1

MAREA INITIATIVA(DESPRE EROISMUL MUNCITORILOR

IN SPATELE FRONTULUI.CU PRILEJUL ,,SUBOTNICELOR COMUNISTE")

Publicat in iulie 1919,intr-o bropsra' apiiruta

in Editura de stat, MoscovaSemnat : N. Lenin

Se tipareste dupg manuscris

[ 3

Prima pagin8 a manuscrisului lui V. I. LeninMarea 8". 28 iunie 1919

Alicf orat

,./1.At-1-zette.e

c;45j"11.-o fairV)

cerioteae yz-4.446 c-

//:."-er).-1.

4

7,u..4.1e12,0,-!,.

.Aci 10.

/...,,rs-,</e-4,-.--43e

"z../... t.

I..." 67 -7 /fpf71-

0/Lex

415---4 °--r,/cz-''"

eyZ

otei.v444,.

igAye z..44^7.*At

*

4E.se 4* >At.

1:-

Ay

A-4 /0.74,78rP C.cftpf 4+,3st?

144 oese-s.a,-..115.&

4cert

z 41 SQ pl ~LA-4sc7c,..7.eorr, Ge.04

5

Presa publica numeroase pilde de eroism din parteaostasilor Armatei Roii. In lupta impotriva trupelor luiKolceak i Denikin, ca i impotriva celorlalte trupe alemosierilor i capitalistilor, muncitorii i taranii care aparacuceririle revolutiei socialiste savirsesc adesea minuni devitejie si de rezistenta. Incet si anevoios decurge procesulde lichidare a partizanatului, de biruire a oboselii si in-disciplinei, dar, in pofida tuturor greutatilor, acest procescontinua sa se desfasoare. Eroismul maselor muncitoare,care fac in mod constient sacrificii pentru cauza victorieisocialismului, iata ce constituie baza disciplinei noi, to-varasesti, in Armata Rosie, baza renasterii, a intaririicresterii ei.

Nu mai putina atentie merita eroismul muncitorilor inspatele frontului. De o insemnatate cu adevarat imensaeste, in aceasta privinta, captul ca. din propria lor

muncitorii organizeaza subotnice * comuniste. Acestanu e, desigur, dealt un inceput, dar un inceput de o im-.portanta deosebit de mare. Este incetputul unei revolutnmai anevoioase, mai profunde, mai radicale si mai hota-ritoare dealt rasturnarea burgheziei, caci ea inseamnavictoria asupra propriei noastre rutine, asupra

asupra egoismului mic-burghez, asurvra acestor de-prinderi pe care blestematul capitalism le-a lasat mosteniremuncitorului j aranului. Cind aceasta victorie va fi con-

* Munca voluntari se presta deNota

obicei siMbIta, pe ruseste subote, de aicidenumirea de subotnice". :rad.

initia-tiva

1

indiscipli-nth,

6 V. I. LENIN

solidata, atunci si numai atunci va fi creata noua disci-plina sociala, disciplina socialista ; atunci i numai atunciintoarcerea la capitalism va deveni imposibil, i comu-nismul va deveni intr-adevar de neinvins.

Pravda" din 17 mai a publicat un articol al tov.A. J., intitulat Munca in spirit revoltgionar (Un subotniccomunist)". Acest articol e atit de important, Tacit 11 vomreproduce in intregime :

MUNCA IN SPIRIT REVOLUTIONAR(UN SUBOTNIC COMUNIST)

Scrisoarea Comitetului Central al Partidului Comunist din Rusiacu privire la necesitatea de a munci in spirit revolutionar a dat unputernic =bold organizatiilor comuniste si membrilor lor. Indemnatide entuziasmul general, multi comunisti de la caile ferate au plecatpe front, dar majoritatea comunistilor nu si-au putut parasi postu-rile de raspundere i n-au avut posibilitatea de a gasi noi metodede rnunca in spirit revolutionar. Rapoartele primite de pc teren cuprivire la incetineala muncii de mobilizare si la taraganeala biro-cratica au determinat subraionul liniei ferate Moscova-Kazan sIexamineze mai indeaproape felul cum se desfasoara munca in ate-lierele cailor ferate. S-a constatat ca, din cauza lipsei miinii delucru si a slabei intensitati a muncii, intirzie executarea unor co-menzi urgente si a unor urgente reparatii de locomotive. La 7 mai,in adunarea generala a comunistilor si a simpatizantilor din sub-raionul liniei ferate Moscova-Kazan s-a propus ca de la declaratilpur verbale pe tema necesitatii de a se contribui la victoria asupralui Kolceak sa se treacä la fapte. Propunerea facuta suna astfel :

Data fiind greaua situatie interna i externa, pentru a obtinesuperioritatea asupra dusmanului de clasa, comumstii i simpati-zantii trebuie sa-si inmulteasca eforturile i s rupa din timpul lorde odihna Inca o ora de munca, adica sa-si prelungeasca ziva delucru cu o ora, sà grupeze laolalta aceste ore si sa faca simbata6 ore de munca fizica, pentru a produce imediat o valoare reala.Considerind ca, atunci cind e vorba de cuceririle revolutiei, comu-nistii nu trebuie sa-si precupeteasca nici sanatatea, nici viata, pro-punem ca munca sit fie efectuata fara plata. Subotnicul comunist sitfie introdus in intregul subraion pina la victoria deplina asupralui Kolceak".

Dupa unele ezitari, aceasta propunere a fost adoptata in una-nimitate.

Simbata 10 mai, la orele 6 seara, comunistii i simpatizantii s-auprezentat militareste la lucru i, dupa ce s-au incolonat, maistrii i-aucondus, in cea mai des:ivirsita ordine, la locurile lor de munca.

Rezultatele muncii in spirit revolutionar se viid. Tabelul de maijos arata intreprinderile si felul de munca :

5

MAMA INMATIVA

Locul do muucA Dommirealue fitrilor

Xumii-rul mutt-

Num ir I er lor

ni-,1;i de

impTut al

Munca efeetuata

Moscova . Atolie-role centrale derepara de loco-motive

Inciircare demateriale pt.linie, dispozi-tive pt. repa-rarea locomo-tivelor sipieselor de va-goane, spre afi expediate laPerovo, Mu-

AlatirSizran

48

21

5

5 240

3 63

4 90

Incireat: 7 500puduriDescitrcat: 1 800puduri

Moscova. Depo-ul de locomoti-ve pt. trenuride eitlittori

Reparatiicomplexe cu-rente de loco-

otive

26

Moscova. Triaj Reparatii ru-rente de loc o-motive

24

5 130 in total s-au re-parat 1 bocomoti-v i jumittate

6 144 S-au reparat 2 lo-comotive i la alte4 s-au demontatpiesele de reparat

Moscova. Sectiavagoane

Repa ra (it cu-rente de va-goalie pt. Ca-Iãto ri

12 6 79 2 vagoane declasa a III-a

Perovo". Ate-lierele eentralede repa ra (i i devagoane

Reparatii de 46vagoanemici repa ra i i 23efectuate

duminica

5

5

230

115

12 vagoane demad& a coperitesi 2 platf orme

Total 203 1 014 In total s-aureparat 4 loco-motive, s-an des-ertrcat si incar-eat 0 300 puduri.

ilorilorI

rom, §i

§i

simbrita,

8 V. I. LENIN

Valoarea totall a lucrarilor efectuate socotit a. la tariful. nor-mal este de 5 000 de ruble, iar la tariful pentru ore suplimen-tare 7 500.

La lucrarile de inearcare intensitatea muncii depaseste cu 270% peaceea a muncitorilor obisnuiti. La celelalte lucrari s-a inregistrataproximativ aceeali intensitate.

Intirzierile in executarea comenzilor (urgente), intirzieri care,datorita lipsei miinii de lucru i practicilor birocratice, variau intresapte zile i trei luni, au fost lichidate.

Munca a fost efectuati cu ajutorul unor dispozitive care aveaudefectiuni (usor de inlaturat), ceea ce a pricinuit unora dintre grupepierderi de timp variind intre 30 si 40 de minute.

Personalul administrativ care fusese insarcinat cu conducerealucrarilor abia reusea si pregiteasca noi lucrari, si poate a nu eprea exagerata afirmatia unui maistru batrin ca in timpul subotm-cului comunist s-a facut cam cit fac intr-o saptamina muncitori in-constienti i dezordonati.

Deoarece la aceasta munca au participat i oameni care sint pursimplu sinceri simpatizanti ai Puterii sovietice i deoarece se

asteapta ca la subotnicele viitoare participarea lor sa fie si mailargl i dat fiind, de asemenea, c alte raioane vor sa imiteexemplul comunistilor de la linia ferata Moscova-Kazan. ma voiopri mai arnanuntit asupra laturii organizatorice, pe baza comuni-carilor primite de la diferitele locuri de munca.

Circa 10% dintre participantii la munca au fost comunisti carelucreaza permanent la respectivele locuri de munca. Ceilalti oa-meni cu posturi de raspundere si cu functii elective, de la comisarulliniei ferate jiina la comisari din diferite intreprinderi, precum siactivisti ai smdicatului, lucratori ai directiei i ai Comisariatuluicailor de comunicatie.

Munca s-a desfasurat intr-o atmosfera de nemaivazuta insufle-tire i buna intelegere. Cind, fara sudàlmi i ciorovaieli, muncitori,functionari de birou i lucratori ai directiei apucau un bandaj deroata in greutate de 40 de puduri pentru o locomotiva de pasageri

asemenea unor harnice furnici, 11 rostogoleau asezau la locullui, in inimile tuturora se aprindea un cald simtamint de bucurie,bucuria muncii colective, si se intarea increderea in trainicia denezdruncinat a victoriei clasei muncitoare. Rechinii imperialismuluimondial nu vor reusi sa sugrume pc muncitorii invingatori ; zadar-nic ii asteapta pe Kolceak sabotorii dinauntrul Orli.

Dupa terminarea lucrului, cei prezenti au fost martorii unuispectacol unpresionant obositi, dar cu sclipiri de bucurie in ochi,cei o suta de comunisti au salutat succesul muncii cu acordurilesolemne ale Internationalei" si se parea c aceste valuri aleimnului victoriei se vor revarsa triumfator dincolo de ziduri, deasu-pra Moscovei muncitoresti, si, asemenea undelor stirnite de o piatraaruncatà in apa, se vor imprastia In tot cuprinsul Rusiei munci-tore sti vor trezi pe cei obositi i lipsiti de vlaga.

A. J.

si,

si

ci

MAREA INITIATIVA 9

Comentind acest admirabil exemplu, demn de irnitat",intr-un articol publicat sub acest titlu, tov. N. R. scria innurdarul din 20 rnai al ziarului Pravda" :

Asemenea exemple de munca efectuata de comunisti nu sintrare. Cunosc cazuri asemanatoare la uzina electrical si la diferitelinii de cale ferata. In Atelierele ciiii ferate Nikolaevskaia, comu-nistii au prestat ore suplimentare timp de citeva nopti pentru ridi-carea unei locomotive care se prabusise pe placa turnanta ; in Ate-lierele cdii ferate de nord, toti comunistii i simpatizantii au lucratasta-iarna timp de citeva duminici, curatind liniile de zapada, iarin multe gari de miirfuri membrii respectivelor celule de partid pa-truleaza noaptea pe teritoriul gärii, pentru a preveni furturile demarfuri. Dar toate acestea au avut si au un caracter accidental,nesistematic. Tovarasii de la linia ferata Moscova-Kazan au introdusun element nou, care face ca aceastrt munca sa capete un caractersistematic, permanent. <Tinà la victoria deplina asupra lui Kolceak»

au hotarit tovarasii de la aceasta linie ferata, si in aceasta rezidatoata insemnatatea muncii lor. Ei prelungesc cu o ora ziva de lucru

comunistilor si a simpatizantilor pe tot timpul cit va dura stareade razboi i dau, totodata, un exemplu de munci productiva.

Acest exemplu a si gasit imitatori i trebuie sa &easel si inviitor oameni dornici de a-1 imita. Adunarea generala a comunistilorsi a simpatizantilor de la linia ferata Aleksandrovskaia, luind indiscutie situatia de pe fronturile de luptil si hotarirea tovarasilorde la linia Moscova-Kazan, a hotarit : 1) Sa introduci osubotnice»pentru comunistii i simpatizantii de la linia ferata Aleksandrovskaia.Primul subotnic se fixeazà pentru 17 mai. 2) SI fie organizati co-munistii i simpatizantii in brigazi model, care sa arate muncitorilorcum trebuie sa se lucreze i ce se poate face in realitatc cu mate-rialele si uneltele existente si in aetualele conditii de hrana.

Dupa cum spun tovarasii de la linia ferati Moscova-Kazan, exert,-plul lor a produs o mare impresie, iar pentru simbata urmatoare seasteapta ca la aceasta munca s participe un numar considerabil demuncitori farii partid. In momentul in care scriem aceste rinduri, inAtelierele liniei ferate Aleksandrovskaia munca in ore suplimentarea comunistilor n-a inceput Inca ; dar indata ce s-a raspindit zvonulca se va presta asemenea munca, el a trezit un viu rasunet in masacelor fàrä partid : eDaca stiam de ieri, ne pregateam j veneam sinoi la lucru», «Simbata viitoare yin negresit» se aude din toatepartile. Impresia pc care o produc aceste subotnice este foarte mare.

Exemplul tovarasilar de la linia ferata Moscova-Kazan trebuiesa fie urmat de toate celulele comuniste din spatele frontului. Nunumai celulele comuniste de la nodul de cale ferata Moscova, citoate arganizatiile de partid din Rusia trebuie s urmeze acestexemplu. Celulele comuniste de la sate trebuie s organizeze, inprimul rind, ajutorarea familiilor ostasilor Armatei Rosii in muncacimpului.

3 V I Lenin Ppere complete vol 39

a

_

V. I. LENIN

La primul lor subotnic comunist, tovarasii de la linia Moscova-Kazan si-au incheiat munca cintind «Internationala*. Daca organi-zatille comuniste din toata tara vor urma acest exemplu vortranspune sistematic in practica, lunile grele ce ne asteapta vor fitraite de Republica sovietica rusk' in puternicele acorduri ale qInter-nationalei* cintate de toti oamenii muncii din republica...

La munca, tovarasi comunisti !"

Pravda" din 23 mai 1919 comunia :

In ziva de 17 mai a avut loc la Atelierele cii ferate Alek-sandrovskaia primul asubotnic» comunist. Noukeci si opt decomunisti t simpatizanti au lucrat, in conformitate cu hotkireaadunkii generale, 5 ore suplimentare fárà p1at, obtinind doardreptul de a primi contra cost Inca un prinz, la care li s-a distri-buit, tot cu bani, cite o jumfitate de funt de piine, i unor oa-meni care presteaza munch fizicA".

Desi subotnicul a fost slab pregatit si nu indeajuns debine organizat, productivitatea muncii afost totusi de 2-3 ori mai mare ca deobicei.

Iat citeva example :5 strungari au lucrat in 4 ore 80 de axuri. Productivi-

tatea a fost de 213°/o fafa de cea Obisnuila.20 de muncitori necalificati au strins in 4 ore 600 de

puduri de material vechi si 70 de arcuri de vagon de oite31/2 puduri fiecare, in total 850 de puduri. Productivita-tea a fost de 300°/o fat5. de cea obisnuifa.

Tovarasii spun ca. aceasta se explica prin faptul a in oreleobisnuite munca e neatragatoare, plictisitoare, pe cind aici se lu-creaza cu placere, cu insufletire. Acum insa se vor jena s Lea inorele obisnuite mai putin decit la subotnicul comunist".

Multi muncitori fara partid declara acum c vor sa participela subotnicele comuniste. Brigazile de la locomotive se angajeazaca intr-un subotnic s scoati din 1<cimitir), o locomotiva, s-o repare

s-o punk* (in functiune.Sintem informati c asemenea subotnice se organizeaza i pe linia

Moscova-Veazma".

Despre felul in care se desfasoath munca la aceste su-botnice comuniste scrie tov. A. Diacenko in Pravda" cryn7 iunie. Reproducem partca esençial a acestui articol,ap5irut sub titlul Insernniiri de la un sabotnic"

10

si-1

MAREA INITIATIVA 11

Cu mare bucurie tie-am pregatit, eu i Inca un tovaras, sa nefacem ustagiul* de simbata, in conformitate cu hotarirea subraionu-lui de partid al caii ferate, i sa lasam pentru citeva ore creierulsa se odihneasca, dind de lucru Fuseseram repartizati laatelierul de lemnarie al caii ferate. Prezentindu-ne la locul de munca,am gasit pe ai nostri i, dupa ce ne-am strins miinile si am schim-bat citeva glume, am facut prezenta st am constatat c sintem intotal 30 de oameni... In fata noastra zacea «monstrulx. un cazande aburi de o greutate respectabila, de vreo 10-11 tone, pe carenoi trebuia «sa-1 mutant», adica sa-1 rostogolim pina la platforma,pe o distanta de circa 1/4 sau 1/3 de versa. Un inceput de indoialãni se strecoara in inimi... Dar iata-ne la treaba : tovarlsii au viritsub cazan niste butuci de lemn, au legat de el doui fringhii, simunca a inceput... Cazanul a cedat cam greu, dar in cele din urmas-a urnit. Asta ne bucura pe toti ; sintem doar atit de putini... Ladeplasarea aceluiasi cazan au lucrat timp de aproape doui saptä-mini de trei ori mai multi muncitori necomunisti, dar el s-a impo-rt-wit pina am venit noi... Timp de o ora Tnuncim incordat, cu efor-tun unite, in ritmul cadentat al comenzii : «Un, doi, trei !», pecare o d organizatorul nostru, iar cazanul inainteaza mereu. De-odata, buf ! citiva tovarasi cad pe spate in mod caraghios i-a«tradat* fringhia... Dar intreruperea e de scurta durata : in loculfringhiei fixam un odgon... Litre timp s-a inserat ; intunericul seingroasa mereu, iar noi mai avem de biruit o paned usoara, dupacare treaba va fi repede terminati. Ne dor bratele, ne ard pal-mele, sintem incinsi de atita efort, dar impingem cu toata puterea,st treaba sporeste. Alaturi stau citiva tovarasi de la administratiest, vadit impresionati de reusita noastra, vrind-nevrind, apnea siet odgonul. Asa, pune umarul, de mult trebuia ! Mai la o partesta. tin .ostas al Armatei Rosii si se uita la ceea ce facem noi. Inmimi çmne o armonica. Probabil cal se intreaba Ce fel de oamenisint astia ? Ce cauti ei aici simbata, cind toata lumea sea' acasa ?Eu ii ghicesc gindurile spun : <<Tovarase, cinta-ne ceva vesel,not nu lucram aici de mintuialà, sintem adevarati comunisti,la te ulta cit de spornica ne e munca, nu ne lasam pe ttnjealã, ciit dam mereu inainte Ostasul leapacla grijuliu armonica si segrabeste siL puna mina pe odgon...

«Englezul cel smecher I,, incepe cu frumoasa lui voce detenor tov. U. Noi ii acompaniem, si in vazduh rasuna vechiulcintec muncitoresc cEj, dubinuska, uhnem...*

Din lipsa de obisnuinta, muschii ne slat obositi, ne dor umerii,spatele, dar... rniine e zi de odihna si vom putea dormi in voie. Incaputin i vom ispravi : dupa citeva mici ezitari, 4anonstrul» nostruajunge la citiva pasi de platforma ; nu va mai ramine decit sapuneti scinduri, sa urcati cazanul pe platforma, si el va putea saindeplineasca treaba pe care de mult o asteptam de la el ! Ne in-dreptam cu totii spre «cIubul» celulei de aid; intram intr-o cameraputernic luminata, cu peretii acoperiti de afise, de arme atirnatein cui, si, dupa ce cintam din toata inima «Internationala», ne

3*

si-i

ccnciciloo...

iv

12 V. L LENIN

delectarn cu ceai cu «rom» i chiar cu piine. Aceasta gustare, oferitade tovarasii de aici, este cit se poate de binevenita dupa muncanoastra incordata. Ne luam ramas bun de la tovarasi i ne Incolo-nam. In finis= noptii, pe strada cufundata in somn räsuna cintecerevolutionare, acompaniate de cadenta pasilor nostri. aPasiti inainte,tovarasi !», «Sculati voi, oropsiti ai vietii !» se inalta. imnulnostru, imnul Internationalei si al muncii.

A trecut o saptamina. Bratele i umerii s-au odihnit, i iata-neplecind la un asubotnic» si reparam vagoane, de data aceasta lao departare de 9 kilometri, la Perovo. Tovarasii s-au urcat peacoperisul locomotivei si acum cinta in cor aInternationala*. Cala-torii din tren ascu1t i sint vadit mirati. Trenul alearga in ritmulcadentat al rotilor, iar noi, nemaiavind loc pe acoperis, seam aga-tati pe scat-He locomotivei, facind pe acurajosii». Iata i halta ;am ajuns la destinatie. Trecem printr-o curte lunga si dam detov. comisar G., care ne intimpina cordial.

De lucru este, dar nu prea avem oameni ! Nu-s decit vreo 30,iar noi trebuie sã gatam in 6 ore 13 vagoane care au nevoie dereparatii partiale. Uite Colo boghiurile marcate ; avem de reparatnu numai vagoane goale, ci i o cisterna dar nu-i nimic,ne descurcam noi cumva..., tovarasi !

Treaba merge struna. Eu i Inca cinci tovarasi lucram la pirghii.Sub apasarea umerilor nostri i manevrate de pirghii a caror ac-tiune e dirijata de tov. «sef de echipi», cuplurile de roti, in greu-tate de 60-70 de puduri, sar sprinten de pe o linie pe alta. Deindata ce un cuplu e mutat, altul ii ia locul. Iata-le acum pe toateasezate la rind, si in scurta vreme aceste fiare vechi sint vexpe-diate» la magazie... Un, doi, trei, i, ridicate in aer cu ajutorulpirghiei turnante, ele dispar de pe linie. De undeva, din intuneric,se aud lovituri de ciocane : sint tovarasii care, asemenea unor har-nice albine, lucreaza la vagoanele lor abolnave». Se fac lucraride timplarie, de vopsitorie, se repara acoperisul treaba mergestruna, spre bucuria noastra si a tovarasului comisar. Acum mergemsa dam o mina de ajutor fierarilor. Intr-o forja portativi se aflao «oiste» incinsa, adica o bara de cuplaj cu cirligul turtit de peurma unei izbituri. Incandescenta i improscind scintei, ea zaceacum pe o placi de fier, i, sub loviturile noastre iscusite, supra-vegheate de ochiul ager al unui tovaras cu experienta, ii recapataforma normala. Capatul barei este Inca incins, de un rosu aprins,dar, purtata pe umerii nostri, bara ajunge repede la destinatieimproscind scintei, este virita prin deschizatura anume facuta inacest scop ; citeva lovituri, i iat-o la locul ei. Ne bagam sub vagon.Aici constatam c mecanismul cuplajelor si al barelor nu este atit desimplu pe cit pare : e un intreg sistem cu nituri si arcuri spirale...

Munca e in toi ; s-a intunecat de-a binelea, i tortele ard maiviu. Curind ispravim. 0 parte dintre tovarasi as-au acivat» linga ostiva de obezi si asug» ceai fierbinte. Racoroasa e noaptea de mai

fermecator de frumoasa e seccra lunii pe cerul instelat ! Din toatepartile se aud glume, risetc, vorbe de duh.

si,

MAREA INITIATIVA 13

Tovar'ase G., e tirnpul sa' dai semnalul de incetare a lucrului,ajung 13 vagoane !

Dar tov. G. nu se multumeste cu atit.Dupi ce am ispra'vit de b'aut ceaiul, incepem si cinam cu totii

si ne indrepfarn spre iesire..."

Miscarea pentru organizarea de subotnice comuniste"nu se limiteaza numai la Moscova. Pravda" din 6 iuniecomunica :

La 31 mai a avut loc la Tver primul subotnic comunist. Lacalea ferat5 au lucrat 128 de comuni.sti. In trei ore si jumatate s-auinearcat i s-au descarcat 14 vagoane, s-au reparat 3 locomotive, s-autaliat cu ferastraul 10 steri de lernne i s-au efectuat diferite alteluceari. Intensitatea muncii depuse de lucr6torii comunisti calificati adep'asit de 13 ori productivitatea obisnuita".

In Pravda" din 8 iunie citim :

SUBOTNICE COMUNISTE

S arato v, 5 iunie. Comunistii de la calea feratA, rAspunzindchemErii tovarasilor de la Moscova, au hothirit, la o adunare generalade partid, s lucreze in fiecare simbki cite cinci ore suplimentaref'arii plat, pentru sprijinirea economiei nationale".

Am reprodus extrem de amanuntit si clt rnai completreferitoare la subotnicele comuniste, caci ele consti-

tuie unul dintre cele mai importante aspecte ale construe-tiei comuniste, caruia insa presa noastra nu-i acorda sufi-cienta atentie i pe care noi toti nu 1-am apreciat Inca'indeajuns.

Mai putina trancaneala politica si mai multa atentie lataptele cele mai simple, dar vii, ale constructiei comuniste,fape kate din via i verificate de viata iata lozincape care trebuie s-o repetam noi toti, scriitorii no?tri, agi-tatorii, propagandistii, organizatorii nostri etc.

Este firesc §i inevitabil ca in primul timp de dupii revo-lutia proletara s ne preocupe rnai mult ca orice sarcinaprincipala si fundamentlla inftingerea irnpotriviriiburgheziei, victoria asupra exploatatorilor, inibusirea corn-

Içi

itcaile

14 V. I. LENIN

plotului lor (cum a fost complotul stapinilor de sclavi"pentru cedarea Petrogradului, la care au participat toti,de la ultrareactionari i cadeti pina la mensevici i eseriinclusiv 1). Dar paralel cu aceasta sarcina se impune totatit de inevitabil i pe masura trecerii timpului seimpune tot mai mult sarcina, rnai esentiala, a con-structiei comuniste pozitive, a fauririi unor noi relatiieconomice, a unei noi societati.

Dictatura proletariatului dupa cum am rnai spusin repetate rinduri, intre altele si in cuvintarea rostitala 12 martie in sedinta Sovietului din Petrograd nuinseamna numai violenta exercitata impotriva exploata-torilor si nici nu inseamna in primul rind violenta. Te-melia economica a acestei violente revolutionare, chezasiaviabi1itçii si a eficacitatii ei consta in aceea c. proleta-riatul reprezint i infaptuieste un tip superior de orga-nizare sociala a muncii in comparatie cu cel din capita-lism. Aceasta este esentialul. In aceasta rezida izvorulfortei comunismului si chezasia inevitabilei sale victoriidepline.

Organizarea iobagista a rnuncii sociale se sprijinea pcdisciplina btei, in conditii de extrema incultura si abru-tizare a oamenilor muncii, pe care ii jecmanea i batjo-corea o min a. de mosieri. Organizarea capitalista a munciisociale se sprijinea pe disciplina foamci, i, cu tot progresul.culturii burgheze si al dernocratiei burgheze, marea masaa oamenilor rnuncii raminea, chiar si in cele mai inaintate,mai civilizate si mai democratice republici, o masa incultdsi abrutizata de robi salariati sau tarani oprimati, pe careii jecmanea si batjocorea o mina de capitalist:if Organizareacomunista a muncii sociale, spre a carei infaptuire primupas il constituie socialismul, se sprijina i pe masuratrecerii timpului se va sprijini tot mai mult pe disci-plina liber consimtità i constient a. a oamenilor rnunciicare au doborit atit jugul mosieresc cit i jugul capitalist.

Aceasta disciplina noua nu cade din cer §i nu se nastedin pioase deziderate ;fr,izvoraste din conditiile mate-riale ale marii productii (capitaliste, i numai din ele.Fara aceste conditii, ea nu este cu putinta. Iar purtil-torul acestor conditii materiale sau prornotorul lor este o

1

MAREA INITIATIVA 15

anumita clasa istorica, creata, organizata, Inchegata. in-struita, luminata i calita de marele capitalism. Aceastaclasa este proletariatul.

Dictatura proletariatului, daca e sa traducem in cu-vinte mai simple aceasta expresie latineasca,istorica-filozofica, inseamna urmatoarele :

numai o anumita clasa, anume muncitorimea de laorase si in genere muncitorimea din fabrici i uzine,din industrie , este in stare sa," conduca intreaga masaa celor ce muncesc i sint exploatati n lupta pentru ras-turnarea puterii capitalului, in procesul rasturnarii pro-priu-zise, In lupta pentru pastrarea i consolidareavictoriei, in opera de faurire a orinduirii sociale noi, so-cialiste, in intreaga lupta pentru desfiintarea definitivaa claselor. (In paranteza fie zis : deosebirea tiinificdintre socialism §i comunism se rezuma la aceea c. pri-mul cuvint inseamna prima treapta a societatii noi carese naste din capitalism, iar cel de-al doilea treaptmai inalt, ulterioara a acestei societati.)

Greseala Internationalei galbene, de la Berna", constain faptul ca liderii ei recunosc doar n vorbe lupta declasa i rolul conducator al proletariatului, temindu-se

duca rationamentul pina la capat, temindu-se tocmaide acea concluzie inevitabila care e deosebit de inspai-mintatoare si cu desavirsire inacceptabila pentru bur-ghezie. Ei se tern sal recunoasca faptul cä dictatura pro-letariatului este tot o perioada de lupta de clasa, care

lupta de clasa este inevitabila atita timp cit nu aufost desfiintate clasele si care isi schimba formele, capa-tind, in prima perioada de dupa rasturnarea domniei ca-pitalului, un caracter deosebit de Inver§unat §i cu totulspecific. Cucerind puterea poiitic, proletariatul nu ince-teaza lupta de clasa, ci o continua pina la desfiintareaclaselor, dar, bineinteles, n alte conclitii, intr-o altaforma, cu alte mijloace.

Ce inseamna insa desfiintarea claselor" ? Toti cei carese intituleaza socialisti recunosc acest scop final al socia-lismului, dar nu toti ii aprofundeaza semnificatia. Princlase intelegem mari grupuri de oameni care se deosebescintre ele dupa locul pe care-1 ocupa intr-un anumit sistern

i

sa.'

16 v. I. LENIN

de productie sociala istoriceste determinat, dupa raportullor (de cele mai multe ori formulat i consfintit prin legi)fata de mijloacele de productie, dupa rolul lor n orga-=area sociala a muncii si, deci, dupa modul de obtinere

dupa marimea acelei parti din avutia sociala de caredispun ele. Clasele sint grupuri de oameni dintre care ungrup li poate Insusi munca altuia datorita locului dife-nit pe care 61 ocupa Intr-un anumit sistem de economiesociala.

Este clar c pentru desfiintarea completa a claselor nue de ajuns sa fie rasturnati exploatatorii, mosierii i capi-talistii, nu e de ajuns s fie desfiintata proprietatea /or,ci mai trebuie desfiintata, de asemenea, onice proprietateprivata asupra mijloacelor de productie, trebuie sa fielichidata atit deosebirea dintre oras si sat, cit i deose-birea dintre oamenii muncii fizice i cei ai muncii inte-lectuale. Acesta este un proces foarte indelungat. Pentrua-1 putea infaptui, societatea trebuie s faca un uriaspas Inainte in dezvoltarea fortelor de productie, sa in-vingà Impotrivirea numeroaselor ramasite ale micii pro-ductii (impotrivire adesea pasiva, foarte tenace si foartegreu de infrint), sa finvinga enorma putere a obisnuintei

rutinei, legate de aceste ramasite.A considera ca toti oamenii muncii" sint deopotriva

de apti pentru aceasta munca inseamna a debita vorbegoale sau a nutri de socialist antediluvian, pre-marxist. Caci aceasta aptitudine nu e data de la sine,se formeaza istoriceste i numai in conditiile materiale aiemarii productii capitaliste. La inceputul drumului careduce de la capitalism la socialism, numai proletariatulposeda aceasta aptitudine. El este fin stare sa indepli-neasca gigantica sarcina care apasa pe umerii lui, fin pri-mul rind, pentru ca este clasa cea mai puternica i ceamai inaintata a societatilor civilizate, in al doilea rind,pentru ca in t'arile cele mai dezvoltate el reprezinta majo-ritatea populatiei, iar In al treilea rind, pentru,..ca in ta-rile capitaliste inapoiate, ca in Rusia, de pilda, majori-tatea populatiei e formata din semiproletari, adica dmoameni care o parte a anului duc in mod constant untrai proletar, care in mod constant 'hi cistiga o anumita

ci

gi

si

iluzii

MARLA INITIATIVA

parte din subzistenta lor prestind munca salariata in intre-prinderi capitaliste.

Cei care ncearc s rezolve problemele trecerii de lacapitalism la socialism pornind de la fraze generaledespre libertate, egalitate, democratie in general, despireegalitatea democratiei muncii etc. (cum fac Kautsky,Martov i ceilalti eroi ai Internationalei galbene, de laBerna) nu fac decit sa-si tradeze mentalitatea lor de miciburghezi, de filistini, care pe plan ideologic se tirasc slu-garnic in coada burgheziei. La o justa rezolvare a acesteiprobleme se poate ajunge numai prin studierea concretaa relatUlor speciale dintre clasa care a cucerit puterea

clasa proletariatului, i toata masa neproletarasi semiproletara a populatiei muncitoare, tinindu-se seamatotodata de faptul c aceste relatii nu se formeaza intr-oireala lurne armonioasa, ideala", ci in condidile reale aleimpotrivirii inversunate pe care burghezia o opune subcele mai variate forme.

In orice tara capitalista, inclusiv Rusia, marea majori.tate a popula-tici cu atit mai mult marea majoritatea populatiei muncitoare a simtit propria ei pieleapasarea capitalului, jaful practicat de capitalisti, batjocurala care se declau ei. Razboiul imperialist in care zecemilioane de oameni au platit cu viata rivalitatea dintrecapitalul englez i cel german in lupta pentru indietatein jefuirea lumii intregi a dat acestor incercari o ascu-time, o amploare si o adincime fara corecedent si a facutca oamenit sa-si dea seama care e izvorul lor. De aici

n inevitabila a marii majoritati a populatiei, si in-deosebi a masei muncitoare, fata de proletariat, care,cu rindrazneala eroica i cu neinduplecare revolutionara,doboara jugul capitalului, rastoarna pe exploatatori, in-fringe impotrivirea lor i cu pretul singelui sau croiestedrurnul spre crearea unei societati noi, in care nu va filoc pentru exploatatori.

Oricit de mari si de inevitabile sint sovaielile i osci:ladle mic-burgheze manifestate de masele neproletare stsemiproletare ale populatiei muncitoare, care trag inapoi,spre ordinea" burgheza, sub aripioara" burgheztei, elenu pot totusi sit nu recunoasca autoritatea rnorala i poli-

17

i

politica,

pe

18 V. I. LENIN

tica a proletariatului, care nu numai rastoarna peexploatatori §i le infringe Impotrivirea, ci i fauresterelatii sociale noi, superioare, o disciplina sociala noua,superioara : disciplina oamenilor muncii constiemiunici, care nu cunosc nici un jug i nici o autoritate inafara de autoritatea propriei lor uniuni, a propriei loravangarzi revolutionare, care e mai constienta, mai cute-zatoare, strins unita i disciplinath.

Pentru a putea invinge, pentru a putea faurisi conso-lida socialismul, proletariatul trebuie s. indephneasca odubla sarcina, sau o sarcina Unica cu dublu aspect : inprimul rind, sa antreneze prin eroismul sau fara pregetintreaga masa muncitoare i exploatata in lupta revo-luvionara impotriva capitalului, s-o antreneze, s-o orga-nizeze i s-o conduca pentru a rasturna burghezia si asfarima fara crutare oHce impotrivire din partea ; iarin al doilea rind, sa duca dupã sine intreaga masa mun-citoare si exploatata, precum i toate paturile mic-bur-gheze pe calea noii construcvii economice, pe calea creariiunor noi relatii sociale, a unei noi discipline a muncii, aunei noi organizari a muncii, care sa uneasca ultimulcuvint al stitmei si al tehnicii capitaliste cu organizareain masa a oamentlor muncii constienci, care fauresc mareaproductie socialista.

Aceasta a doua sarcina este mai grea decit prima, pen-tru ca in nici un caz nu poate fi indeplinita prin eroismulumn asalt izolat, ci necesita un foarte indelungat si ex-trem de perseverent eroism in masa in munca de fiecarezt, eroismul cel mai greu dintre toate. Dar aceasfa sar-cira este totodata mai esentia151 decit prima, caci, in ul-lima analiza, cel mai adinc izvor de forth pentru victo-riile asupra burgheziei i unica chezasie a trainicieipermanen;et acestor victorii poate fi numai un mod deproductie sociala nou, superior, inlocuirea producliei ca-pitaliste i ic-burgheze prin marea produove socialista.

Marea insemnatate istorica a subotnicelor comuniste"se datoreste tocmai faptului ca in ele ii gaseste expresia

et

si

ca-i

si

MAREA INITIATIVA 19

initiativa contient i voluntara a muncitorilor in dez-voltarea productivitatii muncii, In trecerea la o nouadisciplina a muncii, in crearea conditiilor socialiste ineconomie si in viata.

J. Jacoby, unul dintre putinii, sau, mai bine zis, unuldintre rarisimii democrati burghezi din Germania care,dupa invatamintele anilor 1870-1871, n-au trecut n ta-bara sovinismului si nici in cea a national-liberalisrnului,ci in tabara socialismului, a spus ca infiintarea unei sin-gure asociatii muncitoresti are o insemnatate istorica maimare decit batalia de la Sadova 2. $i pe buna dreptate.Batalia de la Sadova a decis care dintre cele doua mo-narhii burgheze, monarhia austriaca sau cea prusaca, vaavea suprematia in opera de creare a statului nationalcapitalist german. Infiintarea unei asociatii muncitorestiera tin mic pas inainte spre victoria mondiala a prole-tanatului asupra burgheziei. Asa si noi putem spuneprimul subotnic comunist, organizat la Moscova in zivade 10 mai 1919 de catre muncitorii liniei ferate MoscovaKazan, are o insemnatate istorica mai mare decit oricaredintre victoriile repurtate de Hindenburg sau de Fochsi de englezi in razboiul imperialist din 1914-1918. Vic-toriile imperialistilor inseamna macelarirea a milioane demuncitori pentru profiturile miliardarilor anglo-americani

francezi ; ele denota brutalitatea capitalismului ghif-tuit, care piere putrezind de viu. Subotnicul comunist almuncitorilor de la linia ferata MoscovaKazan este unadintre celulele societatii noi, socialiste, care aduce tuturorpopoarelor lumii eliberarea de sub jugul capitalului, izba-virea de razboaie.

Domnii burghezi si acoliçii lor, inclusiv menseviciiesern, care s:au deprins sa se considere reprezentanti aiopiniel publice", iau, fireste, in zeflemea aceste speranteale comunistilor, numindu-le baobab intr-un ghiveci derezeda", fac haz de numarul infim al subotniCelor incomparatie cu numeroasele cazuri de .fraucla, de trinda-vie, de scadere a productivitatii muncn, irosire a ma-teriilor prime si a produselor

is-aretc. Noi. vom raspunde

acestor domni : daca intelectualitatea burgheza punecunostintele in slujba poporului muncitor, iar nu a capi-

de

câ

si

si

20 V. I. LENIN

talistilor rusi i straini pentru restaurarea puterii aces-tora, revolutia s-ar desfasura mai rapid ksi mai pasmc.Dar asta e o utopie, caci problema se decide prinde clasa, iar majoritatea intelectualitatii trage spre bur-ghezie. Nu cu ajutorul intelectualitatii, ci in pofida fap-tului c (cel putin in majoritatea cazurilor) ea ne punebete-n roate, proletariatul va invinge, inlaturind pe in-telectualii incorigibil burghezi, transformind, reeducIndsubordonindu-si pe cei sovaitori, cistigind treptat departea sa o parte din ce in ce mai mare dintre ei. Jubi-larea in fata greutatilor i insucceselor revolutiei, sema-narea de panica, propagarea revenirii la trecut toateacestea sint armele si metodele luptei de clasa a intelec-tualitatii burgheze. Proletariatul nu se va rasa inselatde ele.

Dar daca privim lucrurile in fond, s-a intimplat oarevreodata in istorie ca un mod de productie nou s fiprins radacina dintr-o data, fara a trece printr-un lungsir de insuccese, greseli j rabufniri ale trecutului ? Lao jumatate de secol dupa desfiintarea jobgiei, satul rusmai pastra numeroase ramasite feudale. La o jumatatede secol dupa desfiintarea sclarviei negrilor in America,acestia mai aveau Inca pretutindeni o situatie de oamenipc .jumatate sclavi. Intelectualii burghezi, inclusiv meme-vicu i eserii, Ii ramin fideli lor inii dud stau in sluibacapitalulm si continua sa uzeze de o argumentare pede-a-ntregul falsa : inainte de revolutia proletara ei neacuzau de utopism, iar dupa revolutie ne pretind sa ster-gem cit ai bate din palme urmele trecutului !

Noi insa nu sintem utopisti i cunoastem adevaratavaloare a argumentelor" burgheze ; §tim de asemeneaca, un anumit timp dupa revolutie, ramasitele vechiuluiIn moravuri vor precumpani inevitabil asupra mladitelornoului. Asa se intimpla intotdeauna atit in naturà cit siin viata sociala ; cind noul este abia nascut, vechml in-totdeauna ramine citva timp rnai putermc decit el. Zefle-melile pe tema s1biciunii mladitelor noului, ieftinulscepticism de intelectual etc. etc., toate acestea sintin fond metode ale luptei de clasa a iburgheziei impotrivaproletariatului si inseammi apa'rarea capitalismului im-

lupta

si

MARL INITIAlIVA 21

potriva socialismului. Noi trebuie sa studiem minutiosmladitele noului, sa le acordam maximum de aten-tie, sale stimularn pe toate caile cresterea, sa ingrijim" acesteslabe mladite. Este inevitabil ca unele dintre ele s piara.Nu se poate afirma cu certitudine c tocmai subotnicelecomuniste" vor juca un rol deosebit de important. Darnu asta conteaza. Important e s sprijinim absolut toatemladitele noului, din care viata va selectiona pe cele maiviabile. Daca, spre a ajuta oamenilor s kvinga sifilisul,un savant japonez a avut rabdarea sa Incerce 605 prepa-rate Oda: ce a reusit s gaseasca pe al 606-lea, care sa-tisface anumite cerinte, este de netagaduit ca cei carevor sa rezolve o sarcina mult mai grea, care vor sa in-vinga capitalismul, trebuie s. dea dovada de tenacitateanecesara pentru a incerca sute i mii de noi metode, pro-cedee i mijloace de lupta, spre a putea elabora pe celemai potrivite dintre ele.

Importanta subotnicelor comuniste" rezicl in faptulele au fost initiate nu de muncitori care se bucura de

conditii exceptional de bune, ci de muncitori cu calificarediferita, inclusiv muncitori Fara nici o calificare, salahori,care traiesc in conditii obimuite, adica in conditii dintrecele mai grele. Cu totii cunoastem foarte bine cauza prin-cipala a scaderii productivitatii muncii, fenomen care seobserva nu nurnai in Rusia, ci in lurnea intreaga : ruina

mizeria, intaritarea i oboseala provocate de razboiulimperialist, bolile i subalimentarea. Ca importanta,aceasta din urma ocupa primul loc. Foametea iatacauza. Dar pentru a klatura foametea e nevoie de ri-dicarea productivitatii muncii atilt in agricultura cit siin transporturi si in industrie. Rezulta, asadar, un cercvicios : pentru a ridica productivitatea muncii trebuie sascapam de foamete, iar pentru a scapa de foamete tre-buie s ridicam productivitatea muncii.

Se stie c asemenea contradictii se rezolva in practicaprin ruperea acestui cerc vicios, printr-o schimbare radi-cala in starea de spirit a maselor, prin initiativa eroica

unor grupuri, care, in cadrul acestei schimbari, areadesea rolul decisiv. Salahorii si feroviarii din Moscova(ne referim, bineinteles, la majoritate, iar nu la manun-

si

ca

o

LikiN

chiul de speculanti, birocrati i alti albgardisti de aceeasiteapa) sint oameni ai muncii care traiesc n conditii ex-trem de grele. Subalimentarea este permanenta, iar acum,ihainte de noua recolta, in conditiile inrautatirii generalea situatiei alimentare, in tara bintuie o adevarata foa-mete. Ei bine, acesti muncitori flarninzi, inconjurati deperfida agitatie contrarevolutionara a burgheziei, a men-sevicilor eserilor, organizeaza subotnice comuniste",lucreaza ore suplimentare fära nici o plata i obtin o spo-rire enorma a productivitätii rnuncii, cu toate c sintobositi, istoviti de suferinfa, sleiti din pricina subalimen-tarii. Nu este oare acesta un eroism mare; ? Nu este oareacesta inceputul unei cotituri care are o insemnatate isto-rick' universala ?

Productivitatea muncii este, in ultima analiza, factorulcel mai important, cel mai de seama al victoriei noilorinduiri sociale. Capitalismul a creat o productivitatea muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismulpoate fi va fi definitiv invins prin aceea ca socialismulcreeaza o nou i mult mai inalta productivitate amuncii. Este o opera extrem de anevoioas i foarte in-delungata, dar ea a fost inceputa, §i aceasta este esen-tialul. Daca n Moscova infometata, n vara anului 1919,muncitori flaminzi, care au indurat cei patru ani de crin-cen razboi imperialist si apoi un an si jumatate de si maicrincen razboi civil, au putut s nceapa aceasta operamare*, atunci care va fi ritmul de dezvoltare dupa cevom-fi invins n razboiul civil si vom fi cucerit pacea ?

In comparatie cu capitalismul, comunismul inseamnao mai Malta' productivitate a muncii prestate de munci-tori liberi, coristienti, uniti, care folosesc o tehnica nain-tatâ. Subotnicele comuniste sint extrem de pretioase cainceput efectiv al comunismului, dar fenomenele de acestgen sint extrem de rare, caci noi ne aflam pe treapta pecare se fac abia primii paui pe calea trecerii de la capi-talism la comunism" (cum foarte just se spune n programulpartidului nostru 3).

.Comunismul .incepe acolo unde muncitorii de rind,birumd greutatile muncii, manifesta o grija neprecupe-tita pentru ridicarea productivitatii muncii, pentru pas-

i

.91

MAREA INITIATIVA 23

trarea fiecarui pud de griu, de carbune, de fier sau dealte produse, care nu le revin lor personal si nici fiinte-lor ce le sint apropiate", ci unor fiinte indepartate",adica intregii societati, zecilor si sutelor de milioane deoameni uniti la inceput in cadrul unui singur stat so-cialist, iar apoi in cadrul unei Uniuni de Republicisovietice.

In lucrarea sa Capitalul", Karl Marx persifleazagrandilocventa marii carte burghezo-democratice a fiber-atilor i drepturilor omului, toata frazeologia bombasticape tema lbertii, egalitatii i fraternitatii in general,cu care se 'imabata micii burghezi i filistinii tuturor tari-lor, inclusiv minsavii eroi de astazi ai mirsavei Interna-tionale de la Berna. Acestor pompoase declaratii dedrepturi Marx le apune felul simplu, modest, practicconcret in care proletariatul pune problema : reducereaprin lege a zilei de munca, iata un model tipic alacestui fel de a pune problema 4. Toata justetea si pro-funzimea observatiei lui Marx ne apar cu atilt mai claresi mai evidente cu cit mai larg se desfasoara continutulrevolutiei proletare. Formulele" adevaratului comunismse deosebesc de frazeologia pompoasa, meteugit i fes-tiva a celor de teapa lui Kautsky, a mensevicilor i eseri-lor n cirdasie cu preaiubitii lor confrati" de la Bernatoomai prin faptul cã ele reduc totul la conditiile deniunca. Mai patina trancaneala despre democratiamuncii", despre libertate, egalitate, fraternitate", despresuveranitatea poporului" etc. ; n aceste fraze grandiloc-vente, muncitorul si taranul constient din zilele noastrevor descoperi usor sarlatania intelectualului burghez, asacum un om cu experienta de viata, vazind mutra po-m'adata" i nfatisarea sclivisita a unui domn bine", vastabili ndat i fara gres Desigur c e un pungas".

Mai putine fraze pompoase, mai multa treabade fiecare zi, mai multa grija pentru pudul de grin sipentru pudul de carbune ! Mai multa grija ca acest pudde grim i acest pud de catibune, adt ide necesare mun-citorului flamincl i taranului zdrentaros si dezbracat,sa fie procurate nu prin tranzactii de tarabii, nu in ma-niera capitalista, ci prin munca constienta, Iiber, eroica

si

C

24 V. I. LENIN

neprecupetita a muncitorilor de rind, de felul salaho-rilor si feroviarilor de la linia ferata Moscova-Kazan.

Trebuie s recunoastem cu totii ca ramasitele manie-rei bombastice in care intelectualul burghez trateazaproblemele revolutiei se fac simtite pretutindeni, la fie-care pas, chiar si in rindurile noastre. Presa noastra, de

acorda prea putina atentie luptei impotriva aces-tor putrede ramasite ale putredului trecut burghezo-democratic, acorda prea putin sprijin mladitelor simple,modeste, dar vii, ale adevaratului comunism.

sa luam situatia femeii. Nici un partid democratic dinlume, in nici una dintre republicile burgheze cele maiinaintate, n-a facut in aceasta privinta, in decurs dedecenii, nici a suta parte din ceea ce am facut noi chiarin primul an de existenta a Puterii sovietice. Noi n-amlasat literalmente piatra pe piatra din mirsavele legi careproclama inegalitatea in drepturi a femeii, ingradesc di-vortul, statornicesc odioasele formalitati care-1 insotesc,nerecunoasterea copiilor nelegitimi, interzic cautarea pa-ternitatii etc., legi din care, spre rusinea burghezieisi a capitalismului, s-au vastrat numeroase ramasite intoate tarile civilizate. Avem tot .dreptul s ne mindrimcu ceea ce am facut in acest domeniu. Dar cu cit maitemeinic am curatit noi terenul de balastul legilor si in-stitutiilor vechi, burgheze, cu atit mai clar a devenitpentru noi faptul ca aceasta este numai o curatire a te-renului pentru constructie, iar nu constructia

Cu toate legile care o elibereaza, femeia continua siramina o sclava casnica, eaci o apasa, o inabusa, o in-dobitoceste i o 'hIjoseste marunta gospodarie casnica.,care o leaga de bucatarie si de camera copiilor, irosindu-imunca intr-o activitate stupid de neproductiva, marunta,enervanta, indobitocitoare si abrutizanta. Adevarata eli-berare a femeii, adevaratul comunism va incepe numaiacolo i numai atunci, unde i nd va incepe (sub con-ducerea proletariatului aflat la cirma statului) lupta demasa impotriva acestei marunte gospodarii casnice, sau,mai bine zis, reconstructia in masa a acestei gospodariisi transtormarea ei in mare gospodarie socialista.

si

pildb,

MAREA INITIATIVA 25

Acordam noi in practica suficienta atentie acestei pro-bleme, care este teoreticeste incontestabila pentru oricecomunist ? Desigur ca nu. Ne ingrijim noi indeajuns demladitele cornunismului deja existente in acest domeniu ?Nu, si iarasi nu. Cantinele, cresele, gradinitele de copiiiata exemple de asemenea mladite, iata acele mijloacesimple, cotidiene, care nu au in ele nimic pompos, gran-dilocvent i festiv, dar care sint de natura s eliberezeefectiv femeia, sa micsoreze si sa desfiinteze efectiv ine-galitatea dintre ea si barbat in ceea ce priveste rolul eiin productia sociala si in viata socialà. Mijloacele acesteanu sint noi ; ele (ca i, in genere, toate premisele mate-riale ale socialismului) au fost create de marele

dar in conditiile acestuia ele erau, in primul rind,extrem de rare, iar in al doilea rind si asta e deosebitde important erau fie intreprinderi negustoregi, cutoate odioasele lor aspecte de specula, jecmaneala, inse-laciune i falsificare, fie exhibitii ale filantropiei bur-gheze", pe care cei rnai buni dintre muncitori o urauo dispretuiau pc buna dreptate.

Este cert ca avem azi mutt mai multe institutii dinacestea i c. ele incep schimbe caracterul. Este certca printre muncitoare si tarance exista mult mai multetalente organizatorice decit cunoastern noi, femei care sepricep s puna pe roate o treaba practica, cu participareaunui mare numar de colaboratori si a unui numar si maimare de consurnatori, fara acel prisos de fraze, de sterilaagitatie, ciorovaiala i palavrageala despre planuri, sis-teme etc. de care sufera" in perrnanenta mult prea in-crezuta intelectualitate" sau comunistii" facuti in pripa.Dar noi nu ingrijim cum se cuvine aceste mladite alenoului.

Priviti burghezia. Cit de bine se pricepe ea sa facareclama institutiilor de care are ea nevoie ! Priviti curnintreprinderile model", din punctul de vedere al capita-listilor, sint zgomotos elogiatein milioanele de exemplareale ziarelor lor, cum institutnle burgheze model" sinttransformate in object de mindrie nationala ! Presa noastrainsa nu se preocupa de loc sau nu se preocupa decit inmica rnasura sa descrie cele mai bune cantine i crese,

5

sa-si

26 V. I. LENIN

sa obtina prin insistente zilnice transformarea unora din-tre ele in institutii model, sa le popularizeze, sa expliceamanuntit ce economie de munca omeneasca, ce inlesniripentru consumatori, ce economie de produse, ce eliberarea femeii de sub jugul gospodariei, ce imbunatatire a con--diçiilor sanitare se obtin printr-o munca comunista exem-plara §i se pot obtme si extinde asupra intregii societati,asupra tuturor celor ce muncesc.

Productie exemplara, subotnice comuniste exemplare,grija i constiinciozitate exemplara in producerea i dis-tribuirea fiecarui pud de gelu, cantine-model, curatenieexemplar n cutare bloc muncitoresc, in cutare cvartalde locuinte toate acestea trebuie sa constituie, intr-omasura de zece oH mai mare decit acurn, obiectul aten-çiei gnjii presei noastre, a fiecarei organizatii munci-toresti i taranesti. Toate acestea slut mladite ale co-munismului, i ngrijirea lor constituie datoria noastracomuna si de capetenie. Oricit de grea ar fi situatia noastra

domeniul aprovizionarii i al productiei, totusi, dupa18 .luni de putere bolsevica, progresele realizate pe toatalinza slut evidente : colectarile de cereale s-au ridicat dela 30 000 000 de puduri (in perioada 1 august 19171 august 1918) la 100 000 000 de puduri (in erioada1 august 1918-1 mai 1919) ; suprafata cultivata cu le-gume a crescut, la cereale suprafata ramasa neinsamin-tata e mai mica anul acesta, transportul feroviar ainceput sa se imbunatateasca in pofida tuturor enormelorgreutati de aprovizionare cu combustibil etc. Pe acestfond general si cu sprijinul puterii de stat proletare,maditele comunismului nu se vor ofili, ci se vor dez-volta i transforma n comunism deplin.

Trebuie sa aprofundam temeinic semnificatia subotni-celor comuruste", pentru a putea trage din aceasta mareimtiativa toate invatamintele practice de mare impor-tanta .care decurg din ea.

Spnjinirea pe toate caile a acestei initiative iatapnmul i cel mai important dintre aceste invataminte.

si

In

*

MAREA INITIATIVA 27

Cuvintul comunk" a inceput sa fie cu prea multa usu-rinta intrebuintat la noi. Aproape ca nu exista intre-prindere organizata de comunisti sau cu participarea lorcare sa nu fie imediat declarata comuna", uitindu-seadesea c un asemenea titlu de onoare trebuie cuceritprin munca h-idelungat i tenace, prin succese practiceefectiv obtinute in constructia cu adevarat comunista.

De aceea este intru totul justa, socot eu, concluzia lacare a ajuns majoritatea Comitetului Executiv Central,si anume ca in decretul Consiliului Comisarilor Poporu-lui trebuie modificata denumirea de comune de con-sum" 5. E de preferat o denumire cit mai simplaatunci i deficientele, lipsurile, inerente primilor pasi ainoii munci organizatorice, nu vor fi puse pe seama co-munei", ci (curn e i drept) pe seama acelor comunisticare nu sint la inaltirnea sarcinilor incredintate. Ar fifoarte util sa scoatem din uzul curent cuvintul comuna",

interzicem primului venit s inhate acest cuvint sausa recunoaitem aceasta denumire numai adevaratelorcomune, care au dovedit efectiv in practica (si au con-firmat prin recunoasterea unanima a intregii popula,ciidin imprejurimi) cà sint in stare si se pricep sa organizezemunca in spirit comunist. Dovedeste mai intii ca esti instare sa muncesti fall plata in interesul societalii, in in-teresul tuturor oamenilor muncii, ca esti in stare samuncesti in spirit revolutionar", sa ridici productivitateamuncii, s. organizezi in mod exemplar treaba, i abiadupa aceea intinde mina spre acest titlu de onoare caree comuna" !

In aceasta privinta subotnicele comuniste" constituieo exceptie deosebit de valoroasa, pentru ca aici salahoriisi feroviarii de la calea ferata MoscovaKazan au aratatmai intii prin fapte ca sint in stare sa rnunceasca inspirit comunist, §i abia dupa aceea au dat initiativei lordenumirea de subotnice comuniste". Trebuie sa tindern

obtinem ca si pe viitor s fie la fel, ca toti cei caredau intreprinderii, institutiei sau operei lor denumirea decomuna fara a fi dovedit prin munca grea si prinsuccesul practic al unei munci indelungate, printr-o or-ganizare exemplara si cu adevarat comunista ca au

4*

lii

sa

28 V. i. LENIN

dreptul la aceasta denumire sa fie fara milk* facuti deris ca sarlatani sau flecari.

Marea initiativa a subotnicelor comuniste" trebuie safie folosita si n alta privinta, si anume pentru curiitirearindurilor partidului. In prima erioada de dupa revo-lutie, dnd masa oamenilor leali" i cu mentalitate fills-tina aveau o atitudine extrem de rezervata, cind intreagaintelectualitate burgheza, inclusiv, bineinteles, mensevicii

eserii, sabotau pe capete, aducind astfel servicii bur-gheziei, n aceasta perioada era cu desavirsire inevitabilca n partidul aflat la cirma Orli sa se strecoare aven-turieri i alte elemente arhidaunatoare. Asa a fost i asava fi n orice revolutie. Esentialul este ca partidul anatla cirma tarii si care se sprijina pe o clasa inaintata,sanatoasa i puternica sa stie sa-§i curete rindurile.

In aceasta directie am inceput s lucram de rnulthvreme. Actiunea inceputa trebuie continuata cu perseve-renta i tenacitate. Mobilizarea .pe front a comunistilorne-a fost de folos : lasii i nemernicii s-au carat dinpartid. Calatorie sprincenata ! 0 asemenea reducere anumarului membrilor de partid inseamna o enorma cre,t-tere a tariei i ponderii lui. Trebuie s continuam ac-tiunea de curatire, folosind totodata initiativa subotni-celor comuniste" : primirea in partid sa se faca dupa untermen de incercare", de verificare", s zicem, de saseluni de munca in spirit revolutionar". 0 verificare

trebuie s cerem tuturor celor care au intrat inpartid dupa 25 octombrie 1917 si care nu si-au dovedit,prin activitati sau merite deosebite, devotamentul si fide-litatea fata de partid, capacitatea de a fi comunisti.

Curatirea rindurilor partidului, imbinata cu sporireanecontenitii a exigentei lui in ceea ce priveste desfasu-rarea unei activitati cu adevarat comuniste, va Imbun-tài puterii de stat i va grabi enorm trecereadefinitiva a taranilor de partea proletariatului revolutionar.

Intre altele, subotnicele comuniste" au aruncat oneobisnuit de vie asupra caracterului de clasa al

aparatului de stat in conditiile dictaturii proletariatului.Comitetul Central al partidului scrie o scrisoare cu privire

j nfierati

simi-lar a.

si

aparatul

inisiii

MAREA INITIATIVA 29

la munca in spirit revolutionar" *. Ideea a fost sugeratade Comitetul Central al unui partid cu 100 000-200 000de membri (presupun ca atitia vor famine dupa o cura-tire serioasa, caci acum sint mai multi).

Aceasta idee a fost irnbratisata de muncitorii organi-zati in sindicate. La noi, in Rusia i in Ucraina, sindi-catele numara circa 4 000 000 de membri. In covirsitoarealor majoritate, acestia sint partizani ai puterii de statproletare, ai dictaturii proletariatului. 200 000 si 4 000 000

iata raportul dintre aceste doua roti dintate", dacane este ingaduit s ne exprimam astfel. Urmeaza apoizecile de milioane de Oran', care se impart in trei grupuriprincipale : semiproletarii, sau saracimea, care formeathgrupul cel mai numeros i cel mai apropiat de proleta-riat ; apoi taranimea mijlocasa ; in sfirsit, chiaburii, sauburghezia sateasca, care formeaza un grup foarte restrins.

Atita timp cit are posibilitatea de a-si vinde pe piatagrinele si de a specula foametea, taranul famine (si acestlucru e inevitabil in decursul unei anumite verioade detimp sub dictatura proletariatului) pe jumatate orn almuncii, pe jumatate speculant. Ca speculant, el ne e ostilnoua, statului proletar si inchna sa se inteleaga cu bur-ghezia i cu slugile ei credincioase, inclusiv cele de teapamensevicului $er sau a eserului B. Cernenkov, care sintpentru libertatea comertului cu grine. Dar ca om almuncit, taranul e prietenul statului proletar, aliatul celmai de nadejde al muncitorului in lupta impotriva mo-sierului si a capitalistului. Ca om al muncii, taranul, inmarea sa masa de multe milioane, sprijina acea masina"de stat in fruntea careia se afla o suta-doua sute de miide oameni ai avangarzii proletare comuniste si care ealcatuita din milioane de proletari organizati.

Un stat mai democratic, in intelesul adevarat al cu-vintului, un stat mai strins legat de masele muncitoare5i exploatate n-a existat inca pe lume.

Munca proletara de felul celei care ii gaseste expresiain subotnicele comuniste" i pe care o promoveaza etceste singura in mãsur s asigure definitiv statului pro-

* V. 1. Lenin. Opere complete, Of. 35, Editura politic5, 1966,ed a doua, p. 268-273. Nota red.

Pucureiti,

30 V. I. LENIN

letar respectul i dragostea taranimii. Numai o asemeneamunca 11 convinge definitiv pe Oran de dreptatea noastra,de dreptatea comunismului, transforma intr-un parti-zan devotat al nostru, ceea ce la Andul sau duce lainlaturarea deplina a greutacilor de aprovizionare, la vic-toria deplina a comunismului asupra capitalismului in pro-blerna productiei si distribuirii cerealelor, la consolidareaincontestabila a comunismului.28 iunie 1919

si-I

484

etDNOTAIU

1 Lenin se refera Ia complotul prin care se urmarea predareaPetrogradului, complot condus de organizatia contrarevolutio-nara centrul national", care coordona activitatea unei serii degrupuri antisovietice si a unei retele de spionaj. In noaptea de12 spre 13 iunie 1919 complotistii au declansat o rebeliune lafortul Krasnaia Gorka, situat pe una dintre principalele cai deacces spre Petrograd.

Conducatorul rebeliunii era Nekliudov, comandantul fortu-lui, fost locotenent in armata tarista. Complicii lui au risculat

unitatile de la forturile Seraia Losad i Obrucev. Prin ocu-parea fortului Krasnaia Gorka, rasculatii urmareau sa slabeascazona fortificata Kronstadt si, unind rascoala cu ofensiva ge-nerala de pe front, sa ocupe Petrogradul.

lmpotriva rebelilor au fost trimise trupe ale apararii de coasta,nave ale flotei din Baltica, forte militare aeriene i detasamentede voluntari. In noaptea de 15 spre 16 iunie, unitatile aparariide coastal au ocupat fortul. Organizatia contrarevoluvionara carea condus complotul a fost descoperita i lichidata. 14.

2 &Italia de la Sadova (sat, astazi oras, din regiunea Hradec-Kra-love, Cehoslovacia) a avut loc la 3 iulie 1866. Aceasta batalie,care s-a incheiat cu victoria deplina a Prusiei i cu InfringereaAustriei, a hotarit soarta razboiului austro-prusian. 19.

3 Este vorba de programul partidului adoptat la Congresulal VIII-lea al P.C. (b) din Rusia (vezi Congresul al VIII-leaal P.C. (b) din Rusia. Martie 1919. Procese-verbale", Moscova,1959, P. 404-405 ; V. I. Lenin. Opere complete, vol. 38, Bucu-resti, Editura politica, 1965, ed. a doua, P. 98, 120). 22.

4 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Bucuresti, Editura1960, ed. a IV-a, P. 323-324. 23.

5 Printr-un decret adoptat la 16 martie 1919, Consiliul Comi-sarilor Poporului a unit toate cooperativelo dc cons= 1i le-a

(i

ADNOTARI 485

reorganizat In cadrul unui organ unic de distributie, pe care1-a denumit comuna de consum". Pe alocuri Insa, noua denu-mire a cooperativelor a dus la o gresità intelegere i interpre-tare a decretului. Tinind seama de aceasta, C.E.C. al Sovietelordin Rusia, prin hotarirea sa Cu privire la asociatiile de consurnmuncitoresti-tiranesti", adoptata la 30 iunie 1919, aproblnd de-cretul de mai sus, a hotarit ca denumirea de comuna de con-sum" sa, fie Inlocuit a. prin aceea de asociatie de consum", cucare populatia se obisnuise (vezi Izvestiia C.E.C. din Rusia",nr. 143 din 3 iulie 1919). 27.

6 Aceasta sedinta a avut loc In urma unei hotarlri a plenarei din3 iulie 1919 a C.C. al P.C. (b) din Rusia. Ea s-a Omit intr-unmoment and Republica sovietica era gray amenintati. de ofensivadezlantuita de trupele lui Denikin. Pe ordinea de zi a sedinteia figurat o singura problema : situatia actuala i sarcinile imediate ale Puterii sovietice. Din Insarcinarea C.C. al P.C. (b) dinRusia, raportul la aceasta sedinta a fost prezentat de V. I. Lenin.Participantii la sedinta au adoptat un apel intitulat Catre totimuncitorn, taranii, ostasii rosii i matrozii", care continea unindemn la incordarea tuturor fortelor pentru a-1 respinge pedusman, la maximum de vigilenta. (vezi Pravda" nr. 145 din5 iulie 1919). 31.

7 Lenin se refera la cel de-al V-lea Congres general al Sovietelordin Rusia, care se intrunise la 4 iulie 1918. La congres auparticipat 1 164 de delegati cu vot deliberativ, dintre carebolsevici 773, eseri de stinga 353, maximalisti 17,anarhisti 4, mensevici internationalisti 4, membri aialtor partide 3, fail partid 10.

Raportul de activitate al C.E.C. din Rusia a fost prezentatde I. M. Sverdlov, raportul de activitate al Consiliului Comi-sarilor Poporului de V. I. Lenin. Dupi dezbateri furtunoasepc marginea acestor rapoarte, congresul a adoptat cu majo-ritate de voturi rezolutia propusi de fractiunea commusta,prin care a declarat ca aproba intru totul politica externasi internal a guvernului sovietic". Rezolutia eserilor de stinga,care propusesera congresului exprime nelncrederea In gu-vernul sovietic, sa denunte tratatul de pace de la Brest sis. sc!aimbe politica extern i interna a Puterii sovietice, a fostrespinsa.

Infrinti la congres, eserii de stinga au recurs la actiune ar-mata fatisa, declanend la 6 iulie o rebeliune contrarevolutionarala Moscova. Datorita acestui fapt, congresul Intrerupt lu-crarile ; ele au fost reluate la 9 iulie, and, dupa ce a ascultatcomunicatul guvernului cu privire la evenimentele din 6 si7 iulie, congresul a aprobat intru totul actiunile energice intre-prinse de guvern In vederea lichidarii aventurii criminale aeserilor de stinga si a aratat cà aceia dintre ei care Impartasescvederile clicii lor conducatoare n-au ce cauta In Sovietelede deputati ai muncitorilor i taranilor".

si-a

sigs-gi