BOLISPECIFICE FEMEILOR

SANATATE CUMARIATREBEN

Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffce femibr

"fi

' i

, 1 , ! : :

&''ffiffiW&tWw,&*:&:;Hq. ,3i.ff,5

F1:F';,,F

Boli specifice femeilor

Prevenire - Recunoagtere - Vindecare

GEMMA PRESt9e8

Traducere duP[:GESUND MIT MARIA TREBEN

FrauenkrankheitenVerlag Ennsthaier A-4402 Steyr, e{1ti1 a 2-a'-1995

@-Copyright by Wilhelm Ennsthaler' steyr- AUSTRIA

Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate editurii, GEMMA PRES

BucuregtiOrice publicare, reproducerg $i multiplicattl ,t,1.11:,$i a unor"fr"fi;;t" di;;;;;;i..t, mia autorizarea editurii, vor fi

urmdrite conform Legii nr' 8/96'

Traducitor: lcx GrddinaruConsultant stiintrfic: Adrian CaurpeatrL t

Reclactor: Doina Brilrdu

rsBN 973-91681-1-3

tBN

a 2-a, 1995:r, steyr

rezervate editurii

, chiar gi a unorediturii, vor fit6.

Cuprins

CuvAntinainte . . . 7CunoEtin[e despre plantele medicinale 10

Recunoagterea plantelor medicinale 10Recoltarea plantelor medicinale 10Ptrsfarea plantelor medicinale 11Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12

Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3Ctrlirea organismului 13Baia bralelor . 14Sptrlirile cu aptr rece 14Alergarea prin routr 15Mersul prin ztrpadi 15Mersul pe loc ln aptr (,,ctrlcatul apei") . 15

Afectiuni, suferinte gi boli specifice femeilor (sau intjllnite mai frecvent laele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7

A . B o l i c a r a c t e r t s t t c e . . . . . . 1 8A m e n o r e e . . . . . . 1 8Anemie 19F l e b i t i / I n f l a m a [ i a v e n e l o r . . . . . . 2 0Fortifierea fibrelor uterine 2lLipsa fierului / Carenla fierului 2lMtnctrrimi vaginale 22Menopauzl / Climacteriu / Vtrstil critictr . 22Metroragii post-partum / Hemoragii duptr na$tere 23Nagterea gi dificulttrtile ei 24Prevenirea generaltr a bolilor de femei 25Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponran sau iminent) 25Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui . . . .. . . . 26Sarcintr 27S l t r b i c i u n e . . . . . . 2 8S t e r i l i t a t e . . . . . . 2 9Tulburtrri hormonale 29Varice 29

B. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual . . . 3lA m e p a l t r . . . . . . 3 1Clorozi 33C r a m p e m e n s t r a l e . . . . . . 3 4Depresiune 34Dureri de cap / Cefalee . 35Durerimenstruale . . .37Grea1tr 37Hipertensiune arteriali 38

IsterieMigreniNelinigte / AuxietateNervozitateOboseal5PaloareSfhrgealiSlibiciune generalSSurescitareTristeleTulburlri cardiorespiralorii .Tnlburdri circulatoriiVomI

C. Afec(iuni ale sdnilorInfl amalia marneloanelor / GalactotbritiInflamalia sdnilor / MastitiLeziuni ulceroase ale sAnuluiTumori runure benigneJurrori miuure maligne / Cancer narnar

D. Imbolndviri ale organelor genitaleCancer genital / Tunori nuligne genitale

Cancer ovariar/ Tumori maligne ovarieneCancer uterin/ Tumori nuligne uterineCancer vaginaV Tumori maligne vaginale

ChistChist ovarianChist uterin/ Fibron/ Fibromion

Dureri ale organelor pclvieneInflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / AnexiteInllamafii ale utemluiLeucorec / Poal5 albiMicozd vaginali / Ciupercd vaginali / Vaginitd nfcotictrProlaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitaliSAngcriri (la nivelul organelor genitale, in special, dar gi de orice naturi)Scurgeri vaginale (de orice naturl)Suferin[c diverse localizate in zona abdominalS gi cea pelviarfiTulbruiri meuslrr.rale

E. Maladii specifice vezicii urinareAfecliuni vezicale (in general, indiferent de uatura lor)Atonie vezicaldCalculi vezicaliCancer vezical / Tumori nraligni vezicaliDereglili de urinarcDureri vezicaleInflama[ia r,ezicii / Catar vezical / CistitiNisill (calculi mici) vezicaliPareze vezicaleSpasnrc (crampe) vezicale

Succese in tratarea bolilor specifice f'emeilorPlante medicinale gi refete de caslPlante medicinale din farmacia DomnuluiMaria 'Ireben - viafa eiDenumiri uzuale ale plantelor medicinale

3839+U4 I4 l42A .

A.)A 1

43+)4445464646A 1

+ t48505050505052525253545657585859606 16264646566676768686910707 l8 l89

104107

i de orice naturf,):lviani

3839404 l4 l42A a

,4^'

42+J+J4445464646A 1

4748505050505052525253< A

56

59606 16264646566676768686910107 l8 l89

104107

) t5858

Cuvf,nt inainte

Dragi cititori,Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie, din noun serie delucriirt ..SANATATE CU MARIA TREBEN", in czrre sunr descdsemulte clintre suf-eringele specifice f'emeii.Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati, cu multe adirugiri. Pe lAng[sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli,vegi gisi cAtevtr recomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor, cuno;tin1eutile despre plurtele medicinale, relete de cas[, metode de ctilire arezistengei organismului etc. In cuprinsul ciulii af'ecEiunile sLlnt prezentatein ordine alfabetic[, ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vtiintereseazl. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai impor-tante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii.La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale,:rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. Suntmai bine de 10 ani de cArrd autoaretr a fost recunoscuti, pe plan mondial,ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale - in fitoterapie!Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi inultirnul capit

in mena ctrnria sttr viala noastd" a niluror' 9i care poale oricAnd dispune

de ea. La Er "euril"fiuo];gil"r.;r=*;

iti-"u^iir disryrate de boall'si la plantele din iariff; 3;' D". Et depinde s[ ne ddmiasc['

s[ neil;ffi;-ii ,e #"rard"d.[ viap dupr voia sa!"

Maria Treben

nate oricind dispunee disperate de boal[,ne dlruiascI. s[ ne

Ja!"

Maria T?eben

,In fiecare atr, cind planificdm onoul iegire pentru a culege coadagoricelului sau sundtoare, din poienigesau de pe povirniguri curate, ini rlsarin minte cuvintele ptrrintelui SebastianKneipp, care atr[gea asdel atentia a-supra marii puteri timlduitoare pe ca-re o are, pentru fete gi femei, coadagoricelului: multe suferinte ar puteaevita unele femei, dac[ ar bea, mtrcardin cdnd in cdnd, o ceaqc[ de ceaide coada goricelului!Dq mtr gindesc cAt de puFne femeifac acest lucru gi, de fapt, cit de multar putea profita!"

tu+:

majodtatea din ele, de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSitnoiembrie. Cdnd iernile sunr mai bl0.nde, exist5. plante ce rlmflncontinuar verzi: pdtlagintr.ingust[, ptitlagina mrue Ei rostopnscit.De regulir, recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite,nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute, dar proprieriuile curariveale plantelor medicinale sllnt, pe o astfel de vreme, deosebit de puternice.Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi, telenul pe ciue crcsc s[ f]ecdt mai curat, ctt mai departe de qoselele intens circulate sau de insta-lagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul.Recoltalea se fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de degetde Ia supmfap solului. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor.CAnd plec.4i la cules, cel mai pr:actic este sti aveli un coq din nuielesau rtlchitii, oli pungi de h0rtie. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile.$i incl un sf'at culegeEi cu mlsurd!Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEii naturale, unde anumiteplante sunt protejate. Nu culegeEi niciodat[ din asemenea locui.Rezervagiile au rolul si1 plstreze, tot pentru noi, oirmenii, acele creaEiiale naturii ce sunt pe cale de dispruilie!

Pdstrarea plantelor medicinale

Este preferabil s[ culegegi plantele clt mai proaspete. De fiecare dat[,din cantjtatea soAnsfl, o palte se va pune la plsurue, dupii ce, inprealabil, a fost uscatl. Avegi grijl insit sti le recoltagi, aga cLtm v-amsfTrtuit, clin locuri foarte curate, pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inaintede a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat.Ca sir le uscagi, presftragi-le pe coli mrui de hiirtie de impachetat saupe buc[1i de pflnzir, fbarte culate, gi ginegi-le intr.un loc mai intunecos,lipsit de umezeal[. Dup[ ce sunt bine uscate, se pun in cutii de carton,pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd. Nu se recomtrndlcutiile din plastic sau tablir, nici borcanele qi pungile din plastic.Plantele, astf'el Lrscate gi pzlstr:ate, se pot fblosi penuu ceaiud pe parcursulunui an intreg. Cantitatea rdmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[numtri penhu b[ile de plante.O recomandare importantil: in situalia in ctue reletele pentru diferiteuatamente, ceaiurile, esengele prcpamte din plante, blile, nu au nici unef'ect, este cazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist (persoane calificatec?ue, cu dispozitive simple, nuiele, siirme etc., pot determina aqa-nurnitelecAmpuri geopatice, acele zone de pe suplnfi4a pi.mflntului unde exist[regele de radiagii dlun[totue slnltlgii omr"rlui). Cu ajutonrl ur]or asemeneAspeciali;ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrte tocmai inastfel de locuri.

dein

acum aceastir cilIe, afipentrn a vi nata sogul

nu ali cules niciodat[,

Cunoqtinfe despre plantele medicinale

Recunoa$terea plantelor medicinaleCred cir fiectue dinue dumneavoasn'I, cale citigifblosit, fie pentm a sc[pa m[car de guturai, fiesau copilul, ceaiud medicinale. Dar poate cirsingurd, plantele.Incelcagi s[ descoperiEi singur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dinaCrezitclrului. Ve!.r ti de douir ori mai cAqtigatir. In primul rincl, micileexcursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina tre-burilor zilnice, v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian, v[ vorincAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii, v[ vor destinde uupul.In al doilea rlnd, vef descoperi marea bog[1ie de leacuri pe lingir caret4i uecut, poilte de multe ori, fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri, pe carc chitu'ali stlivit-o sub picioare, v-ar fi putut^ sctipa de multe necazuri. Nu v[fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca. Inhebafi localnicii, sffltuigi-vir cupersoane ce tblosesc in mod obiqnuit plantele, trpelali la ghizi specializzrgi;i, ?ncetul cu incetul, veli $ti care slrnt locuile unde crc;te fiecarc plant[,vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. Numai aqa le vegi recunotu;tesingurir, veEi doblndi exper:ien1l, cunoqtingele dumneavoasuit se vor acu-mula de lu o excursie h alta, qi vegi gti care sunt plantele medicinalede care aveEi nevoie in farmacitr casei.Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$teli a$a de bine, in amiinunEime'/ Suntele cumvtr periculoase penlru sitn[tate? Riscurile sunt fbarte ntici, existirfbtu'te, fbiute puline specii care pot fi per:iculoase. Diu existit multe alteplante, filalte asemlndt

Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinaleCdnd amestecagi mai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru bdi oriesenfe, nu este necesar s[ respectaEi cu suictele anume cantitili prcscrisesau anume combinagii, chiar atunci cAnd ele sunt destinate combateriiunor boli dintre cele mai dif'erite.Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd, deciefectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la unloc. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandate nu sunt aqa de stricte,deoarece rinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic. Pede altd parle, consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pecare trebuie s-o evitagi.Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[.Dacd punegi o cantitate mai mare de plante, intr-o ceagcl de ceai sauinu-o baie, nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau. mai rapid.Mult mai important este ca sufletul, mintea dumneavoastrl, s[ perceaplcu sensibilitate, sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre.Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare, sd nu v[ ldsaliprad[ preocupdrilor gi indoielilor de natur[ psihicd despre bolile in cauz[.Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul[atamentului, ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale.Orice indicalii cantitative din regete se refer[ numai Ia plantele in stareuscatfl, cumptrr'ate fie din fzumacii, fie din magazine specializate (,,Plafar''- n.f.).Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzue ptoasplt[va udliza, in locul dozelor rccomandate pentru plantele uscate olingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf, de ceai -, o cantitate de plante verzi c6tse poate cuprinde inue degetele unei singure miini. Plantele, dac[ suntproaspete, au ef'ecte mai putemice decdt cele uscate.Nu u'e imporurng{ nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intredegete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai. Ceea ce conte'azd,ceea ce are valoare, este.modul de preparare qi folosire.Relinegi, infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot, ci s[torni ap[ clocotitd peste plante, aldel ele igi vor pierde multe dinsubstangele vindecltoare - aga-numitele principii active - pe care leconlin.B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite, fdrd curent, iru apas[ fie cAt mai figrbinte, ca organismul s[ transpire din abundengti. Numaiaqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat.

Regrili pentru prevenireaimbolnlvirilor

Din ptrcate, degi mai togi dintre noi ne imbolndvim, suferim sau avemo afecgiune cronicl ce ne itmtrregte ziLele, e suficient sd avem o perioaddd9 ti-p mai bun[, cAnd suntem sdn[toqi, gi zicem, cu inconqtiengi, insinea noastrd: ,Am rezistat!"Este o gregealfl imens[, ce ne poate costa scump. Organismul este dotat,de la nag{ere, cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor,sistemul imuniuu'. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un orga-nism sllbit, suprasolicitat, nealimentat cum trebuie,'stresat in permanenll,nedormit .,qi extenuat!Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o ,,sdndtate de fiet'', gi-o voravea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii, ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-gi protejezeorganismul de toate agresiunile, de orice naturtr, se ingeald amamic gi-girigc[ propria lor existen$!Sfinltatea este un dar minunat, dar ca s-o menginem trebuie str ne cdlimorganismul, s[ ducem o vial[ cumpdtati, s[ nu facem excese, s[ profitimde darurile natudi, nu sf, ne batem joc de ele!S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi -se par[ exagerate, gi greude realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Iardumneavoasu'[ veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prelavugie a omului!

Cilirea organismuluiDeosebit ds importante pentru sdntrtate sunt ,,blile" de lumind, aer giaptr.Cu ajutorul lor, organismul se clleqte qi devine mai putin vulnerabilfap de toate imboln[virile posibile. -O pondere major[ revine apei reci, cea care stimuleaz[ activitatea inimiiqi zr sistemului circulator; ea are efect benefic asupra circulaliei sAngelui,in special in vasele superficiale. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli:a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece. De aceea,dimineaga, spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. Seara este

bine s[ te incilze;ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[adecvat[:b) Ctunera de baie trebuie s[ fie bine incilzitI. Geamul (dact1 exist[)vtr sta inchis pentt! a nu se produce curnt. Dup[ aplictuea apei reci.corpul uebuie rapid inctilzit, pentru a-gi rec[pirta temperatura normalfl.Ideal este sir poEi trece intr-un pat princllzit;c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre,deoarcce cotpul se va obignui cu aceste stimulente qi nu vtr mai reacfionacr.rrespunzltor.

- Deci, este bine s[ trlternaEi permanenr procedeele 6i s[ Ie aplicagi de lactz la caz.Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll: mult trercuat!

Baia brafelor

Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece, care sd neajung[, daci indoim coatele, pdnl la umeri. La cuf'undire, vom numtirarar', de la 20 la 30, trpoi vom scoate bragele din ap[, le vom scuturafdl[ stl ne Stelgem gi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5.. Vom imbr[caapoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat.Senzagia de prospelime pe care o resimlim se transmite inimii,pentfu cafe apa rece este un teconfortant. F[cand acest lucru zilnic,nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului, ci vom avea ;i somnulliniltit, plofund.

Spllirile cu api receAceste spirliu'i, incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-r seala,inainte de culcare, constituie baza cfllirii organismului nostru.Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgie sigur f{[ de rlceli, fiqir deschimbflr'ile meteorclogice gi posibilele stfui grtptrle.Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o

-

ciupti sau clr un burete,incepflnd de jos, de la piciorul drept, dupir ciue urmeazir, la rflncl, stlLrgul,abdomenul, bragele, spatele gi, in mod special, zonir inimii. frrclcedr"rrade spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle. Dou zona inimiipoate ti masat[ de douir-trei ori, prin migctiri circulare. Uscarea se fircecu un prosop cAt^ mni asplu, efectul fiind inctilzirea pldcr"rrd ryi rapidl aintregului colp. In acest m

Iarna vom utiliza cada, dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare,curat[, pentru o atarc procedur[.Trebuie fdcut zilnic exercigiul, durata lui putAnd s[ fie qi numai de unminut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare; tr[gegi-v[ repede nigteciorapi clldurogi. Afecfiuni, suferinfe Si boli specifice

femeilor(sau int6lnite mai frecvent la ele)

$i tratamentul lor cu plantemedicinale

in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate asuferingelor ce afecteazd in mod deosebit femeile.Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt lasexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle, exteme giinterne, afecfunile vezicii urinare, ale sAnilor qi toati gama de tulburfuicreatd de ciclul mensuual, sarcin[, menopauz[.Dar existtl gi o serie de alte afecliuni, pe ciu le fac pi bdrbagii gicopiii, dzu' caue sunt mult mai frecvente la sexul feminin. Declitn$aralor pref'erengial[ se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonallspecifictr femeii, de paticularitigile ei neuroendoct'ine, de poten$alulpsihic-emogional.Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp, dezechilibre, maladii,in cinci categorii mari, in funcgie de specificul lor sau de grupele deorgzrne pe care le afecteaz[. In cadruf fiec[rei categodi, inseranea 9idescrierea bolilor este alfabeticd, fiind urmatd de tratamentul fito-tempeutic trdecvat.Iat:I cue sunt cele cinci categorii:A. Boli catacteristiceB. Suferinfe legate de ciclul mensnualC. At'ecgiuni ale sAnilorD. Imboln[viri ale organelor genitaleE. Maladii specifice vezicii udnareO dovadl concretd a calit[gilor terapeutice ale plantelor medicinale vegig[si in capitolul urmdtor, Succese in vindecarea bolilor de femei cuajutorul plantelor medicinale.

A. Boli caracteristice

AmenoreeOprirea, incelarca menstruagiei, dupl ce, anterior, ciclurile menstnrife trudeqrrs gu regulzuitate, poate fi normal[, fiziologic5. sall provocatl, pnto-logic[. In timpul sarcinii, uneori in timpul allptdrii, in mod compensator(in ,,interesul organismului" femeii, pentru a nu-l sltibi pi mai true), incursul unei boli lungi, ui foarte glave. chiar ;i in convalescenfa ceunneazir, in cttz de subalirnentafie sa.u infometare total[ (inanigie) dupitun toc neryori putemic,^ [a menclpauztl, in toate cazuile enLlmerateamenoreen este nomalir. In irfecliuni ale apilatului genital, apiuute duptiradioterapie. in deregliiri rniLjore hormonale, amenoleerr este ptrtologicit,anormall. Noi v[ r'ecomturd[m o cur[ complet[ de muqegel, in cAz cir,deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi, degi sunte]i s[n[toas[, deEi mLncagibine, deqi, dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici oulmrue neplircut[, totuqi sut'erigi de zunenoree.Ccai de muqefelDin flori protrspirt culese. pe rimp insorit (sau uscate), opflri1i o lingur:iE[plinti-ochi cu 250 grame de apzi clocotitit, Ii.sagi ceaiul sir infbzeze pufingi strecuragi-l. Beli cam Lln liuu pe zi, cald.

Baia general6 cu muqelelOpiuigi patru pumni de flori de mugepl, Iirsagi-le sd trag[ cam o jumiitatede or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) ;i strecurali infuzia. Irlorilepunef-le infi.un sirculeg curat de pinzit, inchis bine la gurd. Totul seamestec[ in apa de baie, pe ciu e bine s-o tacegi, c2it mai fierbinte,seara. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii, in camera de baie sir fiecald, cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros, puneli-virciorapi groqi in picioale qi intrali in par. Dupd ce r'anspirtrli bine,schimbagi-vri cu o pijama goas[. ciilduroasir.Conrprcsc cu rnuEefelTtuntrgi o ctmd de lapte in clocot pesre o lingurd vArf'uitir de mr-r;e!el,l[strgi totul sti stea pulin, strecura$-l qi facef comprese calde car.e lequneli pe regiunea pelvianii. Deasupra puneli o pAnz[ Llscat-i-r, incirlzitfl.Cind complesa s-zr rircir, inmuiagi-o-clin'nou-in ldptele cu mule1el, cald.

Pernd cu rnuqefelFaceEi un slculef, umplegi-l cr.r flori, coaseli-i la gr.rr[, incirlziEi-l ir] cLrptorsalr pe sobti, qi flnegi-l pe pintec, cAt mai cald.

AnemieScziderca, sub valorile normale, fie a numflrului de globule rogii, fie zrcantitirfii.de hemoglobinl din ele, fie tr amAnclorutu, iste cunoscr"rtti subnumele de anemie. In funcgie de cauzele ce cletermin[ acettstri micgor.are,exist[ mai multe tipuri de anemii. De exemplu, cloroza - cuioareaverzuie a pielii,

.*p[rud la tinerele fete gi care e insoEitli cle o reclucere afrerulur ln hematii, fenomen in general inexplicabil - este consecinEa unor:r:egimud de slxbit exagerate, ce coincid cu cregterea rapicl[ ain pfrioaJapubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. Existancl aceastl carenld ,r" neicloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive - ,-.-inprin lipsd de fier.Existir divese cauze..ce pot genera anemii: piercleri continue cle sdnge(hemoroizi, hemoragii, ulcert4ii); carcnla in fier; lipsa cle vitaminti Biz;deficienge in activitate?r mriduvei osoise; anomalii ereclitue etc. prinreducerea numfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftul normtrl trloxigenului de cine sAnge, qultg olgane din corpul otien.sc fiincl pu-ternic at'ectzrte de lipsa acestllia. Anemia se manifestii prin paloarea fe1ei,insomnie, irascibilitate, obosealti, acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei.'incazul anemiei pernicioase apal' Ei tulburhri ale-sistemului nervo,s. tjatorit[de$adflrii .sangelui, la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul saumirrirea splinei.Tratamentul depinde de tbrma bolii.ln.cazul. hemoragiilor acute, fl'trnsfuzia cle sdnge este mijlocul cel maiindicat.gi s.igur. Anrnci cirncl pierclerile cle sAngJ durcazir o perioaclir mailungir.de timp, trebuie inlirttuaui in primul rflid cauza c" i.-r, genemt.Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier ;;i vitariirra c,constAnd din organe (i{mir, rinichi), drojclie cle bere, spanac, p[sat, caise;;i piersici usczrte. La fel de importante ,sunt evitarca efbr-turilbr fizice gisomnul prclungit, rcconfbrtrnt.

Urzicifdn f-agtyl cir vrzica congine substanfe ce contribuie la formiu'eahemoglobinei, este deosebit de utild in

-terapia anemiilor. o lingurigl

vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii; ieop[regte cu trp[ fierbinte, se lasti ,,sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut,se sh'ecoiu'it, dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. se recomand[ pAnlIa patlu clrri de ceai, zilnic

Crefigoarise foloseqte_ o linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai, setoamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri ,stea o jumxtate cle minut. Sestrecoarti qi se beau, cu inghifturi mici, p0n[ la nei cirri de ceai pezI.

TuriEi mareSe ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti, se optueqte cu apltjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. Se strecoa'{, apoi seconsumzi. zilnic. dou[ clni de ceai.Mic bitter suedezimpreund cu ceaiurile menlionate se bea, zilnic, c0te o lingurili de bittersuedez, amestec0nd-o cu o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigiin ziua respectiv[. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doudpo4ii egale: una se bea inainte de micul dejun, iar cealaltd duptr.

Avort imingnt, vezi Prevenirea pierderii sarcinii

Avort SpOntan 7 vezi Prevenirea pierderii sarcinii

Se incing, Ttt:o _ggaie, 250 grame de untur[ curard de porc gi se presartrin ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze, flori Ei tulplnD.-Se afteapttrs[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^ pr foc. 56 prineun capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. Iii ziua urmtrtbarery mai incdlzeqte pugin vasul, conginutul se paseazd printr-o parrzd curat[de in, se storc frunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asfel- obginuttr septrstreaz[ in borcane cu capac.Comprese cu mic bitter suedezDupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele, po4iunea respectivleste tamponati gi acoperittr , cu o bucattr de vattr, suficient de male,imbibatd in bitter suedez. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr$i apoi o folie de plastic. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi seline maximum paou orc

Fortifierea fibrelor uterineCrefigoarlSe ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame deapd clocotitd, se lastr s[ stea pufin, se strecoar[ gi se beau, zilnic,incepdnd din luna a III-a de sarcin[, una-dou[ cdni de ceai.

Carenfa .fierului,

Expulzarea mai

vezi Lipsa fierului

u$oari x placentei, vezi Sarcintr

Flebiti / Inflamafia venelorEste localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complicaprin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl).Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice.PodbalSe spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorulde aluat pe o plangetd de bucltdrie. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcflproasplt{, iar pasta rezultati se intinde, in strat subgire, pe venele in-flamate. Zonele astfel unse se panseazd cu o tag[ curat[.

9agul popiiInn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAinipline de caEul popii qi se las[ 12 ore. Apoi, a doua zi, amestecul 'seincdlzeqte gi se strecoar'fl. Cu lichidul acesta se fac bli, ce vor dura 20de minute, la brale qi la picioare.

Alifie de gilbeneleUn remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele.

HemOragii dupi nagtere, vezi Metroragii post-partum

Inflamafia venelor, vezi Flebiti

Liuzie, Nagtere

Lipsa fierului / Carenfa tieruluiLipsa - carenla - fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regimalimentat dezechilibrat, fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit,metabolismul nostru fiind deficitar, fle, in fine, pentru c[ organismul,degi absoarbe suficient fier nu-l ud.lizeazd, cum trebuie.

UrzictrCeaiul pregdtit din frunze proaspete de urzici ajuti la cre$terea cantiulliide fier din organism. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa.spete cu oceaqcl de ap[ clocotiti, se las[ o jumltate de minut la infuzat, sesnecoar[ gi se bea cu inghigituri mici. Se vor consuma dou[ p0nli latrei cini de ceai, repar{zate pe toati durata zilei.

vezi

M0ncirimi vaginaleSpdlituri vaginale cu infrzic de coada goriceluluiSe pun dou[ lingurile vArt'uite de pltrnte in 500 grame de apti proaspltfitud, se las[ sX tragzi, se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin. Cuinf'uzia czlld4ir se fac spirllturi, cu iligatorul qi canula vaginalir, $i extemegi in interioml vaginului.Bii de gezut cu coada goriceluluiSe lasir la macerat, peste noapte, 100 grame de plante inn'egi, uscate,in pahu liu:i de ipd rece; a doua zi se incdlze$te maceratul, se strecoar'[pi se toan[ in apa din cad[. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperilide apa caldl. Baia du'eazd, 20 de minute. CXnd ieqili din cadir nu virqtergeEi cLr prosopul, ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa inpat, timp de o orl, ca sii nanspirali.

Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 criticiVArsur criticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd., \n mod normal, inuecel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Ovulagia regulath ince-teaz[ neptat ;i, odat[ cu ea. $i menstruafia.Deseori apar, chiar inainte de disparigia menstruafiei, per-tubtiri specifice.Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor, ceea ce rue ca urmaleabsenga hormonilor feminini estrogeni. Organismul trebuie s[ se obiqnu-ittsc[, mai intAi, cu o atrue situagie. Femeile se plflng, la menopauz[,de tulbr.rrirri ale ritmului cardiac, hipertonie, tulbur[ri de somn, de pre-siune a s0ngelui in cap, de indispozigii ctu'e duc deseori la irascibilitate,descurajare, crrze de lacrimi qi depresiuni nemotivate, buf'eui de cXldurdLu'mat de transpiragii, arneEeli, cefhlee. Toate sunt rnodificflri ale stdriide spirit duor:ate lipsei hormonilor, care ins[, hptat, sunt dep[Eite.Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Recoman-ddm cirteva.piante din faumacia Domnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fiecelimai ugor prin aceastfl perioad[ de t'anzigie.Cre[igoariPentru o cealcir de ceai se opfu'eiite o linguril[ cu virf de creEigoarircu o canl de apfi clocotitir, se lasl sX tragl jumltate de minut, sestrecouti. Se beau, inghilitur[ cu inghi$tur[, plinl la trei ce$ti de ceaipe zi.

Traista ciobanuluiIn perioada vArstei critice se rcomandX o curi regulati cu ceai detraista ciobanului. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud,leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. Pentru fiecare canit seopiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungite cu apir clocc'rtitit, se

lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. Se face apoipauzd de fiei slptdmAni, dupd care se incepe din nou cum de pas[ptdmlni.VffscSe lasf la inmuiat, timp de 12 orc, ?nu-o ceagc[ cu trpir rece, o lincu vflrf de vAsc. Apoi amestecul se incllzeEte Ei se snecotuii. Pe duunei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Este indicat a secantitatea zilnic[ intr-un termos.Coada goriceluluiSe optireqte o linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ declocotitii, se ltrsf, s[ stea o jumtitate de minut, se suecoard ;i se bepe durata zilei, dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat.Baie de qezut cu coada qoriceluluiSe recomandl, o datir pe sdptlmAnfl, o baie de Eezut cu coadaSe lasl la inmuiat, timp de 12 orc, 100 grame de coadaintr.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece. Se incilzegte apoise strecou'ti qi se adtrugti in apa din cadir. Druata btrii este deminute. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu prosopul,imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat,harlspira bine, timp de o or[.Amestec de ccaiuriAmestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl, 50 gramerldlcini de valerian[ (odolean), 25 grame lichen de Islanda, 25

goriceluqoricelu

le 2Oci vr

pentru

de r"oiniEi, 25 grame de coada qoricelului qi 25o lingurili plin[-ochi din amestec, se opfuegteclocotiti. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut,cu inghiEituri mici, diminez4a, pe stomacul gol.

grame de salvie. Secll o cea$cir de a

se sfiecoar'l ;i se

Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$teVAscCetriul se face cloar prin rnaceriu'e lzr rece. Se pune o linguriElnti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece, se lasti sii stea o noaintreagir, dimineapr. se incirlzegte pulin pi se strecoar'[. Se beau doceaiuri pe zi. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intr-temos, pe cil:e l-am clirtit, in pretrlabil, cu ap[ fierbinte, ca stlcald.

Nagterea gi dificultiitile eiNaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat lafinele celor noud luni de sarcintr, in urma chuia fdtul este expulzatnatural, fhr[ complicagii. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicaliice privesc atit copilul cAt gi mama), poate fi prematurd (inainte determen, in lunile a Vtr-a, a VIII-a, a D(-a), spontanl (aproape ftrrldureri, ,cflt ai clipi din @hi"), ori provocatl (de duratd, cu declangareaconnac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEtere medicamentos, ori prin apli-carea forcepsului sau prin cezariand), unicd (un singur copil) sau multipl[(gemeni). Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatarea cdilor dena;tere, expulzarea fdtului, expulzarea placentei, primele ore ale lduziei.Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite intimpul nagterii.

DrtrgaictrApreciatd inc[ din wemuri strlvechi, de femeile cu afecfuni uterine, eaera utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patulfemeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante, pentru a-iuqura durerile. $i se pare c[ uleiurile volatile degajate de dr[gaicl ajutau.Recomandtrm, in caz de dureri foarte mari, sd se bea ceaiuri cildute,in reprize mici, doutr-trei inghifturi, intre contraclii. Se opfu'egte olingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6, se lasd s[ tragd un minut,se strecoarl.

Mic bitter suedezUtilizdrile lui sunt multiple. Nagterea va dura puFn, deci durerile lorvor fi mai mici, dilatarea se va face rapid, expulzia va fr uquratd, dac[,in ultimele 14 zile de sarcind, se ia, dimineala gi seara, o lingur[ debitter. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei, o dattr ladou[ ore, o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles, pdn[ este eliminat[).Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei, trei zile la rAnd,dimineala, pe stomacul gol, o lingurtr plind de bitter in vin rogu, dup[o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr, apoi s[ m[nAnce odcenumai lapte nu. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui, ele sunt inde-ptt'tate rapid prin aplicarea de comprese cu mic bitter suedez. Bitteruls:e ia diluat, in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii), olingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[.Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese, jumltate-jum[tate. Compresase face dintr-o bucat[ de vattr, de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[,mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ease picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav, ca s[ aib[ efect,inG dou[ gi patru bre. Dacd e bine suportattr poarc q $nut5 9i o-n9ap1eintreagd. Eite- obligatoriu ins[ 'ca, inainte, locul s[ fie uns cu alifie degllbenele.

Alifie de gtrlbeneleSe incing 500 grame de unturd curattr de porc, se pun in ea cdndpatnr mlini pline de gllbenele (flori, frunze gi tulpini) ttriate mdrunt,amestecd bine gi dupd ce totul a fdcut spumd, se ia vasul de pe Ise acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. Dimineapinctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor, se trece printr-o pdnzltifon curat, se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se puneborcane curate, inchise ermetic.

Prevenirea generali a bolilor de femeiOrganismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de rdublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd ,sexuluifapt ce genereazd, de multe ori, o sensibilitate mult mai marb fapimboln[viri, de factorii externi, de stres. Ceaiurile de mai jos aducechilibru, un plus de sdnltate, naturale.

CrefigoartrPlanta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti.mlduiin multe boli specifice femeilor. De aceea este bine s[ fie fpreventiv. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cuclocotittr, se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. Pe duratazile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai.Urzictr moartiSe optrregte o lingurild cu vf,rf de urzictr moarttr, alb[ sau galben[,o cantr de ap[ clocotittr, se lasd s[ stea o jumdtate de minut qistrecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghifturd cu inghigitur[, dceqti de ceai.

Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului spontasau iminent)Trebuie fdcuttr o deosebire intre avornrl spontan, dar accidental 9i,general, izolat, qi avorturile iminente, succesive sau repetat' cnumeroase probleme, in special legate de prevenirea, evolugia qimennrl lor.Spre deosebire de cel provocat, avortul spontan este, dac[ se poat- staga, un fel de na$tere normal6, dar !a o vArstd anormalfl a embrionsau fdtului. El deiurge de obicei fId prrcbleme, hemoragia, infecliaalte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare.Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt:sAnserfi- uneori aDroaDe neblsate in seamtr. fdr[ dureri. sAngelesAngerfui, uneori lproape nebngate in seamtr, fEr[ dureri, sAngele fro$u sau negru, gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq