cc

CAPITOLUL 5

REPREZENTAREA lNSTALAf||LOR ŢEHNICO-SANITARE

5.1. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

5.1.1.g e n e r a l it ă ţ i

Desenul de instalaţii este mij]0cul de reprezentare în vederea exe­cuţiei instalaţiilor anterioare şi extGrioare aferente clădirilor civile si in us riă e avm a aza principii generaje comune, stabilite prin stan­darde de stat privind proiectarea şj executarea lorj adoptate de toti fac­torii dm acest domeniu de activitate.

în general, pentru a exprima pHn desen 0 anumltă concepţie reIeri. toare la realizarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze:

£Î22J?Ş_ % 5 4) ]a scara 1 .500; 1 :1 000 sau“ rl , Cl,|î ‘ ndte ° b ,ec tU l P r » ie c ta in cadru l la r g a l v e c in ă tă ţ ilo r

sa le, cu r e ţe le le e x is te n te ş . p r o i e c t , Cu d ispoziţia lo r in te ren u l în ­co n ju ră to r ; p e a c e s t p an se re p re z intâ J ^ de lc ircu la , le sau d ru m u _ r d e d e acces cu r e ţe le e u t il ita r e W e a^ cana, c ă M u r f; e !e c t r i_

c ita te ), la care con s tru c ţia u rm ează « j fie% , a tă . ¿ oa te a u'n Kp la ,; co o rd o . n a to r in cazu l lu c r ă r i lo r d e o a m in « ,, , ^ « ¡ ¿ t e şi am ploare;

un de_exeo4ze la scara i . 50o sau 1 ; 1 000, cuprinzind pune- tele de racord, reţeaua subterana do - • • n -x- ;. Qe apa si canalizare si legaturile aces­tora cu clădirile dm teren pe care j ' * ' - * * -___ . - . , i e io deservesc; acestea smt figurate mplan prin supraiaţa lor construită; B

secţiuni verticale[_l9H9Îf^dnale denumite si nrofiluri în Iun? (v. fig. 5.5r5J6), în care se repreziM*T~ ^ — m g, , f ^ta la scara toate elementele necesarep zain m pamin a con uc e or, acestea sînt neapărat necesare pentru reţelele de canalizare;

secţiuni verticale transversal^ penţru anumite puncte caracteris­t ic e - travenan de drumun sau de alte reţele subterane, derivaţii de con­ducte, hidranţi de gradina sau de incendiu> fmtîni de băut apă etc.;, ... . SC eV} e e mont;aJi cu precizarea tuturor elementelor materiale ce

alcatuiesc reţeaua;

„ f execuP e ^ontcij pentru cămine si secţiuni de reţeaaferente acestora, cu toate armaturile £ piesele speciale,

8 — Desen tehnic de instalaţii113

m< jjitu u u \ v . u y L u p t iil/ L li lU . V C U C ii c t iC Al 1£> L d lc l IC 1 U C

la fiecare nivel al construcţiei (subsol, parter, etaj etc.) în care se va exe­cuta instalaţia respectivă; acestea se întocmesc pe f 'T le de arhitec­tură ale construcţiei;

— secţiuni verticale şi scheme (v. fig. 5.21, b), prin care se repre­zintă, în general, părţile sau elementele verticale ale instalaţiei, care de­servesc toate nivelurile clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora);

— desene de detaliu (v. fig. 5.23), numite şi detalii de execuţie, în­tocmite, în general, pentru a reprezenta la scară convenabilă 1 :10 . . . 1 :1, după regulile desenului industrial (în triplă proiecţie ortogonală) anu­mite părţi mai deosebite ale unei instalaţii sau elemente de amănunt care nu apar suficient de clar pe desenele menţionate mai înainte. ,

\| — fc4e&ie 4%} fro/ecrr'e /ZoMe-^r/cfv/ifri w/tefe fe./e/^ fe £>■>«7 cuifr/% ZxtA*/ ¿i' rc n/aCfre c/? f#wc!pct¥n'rfqr^S<%k e/< A/c/roArlb-****'“ ' -----------

5.1.2. U N I!, C U LO R I Ş l SEMNE C O NVENŢIO NALE FOLOSITE

IN DESENUL DE INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE

Pentru reprezentarea diferitelor părţi componente ale unei instalaţii în desenele menţionate, se folosesc semne convenţionale şi notaţii spe­cifice fiecărui element, conform standardelor în vigoare.

în cazul în care unele simboluri utilizate nu sînt cuprinse în aceste standarde, se pot folosi semnele indicate în cataloagele de produse sau simbolurile stabilite de proiectanţi, cu explicitarea lor în legendă.

Reţelele sînt trasate, de obicei, în negru, dar, cînd este necesar, se folosesc‘'şi-liniile convenţionale colorate indicate în tabelul 5.1, conform STAS 185/1-89.

Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale conduc­telor, îmbinărilor, fitingurilor, pieselor de legătură, instalaţiilor de legă­tură, instalaţiilor de încălzire centrală, semnele convenţionale din tabelele 5.2 . . . 5.3 pot fi completate, după necesităţi, cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse sau simboluri stabilite de proiectant, semnificaţia lor fiind indicată în legendă. Coloanele se diferenţiază prin număr de ordine, şi, la nevoie, iniţiala fluidului transportat.

Varietatea culorilor fiind limitată, utilizarea lor are caracter de reco­mandare şi se face cu precădere în schemele cu caracter funcţional. La reprezentări în culori se menţin şi simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor reprezentate.

Cînd nu se întocmeşte un plan coordonator pentru toate categoriile de instalaţii, conductele din planurile de instalaţii pe specialităţi se defi­nesc prin cotele în plan şi de nivel necesare şi suficiente evitării dificul­tăţilor de execuţie.

Grosimea liniilor de reprezentare se alege conform STAS 103-76, funcţie de scara desenului, în scopul obţinerii unui desen clar.

114

a conductei

'Z o

| <u t- 0)C c w •*- iS oi d CVOŞ

în planuri generale mireade situaţie, planuri culorii

coordonatoare conven-feau planuri comune ţionale

Instalaţii sanitare

Conductă dc apă recc potabilă

Conductă de apă recc nepotabilă

Conductă de apă caldă

Conductă dc circulaţie a apei calde

Conductă de apă pentru combaterea incendiilor (exclusiv)

Canale sau conducte de canalizare menajeră sau unitară (menajeră+ pluvială1)

Canale sau conducte de canalizare pentru apă pluvială

Canale sau conducte de canalizare pentru ape convenţionale curate

Canale sau~conducte de canalizare pentru ape uzate industriale care necesită preepurare

-Oh

— ÁRP-

— m -

-AC-

— ACC-

-cu- -cu-

-CP

-CC-

- 0 — —

albastru

verde

violet

calcniu

cafeniu

cafeniu

cafeniu

5.2. REPREZENTAREA JNSTALAŢIiLOR EXTERIOARE

DE AUMENTARE CU APA Şl CANALIZARE

5.2.1. REPREZENTAREA ÎN PLANURILE DE SITUAŢIE A INSTALAŢIILOR

EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU A P Ă Şl DE CANALIZARE

Probleme generale privind reprezentarea instalaţiilor exterioare de alimentare ca apă şi de canalizare. In planurile generale de situaţie şi in planurile comune mai multor instalaţii, pe traseul conductelor se inter­calează simboluri literale, reprezentînd iniţiale ale fluidului transportat (v. tab. 5.1). Pentru a diferenţia pe desen conductele noi proiectate, de

3* 115

Semne convenţionale pentru Îmbinări, fitinguri şi piest o. are (extras din STAS 185/2-83)

Tabelul 5.2

■Nr.crt. Denumirea Semne convenţionale

0 1 2

I. Felul îmbinărilor

1 îmbinare cu mufă la conducte----------

2 îmbinare cu flanşe la conductă ---------- 11 -

3 îmbinare cu filet la conducte (se indică numai la schimbări de diametru)

4 îmbinare prin sudare ----------- ^ -----------

II. Fitinguri şi piese de legătură

Mufă dublă --------c—

Mufă de trecut pe tub— > = C - -

Reducţie (cu mufă)

Cot sau curbă (cu flanşe) cu 0 <a<9 0 °V

Curbă cu etaj (cu mufă)

i

ii

Teu (cu flanşe)

Cruce (cu flanşe)

Ramificaţie simplă avlnd 0 < a < 9 0 ° (cu mufă şi flanşă)

U G

- - • e î ______

Tabelul 5.2 (continuare)

0 2

9 Ramificaţie dublă (cu mufe) cu 0 < a < 9 0 3

10 Niplu — O - - -

11 Racord olandez — r lIII. Piese diverse

1 Punct fix ---------:X---------

2 Compensator liră JTL3 Compensator tip U TL

4 Piesă de curăţire ? K*IV . Armături (STAS 185/3-89)

1. Moduri de reprezentare a armăturilor montate pe conductă

1 Robinet cu flanşe — «X3i—2 îmbinare cu mufe, robinet cu filet exterior — ÎXI—3 Robinet cu filet interior — ix j—

4 Robinet montat prin sudură (sau lipire) — tx i—

2. Armături de închidere

1 Robinet cu ventil, drept 1X1

1 2

I

Robinet de colţ cu ventil

Robinet cu ventil, cu trei căi

Robinet cu ventil, cu tijă înclinată 0 3Robinet cu sertar (vană) bkri

1 Robinet cu cep (cana) drept DX]Robinet cu cep (cana), drept, cu dispozitiv de golire îx \

V

r Robinet cu cep (cana) de colţ

Robinet cu ccp (cana) cu trei căi

Robinet de reţinere drept: a — cu clape b —• cu ventil

“T" h ■*\>_c b

3- Armùturi de şerpieiu

- Denumirea

Semne convenţionale

• In plan In schemă

) 1 2 3

Robinet cu ventil simplu serviciu T

—

Robinet cu ventil dublu serviciu *=5=a1 XRobinet cu braţ basculant XBaterie amestecătoare cu braţ iix

Baterie amestecătoare cu braţ basculant tr-?

■\(S

0 , ( 2 3

G(

Baterie amesteemuare de- baie cu duş şi tijă fixă

T p

7 Baterie amestecătoare de baie cu duş şi tijă flexibilă Z -0

8 Robinet cu dublu reglaj pentru radiator: a — drept b — de colţ

-O-T----- 11 I 1 1 1____ J

C Z D x0

c = = h rb4. Armături pentru combaterca incendiilor

1 Hidrant de incendiu subteran

2 Robinet de incendiu Interior

3 Hidrant de grădinăX

Observaţie. Modul de îmbinare se Indică în desen numai în pune lele de racordare a conductelor, cu armături, obiecte de uz gospodăresc, obiecte sanitare, aparate şi recipiente precum

şi la schimbări de direcţie şi ramificaţie

Tabelul 5.3

Semne convenţionale pentru oMcete sanitare (extras din STAS 185/4-&Î)

Nr.crt. Denumirea

Semne convenţionale

In pian In schemă

G i 2 3

î Lavoar

2 Chiuvetă 1 13 Spălător dublu 1Ü□p u u4 Spălător cu platformă jo= U

m

T i' i/ í (continuare)

Cadă de baie ovală

Cadă de hale dreptunghiulară

Cadă de duş

Bideu

Pisoar individual

Vas de closet

Rezervor de closet

Sifon de pardoseală

Sifon de plintă

CD

C_J

V

L 3

W

U Z 7

3

9

J z —

UZI

r

duetele existente, acestea sint reprezentate prin semnul convenţional văzut pentru tipul respectiv adaptat prin simboluri suplimentare nţelor proiectării (fig. 5.1, a şi b); conductele noi se reprezintă cu ;aşi grosime de linie convenţională.Aceeaşi regulă se păstrează şi pentru reprezentarea conductelor care

lesfiinţează sau se înlocuiesc, cu deosebirea desenării grosimii liniei tru aceste conducte la 1/2... 1/3 din grosimea liniei convenţionale a eului conductelor proiectate (fig. 5.1, e şi d).Desenele originale executate pe calc se trasează în negru.Dacă pe un desen-se trasează reţele de conducte cu fluid de un anu- fel, deci, prin un acelaşi semn şi culoare convenţională, dar avind cteristici diferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseul lor notaţii imentare. Astfel, conductele de apă rece, de diferite presiuni (4, 6, it), notate cu A R pe figura 5.2 pot apărea diferenţiat după calitatea lului, de exemplu: benzină de aviaţie şi benzină auto, care se indică

cîte un simbol diferit — BAV, respectiv BAU, pe figura 5.2. Sem- :aţia acestei simbolizări speciale trebuie să fie scrisă în legenda de-

o >

b > CM

-CM— >-

•cu—>

F50

F&-

e > ■ CU—>f X

Fig. 5.1. Reprezentarea con­ductelor:

a — existente; 6 — proiectate: c — desfiinţate; d — înlocuite; c — noi proiectate; CM — con­

ducte pentru canalizarea mena­jeră: CV — conducte pentru ca­

nalizarea Sn sistem unitar.

- AP

- AP

- AR

■ BAV ■

■ B A U ■

tţQl

6 a :

10 a i

Fig. 5.2. Simbolizarea literală a conductelor

transportând acelaşi fluid.

t r \

-060 -om

-O H ?JEI

\ l

-0.70J eL

-m— sk.

- o

B

Ramificaţiile de conducte se reprezintă ca în figura 5.3, a şi b.La încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care

se află în spatele sau dedesubtul unei alte conducte se reprezintă cu traseul întrerupt în punctul de încrucişa­re; de exemplu, pe figura 5.3, c, traseul C—D este montat deasupra lui A—B, iar pe figura 5.3, d traseul E— F este montat deasupra sau în faţa lui G— H.

Panta conductelor sau înclinarea lor (ce se va respecta la montaj) se indică printr-o săgeată însoţită de valoarea pan­tei; de exemplu: i —2<>/o pe conducta de ca­nalizare din figura 5.1, e sau ¿=0,02 pe figura 5.3, d.

In desenele de execuţie (desene în plan, secţiuni verticale, scheme) privind instalaţiile pentru \fluide aferente con­strucţiilor, conductele se reprezintă prin­tr-o singură linie convenţională, în ne­gru, ca şi în planurile generale de situa- ţie.

Tipul conductelor şi modul de îmbi­nare între ele se indică prin semnele con­venţionale cuprinse în STAS 185/2-89.

Conductele reprezentate prin linii convenţionale standardizate se cotează înscriindu-se diametrul nominal exprimat în milimetri, unitate de măsură utilizată în cadrul Sistemului Internaţional de Uni­tăţi de Măsură. Conductele se cotează în practică şi în ţoii (" ) sau inch (in), uni­tăţi de măsură tolerate; de exemplu, cota D„ 40 !(0 40), scrisă pe conductă, care se referă la diametrul său interior se mai notează în practică D n 1 l f . " ( 0 1 1/s") sau n î J/ ^ tr?\ 1 1 /

D

i-0.02\H

-030

~ Z E Dn50

76x3.5

6100

Fig. 5.3. Reprezentări la conducte:a — ramificaţie intr-un plan orizon­tal; b — In plane orizontale dife­rite; c şi ci — încrucişări fără le­gătură; e — schimbarea la nivel pe trasau recliliniu; f, g şi h — notarea tnaterialelor ¡¡i a dimensiunilor con-

î *« M •

%

+ *

? Q-s 1

'f i

_ V) «o !V* r- ;ţ . > ¡v i 4.' V» «o

Fig

. 5.

4.

1>cp

rezc

nU»r

ea

ir»

pla

nu

l ele

si

tuaţ

ie

a in

sUil.

-itii

lor

ext

eri

oa

re

do

.ij/m

on

l.ira

rt

i .-»/

>» fi

de n

an

nlix

art

'.

corespundă scopu1' ‘ esta fiind, în general, execuţia instalaţiei), t r e ­bu ie să cuprindă ¿iunile elem entelor ce compun instalaţia şi a n u ­m ite date sau ind icaţii scrise şi cotări pen tru montaj,- în planurile de s itu aţie (şi în c e le de execu ţie ) se notează de regulă, sim bolul şi d iam e­tru l n om ina l a l conductelor (v. fig . 5.4); de exem plu :

— tuburile din beton simplu pentru instalaţiile de canalizare exte­rioare clădirilor se notează B 0800;

— ţevile din oţel fără sudură, laminate la cald, pentru construcţii, 76x3 (diametrul exterior X grosimea peretelui);

— ţevile din oţel fără sudură pentru instalaţii, Dn 100.La nevoie se pot înscrie lungimea şi panta conductelor; uneori, aces­

tea se înscriu numai pe profilul în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6); de asemenea, se pot da cotele de poziţie ale traseului faţă de anumite elemente fixe din teren (repere fixe, clădiri, drumuri ctc.).

Pe desenul din figura 5,4 sînt reprezentate în planul de situaţie instalaţiile exterioare existente de alimentarii cu apă şi canalizare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, ale unui complex industrial, la care se racordează instalaţia proiectată pentru hala de sculărie. Pe plan sînt figurate şi suprafeţele de teren ocupate de construcţii, drumuri interioare, spaţii verzi, iar, pentru simplificarea desenului, ţinînd seama de scara sa redusă, acesta nu a mai fost cotat. Pe profilul în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6) se arată poziţiile de montaj şi distanţele dintre cămine etc.

5.2.2. REPREZENTAREA IN PLANUL DE SITUAŢIE A CONDUCTELOR PENTRU INSTALAŢIILE

DE ALIMENTARE CU APA Şl CANALIZARE

Alimentarea cu apă a complexului industrial de la reţeaua publică este alcătuită din; branşament — cămin pentru apometru — rezervoare de înmagazinare — staţie de pompare ,şi hidrofor şi apoi o reţea de con­ducte către diversele clădiri ale complexului.

în plan (v. fig. 5.4) s-a reprezentat numai reţeaua inelară de la care se alimentează hala de sculărie. Pentru simplificarea desenului, nu s-au figurat reţele de alimentare cu apă ale celorlalte clădiri. De la staţia de pompare (nefigurată pe desen), conducta cu D„ 100 trece prin punctul A spre căminul de vizitare C VU punctele a,.b, c şi d, căminul CV2, punctul e şi aici se închide inelul cu conducta de D;i 250 care vine din direcţia punctului A.

Pe traseu sînt montaţi patru hidranţi de incendiu şi anume: Hx între punctele a— b; H2 între punctele h—d; între punctele d—e şi ]a închiderea inelului. Pentru stropirea spaţiilor verzi, între punctele a—b s-a prevăzut un hidrant de grădină HgJ. Hala de sculărie, nou proiectată se racordează la reţeaua de alimentare cu apă, prin punctele B şi C (v. fig. 5.4). în căminele CFj şi CVS se află vanele care.permit închiderea conductei în cazul apariţiei unor defecţiuni, precum şi robinetele de golire a. reţelei. Apa rezultată din golirea reţelei sau din pierderi de apă dato­rită noetanşeităţii la vane, se evacuează din CVi ,1a canalizarea pluvialăP r in f'P *. • ia r Hin 1 u rsmnlî'/arpa rvrîn onm m nl P M ,.

In incinta complexului industrial, reţeaua de canalizare (v. fig. 5.4) este executată în sistem separativ, urmînd ca la ieşirea din cadrul incintei sâ se execute în sistem unitar.

Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere se realizează din tuburi de beton B 0 200 pentru hala nou proiectată, apa uzată fiind colectată prin căminele CM20> CMiU CM21, ,CM2z, CM24. Tot din B 0200 se execută şi legătura între reţeaua proiectată şi reţeaua existentă, pe traseul CM2i . . . CMU, reţeaua existentă fiind executată din £ 0800.

Pe plan s-a figurat şi reţeaua de canalizare a apelor pzşţe de la clădirea cu destinaţia „Remiza PSI“ . Racordarea acesteia la reţeaua de canalizare se face prin tuburi de fontă F 100, prin intermediul unui sepa­rator de grăsimi racordatei el la reţeaua de canalizare (v. detaliu, fig. 5.12); apoi, reţeaua din F 100 face legătura cu conducta generală da colectare a apelor uzate menajere prin tuburi de beton B 0200 la CMw existent.

Reţeaua de canalizare pluvială proiectată pentru hala de sculărie se execută, imediat la ieşirea din clădire, din tuburi de fontă F 50, care fac legătura apoi cu tuburi de beton de diverse diametre, îh Funcţie de debitul colectat. La această reţea se colectează apele provenite din precipi­taţii din curtea complexului, prin gurile de scurgere GRl0, GR1U GRiS, GR^, GRu, GRir>, proiectate, prin intermediul tuburilor de beton.

La căminul CP3fi existent, se racordează, cu tuburi din beton B 0400, reţeaua de canalizare pluvială proiectată.

5.2 , '°REZENTAREA UNEI REŢELE DE CANALIZARE

■5.2.4. REPREZENTAREA PROFILULUI LONGITUDINAL

5.2.4.1. Reprezentarea profilului longitudinal al canalizărilor exte­rioare. Pentru execuţia reţolei exterioare aferente complexului industrial desenat în figura 5.4 este necesar un profil longitudinal al conductei d®- canalizare proiectat pe întreg traseul acesteia. Pentru exemplificare, în figura 5.5 s-a reprezentat profilul longitudinal al reţelei de canalizare menajeră proiectate, iar în figura 5.6 s-a reprezentat profilul longitudinal al reţelei de canalizare pluvială proiectate. Desenele din figurile 5.5 şi 5_fl sînt întocmite fiecare în parte la două scări diferite; o scară a lungimilor- (1 :500) şi o altă scară a înălţimilor (1 :50), mai mare, pentru a se e v i ­denţia variaţiile de nivel ale terenului şi panta canalului.

Desenul cuprinde două părţi: în partea de sus se află secţiunea prin-, teren, axa canalului şi căminele de vizitare, cu linia terenului amenajat-

în partea de jos se află un tabel care cuprinde următoarele dat*r: numărul căminului, cota terenului, cota radierului, distanţele parţiale şL cumulate, diametrele, pantele, adîncimea căminului, deci cotele neceswe- execuţiei.

Cota terenului amenajat reprezintă nivelul terenului în stadiul fittal, al lucrărilor şi este stabilită astfel încît, printr-o înclinare continuă a terenului, sâ se asigure scurgerea apelor meteorice.

Cota-radier este cota fundului căminului; aceasta poate fi egală «u. cota de fund a canalului de intrare şi de ieşire în cămin, cum este, â? exemplu, cota-radier a căminelor CM?o, CM2U CM22, CM23 (265,10 ni); alteori, aceste cote diferă, cota radierului căminului fiind mai mare ca;,a

.'./V

£

8Fig. 5.8. Cămin pentru apometru:

a, li şt c — s e c ţ iu n i; d — sch e m a in s ta la ţie i; J — fundaţie; 2 — capac; 3 — robinet de con cesiv; 4 — apom etru ; 5 — robinet de trecere, cu descărcare; e — conducta de branşam ent

7 — conductă publică; 8 — limită de proprietate.

cv, CV7

1 Conductă 0:n Dtei/rcctă Dn f f l

este situaţia aminul CMU, unde intră în canal cu diametrul B 020' şi iese un cant. ju diametrul B 0800, diferenţa realizîndu-se prin cobor rea fundului căminului CMu (v. fig. 5.5).

Pe desen este.figurată şi poziţia, în secţiune transversală, a condu« tolor de canalizare pluvială, respectiv a conductei de alimentare cu ap atunci cînd acestea se află în acelaşi plan vertical cu canalizarea menajer

Ţinînd seamă de aceleaşi reguli generale de reprezentare, în figura 5 este desenat profilul în lung al reţelei de canalizare pluvială proiecta- pentru hala de sculărie din figura 5.4.

5.2.4.2. Reprezentarea profilului longitudinal al unei reţele de ai mentare cu apă. Pentru hala din figura 5.4 se consideră necesară repr zentaroa profilului longitudinal al reţelei de alimentare cu apă, întruc scara la.care a fost reprezentat planul nu a permis înscrierea tutun cotelor în vederea execuţiei (fig. 5.7).

5.2.5. REPREZENTAREA CONSTRUCŢIILOR AJUTĂTOARE

Pe planul de situaţie din figura 5.4 precum şi pe desenele cuprinzîr profilele longitudinale. ale reţelelor (v. fig. 5.5 şi 5.6), au fost reprezei tate, prin semne convenţionale, unele construcţii-anexe executate d beton (cămine de vizitare, separator de grăsimi etc.). Aceste construc' au rolul de a adăposti anumite puncte speciale ale reţelei (vane de inel: dere, de golire, apometre etc.), sau de a crea spaţii necesare pentru explo tare şi întreţinere.

La execuţia vinor astfel de construcţii-anexe colaborează constructori instalatori.

în scopul unei bune coordonări a execuţiei şi a unei calităţi core punzătoarc, este necesar să se întocmească pentru proiectarea lor do feluri de desene: unele, care sînt destinate grupelor de constructori, re lizate ca desene de execuţie a construcţiei propriu-zise, şi altele, des nate instalaţiilor. întocmite ca desene de montaj, prin vederi şi secţiu; cu respectarea regulilor de desen şi a semnelor convenţionale din dorr niul respectiv, complet cotate, cu precizarea elementelor strict necese înţelegerii desenului.

— în figura 5.8 este reprezentat un cămin pentru apometru, c tuburi de beton, prin două secţiuni verticale şi una orizontală, cu exp citarea elementelor componente în legendă.

— Instalaţia de alimentare cu apă pentru hala de sculărie proiect; (v. fig, 5.4) cuprinde, pe traseul inelar, două cămine de vizitare, CV, CVS, prin care se asigură inspectarea, manevrarea şi întreţinerea arn turilor prevăzute la ramificaţii.

în Lgura 5.9 sînt reprezentate detaliile de montaj pentru cămin CV j şi CV, de secţiune pătrată, care conţin conductele şi armăturile nei sare exploatării reţelei.

— în figura 5.10 este reprezentat prin trei secţiuni (orizontală, v ticală şi laterală) un cămin de vizitare, avînd funcţia de cămin de int secţie; pe desen este figurat echipamentul corespunzător cu explicitarea

In figura 5.11 este reprezentat un alt tip de cămin.de vizitare, avi

irig, 5.7. P ro filu l longitudinal al unei reţele de apă.r intre pagin ile 126 şi 127

) )

3

* ■ i

Fig. 5.13. Separator de grăsimi, eu golire la canal:1 — capac ţ i ramâ din fontft: 2 — trepte din otel-beton: 3 — beton do egalizare; Ci — conductă care asigura comunicarea cu atm osfera: r . ai r . _ -*~

L E G E N D A t

1 Beton simplu Bc 7.5 aducere !a coti)

2. lubun de beton prefobreote D-80.L*100 3 Martor de ciment MtiO4, Beiuii s/moii 8c 3.55. Tencuiala cu mertor de ciment MtOO

" i i Fig. 5.10. Cămin de vizitare pentru reţeaua de canalizare, avind funcţia de cămin de

intersecţie.

A A

L E B [ H D Â :

i BeknxrttoBclSpem oducenbcok

i Uiun de «ton artUmnlt D-SO.L-UXh

3 Dcnorieamentun < Jvbar de beton c rtfb trxM ; D - tD .L 'tW

5 JtmMcuiroriorOeomeni HUO6 Betcn wohi BcH

Fig. 5.11. Cămin de v iz i^ n pentru reţeaua de canaîizar

avînd funcţia de cămin de racord.

— Pentru colectarea apelor provenite din pr pitaţii, .de pe terenu­rile platformei industriale reprezentate in planul > situaţie (v. fig. 5.4), precum şi a apei .provenite din stropitul locurilor ae trecere pietoni şi ai spaţiilor verzi, s-au prevăzut guri de scurgere al căror detaliu de execuţie şi montaj este reprezentat îru figura 5.12.

In figura 5.4 este reprezentat, prin semnul convenţional, un separator de grăsimi la „Remiza PS I“ al cărui detaliu de montaj este prezentat în figura 5.13.

5.Z6. REPREZENTAREA STAŢIEI DE POMPARE $1 HIDROFOR

Instalaţia de ridicare a presiunii apei este alcătuită din staţia de pompare şi din recipientele .de hidrofor (fig. 5.14). Ea este reprezentată prin plan şi schemă, întocmită pe acelaşi principiu ca şi schema coloa­nelor instalaţiei de apă-canal din clădiri.

5.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE INTERIOARE

5.3.1. REPREZENTAREA Şl COTAREA DETALIILOR DE MONTARE A CONDUCTELOR ¡IN CANALE Şl JN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Pentru a evidenţia distanţele reciproce de montaj ale conductelor unele faţă de altele, precum şi cotele de montaj, este necesar să se întoc­mească detalii de montare a conductelor în canale (fig. 5.15 şi 5.16), în cămine (fig 5.17) sau faţă de pereţi (fig. 5.18 şi 5.19).

în aceste detalii executate la o scară convenabilă (1 :10 sau 1 :20), conductele se reprezintă prin două linii paralele, prin diametrul lor.

în figura 5.15 este desenat, in secţiune orizontală şi în secţiuni verti­cale, un canal vizitabil 5n care se află conducte de instalaţii cu destinaţii diferite, prin care circulă fluide cu diferiţi parametri (apă potabilă, apă fierbinte, apă uzată).

Modul de reprezentare a conductelor montate în interiorul construc­ţiilor este figurat pe desenele din figurile 5.18 şi 5.20. Conductele sînt prevăzute cu cotele necesare (diametru şi cote.de poziţie faţă de elemen­tele de construcţie). Acestea pot fi tipizate, astfel încît în cataloagele de produse se.indică cote de montaj standardizate în funcţie de diametrele conductelor.

5.3.2. REPREZENTAREA IN PLAN Şl IN SECŢIUNE VERTICALĂ A INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APA

Şl DE CANALIZARE PENTRU O CAMERĂ DE BAIE

Instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă menajeră şi insta­laţiile de canalizare se reprezintă pe aceleaşi desene, planuri şi secţiuni, deoarece au funcţiuni comune. Aşa cum s-a precizat şi pentru reţelele exterioare, instalaţiile interioare se execută în desen pe baza principiilor generale, cu ajutorul semnelor convenţionale, conform STAS 185/1-89, 185/2-89, 185/4-84, cu particularităţile caracteristice. >

Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare Sc .desenează întotdea­una în negru, în creion sau tuş, chiar şi în cazul reprezentării conducte- lor tyrîn lînîî ------ J------ *• •

Plan porier

Fig. 5.14, a.

Spre itshbio vkriocró

.DehcomprearíaerJ ¡ Jc3■ -|— 4^ T—I ,1/2'

Spre o exi

Le g e n d o1. ttdmhr <0271 pérírv cutomofoar<

dt nécare ajfKiunií ape¡ recim2 , ffatpáib LfóaúMhvarojUioil 1& P2<. Ite lampón 2800x2000x tuOm

I__Osbta r_____________i--------------------

D

(

Fig

. 5.

15.

Pun

ct

com

un

de

alim

enta

re.

fli 'OLIS4 -/f

Fig. 5.16. Cotarea detaliilor de montaj în canale nevizita-

bile:a — secţiune transversală prin canal; b — elevaţie; c — suport

conductă.

Fig. 5.17. Detaliu dc montare a conducte şi vanelor in cămine nevizitabile:

1 — grătar din ta re de otel; î — tijă de mane pentru vană; 3 — vană cu ilanşă cu cap i

0 65 mm, montat Sn poziţie normal închisă.

Fig. 5.18. Cotarea detaliilor de montaj;o — ţaţă de un stUp; b — Intr-o nişă verti­

cală; c — fată de un colţ al construcţiei.

Fig. 5.19. Detaliu pentru susţinerea t . . i . .

Fig

. 5.

20.

Det

aliu

de

m

onta

re

a co

ndu

ctel

or

faţă

de

p

ereţ

i.

VLJL|JUAJse înscriu

ttuacicusuoie ior, precum şi standardul fiecărui o ( iţele de materiale ale proiectului, pe desenele de de1

de execuţie *1 montaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explic legendă sau se înscriu în tabelul de componenţă.

Desenele întocmite în vederea execuţiei instalaţiei tehnico-san cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfăşoară ins ta] precum şi schema desfăşurată întocmită după regulile generale ale c nului tehnic.

Pentru exemplificare, s-a considerat o clădire de locuit din care extras dintr-un apartament grupul sanitar şi baia cuplată cu bucă- <fig. 5.21).

tSS

Fig. 5.23. Bloc normal prefabricat cu mască de acoperire, baie cuplata cu bucătărie (detaliu).

I i

L E G E N D Ă :

1 Coloană apă rsce-PVC. 6. D32-D l.02 Ramificaţie apă-PVC. G. 0253 Alimentare rezervor-W.C. PVC. G. 0254 Coloană apă cddă-OL.Zn. 0n25(0n325 Racord apă caldă-OL. Zn. Dn 156 Coloană scurgere -PVC. U. 1107 Racord W.C.-PVC.U. 1108 Racord Icvaar-PVC. U. 329 Scurgere bvoar-PVC. U. 03210 Sifon colector -PVC. U. 5011 Racord scurgere -PVC. U. 3212 Colector de plintă -PVC.13 Suport conducte -OL14 Brăţară pentru sifon -OL.15 Console lavoar -ţeava OL Or, 1516 Baterie de baie17 Mască ds acoperire

*tMjEr

fisura 5.23 intre paginile 136 şl 137

fy/ft $><*%■

i~ t ia .il pcU te i fcctuplan etaj ar \t (fig. 5.21, a) s-au figurat ob; ¿ie sanitare din baie şi bucată , prin semne conven­ţionale standardizate, cotele de montaj (care uneori pot lipsi, fiind determinate prin normele de mon­taj), poziţia nodului sanitar pre­fabricat, cu coloanele de apă rece. apă caldă şi canalizare, precum şi traseul conductelor secundare, in- dicîndu-se şi diametrele conduc­telor. Pe plan nu sînt figurate si- foanele obiectelor sanitare.

în figura 5.21, b este repre­zentată schema coloanelor pentru un singur nivel, al grupului sa­nitar din figura 5.21, a. Pe tra­seul conductelor sînt figurate pie­sele speciale ce alcătuiesc instala­ţia (piesa de curăţire, compensa­torul de dilatare, sifoanele etc): sînt notate şi dimensiunile tuburi­lor, ale ţevilor şi cotele de nivel.

Numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia încăperilor şi in­stalaţia aferentă fiecărui aparta­ment fiind identice la toate palie­rele, s-a întocmit schema coloa­nelor pentru un bloc de locuinţe S + P + 4 etaje (fig. 5.22).

Din cauza scării reduse, obiec­tele sanitare ale fiecărui nivel nu s-au mai desenat, pe schemă fiind indicate derivaţiile fiecărei coloa­ne, armăturile, piesele de curăţire, piesele şi compensatoarele de di­latare pe coloana de canalizare, din PVC-U, respectiv pe coloana de alimentare cu apă rece din

PVC-G; coloana pentru apă rece este executată din oţel zincat.Această schemă se.poate confrunta cu schema din figura 5.21, b. în detaliile de execuţie (fig. 5.23) întocmite la scară mare, o conductă

sau un subansarhblu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de obiect mai deosebit etc.) se pot reprezenta şi printr-o vedere în proiecţie ortogonală, obţinută, în general, prin două linii paralele continue, duse la o distanţă egală cu diametrul conductei. în acest caz, spaţiul dintre linii rămîne alb, sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu culoarea con­venţională a fluidului ce se transportă; în acest caz, fitingurile şi armă­turile nu se colorează. Poziţiile .principale ale instalaţiei s-au notat cu repere a căror semnificaţie este înscrisă în legendă.

Cot fonti V '

Fig. 5.22. Schema coloanelor pentru un b lo c de locuinţe S + P + 4 :

P.C. — piesă de curăţire ; PJF. — punct iix ;piesă de d ilatare ; C.D. — compensa lor

de dilatare.p . n .

fabricate- ’ y ’ ’ ocurilor sanitare tipizate. , ,fn i j u n ? f K ¿ r n A P 'z Jnna /t/e Jb Jvjrattj/ojj,br;s*fţ j, K. j a >

5.3.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI TEHN1CO-SANITARE LA O CLĂDIRE iDE LOCUIT S + P + 4

Construcţia cuprinde un subsol tehnic, parter şi patru .etaje, a' apartamente cu una, două şi trei camere, vestibul, baie, bucătărie şi mară. Grupurile sanitare sînt identice pe verticală, de la parter la jul 4.

Apartamentele cu trei camere sînt dotate cu un grup sanitar de viciu, avînd ca obiecte sanitare un vas de closet şi un lavoar.

Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alimentare cu potabila,. de canalizare şi instalaţia de apă caldă de consum pentru grupuri de serviciu şi bucătării.

în figura 5.25, c s-a reprezentat, la scara 1 :50, desenul în plai subsolului, cuprinzînd conductele de distribuţie inferioară cu apă î şi caldă, precum şi conducta colectoare de canalizare, toate reprezen prin semnele lor convenţionale conform STAS 185-89 şi inscripţioi cu diametrele corespunzătoare. Aceste trei conducte ajung la cît coloană verticală (desenată în plan prin cîte un cerc mic), coloanele un pînă la ultimul etaj al clădirii. Coloana de canalizare se prelungeşte { deasupra terasei.

Pe desenul plan parter, etaj curent (fig. 5.25, b) s-au figurat, pei fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele convenţionale pective, conform STAS 185-89, fără a se indica şi traseul conduct secundare, din cauza scării reduse, indieîndu-se poziţia nodului sani poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă, precum şi a colo: de canalizare. Deoarece numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia îi perilor şi instalaţia aferentă fiecărui apartament sînt identice la ti palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.

Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile ob telor în plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de mor

Pe schema coloanelor (fig. 5.25. c), de obicei, nu se mai desene obiectele sanitare, fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armătui piesele de curăţire, piesele de dilatare. Fiecare coloană este numero cu un număr ce corespunde cu numărul coloanei din plan; obligaţi sînt notate diametrele conductelor, precum şi cotele de nivel.ale conc telor orizontale de alimentare faţă de nivelul pardoselii.

5.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR SPECIALE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care.sînt dotate unele complexe u tare ca: bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de rufe, băi blice. unele instalaţii din spitale .etc., se proiectează corespunzător sp ficului lor funcţional şi se reprezintă în desen pe planurile de arhitecl după principiile expuse la începutul capitolului, folosind semnele com ţionale comune instalaţiilor pentru fluide; la nevoie se pot adopta sei convenţionale adecvate, explicate în legenda desenului.

(

Wm>rhwfrâStJ’JS*

PLAN ETAJ CUPJZNT

1g. 5.25. Reprezentarea Instalaţiei tehnlco-sanitare dintr-o clădire de locuit £ fP +4 :« — pian subita; b — plan etaj curent; c — schema coloanelor.

I

LEGEN0Â Conacti ce<S r«

----- Conduction) a—>— ConûucJQ crunk.

—)— CocdKto ceixA

0 ) Cct&J incnyi-

iP Covrrf ctAtx)

i-C P*is cu-iärcPD

RPYZ ÄcLrtr/°yfpr /Wi ArCAft* JWttfrtAS/*iF SJonforti

SCHEMA COLOANELOF?US—SC-

(

= a -------------------- H g

©PC

■POrM

VPF

LEGENDĂ

- Conlet) canoixrr menj/iro- Con/Xdú carslaort pbtatà* CohóLdd cv&xrc çw* Ca-xbcti coóolar e rr:¿jn>- Cunoudú cod rect- Conducte ari cottíI Grate* rt* tfSfriCvl#. Jaairtce.cotíóvreartJct*) ÛHoond okiroti Cobori mtaserú P*sà de cunto*P*iû de (>krtyt koed lerwometrv $V eu roàmet oemrvmiyjnvtrv Ccnà goteeFiioct Sx

«gu ra 6ÆJ (a, b. c} tntre pagtoUe 13» —js#. ¿P

(

60r<n*hw

CÂMARĂ

¡v i t u i e u

DORMITOR

V-tix25d-‘22Dlm*

PLAN ETAJ CUPJZNT

Fig. 5.25. Reprezentarea instalatei tehnico-sanitare dintr-o clădire de locuit S+P+4: o — plan subsol; b — plan etaj curent; c — schema cotoanelor.

601

603

606 lub scurgere-FYC-W-W 601 Rantatesnvasno'-PIC-tttSi

7 lui scurgere-PVC-U Wxl2 6 fuh scurgere-PVC-U 3?3 Iu6 scurgere -PVC -V 3?W Sibn wtedor-PYCHJ V f< flnjSros&iaafcdor-a

tX

NOTĂ- fananiipatv toartsantoe.ottx (necjpifâ cu ¿ÂjcdJcrvJ

Fig. 5.24. Bloc normal prefabricat (subansambluri, detalii, cote).

în toate cazurile, desenele întocmite în vederea execuţiei cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfăşoară instalaţia, precum şi schema desfăşurată întocmită după aceleaşi reguli ca şi în cazul'instala­ţiilor din grupurile sanitare ale imobilelor de locuit.

5.4.1. INSTALAŢIA UNEI CANTINt

t Cantina unui grup şcolar — prezentată în figura 5.26, a, b şi c —

NOTĂ Krvnbcentvbtcsmtr

cu balen m tn tt sa/ rai- cat ajruemnjtfc xxXrr mon/otc ta ¡nótame n kgctfo drect lo cobori

NOTÂ-OmaunJe dn poronleió

shJdate peo/n/tn dt dna tut de P iw i« r im n » cOOncuP'ietue

HIIO

xntcurtmonilegó*

tezerrà

101 tüb-PïC-6 32ÍDO)101t Inete pertn/punct fu -P K -6 *0 (0 0 )102 Compensator -pyç-G 032(0*0!103 M -P K -e 321040]10* Teu-PVC-B 326m10} Kedute-PvC-G 3 J /W *0/20 IOS H jfô -P K - i 32(0*0/201 M-PYC-6 20202 Caa/Oct-PVC-6 15203 NipkJdut/k/- Ftn On 1520* fot/met trecere cu m/fe-Fw-Amûc.ti205 HußcuOct-PYC-6 15206 bb-P/C-0 15 20/ S v -W - i 15 20» U-PVC-6 15301 hù-PYC-B 20302 C ttaU e t-P K -0 2V

Fig. 5 2-1. Bloc normal prefabricat (subansambluri, detalii, cote).

Avînd capacitatea de a servi masa la 1 000 de persoane, ea cuprin pozitele şi încăperile necesare şi este dotată cu utilajul corespu pentru primirea, păstrarea, pregătirea alimentelor, şi prepararea mî rilor, pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi cu un oficiu, administrativ, vestiar, grup sanitar,şi o sală de mese. Clădirea este trată cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de canalizare int< şi exterioară, de gaze combustibile la .bucătărie (şi în alternativa folosirea combustibilului lichid), de încălzire centrală cu abur de presiune, de ventilare mecanică şi cu instalaţiile electrice pentru

' /3

5.4.2. INSTALAŢIA DE APA RECE Şl C ítIn figura 5.26, a se află reprezentat planul subsolului limitat la sala

cazanelor, o încăpere învecinată folosită ca depozit şi coridorul de acces; de la nivelul acestuia (— 2,50 m) se coboară 11 trepte spre a se ajunge în sala cazanelor, a cărei podea se află la cota — 4,70. Pe acest plan se află reţeaua de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd în general un .traseu comun, conductele sînt dispuse sub plafonul subsolului. Reţeaua de apă rece a cantinei este alimentată de la instalaţia de hidrofor, ân punctul A situat deasupra boilerului (v. fig. 5.26, a); reţeaua de apă caldă este alimentată de boiler. De la cele două reţele — de apă rece şi caldă — aflate în planul subsolului, urcă la parter coloane verticale, marcate pe plan cu numerele 1 . . . 6, înscrise în două cercuri concentrice.

Planul parterului se află reprezentat în planşa cu figura 5.26, b şi cuprinde desenul tuturor încăperilor destinate pregătirii mîncărurilor, oficiul şi spălătoria de veselă, cu toate . agregatele, utilajele şi obiectele sanitare necesare cu conductele lor de legătură la reţeaua de apă rece şi caldă care pornesc de la coloane. Planul parterului nu cuprinde sala de mese şi grupul sanitar destinat celor ce iau masa la cantină.

Din schema verticală a instalaţiei (fig. 5.26, c) s-a desenat numai sec­ţiunea 1— 1, prin parter şi subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea por­neşte de. la boiler şi străbate în lung ambele încăperi ale subsolului, pre­cum şi încăperile corespunzătoare de la parter, terminîndu-se la maşina de curăţat cartofi 8, iar în exterior la separatorul de nisip SN.

Atît în vederile în plan cit şi pe secţiune sînt înscrise indicaţiile di­mensionale privind conductele şi armăturile instalaţiei. Semnificaţia sem­nelor convenţionale folosite pentru traseul conductelor instalaţiei şi re­perele utilajelor sînt înscrise în legenda desenului.

5.4.3. INSTALAŢIA DE CANALIZARE

Aceasta este reprezentată pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece şi caldă.

Pe planul subsolului este trasată cu linie plină reţeaua canalizării interioare din tuburi de fontă la care se află legate o parte din obiec­tele sanitare şi sifoanele de pardoseală, dispuse la parter; ea iese din construcţie, intră în separatorul de nisip SN şi apoi în căminul de vizi­tare Ci aferent acestuia, unde este legată şi scurgerea sifonului din curtea de lumină (v. plan subsol, fig. 5.26, a). Reţeaua exterioară s-a trasat cu linie întreruptă fiind îngropată în pămînt. Această parte a instalaţiei este ventilată prin coloana®, care pe schemă — în secţiunea 1— 1 — este figurată pînă deasupra clădirii.

Pe pianul parterului — planşa cu figura 5.26,b — reţeaua de cana­lizare interioară, din bucătărie şi anexele sale, este reprezentată prin li­nie întreruptă, deoarece este îngropată sub pardoseală, sub care, — în această parte a clădirii — nu se află subsol. Reţeaua de canalizare a acestei părţi a construcţiei constă în două conducte paralele cu direcţia generală N — S, care primesc legăturile diferitelor obiecte şi ale sifoa- nelor de pardoseală. Conducta care trece sub mijlocul bucătăriei începe la

Von]npr> o -rTrs»-.+n ~ *

lătoarele din sala de mese, iar la ieşirea din clădire intră în căminul vizitare CI şi aferent lui SG. Canalele colectoare exterioare pornind SG respectiv din Cl sînt prevăzute din tuburi rotunde din beton 0150 mm).

Pe schemă (fig. 5.26, c), reţeaua de canalizare pe află figurată secţiunea 1— 1 menţionată la instalaţia de alimentare. Pe schemă şi pe planuri, pe traseul conductelor sînt figurate piesele speciale c alcătuiesc instalaţia (coturi, reducţii, tuburi de curăţire, sifoane el sînt notate dimensiunile tuburilor, pantele şi cotele de nivel la ieşi din construcţie. .Căminele de vizitare şi separatoarele de nisip şi g simi sînt prevăzute cu cotele generale şi de poziţie faţă de construc spre a permite montajul conductelor.

5.5. REPREZENTAREA PREFABRICATELOR PENTRU INSTALAT» TEHN1CO-SANITARE

Procesul de industrializare .a construcţiilor de clădiri este şi se versifică tot mai mult şi in domeniul executării instalaţiilor interioare acestora.

5.5.1. NODUL SANITAR PREFABRICAT

Nodul sanitar prefabricat alcătuieşte o unitate de execuţie a inilaţiilor.

Nodul sanitar este alcătuit din:— blocul de conducte rigidizate într-un ansamblu unic, în d<

variante: bloc normal N şi bloc scurt S;— acoperirea blocului de conducte, în faţă şi lateral.Ansamblul coloanelor.de apă caldă, rece şi de scurgere, inclusiv

fonul colector şi scurgerea de la lavoar, rigidizate prin brăţări metal formează nodul sanitar propriu-zis (N sau S, v. fig. 5.27 şi 5.28).

Pentru executarea lucrării în atelierul de prefabricate se întocme o listă a materialelor necesare, cuprinzind: specificaţia materialului, ti] de formă, dimensiuni şi numărul de bucăţi.

Pentru rezolvarea diferitelor situaţii ce se pot ivi în practică, no< rile sanitare se pot executa în următoarele variante:

— nod sanitar dreapta;— nod sanitar stînga.în unele situaţii este necesar să se întocmească detalii de exect

(v. fig. 5.23, 5.29, 5.30) pentru anumite poziţii de montaj. Conductelc piesele auxiliare se reprezintă prin linii duble ca să se.poată cota cu p cizia necesară. .

5.5.2. CABINA SANITARA SPAŢIALĂ \/•< \tiltr\of popiţi + drj-i* iJ-! fo W

f Cabina sanitară spaţială reprezintă cea mai avansată formă de p j fabricare a instalaţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. Est* \ încăpere prefabricată cuDrinzînd eipmpn+oie Ho w.rcfn.<.K;

L _______r

T

W7777777/SSS

t i

L .J

= - = s ± — = 4r - j

■ j L

Elementdecafat

îV//77//7/72-

V ? c , 8W /////SAV{ " - s W 6t/s /S

H 1

1

i i

h -

>

/

J5

Y c: A ^iemertdd

1 “5V

/

£7/77777777---------- BlocN

££££.

E2 1

17 / / 7 / / ^ 7

U.-U

I I

V/,

-------- V

, l

r////_//Z//ZAj /

>

«Ni

■'y77777 <-?

% K | ®'■‘777777^7' ...... Ss

w %i f j

1

« 1

Y777/7 s 7 / /

1 1

11

t r '

^ i

f <N

) aY //////Y A

&lm effde‘>\legatunft

r §[JL I

BlocN

p y /< ///.c

p \

\777?777//s

I I

■ - v

1 l ;

8

7 7 S ;/7 7 'f, Xw

-l

I*

I

L

w i

R i-B lo c '%

> H I I -C r - * - - ......s/ / / / / / / / .

Fig. 5.27. Asamblarea unei coloane într-o construcţie: P C — piesă de curăţire; P F — punct fix.

Candidă apa rece

Fig. 5.28. Nod sanitar prefabricat, tip normal N : ¿4 Ja — e leva fie ; b — p la n :

l — conductă de apă caldă; 2 — derivaţii de apă caldă: 3 — conductă de apă rece; < — de­rivaţii de apă rece; 5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6 — coloană de scurgere; 7 — racord closet la coloană de scurgere; S — conductă de scurgere de la lavoar; 8 — conducta de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifon colector; 12 —- compensator; 13 — element de susţinere şi rigidiza re; I i — brăţară pentru fixarea sifonului;

- - - - — ------ ----------- ------------------ y>7 — «oirtn** ? 18 — fiCÎQdUI'l

t-A

Fig. 5.30. Cameră de bucătărie: a — plan; fo — schemă.

U E H L ' i i H i u i v w n r n a l v u

PENTRU INCENDIUL

, 5.6.1. INSTALAŢII CU SPRINCLERE

Instalaţiile cu sprinclere, pot servi la clă- dirile civile şi industriale pentru stingerea in­cendiilor. Ele sînt alcătuite (v. fig. 5.31, a, b) dintr-o reţea de conducte din ţevi de oţel care alimentează cu apă armături speciale numite sprinclere, care se deschid automat, la o anu­mită temperatură produsă de incendiu, pulve- rizînd apa peste locul incendiat.

Ca orice instalaţie, se ¡reprezintă prin sem­ne convenţionale (v. tab. 5.2), în plan şi schemă izometrică (fig. 5.31, 5).

APLICAŢII

1. Să se întocmească profilul în lung al reţelei de canalizare pluvială din figura 5.4 cuprinsă intre căminele CP 40 .. .CP 36, pe baza cotelor înscrise in figura 5.32 la scara lungimilor 1:500 şi la scara înăl­ţim ilor 1:50, luînd drept model de reprezentare pro­filu l în lung din figura 5.6.

In acest scop se va lua ca plan de referinţă planul la cotă +260,00 m; de la această cotă în sus se vor putea măsura şi dispune cotele canalului şi ale căminelor de vizitare. De asemenea, în stingă dese­nului se va întocmi o scară grafică pentru înălţimi, care va ajuta la reprezentarea la scară a profilului longitudinal al canalului.

2. Să se execute la scara 1:20 separatorul de grăsimi din figura 5.13.

3. Să se întocmească releveul pentru instalaţia tehnico-sanitară (instalaţiile de apă rece, de apă cal­dă şi de canalizare) dintr-un grup sanitar al şcolii.

Schiţa se va întocmi cu vedere în plan şi în ele­vaţie, prevăzută cu cotele de montaj ale obiectelor sanitare şi cu cotele de poziţie ale conductelor folo- sindu-se semnele convenţionale standardizate.

4. In figura 5.33 se reprezintă un nod sanitar pentru bucătărie simplă, dreaptă.

Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la scara: 1:10, sub formă de vederi în plan şi sec­ţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:1 — coloană din PVC-G cu liră pentru dilataţie, la

partea superioară, cu lungimea de 305 cm;

dss’jsrcs.'t-

m i i ; -’S.'

Fig. 5.32. Schema care sînt înscrise cot

căminelor.

A

c

LEGENDA

*e¿ec mcsndKj —spnWsre

Rutea fKendm-htdrünti m/eno

Cap Spnnkfer tí 12, SO uní pentru T*95°C

Múrant inferior ó?'

Uvcucrc pentoj evar-jcrca jnei ¿fefr/g/g demSBat*

S.35 j

C J

__ / t * f . / ¿ ¿ -/ S S

LEGENDA

¿ $ n±—----------- ¡títea mcenau . cpnnktere

-4 — \ — Retea m m d,u -hidcnt: ,nievan

topSpnMen&12,5mn.pt!ntruT=93°C

\ r x f Hídrcnt inferior <¿2 "

b

(

SOS O 50 loo 150 200 250

C1

D ţ Ş / _

( n f m

— : -— - r - o -

1 i

D n Ţ C O

c h m

L ;

i

8

< 5

1

8 1

< 3

C2

Cotatermutui(m) 66375II|

6b,177.........Uita radiercanaltm, & Í4 7Affnciimisăpătirii/m 1Á5Finetul C2 U n W4 HI 6Bstarialnhe nncte 1 210) 1 8.00 \4 M 1Distante amutatelml 0.00 23. RD 37/0 db.WRmteJuramjiamdii:

Schema d i montaj1 i- I lâu-----------•-------— JTFSJ 1-35.80 1

Natura terenului S c a t i u v e r d e 1

Secţiunetranaasalaîn canal 70 L

K3

A

om

§lşl5! cS| o

DnM P o n ^ | _____DntO QrM__ I T TOnVO QdSL

QiJ0_Dnffl

SicS CSt ts it f

[hW

—N - ChWfhW

1 1|f*->1_ 1

. . . . 1______

¡ M ) . --txi----

CS

m_190 mMÜ-El^aTis^N/íS

a - aSuport conducta

C¿

PnM Dnff) OnSO l _ 4 h f —&—

PnitO~ r~

i OnSO DnSC ChSO

:

-{x3--------------------------------------------------------------------------------

;

scg 3 13

LEGENDA PT5...PT.GRjncte termice

C1 C7 Camínete ramificare U . L12 Compensator de dilatare flirú l F1. F7 Puncte fixeperetea NI -N7 Nod ¡cu schimbarea árect'm)

. Fig. 6.12. Complex G RAM la alimentarea cu căldură: a — planul de situaţie cu reţeaua de distribuţie, termoficare; b — schema termomecanică, ramura B ; c — pro fil longitudinal ramificaţia C2—PT6.

1

2,2o2b7

L

--------- " s

T / „ / î

" V *

11

11 i ;

; 1 ! i

• 1 ' r - T $' i1 . i i

! ! £ '

v t jn

t i

i i U j W - ! 1

L E G E N D Ă• Conduci} apă caldă ducer&■ Conductă opă caldă întoarcere■ Conductă aoâ rece de consum■ Conductă apa calda de consum■ Conductă reoraMe cpo caldă de consum'• Candudâ <te aensxv■ Conductă galrv preasin• Conductă de impuls■ Conduc/S de aer comprimat

Sclwnbăbrde călfun) Qeniru gpS caldă d» consum hpB55Am/6*cffm. 5•i3.Wm Caan Me/ohco Op PUtj 25. functori,?! cu m i metan o/uxt S’37.5mr,pentru preparare apă caldă 95-75"Ca/an etapă mioaredaitsr ornanta! S1AS 25&-/1I. capacitate 50001 Kjs de expansiune deschis de 30001.hp BMO HS/pr IPCt.rr 61-101-12.3. conform catalog In Jca e ll. vot OC.ebDa 19'’

5 fâs rie expansiune închis 2000¡.recipient bidrobr Pn 6 at, SKS/;56-S3

6 Compresor de aer 0-12.6mVti, H-9 ah. N’2.2 kW. tip £f. l'~~7 Pompă de odoosbpSADU 50*5.0‘ i mUh.H'&OmHiC.

H-2.2kW. n»2d50t/min3 Pzrr.sa rter.ircughe pentru incolore ho C150 o. 0-50 j;Vn

H’ 8 ir. HjQ. N»Jkw. o• 710 t/mm9 Separator de novat Cn 250 mm. Pn» lOdaN/cm110 Colector ¡ncăirre11 CkslntMtar incitare12 Tablou elecinc13 Distribuitor ¡i colector pentru apă caldă menajera

RSF Robinet cu sertar dm fantă cu f/ansă cu carp ard!Pn<B at .SIA5 1516-63

RV Robinet cu ventil centru oer comprimat On 15 nun P f Robinet de trecere fard descărcare R3C Robinet cu trei căi cu cep din tontă culbnsă Pn-10 at RO Robiei Cu cep (cană! de golire cu oortUrhn VRP Robinet cu reţinere dm fontă Cu rerM st Oonsă l/RM Ventil de reţinere ai cursă ixa dm fontă cu mute 55-71 Supapă de siguranţă cu conlrjgreulale cu mufe Pa* 10 at WC Manometru cu contacte electr >re tip HCt ÎIAMC}

scala 0 6.5 ot . mrionto S de execuiie o contactelor elecii'icxH Hancmetrv cu scală rotundă »150 mm. gradat B 16 at

cu robmel de contrai cu 3că Cu ac ho *34 (IAMCJ OR Colo radier canal Ci Colo generatoare inferioară conductă 0 0-ufrogmă hă montată între flame

j5r Supapă de siguranţe cu contragreutate cu ftansd H Hidromelru cu scală rotundă »150 mm cudălO 0 65 mtiiO

cu robinet simplu tk armat 'MC termumelru imnometnc Cu CMtocte electrice tio MC I.

scala ¡1 KJOX.vor Icte execute o amdetorelectrice, cu tub cj&tir de Im lungane

f termometru ai scală dreaptă gradat 0 W C alt/ză du bana st oaardloore

m Slut *1/2 "cu robinet de contrat 3 cot. cu ac ho R 3a (lAMCl pentru montarea utieoouni o m ii manometru

i- StJ 11/2 'cu robmel simplu î î contra! oenlrv mon/grea uHericari} o utu tvdrometru

’ ttit/d din brom p e n i'j im itarea vSernan! J anj .Vi I SeiVitiicaior magnet? se nxel ho 5*V ‘ 2 - 1 ./ •—t» Cc-Vvc* nSear) !' erecte s iju t

T ir

. 3MC

0150/355

C.WSO 2TMC R5f 153 e} j

2R53A’ RÎ2mi 2'

.s

iconsum

50001

totirofbrN * l. !M .h p E C lt f

CfiOa.O'SO'TV«,

i&n.'cm*

t menojera■ CCr'Q Qi'Of

0n5mm pj.T_ a u Reprezentarea unei centrale termice;faniJ Pn ■ IC- at r ,ia n ; o — x e h e n iil.ihjrhjn■ nonsdj cu mute p r>» fpu'i Pn tOof

j i V efeCii'-CL

"offontä?

S? ;a flansätgictm 0 6SmHiOasc/Tce to WC ?• Wücrelor eiecirxe.

a ’¡OXcuMzä cV>cu a:liB /f3o(i*li Ci lnosTKlruimentrv mai.‘3rf0ssn! J it r z iir tT j

'■US l flAlCi ■

RtiYRH2

/UC>

<O m iilob ill Ci ß ' i rx a

i : i ' !

i 1 | I I h f wf H L|% J L j __i* ¿—L

f l T i r ............. •' 33*155SSF50

«JW

)>iCi

fo/ rz /¿¿> -/¿ z

modul de aşezare a conductelor de ducere şi întoarcere, precum laţia te’ ’.că.

De PT 12 so alimentează un grup de construcţii, pentru c anumite porţiuni reţeaua de termoficare se execută aerian.

In figura 6.13 s-a reprezentat o astfel de instalaţie cuprinsă hala 1 şi cabinetul medical, plan, schemă şi profil în lung, cu ,o se pentru a evidenţia modul de montare a reţelei pe suporturi mobile exteriori).

APLICAŢII

1. Să se deseneze vederea în plan şi schema unui nod de încălzire c (coloane, conducta de legătură, radiatoare) din una din încăperile şcolii (re apoi să se noteze tipurile ii caracteristicile corpului de încălzire, precum rnetrele conductelor de legătură şi ale coloanelor.

2. Pentru schema din figura 6.14 să ¡se întocmească detaliul de execi scara 1 :2 , în plan şi schemă, ştiind că:

■— distanţa între axele niplurilor este ?i = 600 mm;— înălţimea totală a elementului de radiator este H=6S5 mm;

— lăţimea elementului de .radiator este 6 = 200 mm;

— grosimea elementului la butuc este g=60 mm.

3. Să se întocmească desenul de execuţie, la ficara 1:50, cu reprezenta plan şi .schemă a corpurilor de radiator din încăperile P05 şi POtj, legate Ioana 3 a unei instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă, cu distribuţie rioară (fig. 6.15).

Instalaţia se presupune montată aparent.

Se va considera înălţimea nivelului h~2,70 m, iar conducta de întc din subsol se va presupune montată la 0,50 m de plafonul subsolului.

4. Să se întocmească schema coloanelor, pentru coloanele din figura 6.:

5. Să se întocmească desenul de execuţie, la scară, cu reprezentarea îi şi în schemă a celor două corpuri de radiator P03a şi P03b, din încăpere« ce sînt legate la coloana 2 a unei instalaţii de încălzire centrală teu apă cal distribuţie superioară. Încăperea P03 în care se montează radiatoarele se o parter (vedere parţială în plan şi elevaţie în -¡figura 6.16). Instalaţia se pres montată aparent.

Tndicaţic. Se va întocmi întîi planul construcţiei şi elevaţia pentru sc la o scară aleasă (de exemplu 1 :50 sau 1:25). Se vor determina dimens

______ _ «ui n jnta in p lan şi pe schemă.Acestea se reduc la scară şi se trasează pe de­sen. Se trasează poi coloanele şi legăturile la coloane, ţinînd su.ma de specificul instalaţiei. Se desenează fitingurile necesare şi armăturile de ra­diator. Se indică cotele caracteristice ale elemen­telor instalaţiei, pantele şi cotele de nivel.

6. Să se întocmească, ca vedere In plan şi in elevaţie, schiţa unui grup de corpuri de radiator alimentate de o coloană, grup care se a flă montat în una din încăperile şcolii — clasă, atelier, cantină, dormitor, coridor etc. P e schiţă se vo r înscrie t i­pul, caracteristicile şi numărul elem entelor fiecărui corp şi diametrul coloanelor şi al legăturilor corpu­lui la coloane. Se vor reprezenta, de asemenea, pie­sele speciale, fitingurile şi armăturile.

Indicaţie. Se va trasa întîl' e leva t ia, cu conducta de dus şi întors, corpurile de încălzire şi legăturile, văzute în plan vertical; se va nota fe lu l montajului (aparent sau îngropat) şi se vor înscrie elementele

dimensionale: se va întocmi schiţa c5e plan parţială, cu zidul exterior, ferestrele, coloanele şi poziţia lor cotată, nivelul planşeelor, corpurile de radiator şi legătu­rile lor.

Tabelul 6.3

Elemente ile radiator din fontă, eu coloane unite, cu secţiune eliptică

Dimensiuni, în mm

N rTipul

ert. Caracteristici*700/3 600.<3 600/2 500/3 ; 500/2 300/3

1 Distanţa între axele niplurilor li, în nun 700 600 600 500 500 3092 Înălţimea totală H în mm 795 695 695 595 595 3953 Numărul coloanelor c 3 3 2 3 2 34 Lăţimea elementului b, în mm 200 200 150 200 159 250a Grosimea elementului la butuc g,

în mm 60 60 60 60 60 60

7. Folosindu-se figura ci.10 a— d , se va reprezenta planul unui n ivel şi schema coloanelor a feren te acestuia pentru una din orientările cuprinse în aceste desene. Se va întocmi specificaţia de materiale de încălzire şi armăturile necesare.

Indicaţie. C lasa se va împărţi în grupe de elevi, repartizîndu-se fiecărei grupe un alt nivel, cu o altă orientare, din cele patru prevăzute in figu ra 6.10.

P ® *I n(P m ) taoo

3.00 r „ 3.00

L j-----p----- ■ ■ i* - Ee= f= = *— ^ 4 ^ 4

Fig. 6.16.

/

(CAPITOLUL 7

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

7,1. GENERALITĂŢI

In genera], pentru a exprima prin desen o anumită concepţie refe ritoare Ia executarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze planul de situaţie al terenului, profilul în lung al reţelelor exterioare planurile de execuţie ale instalaţiei, schema instalaţiei, schemele de mon taj pentru staţiile şi posturile de reglare, căminele şi punctele de racord

— planul de situaţie al terenului cuprinde toate imobilele şi instala ţiile a căror alimentare cu gaze se proiectează, situaţia terenului .faţă d< vecinătăţile sale, calea publică şi conducta de distribuţie la care instala ţia proiectată se va lega. Cind îndeplineşte funcţia de plan coordonator cazul reprezentării unor terenuri întinse pe care urmează a se extind« o reţea publică de distribuţie a gazelor, planul de situaţie cuprinde căii« publice, clădirile existente sau proiectate, staţia sau sistemul de distri buţie de la care reţeaua proiectată se va alimenta, precum şi instalaţiile şi unităţile existente sau proiectate pentru alimentare cu apă, canalizare canale termice, reţele electrice, linii de tramvai etc., cu reperele princi pale de orientare (trotuare, faţade ale clădirilor), cote de nivel. în func­ţie de complexitatea desenului, planul de situaţie se poate executa 1î scările 1 : 500, 1 : 1 000; 1 : 5 000;

— profilul în lung al reţelelor exterioare cuprinde cotele corespun­zătoare faţă de reperele fixe, punctele de intersecţie cu alte reţele, tra versări;

— planurile de ¡execuţie ale instalaţiei de utilizare proiectate (a sis­temului de distribuţie) sînt reprezentate la scara 1 :50 sau 1 :100 şi cu prind:

— toate elementele instalaţiei cu cotele, notările şi indicaţiile ne­cesare execuţiei;

— toate punctele de consum pentru gaze naturale (sobe de încălzit maşini de gătit, cazane pentru baie, diferite utilaje industriale etc.), pen­tru care se indică debitul orar de gaz;

— locul armăturilor de închidere precum şi locul robinetelor de in­cendiu şi de contor, locul contoarelor.

Pe plan se mai indică: dimensiunile, volumul si destinaţia încăperi­lor, conductele cu dimensiunile necesare execuţiei, precum şi materialei« din care sînt executate instalaţiile.

— scher instalaţiei dă o imagine de ansamblu în spaţiu, pe cele trei direcţii, o. instalaţiei pe toate nivelurile construcţiei şi se realizează pe

_____ r> >■ > ui 1 sau pianşee; aparateleuk consum; arzătoarele cu debitele lor orare, denumirea aparatelor de consum. (

■în carul instalaţiilor exterioare şi al reţelelor de distribuţie publică a gazelor, care au un traseu comun cu alte utilităţi, este necesar să se întocmească pentru punctele de intersecţie cu alte reţele, pentru traver­sări de căi publice sau căi ferate, de cursuri de apă etc., pe lingă desenul în plan, şi profiluri transversale, iar la nevoie profiluri longitudinale, cotate corespunzător faţa dp repere fixe, adică secţiuni prin plane per­pendiculare pe traseul conductei, respectiv in lungul ei.

7.2. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

Instalaţiile de gaze combustibile exterioare şi interioare se reprezintă pe planuri şi în scheme pe baza principiilor generale şi a regulilor de­senului proiectiv, cu particularităţile caracteristice, folosind semnele con­venţionale standardizate, conform normativului I 6-86 (tab. .7.1.).

O deosebită atenţie trebuie acordată reprezentărilor în plan şi schemă a schimbărilor de traseu, ramificaţiilor conductelor care urcă sau coboară pe verticală (poz. 3 . . . 6 din tabelul 7.1).

De exemplu, semnul de la poziţia 3 (tab. 7.1) indică poziţia conduc­tei orizontale pe direcţia verticală la 1,20 m deasupra pardoselii finite a încăperii şi la 1,80 m sub nivelul plafonului, rezultînd înălţimea încă­perii la 3,00 m. La dreapta desenului în plan se află reprezentarea in perspectivă axonometrică oblică a conductei care traversează întîi zidul ex­terior şi apoi, conform sensului de scurgere a gazului indicat prin săgeţi pe desen, plafonul şi podeaua încăperii.

7.3. ÎNTOCMIREA SCHEME! IZOMETRiCE

Pentru o reprezentare completă a unei instalaţii de gaze combusti­bile, în afara reprezentării în plan orizontal a nivelului respectiv, se rea­lizează şi o reprezentare a instalaţiei folosind una din metodele proiec­ţiei axonometrice, oblică frontală sau ortogonală, în varianta izometrică, frtetode Ce se deosebesc numai după unghiurile pe câre le'fac înti-e ele di­recţiile axelor de coordonare şi faţă de planul de proiecţie a*I desenului. In înod curent, se întocmeşte schema instalaţiei pe principiul perspectivei cavaliere (oblice) izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau in stingă, adică după sensul în care se dezvoltă instalaţia faţă de branşament sau faţă de . punctul ei de plecare, observatorul privind din afara clădirii.

Cînd schema se întocmeşte după o instalaţie existentă, se numeşte releveu.

Pentru claritatea şi simplificarea desenului se consideră instalaţia în întregime desprinsă de construcţia pe care o deserveşte, imaginînd di­recţiile principale ale clădirii (lungime, înălţime) paralele cu axele ox, oy şi oz ale sistemului de referinţă ales.

366

(conform cu Normativa! 1 6 -

Nr.crt.

Denumirea Semnul

InslalaliiConducte de instalaţii interioare de gaze:

{proiectate existente

se înlocuiesc, se suprimă

subteranese suprima

Contoare: a — volumetric;b — volumetric cu înregistrator

Conducte care urcă şi coboară (bifurcare verticală)

Conducte: a — care urcă;6 — care coboară.

CZ3 CZJ

Ga

5L

Injecţie de jos .

M

10

11

12

Conducte carc vin:

a — de jos şi continuă să uree: b — de sus şi continuă să coboare.

Aparate dc utilizare încălzitor dc apă

Maşină de gătit cu n ochiuri şi cuptor r , fără racordarc la coş (flacără liberă); reşou cu n ochiuri

Sobă de teracotă sau de zid

Cazane de baie din tablă:— de presiune;— obişnuit.

Cazan (cotlon) pentru rute

Crematoriu

z:

) / ja

/ . ! 5} b

V/irV <y'«-L l J !A

o o o m | <¡> R

0 0 S*0 £8O

g > - CR

f o l Cr

In figura 7.1 este reprezentată instalaţia ele utilizare a gazelor com­bustibile naturale la o sobă de teracotă, dintr-o cameră de locuit, prin: plan (fig. 7.1, a), secţiune verticală (fig. 7.1, b ), pentru a pune în evidenţă cotele de înălţime ale traseului respectiv ale punctului de consum, şi schemă izometrică (fig. 7.1, c) cu punct de vedere în stînga, care se exe­cută pe itoate cele trei direcţii la aceeaşi scară cu planul şi secţiunea ver­ticală. Pentru a uşura citirea desenului şi întocmirea schemei izometrice, s-au figurat pe plan şi în schemă axele de coordonate.

Execuţia schemei (fig. 7.1. c) se începe de la robinetul R şi se con­tinuă paralel cu axa oy, strâbătind zidul încăperii pînă la punctul B; aici conducta urcă pe verticală pînă la 25 cm sub plafon (fig. 7.1, b); lun­gimea reală a conductei verticale B— B' este de 2,55—0,45=2,10 m; ea se desenează pe schemă redusă la scară (folosind scara grafică).

Traseul continuă apoi. la acest nivel, orizontal — deci paralel cu axa oy — pe o lungime Br— C, măsurată pe plan. In punctul C conducta îşi schimbă direcţia, paralel cu axa ox, pe o lungim ’•—D egală cu aceea

1 fi»

Fig. 7.1. Reprezentarea instalaţiei de gaze naturale dinlr-o Încăpere: a — plan ; b — secţiune ve rtica li; c — schemă in perspectivi cavaHcră izometrlcă

din plan; în punctul D coboară pe verticală, paralel cu axa or, pînă punctul D ', la cota +0,35, deci pe o lungime de 2,55—0,35=2,20 m, ca se reduce la scara desenului. în punctul D' conducta se îndreaptă sp sobă, pe direcţia oy, avînd montate pe această porţiune cele două robine şi arzătorul de gaze.

Schema unei instalaţii destinate execuţiei (v. fig. 7.1, a, b, c) se con pletează cu cotele elementelor dimensionale (diametre, lungimi etc. Dacă pe schemă este posibil să apară conducte sau puncte de consui suprapuse, pentru a evita unele neclarităţi se admite desenarea unc porţiuni de traseu cu lungimea diferită puţin de lungimea exactă, re zultată din reducerea la scară, sau so pot schimba unghiurile între axei de coordonate (în specia] cînd instalaţia este desfăşurată mult pe ver ticală).

7.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI DE GAZE NATURALE DIN CLADIR!I G 9

în figura 7.2, a, b şi c este reprezentată parţial instalaţia de alimen­tare cu gaze mibustibile naturale a unor apartamente dintr-o clădire de locuit cu parter, etaj şi mai multe intrări.

M intre jwginlle 170 -m . ţ > c , ş . / 7 0 - / 1 - /

Fig. 7.2. Reprezentarea insta laţie i de gaze naturale:

a — plan parter; b — pion etaj curent; c — tchema coloanelor.

tru gătit la bucătării sînt prevăzute maşini ^ .tit, iar la oai sint mon­tate cazane de baie. obişnuite, toate fiind imentate prin conducte cu gaze combustibile naturale,-figurate pe plan ff semnele lor conven­ţionale (v. tabelul 7,1).

Instalaţia este reprezentata prin următoarele desene:— planul parterului, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, a);— planul etajului, la scara 1 :50 (v. fig. 7.2, b);— schema instalaţiei, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, c).

7.4.1, PLANUL PARTERULUI

Pe acest, plan (v. fig. 7.2, a) sînt figui'ate încăperile cu destinaţia lor. Pentru fiecare încăpere în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale se înscrie volumul încăperii în metri cubi.

Folosirea gazelor este permisă numai în spaţii bine ventilate, cu asi­gurarea debitului minim de aer necesar arderii şi asigurarea evacuării totale, fără riscuri, a gazelor de ardere, conform articolului 8.38— 8.50 din NPGN 16—86; de aceea, toate încăperile în care se montează aparate de utilizare, a gazelor naturale vor fi prevăzute cu ferestre spre exterior, a căror suprafaţă totală minimă va rezulta din raportul 0,05 m2 fereastră pe metru cub de volum de încăpere. Volumul încăperii în care se in­stalează aparate consumatoare de gaze trebuie să fie de cel puţin 18 m3, iar pentru bucătării, oficii ele., de minimum -4,5 m3. Pentru volume mai mici, aparatele consumatoare de gaze vor trebui să fie racordate la coş.

Traseul instalaţiei, reprezentat, prin linie continuă, începe de la ro­binetul aşezat la intrare — prin care instalaţia interioară a abonaţilor se leagă cu postul de reglare (v. fig. 7.2, c) şi branşament.

Conducta cu D n 85 mm, pe faţa intrării A, se ramifică în două ra­muri, şi anume: o ramură pleacă către intrarea B, care nu este desenată pe figură, şi o altă ramură avînd D„ 50 mm, care străbate zidul exterior al construcţiei la intrarea A, intră în clădire şi primul hol al acesteia. Urmează o nouă străbatere de zid interior şi trecerea în al doilea hol. în punctul A săgeata indică urcarea coloanei la etaj, dar în acelaşi timp din acest punct pleacă două derivaţii cu D, 20 mm, fiecare derivaţie alimen­tând cîte un apartament prin contorul respectiv, montat lîngă intrarea fiecărui apartament.

Pe plan se observă intrarea conductei de gaz in partea stingă a con­torului, iar ieşirea conductei, care transportă gazul spre consumator, în partea dreaptă a contorului, socotind observatorul aşezat în faţa con­torului.

Traseul instalaţiei, reprezentat prin linie continuă groasă, în interio­rul apartamentului figurat pe desen, este aparent paralel cu pereţii, la1 . . . 3 cm de la peretele respectiv.

De la contor la punctul B, diametrul conductei este tot D n 20 mm spre dreapta, către punctele de consum. în punctul C este o nouă ra­mificaţie către bucătărie, cu D„ 10 mm, cameră şi baie, cu D„ 15 mm.

Conform indicaţiilor normativului, coborîrile conductei la fiecare punct de consum se figurează convenţional pe 'in prin cîte un mic cerc

.3,1*4 n căaopita desenată înclinat la 45°C, cu vL^ul înspre partea de jos

m v u V I U i a , I_u i c a j J U t i i d IU I a i v i c U U r U lU l respectiv.- jjlan nu sînt figurate lungimile traseelor, pentru a nu înc,

desenul ţ -ţa ce se poate vedea clar pe schema izometrică) de aseme nici debiwi. maxim de gaze ce se poate transporta pe fiecare porţi de conductă în metri cubi pe oră; pe desenele de proiect ele vor fi trecute.

Traseul conductei se termină in vecinătatea punctului de cons prin unul sau două organe de închidere (după cum prevede normativi vigoare), al căror diametru nu este înscris pe plan, deoarece fiecare binet are aceeaşi mărime ca şi conducta pe care este figurat şi pe <o deserveşte.

7.4.2. PLANUL ETAJULUI

Acest plan nu este în totalitate identic cu planul parterului, inst ţia acestuia este reprezentată in figura 7.2, b. Din punctul A ', deri\ din dreapta, de 25 mm,' alimentează, prin doua contoare, două apa merite. Pentru fiecare apartament în parte elementele instalaţiei identice cu cele de la parter (diametre, lungimi, debite).

7.43. SCHEMA INSTALAŢIEI

Această schema este întocmită la scara 1 :50, folosind semnele i venţionale conform normativului 16—86.

Aceasta schemă cuprinde: dispoziţia aparatelor de consum; di ziţia de aşezare a contoarelor; traseul conductelor cu indicarea diametr şi a lungimii fiecăreia, a debitelor orare de gaze, cumulate intre c ramificaţii consecutive; locul şi dimensiunea nominală a fiecărui rob (identic cu al conductei pe care o deserveşte);.traversările prin ziduri planşee; poziţia arzătoarelor cu debitele lor orare.

Desenul se citeşte cer cetind în acelaşi timp planul şi schema in laţiei care alcătuiesc un singur tot în operaţia de citire a unei instal Pe desenul din figura 7.2, c este reprezentată şi schema de montare ] tru postul de reglare al clădirii.

jp « ./***/' f ' 4 - ' * * * $ ■ ( - * - f iS f / ¿ -b /¿ V '

7.5. REPREZENTAREA ST Afli LOR DE REGLARE A PRESIUNII GAZELOR

Staţiile de reglare a presiunii gazelor sînt constituite din totalit conductelor, aparatelor, armăturilor şi: accesoriilor amplasate într-o dire separată, prin care se face reducerea şi reglaren presiunii gaz şi eventual măsurarea debitelor de gaze naturale combustibile.

Staţiile pot funcţiona cu o singürá treaptă, două trepte sau multe.

Repre itarea elementelor componente se face conform princip generale dt întocmire a desenului pentru instalaţii utilizmd semnele <

4 — conductă din ţeavă r tă filetată la ambele ca­pete, cu lungimea de 2v ( ;

5 — mufă stînga-dreapta;6 — bucată de ţeavă cu un filet la un capăt, cu lun­

gimea de 40 cm;7 — tub din PV C — U, cu D 50 sau D 75 mm, cu lungi­

mea de 194 cm, cu mufă;8 — compensator din PVC-U, cu D 50 sau D 75 mm,

lipit în piesa de curăţire;9 — piesă de curăţire cu D 50 mm sau D 75 mm lipită

în tubul din PV C -U cu D 50 sau D 75 mm;10 — bucată de ţeavă din PV C -U cu D 50 sau D 75'mm,

cu lungimea de 65 cm, lipită în ramificaţie;11 — ramificaţie din PVC — U de 50°— 60°—70° sau de

75°— 60°— 67°;12 — consolă cu cleme şi bride pentru asamblarea nodului, cu un capăt pentru im- .

puşcat, iar cu celălalt capăt pentru fixat în zid;13 — inele din P V C mediu cu D 50 sau D 75 mm, funcţie de diametrul scurgerii,

care se introduc pe tub după .ce au fost încălzite;14 — brăţară de 40 mm sau 65 mm, funcţie Ide diametrul conductei jde scurgere,

montîndu-se între două inele care sint lipite pe ¡tub. In acest fel se fo r ­mează două puncte fixe prin ifixarea brăţărilor în zid.

5. în figura 5.34 este reprezentată o derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă.

Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la scara 1:10, sub iforxnă de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:

1 — bucată de ţeavă din PVC-G, fcu D 20 (mm, cu lungimea de 53 cm, avîndo curbă de 90° şi una de 45°;

2 — mufă din PVC-G , cu D 20 mm, cu filet, înşurubată la niplu cu D 15 mm;3 — niplu cu Dn 15 mm, înşurubat la robinetul de trecere cu Dn (15 'mm;4 — robinet de trecere cu Dn 15 mm;5 — niplu cu Dn 15 mm, înşurubat în mufa cu filet cu Dn 20 romi;6 — mufă din P V C -G cu O 20 mm, cu filet, lipită pe ţeava cu Dn 20 mm;7 — bucată de ţeavă din PVC-G, cu D 20 mm, cu lungimea de 35 cm; avînd o

curbă la 45° cu lungimea de 3.2 cm;8 — mufă din PVC -G , cu D 20 mm, cu filet;

m

tow m k mFig. 5.33.

m w /m -Î2 -7

- 6

Vx , 12

2 3 vm m &Nod sanitar

pentru bucătărie sim-n l o r l r o n n + 5

Fig. 5.34. Derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă.

IV — nipi. icat, cu D n 15 ¡mm, care se înşurubează în teul din coloană, ■ num», atru coloana de scurgere din PVC-U, cu D. 75 mm;

11 — cot ziiic^c, cu O n 15 mm, nr. 90, înşurubat in niplu;12 — bucată de ţeavă zincată, cu D n 15 mm, cu lungimea de 7 cm, pentru ]

cu D n 50 mm şi de 10 cm lungime, pentru PVC-U cu D 75 mm, 1 la ambele capete (fiind valabile pentru montarea derivaţiei aparente i din beton, iar în cazul în care se montează îngropată în zid de căi lungimea creşte cu 3 cm);

13 — cot zincat, cu D n 15 mm, nr. 00, înşurubat în bucată de ţeavă, cu D n 114 — bucată de ţeavă, cu Dn Î5 mm, filetată la ¡ambele capete pe lungiri

30 cm, înşurubată în cot;15 — robinet de trecere) cu Dn 15 mm, înşurubat în bucata de ţeavă cu D n 1 IU — bucată de ţeavă zincată, cu D n 15 mm, cu lungimea ide ¡22 cm, filet

ambele capete, înşurubată In cot;11 — cot zincat cu Dn 15 mm, nr. 90.

6. In figura 5.35 se reprezintă un nod sanitar pentru baie simplă. Se să se reprezinte detaliile de execuţie, la scara 1 :10, sub formă de vedere îi şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:

1 — mufă stînga— dreapta galvanizată, cu D n cuprins Între 20 mm şi 40 mnface legătura între nodurile dintre etaje;

2 — ţeavă galvanizată, cu Dn cuprins între 20 mm şi 40 mm, cu (filet la (capete, avînd lungimea de ¡200 cm;

3 — teu galvanizat,. cu Dn cuprins între 20 mm şi 40 |mm, înşurubat In4 — ţeavă galvanizată, cu D n cuprins între 20 mm Îşi 40 prim, cu un filet,

lungimea de 75 cm;5 — tub din PVC-U, cu D 110 mm, cu’ lungimea de '163 (cm, cu ¡mufă;6 — compensator din PVC-U, cu D 110 mm, lipit în tub din PVC-U,

110 mm;7 — tub din PVC-U, cu ■£> 110 mm, cu mufă şi lungimea.de 70 cm;8 — ramificaţie din PVC-U, cu D 110— 110c—67°;

Fig. 5.36.

9 — tub din PVC -U , cu D HO mm, jcu, lungimea ţde 21 cm, cînd sifonul de par­doseală se prinde pe deasupra plăcii, şi de 30 ¡cm, dnd sifonul de pardo­seală se prinde pe sub placă;

10 — ramificaţie din PVC, cu D 110”— 50°— 67°;11 — teu din PV C -G fără filet, (cuţ D ¡25... 50 mm, lipit la ţeava din PVC;12 — reducţie din PVC -G , cu D 25 ... 50 ... 20 mm, lipită în teu;

13 — ţeavă din PVC -G , cu D 25 ...30 mm, cu lungimea de 195 cm;14 — ţeavă din PV C -G , cu D 25 . . . 50 imm, cu lungimea dei 75 cm;15 — console din oţel-balot de 30X4 cm.

7. Să se execute, la scara 1:20, detaliile itipizate din ¡figura 5.24, formîn- du-se grupe de elevi.

8. Se cere să se recunoască părţile componente ale fiecărui traseu işi să se întocmească legenda iui — cu 'semnificaţia fiecărui reper — sau tabelul de com­ponenţă al desenului, folosind numerotarea reperelor din schiţă (v . fig. 5.36).

Indicaţic. ,Consultînd la nevoie) standardele, cu semnele convenţionale indi­cate în acest capitol, se identifică fiecare reper întocmindu-se tabelul de com­ponenţă.

(

REPREZENTAREA^ I M B B n a W I H I I I I I B I I I i I M N

6.-» — in i i i w i n i r n i n i i i m v i i

In tabelul 6.1 sînt tz— ■ im ■ ■ w n ■ i m - r r - r r - m n — ■—~rrtT«rrnr conductele care transpo-jmz tă i ă

6.2. REPREZENTAREA ,-;.-;-vi52S2S

6.2.1. R. 3EEET PRi 1* :_;ÎIITT1THTHU I W U iX IX i DE 'M O * — jîim - r r > * v v w v v v v * v w v ^ ^

Instalaţiile de .inc scheme, secţiuni) prin = se i fluide, precum şi prin activitate, conform p r i r » _ « z r i jr r r

Conductele, fio ccn corpurile de încălzire, s culoare roşie), dacă înc: linie întreruptă m ijloc- conducte de întoarcere

Cotarea se realizea.:(fig. 6.1) sau înscrierea li metri, atunci cînd coa pentru construcţii (fig.

Coloanele se p re z ix r - i»_ tă j j jL j__^cerc un cerc mic îngus întoarcere, un cerc m i’ albastru.

In tabelul 6.2 sin. schemă, conform STAS

P.,adiatoarele sînt c ^ ^ r elemente prin nipluri. ** —* . ‘i ~wnn radiator sînt date în i prin cîte un dreptung pe baza dimensiunilor* caldă şi în portocaliu se desenează în negru, paralel cu zidurile pe

ztr. miinîEj . - r x 'r im »~ ;r .irnr:

~ ::r i:rx m u T o cx x x »o o ecn p ii: d i . . : i m n K i mr u

e l a m t t i n —;— :—r n ---------m n ne ir^ c n x o c w o o o o a o c w o o o o « o » o o o x p

■e . > n t • O M W 1 1 ' 'a f - r i i i - - - - - - - - - T î f i f

=â .................. ' Î T T T T- ------ - —----* 11 * * S.S

'■lŢ-1-UPntT-TJ.TJUfUS2S2S2!. i ă ă i

f l I INH W IH i f Hl l i lHB I t «HHHI

Tt tf 8« ■ flIU TT1H1MK I I I Tl « : * « 8 8 8 8 B S H S B S 8 8 a B S 8 8 8.8

!'5T7 TT TF T T T ¥ F B rrr

■T.L i i i v r i T m r a f i r -r—m h k j* ft f c A f t A \ A .A .Ă / W V V * A A .A

)00. G

.umil ţ i culori convenţionale pentru conducte ev" ansportă fluide (extras din STAS 185/1-B9; \

Semne convenţionale

Wr.'crt. Destinaţia conductei în planuri

de specia­litate

Sn planuri generale

de situaţie, planuri coor­

donatoare sau planuri

'■ comune

(Denumireaculorii

convenţionale

Instalaţii de încălzire centrală

1 Conductă de apă caldă de r roşu aprinsducere

2 Conductă dc apă caldă de albastruîntoarcere

3 Conductă de apă fierbinte de ducere — — —~A F ------

roşu închis

4 Conductă de apă fierbinte de întoarcere ■O* -0- — AF—

violet

5 Conductă dc abur — X— X— portocaliu

6 Conductă de condensat verde

7 Conductă de dezaerisire sau de admisie a aburului — ------------ -------------------- cafeniu

8 Conductă de golire (CG), dre­naj (CD), preaplin (CP) CG

CD

-

9 Conductă de siguranţă a tra­seului de ducere -

roşu aprins

10 Conductă de siguranţă a tra­seului de întoarcere

albastru

11 Conductă de aer comprimat r . r galben

Observaţii. Literele marcate pc seninele convenţionale reprezintă iniţialele conductelor respective sau ale fluidului transportat. Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaşi destinaţie, dar avînd parametri diferiţi, se pot face notaţii suplimentare, ca, de exemplu: 6 bar, 8 bai-, 1D 95°C, I 75°C.

• ducere

■ întoarcere

tS~c

o ColoanălntiorcereFig. 6.1. Reprezentarea şi cota­

rea conductelor: a — in plen; b — in schemă,

1 0 2 *3 ,5

— g » -----« L « tFig. 6.2. Cotarea secţiunilor

reduse a conductelor.

Semne convenţionale pentru instalaţii de Incăliîre centrală (extras din STAS 105/4-84)

Nr.crt. Denumirea

Semne co

In plan

nvenţioni

In s<0 1 2

I. Corpuri de încălzire

1 Ţcavă încălzitoare netedă, orizontală 1 T 0 -n x l-$

2/

Ţeavă încălzitoare netedă verticală r V -n x t -d

©IJ

3 Serpentină de încălzire din ţeavă netedăO - ------------- c z

4 Registru de încălzire din ţevi netede orizontaleR O -n x l - t

n ix l -4 o----- ------ o 4 =

5 Registru de încălzire din ţevi netede verticaleR V -n x l-d

n ixl-<fim

6 Ţeavă încălzitoare cu aripioare 7Â-nxlxs-$H=~==~=3<

7 Radiator din fontă, oţel, sau convectoradiator tip panou (CRP)

hn ~ mc

c t ' ....;..i c

8 Convector cu mascăE

Notă: l — lungimea ţevii, în mm; h — Înălţimea Intre axele niplurilor, in mm; s — s de încălzire a unei ţevi, In ms.

II. A ([regate şl aparate producătoare sau schimbătoare de căldură (extras din STAS 185/5-89)

1 Cazan de apă caldă ori fierbinte cu combusti­bil solid (S), lichid, (L ), sau gazos (G) s

2 Cazan de abur cu combustibil solid (S), lichid (/-), sau gazos (G) F f

1 3

OBSERVAŢIE — La cazane se notează. tipul <ie cumbuslibil in interiorul semnului convenţional al cazanului

III. Agregate şi aparate peniru iteptasarea îluidelor

Pompe:a — centrifugală; b — cu piston.

( O l1

o b

2 Pompă manuală r {

3 Ejector

4 Compresor de aer

5 Ventilatoare: a — centrifugal; b — axial.

— © a b

C Pompe de căldură: a — cu absorbţie b — cu amestec.

♦a

J.— JL.

b

th lO J Oi» VIO ter-- —

’2XWSCWflWtfJí

iti'¿.ra

M •*-\\ tó»*p Ş C

,*» t * & *

H Sj4S?y

Wj

plan rfir. *c' \s

¡S-60Mrt.3~ •îi»*'

Q¿0 0*10 ü,?1

& 2S-.

&0 / T

K-77Í/Í

EKB J&5 *■ I

SCHM

Cn'í

r 1¿M¿l,-jj

IV¿VJ Si? 55?

i»iJ

0*2S D ifí

fe-774'*ir;

r.vV

C i<j

pla n u

O

Proiecţia c- ^duetelor de le­gătură în pla, suprapune, motiv pentru care pe plan apare desenată numai conducta de legătură de ducere, trasată cu linie continuă groasă. Totuşi, se admite convenţional ca aceste conducte să se traseze distinct, decalat una faţă de alta, prin trasee paralele. Pe conducta de iegătură de ducere se montează un robinet cu ¡ventil de dublu reglaj care se va reprezenta, atit in plan, cit şi în schemă prin semnul său convenţional <fjg. 6.3).

In funcţie de poziţia corpu­lui de radiator faţă de coloane, legăturile dintre ele se repre­zintă astfel:

— dacă ambele coloane — dus şi întors — se află de acee­aşi parte a corpului de radiator, iar intrarea şi ieşirea agentu­lui încălzitor în corp se găsesc şi ele pe această parte, legă­turile în plan şi în schemă se reprezintă ca în figura 6.3, a;

— dacă ambele coloane se găsesc de aceeaşi parte a corpu­lui de radiator, dar mediul în­călzitor intră într-o parte a acestui corp şi iese de cealaltă parte a lui, legăturile se repre­zintă ca în figura 6.3, b;

— dacă coloana de ducere se află de o parte a corpuluide radiator, iar coloana de întoarcere de cealaltă parte a lui, legăturii în plan şi schemă se desenează ca în figura C.3, c; .

— dacă corpul de radiator este legat la conducta de distribuţie o:i zontală, care se află la nivel apropiat de al cazanului, cum SC Întîmplă subsoluri, legăturile se reprezintă ca în figura 6.3, d; conducta de întoa cerc se poate afla, uneori, şi sub corpul radiatorului (fig. 6.3, e şi f).

Pe schemă, conductele de legătură se trasează înclinat, corespuns tor sensului de circulaţie a apei calde; legătura de ducere coboară sp radiator, iar legătura de întoarcere coboară spre coloană, aşa cum se a:l trasate în figura 6.3, întocmită in ipoteza instalaţiei cu apă caldă. Cîi mediul încălzitor este aburul, legătura de ducere se trasează ureînd sp radiator sau m o direcţie orizontală, iar cea de întoarcere coborînd sp

/ 5 ‘

rt-cc VW»'!-* 306

*50CW

;Af| i;*?!

r-r-,

}£ M I .'C<50 .

F ig . 6.3. Legarea corpurilor de radiator coloane.

nale:— pe desenul în p]an şl pe schema coloanelor *>... înscriu diametrele

coloanelor şi ale ramificaţiilor de ducere şi întoarcere, care fac legătura coloanelor cu radiatorul, şi dimensiunea nominală a ventilului, care în mod curent este aceeaşi cu a ramificaţiei pe care este aşezat (v. fig. 6.3J_;

— fiecare corp de radiator se cotează sub formă fracţionară;.la numă­rător se înscrie numărul de elemente, tipul lor (distanţa între axele[niplu- rilor) şi numărul de coloane; la numitor diametrul nominal.al robinetuluicu ventil; astfel, fracţia ^ din planul şi schema reprezentată.în fi­

gura 6.3, a reprezintă un corp de radiator alcătuit din 10 elemente, de tipul cu coloane libere, avînd distanţa între nipluri de 624 mm şi 4 co­loane; robinetul cu ventil este de 10 mm. Pe plan, această notaţie frac- ţionară se scrie în afara zidurilor clădirii, iar pe schemă, deasupra drept­unghiului ce reprezintă corpul de radiator;

— pe plan şi în schemă, 3a fiecare corp de radiator se notează sarcina sa termică, adică debitul de căldură în waţi, care s-a calculat că trebuie să-l cedeze radiatorul, pentru a se realiza în încăperea în care a fost pre­văzut starea de încălzire (temperatura) necesară; astfel, pe corpul de radia­tor din figura 6.3, a este înscrisă sarcina termică 1 220 W;

— pentru a se stabili cu uşurinţă, la execuţie, încăperea sau locul de aşezare al fiecărui radiator — sau corp de încălzire în general — se atri­buie acestora, în schemă, cîte un indicativ care se înscrie pe dreptunghiul ce îl reprezintă -— S pentru subsol, P pentru parter şi E pentru diferite etaje, urmat — la fiecare nivel — de numărul!de ordine al încăperii, care este atribuit şi notat pe planurile de arhitectură, încă de la întocmirea proiectului de construcţie.

De exemplu, un sistem de notaţie ar fi întocmit astfel:— la subsol —- S 01, S 02 . . . S 12, S 13 ..— la parter — P 01, P 02,... P 12, P 13 .. .;— la etajul I — E 101, E 102, .. . E 112, E 113 ..— la etajul II — E 201, E 202, . . . E 212, E 213___Conform acestei notaţii, radiatorul din figura 6.3, a.se află montat la

parter în camera cu numărul 6, cel din figura 6.3, b la etajul l,.în camera cu numărul 15, cel din figura 6.3, c, la etajul 7, în camera cu numă­rul 8.

Dacă într-o încăpere sînt mai multe corpuri.de încălzire, ele se pot deosebi adăugind indicativului încă o literă din alfabet; de exemplu (fig. 6.3, c), cele două corpuri P 08 a şi P 08 b, aflate la parter camera 8.

Pe plan, sub numărul de ordine al fiecărei încăperi, se înscrie şi tem­peratura, în grade Celsius, ce trebuie realizată în încăpere, temperatura stabilită la proiectare, pe baza căreia s-a dimensionat radiatorul (de exem­

plu, . Celelalte tipuri de corpuri statice de încălzire, cum sînt con-

vectoarele, registrele, serpentinele sau ţevile încălzitoare, se prezintă în plan şi schemă prin semnele convenţionale cuprinse în tabelul 6.2• ele vor

_____ «Aw vvtţA i u x a i c i i ^ l U -’

TV-2X 5 0 -2 ,5 mÏÏFŒ W m T

Fig. 6.4. Reprezentarea registrelor şi a ţevilor încălzitoare in schemă.

ii notate cu indicaţiile dimensionale — diametrul ţevilor ce le compu: şi cotele de gabarit necesare.

Pentru exemplificare, în figura 6.4 s-a reprezentat în schemă un gistru cu ţevi orizontale şi o grupă de două ţevi verticale de încălzire.

şase ţevi orizontale, avînd diametrul exterior de 70 mm şi grosimea rctelui de 3 mm, în lungime de 1,5 m, eu o sarcină termică de 1 48C prevăzut cu un robinet cu dublu reglaj cu D„=15 mm şi un robinegolire de 10 mm. Ţevile încălzitoare netede sînt cotate: ---- i 2x5?° T ftfin _rr o ia tdi

ceea ce înseamnă două ţevi verticale cu D„~50 mm, cu lungime, 2,5 m, cu o sarcină termică de 680 W, prevăzute cu un teu de reglaj cu D„=10 mm şi un robinet de golire RG c u D„=10 mm.

în figura 6.5 se arată reprezentarea şi notarea convectoradiatoa tip panou şi a serpentinelor.

O deosebită atenţie trebuie acordată reprezentării corecte a pan conductelor de legătură, de ducere şi întoarcere, pentru o bună ae; (evitarea formării sacilor de aer) şi o golire corespunzătoare a instal în funcţie de agentul termic încălzitor (fig. 6.6 şi 6.7).

In vederea montajului, se întocmesc detalii de execuţie la scări (1 :2, 1:10, 1 :20), aşa cum se poate observa în figura 6.8 sau î gura 6.9.

gistrul este cotat:Rg 5—70x3—1.5

ceea ce reprezintă un registn1 4S0—V 15—RG 10

0,81/7"CRP-S24/11 \

YB D„15 î-5<

5-750/7V15

r

Dn15_ 1 ___

Fig. 6.5. Reprezentarea convectoradiatoarelor tip panou şi a serpentinelor.

a

Fig. 6.6. Sisteme de racordare a corpurilor de încălzire la instalaţia deîncălzire cu apă:

a — cu. disiribufie superioara; b — cu distribuţie inferioară.

bi

Fig. 6.7. Sisteme de racordare a corpurilor de încălzire la instalaţia de încălzirecu abur:

a — cu distribuţie inferioară; t>j — cu distribuţie mixtă cu racordare la abur în contt'Qpant&; bj — cu distribuţie mixta cu racordare Jo abur in pantă.

A-tOO/2~7ÏÏ~

t-mr?TS

1 LEGĂTURA RADIATOR PESA 2 §1

LE G tU iR t RADIATOR F

L EGt

, . 1 Conduct G '.C tt) . _ . .2 Conduele

3 üa'ocnà4 Co/aanà5 (Md.s)n S Teovo L

Fig.6.8. Detalii de montaj.

I

B

i

M5

Fig. 6.9. Racordarea corpurilor de încălzire la coloane: racordarea unui corp de încălzire; U — racordarea a douâ corpuri de încălzire;

a — schemă; b— plan.

Proiectul instalaţiei de încălzire centrală, ca parte componentă î proiect tip de clădire de locuit, este astfel întocmit încît să poată fi s în diferite variante pe care le-ar putea prezenta terenul, îndeost diferitele orientări posibile ale clădirii fată de punctele cardinale < direcţia vînturilor dominante. Dintre variantele de soluţii cuprins proiect, la execuţie se alege alternativa care corespunde aşezării c] in terenul pe care se execută.

Pentru exemplificare, în figura 6.10 se prezintă o clădire de cu subsol, parter şi patru etaje. Proiectul instalaţiei prevede o înc centrală cu apă caldă, cu distribuţie inferioară, bitubulară. încălziri căperilor s-a prevăzut cu corpuri de încălzire de tip radiator în can de locuit şi cu convectoradiatoare tip panou, în băi şi bucătării.

Pe planul subsolului (fig. 6.10, a) este reprezentată conduci ducere apă caldă, încălzire 95°C, şi conducta de întoarcere apă cald călzire 75°C, prin semnele lor convenţionale; pe acest plan se află în cotele de montaj ale conductelor de distribuţie şi pantele. în legenda nului sînt specificate şi celelalte elemente componente ale instalat

Pe fiecare plan (fig. 6.10, b şi c) şi în schemă (fig. 6.10, d) se aii scrise cele patru variante — notate 1 . . . 4, pentru care s-au calculat respund anumite corpuri de încălzire, înscrise în dreptul fiecăreia. Fi din aceste variante corespunde la cîte una din situaţiile în care se afla clădirea, ca orientare faţă de punctele cardinale. Spre a iden alternativa ce trebuie .aleasă, pe planul parter se află desenat gr< orientărilor posibile. La aplicarea proiectului pe teren se stabileşte în care se încadrează, în funcţie de orientarea clădirii. De exemplu direa are faţa principală spre S, înseamnă că se află în zona 3 etc. se vor alege şi se vor monta corpurile de încălzire cu simbolul 3, celi nefiind luate în consideraţie. Legăturile la corpurile de încălzire, cel conducte şi robinetele cu ventil sînt aceleaşi pentru toate cele j orientări.

Pe planul etajului 4, se reprezintă prin semnul convenţional c punzător conducta de aerisire de 3/8".

în schema coloanelor, pentru simplificare, s-au reprezentat numi Ioanele caracteristice, cu legăturile la conducta de aerisire, rămînîi elevii să completeze ca temă suplimentară reprezentarea celorlaltc Ioane, după modelul celor din schemă, avind datele în planuri.

Pe reţeaua de distribuţie a instalaţiei interioare, pe planuri : schemă, se înscriu: diametrele, înclinarea şi lungimea conductelor pi pale, cotele de nivel ale fiecărui planşeu şi ale punctelor de plecare conductelor principale. Dacă aceste conducte principale se află dispu palierul centralei — de exemplu, la subsol — fixate de tavanul ace: coloanele dus şi întors care pătrund prin planşeu spre palierul următ indică pe desenul în plan prin mici cercuri balustrate, notîndu-se di trele capetelor de coloană şi cotele de poziţie faţă de un reper al cons ţiei -— ziduri, stîlpi etc.

Canelele nevizitabile sau vizitabile executate o dată cu constn aflate în planul subsolului sau parterului, destinate a adăposti con< termice, se desenează pe plan în vedere, prin linie dublă, reprezei grosimea pereţilor; traseul conductelor este desenat nrin semnele rnr

DE ÎNCĂLZIRE CENTRALA

( (

1

□ a :

=~='a&r•âW' -f£

®V

JgW

te1_________ I

©

f 1

I ifW=*S 2VC

XT

m .PS2

1 tm 7ETT ■•"**

net3ZT:gcnq4

oft/ anaU* :r4MU(tarnt*J'****) tQCQrQTdci) a r^n- au a tu ¿an*» * T; nudă ¡num wo qsd aj«> inü/ir K X xkjcti oerorei U5‘ xlcc grto*&W Ol sercr i i II htH) t**! (XH eccrv timet oenret prrtrj mortarw Iwjrarwt tJ« ret ktSMvenHcurrqtçimktitUé xhjnuj flHtt u oitXijrvi iv drfrtA/i

=====ff

« 1

©•/w/|

$*?

1l!.. ,

I : :- w

Ü-.U-V

%rx:

/fin

i_____ ,

l§>

|5Si 1 /

RL_c?.»

PLAN SUBSOL

J Âjfraaoenki, rjntrvxi < /'■ & & * r>. i± ,K > eM W3 rt- flrrvre # /Û5 .< j. i /»■«contortn t i l 51/M / - i

U r ü j w t r to u x / ko poi\k • $>J*rmom*v

. ________ xx\S{. *fL

______ r wjuiin: ni canal. .Numărul do or ’ atribuit coloanelor va fipăstrat acelaşi pe toate desenele în plan şi în ^ehema coloanelor.

în general, poziţia corpurilor do încălzire^ este necesar să fie co­tată, acestea aşezîndu-se — conform prevederuor de montaj — în axa ferestrelor în cazul radiatoarelor, registrelor şi al convectoarelor; în si­tuaţii particulare, poziţia de montaj se cotează pe plan faţă de elementele construcţiei. Caracteristicile corpurilor de încălzire se înscriu aşa cum s-a arătat în subcapitolul 6.1.

6.3. REPREZENTAREA IN PLAN Şl SECŢIUNE A UNEI CENTRALE TERMICE

O centrală termică se reprezintă prin plan (fig. 6.11, a) şi schemă (fig. 6.11, b). în plan se reprezintă echipamentele şi instalaţiile aferente cu poziţiile reciproce, distanţele şi cotele de montaj; astfel sînt reprezen­tate:

— echipamentul de bază (eazanele);— echipamentul pentru apă caldă de consum (schimbător de căldură

tip B 55, Am/6x4,0 m boiler orizontal);— echipamentul auxiliar (pompe de circulaţie, separator de nămol);— dispozitive de siguranţă (vase de expansiune — închise, deschise,

pompe de adaos);— alimentarea cu aer de combustie şi evacuarea gazelor arse (coş,

canal de fum);— instalaţiile de măsurat şi control.Pe figura 6.11 este prezentată varianta cu coşul de fum montat în

exteriorul centralei termice care este executată din materiale incombus- tibile, rezistente la foc, fiind prevăzută şi cu uşi şi ferestre metalice, cu deschideri directe în exterior.

Reprezentarea cazanelor, a boilerelor şi a aparatelor de contracurent. în desenele de ansamblu ale reţelelor instalaţiilor de încălzire centrală, aceste pbiecte, oricare ar fi tipul prevăzut a se utiliza, se reprezintă prin semnul lor convenţional din tabelul 6.1, trasat Ja scară. Pe desen (fig. 6.11) sau in legenda acestuia se indică tipul şi caracteristicile fiecăruia (supra­faţa de încălzire a cazanelor, capacitatea boilerelor etc.). Pe desene la scară mare, destinate montajului centralei termice, care cuprind planuri şi sec­ţiunile verticale necesare, aceste obiecte — ca şi feluritele aparate sau sub­ansambluri ce pot fi cuprinse în centrală — \sînt prevăzute cu cotele de gabarit şi cu cotele de montaj faţă de elementele constmcţiei, existente pe planurile de arhitectură, ca: fundaţii, planşee, stilpi, ziduri etc.

Pentru centrala termică mai sînt, de obicei, necesare şi unele sec­ţiuni verticale, după trasee astfel alese încît să se clarifice, atît aspec­tele de montaj ale agregatelor şi dispozitivelor, cît şi acelea privind legă­turile între conducte şi agregate şi modul de pozare a conductelor în ca­drul centralei (aparent pe clădire, în canale, în nişe). în acest scop, mai pot f i necesare unele detalii de montaj, precis cotate, privind: aşezarea conductelor în canale termice, în pardoseală sau prinderea lor de ele- mentele construcţiei ori în nişe, precum şi detalii ale fundaţiei cazane­lor, ale suporturilor pentru boilere, rezervoare de condensat etc.

* c: i a avea o vedere de ansamblu asupra centralei, se pot îr tocmi sc ne în perspectivă axonometrică izometrică, în care apar toal agregatele si conductele din centrală. Pe desenele în plan şi pe secţii; nile verii ie ale centralei se înscriu tipurile şi dimensiunile” tuturor elt mentelor componente, precum şi cotele de poziţie ale acestora.

6.4. REPREZENTAREA REŢELELOR DE TERMOFICARE

Pentru executarea unei reţele do termoficare proiectată sînt .necesare:

— planuri de situaţie, desenate la scările 1 :1 000, 1:10 000, in func ţie de mărimea ansamblului reţelei; pot fi planuri coordonatoare, cîm servesc pentru reprezentarea reţelelor de termoficare şi a celorlalte ti puri de reţele (de alimentare cu apă, canalizare etc.) si se desenează li scările 1 : 500 . . . 1 : 1 000;

— profile în lungul traseului, desenate pe orizontală la scărilt 1 : 200 . . . 1 : 500, iar pe verticală, la scările 1 :20 ... 1 : 50, cu detaliilt necesare pentru anumite puncte speciale ale traseului (traversări, puncte fixe etc.);

— planuri şi scheme de montaj pentru puncte termice şi staţii cen­trale, la scările 1 :50, 1 :200;

— planuri de detaliu, pentm construcţia şi montajul căminelor din reţea, de obicei tipizate, desenate la scările 1 :20 ... 1 :50;

— detalii de execuţie şi montaj pentru suporturi fixe şi mobile, pen­tru izolarea conductelor etc. la scările 1 : 5 . . . 1 : 50.

Pentru exemplificare se consideră un complex de clădiri, cu diverse destinaţii, alimentat cu căldură prin puncte termice proprii (PT), iar acestea la rîndul lor, alimentate cu energie termică de la o centrală elec­trică de tennoficare CET (fig. 6.12).

Pe figura 6.12, a, care reprezintă planul de situaţie este desenată centrala electrică de termoficare de la care, prin două ramuri, în două direcţii diferite, este racordată reţeaua de termoficare ce alimentează cu energie termică punctele termice, iar de la acestea diferitele categorii de clădiri.

în figura 6.12, b este desenată schema termomecanică, care cuprinde traseul conductei de ducere şi întoarcerc a fluidului încălzitor (apă caldă) care alimentează punctele termice, cu toate elementele caracteristice: lire de dilataţie, L, puncte fixe F, cămine C, schimbări do direcţie AT, pre­cum şi dimensiunile necesare (lungimi şi diametre). în partea de sus a desenului se află cîte o schemă de principiu a legăturilor care pornesc din fiecare cămin, cu armăturile aferente. /£ I

în figura 6.12, c se află desenat profilul în lung pentru porţiunea cuprinsă între C 2 şi PT 6, cuprinzînd lira de dilatare L 4, un punct fix F 3 şi o schimbare de direcţie la 90°, N 4, la intrarea conductelor în punc­tul termic. De asemenea, în partea de sus a desenului, care reprezintă secţiunea verticală prin canal, se poate observa şi linia terenului, precum şi scara grafică pe .verticală (1 :50). In partea de jos a desenului este cu­prinsă o rubricaţie care permite, prin datele înscrise în dreptul puncte-' lor caracteristice, execuţia reţelei; de asemenea, se află desenată şi scara grafică pentru lungimi (1 :200). în desenul din dreapta se repre­zintă o secţiune Drin tprmi,. w;k;i ................!4-

fleura ß.ll inttô paginile ISO $1 101.

^ Or

Dn!50V /

■©

a presiunii gazelor:

figura 7.3 a si 7.3 b Intre paginile 172—173 Fig. 7.3. Reprezentarea staţiei de redara a nrocinw n ero-»«

APLICAŢII

1. Se cere a sp reprezenta, in perspectivă cavalicră izometrică, conductele instalaţiei de gaze combustibile, a căror reprezentare în ¡plan este dată în figura7,4, a (plan) şi (figura 7.4, b (secţiunea verticală A — A a construcţiei din plan).

Se vor stabili şi înscrie pe schemă lungimile diferitelor porţiuni de conductă. Schema se va întocmi la scara planului; se vor indica şi tfitingurile necesare exe­cuţiei-

Indicaţie.

Schema se. reprezintă cu punctul de vedere in dreapta, după cuni rezultă din poziţia axelor figurate ¡pe plan şi secţiune. Trasarea ei se face începind de la ro­binetul R, folosindu-se scara grafică 1 ; 50.

2. Aceeaşi aplicaţie pentru instalaţia din figura 7.5. cunoscind că:— instalaţia de gaze combustibile alimentează un cuptor pentru tratamente

termice şi două forje;— înălţimea încăperii este de 4,00 m:— conducta orizontală A —B — C— D se află montată la 40 cm de plafon, iar

conductele verticale, la :î cm de perete;— cotele celor trei arzătoare deasupra pardoselii sînt la 80 cm.

•1. Se cere să se deseneze pe planul construcţiei din figura 7.6 pornindu-se de la robinetul de incendiu Jî, traseu] instalaţiei de gaze leare va alimenta cei pa­tru consumatori indicaţi prin semnul convenţional respectiv.

Apoi, să ;se întocmească la o scară aleasă, pentru traseul desenat pe plan, schema instalaţiei în perspectivă cavalleră izometrică, în care scop se va ţine seama de următoarele date:

— înălţimea încăperii, 3,00 m;— debitul nominal al arzătorului în itM i (pentru ST-1. CB-2,0, MG-0,8);— cota de montaj a arzătorului deasupra pardoselii finite, în m (pentru ST

şi CB, 0,40 m, pentru MG, 0,65 m);— cota de montaj a conductelor orizontale sub plafon, 18 cm.Pe plan şi schemă se vor înscrie debitele de gaz transportate şi lungimea

conductei pentru fiecare parte distinctă a acesteia (intre ramificaţii).

4. Se consideră că în figura 7.7, a este corect a-eprezentată In plan conducta cu traseul A —JD şi se vor analiza schemele din figura 7.7, b, c şi d, stabilindu-se care este bine întocmită, din punctul de vedere al reprezentării axonometrice (fără a se face referire la scara desenului).

Indicaţie.

Se consideră punctul de vedere spre dreapta şi in afara ■construcţiei. Pe de­senul In plan, conducta A B este orizontală, paralelă cu axa oy, avind sensul de scurgere astfel ca să se apropie de privitor.; în cele trei scheme ea este trasată sub un unghi la •!35c (45°) faţă de direcţia 02, deci corect. Dar în (schema din fi­gura 7.7, d, sensul ei este astfel Incît se îndepărtează 'de privitor, deci el este greşit. Se continuă analiza fiecărui tronson şi se ajunge la concluzia că este com­plet corectă numai schema din figura 7.7, b.

--- -- wwi. JL Y* MW\.UV/J. U \Ai5 - I .U) U- <X l//. j

i tA

\ ' V

PM R

qjjgj Js r j¿ °< °■■-■ JTi ■

= rtOOO

Fig. 7.5.

/ n ti

aFig. 7.4.

Bueciorie

I a 51

H- M - »

R

7 p c

î =Hi---------II______M______

MG¥

= = □ Ho!

J

Cameră32D0m3

S t

n a' st

CBBais

Sfflrn3

Cameră 22.50m3

10.5 0 1 2 3 < 5mL- . L ■ I , 1. . t ■ 1 ■ 1

F ig . 7.6.

O X

IM

22Z2

b

Fig. 7.7. Reprezentarea unui traseu de conductă:

a — plan; b şi d — scheme ale janelor.

(CAPITOLUL 8

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE Ş! DE CONDIŢIONARE A AERULUI

8.1. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

Executarea oricărei instalaţii de ventilare, indiferent de sister aplicat, se face pe baza proiectului de execuţie întocmit de un insti de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea desenată a instalaţiei ventilare.

Instalaţiile de ventilare naturală, alcătuite dintr-un sistem de can în zidărie, se reprezintă .în desenele proiectului de arhitectura al c strucţiei respective, instalaţiile de ventilare mecanică, de orice fel, cătuite din anumite agregate şi o reţea de canale de distribuţie a ae lui, se desenează pe planuri ale construcţiei, anume întocmite în ac scop. Pentru alcătuirea proiectului acestor instalaţii, cuprinzînd de nele necesare execuţiei, se aplică regulile generale de reprezentare a ‘ turor instalaţiilor bazate pe principiile desenului proiectiv.

Instalaţia în ansamblul său se desenează pe planurile fiecărui ni' la scara 1 :100 sau 1 :50, precum şi pe anumite secţiuni verticale construcţiei, care apar necesare, sau scheme în proiecţie axonometi (izometrică). în acest scop se folosesc semnele convenţionale generale, p cum şi semnele convenţionale stabilite în STAS 185— 89 pentru c mentele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei de ventilare şi con ţionare a aerului (denumită şi instalaţie de climatizare), din care c mai utilizate sînt cuprinse în tabelul 8.1 şi tabelul 8.2.

Pe desen se înscriu dimensiunile nominale sau de gabarit ale e mentelor şi agregatelor, precum şi cotele de poziţie necesare montaj u în legenda desenului sau în tabelul de componenţă se înscriu: specifi ţia tuturor reperelor, caracteristicile tehnice ale fiecărui agregat, st; dardul sau norma internă care îl determină etc.

8.2. REPREZENTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE UNEI INSTALAŢII DE VENTILARE A AERULUI

8.2.1. GENERALITĂŢI

Instalaţiile de ventilare şi condiţionare a aerului se desenează planurile construcţie ale obiectivului proiectat, la scările 1 : 50, 1 :1 în funcţie complexitatea desenului. I 7 -^

_t ______ _______ j-uuw u w/ i « i c transpon** uuiup(extras din STA S 185/1-8S,

Nr.crt. Denumirea Semnul convenţional

îm binare cu flanse Ia canale de aer

îm binare cu eclise la canale de aer

îm binare cu colier la canale de aer

: l in i

Canal drept pentru aer proaspăt

Canal drept pentru aer de introducere (după diferite tratări)

Canal drept pentru aer de evacuare

Canal drept pentru aer recirculat

1 —

II

t

' Ln -

' tI I -

verde

roşu

albastru

violet

Obscrociltt. Reprezentarea normală, bifilară (1) se foloseşte pentru desene la scara 1 : 50 sau mai mică. Iar reprezentarea simplificată (I I ) se foloseşte pentru desene la scara 1 : 100 sau m ai unire. Săgeata indică sensul circulaţiei aerului.

La întocmirea desenului se va proceda ca la desenul instalaţiilor teh- nico-sanitare sau de încălzire centrală, aplicîndu-se principiile generale de reprezentare a vederilor şi secţiunilor fiecărui palier, secţiunilor ver­ticale prin instalaţie, precum şi convenţiile stabilite pentru întocmirea schemei izometrice a întregii reţele.■Azet:

i aoeiui

N r .crt.

St „ convenţional* pentru Instalaţii (extras din STAS 183/1-tS!);

flo ventilare si coniijlonarc a acrului 183/2-89; 185/3-89; 185/4-ÎH)

Denumirea

Canale dc aer:— plan sau elevaţie a — cu flanşâ b — cu eclisă; c — cu colier.

- secţiune

Gură de introducere, (exemplu cu secţiune totală 500 x x250 ram, secţiune liberă 75%, debit 0,7 m3/s, viteza 0,6 m/s)

Gură dc evacuare (excmplVi cu secţiune totală 500x250 mm. secţiune liberă 75%, debit2 m*/s, viteza 2,4 m/s)

Coturi:a — pe canale circulare (aer introdus);b — pe canale rectangulare (aer introdus). . .

Piesă de deviere (curbă cu fetaj)

Por.rrj! ronvcn-ioi’aî nan nota*.ta

r~ i

^0.5-400*2503160-6,0

p.5-4G0*Z5Q j0,5^400 3150-6,0 31CC-A-.0

500*250.15% IU . 0 .5 /

r i j ^ ri i

i r r ^ r H1__________ !

A '

500x250- 75% , 'm ~ 7 ,

! / 4 % / \

< —

1

Ramificaţii duble: a — pc canale circulare; b — pe reducţii simetrice cu sccţitmc circulară; c — pe canale rectangulare.

Bifurcaţi!:a — la canale cu secţiune circulară;h — la canale cu secţiune rectangularii

r u n d «le măsurare (PM): c a ­pac de vizitare (CV)

Racord elastic

Clapele de reglare: a — ffiră manetă; (i — cu manetă.

Clapeta de reglare pentru ra­mificaţii

/ ------- ■

f•<ac.

-f -EfeH

"S

—1 -L

\r

uiQ

j I M

a

- tic ccsare montajului

-t^cv-jucaţia tuturor reperelor, caracteric,'t:cile tehnice ale fiecărui agregat, standardul sau norma internă care determină etc. se înscriu în legenda desenului sau în tabelul de componenţă (v. fig. 8.8 şi 8.9).

STAS 103 stabileşte grosimea liniilor cu care se execută în desen semnele convenţionale, după cum urmează:

— cu linie continuă groasă — conturul canalelor, linia legăturii cu flanşe la canale, liniile de săgeată, care indică direcţia aerului ce trece prin canale;

— cu linie continuă subţire — muchiile văzute la legătura cu falţ a canalelor (în detalii de execuţie), liniile pentru părţile curbate ale ca­nalelor, elementele interioare din desenul schemelor de ansamblu al cen­tralei de condiţionare;

— cu linie punct-subţire — liniile de axă, muchiile nevăzute sau si­tuate înaintea planelor de secţionare etc.

Fig. 8.1. Schimbarea direcţiei unui canal din tablă:a — elevaţie; b — plan.

1 8 0

... i. u^ocirac ac cACLuia ui negru, in creion sau tuş; pe píanurile ge! e de situaţie şi pe planurile coordonatoare se pot folos pentru tr^eul conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabelul 8.1, fie li niile în c( *i, conform STAS 185/1-89, astfel:

— verde, la canale pentru aer proaspăt;— roşu, la canale pentru aer tratat;— albastru, la canale pentru aer de evacuat (viciat);— violet, la canalc pentru aer recirculat.Utilizarea culorilor are un caracter de recomandare şi se va face ci

precădere în schemele cu caracter funcţional. La reprezentări în culori s vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor repre zentate. Grosimea liniei de reprezentare a semnelor convenţionale va f aceeaşi cu a liniilor convenţionale pentru canale.

3.2.2. REPREZENTAREA CANALELOR DE AER

Canalele de aer pot să apară în plan, în secţiuni verticale sau îr vederea în lung, desenate la scară, prin axa canalului şi două linii para­lele de contur trasate cu linie continuă groasă.

Din tabelul 8.2, poz. 1, rezultă că flanşele duble, prin care se unesc două porţiuni de canal, apar în profil şi se trasează prin două linii groase perpendiculare pe axa canalului. .

Canalele se cotează astfel:— lungimea, distanţa între flanşe (sau falţuri) consecutive (se tra­

sează de obicei pe desenele de detaliu);— sensul de curgere a aerului şi natura lui (v. poz. 2 din tabelul 8.2)— diametrul pentru canal circular sau dimensiunile secţiunii trans

versale, grosimea tablei, exprimate în milimetri;— debitul de aer ce curge prin secţiunea rcspectivă, in metri cub

pe secundă;— viteza de curgere a aerului, in metri pe secundă;— cotele referitoare la flanşele canalului sau prinderea prin falţ; d<

exemplu, L 4QX40X4 înseamnă cornier cu ramuri egale de 40 mm' ş grosimea de 4 mm (v. fig. 8.1).

Canalele de aer se cotează în plan sau in elevaţie, in milimetri, astfel

grosime, tablă — latura văzută x latura nevăzută

deblt(m3/h)—viteza(m.is)

iar în secţiune, se cotează tot in milimetri, astfel:

grosime tablă—latura orizontalăxlatura verticală

debit (ms'h) — viteza (m's)

Exemplu de cotare (v. fig. 8.1): /& /. , . Y °'5~ 600x70(1 . . . .— pe vederea in pian s-a cotat-------— ;----- » 0,5 mm fiind grosx

mea tablei, 600 mm latura văzută, 700 mm latura nevăzută şi 0,8 m3/ debitul;

-- cote vcj ă şi cea de 600 mm ne- restul cifrelor avînd aceeaşi semnificaţie ca şi în plan.

Schimbările de direcţie ale traseului unui (' al se realizează prin curbe.

1 ,. „ , . , , n=7iio n=r,o<>In figura 8.1, c şi b, notaţiile---- —— » respectiv---- —— » înseamnă

!KI î)0

curba cu raza de curbură dc 700 mm, respectiv de fi00 mm, şi schim­barea direcţiei cu 90°.

Canalul este prevăzut în curbă cu clapetă de reglare pentru dirija­rea aerului CR 200X600 (v. fig. 8.1, b), pe canalul rectangular cu dimen­siunile de 200X600 mm; pentru canal circular cu diametrul de 400 mm, clapeta de reglare se notează CR Dn 400.

Desenul cuprinde cotele elementelor necesare execuţiei.In cazul canalelor circulare, pe vederea cuprinsă în planul paralel

cu planul curbei se trasează cu linie continuă subţire, sectoarele din care este construită curba (v. fig. 8.6).

Canalele se reprezintă prin semne convenţionale, linia de contur tra- sîndu-se pe desen cu linie continuă groasă, iar în secţiune, grosimea pe­retelui se haşurează.

în planurile de ansamblu şi în secţiuni verticale, canalele de aer se • desenează aşa cum apar în vedere.

în detaliile de execuţie se trec şi materialele folosite, modul de exe­cuţie şi îmbinarea lor. dispoziţia şi fixa­rea lor faţă de elementele construcţiei, :u cotele necesare (fig. 8.2).

Reprezentarea altor elemente con­stitutive ale instalaţiilor de ventilare şi condiţionare, cum sînt clapetele de re­glaj, căciulile de protecţie a coşurilor de ventilare, deflectoarele, agregatele et.c.. se realizează prin vederi în eleva­ţie sau pe plan, prin semnele lor con­venţionale, conform STAS 185-89; re­prezentarea acestor elemente nu face obiectul de studiu al acestui manual.

8.3. REPREZENTAREA SISTEMELOR DE SUSŢINERE

Aceste sisteme se reprezintă prin detalii de execuţie şi montaj întocmite după regulile desenului industrial; sînt tipizate în funcţie de dimensiunile ca­nalelor şi se găsesc în proiectele tip elaborate de institutele de proiectare.

Cîteva exemple mai des întîlnite sînt prezentate în figurile 8.3, 8.4 şi 8.5.

Fig. 8.2. Detalii de prindere a canalelor din PVC:

a — cu ftanşe sudate; b — cu mufărioltionin t-iJTrf

182

Fig. 8.3. Sisteme de fixare:ii — susţinere Ungă perete; b — suspensie dc planşeu; c — canaolrt pentru canei rectangular; d — detaliu de execu ţie : e. — stMftnerea de planşe u a unui canat rcc-

iangutar de 630X600 mm.

Zid ds fundaţiePbcdckbehmrmgf

/ NnsUpardoseCi'

Postă de rpsos a ijgirdJcm

2 d din 1/2 rărăm idd

/Dtshnher l Tobiizrrrnfă 46x 20 mn iSOr tSmm

FiC- 8.4. Canal vertical mascat in zidărie (detaliu de montaj).

Tobtizxttfâ JSTx

Ffontâ~W3}*3

Fig. 8.5. Canal orizontal dispus si pardoseala parterului, alăturat ? dului dc fundaţie (detaliu r

montaj). / $*3

/ 4El INSTALAŢIIDE VENTILARE

8.4,1. REPREZENTAREASUBANSAMBLURILOR

Pentru reprezentarea sub- ansamblurilor în desen se fo­losesc. semnele convenţionale, conform STAS 185-89 (v. ta­belul 8.1 şi 8.2).

Pentru exemplificare, în f i­gura 8.6 s-a reprezentat în ve­dere în plan un canal cu sec­ţiune circulară cu D„ 350, cu bifurcaţie în punctul D, avind

un unghi de 90° între ramurile DE şi DE ' iar la capetele ramurilor termi- nîndu-se prin cite o curbă la 45° şi o gură de aspiraţie prevăzută cu ramă cu grătar de sîrmă, cu Dn—250 mm.

Pe desen se vede clapeta de reglaj, montată pe porţiunea CD, care are rolul de a regla şi dirija aerul aspirat prin gurile F şi F ', către curba CB la 90°, executată cu o rază de curbură i2=550 mm, şi apoi, prin por­ţiunea de canal AB, către exterior.

Un alt exemplu prezentat in figura 8.7, şi anume un canal cu patru guri de refulare a aerului, dispuse intr-un plan vertical, reprezen­tat printr-o vedere în elevaţie.

Canalul cu diferitele lui tronsoane, difuzoarele şi clapetele de reglaj sînt cotate după regulile STAS 185-89.

\(15-*3500.27m3/s

Clape/o de reglaj *350

035-*250 Y0135m3/s

■ ♦ l\&/rudeosDirare A * * cu g n jio r dm plasâ de sirm) •

Fig. 8.6. Canal cu secţiune circulară, cu bi­furcaţie (vedere In plan).

8.4.2. SCHEME PENTRU INSTALAŢII DE VENTILARE

In figura 8.8 este reprezentată, în vederea execuţiei, instalaţia de evacuare a rumeguşului (praf etc.) dintr-un atelier de tîmplărie. Insta­laţia este executată din tablă de 1 şj 1,25 mm grosime, avînd canale de secţiune circulară. Elementele componente ale instalaţiei sînt trecute în legenda desenului.

L gurt de refubrt cu sită 500*87$2m/i

flfaor 200x700(500x8/5 O .im 150x700(500x675)FW p,fu!or 325x700(500x875)

Lf® > Orfum 775x700/ (5D0xÎ50)l-650

275x700 1050-500x450UJmVs.Jm/s Q?m3/s. 3ir/s

Fig. 8.7. Canal cu patru guri de refulare, dispus în plan vertical.

CcŞţen:3_3E__

Y Vtolrlafor< :iiWnmxma1tipY4}7rtav;ntl6X0m!/l!;72mm U,motor im ::rc22iv v 1%0 nllm nul Poate de montoj PH3

H H otito B model (2000t2COO) conform Malu it 63/211 CV CduifA de ttnhtafepeiO'j xnole rtdongubre conbrm Moto Io 61/20! CR CtopeM t)e reglaj cu mart» pentw amole cfcutore ar&rm detcku fu 60/. RF Racord fieiMpeonv canoleoeoer ccwSrra tJebtu tc 60/150

T L t i * 3 1_^

y r j ^ ^ â f P '

MkIo-.S detitankai tfU A jn s jr - f ie p u H i

ţ î

~ bw - O *

Fig. 8.9. Instalaţie locală de aspiraţie la o autoclavă de vulcanizare:a —* p la n : b — schema izometrlcâ. / ¿ T -'

AxCladcobâr ~ 4 - G C Z rô S SÜ5-M0'0353

iZhfiW6Tm ari-m

—m ~ţe m anizz-1 i i âspam d (¿ r.»? »J moţuri j ( vcio-jtfkj tete rrcfnb)

ii-rdim'i/OK

t-?25xWwr~

Ax montij

ATELIER TiHPLÂftlE

Ax monlm- js r

llguva a.g î n t r e p a g in i i« im — 189.

à

ia».

pay

i i líl 0 tíoFig. 8.8. Schema Instalaţiei d e ven tila re dintr-un a te lier de tiinplărie.

Prut

Ot or

t f l f i

- î- ------ -- «* 1 vuwja^ata in pre;in proî ..re, pentru o mai bună înţelegere a schemelor de montaj).

8.5. REPREZENTAREA UNEI CENTRALE DE VENTILARE Şl CONDIŢIONARE A AERULUI

In centralele de încălzire şi condiţionare a aerului sînt instalate aj Ratele, dispozitivele şi amenajările necesare pentru tratarea şi condi narea acrului.

În desenul de ansamblu al centralei, acestea se reprezintă prin & nele standardizate cuprinse în tabelul 8.2 sau prin desene simplific aşa cum este prezentat în figura 8.10.

APLICAT»

t. Sâ se reprezinte, la scara 1 :50, instalaţia din figura 8.1, a şi h.Indicaţie. Pe Rrupe de elevi, dimensiunile canalelor poţ fi modificate.

2. Să se reprezinte în elevaţie, pe un plan frontal şi ;pc un plan lateral profil (dreapta sau stingă), la seara t :50 (sau 1 :25) ansamblul din figura 8.6. 1 soanele sale pot avea lungimile Înscrise in una din variantele din tabelul

Indicaţie. Aplicaţia se reduce la racordarea prin arce de cerc a două dt paralele eu o dreaptă înclinată; dreapta înclinată este coarda comună a cercu de racordare. Pentru linia de axă, cercurile de racordare au raza R dedusă tabel. 1

Tabclii

Nr.crt. A —B Cot BC C—D ' DE = D ’E' Cot

E F=E 'F

1 2,50 90' 0.50 0,70 45"

2 2,00 00’ 0,70 0,85 45°

3. 1,50 90’ 1,90 1,00 45°

fig. ü.19. Reprezentarea a — plan (

nei ciádiri la scara 1: 50:pian eta j.

2 3

Sudurăcu margi­ni răs- frînte, incom­plet pătrun­să

Sudură în colţ, conti­nuă

Sudură In colţ, intermi­tentă

l . e l . . .

4

■v — pătrunderea suduriis ll

a — înălţimea triunghiului isoscel maxim, înscris în secţiunea sudurii (grosimea sudurii)

k — catcla triunghiului Isoscel maxim, înscris în secţiunea sudurii

a — semnificaţia conform poz. 3 k — semnificaţia conform poz. 4 l — lungimea sudurii (fără craterul ter­

minal)e — distanţa între două suduri succesive

(fără craterele terminale) n — numărul sudurilor

a ţ^ n x ix (e ] sau

k fc /jx [x (e )

Sudură în colt,

‘intermi­tentă alter­nată

Sudurăîngăurialungite

Sudurăîngăuri

rotunde

Sudură !n linie

J r , 1 51 >1 e1^ 1f *

L ...j 1! 1 1

*

¿wliid

l2 e2

W W

l2

1 , e *„ 1— —1. !

L ™ ,

Kj

£ 8 3 3 ^ 0

scmnlricnţfa roiiftirtri por. 3 semnificaţia <011 ferm poz. A semnificaţia conform por., n semnificaţia conform poz. <> semnificaţia conform poz. 5

Observaţie. Dacă ai~n2= o (sau A'1=/.'J= =*);

i1=/2= i; d — e —e şi notareape desen se face astfel:

" 1> <>2

/. „ L-ah1 h<• 1. «2 n„ /is

sau7 ¡e)

k tsnKl ~ le/— T ~

c — lăţimea sudurii (găurii) l — lungimea sudurii (găurii) e — distanţa între două suduri succesive n — numărul sudurilor (găurilor)

d — diametrul sudurii (găurii) e — distanţa Intre axele a două suduri

succesive n — semnificaţia conform poz. 7

ti — diametrul sudurii (punctului) e — semnificaţia conform poz. S n — numărul sudurilor (punctelor)

c — lăţimea suduriiI — lungimea suduriie — semnificaţia conform poz. 7II — semnificaţia conform poz. 5 Observajie. Notarea indicată este valabilăpentru sudura în linie între role. Sudura în linie prin puncte sc notează:

0, |\n, «■/] l tRVa 2 V n2 «¡2 L(e2!

sau

ki K/1? * h 1 <eil k2 vn2x /?L^/

c 1 i n x l«ie l

d ; !nxlsl

d Q n* iei

C

a : Q r > ie/

-----—---— ii uisuţn ae un număr de cote, 1 ¿ se ampla- de o parte şi de alta a acestuia, astfel:

— la stingă simbolului se înscrie cota (cotele) referit e la secţiu- ransversală a sudurii;— la dreapta simbolului se înscrie cota (cotele) referitoare la dimen- le longitudinale ale sudurii;— cotele de poziţionare a sudurii în raport cu marginea tablei nu cuprinse în notarea sudurii, ci se înscriu direct pe desen. Modul de asare a cotelor în funcţie de poziţia simbolului faţă de linia de refe- este exemplificat în figura 3.35. ,n tabelul 3.7 este exemplificat modul de cotare a diferitelor tipuri de •i şi de notare pe desen. La notarea pe desen a sudurilor, conform ilor exemplificate în tabelul 3.7, simbolurile literale se înlocuiesc valori numerice respective, precedate de simbolurile K şi O în cazul •ilor de colţ (poziţia 4; 5; 6) şi respectiv a sudurilor în găuri rotunde ;ia 8) şi prin puncte (poziţia 9 şi 10).Absenţa cotelor s şi l din notarea unei suduri semnifică faptul că nderea este completă şi respectiv că sudura se execută pe toată lun-i piesei. Fără indicaţii contrare, sudurile cap la cap prin topire se deră complet pătrunse şi continue pe toată lungimea piesei.Jzual, sudurile în colţ se notează aşa cum este prezentat în poziţia id această regulă nu poate fi aplicată, sudura se notează conform ei 4, scriindu-se litera k înaintea valorii dimensiunii respective, n cazul găurilor şanfrenate (poziţia 7) c prezintă cota la fundul găurii ctive.)acă sudura se execută pe întreg conturul piesei (sudură pe contur »), aceasta se simbolizează printr-un cerc amplasat la intersecţia Ii­le reper cu linia de referinţă (fig. 3.36).

L

35. Amplasarea cotelor în iuncţie de poziţia simbolului faţă de linia de referinţă.

Fig. 3.36. Simboliza­rea sudurii pe con­

tur închis.

'.37. Simboliza- udurii care se ută la montaj.

Dacă sudarea se execută la montaj aceasta se simbolizează printr-un steguleţ amplasat la intersec­ţia liniei de reper cu linia de referinţă (fig. 3.37).

Indicaţiile referitoare la procedeul de sudare, plasa sudurii, numărul sudurilor identice se ampla­sează în continuare liniei de referinţă. Sudurile iden­tice se notează pe desen o singură dată. Cînd indi­caţiile sînt numeroase, pentru descongestionarea de­senului ele se amplasează în cîmpul acestuia.

Roy

ulf

de no

tare

pp

dese

n a

sudu

rilo

r

(Asamblarea tuburilor de presiune şi de scurgere, din oţel sau din

fontă, eu mufă sau cu piese speciale se.reprezintă în desen printr-o ve­dere longitudinală, eventual cu o secţiune parţială, în cazul în care inter­sectează şi materialele de etanşare între ţeavă şi mufă. La îmbinarea cu mufă (fig. 3.41) a unei conducte de scurgere din fontă, se notează.pe desen dimensiunile caracteristice ale tuburilor şi mufei care sînt standardizate.

In figura 3.42 este reprezentată asamblarea prin mufă a tubului de scurgere din fontă al unui nod sanitar printr-o vedere. Blocul de beton care le încorporează s-a desenat prin linie întreruptă. Conductele s-au desenat simplificat numai prin conturul lor, pentru a uşura citirea de­senului; ramificaţiei l i s-a secţionat derivaţia, presupunîndu-se că a fost îndepărtată, pentru a simplifica desenul. S-au cotat numai dimensiu­nile de montaj (de poziţie) şi ale blocului de beton, dimensiunile fiecărui reper (diametrul şi lungimea sa) fiind trecute în tabelul de componenţă.

3.5.3. REPREZENTAREA ASAMBLĂRII PRIN M IT *

er75 e

Fig. 3.41. Asamblarea cu mufă ia unui tub de scurgere din fontă.

ncălzire etc.).în funcţie de i :a elementului de îmbinat, din materialele din care

■ alcătuit, de na.ara şi de presiunea fluidului, mijloacele de îmbinare ' iorme caracteristice.

Desenul acestor elemente de îmbinare, folosite în instalaţii, se exs -i după regulile de reprezentare în desenul iniţial, stabilite de standar-

t ; în vigoare şi redate în prezentul capitol.După modul de realizarea a etanşeităţii, mijloacele de îmbinare folo-

• în instalaţii pot fi: prin filet, prin flanşe, prin mufă defiletată sau prin ură.

i

3.5.1. REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FILET.l

în figura 3.39 sînt prezentate unele piese de îmbinare filetate fo-I ite curent în instalaţii.

în desenele de execuţie la scară mică 1 :200... 1 :50, pe care se jrezintă ansamblul unei instalaţii numai prin traseul său, fitingurile se desenează; ele apar numai pe tabela de componenţă sau în lista

materiale, unde se înscriu prin simbolul lor.

3.5.2. REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FLANŞE

Asamblarea flanşelor prin şuruburi apare în secţiunea longitudinală, în figura 3.40, unde sînt arătate două conducte din oţel de joasă pre-

jne cu flanşe cilindrice plate, sudate pe contur, prinse prin patru ruburi.

Fig. 3.39. Asamblarea unor piese filetate.

Fig. 3.40. Asamblarea conductelor cu flanşe

sudate, prin şuruburi.

07

PARTEA 1NTÎI

Desen de construcţii

Capitolul 1. Elemente do desen tehnic pentru construcţii1.1. Generalităţi ...................... 31.2. Elemente de bază în dese­

nul tehnic de construcţii . 31.3. Reprezentarea prin vederi şi

secţiuni .......................... 91.4. Reprezentări convenţionale 121.5. Cotarea desenului de con­

strucţii .......................... 201.6. Schiţa şi releveul . . . 27

PARTEA A DOUA

Capitolul 2. Noţiuni de bază a!c desenului industrial2.1. Reguli de notare a vederilor

şi secţiunilor. Haşuri . . 352.2. Reguli de notare a vederi­

lor, secţiunilor şi rupturilor 392.3. Haşuri .................. • • • 462.4. Linii utilizate in desenul teh­

nic industrial ..................492.5. .Cotarea .......................... 512.6. Notarea stării suprafeţelor . 60

Capitolul 3. Reprezentarea şi no­tarea diferitelor clemente şi an- sambîe3.1. Reprezentarea filetelor şi a-

samblărilor filetate . . . 653.2. Reprezentarea, notarea şi

cotarea flanşelor . . . . 693.3. Reprezentarea şi notarea a-

samblărilor prin nituri . . 713.4. Reprezentarea asamblărilor

sudate . . J ................. 773.5. Reprezentarea şi notarea a-

samblării de conducte . . .873.6. Reprezentarea desenelor de

ansamblu .......................... 89Capitolul 4. Reprezentarea elemen­

telor şi construcţiilor meta­lice

4.1. Reprezentarea elementelor şiconstrucţiilor metalice . . 94

4.2. Reguli de reprezentare şi cotare (STAS 9773-74) . . 95

4.3. Reprezentarea ansambluri­lor de elemente ale construc­ţiilor ...............................103

PARTEA A TREIA Desen de instalaţii

Capitolul 5. Reprezentarea instala­ţiilor tehnico-sanitare5.1. Reprezentări convenţionale 1135.2. Reprezentarea instaiaţ iilor

exterioare de alimentare cu apă şi canalizare . . . . 115

5.3. Reprezentarea instalaţiilor tehnico-sanitare interioare . 130

5.4. Reprezentarea instalaţiilor s p e c i a l e ...............................137

5.5. Reprezentarea prefabricate­lor pentru instalaţii tehnico- sanitare .......................... Ml

5.6. Reprezentarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece pentru stins incendiul . . 115

Capitolul 6. Reprezentarea instala­ţiilor de incăizire centrală6.1. Reprezentări convenţionale 1496.2. Reprezentarea instalaţiilor

interioare de încălzire cen­trală ................................... 149

6.3. Reprezentarea in plan şi secţiune a unei centrala ter­mice .....................................160

6.4. Reprezentarea reţelelor de termoficare . . . . . . 161

Capitolul 7- Reprezentarea . insta­laţiilor de gaze naturale com­bustibile7.1. Generalităţi ......................1657.2. Reprezentări convenţionale 1667.3. întocmirea schemei izome-

t r i c e ................................... 1667.4. Reprezentarea instalaţiei de

gaze naturale din clădiri . 1697.5. Reprezentarea staţiilor de re­

glare a presiunii gazelor . 171Capitolul 8. Reprezentarea insta­

laţiilor de ventilare şi condiţio­nare a a e r a l u î .......................... 1758.1. Reprezentări convenţionale 1758.2. Reprezentarea elementelor

componente ale unei insta­laţii ....................................175

8.3. Reprezentarea sistemelor de susţinere ...........................182

8.4. Reprezentarea in plan şi schemă izometricâ a unei instalaţii de ventilare . . 184

8.5. Reprezentarea unei centrale de ventilare şi condiţionare a aerului ............................... 187

Coli de tipar: 11,75. Planşe: 12. Format: 16/70x100. Bun de tipar: 24.02.1993. Nr. plan: 20206.

Ediţia: 1993.

Tiparul executat sub comanda nr. 190/1992. U f u la Imprimeria de Vest, Oradea,V Î ' str. Mareşal Ion Antonescu nr. 105.

(