuperarea TVA

10. Relaţii de muncă

11. Litigii

12. Aprobare tacită

Cap. 4 Concluzii şi recomandări

Anexe

Index legislativ

1. Înregistrarea şi funcţionarea societăţilor

2. Licenţe

3. Terenuri, clădiri, construcţii

4. Utilităţi

5. Inspecţii

6. Registrul Unic de Control

7. Taxe

8. Proceduri de import/export

9. Recuperarea TVA

10. Relaţii de muncă

11. Litigii

12. Aprobare tacită

Lista graficelor din studiu

¾ Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurii de înregistrare, pe următoarele intervale de timp: 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013

¾ Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurii de re-înregistrare, pe următoarele inter-vale de timp: 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013

¾ Distribuţia funcţie de data parcurgerii procedurilor de operare modificări în certificatul de înmatriculare, pe următoarele intervale de timp: 1990-1994, 1995-1999, 2000-2004, 2005-2009, 2010-2013

¾ Distribuţia funcţie de cea mai recentă procedură parcursă de către firmele respondente

¾ Înmatricularea societății – calcule raportate la subeşantionul firmelor care au realizat procedura - %

¾ Activităţi desfăşurate pentru re-înmatricularea societăţii

Capitolul 3

145

¾ Procentul firmelor care au plătit taxe oficiale la re-înmatricularea societăţii

¾ Procentul firmelor care au apelat la servicii de consultanţă la re-înmatricularea societăţii

¾ Procentul firmelor care au fost nevoite să susţină taxe neoficiale la re-înmatricula-rea societăţii

¾ Procentul firmelor care au adus modificări în certificatul de înmatriculare al societăţii

¾ Procentul firmelor care au plătit taxe oficiale cu prilejul modificărilor în certificatul de în-matriculare al societăţii

¾ Procentul firmelor care au apelat la servicii de consultanţă pentru operarea de modificări în certificatul de înmatriculare al societăţii

¾ Procentul firmelor care au fost nevoite să facă plăţi neoficiale pentru a face modificări în certificatul de înmatriculare

¾ Etc.

Lista tabelelor din studiu

¾ Durata (medie, minim, maxim - în zile) a întregului proces de obţinere a rezultatului privind înmatricularea, din ziua în care a început pregătirea documentelor şi până în momentul obţinerii certificatului

¾ Durata (medie, minim, maxim - în zile) procesului de obţinere a rezultatului privind înma-tricularea, din ziua în care s-au depus documentele la Registrul Comerţului şi până în momentul obţinerii certificatului

¾ Costurile în termeni de timpi consumaţi (mediu, minim, maxim) parcurgerii procedurii de înmatriculare pe paşi principali

¾ Nivelul costurilor cu taxe la înmatriculare

¾ Durata în zile a întregului proces de obţinere a rezultatului privind re-înmatricularea, din ziua în care a început pregătirea documentelor

¾ Durata întregului proces de obţinere a rezultatului privind înmatricularea, din ziua în care societatea a depus primele documente

¾ Costul implicat de procedura privind înmatricularea

¾ Nivelul taxelor oficiale plătite la înmatricularea societăţii

¾ Costul cu onorarii pentru consultanţă privind înmatricularea

¾ Valoarea plăţilor neoficiale privind înmatricularea

¾ Durata întregului proces de obţinere a rezultatului privind modificări în certificatul de în-matriculare, din ziua în care societatea a depus primele documente

¾ Costul procedurii privind modificări în certificatul de înmatriculare

¾ Nivelul taxelor oficiale privind modificări în certificatul de înmatriculare

¾ Costul cu onorarii pentru consultanţă privind modificări în certificatul de înmatriculare

¾ Valoarea plăţilor neoficiale privind modificări în certificatul de înmatriculare

¾ Etc.


146

Casete cu studii de caz

Coordonate metodologice

A. Chestionar

B. Descrierea eşantionului pe care s-a efectuat sondajul iniţial

Listă bibliografică

Același index de conținut s-a urmărit și în cazul celui de-al doilea studiu. Suplimentar s-a realizat o anexă ce conține o analiză comparativă între datele obținute în cadrul sondajului inițial derulat în pe-rioada martie-iulie 2013 și sondajul final derulat în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014.

Capitolul 4

147

caPItolul 4

Metodologia de evaluare a percepției administrației publice asupra barierelor administrative în calea funcţionării şi

dezvoltării mediului de afaceri prin realizarea unei anchete de opinie în instituţii publice


148

Capitolul 4

149

CUPRINS

1. Introducere ...............................................................................................................................151

2. Obiective....................................................................................................................................151

3. Metoda.......................................................................................................................................152

4. Derularea anchetei asupra percepției instituțiilor de reglementare ...........................................153

5. Stabilirea obiectivelor anchetei ..................................................................................................154

6. Stabilirea procedurilor ce urmează a fi analizate.......................................................................154

7. Documentarea prealabilă .........................................................................................................155

8. Pregătirea schemei procedurilor supuse analizei ......................................................................155

9. Pregătirea instrumentelor de cercetare .....................................................................................156

10. Realizarea ghidului de interviu ................................................................................................158

11. Derularea interviurilor cu instituțiile responsabile de aplicarea procedurilor ............................160

12. Derularea interviului.................................................................................................................162

13. Organizare focus-grupuri .........................................................................................................163

14. Analiza informațiilor obținute și redactarea raportului final .....................................................166

Anexa 1: Tabloul procedurilor administrative și instituțiilor publice responsabile ..........................167

Anexa 2: Index de conținut al studiului de evaluare a percepției instituțiilor administrației publice ....................................................................................................168


150

Capitolul 4

151

1. Introducere

La nivelul Uniunii Europene (UE) au fost realizate numeroase analize menite să reliefeze principalele zone generatoare de bariere și de costuri administrative, elemente care afectează competitivitatea de ansamblu a companiilor europene și în special a IMM-urilor.

Pentru a avea o abordare eficace în reducerea barierelor administrative, fără a afecta însă sistemul necesar de reglementare, control, autorizare, verificare a activității companiilor, instituțiile publice din România trebuie să cunoască și să aplice bunele practici la nivel european în ceea ce privește:

Æ Modul de inventariere a legislației relevante pentru identificarea barierelor administrative;

Æ Modul de inventariere a obligațiilor de informare/conformare a companiilor;

Æ Modul de măsurare a costurilor aferente obligațiilor de informare și conformare;

Æ Identificarea de soluții alternative de exercitare a obligațiilor respective cu un nivel semnifica-tiv redus de costuri;

Æ Analizarea soluțiilor identificate;

Æ Testarea și implementarea soluțiilor agreate. În noiembrie 2006, Comisia Europeană (CE) a propus lansarea unui program de acţiune ambiţios în vederea reducerii poverii administrative impuse de legislaţia UE existentă. Ca parte implicată, CE a propus ca până în anul 2012 să se ajungă la o reducere de 25% a poverii administrative, estimân-du-se realizarea unei economii la nivelul UE de aproximativ 150 miliarde de EURO. Acest demers subliniază angajamentul CE pentru o reglementare mai bună, ca parte componentă a strategiei privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

2. Obiective

Metodologia ce urmează a fi detaliată descrie etapele ce trebuie parcurse de echipa ce dorește să realizeze o anchetă asupra percepției instituțiilor publice cu privire la barierele administrative cu care se confruntă mediul de afaceri. Scopul derulării acestei anchete este acela de a identifica acele zone în care, din perspectiva instituțiilor responsabile, operatorii economici întâmpină dificultăți în derula-rea afacerii lor și în care simplificarea este posibilă. Pe baza rezultatelor obținute urmează a se stabili obiectivele de reducere a birocrației. Scopul final îl reprezintă îmbunătățirea reglementărilor și efici-entizarea procesului de reglementare.

Realizarea unui astfel de studiu urmărește:

Æ prezentarea stadiului actual al procedurilor administrative pe care le are de parcurs un opera-tor economic pentru iniţierea şi derularea unei afaceri;

Æ evaluarea percepţiei instituţiilor administraţiei publice cu rol de reglementare cu privire la pro-cedurile administrative pe care le are de parcurs un operator economic pentru iniţierea şi derularea unei afaceri;

Æ identificarea unor domenii în care poate avea loc o simplificare a procedurilor.


152

3. Metoda

Această metodologie a fost dezvoltată pentru a furniza părților interesate instrumentul necesar colec-tării într-o manieră structurată a percepției autorităților de reglementare. Abordarea este una practică și vizează obținerea unei conturări cât mai clare a percepțiilor care, deși prezintă un grad ridicat de subiectivism, sunt decisive în explicarea atitudinilor subiecților țintă.

Metodologia presupune analiza principalelor proceduri cu care trebuie să se conformeze orice opera-tor economic în cadrul ciclului de viață al firmelor pe care le administrează – respectiv de la înființarea şi până la radierea firmei, nu doar din punctul de vedere al pașilor ce trebuie urmați, ci și al timpului necesar, al dificultății obținerii unor documente, al căilor de atac, etc. Unul dintre principalele avantaje ale metodei rezidă chiar în interviurile derulate cu autoritățile de reglementare, fiind posibilă astfel identificarea zonelor în care operatorii economici cu care acestea interacționează întâmpină cele mai mari dificultăți în procesul de conformare.

Este important de avut în vedere că metoda oferă rezultate subiective, informațiile obținute fiind in-dicative în ceea ce privește barierele administrative și permit stabilirea unor obiective și a unor zone de simplificare.

Un aspect esențial al metodei îl reprezintă posibilitatea de a corela informațiile obținute de la diferite autorități de reglementare, de a le confrunta și de a identifica modalitățile prin care aceste autorități pot colabora în vederea eliminării barierelor administrative.

Prezenta metodologie presupune identificarea acelor proceduri care grevează cel mai tare asupra funcționării companiilor și analizarea lor împreună cu autoritățile publice responsabile de punerea în aplicare în vederea simplificării/eliminării barierelor administrative. Derularea acestor proceduri pre-supune interacțiunea operatorului economic cu autoritățile de reglementare și chiar cu experți într-un anumit domeniu. Aceste activități solicită nu numai înțelegerea legislației, ci și, mai ales a pașilor ce trebuie parcurși în fiecare caz în parte și respectiv a consumului de resurse aferent.

Capitolul 4

153

4. Derularea anchetei asupra percepției instituțiilor de reglementare

Secțiunea următoare descrie procesul de colectare a percepției autorităților de reglementare. Această anchetă poate fi împărțită în mai multe etape prezentate în cele ce urmează:

Etapa pregătitoare 1. Stabilirea obiectivelor anchetei

2. Stabilirea procedurilor ce urmează a fi analizate

3. Documentarea prealabilă

4. Pregătirea schemei procedurilor supuse analizei

5. Pregătirea instrumentelor de cercetare

Colectarea datelor 6. Derularea interviurilor cu instituțiile responsabile de aplica-rea procedurilor

7. Organizarea focus-grupuri

Analizarea şi interpreta-rea datelor

8. Analizarea informațiilor obținute și redactarea raportului final

Efectuarea unei astfel de anchete presupune cunoașterea aprofundată a metodologiei, a zonei le-gislative analizate și a domeniului la care face referire legislația. În general, în vederea derulării unei astfel de anchete, se apelează la consultanți privați. Aceștia trebuie să lucreze în strânsă colaborare cu Ministerul Economiei, alte ministere relevante / structuri guvernamentale, experți sectoriali, etc.

Principalul rol al Ministerului Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Direcţia Politici pentru Mediul de Afaceri în derularea anchetei presupune:

Æ Inițierea procesului de consultare cu mediul de afaceri și autoritățile de reglementare;

Æ Coordonarea anchetei;

Æ Furnizarea de sprijin în intermedierea întâlnirilor cu autoritățile de reglementare.Pentru asigurarea calității rezultatelor, se vor prezenta variante intermediare ale acestora în cadrul unor dezbateri organizate cu reprezentanți ai mediului public și privat.


154

5. Stabilirea obiectivelor anchetei

În cadrul acestui pas, cei responsabili de derularea anchetei vor defini așteptările, orizontul de timp alocat, limitările metodologice existente și vor pune la punct orice alte aspecte ce se dovedesc a fi necesare definirii structurii anchetei. Concret, cei responsabili de derularea acesteia vor realiza:

1. Planificarea detaliată a pașilor următori;

2. Stabilirea aspectelor metodologice;

3. Stabilirea parametrilor de calitate;

4. Stabilirea duratei de timp alocate anchetei;

5. Definirea instrumentelor de cercetare.

6. Stabilirea procedurilor ce urmează a fi analizate

În cadrul acestei etape din derularea anchetei, în urma analizei rezultatelor sondajului cu privire la percepţia mediului de afaceri referitor la procedurile administrative pe care firmele le au de parcurs pentru iniţierea, autorizarea, respectiv derularea unor afaceri în România, se vor identifica și stabili acele proceduri ce urmează a fi supuse analizei. Criteriile recomandate pentru realizarea listei de proceduri sunt următoarele:

1. Procedurile analizate trebuie să acopere întreg ciclul de existență al firmei (înființarea, derula-rea activităților, închiderea afacerii);

2. Procedurile analizate trebuie să aibă un spectru cât mai larg de acoperire – adică să fie opo-zabil unui număr cât mai mare de companii, indiferent de sectorul de activitate al operatorului economic (ex. obținerea unei autorizații de construire, intrarea în insolvență);

3. Procedurile analizate trebuie să fi fost identificate de către mediul de afaceri ca făcând parte dintre acelea ce presupun bariere administrative;

4. În cadrul procedurilor ce urmează a fi analizate există potențial de simplificare administrativă.

Realizarea listei de proceduri ce urmează a fi supuse analizei presupune, astfel, următorii pași:

1. Studierea listei procedurilor analizate anterior și a raportului de percepție rezultat în urma anchetei;

2. Studierea rezultatelor sondajului de opinie realizat în rândul operatorilor economici;

3. Organizarea unei întâlniri cu echipa de proiect în cadrul căreia se va realiza o listă prelimina-ră a procedurilor ce urmează a fi analizate, astfel încât să se asigure respectarea criteriilor enunțate anterior;

4. Derularea unor consultări cu beneficiarul anchetei în vederea definirii listei finale;

5. Definirea listei finale de proceduri ce urmează a fi analizate.

Pentru asigurarea comparabilităţii rezultatelor studiului ce urmează a fi realizat cu rezultatele exerciţi-ilor anterioare, se va încerca, pe cât posibil, reluarea procedurilor, la aceleaşi instituţii publice intervi-evate anterior, pentru a asigura continuitatea demersului de sondare a percepţiei. Această reluare a procedurilor analizate anterior nu este însă obligatorie, iar libertatea de a adăuga noi proceduri sau de a elimina unele proceduri din listă, în funcție de rezultatele sondajului de opinie în rândul companiilor este la latitudinea celui care realizează ancheta.

Capitolul 4

155

7. Documentarea prealabilă

Această etapă de documentare prealabilă presupune analiza cel puțin a următoarelor documente şi efectuarea următoarelor activităţi:

• Lista procedurilor analizate anterior;

• Rapoartele de percepție realizate în exercițiile anterioare;

• Rezultatele sondajului de opinie realizat în rândul operatorilor economici;

• Lista legislației în vigoare la data anchetei de percepție precedente;

• Lista legislației în vigoare la data analizei;

• Identificarea instituțiilor responsabile de punerea în aplicare a procedurilor ce urmează a fi analizate;

• Protocoalele de colaborare existente între autoritățile de reglementare responsabile de procedurile supuse analizei.

8. Pregătirea schemei procedurilor supuse analizei

În cadrul acestei etape, pentru o cât mai bună perspectivă asupra înțelegerii legislației de către ope-ratorul economic și în vederea pregătirii viitoarelor etape ale anchetei, echipa va realiza o scurtă descriere a fiecărei proceduri ce urmează a fi supusă analizei, respectând pe cât posibil următoa-rea structură:

A. Informații generale despre instituția care coordonează procedura Se vor prezenta în cadrul acestei secțiuni actele normative prin care instituția devine respon-sabilă de procedura în discuție, precum și atribuțiile sale în ceea ce privește reglementarea procedurii respective.

B. Scopul proceduriiSe va defini scopul existenței procedurii analizate, precum și utilitatea acesteia în contextul reglementărilor sectorului respectiv de activitate.

C. Baza legalăSe va realiza un inventar al actelor normative ce reglementează respectiva procedură. Se vor include legislația primară, secundară și terțiară.

D. Descrierea proceduriiSe va realiza o descriere logică a procedurii, așa cum reiese ea din actele normative identifi-cate anterior.

E. Documente necesareSe va prezenta o listă a documentelor necesare pentru derularea procedurii, așa cum sunt ele prevăzute de legislaţie.

F. Taxe oficialeSe va identifica nivelul taxelor pe care le suportă operatorul economic în derularea procedurii, așa cum sunt ele prevăzute de lege. Nu se vor lua în calcul costuri precum transportul, costu-rile cu experți interni sau externi, costul materialelor etc.


156

G. Termen de prelucrare a cereriiSe vor identifica termenele prevăzute de lege pentru îndeplinirea procedurii, indiferent dacă acestea se respectă în practică sau nu.

H. Căi de atacSe vor identifica căile de atac prevăzute de lege în cazul soluționării nefavorabile a unei pro-ceduri din punctul de vedere al operatorului economic.

I. Altele

Se vor prezenta orice alte informații considerate relevante derulării procedurii.

Rezultatele acestei activităţi de analiză documentară reprezintă o prezentare descriptivă a proceduri-lor analizate, peste care urmează a fi suprapuse informaţii cu privire la proceduri, reieşite din interviuri şi din focus-grupuri.

9. Pregătirea instrumentelor de cercetare

În cadrul acestei etape se vor pregăti instrumentele ce urmează a fi folosite în cadrul cercetării. În acest scop, un prim pas este pregătirea ghidului de interviu. Acest ghid va cuprinde întrebările la care se dorește a se obține un răspuns în cadrul întâlnirilor cu instituțiile publice responsabile de aplicarea procedurilor analizate.

Care este scopul interviului?Utilizarea interviului în cadrul anchetei este inevitabilă. Acest instrument este menit să colecteze in-formații și puncte de vedere, dar și să le analizeze pe acestea în fiecare etapă a anchetei. În general, interviul ia forma unei discuții față în față între cel care derulează ancheta și cel intervievat.

Valoarea adăugată a interviuluiPrintre alte avantaje, utilizarea interviului ca metodă în cadrul anchetei, duce la colectarea unor in-formații direct de la cei implicați. Astfel, interviul ajută la înțelegerea motivației actorilor implicați în derularea procedurii, a percepției acestora asupra scopului procedurii, a problemelor întâmpinate și a rezultatelor obținute.

În urma interviurilor se urmărește colectarea următoarelor:

Æ Opinii și perspective;

Æ Analize;

Æ Sugestii;

Æ Reacții la ipoteze formulate de evaluator.

În cadrul anchetei se pot utiliza trei tipuri de interviuri:

Capitolul 4

157

Interviuri nestructurate Intervievatul se va manifesta liber și poate pune în discuție subiecte diferite, deoarece nu există un set pre-determinat de întrebări. Evaluatorul intervine numai pentru a pune întrebări și a ridica anumite probleme pe baza răspunsurilor intervievatului. Acest tip de interviu este de interes mai ales în prima fază a anchetei, pentru a obține o perspectivă globală asupra subiectului și pentru a identifica subiec-tele principale și problemele apărute.

Interviuri semi-structurate Evaluatorul modifică instrucțiunile ghidului de interviu prin adăugarea unor întrebări, pentru a se dez-volta domenii noi în cadrul interviului. Acest tip de interviu este cel mai des utilizat, mai ales în cazul în care se cunosc suficiente informații referitoare la așteptările și subiectele ce trebuie abordate în timpul interviurilor.

Interviuri structurate În cadrul acestui tip de interviu, evaluatorul trebuie să urmeze cu strictețe instrucțiunile din ghidul de interviu. Acesta va realiza toate interviurile utilizând același set de întrebări, în aceeași ordine, utilizând aceleași cuvinte. Evaluatorul va evita să pună întrebări suplimentare, persoana intervievată neavând oportunitatea să se manifeste în mod liber. În acest caz, răspunsurile tind să fie mai scurte.

Acest tip de interviuri se utilizează mai rar în cadrul anchetelor, operatorul de interviu fiind în general nevoit să se adapteze la specificul respondentului și a instituției din care face parte. Aceste interviuri pot fi utilizate pentru clasificarea unor puncte de vedere sau colectarea de informații referitoare la impactul produs de anumite proceduri.

Avantajele interviului

DEZAVANTAJE

AVANTAJE

Æ Poate fi organizat într-un timp scurt și este ușor de utilizat;

Æ Pot să apară întârzieri, dar acestea sunt de cele mai multe ori de scurtă durată iar costurile generate de aceste întârzieri generează costuri nesemnificative;

Æ Este un instrument perfect adaptat în cazul întâlnirilor cu un număr limitat de persoane;

Æ Este un instrument esențial pentru realizarea de analize și înțelegerea percepțiilor reprezen-tanților instituțiilor publice.


158

Dezavantajele interviului

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

Æ Nu este fezabil a fi folosit pentru interogarea unei populații numeroase;

Æ Pot să apară probleme în legătură cu reprezentativitatea persoanelor intervievate;

Æ Pot exista limitări legate de gradul de acuratețe a exprimării verbale;

Æ Datele colectate din interviuri trebuie verificate și combinate cu cele obținute prin utilizarea altor instrumente de analiză.

10. Realizarea ghidului de interviu

Întrebările cuprinse în ghidul de interviu trebuie să aibă o aplicabilitate largă, astfel încât să ofere posibilitatea realizării unor comparații între răspunsurile primite. În plus, întrebările vor viza obținerea unor informații referitoare la aspectele problematice în derularea procedurilor din punct de vedere al barierelor administrative, al timpului necesar soluționării, al frecvenței erorilor. Un alt aspect important ce este necesar a fi discutat cu instituțiile responsabile de aplicarea procedurilor îl reprezintă modali-tățile de simplificare a acestor proceduri (în scopul facilitării discuției, se vor oferi de către operatorul de interviu exemple de modalități de simplificare).

Ghidul de interviu, conceput ca instrument ajutător în cadrul discuțiilor avute cu reprezentanții instituți-ilor publice, poate cuprinde atât întrebări închise, cât și întrebări deschise, care permit obținerea unor răspunsuri mai elaborate, reflectând varietatea de percepții a reprezentanților administrației publice.

Pentru fiecare instituție vizată a fi intervievată se va realiza un ghid de interviu personalizat. Structura acestuia este însă una comună ce va urmări:

Æ Prezentarea temei/procedurii ce urmează a fi discutată;

Æ Scopul anchetei derulate;

Æ Detalii despre beneficiarul anchetei;

Æ Aspectele legate de confidențialitate;

Æ Principalele obstacole ridicate în procesul elaborării și actualizării cadrului de reglementare a activității IMM-urilor din perspectiva instituției intervievate;

Capitolul 4

159

Æ Problemele specifice pe care le pune aplicarea cadrului de reglementare referitor la compa-niile românești, din perspectiva administrației publice centrale și administrației publice locale;

Æ Soluții potențiale de reducere a costurilor administrative și de eliminare a barierelor – așa cum sunt ele imaginate de instituția intervievată.

În cele ce urmează sunt prezentate o serie de întrebări model ce pot fi adaptate în funcție de obiecti-vele definite anterior ale anchetei.

1. Care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă un operator economic pentru conformarea cu prevederile legale? Care sunt aspectele problematice în derularea procedurii?

2. Care sunt etapele cu impactul cel mai mare din perspectiva volumului și complexității muncii? De ce?

3. Care sunt obstacolele cheie pe care le întâmpină operatorii economici în încercarea de a se conforma cerințelor specifice?

4. În ce măsură reuşiţi să respectaţi termenele pentru administrarea procedurii în cauză?

5. Care este volumul aprobărilor aferente procedurii?

6. Care este rata de respingere în cadrul procedurii?

7. Care este rata de contestaţii din partea operatorilor economici cu privire la actele adminis-trative pe care le emiteţi în cadrul procedurii (dacă există)? Au existat cazuri de plângeri în contencios administrativ? Cum s-au încheiat aceste contestaţii / plângeri?

8. Considerați că este posibilă aplicarea în cadrul procedurii a următoarelor soluții de reducere a barierelor administrative pentru solicitanţi?

9. Eliminarea cererilor de informații redundante (suprapuse) – dacă există;

10. Diminuarea cererilor de informații disproporționate – dacă există;

11. Extinderea utilizării declarațiilor pe proprie răspundere;

12. Extinderea utilizării ”aprobării tacite”;

13. Reducerea perioadelor de avizare, autorizare, licențiere, certificare;

14. Transmisia electronică a informațiilor;

15. Corelarea informațiilor funcție de volumul de activitate/ dimensiunea companiilor;

16. Altele?

17. Aveţi cunoştinţă despre existența unor proiecte de acte normative, iniţiate de instituţia dum-neavoastră sau de o altă autoritate publică, care să urmărească simplificarea procedurii și/sau reducerea costurilor pe care le înregistrează operatorii economici prin conformarea la procedură? Dacă da, care sunt aspectele concrete pe care le abordează aceste proiecte? Care sunt blocajele pe care le întâmpină aceste proiecte în procesul de avizare (dacă există)?

18. De câte ori a fost modificată legislaţia relevantă, cu impact asupra obligaţiilor operatorilor economici într-un orizont de timp format din ultimii 3-5 ani? Dacă s-au făcut aceste modificări, care a fost sensul lor? Cât de stabilă este în general legislaţia care reglementează aceas-tă procedură?

În paralel cu definirea ghidului de interviu, se vor identifica, pe cât posibil, în instituțiile ce urmează a participa la anchetă, acele persoane direct responsabile de aplicarea procedurilor, cele mai în măsură să ofere răspunsuri pertinente la întrebările adresate. În urma identificării acestor persoane,


160

se vor transmite invitații către conducerea instituției și persoana responsabilă în vederea organiză-rii interviurilor.

Persoanele desemnate să deruleze interviuri cu instituțiile publice vor fi instruite corespunzător și vor cunoaște în amănunt procedura asupra căreia se va concentra discuția.

11. Derularea interviurilor cu instituțiile responsabile de aplicarea procedurilor

În general, interviul va lua forma unor discuții față în față. Această abordare permite construirea unei relații bazate pe încredere și obținerea unor informații suplimentare. Este necesar să se țină cont de contextul în care se derulează interviul, atmosfera creată, persoanele care pot influența derularea interviului, precum și de reacțiile celui intervievat, ezitările sau momentele de tăcere ale acestuia, contactul vizual.

Prin intermediul interviurilor cu instituțiile publice responsabile de aplicarea procedurilor se poate confirma descrierea procedurii realizată anterior și se pot identifica zonele problematice în derularea acestei proceduri.

Derularea acestor interviuri necesită implicarea unor intervievatori cu experiență, ce au cunoștințe bune privind procedura supusă discuției și zona legislativă analizată. Intervievatorii vor folosi ghidul de interviu elaborat anterior, iar interviul se va desfășura sub forma unui dialog direct între reprezen-tantul desemnat al instituției și intervievator.

Există posibilitatea de a derula aceste interviuri atât față în față, cât și telefonic. Interviurile personale sunt metoda preferată de intervievare și pot dura 1-2 ore pentru fiecare instituție, însă tipul de inter-vievare diferă în funcție de complexitatea procedurii luate în discuție. De asemenea, în funcție de complexitatea procedurii, pot fi implicați 1 sau 2 intervievatori.

Interviurile telefonice pot fi folosite pentru completarea informațiilor obținute în urma interviului față în față sau atunci când instituția intervievată este localizată într-un alt oraș. De asemenea, această metodă poate fi folosită în cazul în care resursele de timp ale reprezentanților instituției sunt limitate, iar o întâlnire față în față ar pune presiune pe aceste resurse.

Efectuarea unui astfel de interviu presupune, de obicei, mobilizarea conducerii persoanelor de la nivelul conducerii instituției. De aceea se recomandă transmiterea în avans a ghidului de interviu și a descrierii procedurii, precum și acordarea unei perioade de timp instituțiilor pentru a se putea pregăti pentru interviu. În acest interval, respondenții își pot pregăti răspunsurile pe baza informațiilor exis-tente în instituție, iar opinia finală comunicată intervievatorilor va fi una agreată la nivelul instituției și bine documentată.

Pentru a facilita pregătirea instituțiilor pentru interviu, se recomandă respectarea următoarei secvențe de pași:

1. Pregătirea ghidului de interviu;

2. Transmiterea chestionarului/ghidului de interviu în avans prin e-mail sau fax, alături de proce-dura ce urmează a fi luată în discuție;

3. Contactarea telefonică a instituțiilor la scurt timp după transmiterea chestionarului, pentru a putea oferi clarificări. Este responsabilitatea intervievatorilor să accentueze faptul că efortul respondenților este apreciat și că intervievatorii sunt deschiși întrebărilor în orice moment. De asemenea, este important să se transmită mesajul că nu exisă răspunsuri corecte sau greșite.

4. Stabilirea interviului;

5. Efectuarea propriu-zisă a interviului pe baza chestionarului.

Capitolul 4

161

În etapa de pregătire a interviurilor este necesară identificarea actorilor implicați în derularea proce-durilor și a celor ce urmează a fi intervievați. Lista celor ce urmează a fi intervievați se poate extinde pe măsură ce se avansează cu ancheta. În plus, cel ce derulează ancheta va lua în considerare mo-dalitatea de abordare a instituțiilor, ținând cont de:

1. Nivelul ierarhic al celor ce se doresc a fi intervievați;

2. Disponibilitatea de timp a celui ce se dorește a fi intervievat.

Cei ce urmează a fi intervievați în cadrul anchetei pot fi:

1. Persoane responsabile de implementarea unei proceduri;

2. Persoane responsabile de reglementarea unei proceduri;

3. Actori instituționali implicați în procedură.

Trebuie reținută importanța crucială a etapei în cadrul căreia se determină, care sunt informațiile ce se doresc a fi obținute și de la cine se pot obține acestea. Astfel, tipurile de respondenți capătă o importanță deosebită. La fel de important este ca operatorul de interviu să fie pregătit să descifreze informațiile primite, luând în considerare contextul în care se derulează interviul. Înțelegerea contex-tului poate uneori depinde de următoarele:

a. nivelul căruia îi aparține cel intervievat;

b. formarea profesională a celui intervievat;

c. capacitatea celui intervievat de a influența punerea în aplicare a procedurii;

d. existența unor interese implicite sau explicite ale celui intervievat în derula-rea procedurii;

e. opiniile personale ale celui intervievat în ceea ce privește procedura anchetată.

Stabilirea interviurilor se va realiza și ea în această etapă pregătitoare. Cel ce derulează ancheta poate profita de momentul în care se stabilește interviul pentru a comunica celui intervievat scopul anchetei, tipul întrebărilor ce vor fi aduse în discuție, durata interviului. Distribuirea ghidului de interviu devine astfel un pas deosebit de important, ce ajută la orientarea respondentului în pregătirea unor răspunsuri pertinente.


162

12. Derularea interviului

În cadrul acestei etape, flexibilitatea și capacitatea de adaptare a operatorului de interviu sunt ele-mente cheie în obținerea informațiilor. Astfel, va fi de datoria acestuia să:

1. se adapteze la atitudinea celui intervievat, rolul și poziția acestuia în instituție;

2. explice scopul interviului, modalitatea în care au fost aleși respondenții și cum se vor folosi informațiile obținute;

3. stabilească termenii în care se va derula discuția, durata acesteia etc.;

4. se asigure că cel intervievat a înțeles scopul interviului și este de acord să răspundă.

Cel ce derulează interviul poate pune întrebări suplimentare, în afara ghidului de interviu, atunci când răspunsul primit nu a fost înțeles sau a fost evaziv, poate evidenția puncte de vedere ale unor terțe părți, contrare celor exprimate de respondent sau îl poate aproba/completa pe acesta în scopul dez-voltării răspunsurilor.

În încheiere, operatorul de interviu va reflecta pozitiv asupra celor discutate, va relua principalele con-cluzii și va decide împreună cu cel intervievat dacă este necesară stabilirea unei noi întâlniri. Dacă se intenționează citarea respondentului în raportul final al anchetei, se va obține acordul acestuia.

În momentul finalizării interviurilor, rezultatele vor fi sumarizate în minute ce vor fi transmise atât insti-tuției intervievate, cât și beneficiarului.

CHECK-LIST pentru cei ce derulează ancheta

Întrebări Răspuns

Pregătire

Lista de respondenți răspunde nevoilor anchetei și metodologiei?

Există alternative în cazul în care interviurile planificate nu se mai pot realiza?

Acoperă ghidul de interviu toate aspectele ce se doresc a fi anchetate?

Este ghidul de interviu suficient de flexibil astfel încât să fie aplicabil pentru cât mai multe categorii de respondenți?

ImplementareAu fost verificate informațiile colectate referitoare la procedura ce urmează a fi anchetată?

Face structura raportului diferența între informațiile oficiale și opiniile celor intervievați?

Este asigurată omogenitatea interviurilor?

Capitolul 4

163

13. Organizare focus-grupuri

Focus-grupul, ca și instrument al anchetei, poate fi folosit precum:

Æ un mijloc de colectare a informațiilor și punctelor de vedere ale unui grup de operatori, institu-ții, actori implicați în derularea procedurii;

Æ un mijloc de investigare a ipotezelor și analizare a acestora;

Æ un mijloc prin intermediul căruia diferite autorități de reglementare își pot exprima puncte de vedere divergente;

Æ un mijloc prin intermediul căruia se pot disemina concluziile intermediare ale celor ce deru-lează ancheta;

Æ un mijloc de validare și/sau confirmare a concluziilor și sugestiilor de simplificare.Pentru o cât mai mare acuratețe a informațiilor obținute, pentru identificarea celor mai fezabile soluții de simplificare, dar și pentru a obţine o imagine mai clară asupra percepţiei instituţiilor administraţi-ei publice cu privire la procedurile pe care le are de îndeplinit o companie pentru a-şi putea derula activitatea, se vor organiza în cadrul anchetei focus-grupuri cu reprezentanţi ai instituţiilor adminis-traţiei publice. Numărul evenimentelor de acest fel va fi stabilit de către coordonatorii cercetării, în funcție de numărul de proceduri analizate, complexitatea acestora și interdependențele identificate între instituții.

Pentru pregătirea acestor focus-grupuri, în primul rând se vor stabili în cadrul echipei ce derulează ancheta următoarele aspecte:

1. Obiectivele focus-grupului (de a colecta informații, de a analiza informații existente, de a vali-da concluziile intermediare etc.);

2. Categoriile de participanți;

3. Responsabilii de organizarea focus-grupurilor;

4. Modul în care se vor desfășura sesiunile;

5. Volumul de timp necesar pentru pregătirea evenimentului, în special acela necesar selecției participanților, planificării și organizării aspectelor logistice.

În plus, se va lua în considerare faptul că un astfel de eveniment se poate realiza doar în momentul în care cei responsabili de derularea anchetei au dezvoltat un set inițial de analize și ipoteze. Focus-grupul se va realiza ulterior derulării unor seturi de interviuri și a unei faze preliminare de documentare și analiză. Doar în acest fel vor putea cei implicați în derularea anchetei să determine cea mai bună grupare a instituțiilor supuse anchetei în funcție de interesele acestora și de categoriile de beneficiari pe care le deservesc. Gruparea instituțiilor va ține cont, de obicei, de așteptările acestora, punctele de vedere exprimate, percepția lor asupra poverilor administrative și a procesului de simplificare.

În vederea unei cât mai bune desfășurări a focus-grupului și pentru a obține informații cât mai rele-vante, se vor pregăti anterior derulării focus-grupurilor, un ghid de teme ce urmează a fi abordate în cadrul acestora, precum și un set de întrebări. În cadrul fiecărui eveniment de acest gen, procedurile și instituțiile responsabile de aplicarea acestora se vor grupa în funcție de specificul lor, dar și în func-ție de etapa din viața firmei asupra căreia au incidență procedurile.

În derularea focus-grupurilor, pe lângă rolul crucial al competențelor moderatorului, se vor lua în con-siderare și interacțiunile existente în cadrul grupului. Discuția poate fi animată de unul sau mai mulți lideri ce intervin deseori și reușesc astfel să îi stimuleze pe ceilalți participanți. Motivarea participan-ților de a se implica activ în discuție va fi stimulată printr-o prezentare detaliată a subiectului sesiunii. Aceștia trebuie să înțeleagă modul în care se va derula discuția și să se poată pregăti anticipat pentru subiectele abordate.


164

Setul de întrebări pregătit pentru fiecare eveniment în parte va cuprinde cel puțin întrebări precum:

1. În ce măsură reuşesc companiile să se conformeze cerinţelor legale în domeniul dumnea-voastră de activitate?

2. Care sunt aspectele în care acestea eşuează cel mai des să se conformeze cerinţelor legale?

3. Care sunt activităţile cu gradul cel mai mare de complexitate şi cu consumul cel mai mare de resurse la nivelul instituţiei dumneavoastră?

4. Ce măsuri aţi recomanda pentru reducerea complexităţii procesului de înfiinţare/licenţiere/autorizare/control şi pentru reducerea volumului de muncă?

Din perspectiva companiilor:

• Eliminarea cererilor de informații redundante (suprapuse) – dacă există;

• Extinderea utilizării declarațiilor pe proprie răspundere;

• Extinderea utilizării ”aprobării tacite”;

• Reducerea perioadelor de avizare, autorizare, licențiere, certificare;

• Transmisia electronică a informațiilor;

• Corelarea informațiilor funcție de volumul de activitate/ dimensiunea companiilor.

Din perspectiva instituţiei dvs.:

• Înfiinţarea de birouri de informare;

• Externalizarea unor tipuri de activităţi/proceduri;

• Realizarea de baze de date ce pot fi folosite în comun de mai multe instituţii;

• Organizarea de instruiri pentru companii respectiv pentru personalul propriu.

5. Aveți în vedere promovarea sau se află în proces de aprobare politici/iniţiative în sensul sim-plificării procedurilor de înfiinţare/autorizare/licenţiere/control care să ducă la simplificarea acestor proceduri, fie din perspectiva companiilor fie din perspectiva instituţiilor dvs.?

Pregătirea aspectelor logistice pentru Focus-grupuri - Pentru ca participanții să se simtă în largul lor pe întreg parcursul derulării focus-grupului, se vor parcurge următoarele activități pregătitoare:

1. Identificarea unui grup omogen de participanți;

2. Pregătirea invitației de participare personalizată;

3. Identificarea locației și asigurarea resurselor tehnice necesare;

4. Instruirea moderatorului și a asistentului ce vor facilita derularea evenimentului.

În timpul derulării sesiunii, pentru a evita pierderea de informații, dar și pentru a sintetiza mai bine principalele idei luate în discuție, se vor lua notițe sau se va utiliza un dispozitiv electronic de înre-gistrare a discuțiilor. Moderatorul va încheia sesiunea cu un scurt rezumat al celor discutate, evitând astfel neînțelegerile. Această etapă va avea un caracter informal.

Ulterior derulării sesiunii, cei ce derulează ancheta își vor compara notițele și vor analiza interacțiunile observate în cadrul grupului.

În acest moment al anchetei, se poate demara și o analiză profundă a informațiilor colectate. În cazul în care focus-grupul a luat forma unei discuții structurate, cea mai bună modalitate de a analiza infor-mațiile este de a grupa răspunsurile și de a îi identifica pe aceia din grup care au susținut puternic un anumit punct de vedere, precum și pe aceia care s-au opus acestuia. În cazul în care discuțiile au luat mai degrabă forma unei conversații libere, în care participanții și-au exprimat punctele de vedere însă

Capitolul 4

165

au căzut de acord asupra unui număr limitat de concluzii, analiza informațiilor va fi similară cu cea realizată în cazul interviurilor. Constatările focus-grupurilor reprezintă suma opiniilor individuale și pot fi folosite ca atare de către evaluator. Totuşi focus-grupurile au un număr mai mare de avantaje decât interviurile: acestea oferă posibilitatea exprimării de opinii individuale în mod public, și, în consecință, ceilalți participanți le pot contesta de îndată, din punct de vedere al corectitudinii. Ce este important de reţinut este că nu trebuie descurajat un participant la focus-grup să îţi exprime percepţia asupra procedurilor administrative derulate la nivelul instituţiei din care face parte, iar opiniile contrare expri-mate de alţi participanţi trebuie expuse civilizat, politicos, în manieră constructivă.

Resursele financiare necesare pentru derularea unor focus-grupuri sunt relativ reduse. Este însă ne-cesar să fie luată în considerare posibilitatea apariției următoarelor tipuri de cheltuieli:

1. Onorariul moderatorului, în cazul în care acesta nu face parte din echipa care derulează ancheta;

2. Onorariul interpreților, în cazul în care vor fi invitate persoane străine;

3. Costurile de transport ale participanților, dacă vor fi invitate persoane din alte localităţi;

4. Costurile cu masa participanților și cu cazarea acestora.

Dintre avantajele focus-grupurilor, este important să se rețină următoarele:

1. Reprezintă o metodă de intervievare a mai multor instituții/persoane. Cu toate acestea, parti-cipanții la un focus grup nu constituie un eșantion reprezentativ, iar concluziile nu pot fi inter-pretate statistic, ele fiind informații calitative;

2. Reprezintă un instrument ce facilitează observarea efectelor procedurilor analizate;

3. Reprezintă o sursă de creativitate, în măsura în care dinamica grupului este controlată. Deși nu sunt proiectate pentru acest scop, aceste sesiuni pot ajuta la depășirea obstacolelor și contra-dicțiilor care sunt adesea legate de neînțelegeri, mai degrabă decât de interese contradictorii.

Pe de altă parte, astfel de evenimente au și limitări precum:

1. Procesul complex de organizare și pregătire a unei astfel de sesiuni;

2. Capacitatea redusă a participanților de a se exprima. Uneori, natura publică a sesiunii, aspec-te politice sau de natură socială, sau chiar tendința naturală de a adopta părerea majorității, îi pot face pe participanți să nu se exprime referitor la anumite aspecte luate în discuție;

3. Efortul de timp și efortul financiar necesare derulării unor focus grupuri.


166

14. Analiza informațiilor obținute și redactarea raportului final

Pe lângă prezentarea percepției brute a instituțiilor intervievate asupra procedurilor ce pun presiune din punct de vedere administrativ asupra mediului de afaceri, raportul final va prezenta și descrierea procedurilor supuse anchetei, modalitatea de implementare a prezentei metodologii, problemele în-tâlnite și modul în care s-au rezolvat acestea. Rezultatele cantitative sunt la fel de importante ca și cele calitative – cauzele și efectele barierelor administrative sunt la fel de semnificative ca și costurile efective. În plus, simpla identificare a zonelor problematice în derularea procedurilor nu este suficien-tă, ci este necesară prezentarea unor soluții de simplificare, precum și stabilirea unor priorități.

În esență, raportul va reprezenta o analiza legislației în vigoare, a rezultatelor interviurilor și focus-grupurilor.

Raportul trebuie redactat într-o formă completă și prezentabilă, care să faciliteze lecturarea și să co-munice rezultatele anchetei în cel mai corect mod posibil.

Raportul va fi transmis beneficiarului, precum și ministerelor/autorităților publice implicate în anchetă, reprezentanților mediului de afaceri pentru validare, sau, dacă acest lucru nu este posibil, vor fi orga-nizate sesiuni de prezentare şi dezbatere a rezultatelor anchetei ce vor reprezenta validarea implicită a raportului.

Un prim pas în redactarea raportului final îl reprezintă stabilirea unei structuri cât mai coerente a aces-tuia. În mod esențial, raportul trebuie să cuprindă cel puțin următoarele secțiuni:

1. Rezumat executiv;

2. Introducere;

3. Obiective şi metodologie;

4. Descrierea procedurilor supuse analizei la nivelul diferitelor instituții publice;

5. Percepția diferitelor instituții publice implicate în administrarea procedurilor;

6. Concluzii și recomandări.

Ulterior, se va redacta o primă versiune a raportului ce va fi discutată cu reprezentanții beneficiarului. În urma integrării comentariilor primite, se va redacta versiunea finală a studiului de evaluare a per-cepției instituțiilor administrației publice.

Pentru o cât mai bună canalizare a eforturilor echipei de proiect se recomandă respectarea următoa-rei secvențe de pași:

1. Analiza legislației, a rezultatelor interviurilor și focus-grupurilor;

2. Redactarea primei versiuni a raportului;

3. Discutarea raportului preliminar;

4. Revizuirea raportului pe baza comentariilor primite de la beneficiar;

5. Redactarea concluziilor şi recomandărilor;

6. Redactarea versiunii finale a raportului de monitorizare.

Capitolul 4

167

Anexe

Anexa 1: Tabloul procedurilor administrative și instituțiilor publice responsabile

TABLOUL PROCEDURILOR ADMINSTRATIVE ANALIZATE ÎN ANUL 2013 şI INSTITUţIILOR PUBLICE RESPONSABILE1

Nr.crt.

Instituţia tutelară/autoritatea intervievată Proceduri

1 Ministerul Justiţiei 1. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţilor comerciale▪ Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

2 Primării, inclusiv primăriile de sector din Municipiul Bucureşti

2. Certificatul de urbanism3. Autorizaţia de construcţie4. Inspecţiile Primăriei

3 Primăria Municipiului Bucureşti 5. Concesionarea / cumpărarea de terenuri aflate în proprietatea statului

4

Ministerul Finanţelor Publice 6. Procedura de vămuire▪ Autoritatea Naţională a Vămilor▪ Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală

7. Recuperarea TVA8. Inspecţia autorităţii fiscale

▪ Garda Financiară 9. Inspecţia Gărzii Financiare

5Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului▪ Autoritatea Rutieră Română

10. Licenţa de transport

6

Ministerul Afacerilor Interne 11. Permisul de şedere temporară (rezidenţa)▪ Autoritatea pentru Străini▪ Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari

12. Inspecţia privind prevenirea şi stingerea incendiilor

7

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 14. Înregistrarea titlului de proprietate în

Cartea Funciară▪ Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

8

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice▪ Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă 15. Eliberarea permisului de muncă▪ Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale 16. Declaraţia de plată a asigurărilor sociale

▪ Inspecţia Muncii 17. Inspecţia muncii

9

Ministerul Sănătăţii 18. Declaraţia de plată a asigurărilor de sănătate▪ Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

▪ Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat 19. Inspecţia sanitară

10

Ministerul Economiei

20. Conectarea la reţeaua de electricitate21. Conectarea la reţeaua de gaze

▪ Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)1

1 Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este o instituție publică autonomă din România, de inte-res național cu personalitate juridică, aflată în coordonarea directă a viceprim-ministrului. ANRE are misiunea de a crea și aplica sistemul de reglementări necesar funcționării sectorului energiei și piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor.


168

Anexa 2: Index de conținut al studiului de evaluare a percepției instituțiilor administrației publice

Index de conţinut al Studiului de evaluare a percepției instituțiilor administrației publice

I. Introducere

II. Obiective şi metodologie

III. Procedurile analizate la nivelul diferitelor instituții publice

III.1 Înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţilor comerciale

III.2 Obținerea certificatului de urbanism

III.3 Obținerea autorizației de construire

III.4 Inspecția Primăriei în construcții

III.5 Concesionarea pe termen lung sau cumpărarea de terenuri aflate în proprietatea sta-tului

III.6 Procedura vamală

III.7 Rambursarea T.V.A.

III.8 Inspecția autorității fiscale

III.9 Inspecția Gărzii Financiare

III.10 Obţinerea licenţei de transport

III.11 Obţinerea autorizaţiei de transport

III.12 Obținerea dreptului de ședere

III.13 Eliberarea autorizației de muncă

III.14 Inspecția privind prevenirea și stingerea incendiilor

III.15 Înscrierea titlului de proprietate în cartea funciară

III.16 Declarația de plată a asigurărilor sociale

III.17 Inspecția muncii

III.18 Declarația de plată a asigurărilor de sănătate

III.19 Inspecția sanitară

III.20 Conectarea la reţeaua de electricitate

III.21 Conectarea la reţeaua de gaze

IV. Concluzii

Capitolul 5

169

caPItolul 5

Mecanismul de evaluare și metodologia de evaluare a politicilor publice de simplificare a cadrului

de reglementare pentru mediul de afaceri


170

Capitolul 5

171

CUPRINS

1. Introducere ............................................................................................................................... 173

2. Colectarea datelor ................................................................................................................... 174

3. Interviuri cu reprezentanții instituțiilor care asigură reglementarea politicilor publice care afectează mediul de afaceri ...................................................................... 185

4. Analiza politicilor publice .......................................................................................................... 187

5. Studii de caz și exemple de bună practică ............................................................................... 188

Studiu de caz nr. 1 ................................................................................................................... 188

Studiu de caz nr. 2 ................................................................................................................... 191

Studiu de caz nr. 3 ................................................................................................................... 195

Studiu de caz nr. 4 ................................................................................................................... 198

Studiu de caz nr. 5 ................................................................................................................... 201


172

Capitolul 5

173

1. Introducere

De ce este necesară evaluarea politicilor publice din perspectiva mediului de afaceri?

Evaluarea politicilor publice este o etapă crucială în procesul de reglementare inteligentă - acel tip de reglementare care permite principalilor actori cu responsabilități în acest domeniu și aprecierea măsurii în care acțiunile întreprinse au asigurat îmbunătățirea condițiilor în care întreprinderile din România își desfășoară activitatea.

Politicile care influențează mediul de afaceri trebuie evaluate cu regularitate și în mod sistematic pen-tru a determina dacă acestea sunt adecvate scopului, dacă produc schimbările preconizate și dacă evită sarcina normativă inutilă.

Evaluarea trebuie să îmbunătățească participarea părților interesate (și în primul rând a reprezentan-ților mediului de afaceri) și să consolideze responsabilitatea acestora în procesul de reglementare. Exercițiul permite popularizarea, conștientizarea și o mai bună asumare a lecțiilor învățate.

Scopul evaluării politicilor publice este limitat în cadrul prezentului manual la un număr de 22 de pro-ceduri - identificate de către Banca Mondială - FIAS1 ca fiind reprezentative2 pentru mediul de afaceri. Aceste proceduri acoperă înregistrarea și autorizarea funcționării societăților, obținerea certificatului de urbanism, obținerea autorizației de construire, inspecțiile organizate de Primărie, concesionarea terenurilor aflate în proprietatea statului, vămuirea, recuperarea TVA, inspecția autorității fiscale, in-specția Gărzii Financiare, obținerea licenței de transport, autorizația de transport, obținerea permisu-lui de ședere temporară, eliberarea autorizației de muncă, inspecția privind prevenirea și stingerea incendiilor, înregistrarea titlului de proprietate în cartea funciară, inspecția muncii, declarația de plată a asigurărilor sociale și de sănătate, inspecția sanitară, racordarea la rețeaua de electricitate și la cea de gaze.

Prima etapă în procesul de evaluare constă în colectarea datelor.

1 FIAS – Serviciul de consiliere pentru investițiile financiare. 2 Sunt considerate reprezentative pentru că sunt acele proceduri pe care trebuie să le urmeze toate companiile în cadrul ciclului lor de existență – înființare, dezvoltare/supraviețuire, ieșire de pe piață.


174

2. Colectarea datelor

Pentru o cât mai bună înțelegere a întregului proces de evaluare a politicilor publice, cei care îl vor realiza vor începe prin a colecta, într-o primă fază, documentele relevante care statuează principiile guvernante ale unei mai bune reglementări atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivelul României.

Documente adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru o mai bună reglementare

Documentele inițiate și adoptate de Comisia Europeană în vederea unei mai bune reglementări la ni-velul Uniunii Europene se pot găsi pe site-ul Comisiei, la adresa http://ec.europa.eu/smart-regulation/.

Principalele documente de referință elaborate până la momentul elaborării prezentului manual (no-iembrie 2013) sunt enumerate mai jos; evident acestea vor trebui completate cu documentele ce vor fi elaborate și publicate în perioada următoare, până la momentul realizării următoarei evaluări.

Æ Documentul de lucru al Comisiei COM(2006)691: „Măsurarea costurilor administrative şi reducerea eforturilor administrative în Uniunea Europeană”;

Æ Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor COM(2006)689: „Rezumat strategic al unei legis-laţii mai bune în Uniunea Europeană”;

Æ Cel de-al treilea Raport privind Implementarea Strategiei Comunitare pentru Ameliorarea Cadrului de Reglementare.

Documente adoptate de România pentru o mai bună reglementare

Cei angrenați în exercițiul de evaluare vor consulta politicile și strategiile guvernamentale care urmă-resc simplificarea şi îmbunătăţirea calităţii reglementărilor naţionale pentru creşterea competitivităţii economiei şi crearea de noi locuri de muncă.

Æ Programul Național de Reformă (2011 – 2013);

Æ Strategia pentru o mai bună reglementare (2008 – 2013).

Documentele de politici publice pot fi regăsite pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, la adre-sa http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_documente.

Documente referitoare la evaluări anterioare

Pentru a asigura o cât mai bună înțelegere a procesului de evaluare a politicilor publice de simplifi-care a cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri, se vor colecta și analiza documentele de evaluare anterioare. Acestea se pot regăsi pe site-ul Ministerului Economiei – Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turtism (www.imm.gov.ro) sau se pot obține direct de la Direcția Politici pentru Mediul de Afaceri din cadrul aceluiași minister.

Capitolul 5

175

Colectarea datelor referitoare la principalele instituții responsabile de gestionarea procedurilor3

Se vor colecta date referitoare la denumirea, structura autorităților de reglementare și datele de con-tact ale reprezentanților acestor autorități, fie de pe paginile web ale instituțiilor respective, fie de la Direcția Politici pentru Mediul de Afaceri. Întrucât, așa cum a relevat exercițiul de evaluare care a stat la baza elaborării prezentului manual, arhitectura instituțiilor publice a suferit numeroase și semnifica-tive modificări față de momentul realizării evaluării anterioare4, este posibil ca cei implicați în exercițiul de evaluare să fie puși în situația de a actualiza harta instituțiilor responsabile de reglementarea și aplicarea procedurilor supuse analizei. În acest caz, va fi necesară o etapă suplimentară de identifi-care a noilor instituții responsabile, a datelor de identificare ale persoanelor responsabile, a actelor normative care au reglementat înființarea acestora, precum și a bazei legale a procedurilor pe care aceste instituții le gestionează.

După clarificarea/ actualizarea hărții instituționale responsabile de gestionarea procedurilor care afec-tează ciclul de viață al companiilor se va trece la etapa următoare, cea în care vor fi colectate prin-cipalele acte normative care reglementează intrarea, rămânerea pe piață și respectiv ieșirea de pe piață a companiilor, acte normative aflate în vigoare la momentul realizării evaluării.

Colectarea actelor normative relevante aflate în vigoare

Se va porni de la situația actelor normative în vigoare la data ultimei evaluări, după cum urmează:

Æ Pentru înregistrarea și autorizarea funcționării societăților comerciale, erau în vigoare la data realizării ultimei evaluări următoarele acte normative:

Æ Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completări-le ulterioare;

Æ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 83/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, cu modificările ulterioare;

Æ Legea nr. 31/1990 a societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Æ Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comer-

ţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;

Æ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor eco-nomice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;

Æ Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice pri-vind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.

3 Înregistrarea și autorizarea funcționării societăților comerciale, obținerea certificatului de urbanism, autorizația de construire, inspecțiile organizate de Primărie, concesionarea terenurilor aflate în proprietatea statului, vămuirea, recuperarea TVA, inspecția autorității fiscale, inspecția Gărzii Financiare, obținerea licenței de transport, autorizația de transport, obținerea permisului de ședere temporară, eliberarea autorizației de muncă, inspecția privind prevenirea și stingerea incendiilor, înregistrarea titlului de proprietate în cartea funciară, inspecția muncii, declarația de plată a asigurărilor de sociale și de sănătate, inspecția sanitară, conectarea la rețeaua de electricitate și de gaze4 Anul 2006


176

Æ Legislația relevantă pentru mediul de afaceri în procesul de obținere a certificatului de urbanism include:

Æ Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;

Æ Ordinul nr. 839/2009 al ministrului dezvoltării regionale și locuinței pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lu-crărilor de construcţii.

Æ Pentru obținerea autorizației de construire, documentația relevantă include:


Æ Ordinul nr. 839/2009 al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lu-crărilor de construcţii.

Æ În domeniul inspecțiilor organizate de Primărie, actele normative de interes includ:

Æ Legea nr. 155/2010 - Legea poliţiei locale;


Æ Hotărârea Guvernului nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organi-zare şi funcţionare a poliţiei locale.

Æ Procedura de concesionare a terenurilor este reglementată de următoarele documente:

Æ Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică;

Æ Hotărârea nr. 168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.

Æ Legislația relevantă în cazul procedurii de vămuire include:

Æ Codul vamal al României.

Capitolul 5

177

Æ Pentru asigurarea rambursării de TVA de către companii, acestea trebuie să se supună ur-mătoarelor acte normative:

Æ Codul Fiscal;

Æ Ordinul nr. 263/2010 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare;

Æ Ordinul MFP 2017/2011 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 263/2010 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare.

Æ În domeniul inspecțiilor organizate de autoritatea fiscală, lista actelor normative relevan-te cuprinde:

Æ Legea nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulte-rioare și normele metodologice de aplicare.

Æ Inspecția Gărzii Financiare este reglementată de următoarele acte normative:

Æ Ordonanţa de Urgenţă nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorgani-zarea activităţii ANAF;

Æ Hotărârea nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

Æ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare;

Æ Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1468/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organiza-re şi funcţionare a Gărzii Financiare;

Æ Ordinul nr. 406/2012 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Æ Pentru obținerea licenței de transport, operatorii economici trebuie să respecte următoare-le acte normative:

Æ Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;

Æ Ordinul nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevede-rilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Æ Legislația relevantă pentru obținerea autorizației de transport conține:

Æ Hotărârea nr. 1173/2003 privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de trans-port rutier internaţional de marfă;

Æ Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;

Æ Ordinul 980/2011 pentru aprobarea Normei metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere și a activităţilor conexe aces-tora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.


178

Æ Pentru obținerea dreptului de ședere, solicitanții trebuie să se conformeze următoarelor acte normative:

Æ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, privind regimul străinilor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care nu au cetăţe-nia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene;

Æ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva 38/2004/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora în cadrul teritoriului Statelor Membre, apro-bată prin Legea 260/2005;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de apli-care a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teri-toriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi pentru stabilirea formei şi conţinutu-lui documentelor care se eliberează cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi membrilor lor de familie;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberea-ză străinilor;

Æ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Æ Pentru eliberarea autorizației de muncă, baza legală conține:

Æ Ordonanţa de Urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Æ Procedura de inspecție pentru prevenirea și stingerea incendiilor este reglementată de următoarele acte normative:

Æ Ordinul MAI nr. 3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă.

Æ Pentru înscrierea titlului de proprietate în cartea funciară, lista de acte normative pe care operatorii economici trebuie să o respecte include:

Æ Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul 5

179

Æ În vederea completării și transmiterii declarației de plată a asigurărilor sociale, firmele în România trebuie să cunoască și să respecte următoarele acte normative:

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1397/2010 privind modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”;

Æ Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii Publice.

Æ În cadrul controalelor realizate de Inspecția Muncii, inspectorii verifică modul în care ope-ratorii economici se conformează unui număr semnificativ de cerințe, care se regăsesc în următoarele acte legislative :

Pentru relațiile de muncă: Æ Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii republicat în 18/05/2011 Æ Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 - privind întocmirea şi completarea registrului general

de evidenţă a salariaţilor; Æ Ordin nr. 1918/2011 pentru aprobarea procedurii şi actelor pe care angajatorii sunt obli-

gaţi să le prezinte la inspectoratul teritorial de muncă pentru obţinerea parolei, precum şi a procedurii privind transmiterea registrului general de evidenţă a salariaţilor în for-mat electronic;

Æ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 96/2003- privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, modificată şi completată prin Legea nr. 25/2004 şi a Normelor Metodologice de aplicare a OUG 96/2003;

Æ Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182/1999 ratificată prin Legea nr. 203/2000 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ;

Æ Legea nr. 202/2002-privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; Æ Legea nr. 448/2006-privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Pentru securitatea și sănătatea în muncă: Æ Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă M.O. nr. 646 - 26.07.2006;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 cu modificările ulterioare, privind supravegherea să-nătății lucrătorilor;

Æ Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Æ Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive cu modificările și completările adu-

se de Legea nr. 464 din 2001; Æ Ordonanța nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz

fitosanitar;


180

Æ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în peri-oadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 246 din 7 martie 2007 privind metodologia de reînnoire a avize-lor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite;

Æ Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale; Æ Norme Tehnice din 30 mai 2002 privind deținerea, prepararea, experimentarea, distruge-

rea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a pirotehniștilor;

Æ Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securității utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune;

Æ Hotărârea Guvernului nr.115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață;

Æ Hotărârea Guvernului nr.1029 din 3 septembrie 2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor;

Æ Hotărârea Guvernului nr.752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condițiilor pentru introdu-cerea pe piață a echipamentelor și sistemelor protectoare utilizării în atmosfere potenți-al explozive;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 207 din 17 martie 2005 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale explozivilor de uz civil și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.007 din 2 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la asistența medicală la bordul navelor;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerințele minime de securi-tate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva ris-curilor legate de prezența agenților chimici;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.136 din 30 august 2006 privind cerințele minime de secu-ritate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.135 din 30 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.092 din 16 august 2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;

Capitolul 5

181

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.058 din 9 august 2006 privind cerințele minime pentru îmbu-nătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorso lombare;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.050 din 9 august 2006 privind cerințele minime pentru asigura-rea securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.049 din 9 august 2006 privind cerințele minime pentru asigu-rarea securității si sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață sau subteran;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerințele minime pentru semnaliza-rea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă;

Æ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția mater-nității la locurile de muncă;

Æ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate șn peri-oadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă.

Æ Pentru completarea și transmiterea declarației de plată a asigurărilor de sănătate, eva-luatorii vor pleca de la următoarele acte normative:

Æ Hotărârea nr. 1397/2010 privind modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gesti-onare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”.

Æ Lista actelor normative care guvernează procedura de inspecție sanitară include:

Æ Ordinul nr. 1078 din 27 iulie 2010 privind aprobarea regulamentului de organizare și func-ționare și a structurii organizatorice ale direcțiilor de sănătate publice județene și a muni-cipiului București;

Æ Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementa-re sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei.


182

Æ Baza legală care guvernează procesul de conectare la rețeaua de distribuție electrică include următoarele acte:

Æ Ordin nr. 59/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la re-țelele electrice de interes public;

Æ Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale;

Æ Hotărârea Guvernului nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public până în data de 19.08.2013.

Æ Pentru conectare la rețeaua de gaze, operatorii economici trebuie să se conformeze urmă-toarelor acte normative:

Æ Hotărârea Guvernului nr. 1043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi a Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale;

Æ Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale.

Legislația în vigoare la data evaluării se va putea obține de pe paginile web ale autorităților de regle-mentare. Se vor studia schimbările survenite în politicile publice de reglementare corespunzătoare fiecărei proceduri de reglementare. Analiza va cuprinde schimbările legislative atât la nivel primar, cât și la nivel secundar și terțiar.

Se va realiza și o analiză a motivelor care au determinat schimbările legislative care afectează mediul de afaceri. Aceasta va acoperi atât schimbările preconizate, cât și impactul preconizat asupra mediu-lui de afaceri.

Un element important pe baza căruia se realizează analiza îl constituie notele de fundamentare ela-borate de instituțiile care au promovat actele normative sau modificările acestora.

Pentru modificările legislative inițiate de Guvern, notele de fundamentare se vor descărca de pe si-te-ul acestuia, de la adresa http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare.

Capitolul 5

183

Exemplu de notă de fundamentare

EXEMPlu

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 101 /2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Secțiunea 1

Titlul prezentului act normativ

Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Secțiunea a 2-a

Motivele introducerii prezentului act normativ

1. Descrierea situaţiei actuale În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2012, o parte a veniturilor proprii ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. se constituie, în vederea funcţionării acestuia, prin virarea de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., lunar, a unui procent de 60% din cuantumul tarifelor încasa-te pentru serviciile specifice prestate.

În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislație comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însoțite de elementele de identificare ale acestora. Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Schimbări preconizate

După intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011, aprobată cu modificări și com-pletări prin Legea nr.18/2012, A.R.R. a menționat în mai multe rânduri că procentul de 60% din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile specifice prestate, care trebuie virat către I.S.C.T.R. în vederea funcţionării acestuia, este unul foarte mare și care a produs un dezechilibru al buge-tului A.R.R., reprezentând astfel un obstacol pentru buna funcționare a acestei instituții. În acest context, urmare analizelor economico – financiare ale A.R.R., se propune diminuarea procentului din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile specifice prestate, care trebuie virat lunar către I.S.C.T.R., de la 60% la 20%, cu excepția tarifelor încasate pentru serviciile specifice prestate prin aplicarea prevederilor Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, și a normelor de aplicare a acesteia.

În condițiile menținerii procentului de 60% care trebuie virat de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., bugetul acestei instituții nu poate fi aprobat și, în consecință, nu pot fi virate către I.S.C.T.R. sumele necesare desfășurării activităților de inspecție și control, putându-se crea astfel un blocaj instituțional, iar stabilirea unui procent de 20% care trebuie virat de către A.R.R. ar de-bloca situația bugetară existentă la nivelul ambelor instituții.


184

Astfel, având în vedere că pe baza calculelor economice a fost determinat faptul că deblocarea situației bugetare a celor două instituții publice se poate realiza prin diminuarea procentului de 60% până la limita de 20%, se impune adoptarea unor măsuri legislative în regim de urgență care să modifice mecanismele de formare a bugetului de venituri și cheltuieli al I.S.C.T.R. ce sunt sta-bilite în mod expres prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2012.

Astfel, în exercitarea atribuțiilor sale de autoritate de stat în subordinea căreia funcționează cele două instituții (I.S.C.T.R. și A.R.R.), Ministerul Transporturilor are obligația de a lua măsurile nece-sare pentru funcționarea corectă și eficientă a acestora, procedând la corecția procentului vărsat de A.R.R. în contul I.S.C.T.R. în conformitate cu dispozițiile legale. Elaborarea și promovarea proiectului de act normativ s-a făcut cu consultarea celor două instituții publice implicate.

Luând în considerare calitatea de instituții publice a celor două entități implicate, atribuțiile pe care acestea le exercită în numele Ministerului Transporturilor, precum și faptul că neluarea unor măsuri imediate poate conduce la un blocaj al activității acestora, afectând interesul public, aceste elemente constituie situaţii extraordinare şi de urgenţă, a căror reglementare nu poate fi amânată.

Luând în considerare solicitarea formulată în mod repetat de Ministerul Finanțelor Publice de a înlătura excepția stabilită la art. 12 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.18/2012, potrivit căreia sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale constituie venituri proprii ale C.N.A.D.N.R. în proporție de 90%, prin prezentul act normativ se propune abrogarea alineatului (3) de la art. 12, și pe cale de consecință, abrogarea alineatului (4) al aceluiași articol. Astfel, urmare abrogării celor două alineate, pentru sumele respective se va aplica regimul comun stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, acestea urmând a fi vărsate integral la bugetul de stat/bu-getele locale, potrivit legii. De asemenea, se instituie procedura de predare preluare a proceselor verbale de constatare a contravenţiilor în vederea executării silite a sumelor de Agenția Naţională de Administrare Fiscală.

3. Alte informaţii

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ1. Impactul macroeconomic. Creșterea eficienței activității de inspecție și control a acestuia, va conduce la efectuarea activităților de transport rutier, a activităţilor conexe transportului rutier, a activităților de pregătire a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere şi a activităţii de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţii de siguranţă şi calitate sporite. Aplicarea unui control coerent și eficient, precum şi celelalte modifi-cări propuse conduc la îmbunătăţirea mediului de afaceri, creşterea competitivităţii şi concurenţei între întreprinderi/operatori de transport.

2. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat. Actul normativ nu se referă la acest subiect.

Capitolul 5

185

3. Impactul asupra mediului de afaceri. Creșterea eficienței activităţii de control asupra efectu-ării activităţilor de transport rutier, activităţilor conexe transportului rutier, a activităților de pregă-tire a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere şi a activităţii de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, va conduce la:

- însănătoşirea mediului de afaceri în aceste domenii de activitate;

- asigurarea unui mediu concurenţial corect, prin reducerea evaziunii fiscale şi implicit a concurenţei neloiale în respectivele domenii de activitate.

De asemenea, asigurarea funcționării A.R.R. în condiții optime care să permită îndeplinirea atri-buțiilor care îi revin, cu maximă eficiență și celeritate, va contribui semnificativ la reducerea ter-menelor de așteptare pentru eliberarea licențelor comunitare, a certificatelor de transport rutier în cont propriu, a atestatelor/certificatelor de pregătire profesională, etc. și, implicit la costuri admi-nistrative mai mici pentru operatorii economici care activează sau care intenționează să activeze în domeniul transporturilor rutiere.

4. Impactul social Deblocarea activității celor două instituții conduce la finalizarea într-un ter-men mai scurt a formalităților stabilite de reglementările în vigoare și eliberarea documentației necesare pentru desfășurarea activităților din domeniul transporturilor rutiere sau a activităților în legătură cu transporturile rutiere vor contribui la o mai mare dinamică a forței de muncă pe piața transporturilor rutiere.

5. Impactul asupra mediului. Actul normativ nu se referă la acest subiect.

6. Alte informaţii. Actul normativ nu se referă la acest subiect.

Informații utile în cadrul procesului de monitorizare și evaluare a politicilor publice se pot obține și din Rapoartele anuale de activitate ale autorităților de reglementare responsabile.

3. Interviuri cu reprezentanții instituțiilor care asigură reglementarea politicilor publice care afectează mediul de afaceri

Următoarea etapă în procesul de evaluare a politicilor publice constă în realizarea interviurilor cu reprezentanții instituțiilor de reglementare, interviuri prin care se vor culege și valida anumite date colectate prin cercetarea secundară, opinii și puncte de vedere, analize ale situațiilor întâlnite cât și sugestii pentru îmbunătățirea politicilor publice.

Prima fază în organizarea interviurilor este identificarea actorilor cheie din cadrul autorităților de re-glementare. Pentru aceasta se vor identifica persoanele din conducerea instituțiilor.

Se vor contacta pe cale oficială instituțiile cu rol de reglementare solicitându-se întâlniri cu persoanele ce pot furniza date referitoare la legislația cât și procedurile propriu-zise care afectează mediul de afaceri.

Acestea pot fi selectate dintre următoarele categorii de personal din cadrul instituțiilor:

Æ Persoane din conducerea instituțiilor relevante;

Æ Persoane cu atribuții de elaborare a actelor normative;

Æ Persoane având atribuții de inspecție și control în domeniul reglementat.Notă: Lista actorilor relevanți cu care trebuie organizate interviuri poate fi extinsă în cursul procesului de evaluare.


186

În planificarea interviurilor trebuie avute în vedere și alte aspecte importante, precum :

Æ Riscul ca persoanele cheie să nu fie disponibile. Pentru a se minimiza acest risc trebuie orga-nizată încă de la începutul proiectului de evaluare intervievarea acestor persoane;

Æ Evaluatorul trebuie să ia în considerare modalitatea în care vor organiza interviurile, să țină cont de accesibilitatea și disponibilitatea persoanelor intervievate;

Æ Planificarea mai multor interviuri în aceeași zi poate duce la anularea unora dintre ele datorită prelungirii discuțiilor din cadrul primelor runde de întâlniri din cadrul zilei respective;

Æ Planificarea mai multor interviuri într-o zi poate afecta capacitatea evaluatorului de a gestiona corect interviurile și de a colecta corespunzător datele primite;

Æ Riscul ca instituțiile relevante să se afle în proces de reorganizare;

Æ Respectarea datelor și orelor de interviu stabilite;

Æ În procesul de evaluare se pot organiza ad-hoc interviuri suplimentare, cu persoane care pot deține informații interesante, relevante pentru evaluare.

Colectarea datelor calitative va fi realizată de evaluatori în urma întâlnirilor față în față cu reprezen-tanții instituţiilor publice. Pe baza chestionarului elaborat, evaluatorii vor valida legislația relevantă privind procedurile analizate, schimbările legislative recente și perspectiva reglementatorilor asupra acestor schimbări. În urma întâlnirilor se vor colecta și informații referitoare la volumul solicitărilor, durata medie de analiză a unei solicitări, rata de respingere sau obstacolele cheie cunoscute/întâlnite de către autorităţile executante.

Capitolul 5

187

4. Analiza politicilor publice

Evaluatorii vor realiza o analiză aprofundată a actelor normative nou apărute în perioada evaluată. Pentru fiecare document legislativ se vor identifica schimbările aduse față de situația anterioară. Pentru fiecare schimbare, se va face o evaluare a modului în care aceasta a generat un impact pozi-tiv, neutru sau negativ asupra mediului de afaceri. Rezultatele analizei vor fi validate de către repre-zentanții instituțiilor reglementatoare în cadrul interviurilor avute.

Rezultatele vor fi comparate și cu ipotezele descrise în cadrul notelor justificative elaborate pentru actele normative intrate în vigoare în perioada evaluată.

Schema ciclului de politici publice


188

5. Studii de caz și exemple de bună practică

Studiu de caz nr. 1

În Uniunea Europeană, Statele Membre sunt libere să stabilească propriile condiții referitoare la de-punerea electronică a declarațiilor TVA.

Acest fapt conduce la:

Æ Proceduri de înregistrare diferite, dintre care unele pot fi extrem de complexe. De exemplu, Spania impune folosirea unei semnături digitale, care să fie solicitată prin internet. Această semnătură poate fi activată doar prin deplasarea personală la biroul de taxe;

Æ Diferite reguli privind mijloacele pentru depunerea declarațiilor: timpul petrecut pentru depu-nerea declarațiilor TVA și costurile întâmpinate sunt influențate foarte mult de modul în care sunt depuse declarațiile de TVA (pe hârtie sau electronic);

Æ Declarațiile depuse prin mijloace electronice pot duce la economii de până la 20%. Statele Membre au adoptat norme diferite, în funcție de dimensiunea activității comerciale. Următoarele întreprinderi, de exemplu, sunt obligate să folosească formularele online: întreprinderile fran-ceze care depășesc o cifră de afaceri de € 760.000; întreprinderile spaniole;

Æ Instrumentele software furnizate de Statele Membre joacă și ele un rol important. În general, formularele electronice reduc timpul petrecut pentru depunerea declarațiilor. Cu toate aces-tea, unele soluții administrative on-line par să genereze dificultăți, crescând timpul total nece-sar (de exemplu, în cazul Belgiei).

Descrierea exemplului de bună practicăO bună practică se referă la procesele și modurile de abordare de succes, la nivel național pentru im-plementarea procedurilor din viața unei firme. Pentru a fi considerate o bună practică, este necesară o bună performanță din prisma a trei criterii:

1. Impactul asupra costurilor administrative care pot fi grupate în impactul asupra prețului (P) și impactul asupra cantității (Q);

2. Imagine, însemnând reducerea iritabilității privind completarea formularelor sau contribuția la dezvoltarea unei imagini pozitive asupra guvernului;

3. Implementare, transferabilitatea către alte state membre și costurile de implementare.

Pe baza analizei și a descrierii incluse mai sus, Consorțiul a identificat că din totalitatea bunelor prac-tice, cele care sunt cele mai probabile de a avea un efect pozitiv asupra unuia dintre cele trei „I” sunt:

Æ Eliminarea declarațiilor de Achiziții intra-comunitare (ICA);

Æ Eliminarea declarațiilor de TVA anuale sumarizate;

Æ Îmbinarea mai multor formulare într-unul singur.

Trebuie remarcat faptul că ar putea exista și multe alte bune practici în Statele Membre. Cele trei exemple de mai sus trebuie să fie considerate drept cele mai importante.

Capitolul 5

189

Exemplu de buna practică: Îmbinarea Formularelor de declaraţie de TVA

Titlul bunei practiciÎmbinarea mai multor formulare într-unul singur(Exemplu: Comunicarea începerii activității; Comunicarea schimbării activității; Comunicarea încetării activității)

Zonă Prioritară Domeniu de reglementare TVA

Model Franța

Furnizorul bunei practici Deloitte Belgia

Descriere

În Franța, comunicarea de către agenţii economici a începerii activității, a schimbării sau a înce-tării activității de impozitare a TVA fac parte dintr-un proces administrativ global. Un formular unic trebuie completat și depus la o instituție centralizată numită CFE - Centre des Formalités pour Entreprises (Centrul Administrativ pentru Întreprinderi).

Acest formular demarează procesul administrativ pentru înregistrarea sau eliminarea automată din Registrul Comerțului (SIRENE), Agenția Națională de Statistică INSEE şi, de asemenea, din Centrul Fiscal.

În practică, mai multe autorități publice solicită deseori aceleași informații prin intermediul unor declarații diferite. În consecință, agenţii economici sunt obligaţi să furnizeze aceleași date și anexe de două sau chiar de trei ori. Configurarea unui Punct unic de contact limitează activitatea în favoarea întreprinderilor și își propune partajarea informațiilor între mai multe autorități administra-tive. Acest lucru ar crește, de asemenea, nivelurile de eficiență în cadrul autorităților (de exemplu, nu va mai fi nevoie de introducerea acelorași date în sisteme informatice şi baze de date diferite).

Stabilirea unui singur punct de contact implică și cooperarea dintre autorități și posibila implemen-tare a noii legislaţii ce permite partajarea informațiilor.

Ce impact are această nouă practică ?

Reducerea costurilor administrative la nivelul agenţilor economici. Agenţii economici nu vor mai fi nevoiţi să completeze aceleași informații pe formulare diferite, costurile administrative pentru acele afaceri vor fi semnificativ reduse.

Ce efect are această bună practică asupra imaginii costurilor administrative?

Scăderea gradului de iritabilitate la nivelul agenţilor economici. Deoarece reprezentanții agen-ţilor economici nu vor mai fi nevoiți să furnizeze aceleași informații în diferite formulare, se va redu-ce starea de iritabilitate în privința furnizării informațiilor.

Îmbunătăţire în planul imaginii autorităţilor publice şi a Guvernului. Această bună practică poate duce la formarea unei imagini favorabile asupra autorităţilor publice care au sarcina de moni-torizare a implementării cadrului de reglementare din domeniul TVA, în ceea ce privește eficiența, deoarece aceeaşi informație nu mai este cerută în formulare diferite.


190

Ce se poate spune despre posibilitatea implementării acestei bune practice în alte situații sau în alte State Membre?

TransferabilitateSe apreciază că această bună practică poate fi transferată către alte State Membre, prin urmare şi către România, cu condiția să existe o colaborare strânsă între organismele guvernamentale din cadrul Statelor Membre.

Costuri de implementare

Nu sunt așteptate costuri de implementare semnificative.

Factori de succesCel mai important factor de succes al acestei bune practici este faptul că mai multe organisme guvernamentale vor fi nevoite să lucreze împreună pentru ca printr-un singur formular să poate fi începute mai multe procese administrative.

Ce lecții pot fi învățate din această bună practică?

În primul rând, putem reține că mai multe procese administrative pot fi începute pornindu-se de la un singur formular.

În al doilea rând, faptul că devine critic modul de cooperare interinstituţională dintre autoritățile publice pentru ca acest proces să fie eficient și eficace.

Impactul “Procesului de îmbinare a mai multe formulare într-unul singur” asupra procesului generic de implementare

Æ Completarea formularelor și a tabelelor, inclusiv menținerea arhivelor - Doar un singur for-mular trebuie completat

Æ Copierea - Informația este furnizată o singură dată și nu mai trebuie să fie copiată

Æ Completarea - Informațiile nu trebuie să fie completate în mai multe formulare

Æ Depunerea declarațiilor - Declarațiile sunt depuse către o autoritate centrală care, ulterior o partajează conform acordurilor de cooperare interinstituţională

Capitolul 5

191

Studiu de caz nr. 2

Scopul Regulamentului de Achiziții Publice este de a simplifica și moderniza procedurile de achiziții publice în Europa, pentru a crea mai multă siguranță din punct de vedere juridic pentru firmele asupra cărora aceste reglementări au impact.

Legislația în cauză demonstrează importanța crescută a utilizării soluțiilor electronice pentru desfășu-rarea procedurilor de licitație și de contractare și introduce o nouă procedură de acordare, precum și un dialog competitiv care să faciliteze gestionarea contractelor complexe.

De asemenea, în cadrul Directivelor menționate în continuare, se introduc acordurile-cadru care per-mit instituției publice să stabilească aranjamente multianuale cu contractorii, precum și sisteme cen-trale de achiziție.

Valoarea totală a achizițiilor publice în UE – adică achizițiile de bunuri, servicii și lucrări publice de că-tre guverne și instituții de utilitate publică – a fost estimată la aproximativ 16% din PIB-ul UE, respectiv 1.500 miliarde de euro în anul 2002. Ponderea achizițiilor publice variază considerabil în statele mem-bre, reprezentând între 11% și 20% din PIB. Deschiderea achizițiilor publice în cadrul Pieței Interne a mărit concurența transfrontalieră și a eficientizat cheltuielile autorităților publice.

Majoritatea aspectelor inovatoare incluse în Directive nu sunt obligatorii pentru statele membre și, astfel, transpunerea și implementarea acestora diferă în cadrul statelor membre. S-au constatat ur-mătoarele aspecte principale în ceea ce privește măsurile de implementare:5

Æ Vocabularul Comun de Achiziții Publice - VCAP (Common Procurement Vocabulary - CPV) VCAP (inclus în Directivele în materie) stabilește un sistem unitar de clasificare pentru a standardiza termenii utilizați de autoritățile contractante pentru a descrie obiectul și conținutul contractelor înche-iate. Toate statele membre UE utilizează VCAP și respectă, în general, reviziile și amendamentele aduse în mod continuu Vocabularului.

Æ e-Guvernare (guvernare electronică)Multe state membre susțin și promovează o gestionare mai eficientă și mai economică a achizițiilor publice prin mijloace electronice. Achizițiile publice realizate prin mijloace electronice pot îmbunătăți și simplifica modul în care se desfășoară achizițiile guvernamentale. Mijloacele electronice de achi-ziții publice vor ajuta întreprinderile să identifice oportunități de colaborare și să își ofere bunurile și serviciile pe Piața Internă Europeană, contribuind, astfel, la competitivitatea și la creșterea economică a Europei.

Cu toate acestea, diferențele existente în modul de implementare națională a instrumentelor de gu-vernare electronică pot provoca probleme în viitor, deoarece entitățile din cadrul sectorului achizițiilor publice se vor confrunta cu regulamente diferite pe Piața Internă. Această problemă este redusă parțial prin faptul că întreprinderile din statele membre care nu au ales să introducă instrumentele eGuvernare pot în continuare să participe la procedurile transfrontaliere de achiziții publice. Totuși, în comparație cu alte întreprinderi, acestora le va lipsi experiența de lucru cu astfel de soluții.

5 Sursa: Notă informativă – Parlamentul European - DG Politicile Interne ale Uniunii – Departamentul de Politici: Politici Economice și Științifice: Directivele de Achiziții Publice: Transpunerea în Statele Membre ale UE.


192

Æ Acordurile-cadru6

Statele membre pot opta pentru adoptarea acestui instrument la nivel național, regional sau local. Utilizând acorduri-cadru, furnizorii pot depune informațiile necesare mai puțin frecvent. Deși partici-parea la licitații prin acord-cadru este, de obicei, mai solicitantă, contractele ulterioare acoperite de acordul-cadru vor fi mai puțin împovărătoare, iar rezultatele nete sunt pozitive. De asemenea, acor-durile-cadru pot contribui în mod favorabil la creșterea siguranței legale și a transparenței.

Majoritatea statelor membre ale UE au introdus acordurile-cadru la nivel național. Acordurile cadru sunt utilizate frecvent în țările scandinave, precum Danemarca și Suedia, țări în care acordurile-ca-dru sunt utilizate la nivel național, regional și local. De asemenea, Marea Britanie utilizează frecvent contracte-cadru, fie prin intermediul unor organisme centrale, precum OGC Buying Solutions, fie prin stabilire directă de către departamente și agenții guvernamentale.

Æ Sistem centralizat de achiziții (SCA) Datorită faptului că SCA are un impact direct asupra sistemelor descentralizate de achiziții în diferitele state membre, SCA nu a fost introdus în toată Uniunea Europeană.

În cazul unei centralizări a achizițiilor publice, există riscul că participarea IMM-urilor la licitații să fie redusă. Această teamă este probabil resimțită cel mai puternic în statele federale, precum Germania.

Chiar dacă SCA este adoptat în mod formal de majoritatea statelor membre, pare improbabil ca aces-ta să fie introdus pe scară largă în viitorul apropiat.

Æ Dialog competitivAceastă nouă procedură introduce un instrument valoros de participare la licitații și de gestionare a contractelor complexe, pentru care termenii și condițiile sunt dificil de stabilit în avans fără comenta-riile și sugestiile potențialilor participanți la licitații. Cele mai multe state membre au introdus un astfel de instrument.

Directivele CE privitoare la achizițiile publice confirmă în mod explicit jurisprudența Curții Europene de Justiție, conform căreia nu este necesar ca stabilirea criteriilor de selecție referitoare la capacitatea financiară, economică și tehnică să fie legată de obiectul contractului sau să se facă în mod proporți-onal cu acesta.7 Menținerea proporționalității criteriilor de selecție este de maximă importanță pentru IMM-uri, deoarece autoritățile contractante care stabilesc criterii restrictive împiedică, în fapt, o mare parte dintre IMM-uri să participe la procedurile de licitație. Există multe criterii de selecție și diferite documente care pot fi alese drept dovadă a îndeplinirii acestor criterii. O decizie trebuie luată pentru a se stabili care criterii sunt potrivite pentru tipul și valoarea achiziției în cauză. Toate criteriile de se-lecție trebuie să fie clare, non-discriminatorii și proporționale cu contractul în cauză.

În cazul capacității tehnice și profesionale, autoritatea contractantă ar putea opta pentru criterii de selecție care îi permit să stabilească dacă un ofertant are capacitatea cerută pentru contractul în cauză, în loc să ia în considerare capacitatea generală a ofertanților. Cu toate acestea, trebuie să se acorde atenție acestui aspect, astfel încât, prin această acțiune, să nu se restrângă în mod nepotrivit plaja ofertanților eligibili. În plus, criteriile de selecție nu trebuie exprimate prin termeni nepotriviți care ar restrânge concurența prin referirea la chestiuni irelevante. De exemplu, cerința ca doar ofertanții care au experiență de lucru cu sectorul public să fie luați în considerare este, în sine, irelevantă și limitează concurența.

6 Sursa: Comisia Europeană – Studiu Extins de Evaluare a Impactului – Plan de Acțiune cu privire la achizițiile publice electronice.7 Articolul 44(2) (subparagraful 3) al Directivei 2004/18/CE.

Capitolul 5

193

Următoarele prevederi și practici naționale ar trebui să fie menționate în acest context:

În procedurile de acordare a contractelor în Franța, simplul fapt că un candidat sau un ofertant nu poate dovedi că a mai obținut contracte de acest tip, nu poate fi un motiv de eliminare a acestuia și nu scutește autoritatea contractantă de obligația de a verifica situația profesională, tehnică și financiară a candidatului sau ofertantului respectiv.

În cazul achizițiilor de valoare redusă, guvernul din Marea Britanie sfătuiește autoritățile contrac-tante să solicite doar dovada a două exerciții contabile sau, dacă acestea nu sunt disponibile din motive obiective (de exemplu ofertantul se află la început de activitate, etc.), alte informații adec-vate, cum ar fi conturile de gestiune. De exemplu, la începutul anului 2002, Serviciul Britanic pen-tru Întreprinderi Mici (SBS) a invitat mai multe companii să liciteze pentru un contract cu durata de doi ani, în valoare de 500 000 lire pe an, vizând activitățile de publicitate, marketing și distribuție din cadrul unui program guvernamental. SBS a primit șase propuneri, dintre care una provenea de la o companie de consultanță cu șase angajați. Această companie a primit contractul chiar dacă era o întreprindere mică, deschisă abia în anul precedent. SBS a acceptat riscul asociat cu această companie tânără datorită calității superioare a serviciilor oferite și datorită angajamentului exprimat prin oferta companiei. Utilizarea programului guvernamental în cauză a crescut de la 33% la 90% și numărul de accesări a ajuns la 30 000, față de cele 9 000 accesări vizate. Acesta este exemplul unei întreprinderi mici care s-a bazat pe experiența anterioară de conducere și care a fost capabilă să ofere un nivel de inovație care depășește ceea ce se poate obține în mod nor-mal pe piață, precum și angajamentul personal special regăsit adesea la astfel de întreprinderi.

Garanțiile financiare disproporționate cerute de autoritățile contractante (de exemplu, garanții bancare care acoperă riscurile legate de procedura de acordare și de prestare a serviciilor pre-văzute prin contract, inclusiv acele riscuri care nu pot fi controlate) constituie un obstacol în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. În plus, autoritățile contractante ar putea lua în considerare posibilitatea de a nu cere garanții financiare în mod automat, ci pe baza consi-derentelor legate de analiza de risc.

Conform legilor din Bulgaria, suma solicitată ca garanție de participare nu poate depăși 1% din valoarea contractului, iar suma solicitată ca garanție de bună execuție nu poate depăși 5% din valoarea achizițiilor care fac obiectul contractului. Mai mult, garanția de participare este restituită candidaților respinși în termen de trei zile de la expirarea termenului de analiză a deciziei autorită-ții contractante și, în cazul candidaților acceptați, în termen de trei zile de la expirarea termenului de analiză a deciziei de acordare.

Legislația din Germania stipulează că garanțiile financiare pot fi solicitate doar în anumite condi-ții, cerându-se în mod special ca principiul proporționalității să fie respectat. Pentru contractele de lucrări, garanțiile financiare pot fi solicitate atunci când valoarea contractului începe de la 250 000 euro. Pentru contractele de servicii, pragul este de 50 000 euro.

În Malta, cerința de a prezenta garanții bancare a fost eliminată pentru licitațiile aflate sub pragul european. Întrucât un număr mare de IMM-uri licitează pentru astfel de contracte, acest pas a fost considerat ca fiind important în reducerea obstacolelor întâmpinate de acestea.

În multe state membre, experiența a demonstrat că povara IMM-urilor poate fi redusă dacă nu se solicită garanții de bună execuție printr-un singur document și că este posibil să se furnizeze garanții în mod separat pentru diferitele stadii de execuție, prin documente separate.


194

Alte abordări posibile:

Mai există alte câteva abordări care pot fi considerate, de asemenea, bune practici:

• Utilizarea de formulare de răspuns este utilă;

• De asemenea, este util ca potențialilor furnizori să li se ceară să răspundă într-un număr limitat de cuvinte;

• Capacitatea de a anexa anumite documente la răspunsuri este, de asemenea, o bună practi-că; documentele emise de terți cu privire la gestiunea execuției sau la certificarea calității, pre-cum și polițele de asigurare și documentele contabile reduc, la rândul lor, povara IMM-urilor. Cu toate acestea, atunci când sunt folosite astfel de documente, este important ca autoritățile contractante să nu le transforme, din neatenție, din criterii de selecție în criterii de excludere.

Bazele de date stabilite de terți, cum ar fi ConstructionLine și Achilles, în Marea Britanie, sunt utile și pot fi folosite în mod mai eficient în scopuri de preselecție, în raport cu criteriile de selecție, cu condiția de a fi actualizate continuu.

Capitolul 5

195

Studiu de caz nr. 3

Fişă sintetică pentru descrierea bunei practici – Platforma belgiană de licitații electronice

Titlul bunei practiciPlatforma belgiană de licitații electronicewww.publicprocurement.be

Domeniul Prioritar Achiziții Publice

Inspirat de Belgia

Persoana de contact Dl. Jean-Pierre Gennotte - Serviciul Public Federal Personal & Organizare / Serviciul Federal de e-Achiziții (achiziții electronice)

Descrierea bunei practici Serviciul Public Federal Personal & Organizare din Belgia și Serviciul Public Federal de IT au creat o platformă de licitații electronice, implementând unul dintre modulele proiectului de achiziții electro-nice (eAchiziții). Platforma belgiană de achiziții electronice este un sistem deschis, sigur, interope-rabil și reconfigurabil, prin care autoritățile contractante și operatorii economici pot îndeplini sarcini multiple legate de depunerea și deschiderea licitațiilor electronice, pe baza standardelor europene, Directivelor CE și legislației belgiene.

Principalele grupuri-țintă sunt autoritățile federale belgiene contractante și toți operatorii economici din lume care sunt interesați de piața publică din Belgia. Grupul-țintă poate, de asemenea, să includă alte nivele guvernamentale, precum autoritățile regionale și locale. e-Licitație este un sub-proiect al proiectului eAchiziții, care își propune să dematerializeze procedurile din domeniul achizițiilor publice până în anul 2010.

Piatra de temelie a proiectului eAchiziții este modularitatea acestuia. SPF P&O va introduce treptat modulele e-Achiziții, permițând o adaptare permanentă la modificările importante aduse legilor belgi-ene. De asemenea, se creează și ocazia de a profita de lecțiile învățate în alte țări europene, ceea ce permite alinierea în mod mai eficient a funcționalităților platformei la cerințele întreprinderilor. Această abordare permite, în același timp, o gestiune mai eficientă a timpului și a bugetului și are ca rezultat contracte care sunt mai ușor de gestionat.

Al doilea modul al proiectului eAchiziții este modulul e-Licitație. Acesta permite depunerea ofertelor electronice și deschiderea electronică a acestora. Rezultatul final este un raport oficial disponibil pu-blicului care conține informații despre ședința de deschidere a ofertelor.

Aplicația e-Licitație se bazează integral pe Directivele CE 2004/18/CE, legile din Belgia și Decretul Regal din data de 28 februarie 2004, prin care se stabilesc reguli pentru depunerea electronică. Pentru a semna o ofertă, operatorul economic trebuie să utilizeze o semnătură electronică. Astfel, e-Licitație se bazează și pe legea belgiană referitoare la semnăturile electronice (9 iulie 2001).

e-Licitație este o aplicație bazată pe utilizarea internetului și pe componente open source (cu acces liber). Aplicația utilizează tehnologia J2EE cu Apache, Tomcat, MySQL etc. De asemenea, aplicația se bazează pe standarde tehnologice deschise, precum HTML, TSA, XML, SSL, OCSP, PKCS12 etc.

Aplicația introduce utilizarea cărții electronice belgiene de identitate (e-ID card), care dă operatorilor economici belgieni posibilitatea de a-și semna documentele cu ușurință. Operatorii economici străini pot utiliza un certificat valabil și agreat care poate fi exportat.


196

Ce impact are această bună practică?Aceste soluții de guvernare electronică vor micșora povara întreprinderilor în ceea ce privește trans-miterea informațiilor către autoritățile publice.

Ce efect are această bună practică asupra percepției costurilor administrative, precum și asu-pra iritării legate de acestea?

Faptul că operatorii economici belgieni își pot semna cu ușurință documentele, că operatorii econo-mici străini pot utiliza un certificat valabil și agreat care poate fi exportat, reprezintă o micșorare a factorului de iritare.

Ce se poate spune despre capacitatea de implementare a acestei bune practici în alte situații sau în alte state membre?

TransferabilitateAcest tip de instrument bazat pe utilizarea internetului poate fi introdus cu ușurință în mai multe sta-te membre.

Costurile de implementareDeși faza de implementare a soluțiilor de guvernare electronică tinde să fie costisitoare, ne așteptăm ca rentabilitatea să fie mare în ceea ce privește reducerea poverii pentru întreprinderi.

Factori de succes

Æ Sprijinul politic: alinierea diferitelor nivele politice;

Æ Interfețele IT trebuie să fie aliniate.

Ce lecții se pot învăța din această bună practică

Scopurile generale ale oricărui program de achiziții electronice ar trebui să fie următoarele:

Æ Limitarea unei potențiale „divizări digitale” în societate;

Æ Reducerea cheltuielilor legate de bunuri și utilități, simplificarea procedurilor de achiziție, pre-cum și creșterea transparenței și eficienței achizițiilor din sectorul public;

Æ Oferirea unor servicii mai bune atât cumpărătorilor, cât și furnizorilor;

Æ Creșterea transparenței, vizibilității și responsabilității în ceea ce privește acordarea de con-tracte în sectorul public;

Æ Minimizarea costurilor tranzacțiilor prin standardizare și obținerea unei economii de scară în anumite domenii de achiziții.

În sumarul de mai jos, bunele practici în materie de guvernare electronică sunt stabilite pe baza procesului general de implementare a legislației. Tabelul de mai jos arată aspectele exacte pe care bunele practici le pot îmbunătăți în cadrul acestui proces.

Capitolul 5

197

Impactul bunei practici reprezentate de platforma belgiană e-Licitație asupra Procesului General al activităților din cadrul lanțului de aprovizionare

Informații despre noua lege

Un instrument de guvernare electronică poate oferi informații despre legislația nouă, ceea ce con-duce la o mai bună înțelegere a acesteia și la un comportament mai eficient al întreprinderilor. De asemenea, un astfel de instrument are ca rezultat scăderea poverii administrative.

Înțelegerea noii legi

O mai bună înțelegere a noii legislații scade povara întreprinderilor.

Familiarizarea cu procedura

Atunci când un instrument de guvernare electronică ajută întreprinderile să se familiarizeze cu pro-cedurile, rezultatul este o povară administrativă mai mică.

Crearea materialelor de informare

Un instrument de guvernare electronică poate ajuta la crearea de materiale de informare mai efi-ciente și, astfel, poate ajuta întreprinderile să înțeleagă mai bine tipul de informații solicitate de autorități.

Obținerea informațiilor relevante din datele existente

Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta la obținerea informațiilor relevante din bazele de date existente, micșorând astfel povara întreprinderilor.

Modificarea datelor existente

Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta la modificarea datelor existente, micșorând astfel povara întreprinderilor.

Producerea noilor date

Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta întreprinderile să producă date noi.

Completarea formularelor și tabelelor, inclusiv gestiunea contabilă

Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a completa formulare și tabele prin intermediul internetului.

Copierea

Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a copia in-formații prin intermediul internetului.

Depunerea informațiilor

Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a depune informații prin intermediul internetului.


198

Studiu de caz nr. 4

Fişă sintetică pentru descrierea bunei practici - OGCbuying.solutions Marea Britanie

Titlul bunei practici OGCbuying.solutions


Inspirat de Marea Britanie

Persoana de contact Neil McKenzie – Expert Domeniu Prioritar

Descrierea bunei practici OGCbuying.Solutions este o agenție executivă guvernamentală din Marea Britanie responsabilă cu gestiunea achizițiilor. Aceasta se află în subordinea Oficiului pentru Comerț Guvernamental din cadrul Trezoreriei Regale. Agenția operează ca un fond comercial al cărui scop principal este să ajute guver-nul și sectorul public să obțină o valoare mai mare în schimbul sumelor cheltuite în cadrul activităților comerciale. Agenția își atinge acest scop furnizând o serie de servicii care permit o scădere măsu-rabilă a costurilor și obținerea garanției calității prin proceduri de achiziție ușoare, rapide și eficiente.

Agenția oferă un serviciu profesional de achiziții sectorului public, care permite organizațiilor să obțină o valoare mai mare în schimbul sumelor cheltuite în cadrul activităților comerciale și sprijin profesional cu privire la chestiuni tehnice, precum economisirea de energie și protejarea mediului înconjurător. Operațiunile desfășurate de OGCbuying.Solutions sunt împărțite în două domenii principale de acti-vitate, respectiv Acorduri-Cadru și Servicii Gestionate.

Acordurile-cadru sunt definite ca un set de contracte pre-licitate cu o serie de furnizori de la care cli-enții din sectorul public pot achiziționa bunuri și servicii. Un comision mic (în medie, mai puțin de 1%) este colectat de la furnizori pentru fiecare vânzare efectuată prin acordurile-cadru.

Serviciile Gestionate sunt servicii continue gestionate de OGCbuying.Solutions în numele clienților din sectorul public, OGCbuying.Solutions jucând rolul de “client inteligent” în relația cu diverși par-teneri strategici. Aici, modelul economic variază în funcție de domeniu, de la tranzacțiile pe bază de comision la cumpărarea în mod tradițional și până la vânzarea cu marjă redusă de profit în scopul acoperirii costurilor de gestiune a serviciului.

Capitolul 5

199

De asemenea, următoarele servicii sunt oferite:

Æ Licitația Electronică (eT) - o tehnologie colaborativă bazată pe utilizarea internetului, care fa-cilitează ciclul complet de viață al procesului de licitație atât pentru cumpărător, cât și pentru furnizor. Oferă un mediu sigur, interactiv și dinamic pentru achizițiile de orice natură, dimensi-une, complexitate sau valoare (peste și sub pragurile OJEU), aplică (atunci când este cazul) și încurajează bunele practici recunoscute (OGC Gateway Reviews, modele, eActions etc.), include o tehnologie colaborativă pentru a facilita colectarea și actualizarea capacităților ge-nerale și specifice ale furnizorilor. În plus, se facilitează gestiunea categoriilor permițând gru-purilor de cumpărători/părți interesate, dispersate din punct de vedere geografic, să comunice cu privire la cerințele specifice categoriei, agregarea cererii, situația pieței și bunele practici.

Æ Evaluarea electronică (eE) - o tehnologie colaborativă bazată pe utilizarea internetului, menită să ofere un mediu de lucru comun, sigur, care să permită grupurilor dispersate din punct de vedere geografic să elaboreze documentația de evaluare și criterii structurate de evaluare, să evalueze chestionarele de preselecție, ofertele și alte răspunsuri, precum și să realizeze comparația/ analiza ofertelor.

Æ Gestiunea electronică a contractelor (eCM) - o tehnologie colaborativă, bazată pe utilizarea internetului, menită a stabili, gestiona și monitoriza contractele, precum și documentării isto-ricului ofertelor (clasament, valoarea și numărul contractelor acordate) și activității tranzacțio-nale a furnizorilor (volum, valoare). De asemenea, această tehnologie permite monitorizarea execuției în raport cu standardele stabilite prin contract și monitorizarea indicatorilor principali de performanță. În același timp, această tehnologie permite atenționarea cumpărătorilor cu privire la activități importante, precum reînnoirea contractelor.

Æ Gestiunea electronică a furnizorilor (eV) - instrument bazat pe utilizarea internetului, pentru realizarea profilului furnizorilor și pentru crearea unei baze de date strategice care permite cumpărătorilor să identifice furnizori. Această tehnologie le permite furnizorilor să obțină ac-ces în mod rapid și eficient la oportunități de afaceri, în funcție de categorie.

Æ Licitații electronice (eA) - tehnologie bazată pe utilizarea internetului, menită să creeze licitații electronice sigure, simple sau complexe și găzduite integral.

Ce impact are această bună practică?Prin această bună practică, se oferă o serie largă de servicii sectorului public, pentru a face domeniul achizițiilor publice mai transparent și mai accesibil, ceea ce scade povara întreprinderilor în ceea ce privește respectarea procedurilor.

Ce efect are această bună practică asupra percepției costurilor administrative, precum și asu-pra iritării legate de acestea? Deși serviciile oferite de OGCbuying.Solutions vizează în primul rând cumpărătorii din sectorul public, întreprinderile percep domeniul achizițiilor publice ca fiind mai puțin împovărător grație acestor servi-cii. Întreprinderile din Marea Britanie beneficiază la rândul lor de acest instrument.


200

Ce se poate spune despre capacitatea de implementare a acestei bune practici în alte situații sau în alte state membre?

Transferabilitate

Această bună practică poate fi transferată cu ușurință în alte state membre ale UE.

În sumarul de mai jos, bunele practici în materie de guvernare electronică sunt stabilite pe baza procesului general de implementare a legislației. Tabelul de mai jos arată aspectele exacte pe care bunele practici le pot îmbunătăți în cadrul acestui proces.

Impactul bunei practici OGCbuying.Solutions asupra Procesului General al activităților din cadrul lanțului de aprovizionare


Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta la obținerea informațiilor relevante din baze de date existente, micșorând astfel povara întreprinderilor.

Modificarea datelor existente

Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta la modificarea datelor existente, micșorând astfel povara întreprinderilor.

Producerea noilor date

Instrumentele de guvernare electronică pot ajuta întreprinderile să producă date noi.


Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a completa formulare și tabele prin intermediul internetului.

Copierea

Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a copia informații prin intermediul internetului.


Gestiunea electronică a contractelor (eCM), o tehnologie colaborativă bazată pe internet, ajută la stabilirea, gestionarea și monitorizarea contractelor online.


Instrumentele de guvernare electronică oferă întreprinderilor un mod eficient și ușor de a depune informații prin intermediul internetului.

Capitolul 5

201

Studiu de caz nr. 5

Bune practici – SKI

Titlul bunei practici SKI


Inspirat de Danemarca

Persoana de contact Casper Schmidt – Expert Domeniu Prioritar

Descrierea bunei practici Prin stabilirea unor acorduri-cadru atractive, National Procurement Ltd. (SKI) dorește să joace un rol central în creșterea eficienței în materie de achiziții publice. Acordurile-cadru sunt utilizate pe scară relativ largă în Danemarca. În această țară există o instituție centrală de achiziții, numita SKI, care întocmește acorduri-cadru în care pot participa toate autoritățile publice din Danemarca, conform procedurilor stipulate în art. 32 al Directivei de Achiziții Publice (2004/18/CE). Aproape toate instituțiile publice din Danemarca (la nivel național și local) utilizează serviciile SKI. Cu toate acestea, autorită-țile publice sunt libere să stabilească în mod individual acorduri-cadru.

Valoarea totală a contractelor încheiate prin acorduri-cadru la nivel național (SKI) este de aproximativ 500 milioane de euro pe an. National Procurement Ltd. Danemarca este o organizație comercia-lă în care dețin acțiuni Ministerul de Finanțe (55%) și Asociația Națională a Autorităților Locale din Danemarca (45%).

Clienților din sectorul public li se asigură un preț mai atractiv și o calitate mai mare decât ar putea obține pe cont propriu; cheltuielile de achiziții publice se mențin la un nivel minimal, deoarece clienții nu sunt nevoiți să își organizeze singuri licitațiile, iar sistemele electronice de achiziții asigură o achi-ziționare eficientă. Furnizorilor li se asigură costuri mai mici datorită licitațiilor publice restrânse și costurilor reduse de marketing, posibile grație sistemelor centralizate de marketing și achiziții electronice ale National Procurement Ltd. National Procurement Ltd. își dorește să îmbunătățească dialogul profesional și co-operarea cu agenții de achiziții publice, furnizorii sectorului public și consultanții. National Procurement Ltd. își asumă angajamentul de a se comporta ca un angajator inovator și dedicat, care are capacita-tea de a atrage, menține și dezvolta personal competent și motivat.

Ce impact are această bună practică?Utilizarea acordurilor-cadru limitează povara întreprinderilor, deoarece acestea nu mai trebuie să fur-nizeze aceleași documente în mod repetat.

Ce se poate spune despre capacitatea de implementare a acestei bune practici în alte situații sau în alte state membre? TransferabilitateContractele-cadru sunt deja implementate în mai multe state membre ale UE, ceea ce demonstrează transferabilitatea lor ridicată.


202

Costurile de implementareCosturile implementării contractelor-cadru nu sunt foarte ridicate, iar acestea prezintă beneficii atât pentru autoritățile publice, cât și pentru întreprinderi; întreprinderile nu mai trebuie să depună atât de multe formulare, iar autorităților publice li se garantează eficiența concursului de oferte la care parti-cipă potențialii furnizori.

Factori de succes

Æ Implicarea părților interesate;

Æ Voința politică de a crea acorduri-cadru.În sumarul de mai jos, bunele practici sunt stabilite pe baza procesului general de implementare a legislației. Tabelul de mai jos arată aspectele exacte pe care bunele practici le pot îmbunătăți în cadrul acestui proces.

Impactul bunelor practici SKI asupra Procesului General al activităților de management din cadrul lanțului de aprovizionare

Informații despre noua lege

Site-ul SKI oferă informații despre legislația în materie.

Înțelegerea noii legi

SKI oferă informații întreprinderilor cu privire la contractul-cadru, limitând astfel povara acestora în procesul de participare la licitație pentru obținerea de contracte-cadru.

Familiarizarea cu procedura

SKI își propune să familiarizeze mediul de afaceri cu contractul-cadru, îmbunătățind dialogul profe-sional și cooperarea cu agenții de achiziții publice, furnizorii sectorului public și consultanții.

Crearea materialelor de informare

SKI își propune să familiarizeze mediul de afaceri cu contractul-cadru, furnizând materiale de infor-mare agenților de achiziții publice, furnizorilor sectorului public și consultanților.


Grație utilizării contractelor-cadru, autoritățile nu solicită întreprinderilor să furnizeze aceleași infor-mații în mod repetat.


Formularele și tabelele trebuie să fie depuse mai puțin frecvent.


Informațiile trebuie să fie prezentate autorităților mai puțin frecvent.

Capitolul 6

203

caPItolul 6

Mecanismul și instrumentele de monitorizare a elaborării și implementării politicilor publice de simplificare


204

Capitolul 6

205

CUPRINS

1. Introducere ............................................................................................................................... 207

2. Metodologia utilizată ................................................................................................................. 207

2.1. Pasul I. Verificarea, definirea şi detalierea problemei de politică publică ......................... 208

2.2. Pasul II. Stabilirea criteriilor de evaluare .......................................................................... 211

2.3. Pasul III. Identificarea opţiunilor (alternativelor) de politică publică .................................. 212

2.4. Pasul IV. Evaluarea şi compararea alternativelor ............................................................. 212

2.5. Pasul V. Stabilirea propunerii de politică publică .............................................................. 213

3. Monitorizarea și evaluarea politicilor publice ............................................................................ 218


206

Capitolul 6

207

1. Introducere

Obiectivul acestui capitol este de a oferi informaţiile necesare pentru derularea unui proces me-todologic de elaborare a unei politici publice (dacă dorim realizarea unei noi reglementări) sau de modificare a unei politici publice (atunci când dorim promovarea unei modificări a unei reglementări deja existente).

Conceptul de politică publică cunoaşte o serie întreagă de definiţii, pornind de la cea mai simplistă – ceea ce guvernele aleg să facă sau să nu facă1 – până la cea instrumentalistă: un curs al acţiunii cu un scop precis, urmărit de un actor sau un grup de actori în abordarea unei probleme2. Din punctul nostru de vedere, o politică publică reprezintă deci un ansamblu de măsuri luate de către o auto-ritate cu putere de reglementare care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor sau conceperea unor măsuri de stimulare a creşterii economice.

În contextul prezentului manual, politica publică cuprinde actele normative primare (legi, ordonanţe de guvern) precum şi cele secundare (hotărâri de guvern, ordine de ministru) emise în scopul punerii în aplicare a actelor normative primare şi care vizează mediul de afaceri. După obiectul de reglementare vom regăsi acte normative care sunt emise (sunt de competenţa) Ministerului Economiei sau de alte ministere sau autorităţi publice centrale dar care au un impact (afectează) asupra mediului de afaceri din România.

Unul dintre aspectele pe care trebuie să le înţelegem despre procesul de elaborare a politicii (policy making) este faptul că el poate fi văzut atât ca un proces analitic (rezolvarea unei probleme), cât şi ca un proces politic. Din perspectiva procesului analitic, procesul de elaborare a politicilior publice reprezintă căutarea de soluţii pentru problemele existente, făcând apel la raţionalitate în vederea îndeplinirii scopurilor publice. Din aceste considerente, procesul de elaborare a politicilor publice pe care îl vom expune este un proces tehnic care poate fi utilizat indiferent de mediul politic aflat la gu-vernare şi care serveşte obiectivelor instituţionale ale Ministerului Economiei, respectiv promovarea unui act normativ care să răspundă unei nevoi reale şi urgente a mediului de afaceri. Astfel, cheia procesului de elaborare a politicii constă în definirea corectă a problemei, identificarea şi analiza unui set de soluţii adecvat, selectarea alternativei care rezolvă cel mai bine problema.

2. Metodologia utilizată

Pentru a realiza o analiză unitară şi comprehensivă a problemelor identificate și, implicit, a cadrului de reglementare, precum și procesul de identificare a proiectelor de acte normative propunem în prezentul capitol o analiză de politici publice în 5 pași: definirea problemei, stabilirea criteriilor de evaluare, identificarea opțiunilor, evaluarea opțiunilor şi recomandarea opțiunii de politică publică de urmat. Acest proces de elaborare a politicii publice poate fi completat şi cu alte etape precum: imple-mentarea politicii publice (actul normativ produce efecte) şi monitorizarea şi evaluarea politicii publice (urmărirea efectelor actului normativ pe baza unor indicatori prestabiliţi. Astfel, se realizează un ciclu complet care vizează elaborarea politicii publice, implementarea şi monitorizarea politicii publice, oferind oportunitatea reluării acestui ciclu pentru îmbunătăţirea politicii publice şi promovarea unor modificări de îmbunătăţire a acesteia. Ciclul poate fi reluat de mai multe ori în scopul realizării unei politici publice care să producă efecte pozitive, atât pentru autoritatea care o implementează cât şi pentru grupul ţintă asupra căruia are impact (grupul de interese sau stakeholderi).

Un mod mai simplu de a înţelege procesul politicilor publice este împărţirea acestuia în mai multe stadii şi substadii şi examinarea acestora. Ceea ce rezultă este cunoscut ca şi „ciclul politicilor publi-ce”. Utilizarea unui set sistematic de proceduri sau metode de analiză a politicilor publice ne poate fi

1 Thomas Dye, Understanding Public Policy (7th ed.), Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1992, p. 4. 2 James Anderson, Public policy making (2nd ed.), Princeton, NJ, Houghton Mifflin, 1994, p. 5


208

de ajutor în încercarea de a aborda şi a rezolva probleme de politică publică, de la cele mai simple la cele mai complexe.

Metoda de intervenție propune un model simplu de analiză de politici publice, în cinci paşi. Cei cinci paşi, „reţeta” de realizare a unei analize, cuprind următoarele etape: definirea problemei, stabilirea criteriilor de evaluare, identificarea de alternative (opţiuni) de acţiune, evaluarea şi compararea alter-nativelor şi recomandarea schemei de politică publică de urmat.

2.1. Pasul I. Verificarea, definirea şi detalierea problemei de politică publică

Reuşita acestui prim pas va determina succesul întregului proces de analiză. Pentru început proble-ma trebuie identificată şi verificată. Nu întotdeauna există o imagine clară a problemei pentru care se caută soluţii de acțiune practică.

Problema de politică publică este o condiţie sau o situaţie care generează nevoi ori insatisfacţii, pentru a căror corecţie este necesară intervenţia guvernamentală. Nu orice problemă poate ajunge să primească o soluţie printr-o măsură de politică publică, tocmai de aceea procesul de stabilire a priorităţilor este unul selectiv.

Un prim element fundamental pentru o politică publică de succes îl reprezintă definirea corectă a problemei şi identificarea cauzelor acesteia, deoarece tot parcursul ulterior al procesului politicii pu-blice depinde invariabil de acest moment. Atunci când nu avem o imagine clară asupra problemei, este bine să provocăm discuţii cu toţi potenţialii actori (stakeholderi) implicaţi, să analizăm datele disponibile (cantitative şi calitative). O problemă slab structurată sau ale cărei cauze nu au fost corect depistate poate duce la un eşec al politicii publice.

Sarcinile administrative cu impactul cel mai mare pentru mediul de afaceri vor fi identificate printr-un complex de metode şi activităţi derulate în cadrul proiectului şi care au constat în:

1. Analiza de documente secundare:

¾ Identificarea şi analiza actelor normative primare şi secundare care au incidenţă asupra mediului de afaceri;

¾ Strategiile Guvernului României şi Ministerului Economiei şi Comerţului cu privire la sti-mularea mediului de afaceri;

¾ Rapoartele realizate de către Secretariatul General al Guvernului privind costurile admi-nistrative în anumite domenii de reglementare;

¾ Alte strategii, planuri de acţiune ale autorităţilor publice centrale, inclusiv strategii privind alocarea de resurse financiare, cum ar fi Programele Operaţionale Sectoriale, programe-le naţionale de finanţare în diferite domenii de activitate.

2. Sondajul de percepţie a mediului de afaceri cu privire la barierele administrative pe care nor-mele legislative le pot genera;

3. Analiza studiilor de bună practică din alte ţări din Uniunea Europeană;

4. Ancheta realizată la nivelul autorităţilor de reglementare realizată prin interviuri şi focus gru-puri cu actorii instituţionali;

5. Interviuri realizate cu principalele instituţii reprezentative pentru mediul de afaceri: asociaţiile, uniunile şi confederaţiile patronale;

6. Concluziile identificate ca urmare a altor metode de colectare a opiniei mediului de afaceri (ex: panel de experţi cu experienţă în managementul afacerilor etc.).

Capitolul 6

209

Prin discuţii aprofundate în cadrul diferitelor structuri interne ale Ministerului Economiei, prin cercetare de date secundare, încercăm să ne asigurăm că identificarea problemelor a fost făcută corect şi cele mai apăsătoare bariere administrative au fost identificate. Metodele de colectare a acestor probleme sunt diverse şi vor fi utilizate în funcţie de resursele avute la dispoziţie (personal, expertiză, timp, resurse financiare, etc.). Cu cât vor fi realizate mai multe operaţiuni care privesc identificarea proble-melor şi cu cât sunt implicate mai multe persoane cu atât mai mult vor fi evidenţiate probleme care afectează un număr mai mare de companii şi care au o presiune mai mare asupra acestora.

Pentru structurarea procesului de identificare a tuturor problemelor din domeniul în care se dorește să se intervină cu o politică publică se pot utiliza o serie de instrumente precum: brainstorming, diagrama arborelui problemă, diagrama ”os de pește” etc.

descrierea metodei arborelui problemeiMetoda arborelui problemei constă în analizarea situației prin identificarea problemelor majore și a principalelor relații cauzale dintre acestea. Rezultatul acestui exercițiu este o dispunere grafi-că a problemelor diferențiate în funcție de “cauze” și “efecte”, alături de problema centrală care reprezintă nucleul. Această tehnică permite înțelegerea contextului și a relațiilor dintre probleme, precum și posibilul impact generat de politicile sau programele vizate.

Constituirea arborelui problemei constă într-o aplicație interactivă care presupune sesiuni de brainstorming în vederea identificării problemelor și a relațiilor. Ar fi util ca la această aplicație să participe reprezentanți din partea cât mai multor instituții, parteneri sociali și grupuri țintă, astfel încât diagrama care rezultă să fie o imagine negociată și împărtășită a situației. O altă posibilitate este ca reprezentanții diferitelor instituții, parteneri sociali și grupuri țintă să elaboreze propriile diagrame, care să servească drept punct de pornire pentru discutarea diferitelor perspective.

În general, etapele construcției diagramei sunt următoarele:

1. Mai întâi, o sesiune de brainstorming cu privire la toate problemele majore ale situației care face obiectul analizei. Problemele trebuie identificate cu atenție: trebuie să fie probleme concrete, care există deja și nu probleme posibile, imaginate sau viitoare. Problema reprezintă o situație negativă existentă, și nu absența unei soluții.

2. Problemele care rezultă din sesiunea de brainstorming trebuie trecute pe cartonașe și afișate la un loc vizibil pentru toată lumea (pe un perete sau pe podea). După ce partici-panții sunt de acord că a fost identificată majoritatea problemelor importante, trebuie grupate enunțurile negative care prezintă asemănări sau legături comune. Identificarea asemănărilor și a legăturilor dintre afirmații trebuie să permită identificarea unei probleme centrale (sau a mai multora). Odată ce participanții s-au pus de acord cu privire la problema centrală, proble-ma trebuie scrisă clar pe o planșă expusă într-un loc vizibil pentru toți participanții.

3. Încurajarea participanților să participe la sesiunea de brainstorming asupra cauzelor problemei centrale. Participanții trebuie îndemnați să prezinte principalele motive care stau la baza problemei centrale. Pentru a se evita situația în care unii dintre participanți domină discuția, trebuie distribuite trei până la cinci cartonașe nescrise fiecărei persoane și toți parti-cipanții trebuie rugați să noteze câte o idee pe fiecare cartonaș. Cartonașele sunt apoi arătate și folosite ca bază de discuție pentru stabilirea ordinii priorităților. Celelalte enunțuri negative care au fost afișate de către membrii grupului trebuie de asemenea analizate. În ce mod au acestea legătură cu problema centrală? Unele pot fi cauze care generează problema centrală, iar altele efecte generate de problemă. Aceste cartonașe ce reprezintă cauzele trebuie așeza-te sub problema centrală.


210

4. Identificarea relațiilor cauzale. Unele dintre problemele identificate pot fi probleme cu ca-racter general, care ar putea fi clasificate ca și constrângeri de natură generală – de exem-plu slaba guvernare sau lipsa siguranței publice. Există șanse foarte mari ca politica publică propusă să nu poată aborda direct toate aceste probleme, deși acestea afectează comuni-tatea. Aceste cartonașe trebuie puse deoparte. Trebuie lămurite sau eliminate orice enunțuri neclare. Cauzele și efectele trebuie aranjate și notate relațiile dintre ele. Nu trebuie uitat că elementele sunt legate între ele printr-o relație de cauzalitate. Scopul urmărit este acela de a crea un parcurs al modului în care problemele se corelează și modul în care aceste probleme identificate se leagă de problema centrală. De cele mai multe ori, membrii grupului vor observa că în realitate lucrurile sunt foarte complicate. Relațiile dintre cauze și efecte sunt de multe ori bidirecționale. Majoritatea problemelor nu au o progresie simplă, lineară.

Este important ca aceste interacțiuni să fie identificate, însă este important ca discuțiile să se axe-ze pe legăturile cele mai importante. Dacă diagrama devine prea complicată, nu se va dovedi un instrument util. Trebuie atins un echilibru: suficiente detalii pentru a asigura informații utile, însă informații suficient de simple pentru a putea identifica clar principalele legături dintre probleme.

5. Odată ce cartonașele au fost aranjate astfel încât să indice cel mai bine legăturile din-tre probleme, participanții trebuie întrebați dacă lipsesc cauze importante. În egală măsură, trebuie întrebați dacă lipsesc efecte importante ale problemei centrale; ele trebuie de asemenea adăugate.

6. Diagrama trebuie apoi transcrisă pe o planșă, folosind liniuțe și săgeți pentru a arăta legă-turile dintre cauze și efecte. Este de remarcat faptul că numărul problemelor centrale ar putea fi mai mare și că acest lucru depinde de anvergura politicii publice.

Exemplu grafic al Diagramei arborele problemelor

În timp ce analiza problemelor scoate în evidenţă aspecte negative ale unei situaţii existente, analiza obiectivelor prezintă aspectele pozitive ale viitoarei situaţii dezirabile. Aceasta implică reformularea problemelor în obiective. Prin urmare, în etapa a doua a procesului de identificare obiectivelor de politică publică, arborele obiectivelor poate fi conceptualizat ca o imagine în oglindă a arborelui problemelor, în care relaţiile de tip cauză-efect devin relaţii de tip mijloc-finalitate.

Capitolul 6

211

2.2. Pasul II. Stabilirea criteriilor de evaluare

Este foarte dificil de identificat o propunere de reglementare care să fie acceptată atât de autoritatea de reglementare,cât şi de mediul de afaceri deoarece o modificare a procedurilor actuale presupun alocări de resurse din partea ambelor părți (costuri noi de implementare, instruire de personal, aloca-re sau realocare a personalului, etc.). Cu toate aceste costuri generate în prima fază de implementare a sistemului, pe termen mediu sau lung, se va resimți o scădere a costurilor administrative pentru operatorii economici dar și costuri de operare și administrare din partea instituțiilor publice.

De asemenea, este posibil ca o politică publică acceptată ca pozitivă de către un grup să genereze nemulţumire în alt grup sau la nivelul autorităților de reglementare. Sau, din altă perspectivă, o politică publică care are un cost de implementare rezonabil pentru mediul de afaceri, determină pe de altă parte costuri enorme în materie de resurse umane, infrastructură sau logistică în sarcina autorităţi-lor publice.

E foarte greu să alegi între diversele opţiuni posibile de politică publică. Unele opţiuni pot avea avan-tajul să coste mai puţin decât altele. Alte opţiuni pot sa aducă beneficii economice mai mari în imple-mentare; sau să fie mai „ieftine” în atingerea unui anume obiectiv. Unele opţiuni pot să aducă atingere gravă intereselor anumitor indivizi, grupuri şi organizaţii sau să fie foarte dificil de implementat din punct de vedere administrativ. Alte alternative ar putea să necesite schimbări în legislaţie greu de realizat în timp util şi într-un anume context politic. Toate acestea sunt elemente pe care trebuie să le considerăm atunci când recomandăm alegerea pentru implementare a unei anume opţiuni de politi-că publică.

Cu toate acestea, vom propune un set de criterii utilizate la nivel european care să ne ajute în luarea deciziei cu privire la cel mai bun curs al acţiunii publice pentru rezolvarea unei probleme identificate ca fiind absolut necesară. Criteriile ne ajută să comparăm, măsurăm şi selectăm între diversele alter-native pe care le vom identifica.

Criteriile propuse a sta la baza evaluării diferitelor alternative de reducere a problemelor identificate, respectiv a celor mai apăsătoare reglementări legislative pentru mediul de afaceri din punct de vedere al costurilor administrative sunt în concordanță cu principiile adoptate de Comisia Europeană3:

1. Eliminarea cererilor de informații redundante sau suprapuse cu alte reglementări. Presupune ca aceeaşi obligaţie de informare să nu fie solicitată de mai multe ori prin diferite canale şi urmărește eliminarea suprapunerilor (e.g. un număr de obligaţii de informare asupra mediului sunt în prezent solicitate prin mai multe acte legislative).

2. Diminuarea cererilor de informații disproporționate. Acest criteriu vizează introducerea de pra-guri pentru cerinţele de informare, limitându-le pentru întreprinderile mici şi mijlocii oriunde este posibil, sau să se bazeze pe eşantionare (este binecunoscut faptul că IMM-urile suferă în special din cauza obligaţiilor administrative – colectarea datelor în scopuri de informare ar trebui să ţină cont de acest lucru).

3. Extinderea utilizării declarațiilor pe proprie răspundere.

4. Extinderea utilizării ”aprobării tacite”.

5. Reducerea perioadelor de avizare, autorizare, licențiere, certificare.

6. Transmisia electronică a informațiilor. Acest criteriu poate viza solicitarea raportării electronice şi pe web în cazurile în care colectarea informaţiilor pe hârtie este în prezent cerută, folosind, acolo unde este posibil, portaluri inteligente.

3 Programul de acţiune privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană adoptat prin Comunicare Comisiei COM(2007) 23 final


212

7. Corelarea informațiilor funcție de volumul sau tipul de activitate / dimensiunea companiilor, re-spectiv să ia în considerare substituirea cerinţelor de informare privind ansamblul activităţilor economice dintr-un sector cu o abordare bazată pe risc – vizând cerinţele de informare privind pe acei operatori care execută activităţi cu risc maxim.

2.3. Pasul III. Identificarea opţiunilor (alternativelor) de politică publică

În formularea diverselor opţiuni de reglementare pornim de la scopul de a reduce presiunea administrativă și implicit costul de conformare a operatorilor economici cu cel puțin 25%. Astfel, opțiunile de reglementare pe care le vom propune vor viza reducerea pe deoparte a acelor bariere administrative identificate de un număr foarte mare de operatori economici dar și cele care au un impact din punct de vedere al costurilor foarte mare.

Prima opţiune posibilă este respectarea status-quo-ului. Adică să se continue implementarea politicii publice aşa cum s-a făcut până la momentul analizei (sau să nu schimbăm nimic).

A doua opţiune posibilă se numește „status-quo modificat” şi conţine alternative care pornesc de la status-quo (politica publică actuală) dar prezintă modificări parametrice ale diferitelor elemente pre-cum: durata obținerii certificării, costul, periodicitatea, valabilitatea unei certificări, etc. În cazul acestei etape putem identifica una sau mai multe opțiuni de politică publică în funcție de numărul variabilelor pe care dorim să le modificăm.

Avem şi posibilitatea de a realiza ceea ce numim „varianta originală”, adică o propunere de schemă de decizie în materie de politică publică care să vină cu elemente total noi. Cu alte cuvinte se propune o schemă de politică publică nouă, fără legături solide cu politica publică veche (status-quo) și bazată în special pe modele din alte țări sau aplicabile în alte domenii.

Vom încerca să identificăm alternative originale doar pentru acele probleme care sunt considerate foarte importante și pentru rezolvarea cărora este posibilă identificarea unui sprijin politic și admi-nistrativ substanțial. Administraţia funcţionează într-o logică de tip incremental, reacţionând negativ la „şocuri” sau modificări fundamentale a unei proceduri de lucru sau care ar presupune costuri de implementare foarte mari.

Alte opțiuni vor fi cele identificare din interviurile sau dezbaterile publice cu reprezentanții mediului de afaceri.

2.4. Pasul IV. Evaluarea şi compararea alternativelor

După ce am pregătit prezentarea fiecărei opţiuni (alternative) urmează pasul în care vom face o reco-mandare a celei mai bune alternative de selectat pentru adoptarea ei ca politică publică. Acest proces presupune doi paşi: evaluarea fiecărei alternative prin raportare la criteriile pe care le-am stabilit şi compararea lor pentru a decide care este cea mai „bună”, adică cea mai aproape de standardul pe care l-am fixat prin criterii.

Evaluând şi comparând opţiunile încercăm să vedem care dintre ele răspund mai bine atât nevoilor mediului de afaceri dar și care vor avea un cost de implementare acceptabil de către diferitele au-torități de reglementare. Nici o alternativă nu este perfectă şi fiecare dintre ele prezintă un mixt de avantaje tehnice și politice.

Capitolul 6

213

2.5. Pasul V. Stabilirea propunerii de politică publică

După procesul de evaluare a opţiunilor de politică publică se va selecta acea propunere care răspun-de câtor mai multe criterii de evaluare. Astfel, se consideră că opţiunea aleasă este cea mai eficientă opţiune şi ar răspunde cel mai bine intereselor tuturor părţilor interesate, inclusiv prezintă o fezabili-tate administrativă şi politică fiind acceptată şi implementabilă din punctul de vedere al ministerului.

Model de fișă de propunere de politici publiceAnexa 1 din HG775/2005 pentru adoptarea Regulamentului din 14/07/2005 privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central

PROPUNERE DE POLITICI PUBLICEFormular

1. Instituţia iniţiatoare2. Formularea problemei3. Denumirea politicii4. Scop5. Obiective generale / obiective

specifice6. Beneficiari7. Variante de soluţionare Varianta 1 Impact 1 Buget estimat 1

EconomicSocialEcologic (dacă e cazul)

Varianta 2 Impact 2 Buget estimat 2EconomicSocialEcologic (dacă e cazul)

Varianta 3 Impact 3 Buget estimat 3EconomicSocialEcologic (dacă e cazul)

8. Procesul de consultare Organizaţii, instituţii consultate

Rezultatul consultării (variante alternative de soluţionare propuse, puncte de vedere, poziţii exprimate)

9. Varianta de soluţionare recomandată

Prezentarea variantei

Termene preconizate de realizare

Buget estimat

- beneficii/riscuri;- impact detaliat;- grupuri vizate;- modalităţi şi termene de monitorizare/ evaluare;- indicatori de performanţă.


214

PLANUL DE ACţIUNIpentru de politici publice care este aleasă spre implementare

Activitate necesară implementării

Termen de realizare Responsabil Buget Rezultate

Raport de monitori-zare

Raport de evaluare

Activitatea 1 Subactivitatea 1a Subactivitatea 1b Precizaţi

data limită pentru rea-lizarea unei activităţi/ subactivităţi

Menţionaţi insti-tuţia responsa-bilă şi persoana de contact

Precizaţi bu-getul alocat fiecărei acti-vităţi detaliat pe principale capitole de cheltuieli (cheltuieli materiale, de servicii, salarii, etc.)

Enumeraţi rezultatele cuantifi-când cât mai mult

Precizaţi termenul de rea-lizare a raportului (ex: după activitatea 4)

Precizaţi termenul de rea-lizare a raportului (ex: după activita-tea n)

Activitatea 2 Subactivitatea 2a Subactivitatea 2bActivitatea 3 Subactivitatea 3a Subactivitatea 3bActivitatea 4 Subactivitatea 4a Subactivitatea 4bActivitatea n Subactivitatea na Subactivitatea nb

Capitolul 6

215


Instrucţiuni de completare a planului de politici publice

1. Instituţia iniţiatoare

Denumirea instituţiei care iniţiază politica publică

2. Formularea problemei

Æ La acest capitol se descrie pe scurt problema care a condus la necesitatea iniţierii unei politici publice în domeniu.

Æ Este recomandabilă descrierea problemei, prin precizarea posibilelor efecte ale nonacţiu-nii guvernamentale (de exemplu: Populaţia urbană de vârstă şcolară creşte cu x persoane pe an, iar capacitatea de construcţie de noi facilităţi de învăţământ nu poate face faţă acestei creşteri).

Æ Nu este recomandată sugerarea în prezentarea problemei a răspunsului sau a unei soluţii (de exemplu: Există prea puţine case pentru tineri - o definiţie de acest gen induce răs-punsul că problema locativă a tinerilor poate fi rezolvată prin construcţia de locuinţe şi nu permite identificarea altor alternative de rezolvare a problemei).

Æ Este recomandabilă limitarea la o problemă importantă şi nu listarea tuturor problemelor dintr-un domeniu dat.

3. Denumirea politicii publice

Æ Denumirea programului de politici publice astfel încât să apară clar atât domeniul major de acţiune, cât şi activitatea guvernamentală specifică.

Exemplu: Domeniu major - reforma administraţiei publice

Program - Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici

4. Scop

Æ La acest capitol trebuie precizat scopul general al rezolvării problemei. Scopul este ge-neral şi desemnează situaţia care va exista la sfârşitul implementării politicii publice (de exemplu: îmbunătăţirea calităţii învăţământului preuniversitar).

5. Obiective generale/obiective specifice

Æ Obiectivele generale precizează direcţiile majore de acţiune (de exemplu: îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor).

Æ Obiectivele specifice trebuie să fie concrete şi măsurabile astfel încât să fie posibilă eva-luarea rezultatelor implementării politicii publice. Obiectivele specifice reprezintă etapele intermediare care vor fi parcurse în vederea atingerii obiectivului general. Obiectivele tre-buie să fie temporal stabilite, conţinând indicaţii generale asupra perioadei în care vor fi atinse (reducerea cu 15% a infracţionalităţii contra integrităţii persoanei până în anul 2007 şi/sau introducerea programelor de calificare profesională în penitenciarele româneşti).


216

Æ Numărul obiectivelor trebuie să fie limitat, pentru a nu dispersa eforturile şi cheltuielile, dar acestea trebuie să trateze dimensiunile-cheie ale problemei, mai ales în condiţiile existen-ţei unor resurse limitate.

6. Beneficiari

Æ Beneficiarii reprezintă orice individ, comunitate, grup social vizat (direct sau indirect) de implementarea politicii publice.

Æ Beneficiarii trebuie să fie identificaţi şi descrişi, luându-se în considerare toate caracteris-ticile socio-economice relevante. Pentru toate categoriile de beneficiari trebuie prezentate date şi estimări statistice atunci când sunt disponibile.

Æ Beneficiarii pot fi caracterizaţi de mai mulţi indicatori: gen, grupe de vârstă, nivel de edu-caţie, profesie, mediul de rezidenţă, zonă geografică, statut economic, etnie, etc.

Æ Beneficiarii direcţi sunt acele categorii de persoane care constituie grupul-ţintă al poli-ticii publice (de exemplu, şomerii sunt beneficiarii direcţi ai politicii de ocupare a forţei de muncă).

Æ Se menţionează beneficiarii indirecţi, cum ar fi: familiile, în cazul în care politica publică are în vedere un membru al ei, sau comunităţile/localităţile, în cazul în care mai multe persoane beneficiază de acea politică publică.

7. Variante de soluţionare

Æ În această secţiune variantele de soluţionare trebuie expuse succint, inclusiv cea care ulterior va fi supusă spre implementare.

Æ Fiecare variantă trebuie să explice clar cum intenţionează să rezolve problema sau să atingă obiectivele propuse ale politicii publice.

Æ Fiecare variantă trebuie caracterizată în funcţie de eficienţă, fezabilitate administrativă, eficacitate.

Æ Pentru fiecare variantă de soluţionare trebuie menţionat impactul din punct de vedere economic, social şi eventual ecologic. Impactul este precizat succint, fiind posibilă anexa-rea la acest document a unor analize mai detaliate în funcţie de complexitatea variantelor prezentate şi de impactul acestora.

Æ Se precizează beneficiile şi riscurile, după caz, pe termen scurt, mediu şi lung pentru fie-care dintre variantele prezentate.

Æ Pentru fiecare variantă se precizează bugetul estimat pentru implementarea ei.

Æ Pentru fiecare dintre variantele prezentate se precizează modul în care ele ar putea fi implementate (proiectele de acte normative care trebuie elaborate, acţiunile pe care re-spectiva implementare le presupune, etc.).

8. Procesul de consultare

Æ Scopul consultărilor vizează creşterea transparenţei procesului decizional şi permite în acelaşi timp acumularea de informaţii utile necesare rezolvării unei probleme de politi-că publică.

Æ Propunerea de politici publice conţine o evidenţă a consultărilor, precum şi a rezultate-lor acestora.

Capitolul 6

217

Æ În această secţiune se precizează instituţiile care au fost consultate în procesul identificării variantelor de soluţionare (de exemplu: instituţii guvernamentale, organizaţii neguverna-mentale, parteneri sociali, sectorul privat).

Æ Se menţionează formele prin care au fost realizate consultările cu fiecare dintre instituţiile/organizaţiile aparţinând societăţii civile (de exemplu: întâlniri directe, conferinţe, etc.).

Æ Se precizează contribuţia specifică a fiecăreia dintre instituţiile/organizaţiile consultate la identificarea şi fundamentarea variantelor.

9. Varianta de soluţionare recomandată

Æ Se precizează varianta recomandată dintre variantele prezentate la pct. 5.

Æ Se enumeră principalele motive care au stat la baza alegerii opţiunii recomandate. Detaliaţi în acest scop beneficiile şi riscurile anticipate, precum şi perioada în care acestea se vor produce.

Æ Se prezintă impactul pe care implementarea variantei recomandate îl va avea în plan eco-nomic, social şi eventual ecologic.

Æ Sunt descrise grupurile sociale vizate de respectiva opţiune de politică publică, precum şi măsura în care acestea vor beneficia sau vor fi afectate în urma implementării opţiu-nii recomandate.

Æ Se enumeră tipurile de analize realizate pentru fundamentarea opţiunii recomandate (de exemplu: analiză cost-beneficiu, analiză de risc) şi principalele concluzii ale acestora.

Æ Documentele anexate la prezentul formular trebuie să conţină materiale relevante pentru fundamentarea variantei recomandate.

Æ Se precizează compatibilitatea variantei recomandate cu legislaţia română în vigoare, precum şi cu normele europene în domeniu.

Æ Prezentarea variantei trebuie să conţină şi o enumerare a activităţilor preconizate pentru susţinerea implementării acesteia.

Æ Pentru fiecare dintre aceste acţiuni trebuie să existe o estimare a bugetului necesar reali-zării respectivei acţiuni.


218

3. Monitorizarea și evaluarea politicilor publice

Evaluarea implementării politicii publice este o evaluare ex-post și reprezintă etapa finală logică a ciclului de politici publice. Rezultatele evaluării și recomandările formează un set de aspecte necesare elaborării agendei pentru următorul ciclul de politici publice. Evaluarea ex-post este împărțită în două tipuri: monitorizare (evaluare intermediară) și evaluare finală. Auditul și controlul tradițional reprezintă, de asemenea, o activitate de evaluare. Aceste trei abordări principale ale evaluării performanței și implementării politicii publice se axează pe diferite aspecte:

1. Inspecție, audit și controlReprezintă abordarea tradițională concepută în primul rând pentru a se asigura că resursele (contri-buțiile inițiale) sunt transpuse eficient în rezultate. Abordarea este concepută pentru a asigura confor-mitatea cu regulamentele și procedurile și pentru a promova transparența.

Inspecția, auditul și controlul:

Æ Vizează conformitatea cu cerințele legale și nivelul de răspundere;

Æ Se concentrează pe relația resurse/realizări și pe conformare și transparență;

Æ Vizează procesele organizaționale interne;

Æ Sunt importante, dar nu sunt potrivite pentru măsurarea performanței.

2. MonitorizareaMonitorizarea asigură majoritatea informațiilor privind performanța pe parcursul procesului de imple-mentare a politicii publice. Se folosește foarte des în cazul rapoartelor anuale. Datele sunt colectate, în general, în funcție de domeniul de activitate ca parte a informațiilor privind structura programului, resursele programului, performanța, clientul și rezultatele. Datele socio-economice de la birourile nați-onale de statistică sunt folosite și pentru a asigura o „perspectivă generală” în cazul în care rezultatele pe termen lung fac parte din cadrul de planificare și raportare.

Monitorizarea:

Æ Vizează relațiile dintre resurse, realizări și rezultate;

Æ Vizează graficele de implementare pentru a îmbunătăți termenele de realizare;

Æ Se concentrează pe indicatorii de performanță pe bază de rezultate.

Caracteristicile generale ale indicatorilor de monitorizare sunt:

Æ Datele colectate în cadrul programului ca atare;

Æ Include datele de bază privind modul în care resursele sunt transpuse în realizări și privind realizările ca atare;

Æ Cuprind date de bază disponibile referitoare la rezultate;

Æ Datele sunt colectate în mod constant ca parte a derulării activității și sunt revizuite periodic de manageri;

Æ De regulă, se așteaptă ca beneficiarii serviciilor să raporteze;

Æ Extrem de relevante pentru raportarea anuală a performanței.

Capitolul 6

219

Indicatorii de măsurare pentru monitorizare trebuie să se stabilească în mod realist, luându-se în considerare faptul că producerea rezultatelor și a impacturilor în cazul multor politici publice poate necesita o perioadă lungă de timp.

3. Evaluarea finalăEvaluarea finală se bazează în primul rând pe informațiile privind datele colectate în cadrul procesului de monitorizare – din rapoartele anuale. Dacă nu se realizează monitorizarea, trebuie să se colecteze unele informații despre procesul de implementare pentru evaluarea finală. Datele sunt colectate, în general, în funcție de obiectivele stabilite și de rezultatele politicii publice. Deseori se folosesc datele socio-economice din birourile naționale de statistică, dar în cazurile politicilor publice ample se reali-zează studii speciale pentru evaluarea finală a impacturilor politicii publice.

Evaluarea finală:

Æ Se concentrează pe rezultate și pe impacturile pe termen lung ale politicii publice;

Æ Vizează în special conceptele și se referă la informarea pentru procesul decizional pe termen lung al politicii publice.

Scopul realizării evaluării finale este acela de a furniza o analiză generală cuprinzătoare și de a stabili concluziile privind rezultatele atinse prin intermediul politicii publice, precum și recomandările privind acțiunile ulterioare necesare în domeniul relevant al politicii publice. Evaluarea finală este corelată în mod logic cu elaborarea agendei pentru următorul ciclu de politici publice, cu excepția cazurilor în care politica publică este limitată în timp și nu mai sunt necesare alte modificări.


Monitorizarea şi evaluarea politicilor publiceFormular

I. Monitorizarea1. Denumirea politicii publice (precizarea propunerii de politici publice care a stat la baza implementării)

2. Instituţii şi departamente însărcinate cu monitorizarea politicii publice

3. Metodologia monitorizării (indicatori utilizaţi)

4. Respectarea termenelor

Termen preconizat Termen realizatActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3Activitatea ...


220

5. Costurile implementării

Cost preconizat Cost realizatActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3Activitatea ...

6. Descrierea desfăşurării activităţilor cuprinse în planul de acţiune şi compararea acestora cu conţinutul activităţilor prezentat în propunerea de politici publice corespunzătoare

7. Întârzieri, neconcordanţe, depăşiri de buget (motivaţii)

8. Recomandări.

II. Evaluarea1. Denumirea politicii publice (precizarea eventualelor instituţii care au contribuit la realizarea evaluării şi tipul contribuţiei)

2. Metodologia de evaluare utilizată (indicatorii evaluării)

3. Realizarea obiectivelor în raport cu cele precizate în propunerea de politici publice

Obiective stabilite (cele precizate în propunerea de politici publice)

Obiective realizate (consultarea rapoartelor de monitorizare)

4. Descrierea activităţilor desfăşurate, precum şi evaluarea acestora în funcţie de indicatorii precizaţi

5. Concluziile evaluării.

Instrucţiuni de completare a formularelor de monitorizare şi evaluare

I. Monitorizarea

1. Denumirea politicii publice

Se precizează denumirea oficială a politicii publice, aşa cum apare în propunerea de politici publice.

2. Instituţii responsabile

Se precizează structurile responsabile şi poziţia administrativă a acestora în cadrul instituţiei. În cazul în care activitatea de monitorizare este desfăşurată şi de alte instituţii publice, organizaţii civice şi sociale, organizaţii internaţionale sau companii private, institute de cercetare, universităţi, prezentaţi-le şi descrieţi contribuţia acestora.

3. Metodologia de monitorizare (indicatori)

Menţionaţi indicatorii urmăriţi în activitatea de monitorizare.

Capitolul 6

221

Exemple de indicatori:

Æ indicatori administrativi - prezintă acţiunea guvernamentală din punct de vedere adminis-trativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficientă, capacitatea de a respecta termene limită, capacitatea de a utiliza raţional resursele pentru atingerea obiectivelor stabilite etc.;

Æ indicatori de performanţă - pot fi economici, politici şi sociali, ecologici ai dezvoltării uma-ne etc. şi sunt urmăriţi pentru a evalua impactul efectiv al politicilor publice. De exemplu, pentru evaluarea succesului unei politici de dezvoltare a turismului, indicatorii ar putea fi: numărul sosirilor în unităţile de cazare, numărul înnoptărilor în unităţile de cazare sau indicele de utilizare netă a locurilor de cazare. În funcţie de sectoare, pot fi utilizaţi indica-tori specifici.

4. Respectarea termenelor

Pe coloana din stânga se precizează termenele de realizare a activităţilor, aşa cum apar formulate în propunerea de politici publice. Pe coloana din stânga se precizează termenele reale de reali-zare a activităţilor.

5. Costurile implementării

Pe coloana din stânga se precizează costurile preconizate în propunerea de politici publice. Pe coloana din dreapta se precizează costurile reale ale implementării.

6. Descrierea activităţilor

Se descriu activităţile desfăşurate până în prezent, precizându-se, acolo unde este cazul, dacă au existat întârzieri în realizarea lor sau modificări în conţinutul lor, comparativ cu activităţile incluse în planul de acţiune.

7. Întârzieri, neconcordanţe, depăşiri de buget (motivaţii)

Se precizează principalele neconcordanţe, întârzieri în respectarea termenelor propuse, precum şi eventualele depăşiri de buget. Se precizează motivele de producere a acestora.

8. Recomandări

Se menţionează principalele concluzii rezultate în urma activităţii de monitorizare, precum şi mă-surile corective recomandate.

II. Evaluarea politicii publice

1. Denumirea politicii evaluate

Sunt denumite structurile responsabile şi poziţia administrativă a acestora. În cazul în care activi-tatea de evaluare este desfăşurată împreună cu alte instituţii publice, organizaţii civice şi sociale, organizaţii internaţionale sau sunt preluate prin contractare de companii private, institute de cer-cetare, universităţi, prezentaţi-le şi descrieţi contribuţia acestora.

2. Metodologie

Se descriu metodologia de evaluare şi împărţirea în timp/etape a acesteia. Sunt menţionaţi indi-catorii de evaluare utilizaţi.

3. Realizarea obiectivelor

În momentul evaluării se utilizează datele obţinute în etapa de monitorizare. Sunt enumerate rezultatele implementării politicii publice, descriindu-se în ce măsură corespund cu obiectivele


222

stabilite iniţial. Atunci când sunt enumerate rezultatele, se cuantifică, acolo unde este cazul, şi se detaliază modificările instituţionale produse, precum şi impactul realizat asupra grupurilor-ţintă.

4. Descrierea activităţilor

Se descriu modul de desfăşurare a activităţilor, precum şi modul în care acestea se conformează activităţilor prezentate în planul de acţiune.

5. Concluziile evaluării

Se menţionează principalele concluzii rezultate în urma activităţii de evaluare, în special în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

Æ în ce măsură problema de politică publică a fost rezolvată;

Æ dacă se recomandă reluarea întregului proces al politicii publice sau numai a anumitor aspecte ale acestuia şi cum anume.

Capitolul 7

223

caPItolul 7

Metodologie şi instrumente de evaluare a nevoilor de instruire în domeniul analizei regulate, efectuate

în vederea simplificării şi îmbunătăţirii cadrului de reglementare


224

Capitolul 7

225

CUPRINS

1. Introducere .............................................................................................................................. 227

2. Metodologie de realizare a analizei nevoilor de instruire ......................................................... 228

3. Elaborarea chestionarului ........................................................................................................ 229

4. Metode de colectare a datelor pe baza de chestionar ............................................................. 229

5. Pregătirea raportului de analiză a nevoilor de instruire ........................................................... 229

6. Anexe ....................................................................................................................................... 231

Anexa 1. Chestionar ............................................................................................................... 231

Anexa 2. Index al raportului de analiză a nevoilor de instruire ................................................ 236


226

Capitolul 7

227

1. Introducere

În primul rând, instruirea profesională continuă a resursei umane derivă din conceptul învăţării de-a lungul întregii vieţi. Această abordare, atât la nivel individual, cât şi instituţional asigură funcţionarea unei economii bazate de cunoaştere.

În ceea ce priveşte abordarea instituţională, instruirea profesională continuă a personalului este o componentă a politicii de dezvoltare a resursei umane, alături de politica de selecţie şi recrutare, de inserţie a personalului nou angajat, remunerare şi stimulare, evaluare, promovare şi, nu în ultimul rând, de înlocuire şi succesiune la post. Instruirea profesională continuă poate conduce la motivarea corespunzătoare şi retenţia personalului în cadrul sistemului.

În sistemul administraţiei publice centrale şi locale, stabilirea necesarului de formare profesională re-prezintă o parte importantă şi integrantă a managementului carierei în funcţia publică şi un instrument fundamental pentru dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi a personalului contractual.

O definiţie în sens larg a conceptului de „stabilire a necesarului de instruire“ îl descrie ca fiind metoda de identificare a nevoilor de instruire şi, dacă aceste nevoi există, ce fel de instruire este nece-sară pentru a acoperi golurile/lacunele existente la nivelul resursei umane.

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul sistemului administraţiei publice se fundamentează prin strategia de dezvoltare a acestuia şi, respectiv, se detaliază şi actualizează regulat prin intermediul planurilor anuale de instruire (PAI). Instrumentul care stă la baza fundamentării PAI este Analiza nevoilor de instruire (ANI), care se efectuează în mod corelat cu evaluarea anuală a performanţelor personalului din sistem, corespunzător reglementărilor în materie.

Prin urmare, ca parte a procesului de management al resurselor umane în administraţia publică, stabilirea necesarului de instruire profesională trebuie privită ca o continuare logică a recrutării şi se-lectării, respectiv a evaluării performanţelor.

Procesul de stabilire a necesarului de instruire şi obligativitatea acestuia au fost abordate de diferite acte normative, însă importanţa acestuia pentru dezvoltarea carierei funcţionarului public şi dezvol-tarea instituţională în general a fost recunoscută în mod oficial la nivel de legislaţie prin ultimele mo-dificări ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, respectiv prin actul normativ care a intrat în vigoare în luna septembrie a anului 2008, referitor la formarea funcţionarilor publici (HG nr. 1066/2008).

În situaţia particulară în care instituţia publică beneficiază de finanţare pentru implementarea unui proiect menit să contribuie la consolidarea capacităţii ei administrative, obiectivul Analizei nevoilor de instruire (ANI) este acea activitate din proiect menită a oferi echipei de conducere a proiectului şi insti-tuţiei publice o imagine clară asupra necesarului de formare, atât pentru personalul propriu implicat în conducerea proiectului sau a beneficiarilor direcţi ai rezultatelor acestuia, cât şi la nivelul altor factori interesaţi în implementarea cu succes a proiectului şi durabilitatea în timp a rezultatelor obţinute ca urmare a realizării proiectului.

Prin stabilirea necesarului de instruire la nivelul instituţiei sau a departamentului/ direcţiei de speci-alitate care are în implementare proiectul se determină nevoia de formare într-un anumit domeniu profesional pentru a stabili apoi tipul de instruire necesară şi conţinutul acesteia.

Analiza nevoilor de instruire contribuie la determinarea conţinutului, ariei de cuprindere şi rezultatelor prevăzute pentru activitatea de instruire din proiect.

Există şi alte aspecte cheie care justifică ANI derulată ca activitate în cadrul unui proiect, cum ar fi: dezvoltarea durabilă a proiectului prin asigurarea menţinerii rezultatelor şi a continuităţii, asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între partea personalului care a avut o implicare directă în mana-gementul de proiect şi cealaltă parte a personalului din instituţia publică, transferul de competenţe şi expertiză din proiect (mai ales atunci când o parte dintre activităţi sunt externalizate) şi, nu în ultimul


228

rând, consolidarea memoriei instituţionale prin multiplicarea competenţelor dobândite de echipa de proiect sau beneficiarii direcţi ai proiectului.

ANI trebuie considerată ca o activitate de sine stătătoare şi, totodată, ca mijloc de a finaliza un plan de lucru mai cuprinzător, de a realiza o tematică de instruire, materiale de instruire adecvate pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor proiectului.

Astfel, nevoia de a realiza o astfel de analiză, premergător furnizării de sesiuni de instruire, este evi-dentă pentru asigurarea calităţii serviciilor de instruire oferite în cadrul proiectului.

În concluzie, cu referire la justificarea stabilirii necesarului de formare profesională se poate conchide că este un proces ciclic, periodicitatea lui fiind prevăzută fie de lege (sub forma obligaţiei fiecărei au-torităţi sau instituţii publice de a întocmi un plan anual privind necesarul de formare profesională), fie dictată de calendarul activităţilor dintr-un proiect.

Scopul prezentului capitol este acela de a prezenta o metodologie de lucru în succesiunea etapelor care se referă la analiza nevoilor de instruire.

2. Metodologie de realizare a analizei nevoilor de instruire

Abordarea metodologică se poate baza pe parcurgerea următoarelor etape şi anume:

Æ Analiza documentară şi cercetarea de birou a rapoartelor de evaluare a performanţelor per-sonalului, cu accent pe capitolul de recomandări;

Æ Identificarea prealabilă a grupului ţintă şi a profilului dezirabil al participantului la sesiunile de instruire, prin prisma eligibilităţii acestuia;

Æ Elaborarea unui Chestionar de aplicat grupului ţintă (chestionarul trebuie aplicat fie pe întreg personalul angajat, fie pe un segment suficient de cuprinzător din grupul ţintă, atunci când analiza se efectuează în cadrul unui proiect, precede şi fundamentează activitatea de instru-ire din respectivul proiect);

Æ Colectarea de informaţii ocazionate de implementarea altor activităţi din cadrul proiectului (re-alizarea unor studii de cercetare, focus grup, sesiuni de dezbatere cu reprezentanţi ai grupului ţintă şi ai mediului de afaceri etc.);

Æ Identificarea principalelor programe de instruire de care s-a beneficiat anterior – tematica programelor respective, instructorii ce au susţinut programele de formare, precum şi impactul acestor programe pentru a evita suprapunerile şi duplicarea efortului;

Æ Evaluarea gradului de interes din partea grupului ţintă, în participarea la viitoarele programe de instruire ce vor fi desfăşurate ca activitate în proiect şi implicit tematica dorită de că-tre participanţi.

Capitolul 7

229

3. Elaborarea chestionarului

Principalul instrument de analiză a nevoilor de instruire rămâne chestionarul. Acesta se poate ela-bora în strânsă legătură cu obiectivul urmărit prin Analiza nevoilor de instruire. Chestionarul va fi proiectat pe secţiuni distincte şi trebuie conceput astfel încât să pună în evidenţă o serie de infor-maţii, considerate relevante din perspectiva obiectivelor urmărite de analiză (în scop exemplificativ în Anexa 1 este prezentat modelul de chestionar utilizat în cadrul proiectului).

Secţiunile indicative ale chestionarului se pot referi la:

Æ Implicarea respondenţilor în programe anterioare de instruire;

Æ Tematicile programelor de instruire la care au participat anterior respondenţii (în special din domeniul evaluării şi monitorizării barierelor administrative);

Æ Impactul programului de instruire respectiv;

Æ Programe de instruire neaccesate dar pe care respondenţii îşi doresc să le parcurgă (în spe-cial din domeniul evaluării şi monitorizării barierelor administrative);

Æ Posibile programe de instruire la care respondenţii doresc să participe în perioada imediat următoare (în special din domeniul evaluării şi monitorizării barierelor administrative).

4. Metode de colectare a datelor pe baza de chestionar

Un alt pas în realizarea analizei nevoilor de instruire îl reprezintă selectarea metodei cea mai potrivită pentru culegerea informaţiilor pe baza chestionarului.

Analiza nevoilor de instruire poate fi organizată ca sondaj de opinie, prin aplicarea chestionarului sau/şi pe baza unor serii de interviuri individuale sau de grup cu persoanele angajate în instituţie/departa-ment, sau care fac parte din grupul ţintă al proiectului.

Ulterior colectării prin una sau mai multe dintre tehnicile de mai sus, datele trebuie prelucrate pe baza unui format standard. Întrucât chestionarul va cuprinde atât întrebări deschise (cu răspuns liber for-mulat), cât şi închise (cu variante predefinite de răspuns) procesarea acestora se va realiza separat, prin cuantificarea răspunsurilor închise, precum şi analiza detaliată a răspunsurilor libere, iar analiza lor se va face în mod coroborat.

5. Pregătirea raportului de analiză a nevoilor de instruire

Constatările şi concluziile analizei datelor prelucrate sub formă tabelară şi/sau grafică trebuie incluse într-un Raport de analiză a nevoilor de instruire (a se vedea exemplul din Anexa 2) şi trebuie ţi-nut cont de acesta la elaborarea planului anual de instruire, în selectarea şi înscrierea participanţilor pentru diferitele programe de instruire, elaborarea agendei tematice pentru acoperirea subiectelor şi competenţelor de interes (atunci când instruirea are loc în cadrul instituţiei sau/şi când se sub-con-tractează către furnizori de instruire externi); la selecţia echipei de formatori potrivit specializărilor necesare, la pregătirea suportului de curs pentru sesiunile de instruire, precum şi la susţinerea sesi-unilor de instruire cu privire la monitorizarea metodelor de formare adecvate.


230

Capitolul 7

231

6. Anexe

Anexa 1. Chestionar

Analiza nevoilor de instruire

Chestionar

Grup ţintă: angajaţi ai Direcţiei Politici pentru Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei – Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism şi membri ai Grupului de lucru (GL) pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de Acţiuni refe-ritor la îmbunătăţirea mediului de afaceri constituit prin HG nr. 685/2013

Această anchetă de opinie este realizată doar în scopuri statistice şi pentru a proiecta o suită de programe de instruire în cadrul contractului “Servicii de consultanţă pentru implementarea proiectului – Identificarea/ simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare” care să răspundă cel mai bine nevoilor şi aşteptărilor dumneavoastră.

Toate informaţiile şi opiniile exprimate de dumneavoastră sunt confidenţiale la nivel individual. Nicio informaţie nu va fi discutată în conferinţe publice sau private. Toate răspunsurile vor fi centra-lizate într-un raport de analiză a nevoilor de instruire, ce va fi publicat şi distribuit către Beneficiarul proiectului, precum şi anexat la raportările către AMPODCA.

Vă mulțumim pentru înțelegere şi, în mod anticipat, pentru răspunsul dumneavoastră.


232

Vă rugăm alegeţi răspunsul dumneavoastră, încercuind cifra corespunzătoare sau notând răspunsul în spaţiul indicat:

Secţiunea A: Accesul la Programe şi Servicii de Instruire

Q1. În ultimele 12 luni, aţi fost invitat la un program de instruire/ perfecţionare profesională?1. Da, şi am participat la un astfel de program

2. Da, dar nu am participat

3. Nu, nu am fost invitat

Æ Doar pentru cei care au răspuns (1):Q2. Cine a susţinut din punct de vedere financiar programul/ programele la care aţi fost invitat?

1. Uniunea Europeană şi Guvernul României prin intermediul Programelor Operaţionale finanţa-te din Fonduri Structurale

2. Guvernul României prin fonduri de la bugetul de stat

3. Organizaţii Internaţionale

4. ONG-uri internaţionale

5. ONG-uri româneşti

6. Altcineva (vă rugăm specificaţi): ______________________

Q3. Ce tematici a cuprins acel program de instruire? (Menţionaţi toate tematicile conținute prin încercuire):

1. Planificare strategică (misiune, viziune, obiective, priorităţi, direcţii de acţiune, plan operaţional)

2. Evaluare şi monitorizare a barierelor administrative în calea dezvoltării secto-rului IMM şi mediului de afaceri

3. Metodologia de proiectare a unui eşan-tion reprezentativ pentru cercetări pe bază de sondaj

4. Organizarea unor cercetări pe bază de sondaj

5. Organizarea unor dezbateri publice cu reprezentanţii instituţiilor cu rol de regle-mentare şi monitorizare

6. Metodologia de organizare a focus grupurilor

7. Metodologia de organizare a panelurilor de experţi

8. Dialog social şi mecanisme de consulta-re publică

9. Comportament etic şi echitabil în mediul de afaceri

10. Elaborare şi monitorizare de poli-tici publice

11. Analiza nevoilor de instruire şi elabora-rea planului anual de instruire continuă

12. Program de formare de formatori

13. Dezvoltare durabilă şi egalitatea de şanse

14. Altele (vă rugăm menţionaţi): _______

Capitolul 7

233

Q4. Cum apreciaţi tema/ temele de instruire la care aţi participat? (pentru fiecare temă la care ați participat, notaţi codul de la Q3 şi bifaţi în căsuţa corespunzătoare opţiunea dumneavoastră)

Instruire 1. Foarte bun 2. Bun 3. Mediu 4. Slab 5. Foarte slab

Q5. Programul de instruire a fost susţinut de: 1. Formatori şi experţi internaţionali

2. Formatori şi experţi locali

3. Formatori și experți internaționali și locali

Q6. Ce anume s-a organizat sau ce informaţii adiţionale aţi primit la finalul programului de instruire?

1. Aplicaţii practice 4. Informaţii tipărite 7. Altceva: _____________

2. A continuat cu o serie de programe de instruire

5. Consultanță/ asistenţă tehnică

8. Nu s-a organizat nimic

3. Acces la fonduri prin scrie-rea de proiecte

6. Vizită de studii

Q7. Ce impact pentru activitatea a avut acel program de instruire la care aţi participat dvs.?

1. Semnificativ 2. Slab

3. Satisfăcător 4. Nici unul

Q8. Ce programe nu aţi accesat, dar la care v-ar plăcea să participaţi? (maxim 3 opţiuni)1. Planificare strategică (misiune, viziune, obiective, priorităţi, direcţii de acţiune, plan operaţional)

2. Evaluare şi monitorizare a barierelor administrative în calea dezvoltării sectorului IMM şi me-diului de afaceri

3. Metodologia de proiectare a unui eşantion reprezentativ pentru cercetări pe bază de sondaj


5. Organizarea unor dezbateri publice cu reprezentanţii instituţiilor cu rol de reglementare şi mo-nitorizare a reglementărilor cu impact asupra mediului de afaceri

6. Metodologia de organizare a focus-grupurilor


8. Dialog social şi mecanisme de consultare publică

9. Comportament etic şi echitabil în afaceri


234

10. Elaborare şi monitorizare de politici publice

11. Analiza nevoilor de instruire şi elaborarea planului anual de instruire continuă



14. Altceva (vă rugăm menţionaţi): _______

Q9. Dacă acum aţi afla de un posibil program de instruire, aţi dori să participaţi?

1. DA 2. NU

Q10. Ce tip de program v-ar interesa? (maxim 3 opţiuni)

1. Planificare strategică (misiune, viziune, obiective, priorităţi, direcţii de acţiune, plan operaţional)

2. Evaluare şi monitorizare a barierelor administrative în calea dezvoltării secto-rului IMM şi mediului de afaceri

3. Metodologia de proiectare a unui eşan-tion reprezentativ pentru cercetări pe bază de sondaj


5. Organizarea unor dezbateri publice cu reprezentanţii instituţiilor cu rol de regle-mentare şi monitorizare

6. Metodologia de organizare a focus grupurilor


8. Dialog social şi mecanisme de consulta-re publică

9. Comportament etic şi echitabil în afaceri

10. Elaborare şi monitorizare de poli-tici publice

11. Analiza nevoilor de instruire şi elabora-rea planului anual de instruire continuă



14. Altceva (vă rog menţionaţi): _______

Capitolul 7

235

Secţiunea B: Profilul personal al respondentului

Q11. Starea Civilă:

1. Necăsătorit 2. Căsătorit 3. Divorţat 4. Văduv

Q12. Vârsta dvs.: ________

Q13. Sex: 1. Masculin 2. Feminin

Q14. Educaţie (Ultima şcoală absolvită):1. Şcoală generală

2. Liceu

3. Şcoală postliceală

4. Studii superioare

5. Studii postuniversitare

Q15. Instituţia1 pe care o reprezentanţi în cadrul GL este din categoria/ domeniul? 1. Ministere/ Administrație publică centrală

2. ONG/ Universități

3. Organizații patronale

4. Bănci

5. ..........................

________________________________________________________________________

Vă mulţumim pentru timpul acordat şi sperăm să vă regăsim printre participanţii la programele de in-struire din cadrul proiectului “Identificarea / simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare” care să răspundă cel mai bine nevoilor şi așteptărilor dvs., Cod 37634.

1 Pentru membrii Grupului de lucru (GL) pentru elaborarea și monitorizarea Planului de Acțiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri, constituit prin HG nr. 685/2013.


236

Anexa 2. Index al raportului de analiză a nevoilor de instruire

Index de conținut al raportului de analiză a nevoilor de instruire

1. Introducere

2. Contextul realizării analizei de nevoi de instruire (ANI)

3. Metodologia de analiză a nevoilor de instruire

4. Etapele, activitățile și instrumentele ANI

4.1. Analiza documentară

¾ Cadru Legislativ

¾ Documente, studii, rapoarte, proiecte anterioare

¾ Programe de instruire anterioare în domeniul evaluării și monitorizării barierelor adminis-trative (dacă au existat)

¾ Studii, analize specifice elaborate în contextul proiectului actual

¾ Documente, practici internaționale în domeniul evaluării și monitorizării barierelor admi-nistrative din alte state membre

4.2. Analiza grupului țintă

4.3. Elaborarea instrumentelor ANI și aplicarea lor

¾ Chestionar aplicat grupului țintă

¾ Întâlniri de lucru/ sesiuni de discuții cu reprezentanți ai ME-DÎMMMAT, prin Directia Politici pentru Mediul de Afaceri în vederea validării concluziilor și rafinare a propunerilor

5. Sinteza și analiza răspunsurilor

6. Evaluarea nevoilor de instruire

7. Concluzii

8. Anexe

¾ Model chestionar

¾ Chestionare completate

Documents

MANUAL DE EVALUARE ÆI MONITORIZAREeconomie.gov.ro/images/proiecte/bariere/Manual.pdfCa urmare a multiplicării şi creşterii complexităţii raporturilor sociale şi economice între