~ 1 ~ 

MARIN D. V.

OPERA ~N C+MPUL CRITIC

{I VALORIC NA}IONAL

~ 2 ~ 

O alt\ pic\tur\ `ntr-un ocean de uitare ! ,,Scrisoarea (scrisul) e lucru vecinicu”, cronicarul.

Ce va mai fi trainic `n viitor ?

~ 3 ~ 

MARIN D. V.

OPERA ~N C+MPUL CRITIC

{I VALORIC NA}IONAL

(Th. Codreanu, C. D. Zeletin, N. Constantinescu etc.)

PIM, Ia[i, 2013

~ 4 ~ 

De ce-a[ fi trist… de ce a[ fi mul]umit… de ce s\ nu cred?

Reprezentarea de mai sus: O cup\ cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidr\ care ne m\soar\ clipele de via]\; dac\ nu, o lum=nare, stilizat\, speran]a `n via]\ [i lumin\. De ce n-ar fi f\clia culturii [i `n]elepciunii ? Via]a ca reprezentare: la nivelul de jos p\m=ntul care ne ]ine, sub care cre[te iarba [i exist\ via]\. Cei doi p\rin]i `[i cresc (separat) fata [i b\iatul care cresc [i `[i unesc destinele, `mplinind cercul familiei din care s\ r\sar\ pruncii, apoi nepo]ii. Activeaz\ o via]\, mai lung\ dec=t p=n\ la maturitate, sc\z=nd `n puteri [i importan]\ social\. Revigorarea scurt\ e legat\ de nepo]i. Moartea [i amintirea.

D. V. M.

~ 5 ~ 

CARTEA CU PRIETENI

Pentru cârcota[i, titlul c\r]ii de fa]\ este man\ cereasc\. Nici nu vor ajunge la cuprins [i vor [i începe s\-[i dea coate, întrebându-se retoric: Unde vede]i voi oper\? Unde g\si]i voi câmp critic [i valoric na]ional? Unde exist\ Marin \sta în contextul editorial contemporan? Unde tot încearc\ s\ se coco]eze [i s\ dea lec]ii celor care nici nu-l bag\ în seam\? Tr\ind în „vremuri regretabile” [i [tiind bine c\ nimeni dintre confra]i nu se va înghesui s\ se ocupe de posteritatea scrierilor sale, prof. dr. Dumitru V. Marin le mai d\ o pild\ de bun\ organizare [i gestionare a propriei crea]ii tuturor celor care îl contest\ [i, sfidându-i ironic, adun\ sub coper]ile acestui nou volum cronicile [i recenziile ce i-au înso]it 11 apari]ii editoriale de pân\ acum. Ap\rute în presa vasluian\ [i în prestigioase publica]ii literare din ]ar\ (Ateneu, Convorbiri literare, Cronica, 13 Plus), acestea sunt întregite de prefe]ele semnate de profesorii universitari C. D. Zeletin [i Nicolae

~ 6 ~ 

Constantinescu la volumele Giurgioana - Bac\u, Sat -Biseric\ - Oameni [i, respectiv, Tudor Pamfile [i revista „Ion Creang\”, de opiniile formulate special cu aceast\ ocazie de scriitorii Vasilian Dobo[, Ion N. Oprea [i Theodor Codreanu, de ziaristul George Stoian, precum [i de o addenda la fel de ironic\ [i de alte câteva gânduri formulate cu diverse ocazii de importante personalit\]i ale vie]ii politice, [tiin]ifice [i culturale, de la ex-pre[edin]ii Ion Iliescu, Mircea Snegur [i Emil Constantinescu, la poetul Nichita St\nescu [i pictorul N\stase For]u. Noutatea absolut\ a unui asemenea gen de antologie o constituie îns\ profilurile consacrate celor 23 de autori care au scris de-a lungul timpului despre c\r]ile sale, ceea ce transform\ volumul dintr-o carte obi[nuit\ de recenzii [i cronici, într-una cu prieteni, cititorul putând afla pe aceast\ cale nu numai opiniile cronicarilor antologa]i, ci [i cine sunt ace[tia, începând cu datele lor de stare civil\ [i sfâr[ind cu scrierile aduse la zi. Un mic dic]ionar ad-hoc, dac\ vre]i, cu ajutorul c\ruia „câmpul critic [i valoric na]ional” se dezv\luie f\r\ ocoli[uri, închizând definitiv gura celor pu[i s\ g\seasc\ mereu nod în papur\. Autografele inserate dup\ o riguroas\ selec]ie, ilustreaz\ cu prisosin]\ c\ profesorul vasluian s-a men]inut [i a fost pre]uit at=tea decenii `n sferele `nalte ale culturii, politicii [i artelor rom=ne[ti.

~ 7 ~ 

Un profil complet al profesorului, etnologului, jurnalistului, scriitorului [i omului de cultur\ D. V. Marin, b\c\uan la ob=r[ie, ve]i `nt=lni, `n cur=nd, [i `n paginile volumelor noastre: PERSONALIT|}I B|C|UANE, vol. VII [i SCRIITORI B|C|UANI (II), la care trudim de ceva vreme cu speran]a c\ p=n\ la sf=r[itul anului 2013 m\car primul dintre ele va vedea lumina tiparului. Altruist [i corect din punct de vedere al deontologiei profesionale, actualul vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti probeaz\ înc\ o dat\ c\ nu ]ine mor]i[ s\ fie el în prim-plan, ci, dimpotriv\, creionând portretele confra]ilor de breasl\, i-a l\sat s\ se manifeste în toat\ plenitudinea lor, neoperând nicio cro[et\ în textele ap\rute [i p\strând criticile formulate, chiar dac\ acestea îi dezv\luie micile sl\biciuni [i momentele de neaten]ie survenite în elaborarea [i preg\tirea pentru tipar a propriilor scrieri. {i cum unele sunt selectate chiar din paginile Meridianului, publica]ia pe care o p\store[te, gestul este cu atât mai demn de salutat, cu cât majoritatea autorilor contemporani prefer\ s\ insereze la referin]e critice doar fragmentele elogiative. Pe lâng\ cei deja aminti]i, despre c\r]ile jurnalistului, scriitorului [i singurului vasluian prezent în Dic]ionarul etnologilor români din toate timpurile au mai scris, într-o ordine aleatorie, unii de câte 2-3 [i chiar de câte 5 ori, scriitorii Val Andreescu, Ion Baban, Petre Isachi, Constantin Slavic, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu,

~ 8 ~ 

Simion Bogd\nescu, Gruia Novac, Mihai Batog-Bujeni]\, poeta Mihaela B\bu[anu-Amalanci, universitarul Ioan D\nil\, oenologul Avram D. Tudosie, etnograful Dan Ravaru, medicul Valeriu Lupu, ziari[tii Mihaela Z\rnescu, Romeo Cre]u, George Stoian [i, cu voia dumneavoastr\, subsemnatul, care, iat\, am parcurs cu interes [i paginile prezentei antologii. Una reprezentativ\ pentru efigia construit\ cu migal\ de neobositul ctitor al mass-mediei moderne vasluiene, de omul de cultur\ [i de politicianul Dumitru V. Marin, al c\rui CV, reflectat [i la finalul c\r]ii, suntem siguri c\ nu va r\mâne în forma actual\, întrucât, imprevizibil [i exploziv cum e, eroul acestor nota]ii nu va l\sa mult\ vreme s\ treac\ pân\ la apari]ia unei noi c\r]i, a unei noi emisiuni radio-tv, a unei noi transmisiuni directe ori a unei noi întâlniri de suflet, a[a cum a fost cea de la Giurgioana, unde am avut ocazia s\-l cunosc mai îndeaproape.

Cornel GALBEN 15 august 2013

~ 9 ~ 

M|SURA SA: FAPTELE

Acestui om, Dumnezeu i-a dat un fel de neast=mp\r aparte [i o lucrare a vie]ii de `mplinit. Dac\ Domnul s-ar uita la cele f\cute de Dumitru Marin, ar vedea c\ profesor [i director a fost, chiar vreo 40 de ani, studii [tiin]ifice a scris, multe editoriale... foarte multe, emisiuni tv, a[i[derea, interviuri cu personalit\]i politice din Rom=nia [i Europa, cu personalit\]i culturale [i alte categorii ale vie]ii sociale `n cadrul Grupului de Pres\ TV.V., format din TV Vaslui, Unison Radio [i ziarul Meridianul. O parte din faptele sale de-o via]\ le-a adunat `n c\r]i, m\rturii pentru istorie. ~mi amintesc de ,,Monografia Liceului Mihail Kog\lniceanu”, unde c=ndva am `nv\]at [i eu un an, de romanul ,,Z\pada pe flori de cire[”. {i de ,,TVV - 15... explozia” `mi amintesc. Nu putea s\-i scape unui asemenea om Festivalul Na]ional al Umorului ,,Constantin T\nase”, marc\ de esen]\ [i unicat pentru Vaslui, carte `n care r\sfoim m\rturii, documente, istoric fotografic. O fil\ de istorie, pres\ [i cultur\ reg\sim `n ,,TV.V Vaslui - Rom=nia - Europa”, iar cele dragi legate de sufletul ancestral le afl\m din monografia satului s\u pl\smuitor GIURGIOANA. Probabil de acestea se apropie [i cartea cu at=tea ata[ate cifrei 50: eseuri, autografe, fotografii... [i C|SNICIA. Multe spun oamenii pentru noble]ea sa. Iat\: ,,era vorba de curajul unui om care `n]elesese...” (Emil

~ 10 ~ 

Constantinescu); ,,... a g\sit acolo unde al]ii se `ntorseser\ cu m=inile goale” (Varujan Vosganian); ,,... consider c\ a pus um\rul... la `ntemeierea unui Curent Cultural - Informa]ional. Un infatigabil c\ut\tor.” (Theodor Codreanu); ,,... patronul incontestabil al literelor vasluiene” (Calistrat Costin); ,,a `ncercat s\-i pese de toate [i de to]i” (Adi Cristi); ,,unul dintre cei condamna]i s\ construiasc\” (Alexandru Mironov); ,,moldovean de esen]\ tare” (Nicolae Viziteu). Un om [i m\sura sa: FAPTELE.

Vasilian Dobo[, Ia[i, 28 ianuarie 2013

N\scut la 19 iunie 1953, în Coste[ti, jude]ul Vaslui. Este licen]iat în Arte Grafice al Academiei de Arte Plastice „G. Enescu” din Ia[i. Doctor în [tiin]e filologice (2008), cu un studiu despre „Imaginarul apocaliptic”

(publicat în 2008, la editura Opera Magna, Ia[i). Din 1996 este muzeograf la Muzeul Literaturii Române Ia[i, iar în perioada 2000 - 2006 a fost redactor [ef al Editurii Junimea.

Vasilian Dobo[

~ 11 ~ 

Debut în volum: 1996 debuteaz\, versuri, Lini[tire prin developare, Editura Panteon, Piatra Neam] (premiul Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Ia[i). C\r]i publicate: Dumnezeu în direct, poezii, Editura Timpul, Ia[i, 1999; Desp\r]irea de om, Editura Junimea, Ia[i, 2001; Turnul de p=nd\, Editura Junimea, Colec]ia „Dictatur\ [i scriitur\”, Ia[i, 2004; Desp\r]irea de Tom [i Jerry, editura Opera Magna, Ia[i, 2009.

„Tovar\[e de la Vaslui... Marin, de ce {tefan prive[te `n jos? Avem nevoie de m\re]ie [i independen]\...”

(Nicolae Ceau[escu, Pre[edintele Rom=niei) (~n vara lui 1973, c=nd i-am `nf\]i[at la Casa Sc=nteii, grupul statuar de la B\c\oani, `n vederea s\rb\toririi a 500 de

ani, `n 1975, de la B\t\lia de la Vaslui, 10 ian. 1475) Am dat de 3 ori m=na (o m=n\ moale) cu

pre[edintele Ceau[escu [i de 3 ori cu Regele Mihai I.)

~ 12 ~ 

UN ... CUV#NT ~NAINTE

Un copil de ]\ran din Giurgioana - jud. Bac\u, a str\b\tut lumea dup\ ce a m\surat cu pasul `ntreaga vale a Zeletinului, inclusiv comuna mea natal\ Burdusacii. Un t=n\r `ndr\zne], inclusiv la lupte libere, s-a dovedit un profesor eminent `n perimetrul Vasluiului, recunoscut at=t pentru

profesionalismul s\u c=t [i pentru nonconformism [i inventivitate. Ast\zi, cet\]ean al Vasluiului, care a pornit Televiziunea Vaslui, Unison Radio Vaslui, Unison Radio B=rlad [i Ziarul Meridianul (iat\-l `ntr-al 16-lea an de apari]ie), care a candidat la prim\rie, Consiliul Jude]ean sau la Parlament situ=ndu-se mereu `n locuri remarcabile… Un om dintre noi, alerg=nd `n cele 4 z\ri ale lumii (…31 de ]\ri !) dar mai ales `n Rom=nia pentru a realiza numeroase reportaje, `ntrevederi, coresponden]e `n direct etc. `n sf=r[it, pres\ de cot\ `nalt\, din moment ce a reu[it s\ aib\ `n direct 6 pre[edin]i de stat, regele Mihai I, 14

~ 13 ~ 

prim-mini[tri, sute de parlamentari din ]ar\ [i de peste hotare. O personalitate cu 9 fi[e `n Istoria Jurnalismului ! Un etnolog (re]inut `n Dic]ionarul de specialitate) un romancier, un istoriograf cultural (c=teva c\r]i valoroase), deci o fire activ\ [i `ntreprinz\toare, d\ la iveal\ o monografie consacrat\ satului natal: „GIURGIOANA - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni”. Alc\tuit\ `ntr-un timp scurt, cartea, de 168 de pagini, este un stop-cadru al vie]ii unui sat, poate, ineluctabil alunec=nd spre ve[nicie. Atestat la 1531, cu biseric\ veche `n 1809, [i aceasta s\rb\torit\ acum, Sf. Voievozi, la cei 150 de ani, cu enoria[i harnici dar din ce `n ce mai pu]ini, `n acest noiembrie, deci, un document care poate r\m=ne `n istoria (cultural\) a Rom=niei, poate, pentru c\ este primul. Cele 6 capitole ale volumului: I - Satul, II - Biserica, III - {coala, IV - Oamenii, V - Personalit\]i, VI - Addenda, demonstreaz\ spiritul, rigoarea autorului, capacitatea de sintez\ [i priceperea de a `mbina datele, documentele, exprim\rile orale spre a servi cititorului de azi [i de m=ine. Documentele inedite despre sat, biseric\, [coal\, oamenii satului, personalit\]ile locale sunt `ntr-o succesiune bine g=ndit\ [i echilibrat\, se constituie `n mari merite ale lucr\rii.

~ 14 ~ 

Ilustrarea cu fotografii sau xerografii ]ine de `ncercarea de a prezenta o contribu]ie personal\ cu adev\rat remarcabil\. Cunosc=ndu-l [i apreciindu-l pe prof. dr. Dumitru V. Marin care se ocup\ [i de cercetarea V\ii Zeletinului, `n speran]a c\ va continua [i pe aceast\ latur\ [tiin]ific\, recomand c\lduros aceast\ carte „GIURGIOANA - BAC|U, SAT- BISERIC| - OAMENI”!!!

(Bucure[ti, 24 octombrie 2011) (La Volumul „GIURGIOANA - Bac\u,

Sat - Biseric\ - Oameni”, monografie, Editura PIM, 2011)

Prof. univ. dr. C. D. ZELETIN Membru al Academiei de {tiin]e Medicale. Pre[edintele al Societ\]ii Medicilor Scriitori [i Publici[ti din România. Pre[edinte de onoare al Academiei Bârl\dene, (societate artistic\ înfiin]at\ în anul 1915).

Pseudonim al lui Constantin Dimoftache, n\scut, 13 aprilie 1935, Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u) este poet, eseist, traduc\tor, profesor doctor, medic [i biofizician. Volume publicate:

Michelangelo, Sonete, E.L.U., 1964 (pentru care ob]ine,

prof. univ. dr. C.D. Zeletin

~ 15 ~ 

în anul urm\tor, premiul de carte, Edinburgh, Anglia, 1964); Lirica rena[terii italiene, Editura Tineretului, 1966; Charles Baudelaire, Florile r\ului (edi]ie colectiv\), E.L.U., 1968; Sonetul italian în Evul mediu [i Rena[tere, dou\ volume, Editura Minerva, B.P.T., 1970; Michelangelo, Sonete [i crâmpeie de sonet, Editura Albatros, 1975 (Premiul Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti); C\l\torie spre transparen]\, poezii, Editura Eminescu, 1977; Michelangelo Buonarroti, Scrisori urmate de Via]a lui Michelangelo de Ascanio Condivi, dou\ volume, editura Meridiane, 1979; Lirica francez\ modern\, florilegiu, Editura Albatros, 1981; Ideograme pe nisipul coridei, proz\ aforistic\, Editura Cartea Româneasc\, 1982; Michelangelo, Poezii, opera omnia, Editura Minerva, B.P.T., 1986; Andaluzia, poezii, Editura Cartea Româneasc\; Charles Baudelaire, Florile r\ului, traducere integral\, Editura Univers, 1991; Respiro în amonte, eseuri, Editura Cartea Româneasc\, 1995; Gaur\-n cer, eseuri, Editura Athena, 1997; Adagii, proz\ aforistic\, Editura Athena, 1999; Sonetul în zorii, amiaza [i amurgul Rena[terii italiene, Editura Pandora-M, Târgovi[te, 2002; {tefan Zeletin. Contribu]ii documentare, Editura Corgal Press, Bac\u, 2002 (semnat, C. Dimoftache-Zeletin); Paul Verlaine, Poèmes. Poezii, Editura Pandora-M, Târgovi[te, 2002; Scânteind ca Sirius…, Editura Sfera, Bârlad, 2004; Distinguo, Editura Vitruviu, Bucure[ti, 2008; Doctorul Alexandru Br\escu,

~ 16 ~ 

1860-1917. Contribu]ii documentare, Editura Corgal Press, Bac\u, 2009; R\mânerea t\cerii, Editura Spandugino, Bucure[ti, 2011; Zdren]e în paradis, Editura Spandugino, Bucure[ti, 2012; Scrieri I, Editura Spandugino, Bucure[ti, 2012;

Premiat de Asocia]ia Scriitorilor din Bucure[ti, [i Uniunea Scriitorilor din România (1991), pentru cea mai bun\ t\lm\cire a unei capodopere lirice a literaturii universale. Pre[edin]ia României i-a acordat Ordinul Na]ional Serviciul Credincios în gradul de Ofi]er etc. ,,Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut vreodat\ controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la el, era [i reprezentant oficial [i om politic [i operator tv. Unionist convins militant cu adev\rat, [i `n Parlamentul Moldovei [i `n interviurile cu pre[edintele Mircea Snegur, ori al]i mini[tri [i `n emisiunea de la Televiziunea Moldoveneasc\, era bun vorbitor, clar `n afirma]ii.”

(Prof. univ. dr. Ion Dediu, Academician al Republicii Moldova

Directorul Institutului de ecologie [i geografie al Academiei din Republica Moldova,

Pre[edinte de onoare al Partidului Ecologist din Moldova, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)

~ 17 ~ 

Cei care fac s\ ... r\mânem ! Prin natura preocup\rilor din ultimii ani, citisem mai toate volumele profesorului doctor Dumitru Marin [i, mai mult decât atât, la unele am avut contribu]ii minore dar am dorit s\ v\d prima scriere „de tinere]e” [i a[a am ajuns s\ citesc cu interes „Centenarul Liceului „Mihail Kog\lniceanu”, carte ocazionat\ de împlinirea unui secol de activitate a prestigiosului liceu vasluian, între 1890 [i 1990. Privindu-i exteriorul, lucrarea, pentru c\ lucrare este, nu impresioneaz\ prea mult nici prin grafic\, nici prin fotografii [i nici prin aspect, cele 48 de pagini adunate par ceva neatractiv, între o revist\ [i un dosar inconsistent. O cu totul alt\ impresie ai atunci când îi r\sfoie[ti paginile scrise pe hârtie de proast\ calitate! Era, doar, `n 1990! Prof. Dumitru V. Marin abordeaz\ problematica liceului la modul axiologic [i exhaustiv iar documentarea a fost una profund\ [i de lung\ durat\. Se cunoa[te exact gradul de implicare [i capitolele scrise de cei doi autori [i acest fapt este relativ u[or de observat, date fiind semnarea cu ini]iale C. A. (prof. Cornelia Alexandru) cât [i stilul personalizat al prof.

~ 18 ~ 

Dumitru Marin, care în lucrare impresioneaz\ atât prin acribie cât [i prin elementul apodictic. Autorul a ales drept motto un gând frumos: „Am scris aceasta cu gândul la cei care fac s\ r\mânem”, un mesaj generos [i apreciativ la adresa dasc\lilor români din toate timpurile. Surprinde pozitiv întinsa arie de documentare [i faptul c\ lucrarea este deschis\ de un capitol intitulat „Vaslui-Str\veche vatr\ moldovean\”, un capitol care prezint\ la modul documentat [tiin]ific cele mai importante date [i aspecte ale actualului municipiu Vaslui, de la a[ezarea geografic\ (cu latitudini [i longitudini!), atestarea documentar\ [i izvoarele istorice scrise [i nescrise la dinamica popula]iei (începând cu cei o mie de locuitori, cât num\ra Vasluiul anului 1650 [i pân\ la zecile de mii, în 1990), structura popula]iei, ocupa]iile ei [i industrie, atât cât era aceasta. Urm\torul capitol se ocup\ de {coala public\ vasluian\ de-a lungul vremii, capitol în care autorul deslu[e[te [i fixeaz\ începutul înv\]\mântului în [coli în ora[ul Vaslui, o contribu]ie important\ pentru cei care, mai târziu, vor studia acest fenomen: Înfiin]area [colii ]inutale din Vaslui apare mai mult ca un rezultat al ini]iativelor particulare [i nu al prevederilor oficiale. Din dosarul 192/1841 reiese c\ polcovniceasa Elena {ubina a început, c\tre sfîr[itul anului 1840, s\ se intereseze de posibilit\]ile înfiin]\rii [colii - publice. Copiile dup\ r\spunsurile Departamentului trebilor dinl\untru [i ale Epitropiei înv\]\turilor publice denot\ insisten]a cu care

~ 19 ~ 

aceasta a f\cut toate demersurile pentru înf\ptuirea acestui deziderat al localnicilor. Astfel, o adres\ a departamentului, din 20 iulie 1841, emis\ de sec]ia num\rul 3 cu nr. 18681 c\tre Epitropia înv\]\turilor publice, aminte[te de cererile f\cute [i dispune analizarea acestora, pomene[te de anexarea uneia, în copie, în care se cerea sprijin pentru [coal\, care ar avea ca efect ...ridicarea copiilor na]iei. Autorul precizeaz\ marea contribu]ie a Elenei {ubina la înfiin]area primei [coli din Vaslui, cea care în final î[i vede opera încoronat\: ...a contribuit hot\râtor, moral [i material, la înfiin]area [colii care [i-a deschis, în fine, u[ile la 1 decembrie 1841, dup\ o slujb\ religioas\. În acest capitol, autorul fixeaz\ [i importan]a înfiin]\rii [colii vasluiene prin prezentarea num\rului tuturor [colilor publice din Moldova, 20 de [coli cu 2.200 de elevi. Cititorul va fi pl\cut impresionat de abunden]a de date referitoare la disciplinele [colare predate, la „corpurile didactice”, primii profesori [i înv\]\tori [i va afla eforturile depuse de autorit\]i [i de societatea civil\ pentru înfiin]area primului gimnaziu din Vaslui, fapt care a avut loc abia la data de 15 octombrie 1879. Capitolul III din structura lucr\rii la care facem referire este unul amplu [i de cea mai mare importan]\ pentru to]i cei care într-un fel sau altul sunt lega]i de aceast\ emblematic\ institu]ie [colar\ a municipiului nostru. Este capitolul care deruleaz\ via]a

~ 20 ~ 

liceului „Mihail Kog\lniceanu” înc\ din zorii apari]iei sale, un capitol plin de date ineluctabile, niciun aspect nu este uitat [i poate, cu atât mai mult, necesit\ apreciat\ comprehensiunea autorului. În lucrare g\sim copii ale documentelor de înfiin]are, situa]ii [colare, profesori [i directori care au marcat întreaga istorie a ceea ce ast\zi se pronun]\ restrâns [i cu oarecare mândrie LMK Vaslui. La modul needulcorat, autorul prezint\ reforma înv\]\mântului cu multiplele sale probleme, se opresc asupra perioadei 1900-1944, o perioad\ mai grea: Pentru înv\]\mîntul vasluian, perioada 1900-1944 este caracterizat\ printr-o accentuat\ instabilitate pe fondul cre[terii popula]iei [colare [i a num\rului de [coli în special pe baza fluxului de copii din satele învecinate. În 1923, cînd în fostul jude] Vaslui erau în total 181 [coli primare rurale ([i o [coal\ de fete la Z\podeni), în ora[ erau dou\ [coli primare urbane de b\ie]i cu 14 posturi, alte dou\ pentru fete (cu 12 posturi), dou\ „gr\dini de copii” cu cîte un post, iar în cadrul înv\]\mîntului secundar func]ionau un gimnaziu, o [coal\ normal\, o [coal\ profesional\ [i o [coal\ particular\ a Societ\]ii Ortodoxe a femeilor române (probabil liceul ortodox de fete, înfiin]at în 1919, sprijinit s\-[i cumpere local, de societate, în 1920), o [coal\ de meserii, în total 11 unit\]i de înv\]\mînt, care, însemnau unele realiz\ri. Lucrarea profesorului Dumitru V. Marin (pentru c\ el este autorul, Cornelia Alexandru `ntocmind doar

~ 21 ~ 

tabelele, personalizate cu C. A.) con]ine o serie de documente fotografice de mare importan]\, fotografii care ne apropie de realit\]ile, adesea aspre, de acum un secol (foi matricole originale, fotografii ale directorilor care au condus destinele gimnaziului [i ale liceului pân\ pe la 1840: Constantin Calmuschi, Ioan Mitru, Pr. I. Grigoriu, I. B. Miulescu, Elizeu Mavrodin, Th. Tomida, Al. Dobrescu, Gh. St\nescu, Constantin Capr\ etc.) dar [i directori de dup\ 1950 precum Constantin C. Alexandru [i Georgic\ Alexandrache [i o serie de profesori merituo[i ai zilelor în care se marca centenarul: Cleopatra Zugravu, Marin Moronescu, Valeria Moronescu, Rodica A. Constantin, Irina Nicolescu, Sterian Profire, Al. Mera, D. Lupu, Gr. Grigoriu, Maria Cehan, Gh. Buiceag, D. Potoceanu, {t. Juverdeanu, Victor Cristea, Gh. Cuzincu, G. Ropot\, Cornelia Alexandru, Margareta Paicu, Eliza Buchid\u, I. H\ulic\, Gicu]a D\riescu, Gh. Stan, Leon Mihnevici, Vasile Pipa, Ion Câmpeanu, Tincu]a Posteuc\ etc. Într-un capitol urm\tor, autorul prezint\ medalioane biografice, unele ample [i altele reduse la câteva fraze, ale marilor personalit\]i care într-un fel ori altul au avut leg\tur\ cu LMK Vaslui, oameni care au marcat timpul [i spa]iul vasluian [i au l\sat urme de ne[ters în con[tiin]a multor vasluieni [i nu numai: Adam Ion, Alexandru Constantin, Antip Constantin, Viorel Barbu, Ioan Caniola, Cataram\ V. I., Chirica Octav Dorin, Constantin

~ 22 ~ 

Ciuhodaru, Alexandru Dobrescu, Camelia Ignat, Mihail Kog\lniceanu, Nicolae Macarovici, Mitru Valer, Gr. Moisil, Constantin Mota[, Popa {t. Petru, Popovici Dinu Al., Savu Al., Constantin T\nase, Tîrnoveanu Gheorghe, Zarojanu Gheorghe, George Zotta etc. Un capitol care demonstreaz\ importanta contribu]ie a profesorului-cercet\tor este cel în care sunt prezentate Organiz\rile elevilor [i profesorilor. De aici afl\m de cercurile culturale ale profesorilor (Ateneu, Lyra), de Micii Doroban]i, N\zuin]a, Societatea Mihail Kog\lniceanu etc. Un capitol special prezint\ activitatea revistei Vl\starul, o revist\ a ambi]io[ilor profesori [i elevi. În structura lucr\rii mai pot fi urm\rite o serie de capitole care ne apropie de înv\]\mântul, de liceu [i gimnaziul de alt\ dat\: Anuarele, Sport [i performan]e etc. [i prima parte a lucr\rii „Centenarul Liceului „Mihail Kog\lniceanu” se încheie cu un capitol consistent închinat Activit\]ii [tiin]ifice a cadrelor didactice din LMK Vaslui [i în care facem cuno[tin]\ cu o list\ în care cadrele didactice merituoase ale liceului public\ importante studii [i volume. Printre ele se afl\ profesorii: Georgic\ Alexandrache, Cornelia Alexandru, Dumitru V. Buzatu, Dumitru V. Marin, Marin Moronescu, Sterian Profire. Capitolul IV, un capitol semnat C. A. se dovede[te unul amplu [i bine documentat în care sunt prezenta]i, nominal [i cronologic, directorii [i profesorii care au

~ 23 ~ 

func]ionat, condus [i predat pe durata unui secol (1890 - 1990). Alte capitole importante se ocup\ acribic de to]i [efii de promo]ie de la înfiin]area liceului, de promo]ia centenar\ [i de personalul liceului în anul centenarului. Autorul textelor, (D.V.M.) f\r\ a fi pedant, [i-a propus [i a reu[it s\ prezinte, în principal, faptele [i oamenii, nimic fastidios, doar ceea ce este relevant pentru noble]ea institu]iei vasluiene de înv\]\mânt [i cultur\, alintat\ LMK, acest pandantiv al înv\]\mântului zonal [i nu numai, un liceu în care dragostea de frumos, de crea]ie [i de adev\r a fost cultivat\ timp de un secol. Foarte pu]ine sunt p\rerile personale [i concluziile autorilor, ba, am spune noi, lucrarea este una parcimonioas\ în ceea ce prive[te emiterea de interpret\ri ale activit\]ii admirabilului liceu vasluian [i a întregului înv\]\mânt din jude], iar aceasta este de în]eles, devreme ce o lucrare mult mai ampl\, „Istoria înv\]\mântului vasluian” era „gata de tipar”. Autorul acestora, prof. Dumitru V. Marin, înscrie gânduri frumoase [i finalizeaz\ cu importante „Concluzii”: Am spune c\ Liceul „Mihail Kog\lniceanu” fost a unitate privilegiat\ (din necesitatea unei [coli de elit\), c\ [i-a creat o tradi]ie proprie prin eforturile profesorilor [i elevilor s\i [i L.M.K. a beneficiat de elevi cu mari posibilit\]i intelectuale, adesea de un corp profesoral de cea mai mare competen]\ didactic\. În „Concluzii” g\sim [i o interpretare plin\ de noble]e [i responsabilitate: Activitatea [i autoritatea

~ 24 ~ 

profesional\ nu se pot m\sura numai prin ceea ce se face la clas\, ci [i prin sporul de lumin\ împr\[tiat\, în varii momente ale muncii cu sufletul permisiv [i generos al adolescentului, un adev\r general-valabil dar exprimat cu înalt\ sim]ire. Mai g\sim aici [i coordonate ale Curentului Cultural - Informa]ional vasluian de azi. Chiar dac\ aspectul exterior nu este unul prea atractiv (dac\ lucrarea nu era editat\ pe format A4 cu 8 ci pe format A5 cu 13-14, ar fi rezultat o carte cu 150-170 de pagini!), lucrarea este una de referin]\, un cadru [i o baz\ de date ineluctabil\, la care se vor raporta to]i cei care vor cerceta istoria înv\]\mântului vasluian, pe cea a LMK Vaslui, dar este o lucrare important\ [i pentru fo[tii directori, profesori [i elevi, câ]i mai sunt în via]\, care citind aceast\ scriere la modul pansiv vor l\crima aducerilor aminte.

Val Andreescu (Meridianul, An XV, nr. 31 (1.004),

joi, 08 august 2013)

N\scut la data de 25 martie 1949. Debutul literar: Cu dou\ strofe dintr-o poezie juvenil\ la ziarul „Steagul Ro[u” Bac\u în perioada cât era elev la {coala profesional\. Volume publicate, inclusiv cele

Val Andreescu

~ 25 ~ 

colective: „Calul cu potcoave roz”, (Epigrame, fabule, panseuri), Editura PIM Ia[i, 2005, 139 pagini, „Voci lirice vasluiene”, Editura PIM Ia[i, 2006, 246 pagini, colectiv de autori, „Corec]ii cu zâmbete”, (antologie satirico-umoristic\), Editura PIM Ia[i, 2006, 130 pagini, „Tichia de m\rg\ritar”, Editura PIM Ia[i, 2007, 150 pagini, „Florete melancolice”, (Epigrame, fabule, rondeluri), Editura PIM Ia[i, 2007, 136 pagini, „Fiorii zborului tandru” (poezii), Editura PIM Ia[i, 176 pagini, „Fabule”, Editura PIM Ia[i, 2009, 112 pagini (primul volum de fabule din jude]ul Vaslui), ,,Lini[te în „Fa major”, (Epigrame, fabule, rondeluri), Editura PIM Ia[i, 2010, 114 pagini, „Milenii, anotimpuri [i iubiri” (sau Cele [ase taine ale ini]ierii), roman, Editura PIM Ia[i, 2011, 299 pagini, „Învierea p\mântean\”, roman [i „{aua cailor de [ah”, iulie 2013, volum de epigrame [i caricatur\, coautorat cu artistul plastic Cornel Cozmei. Ziarist, membru al UZP, redactor ziarul „Meridianul” Ia[i - Vaslui, redactor-[ef al acestui ziar din 2005, pagina sa cultural\ neîntrerupt\, peste 1.700 de articole, reportaje, [tiri [i articole de fond. Redactor „Radio-Unison” Vaslui, peste 280 de emisiuni „La o cea[c\ de... cultur\!”, mii de transmisii în direct, etc; redactor „TV -Vaslui”, peste 1.000 de [tiri, peste 100 de emisiuni în direct („La ordinea zilei” [i „Cultura la zi”), transmisiuni în direct, 236 emisiuni înregistrate, etc.

~ 26 ~ 

„...Dl. Dumitru Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin peste 60 de studii [tiin]ifice publicate...”

(MIRCEA SNEGUR,

Primul Pre[edinte al Republicii Moldova, 24 martie 2011, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)

Lauren]iu FULGA, „MOARTEA LUI ORFEU”, (1970): „Domnului profesor Dumitru V. Marin, mesager al culturii vasluiano-b=rl\dene, `n cinstea tuturor florilor trecute [i contemporane, aceast\ carte `n semn de respectuoas\ pre]uire.” Bucure[ti, ianuarie 1971. Nichita ST|NESCU, „ALFA”, Editura Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag `ntr-o de neuitat sear\ b=rl\dean\. Nichita St\nescu `n 1971. Acas\ la un prieten …”

~ 27 ~ 

Actualitatea [tiin]ific\ a operei lui Tudor Pamfile

- cuv@nt introductiv -

Mai mult, poate, dec=t unii dintre `nainta[ii [i contemporanii s\i, folclori[ti [i etnografi, condamna]i, pe durata celor cincizeci de ani de ,,democra]ie popular\” [i de ,,socialism multilateral dezvoltat”, la o ,,uitare respectuoas\”, Tudor Pamfile (1883 - 1921) [i opera lui au c\zut, nemeritat, `ntr-un con de

umbr\ deas\ care, abia `n ultimii ani ai ultimului deceniu al acestui secol, tinde s\ se ridice. Vorbe[te de la sine faptul c\, de[i intrat `n con[tiin]a contemporanilor ca ,,albina harnic\ a poporului rom=nesc” (V. Bogrea) [i `n aceea a posterit\]ii ca ,,un clasic al etnografiei [i folcloristicii rom=ne[ti” (Al. Dobre), lui Tudor Pamfile nu i s-a consacrat, `n cele peste trei sferturi de veac scurse de la trecerea lui `n nefiin]\, dec=t un singur studiu monografic, `n 1956, nu i s-a retip\rit dec=t un singur volum cuprinz=nd ,,C=ntece de ]ar\”, `n 1960, nu i-a fost dedicat\ dec=t o singur\ lucrare bibliografic\ (incomplet\), `n 1970. ~n tot acest timp, `ns\, opera lui

~ 28 ~ 

Tudor Pamfile a fost intens ,,valorificat\” `n studiile de etnografie, de folclor [i de mitologie ale tuturor celor preocupa]i de aceste domenii ale culturii rom=ne[ti, ca [i `n multe antologii de literatur\ popular\ ap\rute pe parcurs (`ntre care un volum de Basme. Edi]ie `ngrijit\ de D. V. Marin, Editura Junimea, 1976), `nc=t frecven]a numelui s\u `n notele de subsol ne face s\ admitem c\ folcloristul a fost o prezen]\ `n cercetarea [tiin]ific\ a acestui secol. {i nici nu se putea altfel, dac\ ne g=ndim c\, venind `n continuarea lui Sim. Fl. Marian, cu S\rb\torile la rom=ni (I. S\rb\torile de var\, 1910; II. S\rb\torile de toamn\, 1914; III. Cr\ciunul, 1914) Tudor Pamfile `mbog\]ea considerabil literatura etnografic\ rom=neasc\, iar cu Mitologie rom=neasc\ (I. Du[mani [i prieteni ai omului, 1916; II. Comorile, 1916; P\m=ntul. Dup\ credin]ele poporului rom=n, postum, 1924) realiza prima sintez\ modern\ `n domeniu, acestea fiind, de altfel, [i cele dint=i scrieri ale sale recuperate prin republicare `n ultimii ani, cea dint=i `ntr-o excelent\ edi]ie cu introducere (echilibrat\ [i documentat\) de Iordan Datcu (Editura Saeculum, I. O., 1997), a doua `ntr-o edi]ie `ngrijit\ (discutabil!), cu studiu introductiv (neglijent redactat) de Mihai Alexandru Canciovici (Editura Alfa, 1997). A fost, de asemenea recuperat un studiu inedit, Vr\ji de frumuse]e [i ,,trecere”. Text stabilit, `ntregiri bibliografice [i not\ introductiv\ de Petre Florea, `n ,,REF”, 1 - 2, 1997, p. 59 - 89, al patrulea capitol din

~ 29 ~ 

lucrarea inedit\ Dragostea `n datina tineretului rom=n, gata de tipar `nc\ din 1915 [i propus\ spre publicare `n colec]ia academic\ ,,Din viea]a poporului rom=n” pe care Tudor Pamfile a `mbog\]it-o cu un num\r considerabil de scrieri. Au r\mas `n continuare necunoscute marelui public [i greu accesibile chiar [i speciali[tilor studii precum Industria casnic\ la rom=ni (1910) sau Agricultura la rom=ni (1913), al c\ror caracter de noutate absolut\, la vremea respectiv\, nu a fost anulat de trecerea timpului. {i nici orizontul teoretic ori metodologic, considerat punctul slab al operei pamfiliene (un adjectiv pe care autorul c\r]ii de fa]\ `ncerc\ s\-l impun\ [i, iat\, chiar a reu[it!), nu lipse[te de fel din scrierile folcloristului de la B=rlad, scrierile mai sus amintite `nf\]is=ndu-se ca adev\rate monografii, cuprinz=nd material din colec]iile ap\rute p=n\ atunci, dar [i material cules de Pamfile `nsu[i ori primit de la numero[ii s\i coresponden]i. Primatul acordat culegerii, consemn\rii [i public\rii informa]iilor reflect\ tocmai inten]ia autorului de a epuiza materialul, aspira]ia sa c\tre exhaustiv, c\tre totalitate, implic=nd, `n fapt, o anume op]iune teoretic\ [i metodologic\, impus\ de necesit\]ile momentului [i, nu mai pu]in, de destina]ia scrierilor lui. ~n plus, Agricultura la rom=ni. Studiu etnografic (1913) nu se m\rgine[te la descrierea tehnicilor agricole, a plantelor cultivate, a uneltelor de munc\, ci face permanente referiri la credin]ele [i tradi]iile legate de fiecare dintre acestea, se

~ 30 ~ 

raporteaz\ consecvent la textele folclorice, la poezia popular\, f\r\ a se limita la acelea legate direct de muncile c=mpului (plugu[or, c=ntece de seceri[), ci extinde investiga]ia asupra unor categorii folclorice ale c\ror rela]ii cu agricultura sunt, la o privire superficial\, greu de sesizat. Este reconstituit\ astfel baza etnografic\ a unor imagini poetice din lirica sau din epica popular\, din ghicitori sau din proverbe, ref\c=ndu-se `n felul acesta ceea ce teoria folcloristic\ modern\ nume[te ,,contextul genetic” sau ,,contextul cultural” al faptelor de folclor. ~n favoarea unei discipline a studiului [i a unei perspective teoretice clare pledeaz\, mai conving\tor ca orice, revista ,,Ion Creang\” (1908 - 1921), `n paginile c\reia s-a adunat un imens material folcloric, o impun\toare arhiv\ prea pu]in cunoscut\ [i cercetat\ p=n\ acum. Este, ne`ndoielnic, meritul c\r]ii de fa]\, la origine tez\ de doctorat de a deschide lungul [i anevoiosul drum al recuper\rii integrale a operei lui Tudor Pamfile, al fix\rii definitive a locului acestuia `n folcloristica [i etnografia rom=neasc\. C\ci f\r\ ,,Ion Creang\”, bibliografia pamfilian\ r\m=ne indubitabil incomplet\ [i peisajul [tiin]ific al epocii v\duvit de una din p\r]ile lui de rezisten]\. De fapt, nici unuia dintre cei care au scrutat istoria folcloristicii (etnografiei) rom=ne[ti nu i-a sc\pat acest aspect, remarc=ndu-se caracterul complet al cercet\rilor reflectate `n paginile numitei publica]ii, `n care s-a adunat un material ,,extrem de bogat [i valoros”,

~ 31 ~ 

ca [i ,,compartimentarea (...) bine g=ndit\” a prozei populare (Gh. Vrabie), extensia na]ional\ a colaboratorilor, provenind ,,din toate provinciile locuite de rom=ni” [i ,,gruparea” (informa]iilor) ,,mai judicioas\ dec=t la ,,{ez\toarea”, rubricile devenind o constant\ care u[ureaz\ cititorului c\utarea speciilor solicitate” (O. B=rlea); calitatea de ,,corpus” a materialului publicat. ,,Ion Creang\, Revist\ de limb\, literatur\ [i art\ popular\” cuprinde `n cele treisprezece volume ale sale o epoc\ din istoria culegerii folclorului [i cercet\rii culturii populare rom=ne[ti, trecut\, de acum, prin experien]a [tiin]ific\ a [colii Hasdeu, ilustrat\ str\lucit, la sf=r[itul secolului al XIX-lea, de un G. Dem. Teodorescu, L. {\ineanu, Sim. Fl. Marian [i al]ii. Compara]ia cu ,,{ez\toarea”, cea dint=i publica]ie specializat\ de folclor de la noi, se impune, de asemenea, dar trebuie s\ se ]in\ seama de condi]iile noi, specifice `nceputului de secol [i intr\rii Rom=niei `ntr-o nou\ faz\ a dezvolt\rii sale economice, sociale, culturale. Sub acest aspect, revista ,,Ion Creang\”, prin unele din rubricile sale, se `nf\]i[eaz\ ca o oglind\ a vremii, re]in=nd nu numai cele mai diverse aspecte ale culturii populare tradi]ionale a[a cum se p\strau ele `n amintirea sau `n practica s\tenilor, `n primul r=nd, dar reflect=nd viu [i mi[carea de idei a epocii, raporturile de for]e dintre diferitele orient\ri din folcloristica vremii, felul `n care institu]iile de cultur\ (Academia, Universitatea) [i

~ 32 ~ 

personalit\]ile momentului (N. Iorga, I. Bianu, Ovid Densusianu, ministrul Spiru Haret, M. Sadoveanu, G. Ibr\ileanu etc.) se implicau `n efortul cunoa[terii, p\str\rii [i `n]elegerii acestei p\r]i a culturii na]ionale. Sigur c\ o revist\ cu un num\r extrem de mare de colaboratori nu putea s\ dob=ndeasc\ o ]inut\ [i o relativ\ unitate dec=t prin lucrarea unui spirit conduc\tor [i acesta a fost Tudor Pamfile. Adesea invoca lips\ de preocup\ri teoretice (Pamfile ,,nu are o concep]ie teoretic\ clar\ asupra exigen]elor riguros [tiin]ifice despre culegerea de folclor [i nici despre cele etnografice”, scrie P. Ursache) nu se sus]ine dec=t par]ial, `n sensul c\ editorul revistei `[i adaptase principiile teoretice scopurilor publica]iei [i capacit\]ii de reac]ie a colaboratorilor s\i, cei mai mul]i dintre ei preo]i [i `nv\]\tori de ]ar\, ,,amatori” at=t `n sensul etimologic al cuv=ntului (adic\ ,,iubitori” de folclor), c=t [i `n sensul de „neprofesioni[ti”. Dar, dincolo de aceast\ re]inere programatic\ de la teoretiz\ri, scrierile lui T. Pamfile [i revista `ns\[i produc nenum\rate dovezi ale unei viziuni [tiin]ifice asupra faptelor de folclor, uneori, cum am ar\tat cu alt prilej, chiar dep\[ind standardul curent, anticip=nd perspective viitoare. M\rturia cea mai elocvent\ a viziunii sale largi, cuprinz\toare asupra culturii populare rom=ne[ti, observ\ [i d-l Dumitru V. Marin, se afl\ `n planul de lucru, de culegere [i de sistematizare a materialului, propus Academiei Rom=ne [i publicat sub titlul O p\rere despre

~ 33 ~ 

culegerile [i cercet\rile cu privire la via]a poporului rom=n `n Povestea lumii de demult (,,Din via]a poporului rom=n”, XVIII, 1913, p. 1 - 4), plan de lucru ale c\rui linii de for]\ se reg\sesc `n (sau, poate, au fost dictate de) materialul colec]ionat [i publicat `n revista de la B=rlad. A[ez=nd `n centrul acestui plan de lucru omul, a[a cum `l `nf\]i[eaz\ credin]ele, legendele [i povestirile vechi, `n devenirea sa, `n raporturile sale cu divinitatea, cu fiin]ele malefice [i cu cele benefice, `n rela]ia lui cu cosmosul, cu semenii [i cu istoria, Tudor Pamfile dovedea o intui]ie etnologic\ de mare fine]e, devans=nd cu mult g=ndirea folcloristic\ a multora dintre contemporanii s\i [i anticip=nd, cu c=teva decenii, viziunea asupra crea]iilor populare a cercet\torilor forma]i `n cadrul ,,{colii sociologice de la Bucure[ti”. Incursiunea `n lumea operei lui Tudor Pamfile, oper\ `n care revista ,,Ion Creang\” ocup\ un loc de prim ordin, propus\ `n acest studiu dens, documentat, scris cu mare grij\ pentru adev\r, dar [i pentru ,,mai dreapta cinstire” a folcloristului de la }epu, ofer\ o lectur\ extrem de instructiv\ [i deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios obiect de patrimoniu. G\sim `n paginile c\r]ii o adev\rat\ pledoarie pentru cunoa[terea revistei [i a mentorului ei, pentru fixarea locului s\u `n vremea respectiv\, dar [i a prelungirilor sale `n timp, c\ci Pamfile [i revista ,,Ion Creang\” acoper\ o epoc\ [i au f\cut [coal\. C=nd timpul

~ 34 ~ 

se va ar\ta `nc\ mai ,,r\bd\tor” cu oamenii [i imensul ,,corpus” de texte ad\postit `n paginile publica]iei de la B=rlad va putea fi restituit `ntr-o edi]ie critic\ integral\ se va spune c\ testamentul lui Pamfile a fost respectat [i legatarul s\u moral de ast\zi [i-a `mplinit, cu asupra de m\sur\, misiunea.

Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu Facultatea de Litere

Universitatea din Bucure[ti (Cuv=nt introductiv,

„Tudor Pamfile [i revista ,,Ion Creang\”)

Este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti începând cu anul 1995, precum [i [eful Catedrei de Etnologie [i Folclor din 1996. Este membru al mai

multor asocia]ii [i societ\]i [tiin]ifice, atât din ]ar\, cât [i din str\in\tate, printre care se num\r\: Comisia de Folclor a Academiei Române (din 1985), Colegiul de redac]ie al publica]iilor Limb\ [i literatur\ a SSF din România, Revista de Etnografie [i Folclor [i Memoriile Comisiei de Folclor ale Academiei Române, Societatea de Antropologie Cultural\ din România (SACR) (1990 -

prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu

~ 35 ~ 

membru fondator), Asocia]ia de {tiin]e Etnologice din România (A.S.E.R) (2004 - membru fondator), Societatea American\ de Folclor (AFS) (din 1986), Societatea Interna]ional\ de Studiere a Nara]iunilor Populare (ISFNR) (din 1992) sau Societatea Interna]ional\ de Studiere a Legendei Contemporane (ISCLR) (din 1994). Alte volumele publicate pân\ în prezent includ titluri precum: Rima în poezia popular\ româneasc\ (Bucure[ti, 1973), Lectura textului folcloric (Bucure[ti, 1986), Romanian Traditional Culture. An Introduction (Turku, 1996), Romanian Folk-Culture. An Introduction (Bucure[ti, 1999), Etnologia [i folclorul rela]iilor de rudenie (Bucure[ti, 2000). ,,- M\ b\iatule, m\, ave]i voi ambi]ie, dar ave]i cu ce s\ men]ine]i un asemenea festival? T\nase (primul secretar). V\ sprijin\?” Vine Silvestru! … e bine! (cei doi nu prea se `mp\cau).

Radu Beligan, 22 iunie 1992 - `n acceleratul Bucure[ti - Ia[i, ora 18:00,

ironic [i `nso]it de o doamn\ superb\, vicepre[edinte al Uniunii Mondiale a Teatrelor.

~ 36 ~ 

{i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, „Z\pada pe flori de

cire[, `n spa]iul pentru iubire”, Vaslui, 1999)

Gra]ie prof. Gh. Neagu, am primit la redac]ie un roman al prof. dr. Dumitru V. Marin (lucrarea de doctorat: Tudor Pamfile [i revista Ion CREANG|, `ndrum\tor Mihai Pop, cuv=nt introductiv de prof. univ. dr. N. Constantinescu, Editura ,,Cutia Pandorei”, Vaslui, 1998), cu un titlu

metatext ce oblig\ lectorul s\ confrunte scriitura cu metafora-etichet\: ,,Z\pada pe flori de cire[ `n spa]iul pentru iubire”, [i s\-i compare Textul, dr. `n folclor/ filologie, cu scrieri similare din istoria literelor rom=ne[ti ce au transfigurat aproximativ aceea[i problematic\: Adela de Garabet Ibr\ileanu, Ultima noapte de dragoste… [i Patul lui Procust de Camil Petrescu, Fecioarele despletite de Hortensia Papadat Bengescu etc. Nu [tim [i nici nu cred c\ are importan]\ c=t implic\ D.V.M., Eul biografic, c=t din experien]a sa de profesor (peste 40 de ani, dup\ propria-i afirma]ie) l-au ajutat `n

~ 37 ~ 

elaborarea acestei scriituri ce poate fi interpretat\ ca o aplica]ie a teoriilor lui Freud: afirmarea proceselor mentale incon[tiente (eul nu e st\p=n `n propria cas\), teza reful\rii, afirmarea universalit\]ii complexului Oedip, etiologia sexual\ a nevrozelor. Recursul la psihologia abisal\ [i la o memorie tr\d\toare `l sugereaz\ `nsu[i autorul, `n incipitul ce anun]\ deznod\m=ntul [i aura memorialistic\ a acestui roman ce confirm\ eterna vanitate a crea]iei - `n mod fatal captiv\ repeti]iei: ,,- Eu l-am omor=t…! }ipase extenuat\, lung, dureros, `ng\lbenit\, gata s\ cad\ gr\mad\. Abia se `nt=lnise cu o fost\ coleg\ care cu o pl\cere diabolic\ nici n-o v\zuse bine [i-i zisese: - Ai auzit, tu, inginerul Teo Merianu a avut un accident de ma[in\. Se pare c\ a murit, vuie[te Vasluiul!” Dumitru V. Marin, editorul ziarului de informa]ie, opinie [i publicitate, Meridianul (Ordinul Ziari[tilor Clasa I), contaminat de eroul lui Ibr\ileanu (un alter-ego al celebrului critic), Emil Codreanu, transfigureaz\ `n ,,proful de utilaje”, Teo Merianu, intelectualul b=ntuit de vanitatea iubirii, de[i, se [tie, `n mod fatal, orice mare iubire ad\poste[te `n sine s\m=n]a nefericirii. Cu at=t mai mult, o iubire interzis\ ca cea dintre Teo, c\s\torit, copil `n clasa a XII-a, amant\, [i Elena, eleva inginerului - profesor, 16 ani, o Afrodit\ `n care coexist\ dorin]ele brutale (vezi modul cum este cucerit\ de falusocra]ie), cu iubirea etern\ `n care libidoul (pulsiunea fundamental\ a

~ 38 ~ 

fiin]ei) se ilumineaz\ `n con[tiin]\ (vezi comportamentul erotic al lui Teo) [i devine o for]\ spiritual\ de prop\[ire moral\ [i mistic\. Orgolios, singurul vasluian inclus `n Dic]ionarul Etnologilor Rom=ni din toate timpurile, `l transfigureaz\ pe Teo Merianu, intelectualul predestinat e[ecului `n iubire, dup\ o tipologie consacrat\ `n istoria literaturii rom=ne, de Ibr\ileanu, Vlahu]\, C. Mille, N. Petra[cu, Camil Petrescu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu etc. Provincialismul, interdic]iile [i suspiciunile specifice epocii Ceau[escu, rolurile sociale incompatibile poten]eaz\ conflictul dintre instan]ele psihice ale celor doi `ndr\gosti]i: Sinele (partea obscur\ [i impenetrabil\ a personalit\]ii, rezervorul de pulsiuni); Supraeul (ansamblu de exigen]e, de interdic]ii [i de judec\]i morale provenite din educa]ia parental\/ [colar\/ social\, interiorizate de individ), [i Eul care `ncearc\ s\ `mpace exigen]ele antagoniste dintre Sine [i Supraeu, dintre principiul pl\cerii [i principiul realit\]ii. Ca [i `n cazul lui {tefan Gheorghidiu, iubirea este pentru Teo, un proces de autosugestie. Scriitorul vizeaz\ autenticitatea structural\ a personajelor, folosind elementele romanului de analiz\ camilpetrescian: (auto)cunoa[terea, intui]ia, introspec]ia, luciditatea, pluriperspectivismul, anticalofilia, nostalgia absolutului, dislocarea temporal\, sinceritatea - prolixitatea,

~ 39 ~ 

autoritatea auctorial\, (co)rela]ia adev\r - minciun\, inser]ia documentului/ jurnalului/ epistolei, nara]iunea la pers. I [i a III-a etc. Rela]iile din triunghiul Eva (fosta amant\ a profesorului) - Teo - Elena lumineaz\ [i simbolizeaz\ la modul ideal Femeia, dar [i eternul simbolism al cuplului, care comunic\ `ntr-o retoric\ desuet\ de un romantism rural, dar, tocmai prin aceasta, autentic, corela]ii subtile dintre spirit [i suflet, inteligen]\ [i afectivitate, cunoa[tere [i iubire, eros - thanatos etc. Dumitru V. Marin se dovede[te un fin cunosc\tor al psihologiei/ sufletului Femeii, care asemenea `ngerilor din teofania plotinian\, posed\, spre deosebire de b\rbat (vezi comportamentul erotic al lui Teo) o dubl\ natur\ (angelic\ [i demonic\), fiind creatoarea unei anume semnifica]ii [i, `n acela[i timp, receptacolul concret al acestei semnifica]ii: ,,Acum parc\ nici nu-l prea `n]elege pentru ce se zbate el. Dac\ nu-i, nu-i! - Te `ntreb din nou: de fapt ce-am vrut eu de la tine, sexul? Dac\-i a[a cum explici re]inerile c=nd a[ fi putut s\ fac orice cu tine? Ce zevzec, mam\! I-am [i spus o dat\ c\ nu mai vreau s\ m\ m=ng=ie [i s\ m\ s\rute… era [i pentru mine greu… - … tu nu-]i `nchipui c\ dramul de suflet care mi-a lipsit `n via]\ mi s-a p\rut c\-l g\sesc la tine [i, de fapt,

~ 40 ~ 

pentru sufletul meu m\ zbat. Adic\ e[ti pur [i simplu sufletul meu… Mam\, ce ,,hai” o s\ fac cu Eva. Auzi c\ are suflet, el care a fost `n stare s\-i spun\ [i ei acela[i lucru. Dar ea a fost fat\ de[teapt\, l-a ascultat [i a t\cut. Eu ce fac dac\ m\ prefac c-ascult? Oricum de mine nu se mai apropie, i-am promis Evei, cuv=ntul e cuv=nt! Monologul lui ajungea la ea parc\ de dincolo…” (p. 99) Sentimentul vinov\]iei (fa]\ de p\rin]i, fa]\ de Teo, fa]\ de ceilal]i b\rba]i care-i atenuau agresivitatea libidoului), ru[inea, frustrarea, tr\d\rile aparent nevinovate, m\rturisirile ulterioare, comportamentul dublu, gelozia fa]\ de Eva [i al Evei fa]\ de Elena, apoi ,,complotul” celor dou\ victime, batjocora ascuns\ a colegelor/ colegilor, distan]a (dup\ terminarea clasei a X -a, dup\ un examen ratat a schimbat liceul), la[itata [i iubirea platonic\ a lui Teo, dorin]a aproape instinctual\ a acestuia de a-[i ap\ra citadela familiei, `n fa]a unei societ\]i care a[tepta cu pl\cere sadic\, aceast\ poveste de dragoste cu un final previzibil [i tragic, retractilitatea (datorit\ diferen]ei de v=rst\) [i incomunicarea, iert\rile lui succesive, faptul c\ pe nea[teptate ingenua Elen\ (`n ochii lui Teo) r\m=ne gravid\ cu unul dintre iubi]ii/ colegii ei mai mari de prin parcurile ora[ului, ajutorul lui necondi]ionat, pentru a p\stra moralitatea aparent\ a fetei [i a o determina s\ renun]e la gestul sinuciderii, o

~ 41 ~ 

impulsioneaz\ pe aceast\, Emilie R\chitaru, `n variant\ vasluian\, s\ decid\ pe nea[teptate: ,,- M-am s\turat, nu mai pot…! Gata, nu mai vreau s\ ne `nt=lnim! - }i-ai… v\zut sacii `n car… articul\ el `ndurerat. Vr=nd s\ par\ hot\r=t\ nici nu accept\ vreun fel de argument, nici nu repro[\ nimic, ci-l p\r\si `n mijlocul drumului. Teo nu mai ajunse acas\...” (p. 92) ~n viziunea lui Dumitru V. Marin, fiin]a uman\ e `n mod fundamental o fiin]\ a dorin]elor care se `nscriu `ntr-o economie psihic\ complex\, ce nu admite `ntotdeauna satisfacerea lor imediat\, `nc=t repro[ul adresat Elenei: ,,- Adev\rul e: curvele nu se iubesc cu inima. {i eu am [tiut asta. Deci merit restul! (p. 97), tr\deaz\/ demasc\ o dorin]\ incon[tient\ `n spatele discursurilor mentale sau a conduitelor aparent lipsite de sens. Eva, Teo, Elena figureaz\ complexul lui Oedip: structura triunghiular\ a oric\rei dorin]e umane, e permanent limitat\ de dorin]a unui ter]. Acest ,,ter]”, `nt=mpl\tor sau predestinat, poten]eaz\ dramatismul primei iubiri, `n cazul Elenei, ,,ginga[\, diafan\, nevisat de dulce” [i al ultimei, `n cazul lui Teo, ,,arz\toare, ad=nc\, total\, capital\.” (p. 85) Incompatibilitatea dintre cei doi aminte[te nu numai de romanele camilpetresciene pe care D.V.M. le repet\/ actualizeaz\ `ntr-un alt ,,spa]iu al iubirii”, ci [i de

~ 42 ~ 

Luceaf\rul eminescian. Teo este un Hyperion vasluian, care refuz\ s\ ]in\ cont de interoga]ia: ,,{i pentru cine vrei s\ mori?” [i nu poate s\ vad\ ce-l a[teapt\. Iubirea e oarb\. Dac\ pentru Eva/ Elena iubirea e dorin]\/ cunoa[tere/ compromis/ tr\dare/ sex/ boal\/ pl\cere/ minciun\/ incomunicare, `n cazul lui Teo M., iubirea este fatalitate, destin tragic, sacrificiu, nebunie, adev\r necondi]ionat, hazard, sinceritate, robie, incon[tien]\, obsesie/ nevroz\ generat\ de insatisfac]iile libidoului s\u captiv: ,,- Omule, nu exist\ orb mai adev\rat ca cel care nu vrea s\ vad\. Vrei s\ m\ sinucid? La ce ]i-ar folosi asta? Am vrut s-o fac pentru romanul t\u. Cine a otr\vit `ntr-at=ta sufletul t\u?” (…) ,,Nici nu-]i pot cere iubire. ~]i cer s\ m\ la[i s\ te iubesc doar eu, cu toat\ fiin]a mea”?!... (p. 95). Asist\m la un r\zboi inegal `ntre feminitatea de Lolit\ vasluianc\ a Elenei [i libidoul sublimat `n altruism al profesorului. Teo se vrea `n subcon[tientul s\u, simultan mentor, iubit, so], amant, tat\. A[a se explic\ goana sa demen]ial\ dup\ ceva ce a avut, dar nu a posedat niciodat\: ,,Renun]\ la mine, n-am s\-]i mai vorbesc niciodat\ despre sentimentele mele, dar accept\ s\ te ajut s\-]i realizezi un viitor”?! Sentimentul de vinov\]ie al Tat\lui de familie, al profesorului, al B\rbatului matur incapabil s\ satisfac\ libidoul Elenei, al B\rbatului ce se [tie tr\dat de o bacant\,

~ 43 ~ 

al Amantului ce iube[te cu ochii min]ii etc. tr\deaz\ o mentalitate de `nvins. Z\pada pe flori de cire[ `n spa]iul pentru iubire confirm\ teza lui Freud, care considera dragostea, „drept un proces `n care sunt antrena]i patru in[i” (vezi S. Freud, Scrisori), de fapt, tot at=tea m\[ti ale unor dorin]e refulate. Original topit `n alchimia [i arhitectura acestui proces erotic ,,`n care sunt antrna]i patru in[i” (cel pu]in, ad\ug\m noi) mi se pare ,,spa]iul pentru iubire” (cite[te sufletul viu, combina]ie de principii masculine [i feminine, insuficient [i haotic dezvoltat). Se [tie, la nivel mistic, spiritul este considerat drept masculin [i sufletul care anim\ trupul, drept feminin, `n alt\ terminologie: faimoasa dualitate a lui animus [i anima. Nu `nt=mpl\tor, Teo vede `n Elena sufletul s\u, iar la r=ndu-i, frumoasa fat\ ce `nsufle]e[te aproape simultan trei b\rba]i (Darie, Teli, Teo), caut\ la profesorul ei spiritul. Dac\-i plas\m pe Elena [i Teo `n planul sexualit\]ii este evident c\ b\rbatul [i femeia nu sunt `n `ntregime masculini [i nici `n `ntregime feminini. Profesorul comport\ un element feminin (pasivitatea etc.), iar eleva un element masculin (agresivitatea sexual\). Astfel, `n toat\ scriitura orice simbol masculin sau feminin prezint\ [i un caracter opus. Teo, voce auctorial\, voce unic\, ax\ `n arhitectonica romanului, trece `n timpul existen]ei p\m=nte[ti printr-un punct crucial al erosului s\u, `nc\rcat

~ 44 ~ 

totodat\ de otr\vuri uciga[e [i de revela]ii cere[ti, pentru a `ntrevedea dup\ moarte, Erosul transfigurat al `mp\r\]iei. Sublim\rile erotice ale naivului T. M. st=rnesc z=mbete: ,,Nu era nici destul de st\p=nit\, dar cum de-i accepta numai pe cei f\r\ idealuri” (p. 117). Dac\ superficiala Elena i-ar fi acceptat cel pu]in pe cei cu ,,idealuri”, vis\torul Teo ar fi fost mul]umit? Rememor\rile guvernate de afectivitate au volutele imprevizibile ale vie]ii. Nuan]a diferen]iaz\ durata pur\, de simbolul spa]ializat al iubirii. Timpul iubirii intr\ `n roman arogant, nestatornic, posesiv, eliberat de cronologie d\ruindu-[i o libertate absolut\ mai ales `n vise: ,,~ntr-un vis se ]inea cu o m=n\ de strea[ina casei de pe un v=rf de deal [i cu picioarele, pe v=rfuri, atingea prispa. Rezulta un echilibru incert… Iminen]a pr\bu[irii `l determina s\ `mping\ cu ultimele puteri `n degetele obosite…” (p. 119). Desigur c\ `n spa]ii ale iubirii, precum sufletul, inima, spiritul, g=ndul, visul, memoria, privirea, melancolia, interoga]ia, mirarea, voin]a, (ne)`ncrederea, ,,cartea existen]ei”, suferin]a, amintirea, libidoul, complexul lui Oedip, angoasa castr\rii, incon[tientul, m\[tile dorin]ei, sublimarea pulsiunilor mor]ii, ra]iunile inimii etc., cei doi, de fapt patru `ndr\gosti]i se pierd. ~n labirintul erosului nu exist\ un fir al Ariadnei. Se [tie, Ariadna `ns\[i a fost sedus\ de prin]ul atenian Tezeu [i apoi p\r\sit\. Epistola ,,Draga mea inim\” (vezi pp.

~ 45 ~ 

120-122) tr\deaz\ setea de absolut a `ndr\gostitului Teo, care cu luciditate camil-petrescian\ (,,c=t\ con[tiin]\ at=ta luciditate, c=t\ luciditate at=ta dram\”) `[i (auto)analizeaz\ ,,starea de jertf\”, ,,senza]ia iubirii unice” [i dorul inefabil de via]\/ moarte. Acela[i dezechilibru sentimental se dovede[te [i `n urm\toarea/ urm\toarele scrisori: ,,S\ m\rturisesc apatie, indiferen]\ [i stare de prosta]ie `n loc de vraja iubirii, `n\l]\rile ei, starea de poezie a existen]ei? Am implorat cu sufletul, cu `ns\[i existen]a mea, `n]elegere, mil\, dragoste…” (p. 127). Reg=ndind [i resim]ind, Teo `i scrie romanul de iubire al Elenei, de fapt, al s\u, al b\rbatului tr\dat de propria-i iluzie, a b\rbatului care creeaz\ nefericirea. ,,Nefericirea cl\dit\ `n doi. Record!” (p. 135) Intuind eminescian `n Elena, sufletul s\u, Teo `[i con[tientizeaz\ elementul feminin din el, dar nu-i place s\ se recunoasc\ `n aceast\ fiin]\ comun\, banal\ st\p=nit\ doar de instinct, gata s\ r\spund\ la chem\rile primului b\rbat (vezi episodul cu ,,ruda de la stadion”), de aceea, ca [i {tefan Gheorghidiu cu Ella, `ncearc\ s\ o `nal]e pe ea, la orizontul lui de a[teptare. Divaga]iile erotice ale lui Teo din epistole, anormale pentru b\rbatul care cunoa[te psihologia Dalilei, sunt de ne`n]eles [i pentru t=n\ra ,,cu mintea scurt\”, nu fac dec=t s\ banalizeze povestea triunghiului erotic din Luceaf\rul: fata din ,,rude mari `mp\r\te[ti”/ C\t\lina -

~ 46 ~ 

C\t\lin - Hyperion. Citez, pentru a v\ convinge: ,,Acum te descump\ne[ti tot mai mult [i finalul va fi printre altele nereu[ita la facultate, spectrul mili]ianei, alte repro[uri [i mai ales o pierdere de `ncredere `n sine. Dar ai mari calit\]i: for]\ de via]\, talent, c\ldur\ uman\ care apropie. Numai cu asta vei fi ,,cineva” `n cercul str=mt. Dar tu trebuie s\ fii cineva printre al]i cineva, iar eu `]i voi fi cu siguran]\ sprijin `n orice condi]ii. {tii tu ce reprezin]i pentru mine? Precizez c\ nu m\ consider dec=t un m\runt slujnic al unei fete deosebite. Pe care nu se poate s\ n-o iubesc. E, acum, ra]iunea mea de a fi”. (p. 137). Cu siguran]\ autorul are un pronun]at sentiment al vanit\]ii universale a lucrurilor, iar cel care a `nfiin]at primele posturi de radio [i Tv. din Vaslui, B=rlad ([i Moldova) [tie efectele nefaste ale vanit\]ii crea]iei romanului Z\pada pe…, care-l ofer\ captiv/ prizonier al repeti]iei unor capodopere anterioare: Luceaf\rul, Ultima noapte de dragoste…, Patul lui Procust, Adela... Simfonic [i original transfigurate mi se par a fi vanitatea iubirii, vanitatea moral\ (firesc relevat\ metamorfoza binelui `n r\u [i a r\ului `n bine) [i vanitatea g=ndirii (cu elegan]\ este gradat\ ascendent singur\tatea `ndr\gostitului [i ecoul ei). Performan]a debutantului `n arta romanului, Dumitru V. Marin, const\ `n perceperea/ sugerarea, `n spiritul lui Jung, a incon[tientului numit anima. Se [tie, anima este personificarea tuturor tendin]elor psihologice

~ 47 ~ 

feminine ale sufletului b\rbatului (sentimentele [i st\rile vagi, intui]ii profetice, sensibilitatea la ira]ional, capacitatea de a iubi, sentimentul naturii, rela]iile cu incon[tientul). Observa]i avatarurile suflete[ti ale intelectualului Teo Merianu, visul s\u himeric de dragoste, de fericire, de c\ldur\ matern\, vis care-l determin\ s\ `ntoarc\ spatele realit\]ii, s\ fac\ remarci caustice, veninoase, efeminate…, distorsiuni meschine, distructive, dar mai ales s\ nu ,,vad\”/ intuiasc\ `n refuzurile ei, viitoarele c\deri `n extaz cu b\rba]i de tipul lui Cornu]\, fotbalistul de la ,,Victoria”…: ,,Con[tient\ c\ e pierdut\, aproape nu schi]\ nici un gest de `mpotrivire, slabele sunete de protest [i le `n\bu[ea singur\ s\ nu fie auzit\ de cineva, paralizat\ de l\comia [i vigoarea b\rbatului t=n\r” (pp. 159-160). Receptiv\ la invita]ii de felul celei f\cute de Ilarie: ,,Hai, fa, tu nu vezi c\ mor dup\ tine!?”, Elena care iube[te din instinct ,,animalul” din b\rbat, nu poate s\ `n]eleag\ ,,pasivitatea” [i tandre]ea protectoare a lui Teo, credin]a lui `n fecioria [i cumin]enia ei (viclean\): ,,ce prost e omul `ndr\gostit, crede ce vrei [i ce nu vrei” (p. 173) [i `n utopia c\ sfaturile lui ar putea s\-i schimbe faima ,,nu dintre cele mai bune” (p. 175). Tocmai elementele de feminitate din sufletul indecisului intelectual vor contribui la hot\r=rea fetei de a-[i recupera manuscrisele [i apoi ,,s\-i dea cu piciorul” (p. 174). Jocul de-a dragostea `ncepe s\ o plictiseasc\.

~ 48 ~ 

,,Lumea de basm se sf=r[ea” (p. 207). Elena intuie[te `n Teo, tipul `nvinsului, al dedublatului care-[i respect\/ iube[te so]ia [i amanta, cu aceea[i intensitate, al la[ului incapabil s\-[i `nving\ concuren]ii mai tineri, reali [i poten]iali aman]i, incapabil s\ se `nving\ pe sine, capabil `ns\ s\-i acorde libertatea, s\ fac\ ce vrea. ~n acest r\zboi dintre adolescenta cu voca]ie de Dalil\ [i maturul predestinat s\ joace `n alte conjuncturi, rolul lui Samson, Teo nu a fost niciodat\ un cuceritor/ seduc\tor. El simbolizeaz\ b\rbatul incapabil s\-[i `nfrunte destinul. Nu `nt=mpl\tor mediteaz\: ,,Probabil c\ dragostea nu trebuie dat\ nici copiilor - cum se `nt=mpl\ prea des - nici b\tr=nilor, sau s\ le zicem celor de v=rsta a doua. C\ unul sufer\ iubind, iar cel\lalt iube[te suferind” (pp. 208-209). Desp\r]irea iminent\ [i previzibil\ nu-l lecuie[te de iubirea pentru nestatornica [i lucida Elena (fata intuie[te pr\pastia insurmontabil\ dintre ei). Ca [i `n romanele Hortensiei Papadat Bengescu, ruptura de ea, `i declan[eaz\ maladia Parkinson… Teo nu are de unde s\ [tie nici ,,jurnalul Elenei”, nici g=ndurile ei, nici `ndoielile. Disperarea fetei are acelea[i dimensiuni suflete[ti apocaliptice, `nc=t sfaturile demagogice oferite f\r\ s\ fie cerute, nu au nici un efect: ,,- {i cam ce-a[ putea pierde? (…) - Simplu: poate ceva din sufletul ales, te vei `ntoarce la spiritul de turm\, la admiratorii incul]i, a[a de incul]i `nc=t suferi [i c=nd `]i aduci aminte de ei. Te-ai

~ 49 ~ 

`nv\]at umilit\ [i-i accep]i. Vei umbla c=nd cu unul, c=nd cu altul, p=n\ `]i iese vorb\, ai s\ renun]i la ambi]ii [i din talentul t\u se va alege o func]ionar\ gras\ [i singur\...” (p. 237). Iluzia c\ desp\r]irea `i va elibera de tirania iubirii poten]eaz\ angoasa `nstr\in\rii [i fatalitatea existen]ei unui alt spa]iu al iubirii: ,,Nu te speria, nu eu te p\r\sesc [i, dac\ vrei, nu m\ abandonezi nici tu. Cred c\ va trebui s\ plec Dincolo…” Deznod\m=ntul romanului, tabloul evenimentelor din decembrie ’89 reflectate la Vaslui [i ,,Un fel de Epilog” (vezi pp. 270-272) nu fac dec=t s\ poten]eze misterul, tragicul [i absurdul existen]ial. De[i Dumitru V. Marin profe]eaz\ c\ ,,Mileniul III va avea alte criterii de apreciere moral\. Va fi [i, s\ zicem, bi-sentimentul printre ele!?”, mesajul scriiturii este cel eternizat de Eminescu `n Scrisoarea V: ,,C=nd vezi piatra ce nu simte nici durerea [i nici mila - De ai inim\ [i minte - feri `n l\turi, e Dalila!”

Petre Isachi (Revista 13 PLUS, Anul XIII, nr. 1-2-3 (137),

ian., febr., mart. 2010, pp. 19-23) N\scut 17 nov. 1939. Critic, istoric literar, editor, eseist. Profesor colegiu: 1977-2005; Debut publicistic: „Informa]ia Bucure[tiului” (1971); Debut critic:

Petre Isachi

~ 50 ~ 

Ateneu (1990), Convorbiri... (1990); Debut editorial: 1994 - Anotimpurile romanului (postfa]\ de Eugen Bud\u); din 1990 - secretar general de redac]ie [i membru fondator al revistei Convorbiri didactice (septembrie 1990 - iunie 1999) [i apoi redactor - [ef adjunct al revistei Convorbiri didactice (Limba [i literatura român\ pentru înv\]\mântul preuniversitar), începând cu 1 iunie 1999; Redactor - [ef [i fondator al Revistei de cultur\ 13 Plus (1 noiembrie 1998);

C\r]i publicate: Anotimpurile romanului, II, Editura Plumb, 1997; Vasile Voiculescu sau Ultimele sonete… sau cum se elimin\ complexul Shakespeare, Editura Psyhelp, Bac\u, 2001; Psalmii arghezieni [i problema devenirii cre[tine, Editura Psyhelp, Bac\u, 2003; Autoportret în oglind\, Editura Psyhelp, Bac\u, 2009; Amanta de proximitate, Editura Corgal Press, Bac\u, 2012; membru al Uniunii Scriitorilor.

Grigore ILISEI, „OCTAVIA”, (1986): „Domnului

profesor Dumitru Marin, `ntru amintirea patimilor frumoase ale studen]iei noastre.” Vaslui, 28 mai 1987.

~ 51 ~ 

D. V. Marin, „TVV – 15 ....explozia...”, o carte document

La Editura „Tiparul” din Bârlad a ap\rut de cur=nd o carte de importan]\ major\ despre revolu]ia care a avut loc în MASS - MEDIA româneasc\ dup\ evenimentele din 1989. Autorul [i-a propus s\ realizeze un film al derul\rii faptelor care au dus la o

adev\rat\ explozie a informa]iei nu numai la nivel na]ional ci mai ales la nivel local, `ntruc=t domnia sa s-a aflat în centrul fenomenului, fiind unul din primii ini]iatori ai acestuia. Pe coperta interioar\ a volumului este un citat în care se exprim\ un mare adev\r, fals privit pân\ nu de mult\ vreme de c\tre unii, (dac\ nu cumva [i azi se cânt\ zgomotos din aceast\ trompet\): „Nu cred c\ mul]imea face istoria. Ideile „mari” [i ac]iunile îndr\zne]e sunt doar ale unora care [tiu, pot [i vor s\ fac\ istorie. Fie [i local\; fie imagine [i sunet; fie carte... Important e s\ foloseasc\ oamenilor, chiar, dac\, f\r\ voia lor!” Dup\ 15 ani de zbatere continu\, autorul c\r]ii trage linie [i face un bilan], spre marea lui satisfac]ie, pozitiv, [i e o bucurie pentru mul]i oameni c\ ac]iunile proiectate

~ 52 ~ 

s-au împlinit. Nu s-ar putea spune altfel dac\ ne gândim la faptul c\ istoria neagr\ a acestor meleaguri din ultima jum\tate de veac a stat sub semnul interzicerii comunic\rii, ori cel pu]in a limit\rii ei la „adev\ruri” trucate, ca s\ nu le zicem direct, minciuni cosmetizate, de c\tre cei îndoctrina]i, înzestra]i din plin cu „talentul” inducerii în eroare. Presa româneasc\ prerevolu]ionar\ se reducea la o singur\ publica]ie botezat\ diferit, repetând sloganuri [i lozinci într-un limbaj de lemn, iar televiziunea ajunsese femeia de cas\ a familiei dictatoriale, redus\ la dou\ ore, atâta vreme cât acorda timpul acestei teribile ma[in\rii de spus prostii [i de îmbrobodit naivii, câ]i mai r\m\seser\ sau se mai uitau la ecranul alb-negru, c\ televiziunea în culori era un lux impardonabil. În fa]a libert\]ii ap\rute intempestiv, peste noapte, cum s-ar spune, lumea s-a trezit din buim\ceal\ [i în asemenea situa]ii, cei mai mul]i indivizi au fost mai curând pu[i pe demolat decât pe cl\dit ceva, de unde atâta disponibilitate spre distrugere, e greu de explicat. Fibra noastr\ genetic\ e serios dereglat\ dac\ nu cumva bolnav\ incurabil. Când privim ast\zi în jur [i vedem ce a ie[it, st\m sub semnul întreb\rii precum înainta[ii no[tri cinici, P\cal\ [i Tândal\. Salvarea a stat în faptul c\ unii oameni [i-au propus s\ schimbe nu numai lumea ci [i modul ei de percepere a noilor adev\ruri. Nu e atât de simplu s\ schimbi din temelie un obicei sau un cântec înv\]at de la

~ 53 ~ 

început fals. Pentru a recl\di trebuie nu numai pricepere ci [i d\ruire [i nu sunt mul]i oameni dispu[i la eforturi într-un domeniu at=t de controversat. De altfel, tradi]ia comunic\rii locale era destul de s\rac\ [i se reducea la câteva ziare care au ap\rut pân\ în 1946 [i au avut o existen]\ efemer\. Autorul e îndrept\]it s\ afirme c\ „era informa]ional\ înflore[te (trebuia) [i pe aceste meleaguri (vasluiene), înc\ mult acoperite de b\l\rii... cu dezvolt\ri nemaiîntâlnite.” Toate aceste perspective nu puteau avea loc înainte de c\derea comunismului, dar deschiderea c\tre lume trebuia s\ se înf\ptuiasc\ odat\. Televiziunea [i internetul au deschis o er\ nou\ cu urm\ri nu prea fericite pentru carte, reper fundamental înc\, spre surprinderea celor care navigheaz\ exclusiv pe internet. S-ar putea întâmpla ca un câ[tig relativ s\ se soldeze cu o pierdere iremediabil\. Meritul autorului acestei c\r]i este acela c\ î[i pune întreb\ri fundamentale, e fr\mântat de tot ceea ce se întâmpl\ [i caut\ solu]ii, trage concluzii, c\ se adapteaz\ cu repeziciune într-o lume a unei concuren]e acerbe, ob]ine rezultate remarcabile [i e mereu în topul celor care au întreprins ac]iuni concrete în spa]iul media. Nu uit\ c\ într-un jude] confruntat cu spectrul pauperit\]ii trebuie s\ se adapteze [i s\ fac\ ceva pentru ameliorarea condi]iei sociale. Mica tradi]ie a urbei vasluiene, bine cunoscut\ autorului pentru c\ în studii personale a investigat trecutul

~ 54 ~ 

cultural al Vasluiului, trebuia continuat\ la o alt\ dimensiune, pentru a da identitate locurilor, pentru a le impune la nivel na]ional. Experien]a personal\ de jurnalist a permis lansarea în eter a unui complex numit azi cu destul\ motiva]ie, S.C. CVINTET TE-RA, Grup Media complex raportat la timpurile moderne. Are suficiente motive autorul acestei c\r]i document s\ evoce marile spirite na]ionale, de la Cantemir la Iorga, ambii având destule leg\turi cu vechiul spa]iu al acestui jude], în vederea ridic\rii prin cultur\ a neamului. Cultura, a[a cum este privit\ ast\zi, poate avea urm\ri pozitive în „locuri unde nu se întâmpl\ nimic”, parafrazându-l pe M. Sadoveanu. Urm\rile sunt evidente, Vasluiul nu mai este azi un loc necunoscut, dimpotriv\, rela]ia cu „centrul” se situeaz\ într-un angrenaj complex. Acest lucru s-a datorat [i mijloacelor de comunicare în fruntea c\rora s-a situat începând din anul 1990 Prof. dr. D.V. Marin, azi managerul postului de televiziune TV.V., a posturilor Radio-Unison [i a unei publica]ii s\pt\mânale, Meridianul. S\ nu uit\m c\ Vasluiul de]ine performan]a de a fi fost primul post de televiziune din Moldova de dup\ evenimentele din 1989, c\ s-a men]inut în top numai datorit\ perseveren]ei rare de care a dat dovad\ ini]iatorul. Dup\ 15 ani de trud\, merit\ un moment de respiro pentru a privi din perspectiva timpului trecut care a dus la crearea unei adev\rate [coli de jurnalism, de

~ 55 ~ 

responsabilitate civic\, de competen]e comparabile în orice moment cu cele na]ionale, pentru c\ cei implica]i nu gândesc [i simt „române[te... numai pentru cei de aici ci [i pentru cei de departe; nu numai pentru ast\zi ci [i... pentru viitor”, pentru c\ îi însufle]e[te spiritul limbii române, „grani]ele” ei dep\[ind cu mult spa]iul na]ional. Din perspectiva celor 15 ani, autorul acestei monografii, de altfel [i talentat scriitor, poate fi mândru c\ a avut prilejul de a intervieva, de a dialoga cu mari personalit\]i, documentele p\strându-se în arhiva institu]iei. Nu e de ici de colo de a avea ca interlocutor pe fo[tii [i actualul pre[edinte al României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B\sescu, pe actualul pre[edinte al Senatului României, Nicolae V\c\roiu [i mul]i al]i oameni, deputa]i, senatori care au p\[it dintr-un motiv sau altul pe meleagurile noastre. Cartea despre care scriem nu are în vedere doar ac]iunile [i rela]iile în care s-au angajat unit\]ile mass-media locale, ci [i multe alte aspecte cu caracter monografic. Vom întâlni un Vaslui angajat în eforturile politice [i economice pentru dep\[irea condi]iei sale marginale, un Vaslui turistic, unul în care exist\ autoritate [i administra]ie, prim\rii, poli]ie, direc]ii financiare, un Vaslui în care se desf\[oar\ o bogat\ via]\ spiritual\ [i cultural\, teatru, case de cultur\, biblioteci, libr\rii, funda]ii, festivaluri, cenacluri, o episcopie, edituri [i nu în ultimul rând, personalit\]i care au o „percep]ie public\ sau

~ 56 ~ 

de grup”, repere într-o lume aflat\ mereu sub semnul nelini[tii. Un grup mass-media cum e cel la care ne referim, nu poate d\inui mult\ vreme dac\ nu are cum se zice azi rating, audien]\ mai pe române[te. Pentru aceasta, prima condi]ie a ac]iunii de informare este obiectivitatea. Cei care se adreseaz\ publicului sunt neutri din punct de vedere politic, ori, mai corect, ar trebui s\ fie în exclusivitate neutri, pentru c\, altminteri, apar mari surprize. Unul dintre p\catele presei române[ti de toate felurile este orientarea ei spre o doctrin\, spre o ideologie cu consecin]ele cunoscute. Este de notorietate c\ TV-ul X sus]ine nu [tiu ce grupare politic\ sau leader, c\ publica]ia Y face propagand\ unei forma]iuni politice... nu e un neadev\r în toate acestea [i de aici se nasc o sumedenie de neajunsuri. Toate aceste manifest\ri sunt monitorizate la nivel european iar modul de percep]ie a mass-mediei române[ti nu are de cele mai multe ori darul de a ne bucura. Am f\cut aceast\ observa]ie pentru a sublinia c\ grupul ini]iat [i orientat de d-l D.V. Marin a vegheat la respectarea principiilor deontologice impuse profesiei de jurnalist într-o societate care aspir\ spre o libertate de exprimare aflat\ la noi înc\ în fa[\ [i traversat\ deseori de vânturi care îi deturneaz\ sensul, îi tulbur\ apele (vezi ce se întâmpl\ cu ni[te pseudojurnalisti de la Cluj), spre marea noastr\ dezam\gire. Evitarea scandalurilor,

~ 57 ~ 

respectul fa]\ de om, fa]\ de normele de convie]uire, grija fa]\ de acurate]ea limbii române în care se vehiculeaz\ informa]ia obiectiv\ reprezin\ o adev\rat\ cucerire, spre lauda purt\torilor de mesaj. În acest sens, trebuie s\ recunoa[tem c\ TV Vaslui, Radio Unison [i ziarul „Meridianul” a reprezentat o adev\rat\ [coal\ jurnalistic\. Mul]i din cei care mânuiesc azi condeiul în publica]iile jude]ene [i nu numai, au trecut prin aceast\ adev\rat\ institu]ie a presei locale. Dac\ ad\ug\m c\ pragul ei a fost trecut de mari personalit\]i ale vie]ii noastre politice [i culturale, [i chiar din spa]iul european, c\ însu[i conduc\torul institu]iei a luat interviuri memorabile, ne apropiem de adev\rata imagine a televiziunii vasluiene la care ne-am referit. În semn de respect fa]\ de ceea ce a întreprins conduc\torul ei, stau trofeele, premiile, diplomele primite cu ocazia unor manifest\ri de bilan] la nivel na]ional. Iat\ de ce cartea „TvV-15...explozia...” este un adev\rat document al epocii noastre.

Ioan BABAN (Meridianul, An VIII, nr. 48 (674),

joi, 30 noiembrie 2006, pag. 14)

S-a n\scut la 6 august 1937. A fost profesor titular de limba [i literatura român\, director de [coal\ [i inspector [colar la

Ioan Baban

~ 58 ~ 

Inspectoratul {colar Jude]ean Vaslui. Opera - Proz\: Dincolo de bine [i de r\u, proz\ scurt\, Ed. Cronica, Ia[i, 2008; O istorie ciudat\, proz\ scurt\, Ed. Timpul Ia[i, 2000; T\râmul interzis, roman, Ed. Timpul, Ia[i, 2001; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol. I, Ed. Timpul, Ia[i. 2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol. II, Ed. Timpul, 2006. Volume `n versuri: Zidiri, antologie, Comitetul de Cultur\, Vaslui, 1983; Norii cu melancolii, Ed. Junimea, Ia[i, 1999; Ispite lirice, Ed. Junimea, Ia[i, 2000; Negu]\torul de drum, Ed. Parnas, Ia[i, 2002; Apele t\cerii, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Ia[i, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Ia[i, 2007; Târziu în Empireu, Ed. Pim, Ia[i, 2007; Transcenden]a m\rilor de vânt, Ed. Pim, Ia[i, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Ia[i, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Ia[i, 2010; Oglinzi în[el\toare, Ed. Pim, Ia[i, 2011; Poemele senine, Ed. Pim, Ia[i, 2013. Gheorghe VRABIE, „Basmul cu soarele [i fata de `mp\rat” (1973): „Domnului profesor Marin, cu cele mai bune sentimente de pre]uire.”. Bucure[ti, februarie 1974.

~ 59 ~ 

Rom@na de azi: Vorbe care r\m@n

Radioul [i televiziunea sunt condamnate s\ farmece auzul [i vederea pe un parcurs temporal extrem de scurt. Vorba [i imaginea au soarta efemeridelor, ceea ce nu înseamn\ o binefacere pentru doritorul de eternitate. {i totu[i se poate construi formatul durabilit\]ii, cu o minte îndr\znea]\ [i un dram de noroc. A[a s-a înt=mplat cu mass-media vasluian\, a c\rei istorie a înc\put într-o carte, scris\ chiar de un pionier al presei locului, Dumitru V. Marin. Se nume[te „TVV-15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui” [i a fost ocazionat\ de împlinirea a 15 ani de la înfiin]area postului de televiziune din ora[ul re[edin]\ de jude]. Cartea are mai multe coordonate: afectiv\ (e o ampl\ confesiune a celui ce a crezut cu înc\p\]=nare în rostul unei ini]iative de acest fel în tulburele an 1990), informativ\ (se constituie într-o veritabil\ monografie a jude]ului recunoscut pentru s\r\cia economic\) [i modelatoare pentru genera]iile care vin. Cititorul t=n\r g\se[te în cele 556 de pagini pilde faptice de reu[it\ într-un domeniu alunecos cum e presa, dar [i de c\ut\ri ori de e[ecuri inerente. Familiarizat cu exigen]ele lucr\rilor [tiin]ifice (D.V. Marin este doctor în Filologie cu o tez\ despre Tudor Pamfile [i revista „Ion Creang\”), autorul î[i structureaz\ demersul în opt episoade progresive ca

~ 60 ~ 

întindere: „Argument” (pp. 7-10), „Vaslui - str\veche a[ezare moldovean\” (pp. 19-34), „TVV - imagine pentru to]i!” (pp. 35-137), „Sunetul muzicii… r\sunetul urbei” (despre înfiin]area postului de radio UNISON; pp. 139-176), „Scripta manent!” (biografia ziarului „Meridianul”; pp. 177-286). Episodul cu num\rul 6, „Jude]ul Vaslui - 2006”, este cel mai amplu (pp. 287-536) [i se subdivide în alte [ase mini/ macroepisoade: o prezentare general\ (pp. 287-293), „Autoritate [i administra]ie” (pp. 294-350), „Munc\ [i speran]\” (despre institu]iile jude]ene, de la finan]e la înv\]\m=nt; pp. 351-382), „Via]a cultural\” (pp. 383-460), „Presa local\” (pp. 461-480), „Oaspe]ii TVV” (pp. 481-513), „Personalit\]i vasluiene” (pp. 514-528) [i „Parteneri vechi [i noi” (pp. 528-536). Ultimele dou\ episoade sunt determinate de rigorile unui parcurs editorial at=t de amplu [i de consistent. A[adar, o „Încheiere” (pp. 537-548) [i un „Mesaj c\tre… viitori” (pp. 549-550) rotunjesc prima lucrare de referin]\ pentru istoria presei din aceast\ parte de ]ar\. Bibliografia, notele (pentru capitolul al II-lea) [i rezumatul (în rom=n\, francez\ [i englez\) vin s\ înt\reasc\ impresia de lucrare alc\tuit\ de un profesionist. Cartea are [i o menire indirect\: de a reabilita Vasluiul în concertul jude]ean, dat\ fiind str\vechea concuren]\ cu B=rladul. Dac\ municipiului i se recunoa[te meritul de a fi str\lucit spiritualice[te la începutul secolului XX, prin „Academia B=rl\dean\” în spe]\, în

~ 61 ~ 

vreme ce Hu[iul „n-a mai ie[it în eviden]\ de pe vremea lui D. Cantemir”, Vasluiul, la confluen]a secolelor [i mileniilor, „zv=cne[te puternic”. Noii realit\]i presa girat\ de D.V. Marin (postul TV, radio „Unison” [i gazeta „Meridianul”) i-a fost oglind\ fidel\ sau, de ce nu, stimulent asiduu. Cine ar putea m\sura cu c=t a crescut sau, dimpotriv\, a descrescut prestigiul unui loc datorit\ presei ? Fatalmente, cartea lui Dumitru V. Marin este cople[it\ de retorica publicistic\. De la lungimea enun]urilor la reluarea unor cli[ee din domeniu [i de la sintagmele necesit=nd glazura gazetarului TV la abunden]a majusculelor manieriste, totul respir\ entuziasm [i… autoanaliz\. B\nuim c\, aflat la o v=rst\ rotund\ (s-a n\scut la 28 apr. 1941, în satul Giurgioana, din com. Podul Turcului, jud. Bac\u), autorul a sim]it nevoia s\ se prezinte integral. A reu[it, a[a înc=t cartea este [i un amplu CV, cu efuziuni mai mult ori mai pu]in motivate. De aici probabil [i unele gre[eli de corectur\: virgula înaintea lui etc. sau între subiect [i predicat ori absen]a celei de-a doua virgule pentru o apozi]ie explicativ\; ghilimelele engleze[ti (sus-sus), în locul celor rom=ne[ti (jos-sus); pleonasme („mijloace mass-media” – p. 10); absen]a lui „i”, component al radicalului toponimelor (Hu[iul, Ia[iul, nu Hu[ul, Ia[ul); inconsecven]a intreprindere-intreprinz\tori, în loc de întreprindere-întreprinz\tori; cratima nemotivat\ (Podul-

~ 62 ~ 

Turcului, în loc de Podul Turcului) sau parazitarea lexical\ („monumentul erorilor - în loc de eroilor - Revolu]iei” – p. 44) [.a. Dincolo de aceste inerente imperfec]iuni, cartea „TVV – 15… explozia…” se adaug\ altor lucr\ri similare ap\rute în ultimii cincisprezece ani la Vaslui, depun=nd m\rturie despre bog\]ia [i varietatea reprezent\rilor memoriei culturale locale. Cine mai crede c\ în aceast\ parte de Moldova nu se înt=mpl\ nimic se în[al\. Dumitru V. Marin a g\sit taina nemuririi: vorba [i imaginea se reg\sesc într-o gazet\, iar apoi, toate trei, într-o carte vie.

Ioan D\nil\ (DE{TEPTAREA, Bac\u, nr. 6096,

vineri-duminic\, 28-30 mai 2010, p. 3)

N\scut la 16 decembrie 1949, în Târgu Neam], jude]ul Neam]. 2004 - doctor în Filologie; 1977-1981 - Facultatea de Filologie [i Istorie a Universit\]ii din Craiova. 2006 - `n prezent: conf. univ. dr. Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bac\u, Facultatea de Litere (titularizare prin concurs); 1998-2006: lect. univ. dr.

Ioan D\nil\

~ 63 ~ 

Universitatea din Bac\u, Facultatea de Litere (titularizare prin concurs). List\ de lucr\ri [tiin]ifice: C\r]i, monografii, tratate, publicate în edituri din ]ar\; c\r]i, monografii, tratate (autor): - „Limba român\ - algoritmii analizei gramaticale”, Bac\u, Ed. „Egal”, „Fonetic\ [i fonologie. Note de curs, aplica]ii”, Bac\u, Ed. „Egal”, 2001; ,,Limba român\ în graiul ceang\ilor din Moldova”, Bucure[ti, Editura Didactic\ [i Pedagogic\; ,,Româna corect\”, Bucure[ti, Editura BIC All, 2005; „Limba român\ - algoritmii analizei gramaticale (variant\ teoretic\)”, Bac\u, Ed. „Egal”, 2005. ~n coautorat: „Enciclopedia jude]ului Bac\u”, Bac\u, Ed. „Agora”, 2007; „Casa - semn al identit\]ii culturale”, Bac\u, Ed. „Alma mater”; ,,Dumitru Alistar - un ilustru c\rturar moldovean”, Bac\u, Editura ,,Egal”, 2004; ,,Spiritualitate româneasc\, ieri [i azi”, Bac\u, Editura ,,Egal”, 2004; ,,Unitatea na]ional\ a românilor, de la idee la fapt\”, Bac\u, Ed. ,,Egal”, 2003. Teza de doctorat: „Elemente române[ti în graiul ceang\ilor din Moldova” (coord. [tiin]., prof. univ. dr. Vasile Arvinte, Universitatea „Al. I. Cuza” Ia[i), 2004. Distinc]ii/ Premii ob]inute pentru activitatea [tiin]ific\: Medalia jubiliar\ „150 de ani de la na[terea Luceaf\rului poeziei române[ti”, acordat\ de Ministerul Culturii (2000).

~ 64 ~ 

„TVV - 15 `n explozia cultural - informa]ional\ din jude]ul Vaslui”

Cartea - o permanen]\ Am pe mas\ o nou\ carte: „TVV-15 în explozia cultural - informa]ional\”, din jude]ul Vaslui, Editura Tiparul, Bârlad 2006, autor Dumitru V. Marin. Scris\ direct, parc\ dintr-un fotoliu de reporter mânat de gândul s\ nu uite nimic din evenimentele tr\ite, multe emo]ionante, cu bucurii [i am\r\ciuni, autorul, de[i profesor de limb\ [i literatur\ român\, ba [i doctor în specialitate, detaliaz\ gr\bit dar sf\tos, despre fapte [i oameni, ]inându-ne mereu ancora]i în a ne înf\]i[a ceea ce a fost [i a r\mas presa [i mass-media în general la Vaslui, imediat dup\ Decembrie 1989...

Detaliaz\ direct, parc\ cu sufletul la gur\, nemai]inând, uneori, seama de topica frazelor [i dac\ cuvintele au exprimarea total\. Dar nu a[a proced\m noi, gazetarii, ori de câte ori vrem s\ spunem totul [i repede, informa]ional? Iar Dumitru V. Marin, pe care l-am întâlnit [i cunoscut, f\când schimb de c\r]i [i opinii la un Congres interna]ional al presei române[ti, la 180 de ani de existen]\, desf\[urat la Ia[i sub egida Asocia]iei de specialitate [i a Universit\]ii „Petre Andrei” în 2-4 aprilie 2009, este [i un gazetar cu voca]ie care scrie mult [i bine,

~ 65 ~ 

poate [i pentru faptul c\ el conduce în Capitala }\rii de Jos un mare trust mass-media, cu larg\ apreciere.

O explozie cultural-informa]ional\ la Vaslui, se mândre[te colegul meu de meserie. {i în explozia aceasta el îmi alimenteaz\ n\dejdea c\ în multitudinea mijloacelor de stocare [i r\spândire a informa]iei, cartea, cea pe care am spus mereu c\ mi-i sufletul - nu ocup\ deloc ultimul loc, cum ar crede unii, v\zând-o sacrificat\ de mijloacele electronice ale prezentului [i viitorului. ~n ce situa]ie va fi cartea în competi]ie cu televiziunea [i internetul, poate [i cu alte forme de comunicare performante? se întreab\ preopinentul.

Împotriva oric\rui „me[te[ug de tâmpenie” el, ca [i mine, vede în foaia de carte mijlocul de a înv\]a, medita, comunica, visa, pl\m\di imagini artistice, chiar dac\ se va scrie (desigur!) [i de calculatorul bibliotecii. Deci, cartea exist\ [i se va men]ine peste veacuri. Un optimism robust care explic\ [i aglomera]ia de biblioteci s\te[ti, [colare, universitare, academice, unde rândurile la bibliograf nu au terminare de diminea]\ pân\ seara târziu.

Locul unde junii fac coad\ împreun\ cu purt\torii de argint în pletele lor, gratulându-se reciproc, f\când schimb de impresii despre volumele parcurse, recomandându-[i reciproc altele. Sintez\ [i simbioz\ a inteligen]ei umane! Semn al credin]ei c\ [i cartea cu filele ei de hârtie, va d\inui peste timp este [i ceea ce scrie

~ 66 ~ 

Dumitru V. Marin în „TVV-15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui” - 2006.

Luându-[i drept tovar\[i de lucru pe mai tinerele Lumini]a L\z\rescu [i Mirela Popa, c\rora „le d\ în seam\, nu numai ortografia [i pagina]ia, ci [i îns\[i eventualele vinov\]ii care s-ar na[te [i din expunerea gr\bit\, gen reporter, c\ut\tor [i relatator al faptelor de via]\, mai tân\rul meu coleg Dumitru V. Marin face din lucrarea citat\ o carte de larg\ rezonan]\ sufleteasc\, o carte-document, cum singur o spune, ceea ce achies\m [i noi. Comunicarea realizat\ cu cititorii e o confesiune pe care numai jurnalistul de clas\ o poate sus]ine [i realiza. Cu ai s\i colegi al\turi, autorul ne poart\ uneori subtil, alteori direct cu documentele la vedere, prin str\vechea a[ezare moldoveneasc\ Vasluiul, c\ruia îi puncteaz\ istoricul în mai toate domeniile, o compar\ cu a[ez\rile din jur, cum ar fi Bârladul [i Hu[iul, se opre[te asupra „deceniului de du[m\nie”, sau ceea ce s-a numit [i la Vaslui „revolu]ia” din decembrie 1989, cu bunele [i relele sale, lupta entuzia[tilor pentru constituirea mass-mediei la Vaslui, punându-ne în fa]\ ceea ce numim [i respect\m ast\zi radio [i televiziunea local\ Vaslui, f\r\ îns\ a-[i uita prietenii care au trudit [i o fac [i ast\zi în jurnalistic\ pe coala de hârtie tradi]ional\. Esen]ial r\mâne c\ referirile sunt punctuale, hazlii uneori, cum îi st\ bine moldoveanului nostru pornit s\-[i laude zestrea din cas\. Poate [i din aceast\ cauz\ cartea ne spune c\ în ceea ce

~ 67 ~ 

prive[te dezvoltarea literar-cultural\ [i social\, „Hu[iul n-a mai ie[it în eviden]\ de pe vremea lui Dimitrie Cantemir”, când se [tie c\ în realitate zona [i prin existen]a Episcopiei acolo, a avut o altfel de activitate, mai ales în domeniul publicisticii (ziare [i reviste), mult mai bogate decât Vasluiul.” Hâtru în felul s\u, pe nesim]ite, profesoral, ne poart\ de la informa]ia [i muzica, de la „r\sunetul urbei”, la „Vl\starul” [i „Meridianul” cu programele lor, f\cându-ne p\rta[i la geneza [i activitatea autorit\]ilor de administra]ie public\ local\ (prefectur\, prim\rie, justi]ie, armat\ etc), via]a cultural\ local\ cu referire la institu]iile de tot felul, via]a spiritual\, din care nu lipse[te una din cele mai importante institu]ii care a f\cut mult\ cultur\ în fostele jude]e Vaslui, F\lciu [i Tutova, cum a fost [i este [i ast\zi Episcopia Hu[ilor, revenind [i ancorând în ceea ce i-a r\mas drag autorului, ca [i nou\, presa local\: ziarele „Adev\rul”, „Monitorul de Vaslui”, „Obiectiv”. Drept corolar, iat\-ne la ceea ce ne spusese Dumitru V. Marin chiar de la început într-un citat emblematic, pe care îl red\m [i noi cititorilor: „Nu cred c\ mul]imea face istoria. Ideile „mari” [i ac]iunile îndr\zne]e sunt doar ale unora care [tiu, pot [i vor s\ fac\ istorie. Fie [i local\; fie imagine [i sunet, fie carte... Important e s\ foloseasc\ oamenilor, chiar dac\ f\r\ voia lor!” Cu alte cuvinte, nu mul]imea, ci oamenii - oameni sunt creatori de istorie, cum s-a întâmplat [i la Vaslui în zilele de dup\ 1989, când

~ 68 ~ 

s-a declan[at, cu participarea unor entuzia[ti, explozia cultural-informa]ional\ TVV-15 Vaslui... în frunte sau al\turi, 24 din 24 ore, fiind [i D. V. Marin, profesor mereu în ac]iune, la lucru! Iar personalit\]ile care au f\cut [i fac istorie la Vaslui sunt nu numai [efii statului, diferi]i demnitari, ci o pleiad\ de oameni pe care îi enum\r\, în fel [i chip, cartea citat\. {i poate, înc\, nu-i identific\ pe to]i cei care au dat c\ldur\ de suflet meleagurilor vasluiene. Aceasta [i pentru c\ spune autorul: orice om trebuie s\-[i propun\ s\ fac\ ceva în via]a lui, ca [i cum ar apela la ceea ce i-a spus lui folclorul din zona Podul Turcului: cine n-a f\cut o cas\, n-a s\dit un pom sau n-a s\pat o fântân\, a tr\it sau tr\ie[te degeaba! Iar pentru cei mul]i, ca [i în alte domenii, profesorul dr. Dumitru V. Marin a realizat cartea de fa]\ care r\mâne o permanen]\. Una de mare succes. Pl\cut\ la citit [i interesant\ prin con]inutul ei de o diversitate care te cheam\ s\ o str\ba]i neap\rat, în întregime, de[i are câteva sute de pagini (556). Este îns\[i istoria locurilor noastre. A vasluienilor [i nu numai. Hai s-o citim! Pentru c\ spune undeva autorul: „Am scris cartea aceasta cu gândul la cei care fac s\ r\mânem.” Aceasta este [i marea valoare a c\r]ii de fa]\. Ne reîntrege[te sentimentul d\inuirii în timp, ne face s\ credem în permanen]a noastr\ str\bun\.

Ion N. Oprea (LOHANUL, revist\ cultural [tiin]ific\,

an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39)

~ 69 ~ 

N\scut la 28 aprilie 1932 în comuna Pripone[ti, jude]ul Gala]i. Activitatea sa în domeniu poate fi cercetat\ [i în]eleas\ dac\ ne referim la urm\toarele trei loturi ale ei: La realiz\ri în volum a

accesat [i redactat urm\toarele c\r]i: Mari personalit\]i ale literaturii române într-o istorie a presei bârl\dene 1870-2003, publicat\ la TipoMoldova - Ia[i, 2004, 312 pagini - cercetare istorico-literar\ este semnalat\ în rubrica „C\r]i sosite la redac]ie” în „Evenimentul” Ia[i, 19 iulie 2005; Info-Dacia literar\, pliant, septembrie - decembrie 2005, cu titlul „C\r]i primite - selectiv [i cronologic”; Iulian Vernescu: „Dou\ c\r]i: Jurnalistic\”, în revista „Elanul” nr. 57, p. 19, de la Giurcani-G\ge[ti, Vaslui; în „Monitorul” Ia[i din 27 septembrie 2005 [i în revista „Vestea Bun\” nr. 63, ianuarie-februarie 2007, de la R\duc\neni-Ia[i; Sergiu Brandea în revista „Baaadul” nr. 3/noiembrie 2007, p. 60-62, Bârlad [i la rubrica „Po[ta” din revista „Minimum” nr. 250, ianuarie 2008, p. 77-78, Tell-Aviv din Israel [.a

Ion N. Oprea

~ 70 ~ 

Via]a c\r]ilor Dumitru V. Marin – „TV.V 15 - `n explozia

cultural - informa]ional\ a jude]ului Vaslui”

M\rturisesc din capul locului c\ n-am f\cut „o gre[eal\” s\ citesc aceast\ carte „lung\” de 556 de pagini, format mare, [i greu de 1,54 kg, pus\ pe c=ntar. Este vorba despre foarte multe aspecte, fapte, probleme, capitole; de foarte mul]i oameni, `ncep=nd cu autorul, continu=nd cu colaboratorii cei mai apropia]i, l\rgind aria la colaboratorii din mai toate domeniile de activitate ale jude]ului [i termin=nd, dac\ se poate spune a[a, cu [efii statului rom=n, cu [efi ai altor state, cu personalit\]i dintre cele mai mari [i mai diverse, ca domenii de activitate [i specialit\]i `n care-[i desf\[oar\ munca din jude] [i de pe aiurea. Se poate afirma c\ este vorba de un op bine structurat, organizat [i a[ezat `n pagin\, cu tent\ [i scopuri bine [i precis alese, cum de altfel, la fel de bine [i de precis sunt or=nduite... pentru a putea pune `n relief, cu mari c=[tiguri spirituale [i morale, numeroase fa]ete ale perioadei pe care D.V. Marin o nume[te... explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui. {i are dreptate deplin\ autorul, atunci c=nd zice EXPLOZIE `ntruc=t cu adev\rat este vorba de o autentic\ [i gigantic\ dezvoltare

~ 71 ~ 

cultural-informa]ional\ `ntr-unul din locurile `n care, aminti]i-v\, `n alte epoci (trecute)... nu se `nt=mpla nimic. C\, fi-vor zone `n care explozia asta difer\, ca ad=ncime, ca profunzime, ca forme de manifestare, da, desigur, pentru c\ `n niciuna din zonele Rom=niei nu s-a n\scut concomitent cu celelalte. Trec=nd `ns\ peste toate acestea, pot afirma, cu m=na pe inim\, c\ volumul reprezint\, a[a cum autorul zice pe coperta a patra, depozi]ia unui martor [i actant, pentru atestatul de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp, a unor persoane, chiar pentru genera]ii viitoare... Pentru c\, din acest volum, `ncheie autorul optimist, mul]i `[i vor procura devenirea nobil\, pentru ei [i pentru urma[ii lor. ~nc=t, v\ invit: citi]i, dragi vasluieni, c=t mai mul]i dintre dumneavoastr\, aceast\ carte, acest izvor de izvoare de inteligen]\ [i `n]elepciune.

Constantin Slavic (Meridianul, An VIII, nr. 42 (668),

joi, 19 octombrie 2006)

C\r]i publicate: „R=[ii lumii”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2000; „Oda nepierzaniei (versuri alese)”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2000; „Urmele - proze alese”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2001; „De r=sul

Constantin Slavic

~ 72 ~ 

lumii (epigrame s\rb\tore[ti)”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; „O ]ar\ mahmur\”, Editura PIM, Ia[i, 2005; „Scorburarii”, Editura PIM, Ia[i, 2005; „O balt\ de lumin\”, povestiri normale, Editura PIM, Ia[i, 2006; „Un ]=n]ar cu ochi alba[tri”, povestiri aproximative, Editura PIM, Ia[i, 2007; „Vie]i r\scolite”, povestiri pierdute de proprietari [i g\site de mine pe c\rarea dintre ani, Editura PIM, Ia[i, 2008; „V\paia”, Editura PIM, Ia[i, 2009; „Durerea de cap”, povestiri n\ucite de cruzimea realit\]ii, Editura PIM, Ia[i, 2011 etc.

Acad. Iorgu IORDAN, „MEMORII”, (1977): „Domnului Dumitru Marin, tecucean ca [i mine, cu ur\ri de succes `n munca sa [tiin]ific\.” Acas\ (!), Bucure[ti, 8 ianuarie 1977. Valentin SILVESTRU, „OASELE CA PROPRIETATE PERSONAL|”, (1993): „Domnului Dumitru V. Marin, unul dintre cei ce a pus o pietricic\ la temelia Festivalului Umorului „C. T\nase”, ctitorul televiziunii vasluiene, o str=ngere de m=n\ din partea vasluianului Valentin Silvestru.” Ed. a XIII-a a FESTIVALULUI UMORULUI „C. T|NASE”, Vaslui, septembrie 1994.

~ 73 ~ 

TVV-15... explozia... O ENCICLOPEDIE

~n locul unei ur\ri de Cr\ciun [i Anul Nou, `]i ofer obolul meu. O enciclopedie a jude]ului Vaslui pe ultimii (aproape) 20 de ani ar fi trebuit intitulat masivul volum al prof. dr. Dumitru V. MARIN „TVV – 15 - `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”. Prima carte pe care am savurat-o pe ner\suflate [i am adnotat-o aproape fil\ cu fil\ `n vacan]a S\rb\torilor de iarn\ - Cr\ciun [i Noul An 2009, a fost pre]iosul [i magnificul volum nominalizat `n titlu. ~n toat\ via]a am purtat [i port un „defect” `nsu[it de la `nv\]\torul-preot Justinian Marina (fost patriarh al Rom=niei) [i al unui alt inspirat [i mare `nv\]\tor hu[ean Vasile Pamfil (al fiului meu Lauren]iu Tudosie) care `nv\]au micu]ii elevi, de cum [tiau s\ scrie, s\-[i procure un carne]el intitulat „carnet cu expresii frumoase” (proverbe concise etc.), „agende cu expresii estetice” cum le numea acad. Tudor Vianu c=nd i-am ar\tat „opera mea” `ntr-o vizit\ la Odobe[ti. De la el [i de la un alt uria[ clasic hu[ean, Mihai Ralea pe care l-am cunoscut mai bine tot c=nd eram directorul Sta]iunii experimentale Viticole Odobe[ti (1958-1963) unde „ad\sta” `n zilele de week-end `mpreun\ cu Constantin Pr=snea, ministrul culturii, scriind `n lini[te finalul c\r]ilor lor „Sociologia succesului” [i respectiv „}ara vinurilor”; am `nv\]at c=t a[ fi fost `nc\

~ 74 ~ 

student ani de zile [i c=t a[ fi citit sute de c\r]i. Din dialogul cu el am desprins un fapt inedit: c\ cea mai mare, mai str\lucitoare [i cuceritoare scrisoare-urare (carte po[tal\) i-ar fi scris-o Tudor Arghezi lui Gh. Gheorghiu-Dej, c=nd se afla la un tratament oftalmologic `n Elve]ia, mul]umindu-i pentru binefacerea de a-l trimite la cel mai cunoscut medic al lumii medicale, [i s\-i mai „p\suiasc\” [i s\ sus]in\ „b\ne[te” [ederea la tratament. Aceast\ inedit\ [i inimaginabil\ scrisoare a copiat-o [i citit-o [i scriitorul Ion Cristoiu prin 2000 la TV. Am `ncercat s\ re]in [i s\ scriu expresiile de „pisc” antologic, dar n-am reu[it... Dumneata te asemeni [i apropii de Tudor Arghezi. Iat\ dovada recent\, dar [i altele (urmeaz\). Toat\ via]a am fost `nclinat s\ procur [i s\ studiez „via]a”: „Oameni mari”, „oameni ale[i” „str\ini” [.a. Ion Simionescu, Nicolae Iorga, fiecare `n genul [i geniul s\u. ~n ultimii ani au ap\rut 3 opere de talia celor citate anterior, [i, premiat\ de altfel de Academia Rom=n\: Acad. V. D. Cotea: „Profiluri `n timp” [i „Omagiu `nainta[ilor” [i prof. dr. V. Pe[tean: „Oameni de seam\ ai [tiin]ei agricole rom=ne[ti”. Iertat\-mi fie `ndr\zneala c\ `n asemenea enciclopedii rarisime sunt trecut [i eu pe 7-8 pagini. Dar s\ revin la opera citat\ mai sus, a prof. dr. [i scriitor D.V. Marin, Om de mare altitudine [i adev\r - nemuritoare vreodat\.

~ 75 ~ 

Titlul volumului merita s\ fie altul, [i `n perfect acord cu munca [i reu[ita de zeci de ani de str\danie, c\ut\ri, dar morala [i con]inutul faptelor, stilul metaforic, unic [i magnific, gustos, savuros [i spumos, romantic, picant [i captivant - toate ca un poem divin [i dorit mai ceva dec=t un vin de Busuioac\ de Bohotin - sublim... Din zecile [i chiar sutele de adnot\ri spicuiesc c=teva. N-a uitat s\ `ndemne [i elogieze faptele [i f\uritorii lor din jude] din ultimii 10-20 de ani din cultur\ [i art\, `nv\]\m=nt, administra]ie, agricultur\, justi]ie, politic\ [i alte domenii vitale. Ce m\re], `n\l]\tor [i nemuritor suna citatul de pe ultima copert\ care merit\ ca un motto ce se adreseaz\ trecutului, prezentului, dar mai ales viitorimii. „... din acest volum mul]i `[i vor procura devenirea „nobil\” pentru ei [i urma[ii lor”... Eu completez cu vorbele lui N. Iorga adresate f\clierului {colii Viticole, marelui director C. Hoga[ c\ruia ca prim-ministru, (1931) i-a spus: „A scrie... istorie ca datorie pentru omenire, a-i ad\uga ce ai mai aflat c\ s-a `nf\ptuit e o obliga]ie pentru fiecare... Dac\ ai tr\it ([i „`mplinit”) fapte istorice ai obliga]ia, nu numai s\ le p\strezi, ci s\ le [i scrii [i transmi]i...” Din aceast\ unic\ ENCICLOPEDIE VASLUIAN| (pe ultimii 20 de ani) e imens de greu s\ sco]i fr=nturi sau fragmente, spre a nu [tirbi sau umbri `ntregul „miraculos” volum. Am citit zeci [i sute de mari nume, de la [efi de stat, dar n-a uitat (m\ mir, unde-i p\strezi?) [i pe cel mai

~ 76 ~ 

mic „neobservat” (ca s\ [i rimeze) contribuabil [i el la `nf\ptuirile jude]ului (A. D. Tudosie). M-am crucit c=nd mi-am v\zut publicate numele pe un titlu „Oameni cu adev\rat”. {i continui cu `ndemnurile [i cuvintele mele de admira]ie [i `ndemn la tot ce faci [i „faci” cu ale majorit\]ii contribuabililor la „Zidirea” jude]ului Vaslui, de la circa 9-10.000 de vasluieni `n 1968, la 70-80.000 c=t are acum (dup\ Gh. T\nase). M\ opresc aici spre a nu-]i ocupa tot spa]iul tipografic al ziarului. ~nchei cu cea mai frumoas\ urare „colectat\” `n ultimii 10-15 ani, care v\ apar]ine, din acest volum: „Dac\ exist\ ceva mai frumos dec=t fericirea, ceva mai scump dec=t s\n\tatea [i ceva mai minunat dec=t dragostea, acel ceva vi-l doresc Dvs.!” E prea sublim\ [i prea divin\ ca s\ nu r\m=n\ reluat\ [i de mine.

Avram D. Tudosie (Meridianul, an XI, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10)

S-a n\scut la 14 martie 1931. La {coala Viticol\ din Hu[i `[i desf\[oar\ activitatea de cercet\tor `n domeniul viticulturii [i vinifica]iei dup\ nevoile [i cerin]ele podgoriei. A realizat `n activitatea sa Muzeul Vini-viticol din Hu[i, care cuprinde

prof. dr. ing. Avram D. Tudosie

~ 77 ~ 

peste 500 de obiecte pre]ioase prin valoarea lor de reprezentare. A completat colec]ia de instrumente [i unelte vitivinicole cu o sal\ cu 150 de figuri zoomorfe [i antropomorfe din butuci naturali de vi]\ de vie. Amenajeaz\ [i modernizeaz\ vechea cram\-pivni]\, ad\ug=nd o sal\-laborator de prezentare [i degustare a vinurilor. A `nfiin]at o vinotec\ unic\ `n ]ar\ colec]ion=nd vinuri din podgoria Hu[i [i din alte podgorii din ]ar\. Ca oenolog s-a impus la nivel na]ional prin elaborarea Tehnologiei de producere a vinului aromat din Busuioac\ de Bohotin-Hu[i, precum [i cea de preparare a vinului Vemut extra-aromatizat de Hu[i precum [i a Tehnologiei vinurilor semioxidative (omoloage celebrelor vinuri str\ine: Porto, Malaga, Marsala, Madera, Cahors). Dintre titluri amintim: Cultura vi]ei de vie [i producerea vinului `n gospod\rie (1981); Busuioaca de Bohotin de la origini [i p=n\ `n prezent, [i ob]inerea vinurilor aromat - roze (1983); Vi]a de vie, rod al p\m=ntului [i al muncii (1989, reeditat\ la Chi[in\u la 1992); Via [i vinul (1994); Ambrozie [i nectar (1978); Vinul `n `n]elepciunea omenirii (1980); Vinuri `n [tiin]\ [i imnuri bahice (1981); Pe dealuri dogorite de podgorii (1982); Podgoriile rom=ne[ti `n literatur\ (1985); Dic]ionar viti-vinicol literar-aforistic [i anecdotic-umoristic (1996); Degustarea roman]at\ a vinurilor (1999); Via [i vinul `n literatur\ (2000).

~ 78 ~ 

„Prietenul care a înf\ptuit isprava - adic\ s-a înv=rtit cu Terra de [aptezeci de ori în jurul Soarelui - este personajul principal al acestor pagini. Un om f\r\ odihn\ [i f\r\ astâmp\r, pe care l-am cunoscut în anii de dup\ Revolu]ia din 1989, unul dintre cei condamna]i s\ construiasc\.”

(jurnalist, Alexandru Mironov, scriitor, fost ministru,

`n volumul omagial ,,MARIN 70”)

,,Stai s\-]i fac un portret. Meri]i, dup\ tot ce-ai f\cut!” (2004, la Festivalul Na]ional al Umorului).

Caricaturist,

{tefan Popa Popa’s

Ion Gheorghe PRICOP, „C|L|RE}UL DE OS”, (1991): „Domnului Dumitru V. Marin, p\rintele televiziunii vasluiene, om de `nalt\ cultur\, suflet cald [i vis\tor, aceast\ carte odat\ cu urarea de fericire [i noroc!” Chi[in\u, 14 aprilie 1993.

~ 79 ~ 

Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte Stau [i m\ întreb, câteodat\, dr\g\li]\, Doamne, cum ar proceda hâtrul Ion Creang\ în anul de gra]ie 1990, dac\ ar fi avut posibilitatea s\ deschid\ o „afacere”, respectiv un post de televiziune, la Târgu Neam] sau aiurea… În „Junimea” maiorescian-ie[ean\, atunci când se discutau textele apte pentru a fi publicate în revista „Convorbiri literare”, n\stru[nicul Vasile Pogor (gazda) se oprea la paginile mai deochiate [i-i întreba pe comilitoni: „Dar duduca de la Vaslui ce va zice?”… Consemnez, relativ târziu, o carte special\, rar\: TVV - 15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor [i actant al studioului de televiziune Vaslui, dasc\l cunoscut [i în ipostaz\ de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kog\lniceanu”, precum [i scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reac]ii (de toate felurile, de la pre[edin]ii României la texte diverse, publicate în presa local\), cu gândul, explicit, de a lumina temeinic, un timp, o institu]ie nou\ în era informa]ional\, atât de discutat\ [i de disputat\, dar atât de util\ în demersul ei mai pu]in conjunctural (chiar

~ 80 ~ 

dac\ se afl\ într-un fel de competi]ie cu telefonul mobil, internetul [i sfânta carte)… Dumitru V. Marin constat\ c\ ora[ul Hu[i „n-a ie[it în eviden]\ de pe vremea lui Dimitrie Cantemir”, Bârladul a excelat la începutul secolului al XX-lea „prin acea mi[care literar\ [i cultural\ menit\ s\ se integreze în evolu]ia na]ional\”, iar Vasluiul „zvâcne[te puternic, impunându-se aten]iei prin mari realiz\ri”. Astfel, triunghiul TVV - UNISON Radio (Vaslui [i Bârlad) - publica]ia MERIDIANUL sunt, incontestabil, un reper în sensul mass-media ca „amvon”. Repere ar fi (situate pe alte paliere) [i reu[itele regizorului Corneliu Porumboiu, evolu]ia unor voci scriitorice[ti precum Theodor Pracsiu, Ioan Baban, Corneliu Bichine], Adina Huiban, Daniel Dragomirescu, dar [i, s\ zicem, mi[carea fotbalistic\ a „pl\ie[ilor” lui Dorinel Munteanu… Toate acestea exprimate într-un spa]iu cre[tin prin excelen]\, revitalizat de Episcopia Hu[ilor (unde tat\l meu a fost seminarist, în anii 20 ai secolului trecut), episcopie care cuprinde 5 protopopiate (Vaslui, Bârlad, Hu[i, Negre[ti [i F\lciu). Cu toat\ s\r\cia ]inuturilor [tefaniene, sus]ine autorul (incisiv [i bine argumentat), jude]ul [i municipiul Vaslui „sunt ast\zi [i altceva decât locuri unde nu se întâmpl\ nimic”. Inclusiv, adaug\ profesorul, un fost deputat de Vaslui este acum pre[edintele ]\rii…

~ 81 ~ 

Prin alc\tuitorul ei vrednic, monografia a apelat la varii tipuri de documente, pentru a lumina cât mai bine întregul travaliu: mesaje de s\rb\toare (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Nicolae V\c\roiu etc.), un scurt istoric al Vasluiului (monumente, biserici, [coli etc.), acte constitutive privind „Comitetul pentru radio [i televiziune local\”, fragmente din emisiuni, bilan]uri contabile, autografe pe c\r]i, impresii din Londra, interviuri, anchete, polemici cu asocia]ii („Bine, domnilor colegi, s\ presupunem c\ dup\ o filmare cineva a dat o friptur\. 500 de lei. E afacere?”), turism ecumenic, personalit\]i invitate (de la Mircea Snegur la Jonathan Scheele [i gimnasta Andreea R\ducan)… Dincolo de inevitabila factologie discursiv\, volumul d\ seama, cu asupra de m\sur\, despre un substan]ial efort, despre o fertil\ „punere în pagin\” a Vasluiului (cu oamenii [i problemele lor), purtând semn\tura lui Dumitru V. Marin, personalitate sobr\, pasionat\, inspirat\.

Lucian Vasiliu (Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i,

11 decembrie 2007)

~ 82 ~ 

N\scut la data de 8.01.1954, în Puie[ti-Bârlad, jud. Vaslui. C\r]i publicate: 1981, „Mona-Monada”, poeme, Ia[i, Junimea; 1983, „Despre felul cum înaintez”, poeme, Bucure[ti, Albatros; 1985, „S\ alerg\m împreun\”, roman, Ia[i, Junimea; 1986, „Fiul Omului”, poeme, Ia[i, Cartea Româneasc\; 1990, „Verile dup\ Conachi”, poeme, Ia[i, Junimea; 1994, „Mierla de la Casa Pogor”, poeme, antologie, Ia[i, Euchronia; 1995, „Dincolo de disperare”, poeme, antologie, Timi[oara, Helicon; 1996, „Tanz der monaden” (Dansul monadelor), versuri, edi]ie româno-german\, traduceri de Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, Germania; 1999, „Lucianograme”, poeme, Boto[ani, Axa; 1999, „Poeme/ Poémes”, edi]ie româno-francez\, Oradea, Cogito; 2000, „Cambei în China” (carte de turism cultural), Ia[i, Sedcom Libris; 2001, „Grenade [i îngeri” (proze cezariene), Ia[i, Junimea; 2003, „Atelier de potcovit inorogi”, poeme, antologie, Ia[i, Junimea; 2006, „{obolanul Bosch”, poeme antologie, Pite[ti, Paralela 45 etc.

Lucian Vasiliu - poet

~ 83 ~ 

Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-B@rlad) Ax\ cultural-informa]ional\

Profesorul doctor Dumitru V. Marin, prin activitatea sa de gazetar [i cea literar\, în cei 20 de ani de trud\ pe acest t\r=m, a devenit unul dintre cei mai importan]i lian]i socio-culturali din zon\, gener=nd, a[a cum se vede [i din aceast\ carte o adev\rat\ ax\ cultural-informa]ional\ în zona Vaslui-B=rlad, [i nu

numai, ax\ de o importan]\ cu totul special\ pentru cei ce sunt [i mai ales vor fi interesa]i, peste timp [i peste vremuri de ce s-a mai înt=mplat din punct de vedere cultural [i literar aici. Autorul aranjeaz\ într-o formul\ grafic\, nou\ [i interesant\, note, articole, interviuri cu oameni de cultur\ dar [i cu cei din domeniul politic [i economic, anchete, unele cu caracter cultural, altele cu caracter social, într-o not\ personal\, în format de carte, contur=nd, în primul r=nd factorul de continuitate cultural\ în aceast\ zon\ a ]\rii. În Scurt istoric al presei locale, Dumitru V. Marin face o succint\ [i extrem de util\ radiografie, a ceea ce s-a tip\rit aici în cei dou\zeci de ani de la Revolu]ie,

~ 84 ~ 

prezent=ndu-ne totodat\, oameni, locuri [i înt=mpl\ri de dinainte de 1989 [i dup\ din Maica Moldov\ cum o define[te autorul, dup\ versul poetului Cezar Iv\nescu. Radiografia, ca orice radiografie, nu este totdeauna confortabil\ pentru c\ dezv\luie realitatea crud\, Dumitru V. Marin ne prezint\ zona Vaslui-B=rlad astfel: „Prin urmare c=[tiguri mici, patimi mari, ]igani destui, probleme sociale a[ijderea”, Dumitru V. Marin este preocupat [i de „Elemente de cultur\ [i civiliza]ie care r\zbat îns\ ca florile de sub ghea]a acoperitoare [i… neprielnic\”. Poate c\ eu nu a[ fi chiar at=t de drastic, mai ales cu oamenii locului, pentru c\ am cunoscut mul]i oameni de mare valoare [i de mare omenie de aici [i a[ fi nedrept, dar autorul, ca gazetar, în primul r=nd, are ochiul mult mai ager [i mai critic [i poate s\ aib\ o percep]ie mult mai lucid\ asupra fenomenului dec=t mine. Exemplul meu viu este chiar autorul acestei c\r]i, Dumitru V. Marin, care prin efortul [i prin talentul s\u a reu[it [i reu[e[te s\ împing\, cu mult succes, aceast\ locomotiv\, uneori mai ruginit\, alteori mai lene[\, dar care î[i a[teapt\ truditorii s\ o împing\ pe [ine, s\-i fac\ v=nt pe linia timpului, [i s\ se bucure al\turi de ceilal]i de rezultatele acestui efort. Dumitru V. Marin face parte din categoria creatorilor militan]i care dac\ este dat afar\ pe u[\ c=nd dore[te s\ fac\ ceva bun pentru urbe, intr\ pe fereastr\ [i ob]ine ceea ce e necesar s\ ob]in\.

~ 85 ~ 

Cartea Meridianul (Vaslui-B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, pune în valoare un autor [i toate personajele sale.

Emilian Marcu (CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV,

noiembrie 2010, nr. 11 (179), pag. 193)

Prima plachet\ de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta Zece poe]i tineri [i se bucur\ de o bun\ primire. De altfel, anul urm\tor ob]ine Premiul „Nicolae Labi[”. Amiaza câmpiei (1977) este cartea prin care poetul î[i stabile[te

coordonatele esen]iale, liniile de for]\ pe care le reia [i le amplific\ în volumele urm\toare. Opera: Nunta în sâmbure, Ia[i, 1975; Amiaza câmpiei, Ia[i, 1977; Sub zodia Traciei, Ia[i, 1979; Nelini[tea singur\t\]ii, Ia[i, 1982; Sigiliul toamnei, Ia[i, 1987; Lec]ie pe Ostrov, Ia[i, 1995; La por]ile singur\t\]ii, Ia[i, 1997; Flori pentru Augusta, Timi[oara, 1999; Scoica sonor\, Ia[i, 2000; Umbra [i îngerul, Timi[oara, 2000; Fe]ele insomniei, Timi[oara, 2001; Muzeu de sate, Ia[i, 2001; Atlet moldav, Timi[oara, 2003.

Emilian Marcu

~ 86 ~ 

MERIDIANUL (Vaslui- Bârlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\

O carte - document de istorie cultural\ C\ faptele sunt totdeauna compatibile cu capacitatea autorului lor o arat\ f\r\ echivoc opera compact\ în diversitatea ei a lui Dumitru V. Marin. Din 1958, când a debutat, [i pân\ azi, D.V.M. a fost [i a r\mas un ini]iator, el etalându-[i priceperile în zonele cele mai fertile ale arealului s\u intelectual: romanul, etnografia, monografia. Într-o parantez\ virtual\ trebuie zis c\ a [tiut s\ foloseasc\ magistral ceara pe care [i Ulise a întrebuin]at-o când a insistat s\ nu aud\ vocile sirenelor. Mai abitir ca oriunde, la Vaslui [i Bârlad asemenea voci au puit precum iepurii, o ]int\ fiind D.V.M.-ul. Nu s-a sinchisit; el n-avea timp de bârfele pe care, adesea, singur le isca. {i a[a a devenit editor, începând cu Tudor Pamfile (în 1976), pe care [i l-a luat [i subiect pentru teza de doctorat. Ce oper\ tip\rit\ are D.V.M.? Destul\, cât s\-mi pot permite doar s\ selectez: Considera]ii privind cântecul popular (1974), Tudor Pamfile [i revista „Ion Creang\” (1988) [i romanul Z\pada pe flori de cire[ (1999), cu care D.V.M. [i-a dat proba stilului personal în portretizarea unor personaje - dou\, mai ales - cu tr\iri emo]ionale

~ 87 ~ 

puternice [i sincere, atât cât acestea au putut concorda cu vârstele lor... ,,TVV- 15 ... explozia” (2006). {i-acum ne d\ acest volum: Meridianul (Vaslui-Bârlad). Ax\ cultural-informa]ional\, tip\rit la Editura PIM din Ia[i, în 2009, pe lungimea a 416 pagini. O carte trebuie obligatoriu s\ r\spund\ uneia dintre dou\ întreb\ri fundamentale: e bun\ sau e rea. Voi spune [i c\ ea se supune judec\]ii utilit\]ii. Când o carte este util\? Când nu-i lipse[te spiritul omenesc. {i m-am dus repede cu gândul la filosoful englez Francis Bacon, cel care a influen]at o seam\ de gânditori din veacurile al XVII-lea [i al XVIII-lea ca Glanville, Fontenelle, abatele de Saint-Pierre, Turgot, Condorset. Scrierile lor chiar acest l’esprit humain îl eviden]iaz\, în 1795 publicându-se celebrul Tableau des progrès de l’esprit humain. De ce-am insistat? Pentru c\ împotriva caracterului amalgamatic al volumului, el degaj\ un fluid spiritual real, divulgat pregnant de curgerea sistematizat\ [i cvasicomplet\ a cuprinsului final. Elocven]a cuprinsului nu se reg\se[te întotdeauna în dezbaterea punctual\ a temelor, dar aceast\ „descoperire” nu greveaz\ asupra întregului. Pletoricul e evident, dar el nu obtureaz\ viziunea [i, în cele din urm\, realizarea. Autorul a dorit s\ fie complet, pricin\ din care a ad\ugat, când [i când, mult la mult, existând la un moment riscul oboselii. Dar atât, doar riscul; el nemanifestându-se.

~ 88 ~ 

Pilonul central al c\r]ii, ax\ - cum o nume[te D. V. Marin, este Meridianul, „un ziar cu peripe]iile lui”. Aceast\ publica]ie exist\ [i se tip\re[te. Explozia, cuvânt drag autorului, înc\ nu s-a declan[at. Timpul nefiind trecut, a[tept\m revirimentul, fiindc\, tot autorul, ne spune în primul mesaj al volumului, „mergem în c\utarea identit\]ii de sine”. O recunoa[tere de bun sim] [i o încredere ne]\rmurit\ în biruin]\. Orice s-ar zice, postul de Televiziune Vaslui [i cele dou\ posturi de radio, Unison Vaslui [i Unison Bârlad, covâr[esc, [i prin cantitate [i prin influen]\, ziarul „Meridianul”. E de remarcat îns\ c\ S.C. CVINTET TE-RA, grup modern [i modernist sub varii aspecte, contribuie enorm la dezvoltarea [i diversificarea vie]ii social-culturale [i economice a jude]ului Vaslui, cu toate zonele lui neuniforme. Ziarul de care vorbim, împreun\ cu celelalte componente cu care conlucreaz\, e un ziar... sintez\ [i adev\rat, care poate fi numit exemplu istoric. De ce? Pentru c\ e preocupat de aspira]iile [i exigen]ele sentimentului na]ional al tineretului de azi (vezi vârsta colaboratorilor cotidieni!), aflându-se astfel în fa]a unei probleme de o însemn\tate ce dep\[e[te cu mult limitele unei simple curiozit\]i teoretice. B\nuiesc c\ acesta-i [i motivul pentru care dl. D.V.M. a ]inut s-o scrie [i a [i scris aceast\ carte.

~ 89 ~ 

Acum, când traseul ziarului MERIDIANUL ne apare clar prefigurat, ne e mai u[or s\ decel\m rezultatele. Impresia de haotic dispare [i-[i face loc cu impetuozitate certitudinea unei prezen]e lipsite de static. Ajungând cu ultima informa]ie în ziua de 8 august 2009, cartea ne spune c\ e rodul unui orgoliu necesar. Un asemenea volum refuz\ modestia fie [i numai pentru c\, de la Goethe încoace, se [tie c\ numai pro[tii sunt mode[ti. Cititorul ar putea crede c\ unele fapte, cel pu]in, sunt exagerate. Da]i-le deoparte pe cele care vi se par a[a [i înc\ vor r\mâne atâtea care s\ cople[easc\. O spune autorul în mesajul de început: „Cartea de fa]\, fie, doar, ca DOCUMENT de epoc\, [i tot r\mâne o realizare!” Dar cine este autorul? Un subiectiv galant. Un orgolios care refuz\ - [i bine face - cuvântul „temperat”. Iubitor de piramide, în vârful c\rora ar vrea s\ i se pun\ statuia, precum Traian pe Column\. Dar ambi]ios. Pricin\ pentru care p\streaz\ toate elogiile scrise de al]ii la adresa lui, el nemaiavând vreme s\ elogieze decât... m\rimile. „F\r\ egal, ca om de pres\”, scrie Marian Petcu de la Universitatea bucure[tean\. S\-i d\m crezare, dar r\mâne loc [i pentru fapte mai durabile. Colec]ionar de autografe de la oameni ale[i pe sprâncean\. Nu to]i l-au mul]umit, fiind fie nesinceri, fie prea laconici, fie evazivi, fie buni disimulatori. În timp ce Mircea Dinescu, sec, îi scrie „Cu total\ simpatie”, Liviu

~ 90 ~ 

M\rghitan de la Arad îl asigur\ de „Stima [i respectul nostru” (incluzându-l, probabil, [i pe Ioan Manca[ în mesaj). Valentin Silvestru e, ca de obicei, generos [i sincer: „Dlui Dumitru Marin, unul din cei ce au pus o pietricic\ la temelia Festivalului Umorului „C. T\nase”, ctitorul televiziunii vasluiene, o strângere de mân\ din partea vasluianului Valentin Silvestru”. Iar dl Dan Ravaru conchide, aproape [i pentru mine, cu un adev\r adesea uitat: „Domnului Dumitru Marin, cu bucuria c\ mai exist\ pe lâng\ spa]iul geografic comun [i un spa]iu de spiritualitate comun”. Volumul d\ruit atunci era Folclor, Etnografie, Istorie local\, vol. I, al d-lui Dan Ravaru. {i multe altele, pe care dac\ le-am cita, am dep\[i spa]iul temporal suportabil. Eu nu i-am dat niciun autograf [i niciun interviu; în schimb, dumnealui prof. dr. D.V.M., a uitat, în prea multe cazuri, s\-mi aminteasc\ numele în cartea sa, asemenea altora despre „a c\ror activitate - zice - nu avem cuno[tin]\”. Încântat sunt, [i asta e concluzia pe care mi-o asum [i eu, de aprecierea d-lui Emil Constantinescu, fost pre[edinte al României: (D.V. Marin) – „un înving\tor prin munc\, merite na]ionale, prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE!”.

~ 91 ~ 

Am înregistrat, ast\zi, un eveniment cultural. Sunt onorat c\ am prezentat eu cartea d-lui D.V. Marin, c\ruia îi doresc succes [i s\n\tate, dumnealui [i tuturor colaboratorilor permanen]i sau întâmpl\tori. Finaliz\m întâlnirea cu un gând senin [i un sentiment de admira]ie, pe care s\ le îndrept\m, sincer, spre cel ce ne-a prilejuit o splendid\ baie de suflet: prof. dr. Dumitru V. Marin.

Gruia Novac S=mb\t\, 10 oct. 2009 Bârlad - „Bibliotec\”

(BAAADUL literar, an III, nr. 4 (11), noiembrie 2009 [i

Meridianul, an XI, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009)

Critic [i istoric literar, publicist. S-a n\scut la 22 noiembrie 1935. Gruia Novac este un participant activ la via]a cultural\ a ora[ului B=rlad [i a jude]ului Vaslui. Are meritul de a fi revigorat celebra institu]ie a „Academiei B=rl\dene” [i de a fi editat revista „{coala b=rl\dean\” `n spiritul vechii tradi]ii. Talentat actor amator, a jucat pe scenele Teatrului din B=rlad [i la diferite manifest\ri culturale aniversare, `n

Gruia Novac

~ 92 ~ 

roluri care amintesc de istoria neamului. Memorabil a fost `n rolul lui {tefan cel Mare din drama lui Barbu Delavrancea, „Apus de soare”, interpret=nd celebrul monolog din actul al treilea. Gruia Novac a debutat publicistic `n ,,{coala b=rl\dean\” [i a continuat s\ colaboreze la publica]iile literare [i cotidiene cu poezie, articole, note, comentarii, recenzii etc.: „Vremea nou\”, „Flac\ra Ia[ului”, „Cronica”, „Convorbiri Literare”, ,,Est”, „Gazeta de Est”, „Ethos”, „P\reri tutovene”, „B=rladul” etc. Editorial a debutat `n anul 2001 cu volumul de critic\ [i istorie literar\ „Cumin]enia lui Procurante”. „... privesc la opera sa scris\ [i mai ales la opera sa de via]\, D.V. Marin este un foarte bun profesor (at=]ia al]ii o spun) de peste 40 de ani, este un lider de pres\ al ultimelor 2 decenii ([i a avut cu ce), este un iubitor al B=rladului, este un `ntreprinz\tor de succes, un personaj de excep]ie `n cadrul Curentului Cultural - Informa]ional pe care-l sus]ine personal [i prin c\r]ile sale tip\rite.”

(Acad. prof. dr. C.D. Zeletin,

medic, biofizician, poet, eseist, `n volumul omagial „MARIN 70”)

~ 93 ~ 

„Meridianul” de la Vaslui - cartea realit\]ilor zilnice

Mereu înv\]\m. Cu timpul înve]i c\ unele c\r]i sigur nu le vei reciti, pentru c\ spune psihologul, care e [i scriitor, ele aduc o cunoa[tere fragil\ [i temporar\. Pe altele - doar le mai r\sfoie[ti, iar pe unele le cite[ti din timp în timp, pentru c\ de fiecare dat\, când o faci, descoperi în ele sensuri [i asocia]ii de idei care le dau alte [i alte în]elesuri.

E firesc s\ fie a[a, ne asigur\ autoarea spuselor citate, pentru c\ de fiecare dat\ altcineva este cel care cite[te cartea. Da, altcineva, deoarece, chiar tu, dac\ o cite[ti, pe m\sur\ ce o parcurgi, devii altul. Înaintând în lectur\ nu mai e[ti cel care erai când te-ai apucat s-o cite[ti. Asta se întâmpl\, spun speciali[tii, în citirea min]ilor omene[ti, întrucât e vorba chiar de modificarea mentalului datorit\ lecturii.

Genera]ia vârstelor înaintate a citit mult. Adesea vitregit\ un timp de lipsa c\r]ilor [i a publica]iilor, apoi, când s-a mai declan[at [i eliberat actul de cultur\, dintr-o foame explicabil\ a timpului pierdut.

{i lectura, din necesitate, a devenit o obi[nuin]\. Un mijloc de diferen]iere între noi, tinerii de atunci. Dar lega [i stimula prieteniile. Cartea [i cititul, cultura în general, te solidariza cu aproapele, de[i era calitatea recunoscut\ a

~ 94 ~ 

diferen]ierilor dintre noi care lecturam mai departe, s\ ne s\tur\m.

Intrai în libr\rie. Nu întotdeauna te scoteau banii din cas\. Dar ritualul întâlnirii tale cu cartea era unul devenit obi[nuit. Deprins, într-un fel, de la biblioteca public\, din nevoia de noutate… de confruntare a p\rerilor, a idealurilor… luai cartea în mân\. O priveai cu respect, ca pe o carte de rug\ciune nec\utat\ suficient atunci. O mângâiai cu privirea. Cu mâinile o r\sfoiam. Vedeam titlurile [i subtitlurile. Tabla de materii, prefa]a. Duceam cartea c\tre nas [i o miroseam. Ah! Ce miros „parfumat” avea hârtia, litera tipografic\.

De aici dorin]a noastr\ de a fi primii care s-o r\sfoim, s-o citim, pentru c\ nici una nu avea asem\narea alteia, de[i aveau acela[i titlu [i autor. Era timpul când recenzia de carte se prezenta nu numai la [coal\, ci [i la bibliotec\, la libr\rie sau în publica]iile locale. Ap\rea cartea, în acela[i timp cititorii, recenzen]ii, comentatorii…

Genera]ia noastr\ a citit noaptea, la lumânare sau la opai]. La lampa cu gaz, care fumega, te înneca. Apoi cu veioza, sub plapum\. Ast\zi nepo]ii no[tri nu mai dau de b\nuit c\ [i-ar pierde nop]ile cu lecturile. Nu au nevoie de lumina la care m-am referit. Ecranul computerului este deplin generos [i le lumineaz\ „lecturile” toat\ noaptea. Iar de citit foaie de carte, poate nici nu o mai fac. Ei vizualizeaz\. Nici aritmetica nu-i mai deranjeaz\. S-a dus

~ 95 ~ 

vremea be]i[oarelor, a asocierilor intuitive [i instructive. Ei vizualizeaz\, ap\sând tastatura calculatorului.

Cum literatura nu este [tiin]\, ci o nara]iune în care cele aproximativ 12 verbe pe care le folose[te scrisul, te cheam\ s\ le utilizezi, închipuindu-]i c\ ai devenit nu atât scriitor, cât mai ales cititor, iat\, ajungi la concluzia c\ literatura este totu[i important\. C\ orice carte trebuie s-o cite[ti mai cu seam\ când e[ti copil sau adolescent.

Mai târziu, la maturitatea deplin\, trebuie s\ lecturezi lucr\ri, într-adev\r, serioase. Venite din mintea cuiva, nu din imaginar. Majoritatea dintre noi dorim nout\]ile. Nu fic]iune. Nu închipuire. Nici poveste de via]\. Ci fapte de via]\. Estetic\ da, chiar dac\ porne[te de la realit\]ile vie]ii: „Ce nu a înv\]at Ionu], nu va înv\]a Ion”.

Realitatea vie]ii face loc scrisului, edit\rilor, schimbului de c\r]i, lecturilor… Merit\ reluarea lecturii c\r]ii profesorului dr. Dumitru V. Marin, intitulat\ „Meridianul (Vaslui-Bârlad) ax\ cultural-informa]ional\”, Editura PIM 2009? Eu zic, da. Da, pentru c\ precum, un alt volum al aceluia[i autor – „TVV-15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui” (Editura Tiparul, Bârlad, 2006) este realitatea tr\it\. A unui intelectual care a abandonat pasivitatea comod\ [i s-a implicat în via]a social-cultural\ [i politic\ a localit\]ii, a ]\rii.

~ 96 ~ 

- Cartea lui Dumitru V. Marin despre „Meridianul” este o autolaud\, îmi spunea un profesor. E o cronic\ a vie]ii zilnice tr\it\ [i explicat\, i-am r\spuns eu. Vrei istoric [i istorie? Cartea le are! Via]a fr\mântat\ a concitadinilor? Este! Via]\ politic\? De asemenea! Meridianul fil\ de istoria presei [i ax\ a Cuvântului cultural-informa]ional e prezent în activitate la tot pasul. De la începutul existen]ei sale. El este organul de pres\ care a sus]inut în toate [i a promovat zi de zi, ceea ce face [i ast\zi, valoarea [i continuitatea [i diversitatea sa, ini]iate de TVV, Unison Vaslui sau Bârlad, principalele voci ale cet\]ii. Ale cet\]ii care sunt ora[ele [i satele a[ez\rii care se nume[te în gama structurilor administrative ale României - jude]ul Vaslui.

Oamenii jude]ului, f\uritorii bunurilor materiale, a[ fi scris alt\dat\, dar [i conduc\torii jude]ului ori ai ]\rii: aici, în Meridianul, se simt la ei acas\.

Vrem s\-i cunoa[tem social, economic, politic sau cultural? Hai s\ d\m la o parte perdeaua, „despre care ne vorbe[te psihologul (Aurora Liiceanu „Prin perdea”, cuvânt înainte de Zoe Petre, Editura Polirom, Ia[i, 2009) la începutul rândurilor de fa]\ [i s\ p\trundem în actualitatea profesorului Dumitru V. Marin. Este o activitate la care vom reveni cu drag, porni]i din sentimente alese. Vrem s\ [tim în concret istoria presei

~ 97 ~ 

din actualul jude] Vaslui? Ne trebuie cifre exacte? În cartea profesorului le reg\sim recitind-o! Reciti]i-o!

Ori de câte ori ve]i sim]i c\ nu fic]iunea, închipuirea, ci realitatea face cartea cea bun\ - revede]i [i foileta]i, ori reciti]i cartea lui Dumitru V. Marin.

Lumea e un roman - zice Aurora Liiceanu. E o realitate palpabil\. Argumenteaz\ [i ne convinge profesorul de la Vaslui, autorul c\r]ii „Meridianul” semnat\ de Dumitru V. Marin atent la spusele despre mass-media anului 2009 [i a anilor viitori.

Ion N. Oprea

(Meridianul, An XII, nr. 2 (821), joi, 14 ianuarie 2010)

„Ei bine, una dintre figurile memorabile ale perioadei `n care convingerile mai f\ceau `nc\ parte din recuzita con[tiin]ei politice, este Dumitru V. Marin. A[a cum se vede lumea dinspre mine, el a fost mereu de partea celor buni. F\r\ a cere altceva pentru sine dec=t mul]umirea de a fi `n fotografia de grup a promo]iei c=[tig\toare.”

(Ec. Varujan Vosganian, scriitor, fost ministru al

Economiei, senator, `n volumul omagial „MARIN 70”)

~ 98 ~ 

Scrisoare/ cronic\ de la cititorul/ ctitor Avram D. Tudosie

~nc=ntat, deconectat [i `nnobilat de lectura celui de-al doilea volum enciclopedic: Meridianul - Ax\ Cultural Informa]ional\, m\ oblig, cu pl\cere, s\-mi exprim spontan c=teva reflec]ii superlative, constituind totodat\ [i o mic\ recenzie a ceea ce-am citit cu drag, satisfac]ie interminabil\: - Marine, Marine, s\-]i dea Dumnezeu timp [i puteri divine, c\ mintea-]i str\luce[te bine! Am `n m=na st=ng\ ultima dumitale crea]ie enciclopedic\, ce completeaz\ pe prima: TV.V. – 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui. Am=ndou\ sunt adev\rate nestemate, prin care, sigur, ai trecut `n eternitate [i `n universalitate. }in `n m=ini dou\ enciclopedii (f\r\ ghilimele), care seam\n\ dar [i difer\, prin munca [i parfumul lor cu dou\ „pic\turi”, „nu de t\rie”, de cea mai bun\ calitate care `nmoaie [i oasele toate, mi ales la v=rstnici [i mai pu]in la tineri, [i nici din seva oric\rei vi]e pe care Maria Tereza o declara: „Vi]a de vie [i femeia sunt atr\g\toare [i ambele ag\]\toare, [i dac\ nu [tii c\ am=ndou\, consemnate `n exces, te `nmoaie, ca pe ni[te paie.” (M. Ralea – publicat\ de autor `n vol. „Via [i vinul `n literatur\”, 1989).

~ 99 ~ 

Opera dubl\ este magnific\, savuroas\ [i spumoas\ ca o vasluianc\ s\n\toas\, romantic\, picant\ [i captivant\ prin con]inut [i stil [i minte de om divin. C=te agende, carnete de telefoane, volume de c\r]i trebuie s\ fi consumat D.V.M. p=n\ scoate aceast\ oper\ nemuritoare [i str\lucitoare ca un soare! C=te reflec]ii, note personale o fi scris [i meditat, ca s\ ne dea acest final nea[teptat! {i s\ le scrii at=t de bine, ca s\ nu fie „periate” de nimeni!... C=nd ai putut s\-i filtrezi at=t de bine pe cei mari care sunt des\v=r[i]i [i deosebi]i a[a de bine, ca pe o[tean de c\pitan! Cu al dumitale har [i c=ntar ai reu[it s\ faci ordonare [i descriere, dup\ valoarea lor, tuturor meritat\. Acest dic]ionar al ierarhiz\rii corecte nu sup\r\ nici pe cei cu defecte sau pete... Eu v\ mul]umesc pentru citarea mea `n 12 locuri [i descrierea activit\]ii mele concrete `n patru pagini...

Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie 27.08.2009, Hu[i

(Meridianul, an XI, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009, pag. 8)

~ 100 ~ 

„Un cr@mpei de monografie”

Recent, peisajul vasluian s-a `mbog\]it cu o nou\ apari]ie editorial\: ,,Meridianul (Vaslui-B=rlad). Ax\ cultural - informa]ional\”, semnat\ de prof. dr. Dumitru V. Marin. Prin acest\ lucrare, autorul realizeaz\ o radiografie personal\ a presei vasluiene de ieri [i a rolului jurnalistului. Structurat\ pe [apte capitole, lucrarea se dore[te a fi un demers pentru nemurire a celei mai perene dintre muncile de crea]ie: cea a jurnalistului, a lucr\torului din mass-media. Poate [i de aceea, `n primul capitol autorul face o scurt\ istorie a presei locale, folosind dou\ coordonate: `nainte de ’89 [i dup\ ’89, amintind, r=nd pe r=nd, pe to]i cei care s-au afirmat `n aceast\ perioad\. Epoca contemporan\ este redat\ cu oarecare subiectivism, pe care Dumitru V. Marin, el `nsu[i deschiz\tor de drum `n mass-media vasluian\ de dup\ revolu]ie, [i-l asum\. Comentariile sunt `ns\ pertinente [i vizibil, autorul `ncearc\ s\ se distan]eze de simpatii sau conflicte. Capitolul doi al c\r]ii este dedicat debutului a dou\ dintre primele mijloace mass-media local TVV Vaslui [i Radio Unison, pentru ca cel de-al treilea, mult mai amplu, s\ fie dedicat contextului `n care a ap\rut ziarul ,,Meridianul”. Merit\ s\ amintim c\ [i aici, r=nd pe r=nd, se trece `n revist\, `n ordin cronologic, `ntreaga activitate din mass-media, cu rememorarea celor mai

~ 101 ~ 

importante evenimente mediatizate `n timp. O suit\ de editoriale, cu tent\ caustic\, de revolt\ sau pur [i simplu de constatare amar\ a unor st\ri de fapt, completeaz\ paginile c\r]ii. ,,{ansa de a reprezenta jurnalismul vasluian dou\ decenii dintr-o eternitate e mult pentru o via]\, e pu]in pentru istoria noastr\ cultural\. Prin complexitatea preocup\rilor [i a realiz\rilor, ca deschiz\tor de drumuri `n media, ca etnolog, cadru didactic, om politic, activist social, om de pres\, m-am documentat mereu s\ fiu c=t mai bun. (...) Ne bucur\m c\ am fost `n centrul evenimentelor [i cartea de fa]\ reprezint\ un cr=mpei de monografie a timpului care poate trezi nostalgii. Opintelile documentarii sunt vizibile ca editoriale. Cartea de fa]\, fie doar ca document de epoc\, [i tot r\m=ne o realizare”, afirm\ prof. dr. Dumitru V. Marin `n paginile lucr\rii sale.

Mihaela Z\rnescu Ziarist\ la ,,Monitorul de Vaslui”

(Monitorul de Vaslui, nr. 2020 (4001), 21 august 2009, pag. 10)

Alexandru IONESCU, „~nsemn\ri `n verde - gri”: „Doamnei [i dlui dr. Dumitru Marin cu statornic\ pre]uire. Din ziua fermec\toarei serb\ri a c\r]ii [i mai ales a prieteniei” - 18.09.2007.

~ 102 ~ 

Eveniment cultural

{i în aceste condi]ii de via]\ grea [i „auster\”, de criz\ generalizat\, vasluienii iubitori de cultur\ [i de umor a[teapt\ cu interes startul actualei edi]ii a Festivalului Interna]ional de Umor „Constantin T\nase” Vaslui, 2010. Programul este unul de criz\, dar demonstreaz\ abilitatea organizatorilor de a scoate maximum de eficien]\ din

sumele total insuficiente alocate [i este un program dens, cu multe momente [i puncte de atrac]ie. Unul cu totul [i cu totul deosebit va fi, desigur, lansarea primului volum care trateaz\ istoria festivalului, acest adev\rat miracol cultural, înc\ de la prima edi]ie [i pân\ în prezent. Este vorba de volumul intitulat „Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” Vaslui” [i datorat muncii de cercetare [i sintez\ a prof. dr. Dumitru V. Marin, personalitate marcant\ a culturii na]ionale, unul dintre organizatorii primelor trei edi]ii ale festivalului. Al\turi de considera]ii pertinente ale unor actan]i importan]i, volumul cu o excelent\ grafic\ mai cuprinde [i

~ 103 ~ 

m\rturii cu valoare de document, tr\irile din acei ani ale autorului scrise la modul literar, acolo unde se poate u[or observa prozatorul dar [i cercet\torul recunoscut. Pentru edificarea cititorilor ziarului nostru red\m câteva fraze care ilustreaz\ din plin participarea [i afectiv\ a autorului la acest festival devenit un mare brand al Vasluiului: „S-au împlinit 40 de ani de la prima edi]ie a acestei „ini]iative” pe care am botezat-o (chiar eu) cu numele lui „Constantin T\nase” (la aniversare, 90 de ani)... Se poate vorbi, astfel, de c\ut\rile începutului [i ceva efervescen]\ spiritual\ generat\ de noul statut al ora[ului centru de jude]. Era, îns\, [i atunci ca [i acum o acut\ lips\ de cadre iar sectorul cultural [i de crea]ie era în mare suferin]\! De altfel, în acele momente, pe plan jude]ean (jude]ul Vaslui a fost înfiin]at datorit\ lui Virgil Trofin, odat\ cu reforma administrativ\ din 1968) se discuta „pe plan[\”. Adic\ se prevedea sistematizarea ora[ului Vaslui în raport de actualul sediu al Poli]iei jude]ene, respectiv construc]ia Palatului administrativ (actual), construc]ia po[tei (azi, p\r\sit\), a hotelului (azi, Racova), a Casei de Cultur\ [i... blocuri, ora[ul fiind de case, care se d\râmau masiv.” Volumul prof. dr. Dumitru Marin surprinde pl\cut prin consisten]a [i abunden]a de date despre festival, culese cu rigoarea impus\ de cercetarea istoric\ [i beneficiind de documente, sunete [i imagini autentice din timpul desf\[ur\rii spectacolelor, expozi]iilor [i întâlnirilor artistice din acele

~ 104 ~ 

timpuri. ({i dac\ directorul [i patronul de TV, radio [i ziar nu ar dispune de documente autentice, atunci... cine?!). O carte important\ atât pentru cercet\tori cât [i pentru publicul larg, iubitor de cultur\.

Val Andreescu (Meridianul, an XII, nr. 40 (859),

joi, 7 octombrie 2010)

„Dasc\l, publicist, editor, om de comunicare prin radio [i televiziune, D.V. Marin este emblematic pentru ceea ce socotesc a fi elita ne[tiut\ a ]\rii, cea care modeleaz\ mentalul colectiv contemporan, motorul progresului local, adesea necunoscut. Numai c\ D-sa are [i contribu]ii de valoare na]ional\ [i este destul de apreciat… De c=te ori a avut ocazia, m-a intervievat pe temele cele mai diverse.”

(Acad. R\zvan Theodorescu, `n volumul omagial „MARIN 70”)

,,Ce face]i Dvs., prin televiziune, radio [i ziar, pe care le conduce]i, e unic `n ]ar\. Felicit\ri ! Felicit\ri !”

Acad. Eugen Simion,

Vaslui, 2006, `n biblioteca jude]ean\,

din interviu

~ 105 ~ 

O carte ... eveniment !

Am primit la redac]ia ziarului nostru un volum cu totul [i cu totul deosebit! Autorul acestei c\r]i de excep]ie este Dumitru V. Marin, profesor doctor [i important\ personalitate a culturii na]ionale de numele c\reia se leag\ o oper\ bogat\ [i important\ cât [i o activitate laborioas\ pe multe segmente culturale, iar mass-media este unul dintre acestea! Într-o grafic\ irepro[abil\, con]inutul bine structurat, a[a cum numai cercet\torii de elit\ pot s\ fac\, volumul reprezint\ înc\ un element extraordinar cu care autorul vasluian surprinde (pentru-a câta oar\?!) lumea culturii. Un volum care în „Rezumat” este consacrat istoriei unui act cultural de o importan]\ covâr[itoare: „Festivalul Interna]ional al Umorului, Vaslui”. O carte a[teptat\ de to]i iubitorii acestui fenomen cultural vasluian [i nescris\ de nimeni pân\ acum! Un volum de referin]\ pentru to]i cei care iubesc Umorul, Vasluiul, Cultura, cât [i un instrument lucrativ pentru cercet\torii de gen! Ca de obicei, noi ne limit\m a reproduce succint din m\rturiile critice [i apreciative ale unor personalit\]i de necontestat [i prezent\m la modul lapidar o scurt\ biografie a autorului, care fie c\ ne place sau nu, fie c\-l iubim [i apreciem mai mult ori mai pu]in, fie c\ suntem cârcota[i sau nu, este o realitate [i o culme greu de atins de c\tre aproape to]i cei care-[i dau cu p\rerea. D. V. Marin a [tiut,

~ 106 ~ 

a vrut [i a putut face o oper\, o carier\ [i un CV... de invidiat, dar în primul rând, de apreciat pân\ [i de c\tre du[manii [tiu]i ori ne[tiu]i! „O carte consacrat\ unui Festival de 40 de ani î[i are farmecul s\u generat de m\rturiile atâtor personalit\]i, de evoc\ri, texte, documente, portrete, caricaturi... într-un „comperaj” inspirat. Reconstituind afirmarea, autoritatea [i rezisten]a unei manifest\ri model care a r\scolit bi-anual mari valori ale spiritualit\]ii române[ti, oferind MODELE din literatur\, art\, caricatur\, teatru, umor, incluzând [i o desf\[urare TV sau radio, volumul de fa]\ ca prim\ încercare, e o carte eveniment în domeniul abordat, umorul românesc. Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” este o expresie distinct\ a localismului creator în cadrul Curentului Cultural-Informa]ional, din ultimele decenii din jude]ul Vaslui - România. Idei, r\d\cini, realiz\ri [i critici într-un florilegiu de peste 200 de pagini”. {i continu\ cu câteva „eviden]e” de necontestat: Mii de articole, editoriale, reportaje sau contribu]ii [tiin]ifice, în zeci de publica]ii, debut 1958; - Deschiz\tor de drumuri ... [i îndrum\tor în presa local\ - Editor: Tudor Pamfile, Basme (1976), Vl\starul (1990), Teleradioeveniment (1993) [i Meridianul (1996- 2010); Oper\ tip\rit\:

~ 107 ~ 

- Considera]ii privind cântecul popular... (1974); - Evolu]ia înv\]\mântului vasluian pân\ în 1859, (1980); - Liceul M. Kog\lniceanu. Monografie (1990); - Tudor Pamfile [i revista „Ion Creang\” (1998); - Unison Radio Vaslui continu\... (2000); - Z\pada pe flori de cire[ (1999), roman, 274 pag.; - TVV - 15... explozia (2006), „Cronica locului, jurnal intim, roman picaresc”, 556 pag.; - MERIDIANUL (2009) - o istorie a presei locale [i a Curentului Cultural-Informa]ional, 416 pag.; - FESTIVALUL NA}IONAL AL UMORULUI „CONSTANTIN T|NASE” (2010) - istorie cultural\, 218 pag.

„Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei „{ti]i ce-mi place cel mai mult? Fostul meu coleg

de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural - informa]ional în centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

~ 108 ~ 

Prof. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu

unic, via]a care pulseaz\ în editoriale, în c\r]ile sale [i în filmul lui Porumboiu... un înving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE!”

Prof. Dr. Emil Constantinescu, Pre[. României, 1996 – 2000

Val Andreescu (Meridianul, an XII, nr. 39 (858),

joi, 30 septembrie 2010)

„G\sea resurse acolo unde nu b\nuiai, cre[tea oameni pentru tot spa]iul audiovizual din Vaslui, ba [i pentru vecini, continua s\ cread\ c\ nimeni nu-l va l\sa singur, c\ nimic nu face doar pentru el.”

(Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, Univ. „A.I. Cuza” Iasi, fost inspector CNA,

`n volumul omagial „MARIN 70”)

~ 109 ~ 

Un hronic … modern

În istoria cultural\ a jude]ului Vaslui [i, inclusiv, în aceea a României din perioada 1970-2010 [i 2011 [i, poate, mai mult, activitatea prodigioas\ a domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, prin valoarea [i varietatea ei, î[i are [i î[i va avea locul binemeritat la neuitare [i la adev\rat\ pre]uire. Din toat\ diversitatea de preocup\ri cultural-artistice, selectez, în momentul de fa]\, pe aceea de scriitor, deoarece îmi revine pl\cuta misiune de a-i prezenta ultima (de p=n\ acum) apari]ie editorial\ semnat\ de domnia-sa: ,,Festivalul Na]ional al Umorului ,,Constantin T\nase” Vaslui 40 - M\rturii, Documente, Foto-album”, ap\rut\ la Editura Pim, Ia[i, 2010. Ea este precedat\ de volumele: ,,Liceul Mihail Kog\lniceanu, centenar”, monografie, 1990; ,,Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 1998; ,,Z\pada pe flori de cire[”, roman, Vaslui, 1999; ,,TV.V-15…explozia”, Editura Tiparul, B=rlad, 2006 [i ,,Meridianul (Vaslui-B=rlad) - Ax\ cultural-informa]ional\”, Editura Pim, Ia[i, 2009. Pentru g=ndirea mea, autorul D.V. Marin reprezint\ un adev\rat [i patriot cronicar din stirpea str\mo[ilor no[tri Gr. Ureche [i Miron Costin, iar cartea ,,Festivalul Na]ional al Umorului ,,Constantin T\nase” - Vaslui, 40” un soi de hronic generat de imboldul de a salva istoria (,,lucrurile [i cursul ]\rii”), pentru c\, nu-i a[a: ,,scrisoarea

~ 110 ~ 

este un lucru ve[nic!” Nu înt=mpl\tor, scriitorul dedic\ acest volum nepo]ilor domniei-sale, {tefan Alexandru (prenume de voievozi moldoveni!) [i Ana Ilinca Marin. Pentru c\, precum Gr. Ureche, ]inte[te un rol educativ cultural pentru urma[i: „s\ r\m=ie nepo]ilor s\ le fie de înv\]\tur\!”. De altfel, cartea se deschide cu un ,,Aviz” care suport\ compara]ia, l\udabil\ întru totul, cu un fel de predoslovie cronic\reasc\ în care cartea despre institu]ia cultural\ a umorului, Vaslui, înseamn\, cu modestie, ,,o silab\ din curgerea timpului”, o salvare-document de la uitare, o incizie binef\c\toare pentru ,,istoria locurilor”. Dar, totodat\, se înscrie ca FAPT|, în sensul faustian al termenului impus de neoumanistul german Johann Wolfgang Goethe în celebrul s\u poem dramatic ,,Faust.” Tehnica pe care o abordeaz\, îns\, este profund modern\, modernist\, adus\ la zi de c\tre mijloacele informa]ionale actuale. {i aceasta o subliniaz\ chiar scriitorul: ,,Colajul intelectual”, într-o viziune de umor negru: ,,Cartea de fa]\ este despre mor]i [i poate fi pentru mor]i dac\ nu cumva este n\scut\ moart\.” Dar, s\-i reamintim domnului D.V. Marin c\ textele piramidelor egiptene cuprind [i ,,Cartea mor]ilor” [i c\ opera domniei-sale se cite[te cu deosebit\ fluen]\, pentru farmecul expresiv, pentru sublimarea informa]iei în scrisori literare, în a[a fel înc=t consider\m c\ este n\scut\ pentru

~ 111 ~ 

cei vii [i c\, pe drept, în ,,Avertismentul” dumnealui ne atrage aten]ia c\ ,,Este o carte serioas\ pentru o institu]ie…de r=s!” {i c\ în ea sunt consemna]i 40 de ani de istorie cultural\ meritorie vasluian\! Structura interioar\ a volumului (numit\ u[or nostalgic-ironic ,,Tabla de materii”) se conduce, diacronic, dup\ evolu]ia în timp a celebrului Festival al Umorului înfiin]at în 1970, purt=nd numele renumitului actor comic de sorginte vasluian\, Constantin T\nase, denumire dat\ chiar de D. V. Marin. A[adar, de la afirmare la impunerea pe plan na]ional [i interna]ional (Autoritate ), la încercarea de rezisten]\ (dup\ dec. 1989) [i p=n\ în clipa de ast\zi, c=nd se încearc\ revigorarea [i reactualizarea (pe c=t este posibil) a faimosului festival: ,,Vine… Edi]ia a XXI-a!” În intimitatea articula]iilor sale, parc\ procedeaz\ ca un arheolog care încearc\ s\ reconstituie din m\rturii ale contemporanilor participan]i al\turi de el, figura spiritual a unui fenomen cultural ce a l\sat mari amprente în timp [i în memorie prin valorile pe care le-a antrenat [i adunat la Vaslui, ,,capitala umorului” [i prin valorile descoperite chiar în cadrul acestei manifest\ri artistice. Nu facem pomelnice, dar se impune a fi aminti]i: Domnul Teatru, Valentin Silvestru, F\nu[ Neagu, Nichita St\nescu, Ar[inel, Stela Popescu, {tefan Popa Popa’s, Radu Beligan, Nicolae Viziteu, Teodor Pracsiu, Ioan Manca[, Valentin Ciuc\ etc. De la acesta din urm\ am

~ 112 ~ 

re]inut ceva frumos de tot: ,,{i totu[i, c=nd vine toamna la Vaslui din doi în doi ani – cohorta umori[tilor (scriitori, actori, caricaturi[ti [i nu numai) î[i a[az\ tab\ra între spada lui {tefan cel Mare [i nasul voinic al lui Constantin T\nase.” Volumul de fa]\ are o dubl\ valoare: documentar\ [i artistic\. Documentul poate da înt=ietate unora în scara de valori pentru fiin]area acestei institu]ii culturale (Valentin Silvestru, Ioan Manca[, Dumitru V. Marin, George Stoian [i {tefan {erban). Expresia artistic\, dat fiind faptul c\ avem un atr\g\tor colaj, ob]inut uneori telefonic, se eviden]iaz\ prin convertirea textului propriu-zis în oralitate [i dramatic [i prin oscila]ia subtil\ între aluzie [i iluzie, între encomiastic [i atitudinea negativ\, pamfletar\. Prin voin]a sor]ii, n-am participat la niciuna din edi]iile faimosului festival umoristic, dar, lectur=nd aceast\ carte semnat\ de Dumitru V. Marin, mi-am îmbog\]it viziunea cultural\, f\c=ndu-m\ s\ regret c\ nu m-a l\sat Dumnezeu pe lume [i pe mine un… umorist!

Simion Bogd\nescu

(Revista CRONICA Ia[i, nr. 12, decembrie 2010, p. 10)

~ 113 ~ 

Pseudonimul literar pentru Ioan Gh. Puflea. N\scut la 27.10.1951, în satul Hupca din comuna Bogd\ne[ti, jude]ul Vaslui. Volume publicate: „Totem interior”, Editura Arania, Bra[ov, 1991; „Dioptrii”, Editura Arania, Bra[ov, 1992; „Adio somnoroas\ – spleen c\lug\resc”, Editura Arania, Bra[ov, 1994; „Oscure”, Editura Cronica, Ia[i, 1996; „Elegii f\r\ timp”, Editura Cronica, Ia[i, 1997; „Apa vie [i smiceaua de m\r”, Editura Sfera, Bârlad, 1999; „Soc”, Editura Timpul, Ia[i, 2000; „Spic de idei”, eseuri literare, Editura Timpul, Ia[i, 2002; „Oracol scufundat”, Editura Cronica, Ia[i, 2003; „Praf la statuie”, aforisme, Editura Cronica, Ia[i, 2003; „Dioptrii”, antologie de versuri, Editura Cronica, Ia[i, 2005; „Zar bizar”, proz\ scurt\, Editura Cronica, Ia[i, 2006; „Poeme maxime”, Editura Cronica, Ia[i, 2007; „Noroc/Soroc de ap\ surd\”, proz\ scurt\, Editura Cronica, Ia[i, 2008; „A[chii de spirit”, eseuri literare, Editura Cronica, Ia[i, 2009; „Ursine sabia t\cerii”, versuri, Editura Cronica, Ia[i, 2009. Premii: Pentru activitate literar\: Premiul I la Concursul „P\mânt al bucuriei [i fr\]iei” (Topli]a, 1982, 1984); Premiul II la Concursul „Baladele Dun\rii” (Gala]i, 1981); Premiul pentru debut acordat de Radio Bra[ov la edi]ia din 1993 a „Salonului de iarn\ al c\r]ii”.

Simion Bogd\nescu

~ 114 ~ 

Pentru activitatea didactic\: Premiul I la Concursul „Eminescu 2000”; Diploma „Gheorghe Laz\r”, clasa I (2006).

Traian NICOLA, ,,Valori Spirituale Tutovene”, bibliografii (vol 4), ed. Sfera, B=rlad, 2003: ,,Colegului meu, prof. dr. Dumitru V. Marin, pe care-l stimez [i apreciez pentru tot ce face [i las\ `n urma sa, `i ofer acest fragment al ,,arderilor” mele cerebrale, nervoase [i cardiace. (Special am scris ,,cerebrale” [i ,,nervoase”; de[i ambele fac parte din ,,Sistemul nervos”, au semnifica]ie aparte, `n cazul scrierii unor c\r]i).” B=rlad, 22 iulie 2003.

Valentin MORARU, „QUO VADIS HOMO?!”: „Prietenului [i colegului meu de banc\ Dumitru Marin. Fie ca aceste pagini s\-]i aduc\ aminte de acele momente din via]a prezent\, c=t `nc\ n-am intrat `n via]a interioar\ unde sufletele noastre se vor re`nt=lni f\r\ cele lume[ti.” C\l\ra[i, iunie 1994.

~ 115 ~ 

Despre umor f\r\ pic de umor

Cu câteva zile în urm\, profesorul Dan Ravaru, bun cunosc\tor al h\r]ii culturale a Vasluiului, f\cea - mult mai bine, admit f\r\ rezerve - o prezentare unei noi apari]ii editoriale, ,,Festivalul Na]ional al Umorului ,,Constantin T\nase” Vaslui - 40”, volum de m\rturii, documente [i foto-album semnat de profesorul Dumitru V. Marin. Este o prim\ ,,bil\ alb\” pentru profesorul Marin [i cartea sa. Peste cuvintele profesorului Ravaru este greu ([i de multe ori d\un\tor) s\ mai spui ceva. Cunoscându-l bine pe cel din urm\, nu cred c\ ar fi putut s\ scrie o cronic\ din motive care ar putea fi traduse în genul ,,hai s\-i facem [i lui Marin o recenzie, c\ [i-a[a se apropie Festivalul…”. Cred, mai degrab\, c\ volumul lui Marin merita una. În mod normal, aici ar trebui s\ se încheie ,,recenzia” subsemnatului. {i e una ,,de bine”. Totu[i, persist [i, cu scuze c\ pun câteva cuvinte peste cele ale profesorului Ravaru, mai scriu câteva rânduri… Nu m-a ajutat vârsta s\ îl cunosc pe T\nase, dar întâmplarea (sau nu) face s\ îl cunosc foarte bine pe Dumitru V. Marin. Prefer, prad\ sincerit\]ii, s\ scriu mai degrab\ câteva cuvinte despre acesta din urm\ decât s\ ,,stric” o recenzie (a lui Ravaru) bine f\cut\. Sincer s\ fiu, nu am apucat s\ citesc ,,Festivalul…”. Paradoxal, dar jurnalistul, om care tr\ie[te din citit (mai corect [i complet ar fi cuvântul ,,documentare”) [i din scris (pentru al]ii),

~ 116 ~ 

are foarte pu]in timp s\ citeasc\ pentru el. Pl\cerea lecturii ,,pentru sine” este amânat\ de nevoia compil\rii unor texte scrise la repezeal\, sub presiunea timpului. Cum ar fi acesta, dac\ vre]i. Dar, ce s\-i faci, a început Festivalul Umorului [i, din ra]iuni pe care nu vreau s\ mi le explic pân\ la cap\t, deschid cartea profesorului Marin. Nu mult (v\ reamintesc, gazetarul nu are timp de lectur\), ci doar pentru a m\ convinge c\ paginile îi sunt dedicate lui Constantin T\nase. Concluzionez repede c\, cel pu]in în cazul de fa]\, autorul a sc\pat cu elegan]\ de narcisismu-i caracteristic [i a respectat aceast\ obliga]ie. Cele peste 200 de pagini îi sunt dedicate integral marelui umorist al Vasluiului, o a doua ,,bil\ alb\” pe care o trec în contul autorului. De men]ionat c\ profesorul Marin ar fi avut tot dreptul s\ scrie mai multe rânduri despre sine, fiind, de-a lungul anilor, un personaj cheie în ini]ierea, asigurarea existen]ei [i continuit\]ii Festivalului. Dar, cum spunea Confucius, modestia este funda]ia solid\ a tuturor virtu]ilor. Bravo, dom’ profesor! De data asta ai f\cut-o ca la carte [i a ie[it o… carte! Exist\ prejudecata c\ trebuie s\ ai umor pentru a scrie despre umor. Nimic mai gre[it. Dac\ era a[a, cartea lui Marin nu ar mai fi fost niciodat\ scris\. Profesorul nu are umor – o spun cu mâna pe inim\. În schimb, are r\bdare, rigoare, documente [i pasiune. F\r\ acestea, ,,Festivalul…” nu ar fi fost decât o tu[\ egocentric\. {i ar fi fost p\cat, pentru c\, în zilele

~ 117 ~ 

festivalului, râsul trebuie s\ fie unul sincer [i s\n\tos. Eu unul cred c\ a[a va fi.

Romeo Cre]u Ziarist la ,,Monitorul de Vaslui”

(„Monitorul de Vaslui”, nr. 2307 (4288), vineri, 8 octombrie 2010, pag. 12)

~n cadrul cotidianului ,,Monitorul de Vaslui” a ocupat, succesiv, func]iile de redactor, secretar general de redac]ie, redactor [ef adjunct [i redactor [ef. ~n prezent, este Director editor la acela[i cotidian. A `nv\]at la Liceul „Mihail

Kog\lniceanu”, din Vaslui [i a absolvit cursurile Facult\]ii de {tiin]e Politice, din cadrul Universit\]ii „Al. I. Cuza” Ia[i. ~n anul 2002, student fiind, a participat la Simpozionul Na]ional „Ioan Petru Culianu - interpret al culturii tradi]ionale [i moderne”, ob]in=nd premiul `nt=i cu un eseu intitulat „C\tre un tip saturnian rom=nesc actual”, lucrare ulterior publicat\ `ntr-un volum colectiv Ca profesionist (este membru al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia), [i cu un condei sprinten a participat la campanii de pres\ cu mare succes la publicul cititor.

Romeo Cre]u

~ 118 ~ 

CARTEA lui D. V. MARIN na[te AMINTIRI

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” Vaslui - 40”, m\rturii, documente, foto-album, se intituleaz\ volumul de peste 200 de pagini, semnat de prof. dr. Dumitru V. Marin, Editura Pim, Ia[i, 2010. O cronic\ a culturii [i umorului vasluian pentru care autorul merit\ felicitat, c\ recompensele s-au dus pe apa Vasluie]ului… de vreo 20 de ani `ncoace. De 40 de ani la Vaslui se organizeaz\ [i se desf\[oar\ manifestarea citat\, de[i jude]ul dateaz\ doar din 1968. La m\rturiile organizatorilor [i participan]ilor la Festivalul evocat etap\ cu etap\ de profesor, prietenul meu, cel care a f\cut [coal\ la M\c\re[ti-Ia[i, stadion [i c\min cultural la V\leni-Vaslui, a f\cut-o [i pe zidarul la ridicarea Liceului de construc]ii „Ion Mincu”, a participat nemijlocit la ac]iunea de creare [i desf\[urare a edi]iilor Festivalului, dar `ntre timp a scris [i o salb\ de c\r]i, o adaug [i pe a mea. Ceva anterioar\ spuselor colegului, vinovat c\ mi-a chemat amintirile. Unde era `n 1967-’68 D. V. Marin, nu l-am ischitit. Eu eram la Ia[i, la Sfatul popular regional, un fel de gospodar al averilor prim\riilor [i ap\r\tor al legalit\]ii actelor administrative `n teritoriu. {eful sec]iei secretariat-administrative se numea func]ia la care accesasem de c=tva timp, adus de la Hu[i - unde lucrasem tot `n

~ 119 ~ 

domeniu, cu familia t=n\r\, cu locuin]\ repartizat\ `n Capitala Moldovei. Era `ntr-o zi de s=mb\t\ a lunii noiembrie 1967, c\tre sf=r[itul programului. - Oprea, preg\te[te-te, luni pleci la Vaslui. Te ia acolo ca secretar la viitorul Consiliu jude]ean, tovar\[ul Savin, mi-a zis tovar\[ul Constantin Nistor, pre[edintele nostru. Nu l-am crezut. Mai `n var\, c=nd primarul Petrache de la B=rlad decedase, tot dumnealui m\ `n[tiin]ase c\ din aceea[i dispozi]ie urma s\ plec acolo, s\ devin primar de municipiu, dar chiar a doua zi a revenit [i mi-a [optit conspirativ c\ tovar\[ul Savin a revenit asupra hot\r=rii ini]iale pentru c\, descoperise el, `n copil\rie a[ fi vrut s\ devin preot. La c=teva minute, de data aceasta, un telefon m\ anun]a scurt c\ sunt poftit la tovar\[ul secretar I. Savin, r\spunz\tor cu problemele organizatorice, adic\ un cadrist, un fel de prim-secretar II. Cum m-a v\zut, jovial, a [i decis c\tre mine: luni la prima or\ ne vedem la Vaslui, la Comitetul raional de partid. N-am dormit `n noaptea aceea. Toat\ noaptea m-am fr\m=ntat. A doua zi diminea]a, sosit cu primul tren, eram unde-mi spusese tovar\[ul Savin, prezent [i el, venit cu limuzina. - Vei fi secretarul viitorului Consiliu jude]ean, alege]i biroul [i oamenii [i la treab\!, m-a `ndemnat viitorul prim-secretar al jude]enei de partid Vaslui.

~ 120 ~ 

Apoi, tot ce a `nsemnat structura teritorial-administrativ\ a viitorului jude], comun\ cu comun\, sat cu sat [i cas\ cu cas\, institu]ie cu institu]ie, au trecut prin ochii [i m=inele mele. Bucure[tiul poruncea iar eu, cu echipele de lucru, aparatul din subordine, puneam `n aplicare. E drept ce spune D.V. Marin: jude]ul, cu capitala la Vaslui, `n detrimentul B=rladului, mai bine dotat material, cultural [i cu oameni mai califica]i, cu o popula]ie tripl\ fa]\ de Vaslui, a fost crea]ia lui Virgil Trofin, m=na dreapt\ a lui Ceau[escu atunci, care a dispus totul `n reforma care se derula. Nu era s\pt\m=n\ `n care s\ nu fiu chemat la Bucure[ti cu h=rtiile la C.C. al P.C.R., `nso]it de prim-secretarul, el cu m=inele `n buzunare. Niciodat\ `ns\ n-am dat cu ochii de Virgil Trofin, dar dispozi]iile lui transpirau `n toate care `nsemnau reorganizarea… E drept [i faptul c\ Vasluiul, la vremea aceea, nu avea nici o baz\ logistic\, nici cl\diri potrivite, nici oameni. I-am folosit pe cei din localitate, dar majoritatea proveneau de la Hu[i, B=rlad [i Ia[i. M\ ocupam de toate, p=n\ [i de corelarea mersului trenurilor cu orele de `ncepere sau `ncheierea programului de lucru `n localitate. Vasluiul, dup\ cum zice [i profesorul, era un t=rg de case, cu uli]e noroioase, acoperite cu piatr\ spart\, bolov\noas\, iar pavaj - ici colea. Cazarea, mai nic\ieri. Dar trebuia s\ devin\ centru jude]ean. A[a cerea tovar\[ul secretar Trofin, feciorul lui Trofin din Galata, venit de

~ 121 ~ 

la… Lipov\]. Devenisem un fel de m=n\ dreapt\ a celui care, c=ndva, nu m\ pl\cuse pentru prim\ria B=rladului pentru c\ aspirasem la preo]ie. Acum avea nevoe de mine [i nu f\cea un pas f\r\ a-l `nso]i, f\r\ a-mi cere p\rerea, mai mult mie dec=t celor din biroul Comitetului jude]ean. ~ntr-un fel `i d\deam dreptate, mul]i dintre apropia]ii lui ideologic erau fie nepricepu]i, fie lene[i. Aurel }olescu, vicepre[edintele, despre care se vorbe[te `n carte, `n afar\ c\ era obez, era [i un mare consumator de spirtoase, mereu cu un [ervet `n buzunar, preg\tit s\-[i `nl\ture transpira]ia abundent\. ~n zilele de `nceput, la partid, `n afar\ de I. Savin, era un N. Mihalache la organizatoric, Vasile Manolache la propagand\, ni[te instructori ca Stelian M\r\cineanu, iar la Consiliu – Ion Zlate, prim-vicepre[edinte, C. Ouatu, Theodor Bud\i [i A. }olescu, vice-pre[edin]i, iar `n aparatul de lucru, cu func]ii de conducere: Vasile Zugravu, Emil Pascal, Constantin Ol\eru, Vasile Nacu, Jan Obreja, Gheorghe Sfrija, Ion P\pu[oi, Petru T\[chin\, Mihalache Mocanu, Alexei Butuc, Sergiu Moruga, Ion Ghidoveanu, Dumitru Haiu, Marcel Albescu, Nicanor Barb\u, Constantin Gociu. La ziarul „Vremea nou\” din prima gard\ au f\cut parte Corneliu Hu]anu, redactor [ef, iar Traian Cr\escu, adjunct, `mpreun\ cu un colectiv care nici unde s\ fac\ corectura ziarului nu-[i g\seau locul, darmite de g\zduire.

~ 122 ~ 

Dup\ luni [i luni de munc\ [i priva]iuni, ne`n[irate aici, la 29 mai 1968, c=nd totul era finalizat `n linii generale, [i s-a publicat H.C.M. nr. 1130 pentru delimitarea jude]ului, ora[ul Vaslui, ca re[edin]\ de jude], avea o suprafa]\ de 6.538 ha [i un num\r de 20.000 locuitori, cuprindea [i cinci localit\]i componente, ca s\ apar\ numeros: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu [i Vii[oara. B=rladul, ca municipiu, un fel de compensare a ceea ce i s-ar fi cuvenit, cu 5.589 ha r\m=nea cu cei 41.975 locuitori; ora[ul Hu[i - `n limitele celor 7.787 ha [i cu o popula]ie de 20.972 locuitori; Negre[ti devenea ora[, cu o suprafa]\ de 1.356 ha [i 4.409 locuitori, la care se mai ad\ugau `nc\ 4.729 ha [i 3.293 locuitori din [ase sate care apar]ineau ora[ului: C\z\ne[ti, Cioatele, Gloduri, Parpani]a, Poiana [i Valea Mare. Din cele 118 comune de p=n\ atunci jude]ul r\m\sese cu 71. Tot timpul c=t am lucrat la Vaslui, oric=t de optimist am vrut s\ ar\t, mereu m-am g=ndit la spusele lui N. Iorga, citate [i de profesor `n cartea sa: „Trecutul e aici cu totul mort…prezentul n-are nici o `nsemn\tate vie [i nu se `ndreapt\ spre nici un viitor. Cine ar putea preface acest `ntins sat vechi `ntr-un ora[ modern, c=nd lipse[te bog\]ia [i rostul de munc\ din care ea izvor\[te?”. Prezentul `n cartea lui D. V. Marin contabilizeaz\ o inversare a cifrelor popula]iei: Vaslui - 76.256 suflete, B=rladul - 75.329, Hu[i - 30.941, suficient ca [i cartea cu abona]ii la telefon s\ aib\ alt\ configura]ie. G=ndurile

~ 123 ~ 

despre spusele profesorului Iorga m-au `nso]it p=n\ `n septembrie 1968 c=nd I. Savin, cu sacii `n car, mi-a ar\tat drumul c\tre Ia[i. Cisma, mul]umirea oferit\ de comuni[ti pentru munca depus\, cum traduce D. V. Marin o asemenea `nt=mplare, care nu erau rare. La debarcarea mea a fost prezent chiar Virgil Trofin c\ruia, de data aceasta am refuzat eu s\-i `nt=lnesc nu numai ochii ci [i persoana. ~n semn de protest, nu am intrat `n sala unde se hot\ra soarta unor oameni, inclusiv a mea, chemat pe scaunul elibera]ilor. La doar c=tva timp a revenit [i I. Savin la Ia[i, de unde plecasem. Iar dup\ un timp, `n condi]ii chiar tragice, a par\sit [i via]a p\m=nteasc\ [i Trofin, dup\ ce fusese marginalizat [i ostracizat. La Vaslui au urmat Gh. T\nase [i al]ii, ca `n spusele lui T\nase: „Toate merg dup\ tipic,/ Unii vin [i al]ii pleac\…”. Dar via]a locuitorilor p\streaz\ [i ast\zi pesimismul lui Iorga. C\ scrie undeva [i D. V. Marin: ,,P\durile s-au dus, apele n-au nici o coad\ de pe[te, c=mpurile sunt b\l\rii, iriga]ii nu, viile - aproape nu mai sunt, industria - c=t a fost c=ndva, este desfiin]at\ azi”. Cine dar asigur\ ast\zi, dup\ reforma din 1968, dup\ revolu]ia din decembrie 1989, m=ncarea la oamenii din Vaslui, din jude]ul Vaslui, `ntreb eu care am lucrat acolo [i am avut [i vise de frumoas\ prosperitate? C\ „`n ]ara asta, ]ara p=inii,/ S\ aib\ p=ine p=n-[i c=inii,/ Guvernul nostru ne oblig\/ S-avem o zi de m\m\lig\,/ Lor ce le pas\ cum e traiul,/ Scumpir\ trenul [i tramvaiul”,

~ 124 ~ 

vorba lui Constantin T\nase, umoristul, numai c\ nu-i vorba doar de at=t, s-au scumpit toate… De ce umorul nu mai este umor? Ne-o spune tot D. V. Marin, dar o [tim [i noi: lipsind interdic]ia ideologic\, lipse[te inventivitatea [i competi]ia ideatic\, pofta de a hohoti, a disp\rut motiva]ia financiar\, iar du[mania `ntre oameni a `nflorit. {i atunci, s\ r=dem, doar, de noi?

Ion N. Oprea (Meridianul, An XII, nr. 40 (859),

joi, 7 octombrie 2010)

{tefan RACOVITZ|, „Cu m=inile de cap”: „Domnului Dumitru Marin, cu cele mai prietene[ti g=nduri din partea autorului, un nepot dac\ nu un fiu al locului, {tefan Racovitz\” - aprilie 2008, autorul locuie[te `n Paris (Diaspora). ,,Succesul televiziunii dumneavoastr\ este cea mai bun\ dovad\ a unui demers publicistic solid [i profesionist, `ndreptat spre relevarea sl\biciunilor institu]iilor democratice, a ac]iunilor `n dezacord cu legea ale celor care sunt chema]i s\ vegheze la respectarea ei.”

(Ion Iliescu, fost pre[edinte al Rom=niei,

`n volumul „TVV-15... explozia...”)

~ 125 ~ 

D.V. Marin [i umbra lui T\nase la Vaslui

Prof. dr. Dumitru V. Marin este mai vasluian decât vasluienii, a[a cum unii sunt mai catolici decât Papa. S-a n\scut la Giurgioana (nu s-a prea auzit de aceast\ localitate pân\ la dânsul), lâng\ Podu Turcului (de care s-a mai auzit), în jude]ul Bac\u, de fapt, în ]inutul istoric al Tecuciului [i în zona de influen]\ a Bârladului, având un nume de profund\ rezonan]\ olteneasc\. S-a identificat, îns\, cu cei originari din Vaslui prin orient\rile sale culturale privind istoricul înv\]\mântului [i presei locale, realizat în mai multe studii, mai ales prin monografia Liceului Kog\lniceanu, tot orient\ri locale având [i în romanul ,,Z\pad\ pe flori de cire[”. Lucrarea de doctorat, dedicat\ lui Tudor Pamfile [i revistei ,,Ion Creang\”, se leag\, îns\, de ]inuturile istorice ale Tutovei [i Tecuciului. Prin urmare, dorin]a de a fixa între paginile unei c\r]i tot ce era privitor la manifestarea cultural\ reprezentativ\ a Vasluiului, Festivalul ,,Constantin T\nase”, trebuia s\ apar\ în mod firesc. Am avut rolul s\ declan[ez procesul, printr-o discu]ie telefonic\ referitoare la materialul antologic necesar pentru o monografie a Festivalului, fiind primul c\ruia m-am adresat în acest sens. A ac]ionat rapid, articolele din ,,Meridianul” fiind bulg\rii de z\pad\ care au declan[at avalan[a de contribu]ii [i alc\tuirea în timp record a volumului ,,Festivalul Na]ional al Umorului

~ 126 ~ 

,,Constantin T\nase”, Vaslui 40. M\rturii, Documente, Foto-album”. Dup\ propria-i m\rturie, în 1970, proasp\tul jude] Vaslui, cam s\rac spiritual pe atunci în raport cu rivalul s\u natural, Bârladul - cei mai în vârst\ î[i amintesc aprinsele polemici de atunci - avea mare nevoie de o manifestare cultural\ de amploare. A avut, atunci, ideea unui Festival T\nase, propunerea fiind motivat\ de aniversarea a 90 de ani de la na[terea marelui umorist, pe lâng\ originea sa local\. Se pare c\ la succesul initia]ivei sale a contribuit [i apropierea onomastic\ de primul- secretar, pe care îl chema Gheorghe T\nase. De altfel, numele T\nase a devenit emblematic, dar [i totalitar, în viziunea vasluienilor. De exemplu, dup\ ’89, cineva a deschis un mic atelier de cizm\rie cu firma ,,La T\nase” - a[a îl chema pe el!, am primit reclama]ii la Cultur\, în sensul de a nu-i permite meseria[ului s\ se foloseasc\ de numele marelui actor… D. V. Marin prefa]eaz\ inteligent lucrarea printr-o prezentare istorico-economico-cultural\ a Vasluiului, pres\-rând, printre pagini, imagini de epoc\, reproduceri de afi[e [i alte materiale, caricaturi, portrete-sarj\, cuplete ale lui T\nase, etc. Substan]a c\r]ii o constituie cele 30 de lu\ri de cuvânt (în scris!) cu referin]e concrete la Festival, toate beneficiind de liantul permanent al comentariilor [i interven]iilor explicative ale domnului D. V. Marin. Contribu]iile sunt extrem de diversificate, a[a cum sunt foarte diferi]i autorii lor, reuni]i doar prin interesul comun

~ 127 ~ 

pentru festival [i personalitatea lui T\nase. Remarc\m mai întâi profesioni[ti din lumea teatrului ca: Alexandru Ar[inel, Aurel Storin, Vasile Donose, Vasile M\linescu, Bogdan Ulmu, care au interpretat, regizat sau jurizat produc]ii teatrale ori concursuri de interpretare. Cel din urm\, dar nu ultimul, face leg\tura cu lumea literar\, a scrisului legat de Festival, împreun\ cu Aurel Brum\ [i Mircea Colo[enco. Urmeaz\, cu o mare pondere, cei care s-au manifestat de-a lungul anilor ca iubitori (amatores, în latin\) ai regalului de umor, contribuind efectiv la realizarea acestuia, unii profesionalizându-se mai târziu: Paul Bu]a, Alexandru Guzu, George Ila[cu, Alexandru Jijie, Dumitru Jijie, Gruia Novac. Dintre mae[trii graficei satirice au contribuit la realizarea volumului, cu tr\s\turi de penel, dar [i cuvinte calde, {tefan Popa Popa’s [i Nicolae Viziteu. Din curata prietenie au izvorât rândurile trimise de Avram D. Tudosie, din Hu[iul podgoriilor pe care le-a mo[it [i p\storit, direct sau prin ucenicii s\i. În continuare, marele pluton al organizatorilor, vechi sau actuali: Gelu Voicu Bichine], Elena Condrea, Virgil Giu[c\, Lucian Valeriu Lefter, Emil Pascal, Emil R\[canu. Între autorii de texte, unii presupun men]ion\ri aparte: George Stoian, organizator al primei edi]ii [i prezentator la unele ulterioare, Ioan Manca[, care a condus, efectiv, o bun\ parte dintre Festivaluri, men]inându-[i permanent îndrumarea caricaturi[tilor, Teodor Pracsiu, critic teatral cu omniprezen]\ [i

~ 128 ~ 

competen]\ în jurii, {tefan {erban, cu umerii toci]i de greutatea edi]iilor în care a trebuit s\ se ocupe de absolut orice, autor al unor frumoase pagini dedicate lui D. V. Marin [i, desigur, contribu]ia postum\ a lui Valentin Silvestru, prin texte [i evocarea permanent\ a rolului s\u esen]ial în derularea Festivalului. D. V. Marin a realizat, deci, o lucrare de mare utilitate pentru istoricul cultural al jude]ului [i, dac\ mai apar mici r\ut\]i [i atitudini subiective accentuate, ele apar]in exclusiv autorilor textelor, iar cititorii au libertatea s\ le interpreteze dup\ voin]a lor, cum spuneau romanii: ,,Quot capita tot sensus – Câte capete, atâtea judec\]i”.

Dan Ravaru („Monitorul de Vaslui”,

mar]i, 5 octombrie, 2010)

N\scut pe 3 aprilie 1941, Bârlad. Etnograful Dan Ravaru a scris nu mai pu]in de opt c\r]i de folclor [i etnografie despre jude]ul Vaslui. Cel mai recent volum este „Repere

etnofolclorice [i de istorie local\”. Preocup\rile pentru zona Vasluiului s-au concretizat în volumele „Datini [i obiceiuri de pe Valea

Dan Ravaru

~ 129 ~ 

Tutovei”, „Folclor, etnografie, istorie local\”, „Cartea Puie[tilor”, „Comuna Alexandru Vlahu]\” [i „Cartea întâia a Racovei”. Ca angajat al Centrului Jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale, etnograful s-a concentrat în mod deosebit pe organizarea de festivaluri, precum „Izvoare Limpezi”, în cadrul c\ruia patru-cinci comune prezint\ s\pt\mânal spectacole. De asemenea, Dan Ravaru se implic\ în organizarea expozi]iilor tematice, precum cele de ou\ încondeiate [i icoane din preajma Pa[telui, dar [i de Târgul Me[terilor Populari.

Ioan Talpe[, „~n umbra marelui hidalgo”, vol. I Condi]ia de a fi, Din `nt=mpl\rile unui istoric militar 1978 - 1989, ed. Vivaldi, Bucure[ti, 2009: „Dlui Dumitru V. Marin. Iubitorii de carte sunt mai aproape de Cuv=nt. Cu prietenie, Ioan Talpe[. Mangalia, 14 august 2009, `n cadrul `nt=lnirii cu Diaspora `n timpul cuv=nt\rii I.P.S. Teodosie, arhiepiscopul Tomisului Mitropolit.”

~ 130 ~ 

Consemn\ri entuziaste O CARTE PENTRU AZI {I

PENTRU ISTORIE

M\rturisesc c\, luat de cursul repede-mi[c\tor al întâmpl\rilor culturale din zilele edi]iei recent încheiate a Festivalului umorului de la Vaslui, nu am avut vreme s\ tratez cu aten]ia cuvenit\ una dintre c\r]ile circumscrise acestui eveniment. Abia acum, revenit la mine acas\, la Slobozia, m-am aplecat cu interes asupra acesteia, chemat [i de titlul ei simplu, care-mi anun]\ o carte despre Festival, dar a c\rei bordur\ cu cifra „40” [i precizarea „M\rturii, Documente, Foto-album” îmi sugereaz\ o sintez\ [i o istorie. Ori, dac\ vre]i, un excurs într-o „aventur\” cultural\ cum numai tradi]ia spiritual\ a moldovenilor, a vasluienilor, poate n\scoci [i între]ine timp de patru decenii. Dator\m acest volum, „condamnat” s\ fie victorios [i s\ r\mân\ în istorie, domnului profesor Dumitru V. Marin, alerg\torul de curs\ lung\ prin câmpurile [i, adesea, prin pliurile culturii locale. Iat\ c\ acest intelectual, truditor insistent [i asiduu, entuziast [i pertinent pe nisipurile mi[c\toare ale nebuniei numite mass-media, s-a apucat, cu de la sine putere [i bani, [i a reu[it s\ adune între coper]ile unei c\r]i o istorie, febril\ [i plin\ de relief, a acestui stindard na]ional de spirit, de haz [i inteligen]\, de destindere dar [i de luare-aminte, care -

~ 131 ~ 

în 40 de ani [i de 21 de ori - a fost „Festivalul umorului Constantin T\nase”. „De la Vaslui” - se cuvine a se ad\uga imediat! Cartea profesorului Dumitru Marin este plin\ de con]inut, adic\ de informa]ie, este alert\, mai precis - vioaie [i cu desf\[ur\ri imprevizibile de texte, fotografii [i documente. Se plimb\ prin volumul acesta atâ]ia oameni importan]i [i atâtea fapte încât te gânde[ti imediat c\ lucrarea trebuia f\cut\, trebuia s\ existe. Este meritul autorului ei, el însu[i aflat în cercul mic din anul 1970 al inspira]ilor fondatori ai Festivalului. Profesorul Marin nu uit\ nimic [i pe nimeni în atr\g\toarea scurgere a acestor pagini. Ceea ce ]ine de statura sa intelectual\, aceea de a fi [i un pertinent cercet\tor de documente, se relev\ cu expresivitate [i în aceast\ carte. El dovede[te c\ a [tiut ce trebuie consemnat, ce nu trebuie uitat, ce îl poate interesa pe cititorul obi[nuit de azi [i de mâine, ori pe scormonitorul de peste mul]i prin istoria cultural\ a Vasluiului. A fost ini]iativa, particular\ [i ambi]ioas\, a profesorului de a ne d\rui aceast\ carte. A f\cut aceasta din orgoliu, dintr-un interes oarecare, ori din devo]iune fa]\ de o cauz\ bun\? Desigur, eu înclin s\ r\spund cu DA ultimei variante a interoga]iilor [i, astfel, s\-i acord acestui neastâmp\rat sufletist înc\ o bil\ alb\, pe lâng\ acelea pe care, cu siguran]\, i le vor acorda via]a îns\[i [i istoria cultural\ [i publicistic\ a prea-frumosului ora[

~ 132 ~ 

Vaslui. În context, entuziasmul meu este crescut [i de o „sor\”, o „paralel\” publica]ie prilejuit\ tot de evenimentul despre care vorbeam mai sus. O carte-document semnat\ de Lucian - Valeriu Lefter, o alt\ cronic\ a Festivalului, pentru care autorit\]ile administra]iei [i culturii vasluiene î[i binemerit\ aplauzele noastre.

George Stoian (Meridianul, an XII, nr. 42 (861),

joi, 21 octombrie 2010)

Originar din Olt, George Stoian s-a stabilit în Slobozia în urm\ cu aproximativ trei decenii, al\turi de so]ia sa, Stela Stoian. A redactat, tip\rit [i

difuzat în spa]iul public [i în biblioteci volumele „Slobozia cultural\”, „Slobozia, contribu]ii monografice”, dar [i volumele biografice având ca personaje centrale personalit\]i ale ora[ului: „Foto splendid Axinte” [i „Nobilul farmacist”, precum [i „Almanahul Sloboziei”. Are o oper\ personal\ bogat\ [i variat\. Jurnalistul a fost primul organizator al ac]iunii de omagiere a dirijorului Ion Albe[teanu [i a înfiin]at Festivalul Na]ional Anual de Muzic\ Popular\ „Ion Albe[teanu”.

George Stoian

~ 133 ~ 

Marin V. Dumitru, TvV.- Vaslui - România - Europa. File de istorie,

pres\ [i cultur\, Curentul Cultural - Informa]ional, Editura PIM, Vaslui 2011

Volumul este structurat în [apte capitole (I Preliminarii, II Începuturile, III Autoritatea, vârful, IV 2008, Declinul... profesiei (a. criz\ [i s\r\cie, b. cauzele destinului vasluian), V Crochiuri sentimentale, VI Importan]\ merite, realiz\ri (a. merite… sau realiz\ri, b. perspective [i certitudini) VII Addenda [i alte anexe incluzând

Curriculum vitae, Cuprinsul unui alt volum al autorului, respectiv „MARIN 70”, Date cronologice, D.V. MARIN, prof. dr. Autografe mai vechi sau mai noi, Bibliografie, Rezumat, Cuprinsul actualului volum. Înc\ din prefa]a c\r]ii semnat\ chiar de autor [i intitulat\ „Aviz”, autorul se întreab\ [i ne întreab\ dac\ un asemenea volum, dedicat în principal Televiziunii din Vaslui î[i g\se[te justificarea: „Al\turi de Unison Radio [i Meridianul, Televiziunea Vaslui ilustreaz\ definitoriu Curentul Cultural-Informa]ional chiar dac\ mai sunt [i alte

~ 134 ~ 

posturi [i publica]ii locale, îns\ cu rol mult prea m\runt în aceast\ direc]ie. Merit\ TV Vaslui importan]a unor c\r]i?” R\spunsul favorabil acestei idei îl vom afla dup\ parcurgerea acestor m\rturii a c\ror prezentare fericit\ ne întoarce în timp, la începuturile anilor ’90. În „Preliminarii”, D.V. Marin aduce argumente istorice în favoarea Vasluiului care îl îndrept\]esc s\ fac\ parte cu mândrie din elita valorilor culturale române[ti [i care ar justifica înfiin]area unei televiziuni la Vaslui? „Sunt idei care sperie gândul. Cum s\ faci televiziune ...la Vaslui ?! Cu ce, cine s-o sus]in\, ce for]\ economic\ are ... etc. etc.?!” {i totu[i la 5 decembrie 1990, un num\r de 12 temerari vor semna „ACT CONSTITUTIV PRIVIND COMITETUL PENTRU RADIO {I TELEVIZIUNE LOCAL| VASLUI” (Marin V. Dumitru, Ani]ei Valeriu, Avram Grigore, Marin Daniel, Marin Sergius, Poam\ Alexandru), pe 24 decembrie 1990 fiind prima emisiune în direct. Sunt prezentate câteva dintre momentele grele prin care postul nou înfiin]at [i prof. dr. D. V. Marin au trebuit s\ treac\, munca voluntar\ depus\ de to]i, ore istovitoare de munc\, declinul [i abandonul, atacurile celor obi[nui]i doar cu critica, [i, în final, mâna întins\, salvatoare de altfel, de c\tre ing. Ion Neam]u (Hu[i) [i apoi ing. Vasile Strungaru (Zorleni) cu ceva bani, folosi]i pentru plata timpului de emisie pe emi]\toarele statului. Amintim aici doar câteva dintre personalit\]ile intervievate de c\tre autor pentru postul TV.V.: „în ace[ti

~ 135 ~ 

ani am intervievat pe Francois Mitterand, Mircea Snegur, Ion Iliescu (pre[edin]i de ]ar\), pe 8 prim mini[tri, ministrul culturii din Turcia la TOPKAPI - Istanbul sau prefectul din TOURS (Fran]a) dar [i pe Emil Constantinescu (ce sear\ memorabil\, cu mare spectacol la Casa de Cultur\), Traian B\sescu sau secretarul general al Consiliului Europei, prim\ri]a Strassbourg-ului, Marie Trautman (1999)”. În „Începuturile” sunt prezentate mai multe episoade începând chiar cu episoade inedite legate de autorizare [i tehnic\ [i date biografice multiple, neîn]elegerile ap\rute, piedici [i atitudini diverse, Marin omul politic, episoade marcante, despre mari personalit\]i prezente `n sudioul TV Vaslui, scrisori [i felicit\ri de la mari personalit\]i, impresii din c\l\torii, transmisiuni, coresponden]e din str\in\tate, note [i considera]ii personale, diverse, interesante [i inedite note de c\l\torie în interes de serviciu, pân\ la retragerea din anul 2011. Din capitolul III afl\m c\ aproape 15 ani TV Vaslui a ocupat prima pozi]ie în topul preferin]elor vasluienilor din 1994 pân\ în 2007 [i sunt enumera]i câ]iva dintre cei care au însemnat ceva pentru acest post local: Prof. Teodor Pracsiu, Dumitru V. Marin, Gruia Novac, Petru Necula, Adina Huiban [i mul]i al]ii: „Pentru presa local\ de dup\ Revolu]ie doar o idee: în (cele) peste 63 de publica]ii identificate, [i, mai ales în MERIDIANUL, se observa avântul Curentului Cultural-Informa]ional ca

~ 136 ~ 

expresie a localismului creator.” Filmul lui Corneliu Porumboiu, premiat la Cannes, regizor de pe aceste plaiuri, expliciteaz\ „Revolu]ia la Vaslui” în filmul „A fost sau n-a fost” (2006), plecând de la apriga dezbatere pe TV.V. cu invita]i [i telefoane în direct consacrat anivers\rii a 10 ani de la Revolu]ie; ziarul (central) Evenimentul Zilei a consacrat un num\r special dezbaterii respective [i directorului acestui grup de pres\ (ca [i filmul). Cu rele [i bune, succese [i mici sc\p\ri, autorul concluzioneaz\ c\: „se confirm\ astfel ce spunea Nicolae Iorga: e[ti pierdut dac\ te a[tep]i la recuno[tin]\ (pentru c\ ea nu exist\).” Cel de al IV-lea capitol este intitulat Declinul; cu ajutorul unui astfel de titlu cititorului îi va veni foarte u[or s\ ghiceasc\ „direc]ia” c\tre care se va fi îndreptat TV din Vaslui... Mai jos red\m principalele cauze ale acestui declin din perspectiva autorului care considera c\, „cauzele declinului vasluian ar fi: „înmul]irea sta]iilor locale, chiar neprofesioniste dar Multe, multitudinea televiziunilor centrale; pe telecablu 20 - 100 posturi, efect - sc\derea interesului localnicilor pentru faptul local adesea lipsit de spectaculozitate [i redat în limite obi[nuite, criza economic\ na]ional\ ^ falimentele locale, mic[orarea num\rului de partide coroborat cu sc\derea puternic\ a interesului pentru politic\, profesionalizarea lucr\torilor în mass-media central\ care deplaseaz\ interesul spre ace[tia

~ 137 ~ 

în raport cu rela]iile nu totdeauna antrenante ale autohtonilor, majoritatea slab pl\ti]i ^ dezinteresa]i, lucr\turile [i du[m\niile locale, rutinarea, sc\derea apetitului pentru informa]ie, în special pentru cea local\, imposibilitatea unor investi]ii în aparatur\ [i preg\tirea de profesioni[ti, dislocuirea emisiunilor locale din eter de c\tre cele pe antene satelit sau telecablu: ieftine [i cu posibilit\]i de … telecomand\”. Capitolul V Crochiuri sentimentale, sunt câteva considerente despre autor semnate de diverse persoane [i /sau personalit\]i diverse: Petru[ Andrei, Val Andreescu, Simion Bogd\nescu, P.S. Corneliu etc. Capitolul VI Importan]\, merite, realiz\ri, face loc unei întreb\ri a c\rui r\spuns o vor da cu siguran]\ cititorii: „Merite sau realiz\ri?” perspectivele [i certitudinile, precum [i bogatul material informativ ne vor ajuta f\r\ îndoial\ s\ putem formula un r\spuns obiectiv. Addenda începe cu un CV detaliat al autorului, informa]ii despre activitatea didactic\, ziaristic\, scriitoriceasc\, apoi este redat CUPRINSUL unui alt volum al autorului. „MARIN 70”, 2011, 210 pag. care înglobeaz\ 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru aniversarea celor 70 de ani ai autorului, apoi date cronologice personale, autografe mai vechi sau mai noi, o bibliografie, un rezumat [i cuprinsul prezentei lucr\ri. Putem afirma c\ volumul este alc\tuit dintr-un un amalgam bine structurat care reu[e[te s\ curpind\

~ 138 ~ 

numeroase fa]ete ale perioadei pe care D. V. Marin o nume[te... explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui. Încheiem prezentarea acestui volum cu un scurt pasaj din scrisoarea intitulat\ „Prietenul meu cel nedomolit” [i semnat\ de Varujan Vosganian din volumul aniversar ,,Marin 70” care d\ acestui final o savoare deosebit\ [i care concluzioneaz\ [i justific\, poate cel mai bine apari]ia acestui volum prin îns\[i prezentarea autorului: „În ace[ti dou\zeci de ani (de dup\ anii ’90)… a închegat prietenii [i a înfruntat du[manii, a înfiin]at partide [i a slujit alian]e, a imaginat modele, a g\sit acolo unde al]ii se întorseser\ cu mâinile goale…”.

Mihaela B\bu[anu Amalanci (Meridianul, An XIV, nr. 16 (937),

joi, 19 aprilie 2012)

Profesia: Muzeolog/ Istoric; Ocupa]ia: Conservator bunuri culturale în cadrul Complexului Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bac\u. Profesor de limba [i literatura rom=n\ [i latin\ (1994). Poet\. ~n anul 2005 particip\ la

concursul na]ional de poezie POEZIA TINERE}II IA{I 2005 în urma c\ruia apare `n volumul colectiv intitulat „A PATRA ZI”;

Mihaela B\bu[anu Amalanci

~ 139 ~ 

În anul 2006 debutul pe plan local în revista de cultur\ „ATENEU”, apoi apari]ii `n „FORMA”, ,,PLUMB”, ,,DOR DE DOR” etc. Monografia Mân\stirii I]cani, Suceava, 1997.

A publicat volumul Adev\rata fericire/True happiness, Editura Pro Plumb, Bac\u, 2011. Studii de specialitate sau conexe în revista muzeului „CARPICA”, în revista Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad „ACTA MUSEI TUTOVENSIS” [i pe www.agero-stuttgart.de etc. Membr\ a cenaclului ,,Octavian Voicu” din Bac\u din 2007.

Simion Bogd\nescu, „Ursine sabia t\cerii”, ed. Cronica, 2009: „Scriitorului Dumitru V. Marin - toat\ considera]ia mea [i toat\ sensibilitatea acestei c\r]i de poeme ! Simion Bogd\nescu, B=rlad, 12 ian. 2010”. N\stas\ For]u, „Jurnal de atelier”, ed. Printco, Ia[i, 2009: „Domnului Dumitru Marin. Pentru iubirea sublimului `n art\ [i promovarea culturii, fiind reprezentantul num\rul unu al Curentului cultural informa]ional din jude]ul Vaslui. M\ bucur c\ am r\mas prieteni o via]\. S\rut\ri de m=ini doamnei Iulia. Cu prieteni, 22 iulie 2009”.

~ 140 ~ 

UN INFATIGABIL C|UT|TOR

Una dintre cele mai pitore[ti personalit\]i din Vasluiul ultimelor decenii este profesorul de limb\ [i literatur\ român\ Dumitru V. Marin, doctor în filologie cu o tez\ despre Importan]a revistei „Ion Creang\” în folcloristica româneasc\ (1998). Preocup\rile sale de etnografie [i folclor l-au îndrumat [i spre editarea unei p\r]i

a operei lui Tudor Pamfile, îngrijind un volum de Basme la Editura Junimea din Ia[i, în 1976,dar si vol.Tudor Pamfile si revista ION CREANG|,1998

Aceste îndeletniciri l-au determinat pe Iordan Datcu s\-l includ\ în Dic]ionarul etnologilor români (Editura Saeculum I.O., Bucure[ti, 1998), el fiind, cum îi place s\ spun\, singurul vasluian prezent în asemenea dic]ionar.

Dar Dumitru V. Marin a dovedit ambi]ii mult mai mari decât cercetarea etno-folcloric\, aspirând a fi polivalent: om politic (consilier jude]ean [i candidat la alegerile de primari din partea PNL), ziarist, prozator (autor al unui roman sentimental, cu titlu metaforic, Z\pad\ pe flori de cire[), întemeietor al unui trust de pres\, Cvintet - TE-RA (cuprinzând televiziune, radio, ziar). Trustul cu pricina i-a determinat pe prieteni s\-l

~ 141 ~ 

dezmierde, cum e la mod\, cu titlul de „mogule]”, ceea ce nu sun\ r\u. Dumitru V. Marin nu s-a mul]umit îns\ nici cu a fi un abil om pragmatic, reu[ind s\ reziste intemperiilor din presa postdecembrist\, ci s-a încercat s\ [i teoretizeze ini]iativele sale culturale, considerând c\ a pus um\rul, [i pe aceast\ cale, la întemeierea unui „curent cultural informa]ional” în jude]ul Vaslui, aproape unic în ]ar\. Infatigabila lui persuasiune s-a concretizat în mai multe c\r]i, cu titluri pe m\sur\, între care TV.V - 15… explozia… (Editura Tiparul, Bârlad, 2006), Meridianul (Vaslui - Bârlad) - ax\ cultural-informa]ional\ (Editura Pim, Ia[i, 2009), Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (Editura Pim, Ia[i, 2010). Aceste c\r]i, menite s\ lumineze asupra generosului concept [i s\ fie, în acela[i timp, o istorie vie a lui, sunt construite, stilistic [i arhitectonic, într-o manier\ postmodernist\, poate mai pu]in l\muritoare pentru cititorul tradi]ionalist, adesea lene[ [i cârcota[, de unde, probabil, [i unele reac]ii inconfortabile, mai ales pe linia criticii orale sau „netiste”. Despre faptele de cultur\ ale lui Dumitru V. Marin au scris, între al]ii, Avram D. Tudosie, Simion Bogd\nescu, Gruia Novac, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu, Vasile Ghica, Ioan Baban etc. La cei 70 de ani pe care îi s\rb\tore[te pe 28 aprilie, Dumitru V. Marin a r\mas acela[i spirit optimist,

~ 142 ~ 

întreprinz\tor, cu voca]ia prieteniei. Noi îi ur\m via]\ creatoare, putere de munc\ [i La mul]i ani!

Prof. dr. Theodor CODREANU, scriitor, critic literar,

Pre[edintele subfilialei U.S.R. Vaslui

N\scut la 1 aprilie 1945, în Sârbi, com. Banca, jud. Vaslui. C\r]i publicate: Marele zid, roman, Editura Junimea, Ia[i, 1981; Eminescu - Dialectica stilului, Editura Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 1984, col. „Eseuri”; Modelul ontologic

eminescian, Editura Porto-Franco, Gala]i, 1992, col. „Studii eminesciene”; Plecat-am nou\ din Vaslui, epigrame, Vaslui, 1996, în colaborare; Numere în labirint, I, Editura Opera Magna, Ia[i, 2007; Numere în labirint, II, Editura Opera Magna, Ia[i, 2008; A doua schimbare la fa]\, Princeps Edit, Ia[i, 2008; Istoria „canonic\” a literaturii române, Princeps Edit, Ia[i, 2009; Numere în labirint, III, Editura Opera Magna, Ia[i, 2009. [.a. Premii, distinctii etc.: Medalia jubiliar\ „Eminescu - 150”, prin decret preziden]ial al Pre[edintelui Emil Constantinescu, noiembrie 2000 etc.

Theodor Codreanu

~ 143 ~ 

Dumitru V. Marin, la 70 de ani

Al\turi de prieteni, a[a [i-a s\rb\torit, ieri (n. n.), profesorul Dumitru V. Marin ziua de na[tere. În sala mare a Palatului Administrativ [i-au dat întâlnire scriitori, arti[ti, profesori universitari, elevi [i prieteni de suflet ai aniversatului, în cadrul unui eveniment emo]ionant, care a g\zduit [i lansarea volumului omagial ,,Marin - 70”, o culegere de mesaje care, singure, contureaz\ profilul unei personalit\]i în egal\ m\sur\ complexe [i controversate a Vasluiului ultimelor (multe la num\r) decenii. Profesor, scriitor, cercet\tor, jurnalist [i om politic - despre fiecare dintre aceste ipostaze s-a vorbit, ieri, foarte mult. Totu[i, la ceas aniversar, cele mai frumoase cuvinte r\m=n ur\rile. La mul]i ani, domnule profesor! Prof. dr. Dumitru V. Marin nu a l\sat ca aniversarea celor 70 de ani s\ intre în cli[eu [i, cu verva-i cunoscut\, a coordonat [i lansat volumul omagial ,,Marin - 70”. Cartea, un elogiu al modestiei (vede]i imediat de ce) cuprinde 70 de ,,autografe”, dup\ cum intituleaz\ autorul mesajele celor care au avut ceva de spus despre Marin. Printre cei care au scris un gând despre omul, profesorul sau jurnalistul Dumitru V. Marin se num\r\ pre[edintele Traian B\sescu, fo[tii pre[edin]i Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Mircea Snegur, P.S. Corneliu, episcopul Hu[ilor, dar [i profesori, jurnali[ti, actuali [i fo[ti colaboratori [i chiar cei trei copii ai profesorului. Unii îl

~ 144 ~ 

numesc prieten, al]ii îi apreciaz\ personalitatea puternic\, ambi]ia, curajul de a deschide noi drumuri. Mul]i dintre cei care semneaz\ textele omagiale recunosc c\ Dumitru V. Marin este o persoan\ controversat\, dar important este faptul c\ las\ ceva în urma sa. Dintre toate m\rturiile scrise, poate cea mai sincer\ este a unuia dintre fiii s\i, care î[i judec\ tat\l a[a cum mul]i nu au curajul s\ o fac\: cu obiectivitate [i luciditate, dar [i cu mult\ dragoste. ,,M\ sun\ acum câteva zile [i îmi cere s\-i dedic câteva rânduri pentru o carte, a lui, despre el, despre realiz\rile lui, cât e de bun… m\ enerveaz\. Iar? (…) Sunt siderat!!! A înnebunit? Ideea pare groteasc\, ce-or zice \ia de-i scriu? |ia-s normali? Cum îi spui unui om ce p\rere ai despre el în propria lui carte, cum faci asta sincer, cum faci s\ nu fii cabotin? S\-l lauzi? S\-i spui adev\rul, al t\u, al lui? S\-i zici de bine sau de r\u? Ce-or s\ zic\ cititorii? Care cititori? Cine cite[te a[a ceva? M-a f\cut s\ m\ gândesc?! M\ pufne[te râsul. Daaa… m-a f\cut s\ m\ gândesc la ideea asta, ce idee - s\-]i scrie oamenii, ]ie despre tine, în cartea ta… hmmm, interesant. Mi se pare aproape o nebunie genial\! Dac\ vrei s\ n-ai prea multe opinii contra despre tine, cere celorlal]i s\ scrie ceva despre tine… formidabil! Dac\ n-a[ [ti c\ grani]a dintre genialitate [i nebunie e… invizibil\, a[ avea curajul s\ spun c\ tata e un geniu. (…) Gata, m-am hot\rât, trec peste inevitabila team\ de ridicol [i o s\ scriu despre gândurile astea. E tata… Pân\ la urm\, faptul c\ pot s\

~ 145 ~ 

scriu despre tat\l meu într-o carte, fie ea [i a lui, poate fi considerat un privilegiu. Câ]i fii pot face asta? Câ]i ta]i au [ansa de a citi ce scriu fiii despre ei? Ce conteaz\ motivul, cartea? Asta vrea el s\ lase în urm\? Atunci asta e mo[tenirea lui [i eu o accept cu recuno[tin]\.”, scrie Daniel, fiul mijlociu al profesorului Marin. {i tot el face un tablou complet al omului, profesorului [i politicianului Dumitru V. Marin: ,,A iubit, a luptat, a creat, a scris, a construit, a binecuvântat, a d\ruit, a câ[tigat, a îndrumat, a înv\]at, dar a [i gre[it, a distrus, a urât, a pierdut, a umilit, a nedrept\]it [i poate înc\ multe altele…”. În fa]a unei astfel de descrieri, orice alt comentariu este de prisos. Ieri, discursurile invita]ilor s-au împletit în mod fericit cu muzica [i dansul, a[a c\, pentru Dumitru V. Marin, aniversarea a [apte decenii de via]\, a fost – nu se putea altfel - înc\ o pagin\ dintr-o viitoare carte. Repere biografice: Personalitate dinamic\, Dumitru V. Marin a atras întodeauna aten]ia public\, f\când-[i prieteni [i du[mani, primind laude [i critici. De ziua lui, nu-l l\ud\m [i nici nu-l critic\m, ci îi trecem în revist\ câteva repere biografice. N\scut la 28 aprilie 1941, în satul Giurgioana, a înv\]at primele patru clase în satul natal, dup\ care, la Podu-Turcului, a urmat gimnaziul [i liceul, pe care l-a absolvit în 1961. În 1967 a absolvit Facultatea de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza” Ia[i, în 1974 a absolvit a doua facultate, la Universitatea Bucure[ti, iar în 1998 a ob]inut doctoratul. Rând pe rând,

~ 146 ~ 

a fost profesor la Ia[i, inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ [i profesor la liceele 2, 3, 4 [i ,,Mihail Kog\lniceanu” Vaslui. În decembrie 1990, a înfiin]at primul grup de pres\ din Vaslui: televiziune - TVV, dou\ posturi de radio - Unison Vaslui [i Unison Bârlad [i ziar - Meridianul. Dumitru V. Marin a avut, începând cu 1958 o bogat\ activitate publicistic\, în calitate de colaborator la ,,Adev\rul”, ,,Albina”, ,,Cronica”, ,,Ecouri literare”, ,,Convorbiri literare” etc. A publicat, în 1990, monografia ,,Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, în 1998, ,,volumul ,,Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”, în 1999, romanul ,,Z\pad\ pe flori de cire[”, în 2006, volumul ,,T.V.V.-15… explozia…” , în 2009, ,,Meridianul (Vaslui-Bârlad - ax\ cultural-informa]ional\”, în 2010, ,,Festivalul Na]ional al Umorului ,,Constantin T\nase” Vaslui – 40”, iar în 2011, ,,TV Vaslui - România…”. Vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România, Dumitru V. Marin a avut o intens\ activitate politic\: pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui, apoi al Ac]iunii Populare, candidat la Prim\rie, Parlament [i, în prezent, consilier jude]ean.

Romeo Cre]u, ziarist

(„Monitorul de Vaslui”, nr. 2446 (4427), vineri, 29 aprilie 2011, p. 6)

~ 147 ~ 

Giurgioana-Bac\u-Sat, biseric\, oameni

Cu trei decenii în urm\, în octombrie 1981, profesorul Dumitru V. Marin ini]ia prima întâlnire a fiilor satului Giurgioana, comuna Podu Turcului. Intrat\ în t\v\lugul vremurilor postrevolu]ionare, seculara a[ezare, cândva ea îns\[i re[edin]\ de comun\, a dec\zut an de an, la recens\mântul din octombrie trecut mai num\rând doar 51 de b\rba]i, 43 de femei [i 28 de copii, grupa]i în 41 de gospod\rii. Sesizând disolu]ia, copilul de ]\ran de alt\dat\ a luat iar\[i taurul de coarne [i, dând alarma printre fo[tii localnici, a profitat de ocazia împlinirii celor 480 de ani de la prima atestare [i a veacului [i jum\tate de la târnosirea Bisericii „Sfin]ii Voievozi” [i nu numai c\ i-a reunit pe mul]i dintre cei risipi]i prin ]ar\ ori prin lume, dar a l\sat [i câteva urme, a[a cum este aceast\ cuprinz\toare monografie, scoas\ de sub teascurile tipografiei [i Editurii PIM (Ia[i, 2011), chiar în preziua manifest\rii omagiale. Prefa]at\ de distinsul scriitor C.D. Zeletin, care o recomand\ c\lduros cititorilor, [i postfa]at\ de un „Cuvânt

~ 148 ~ 

de binecuvântare” al P.S. Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, cel îndrituit s\-l felicite pentru „neuitarea satului unde a v\zut lumina zilei”, noua carte a freneticului jurnalist vasluian, ctitorul primei televiziuni private din Moldova, se vrea nu doar o trecere rapid\ în revist\ a istoricului a[ez\rii, ci un document care s\ r\mân\, ornat la rându-i cu documente de epoc\, dar [i un „stop-cadru pe actualitatea localit\]ii, sprijinit\ de devenirea istoric\ [i biseric\”. Scotocind arhive [i discutând din poart\ în poart\ cu tot mai pu]inii r\ma[i înc\ pe baricadele arhait\]ii, etnologul [i cercet\torul a g\sit suficiente elemente care s\ pun\ în lumin\ atât devenirea, cât [i c\derea în anonimat a satului r\sfirat pe colinele gola[e, populate cu doar câteva decenii în urm\ cu pomi fructiferi [i vi]\ de vie, cu mul]ime de oi [i vite, cu sumedenie de or\t\nii [i râm\tori, din s\mân]a c\rora n-au mai r\mas îns\, la ora document\rii, decât „aproximativ 6 vaci, 10 cai, câ]iva porci, un num\r mic de p\s\ri de curte [i 20 de câini (f\r\ vagabonzi)”. Structurat\ pe [ase capitole - Satul, Biserica - Pilonul continuit\]ii, {coala, Oamenii timpului, Personalit\]i [i Addenda -, bogata arie informa]ional\ te edific\ pas cu pas, plimbându-te prin cele aproape cinci secole de existen]\, cu sui[uri [i coborâ[uri, cu particip\ri la conflagra]iile mondiale [i urmele l\sate de conflictele armate [i de rapacitatea invadatorilor, cu seceta cumplit\,

~ 149 ~ 

cu deschiaburirea [i colectivizarea for]at\, cu izbânzile [i deziluziile unor epoci zdruncinate, cu preo]i [i dasc\li lumina]i [i n\zbâtii copil\re[ti, cu tineri care au [tiut ce vor de la via]\ în orice condi]ii, dar [i cu genera]ii inutile [i urma[i care cu greu se mai apropie de vatra satului, cu bune [i rele altfel spus, pe care doctorul în filologie [i scriitorul le-a îmbr\cat într-o hain\ accesibil\ tuturor vârstelor. Dincolo de noianul de date utile viitorilor monografi[ti ori cercet\tori, surprinde, între altele, num\rul personalit\]ilor recente, dintre care unele au rezonan]\ na]ional\ (generalul Viorel Cheptine, scriitorul [i gazetarul D.V. Marin, comisarul Ionel Foc[\neanu, actri]a Cristina Ionela Juks, prim-procurorul Oliver Felix B\nil\) [i chiar european\ (dirijorul Ovidiu B\lan). De[i deranjante pe alocuri, mai ales c\ unele informa]ii con]inute se repet\, paginile pe care [i le-a acordat cu generozitate sie[i ori familiei, precum [i fotografiile liliput nu greveaz\ asupra con]inutului de ansamblu, las\ totu[i impresia unei redact\ri gr\bite, unei alambic\ri de stiluri orale, gazet\re[ti [i scriitorice[ti ce puteau fi evitate dac\ nu ar fi existat presiunea timpului, prea scurt pentru ca rigoarea care-l caracterizeaz\ s\ poat\ fi pus\ în eviden]\. În pofida acestor inconsecven]e, meritul prof. dr. Dumitru V. Marin este acela c\ a izbutit s\ salveze ce se mai poate dintr-un sat în agonie [i c\ a l\sat posterit\]ii o

~ 150 ~ 

monografie pe cât de nostalgic\, pe atât de util\ celor ce vor fi interesa]i de reflectarea tragediei ultimelor decenii.

Cornel Galben („Ateneu”, rubrica Autori [i C\r]i,

ianuarie, p. 4)

N\scut la 28 decembrie 1950, Bucure[ti. Debut în revista Preludiu (1970).

Din 1990 i se joac\ pe scena Teatrului pentru Copii [i Tineret Vasile Alecsandri Bac\u adaptarea ,,Mo[ Cr\ciun

[i Vr\jitoarea” (peste 200 de reprezenta]ii). Autor al volumelor ,,Enescu etern” (Editura

Quadrat Press, Bucure[ti, 1993), ,,Ie[irea de siguran]\” (Editura Cronica, Ia[i, 2001), ,,Personalit\]i b\c\uane” (vol. I, Editura Corgal Press, Bac\u, 2000; vol. II, idem, 2003; vol. III, idem, 2009, vol. IV, idem, 2010; vol. V, idem. 2011; vol. VI, idem, 2012), ,,Poe]ii Bac\ului la sfâr[it de mileniu. Debuturi 1990-2000” (Editura Studion, Bac\u, 2005) [i ,,Personalit\]ile Bac\ului” (Editura Corgal Press, 2008); „Convorbiri f\r\ adi]ionale”, Editura PIM, Ia[i, 2010; „Lecturi aleatorii”, Editura Ateneul Scriitorilor, Bac\u, 2010; „Alergând prin subteranele

Cornel Galben

~ 151 ~ 

textului”, Editura Corgal Press, Bac\u, 2010; „Personalit\]i moine[tene”, idem, 2011; „Ie[irea din lume”, Editura Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2012; „Scriitori b\c\uani”, vol. I, Editura Corgal Press, Bac\u, 2012; „Ultima sut\”, Editura PIM, Ia[i, 2013; Dic]ionare [i lucr\ri de sintez\ - „Personalit\]i b\c\uane”, vol. VII, în curs de elaborare [i preg\tire pentru tipar; Cet\]ean de Onoare al Ora[ului Mooka-Toghigi (Japonia); Membru al Uniunii Scriitorilor; Premiul pentru publicistic\ literar\ al revistei Plumb (2009, 2010); Diploma de Excelen]\ a revistei Ateneu pentru seria de volume Personalit\]i b\c\uane (2011). Îngrijitorul edi]iei ,,Pagini alese” de Octavian Voicu (Editura Plumb, Bac\u, 2000). Laureat al Festivalului de poezie de la Coste[ti (Deva, 1974). Premiul pentru sonet al revistei Revan[a (1998). Premiul pentru interviu al Galei Presei B\c\uane (2007). Premiul ,,Octavian Voicu” pentru critic\ literar\ al revistei de cultur\ ,,Plumb” (2008). Membru fondator al Sindicatului Ziari[tilor B\c\uani, al Societ\]ii Ziari[tilor [i al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România, în conducerea c\rora a f\cut parte.

~ 152 ~ 

- O VIA}| CÂT O ISTORIE - PROFESOR DOCTOR DUMITRU MARIN

Este foarte posibil ca, trecând întâmpl\tor pe lâng\ profesorul Dumitru Marin, s\ nu-l remarci. Cumva firesc, din p\cate, fiind domnia sa un om discret, cu acea distinc]ie pe care ]i-o d\ numai cultura [i cu o figur\ de r\ze[ aflat la senectute, demn de a fi a[ezat pe o coloan\ a verticalit\]ii noastre spirituale, presupunând desigur c\ o astfel de

coloan\ ar fi vreodat\ ridicat\. Nici dac\ îl ascul]i vorbind s-ar putea s\ nu-l

remarci. Frazarea sa elegant\ [i plin\ de miez este scurt\, echilibrat\, ferm\, un vector eficient, construit din cuvinte pu]ine, dar care transmite maximum de informa]ie în mesaj. Perfect pentru o comunicare deschis\, f\r\ gâng\veli, împleticeli sau înflorituri inutile, f\r\ patetisme, gestic\ ori efecte oratorice lipsite de con]inut. {i mi se pare, tot din din p\cate, normal, pentru majoritatea dintre noi, s\ nu-l remarc\m pe acest om.

Deoarece, de mult\, mult prea mult\ vreme, ni se inoculeaz\ modelul [ocant (cu orice pre]!) ca apari]ie, logoreicul isteropat care î]i toarn\ în auz o g\leat\ de

~ 153 ~ 

vorbe f\r\ nici un sens, considerat ca un ini]iat sau vreun fel de guru al comunic\rii, iar demne de aten]ie numai felurite apari]ii, mai mult sau mai pu]in televizate care, într-o lume normal\, ar fi privite, dac\ ar fi privite, doar ca regretabile abateri de la normele bunului sim]. În fond ni[te s\rmani produc\tori de zgomote f\r\ rost, meni]i (de cine oare!?) doar a ne face neaten]i la ceea ce se petrece, cu adev\rat, important. Nu vei putea îns\ trece indiferent pe lâng\ faptele din via]a domnului profesor, cel descris de unul dintre pre[edin]ii României ca fiind „n\scut pentru A FACE”. Acelea care acoper\, în spa]iu, distan]a între Giurgioana natal\ pân\ în Caraibe, locul cel mai îndep\rtat al unor investiga]ii reporterice[ti, iar în timp, aproape o jum\tate de secol, aceast\ ultim\ jum\tate de secol în care încerc\ri de tot felul, de multe ori tragice, nu ne-au ocolit deloc. Cuprinse în lucrarea: Editoriale valabile pentru vremuri regretabile unele dintre faptele sale, unele povestite direct, altele l\sate s\ se în]eleag\, dau o idee despre statura moral\ [i implicarea cultural\ a omului Dumitru Marin, cel despre care spuneam, spre cinstea lui, c\ l-am remarca foarte pu]in sau deloc în banalul cotidian. A[a cum arat\ [i titlul, cartea, scris\ prin implicare direct\ în ac]iune, cu umor, dar [i cu mult\ mâhnire, este o culegere de editoriale publicate preponderent în ultimii dou\zeci [i cinci de ani [i conceput\ ca un document al vremurilor, augmentat cu fotografii, opinii ale unor

~ 154 ~ 

personalit\]i, ori date personale. Sunt interviuri cu mari actori, cânt\re]i celebri, oameni de afaceri din diferite domenii sau ]\ri, politicieni de anvergur\, scriitori, înalte fe]e biserice[ti, sau pre[edin]i de stat. Mai sunt prezentate [i unele evenimente culturale de anvergur\ precum Festivalul de umor: Constantin T\nase, ori comentarii ale acestor evenimente a c\ror importan]\ dau contur [i substan]\ unei epoci. Întotdeauna obiectiv, deseori critic [i niciodat\ cu elogii nemeritate.

Combinate toate într-o subtil\ alchimie a cuvântului [i intertextualit\]ilor specifice publicistului adev\rat, dar [i antrenat, toate aceste scrieri, de[i pun în prim plan oamenii, contureaz\ cu fermitate fundalul socio-economico-cultural al vremurilor, devenind astfel o cronic\ a lor demn\ de studiu [i peste ani, atunci când multe din cele prin care am trecut nu vor mai fi în]elese. De altfel, domnul profesor, într-un scurt dar foarte emo]ionant pasaj, afirm\ c\ unul din scopurile muncii lui este mo[tenirea afectiv\ [i memorialistic\ pe care dore[te s\ o lase urma[ilor s\i. Cei care, afl\m [i asta din carte, în]eleg eforturile p\rintelui dep\rtându-se astfel net de imaginea fiilor rebeli (de cele mai multe ori din pricini hormonale!) atât de promovat\ în imaginarul colectiv de o media a c\rei toxicitate o vom tr\i din plin în anii ce urmeaz\.

Ai putea avea impresia, dac\ nu cite[ti, ci doar r\sfoie[ti cartea, c\ a fost conceput\ ca exerci]iu de

~ 155 ~ 

egolatrie la împlinirea unei frumoase vârste. Numai c\, s\ nu uit\m, domnul profesor, unul dintre ini]iatorii Festivalului de umor de la Vaslui, este el însu[i un om cu mult umor [i ne convinge prin scris c\ nu este deloc a[a. De aceea ne [i poveste[te câteva întâmpl\ri cu „prieteni” pe care i-a ajutat, iar ei l-au furat ori l-au min]it, iar furiile verbale declan[ate în jurul unei statui (domnia sa public\ [i articole care nu sunt în nici un caz laudative!) sunt definitorii pentru noul „Mitic\” cel din mileniul trei. Mult mai visceral, mai stupid, dar [i mai agresiv decât prototipul caragelian. Acela m\car avea haz, spre deosebire de actualul!

Venit de curând în Asocia]ia Literar\ „P\storel” Ia[i, domnul profesor (un servitor de o via]\ al limbii române, cum se autodefine[te) face, împreun\ cu mai vechiul nostru coleg vasluian, Val Andreescu, un cuplu de for]\ cu un specific evident în cadrul manifest\rilor culturale ale acestei asocia]ii, fiind în acela[i timp [i un puternic liant cu membrii [i activit\]ile cenaclului prieten de la Vaslui, ambele promovând cu fermitate umorul [i literatura de calitate. Iar conexiunile celor dou\ entit\]i culturale se îngem\neaz\ în modul cel mai fericit, dovad\ fiind premiile [i distinc]iile pe care membrii lor le ob]in în diferite situa]ii.

Oricum, dac\ ar fi vorba chiar [i numai de aceast\ carte (mai sunt îns\ înc\ zece titluri ale aceluia[i autor) [i tot ar trebui s\-l consider\m pe domnul profesor Dumitru

~ 156 ~ 

V. Marin un om al vremurilor sale, unul dintre aceia care, prin fapt\, dau nu numai consisten]\ evenimentelor contemporane, ci [i durabilitate, cel pu]in pentru memoria afectiv\, ori, ca s\ fim foarte sinceri, nu prea mul]i reu[im în aceast\ întreprindere. Prin urmare, un cuvânt de laud\ este cel mai modest semn de pre]uire pentru domnia sa. Ceea ce, eu unul chiar fac!

Mihai Batog-Bujeni]\ (Meridianul, An XV, nr. 11 (984),

joi, 21 martie 2013, pag. 7)

N\scut în anul 1945 Pre[edintele cenaclului Academia Liber\ „P|STOREL” Ia[i; Director al revistei „Booklook”, Ia[i; Redactor coordonator la revista de cultur\ ,,Cronica”, din Ia[i; Redactor la revista „Intercultural” din Sibiu. C\r]i publicate: Bine c\ ai râs ieri, poezie umoristic\, 2002, Ed. Ars longa, debut; S\ râdem de oameni ca noi, proz\ scurt\, 2003, Ed. Ars longa; Halimaua, roman, 2004, Ed. Timpul; Tusea m\g\reasc\, roman, 2005, Ed. Ars longa; Vi]elul privit de departe, roman, 2005, Ed. Ars longa; Feri]i lina - trec pro[ti f\r\ oprire, proz\ scurt\, 2006, Ed. Ars longa; Alba-neagra;

Mihai Batog-Bujeni]\

~ 157 ~ 

roman, 2007, Ed. Ars longa; Osp\] cu r\d\cini de mit, roman, 2007, Ed. Ars longa; Miracolele de la Glodeni, roman, 2008, Ed. Ars longa; Calendele m\garilor, proz\ scurt\, Ed. Ars longa; La pas prin M\rile Sudului, roman, Ed. Cronica, 2009; Aviatori ie[eni, documentar, împreun\ cu Cdor. Constantin Iordache; Ed. Ars longa. Colabor\ri, studii, prezente în atnologii, altele: - Colaborator la revistele de cultur\: Observatorul, (Toronto) Canada; Tribuna, Cluj-Napoca; Ateneu, Bac\u; Rapsodia, Sibiu; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Ia[i; Oglinda Literar\, Foc[ani; precum [i la diferite reviste de umor (Epigrama, Bucure[ti; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; Urzica Vienez\, Gura-Humorului; Ag pe Rime, Pite[ti; dar [i la rubricile cu specific ale unor ziare din ]ar\ sau din str\in\tate: Expres Magazin, Israel; Ziarul de Ia[i; etc.) Ioanid ROMANESCU, „ACCENTE”, (1981): „Domniei sale Dumitru V. Marin, de-a pururi coleg [i prieten, `n semn de cald omagiu.” Vaslui, mai 1987.

~ 158 ~ 

DUMITRU V. MARIN - ANIVERSAR| „Editoriale valabile din vremuri regretabile”, a[a se intituleaz\ cartea recent\ semnat\ de prof. dr. Dumitru V. Marin tip\rit\ la Editura PIM, Ia[i, 2013, cu prefa]a semnat\ de Vasilian Dobo[, care ne spune din primul cuvânt c\ - la autor m\sura existen]ial\ sunt faptele - [i cu o L\murire, presupun a autorului care n-o semneaz\, din care afl\m c\ ]ine neap\rat s\ ne mai fac\ ceva comunic\ri ca jurnalist [i profesor de limba [i literatura român\, mare iubitor de Eminescu [i de plaiurile natale… c\ mai [i zice D.V.M. în F\r\ postfa]\, „Cartea aceasta nu e un simplu demers jurnalistic ci este o carte plin\ de informa]ii pentru noi cititorii nu pentru… Uniunea Scriitorilor (ce o fi având profesorul cu ea, nu [tiu, c\ [i eu…), pentru noi ca s\ ne bucure…” „Editoriale valabile din vremuri regretabile” cuprinde 50 de eseuri, 50 de autografe, 50 de fotografii pentru 50 de ani de c\snicie, 55 de activitate cu prezentarea datelor din C.V.-ul personal, opera scriitoriceasc\, spusele comentatorilor despre c\r]ile jurnalistului, despre cel care, în mod merituos, i s-a g\sit loc nu doar în Dic]ionarele de autor, ci [i în cel din Dic]ionarul Etnologilor Români [i chiar în mai recenta Istoria Jurnalismului din România în Date, unde este citat de 9 ori, cum ne informeaz\ cu mul]umirea de sine a înving\torului dar [i cu mândria care ne molipse[te… Nu

~ 159 ~ 

numai ca director [i proprietar al Grupului de pres\ Cvintet Te-Ra, televiziune, radio, ziar, se confeseaz\, ci [i ca proprietar ale celor 234 familii de albine din stupinele de la B\lteni, Loturi, Fund\tura [i Z\podeni, despre activitatea didactic\, editorial\ [i de pres\, cu mii de articole, editoriale, reportaje [i contribu]ii [tiin]ifice în zeci de publica]ii, printre care cele din Moldova ocup\ un loc însemnat: Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A.D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de Est, revista Baaadul Literar, Ecouri Literare, Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei, Convorbiri Literare, Vl\starul, Vremea nou\ etc. Are pentru ce se mândri prietenul meu D.V.M. care dintre fo[tii [i actualii ziari[ti, chiar în democra]ia de ast\zi, a avut privilegiul [i cutezan]a s\ stea cu microfonul dest\inuirilor cu to]i pre[edin]ii României de dup\ 1989 - Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B\sescu, cu prim-mini[tri - Nicolae V\c\roiu, Teodor Stolojan, C\lin Popescu T\riceanu, Adrian N\stase, Alte]a - Sa Principesa Margareta [i Prin]ul consort Radu Duda, cu personalit\]i diplomatice ca Jonathan Scheele, Comisarul U.E. pentru România, Mircea Snegur, pre[edintele Republicii Moldova, personalit\]i precum profesorul Anghel Rugin\, somitate interna]ional\, Mitropolitul Ardealului ÎPS Lauren]iu Streza, ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, P.S. Corneliu, Episcop al Hu[ilor, oameni politici ca Adrian Iorgulescu, Bogdan Olteanu, Varujan

~ 160 ~ 

Vosganian, intelectuali, mari oameni de cultur\ - sculptorul Marcel Guguianu, Mircea Radu Iacoban, C\t\lin Striblea [i C\t\lin Len]a de la BBC, acad. prof. dr. C.D. Zeletin, poeta Ana Blandiana, cânt\rea]a Matilda Pascal Cojoc\ri]a, actri]a Cristina Stamate, regizorul Corneliu Porumboiu, mereu iubi]ii de noi [i mult aprecia]ii Irina Loghin, Stela Popescu [i Alexandru Ar[inel… {i dac\ e vorba despre anivers\ri - anivers\ri, cartea lui D.V.M. are [i o Addenda: cu vorbe alese Despre… Simpozionul Na]ional intitulat „Marin 70”, desf\[urat la 28 aprilie 2011 în sala mare a Palatului Administrativ din Vaslui, nu la Giurgioana, jude]ul Bac\u. Nu îl coment\m. A[tept\m Simpozionul Interna]ional închinat aceluia[i drag prieten, dar la 80 de ani, poate la 90. Mul]i ani, prietene!

Ion N. Oprea (Meridianul, An XV, nr. 32 (1.005),

joi, 15 august 2013)

Emil CONSTANTINESCU, ,,Adev\rul despre Rom=nia” ed. Universalia, 2004 (1989 - 2004): ,,Domnului Profesor Dr. Dumitru V. Marin - o revela]ie tardiv\ dar str\lucitoare, `n care am descoperit o comuniune de idealuri [i caracter”. Sinaia, iulie 2004.

~ 161 ~ 

DESPRE UN OM {I O CARTE

Profesorul Dumitru Marin este tipul acela de om care, exact când nu te mai a[tep]i, el î]i sare în fa]\ cu o nou\ carte de-a sa, cu o emisiune de radio sau de televiziune, cu o propunere, cu un ziar, cu o fapt\, cu o n\stru[nicie purtând marca inconfundabil\ a gândirii lui zburdalnice. {i-atunci ]i se opre[te mintea în loc [i te întrebi a nu [tiu câta oar\: omul acesta nu se mai potole[te? Eu Îl [tiu parc\ din vremuri imemoriale, de pe când eram amândoi un fel de activi[ti culturali la noul înfiin]at atunci jude] Vaslui [i tot nu m-am plictisit de el fiindc\ e mereu surprinz\tor. Ca [i acum, când ne iese în cale cu aceste editoriale valabile care, dup\ cum nefor]at de nimeni o spune, „nu-s altceva decât observa]ii la zi pentru mediul [i momentul pe care le-am parcurs”. Eu le cam [tiam fiindc\ îi urm\resc pe internet ziarul, de-aici, din inima B\r\ganului, [i i le citesc ca [i cum a[ sta cu el de vorb\. Fiindc\, iat\, aceasta este prima calitate a fulgurantelor lui observa]ii de via]\: oralitatea lor. Simple, directe [i cu miez, editorialele acestui neobosit Marin sunt atât de explicite, încât nu mai necesit\ instruc]iuni de folosire, adic\ de lectur\ [i de interpretare. „Nimeni nu a putut s\-mi cenzureze sim]irile [i impresiile”, zice autorul, care se define[te a tr\i singur\tatea lupt\torului, iar noi spunem c\ este chiar a[a.

~ 162 ~ 

Ne convingem când ne uit\m cum se ia el de toat\ lumea [i intr\ în aren\ cu „tot ce mi[c\” - de la agricultur\ [i politic\, la stupii de albine [i starea vremii, trecând prin înv\]\mânt [i cultur\, prin ecologie [i regionalizare, prin faptele colegilor de breasl\, prin scrutinuri electorale, prin Sole[ti [i prin Canada, trecând adic\ prin orice. {i, uite, când dai foile c\r]ii [i îl vezi pe Marin pozat cu pre[edin]i de ]ar\, cu mari actori [i mari sportivi, cu scriitori, cu politicieni [i cu savan]i, cu prim-mini[tri [i cu cine nu te-a[tep]i, te întrebi imediat cu cine nu s-a v\zut [i consta]i c\ doar Maica Tereza mai lipse[te. În]eleg c\ omul acesta f\r\-de-care-nu-se-poate bate azi la por]ile moderne ale Academiei Bârl\dene [i cere g\zduire pentru a-[i lansa cartea. {i fiindc\ face asta [i încurajat de aura tutelar\ a ilustrului bârl\dean Tudor Pamfile, savantul folclorist care l-a f\cut doctor în [tiin]e filologice pe Marin, eu v\ propun s\-l confirma]i fiindc\ oricum nu sc\pa]i de el. Mai are de scris multe c\r]i.

George Stoian, (fost redactor la ziarul „Vremea nou\”

din Vaslui, 19 mai 2013)

Virgil CU}ITARU, „METAMORFOZELE LUI HYPERION”, (1983): „Distinsului cercet\tor [i istoric literar Dumitru V. Marin aceast\ carte `n semn de omagiu cordial [i colegial.” Vaslui, 1984.

~ 163 ~ 

La bra] prin istorie cu profesorul Marin

Motto: ,,M\rginit prin natura sa, infinit în dorin]ele sale

Omul este un zeu c\zut, care prive[te spre ceruri”.

Alphonse de Lamartine

Dup\ ce [i-a rev\rsat dezam\girea [i pesimismul într-un volum recent lansat „Editoriale valabile în timpuri regretabile” sub motto-ul destul de percutant „s\ vorbim în

timpul vie]ii noastre [i nu a altora”, literatul [i omul de pres\ Dumitru V. Marin ne propune un nou volum (Cu Eminescu, Dasc\l de Suflet - studii [i adnot\ri istorico-literare, Ed. PIM, 2013) care la prima vedere pare a fi în total\ opozi]ie cu primul, încercând s\ vorbeasc\ în timpul vie]ii altora despre problemele noastre, altfel spus, printr-o incursiune istoric\ în ceea ce a însemnat spa]iul cultural românesc, îndeosebi cel moldav pentru care manifest\ o predilec]ie special\. În acest periplu concitadinul nostru nu putea g\si un ghid mai potrivit decât pe însu[i Eminescu, cu care porne[te la drum, îl ia p\rta[ la diferite op]iuni personale, îi folose[te maniera de abordare, ridicându-l astfel la rangul de dasc\l de suflet.

~ 164 ~ 

Trebuie remarcat faptul c\ pentru autor gustul pentru trecut nu l-a p\r\sit niciodat\, de[i aparent concretul zilelor noastre l-a pasionat întotdeauna, printre altele [i pentru faptul c\ nuan]a critic\ îi produce o real\ pl\cere, oferindu-i o [ans\ de reac]ie vizibil\ în dou\ ipostaze; una de atac - predilect\ de altfel realizându-i chiar o zon\ de confort spiritual pentru c\ îi dezl\n]uie unele porniri ancestrale, [i alta de victimizare - care nu numai c\ nu-l descurajeaz\ ci dimpotriv\, îi confer\ r\gazul necesar replierii în perspectiva unei reac]ii care nu se las\ mult a[teptat\. Dincolo de aceste considera]ii de început [i care-l privesc pe autor, trebuie subliniat faptul c\ `ntreprinderea concitadinului nostru este una preten]ioas\, pentru c\ p\[e[te pe un teren b\t\torit din care de-a lungul timpului s-a scos mai totul, mai ales când e vorba de nume mari, consacrate istoric. Mai mult, `ntreprinderea presupune în mod obligatoriu s\ p\trunzi epoca, o realitate existen]ial\ în care personalitatea analizat\ a creat, pentru a în]elege evenimentele în derularea lor istoric\ [i nu în ultimul rând trebuie s\ p\trunzi perspectiva istoric\ încrustat\ în posteritate, cu alte cuvinte consacrarea pe care timpul i-a adus-o. Profesorul Marin are curajul unui asemenea demers pe care-l încearc\ cu succes a[ spune, succes garantat de adânca cunoa[tere pe care i le-a prilejuit profesia sa [i mai ales preocup\rile sale publicistice în domeniul culturii.

~ 165 ~ 

De[i cunosc\tor, în detaliu a[ putea spune, a bazelor culturii poporului nostru, adic\ folclorul, autorul prefer\ în cartea de fa]\ s\ abordeze subiectul mai degrab\ din perspectiva culturii elevate care presupune rigori, cutume, red\ri [i interpret\ri atente. În acest context nu e de mirare c\ prima personalitate asupra c\reia se opre[te este Dimitrie Cantemir, un adev\rat cavaler medieval al culturii noastre, dep\[ind epoca cronicarilor [i scrierilor m\n\stire[ti [i consacrat ca primul scientist în domeniu. Maniera în care domnul moldovean preia informa]iile din etosul folcloric, îl prelucreaz\, îl analizeaz\ [i chiar îi confer\ o conota]ie moralizatoare reprezint\ o adev\rat\ abordare [tiin]ific\, în spiritul acelora care abia se prefigurau în Europa. Lucr\ri precum „Descriptio Moldaviae” sau „Istoria Ieroglific\” sunt efectiv centrate pe elemente de folclor; de la ritualuri, obiceiuri p\gâne sau cre[tine, tradi]ii, prejudec\]i, proverbe [i zic\tori, fac din acest prim academician n\scut din pl\mada românismului un folclorist de referin]\, f\r\ de care orice abordare sub aspectul culturii populare este de neconceput.

Dincolo de faptul c\ este primul înv\]at m\rturisitor al culturii populare române[ti, Dimitrie Cantemir este considerat [i primul etnograf, mai mult, este considerat [i primul sociolog, calitate dovedit\ în scrierile enun]ate mai sus, realizând astfel [i prima monografie din literatura noastr\. Cine dore[te s\ aib\ o imagine a ceea ce

~ 166 ~ 

însemnau tr\itorii acestor meleaguri, de fapt str\mo[ii no[tri, g\se[te în aceste scrieri o adev\rat\ fresc\ a acelor timpuri. Calit\]ile poporanului de rând, psihologia lui, via]a lui de zi cu zi în vreme de pace [i de restri[te, sunt prezentate cu afec]iunea apartenen]ei de neam [i cu rigorile [tiin]ei acelor vremuri încât am convingerea c\ nu pu]ini din scriitorii no[tri, îndeosebi Sadoveanu, s-au inspirat din nemuritoarele portrete pe care Dimitrie Cantemir a [tiut s\ le lase pentru posteritate. În cele câteva pagini consacrate aceste mari personalit\]i, care „printr-o pild\, precât de rar\ pre atât de l\udabil\, [i-a legat numele de cel al cercet\rilor [tiin]elor [i prin al\turarea sa la societatea noastr\ i-a adus acesteia cea mai aleas\ podoab\ [i str\lucire” (din motiva]ia diplomei conferit\ de Academia din Berlin, a c\rei membru era), profesorul Marin readuce în actualitate personalitatea celui care a descifrat istoria imperiului otoman în celebra sa lucrare „Istoria Cre[terii [i Descre[terii Imperiului Otoman”, un gânditor [i creator care ancorându-se viguros în cultura tr\itorilor acestui p\mânt cap\t\ repede dimensiuni europene, bucurându-se peste veac de o recunoa[tere pe m\sur\. Într-o înl\n]uire fireasc\ urm\rind filonul etnofolcloric al istoriei noastre culturale, profesorul Marin face un popas în ambian]a spiritual\ creat\ de bardul de la Mirce[ti, la rândul s\u o personalitate cultural\ [i politic\ de nivel european; parlamentar, om politic, ambasador,

~ 167 ~ 

autor al poemului „Ginta Latin\” care creeaz\ în domeniul liric, epic [i dramatic opere de referin]\ [i de pionerat în cultura noastr\. Legendele, doinele, baladele populare (Miori]a), pastelurile, poemul eroic la care se adaug\ [i consacrarea ]inuturilor vasluiene prin nemuritoarele versuri din Pene[ Curcanul, Sergentul din ciclul Osta[ii No[tri, îl apropie [i mai mult de sufletul poporului s\u. Deschiz\tor de drumuri în arta literară „acel rege al poeziei, ve[nic tân\r [i ferice, veselul Alecsandri” este în opinia profesorului Marin „o mare personalitate a timpului s\u, cu rev\rs\ri plenitudinare în multiple domenii; politic, social [i literar, a contribuit hot\râtor la îmbog\]irea spiritualit\]ii na]ionale” pornind [i el, am ad\uga noi, de la ceea ce are mai s\n\tos un popor: cultura sa tradi]ional\ etno-folcloric\ pe care nu numai c\ a în]eles-o, dar a [i prelucrat-o cu mijloacele talentului s\u. Aproape firesc [i f\r\ nici o dificultate filonul viguros al emancip\rii culturale a tr\itorilor acestor meleaguri se opre[te la luminosul „dasc\l de suflet” pentru profesorul Marin care, în 5 miniportrete surprinde inegalabila contribu]ie a celui mai str\lucit spirit pe care l-a pl\m\dit acest popor „Mihai Eminescu”. Dup\ ce subliniaz\ c\ definirea culturii noastre s-a f\cut prin contribu]ia geniului eminescian, în care genera]ii dup\ genera]ii pre-eminesciene [i post-eminesciene se reg\sesc [i se vor reg\si întotdeauna, profesorul Marin coboar\ la nivelul percep]iei actuale pe care o deplânge.

~ 168 ~ 

Dac\ ne-am obi[nuit cu negarea, contestarea, dezavuarea de c\tre detractorii s\i, din nefericire chiar nume importante, ceea ce i se pare mai grav autorului este necitirea m\car a poeziilor sale. Cu toat\ am\r\ciunea amintirilor pe care le deap\n\ se consoleaz\ cu faptul c\ evocarea continu\, permanent\, chiar [i contestatar\, sunt elemente care-l men]in în actualitate.

Dincolo îns\ de scepticismul s\u privind receptarea eminescian\, mai ales în rândurile tineretului, r\mâne amprenta eminescian\ în tot ceea ce mi[c\ în ]ara aceasta; de la limb\ la cultur\, de la dragoste la ur\, de la na]ionalism la patriotism, de la tr\ire cult\ la percep]ie afectiv\, în sfâr[it, de la via]\ la moarte. Anii trec, iar în]elepciunea lor ne îndreapt\ c\tre medita]ia eminescian\ care ne asimileaz\ [i ne conduce în eternitate, pentru c\ pân\ la urm\, conchide autorul „mereu... Eminescu... mereu...” ceea ce ar însemna „nimic f\r\ Eminescu”.

Dar profesorul Marin mai are un motiv de adulare pentru Luceaf\r - apicultura - el însu[i un pasionat, este uimit de ceea ce [tie [i scrie Eminescu, ceea ce-i înt\re[te convingerea de apicultor c\ Eminescu este „omul total al culturii române” sau cum spunea Petre }u]ea: „Eminescu este românul absolut”.

~n periplul s\u cultural-istoric autorul popose[te, în mod necesar a[ spune, la Ion Luca Caragiale pe care-l consider\ un maestru al comunic\rii directe, nemijlocite [i ancorat\ fatalmente în cotidianul imediat [i neao[ al

~ 169 ~ 

zilelor sale. Opera - fresc\ (cultural\) a epocii sale, el surprinde în scrierile sale meandrele limbii vorbite în diverse ipostaze, conjuncturi [i medii sociale, f\r\ prelucrare stilistic\ (me[te[ugit\) ci pur [i simplu fireasc\, normal\. „Model de comunicare [i sim] al umorului” el consacr\ omul ca fiin]\ social\, cu manifest\ri caracteristice epocii sale [i pe care Caragiale îl surprinde cu umoru-i caracteristic. Meandrele lingvistice se v\desc mai ales în Momentele [i Schi]ele sale, cu deosebire îns\ în dramaturgia sa, realizând adev\rate [arje lingvistice [i expresii de epoc\ care vor face istorie.

Nu a[ fi atât de sceptic precum se arat\ autorul atunci când vorbe[te despre invazia de neologisme [i „mondiala de comunicare” facilitat\ ast\zi de mijloacele moderne ale informaticii, pentru c\ limba noastr\ a mai cunoscut în istorie asemenea agresiuni. S\ ne amintim de perioada slavon\ când [i scrierea era chirilic\, de epoca fanariot\ cu grecismele ei, perioad\ în care [i ritualurile religioase se f\ceau în limba greac\, ca s\ nu mai vorbim de fran]uzismele epocii pa[optiste.

De fiecare dat\ limba a ie[it mai viguroas\, mai expresiv\, mai plin\ de con]inut, pentru c\ a re]inut ceea ce i s-a potrivit ca structur\ [i expresivitate, îmbog\]indu-[i astfel semnifica]ia. Exist\ chiar p\rerea înc\ din perioada r\zboaielor balcanice c\ fondul lingvistic al limbii române ocup\ locul al treilea în Europa

~ 170 ~ 

dup\ Fran]a [i Anglia, iar ca expresivitate se plaseaz\ printre cele mai expresive limbi vorbite.

Este adev\rat c\ pentru a r\mâne popor (na]iune, mai bine zis) avem nevoie de limb\ ca element identitar de baz\, iar Caragiale este unul din marii contributori la maturizarea ei. Multiculturalitatea [i multietnicitatea nu cred c\ este un pericol atât de mare dac\ avem în vedere experien]a marilor imperii, mai vechi sau mai noi, care în tendin]a lor de omogenizare [i dezna]ionalizare s-au izbit ca de un zid impenetrabil alc\tuit tocmai din na]iune, na]ional [i na]ionalism având în spatele lor limba, cultura [i spiritualitatea care sunt tr\s\turile eterne ale unei colectivit\]i na]ionale. Cu toate acestea, Îngrijor\rile r\mân totu[i, necesare.

{i bineîn]eles c\ nu se putea f\r\ un popas absolut necesar [i extrem de binevenit în ceea ce a însemnat Tudor Pamfile în istoria folcloristicii române[ti, a[ zice eu al doilea dasc\l de suflet al autorului. Din modul cum scrie, se vede c\ via]a [i opera îi sunt chiar familiale, pentru c\ din ea s-a inspirat [i sub perceptele ei autorul a creat la rândul s\u. Prin tezaurizarea folclorului, [i în general, a tot ce ]ine de spiritualitatea poporului (tradi]ii, obiceiuri, ritualuri) în numeroasele sale scrieri, dar mai ales prin prezentarea lor critic\ în evolu]ia spiritualit\]ii noastre, Tudor Pamfile se a[eaz\ confortabil în coloana marilor folclori[ti deschis\ de Dimitrie Cantemir, continuat\ de Vasile Alecsandri, Ion Creang\, S. Fl.

~ 171 ~ 

Marian pân\ la Dimitrie Gusti - p\rintele sociologiei române[ti.

Momentul Tudor Pamfile este unul de excep]ie pentru folcloristica româneasc\, iar profesorul Marin (unul din exege]ii marelui nostru etnograf) nu putea s\ nu-i consacre cel mai amplu spa]iu din cartea sa, mai ales c\ monumentala sa oper\ va dep\[i grani]ele ]\rii. Lectura acestui articol devine [i mai captivant\ când realizezi faptul c\ Tudor Pamfile a creat în proximitatea noastr\, la Bârlad, unde a editat revista „Ion Creang\” (entuziast primit\ la acea vreme) [i va fi unul din fondatorii Academiei Bârl\dene.

Cartea continu\ cu înc\ trei capitole din care, de re]inut ar fi capitolul al doilea, sugestiv intitulat: „Proza [i poezia româneasc\ în competi]ie cu cele mai frumoase valori universale” în care un loc aparte îl ocup\ Grigore Vieru, fiul de suflet al lui Eminescu timpurilor noastre din stânga Prutului, care plânge cu duio[ie eminescian\ nenorocul istoric al Basarabiei. Apoi portretul lui Valentin Silvestru, ani de-a rândul sufletul festivalului vasluian al umorului Constantin T\nase, critic literar, umorist [i om de teatru, care nu înceta s\ se revendice ca fiu al Vasluiului. Eternul Nichita St\nescu, care respir\ [i iradiaz\ poezie de nivel european, ca [i romancierul [i traduc\torul Lauren]iu Fulga, sunt personalit\]i pe care autorul i-a cunoscut, i-a intervievat [i i-a creionat în medalioane, unele dintre ele memorabile.

~ 172 ~ 

Celelalte capitole intr\ sub inciden]a a ceea ce exprim\ sintagma „[i restul e istorie” pentru c\ surprind personalit\]i din mediul politic [i economic pe care istoria i-a consemnat dar nu i-a consacrat înc\. Re]inem totu[i aici câteva personalit\]i din domeniul scrisului care deja [i-au încrustat viguros numele în peisajul cultural vasluian între care: Theodor Codreanu, unul din cei mai mari eminescologi, un scriitor extrem de prolific, cu cartea sa „Basarabia [i Drama Sfâ[ierii”, Mihai Apostu, un poet profund ajuns la maturitate artistic\ cu „Poemele Auguste” [i Val Andreescu, care prin romanul s\u „Învierea P\mântean\” încalec\ dou\ epoci, iar în ultima sa carte „Lini[te în fa major” ni se prezint\ ca un inspirat poet [i epigramist de for]\.

La fel de interesante sunt [i consemn\rile pe care Meridianul, organ de pres\ a trustului de pres\ Cvintet Te-Ra le public\ în cronici, prezent\ri, referiri, explor\ri istorice, înscriindu-se astfel în mi[carea cultural\ pe care autorul o intituleaz\, nu f\r\ temei „Curentul cultural-informa]ional”.

Mai greu de în]eles este ultima prezentare (în facsimil) „Cultura de mas\”, o tem\ în reluare [i dezvoltare spune autorul, intitulat\ „Considera]ii privind cântecul popular în cultura de mas\” o preluare a ceea ce culturnicii anilor 50 – 60 [i apoi proletculti[tii anilor 60 - 70 ai secolului trecut mobiliza]i de tezele din iunie, încercau s\ fac\ din cultura român\, siluindu-i izvorul ei

~ 173 ~ 

cel mai de pre]; cântecul popular [i etnofolclorul în general, deturnându-i con]inutul [i semnifica]ia prin prelucr\ri ideologizate, de la vers pân\ la linie melodic\. Contrastul este izbitor a[a încât înclin s\ cred c\ este o prezentare de cum nu trebuie abordat\ o tem\ de sensibilitatea cântecului popular [i folcloristicii în general.

A[ contrapune acestui proiect - care urm\rea „ap\rarea patrimoniului na]ional de tendin]e esoterice”(?) în baza abomina]iei leniniste c\ „educa]ia politic\ necesit\ ridicarea cu orice pre] a nivelului cultural” iar folclorul este o modalitate de cultur\ - ceea ce [tiin]a folcloristicii presupune, anume: „cunoa[terea minunatelor produceri ale poporului, adev\rate comori de gândire [i sim]ire; de credin]i [i datini gospod\re[ti, în cari se oglinde[te sufletul [i via]a neamului nostru” (din articolul program }inta noastr\ al primului num\r al revistei „Ion Creang\”) Ori manipularea acestui tezaur ar trebui cu des\vâr[ire interzis\.

Dincolo de acest episod, cartea în sine cap\t\ valoarea unei c\r]i document, care închide între coper]ile sale o lume divers\, în plin\ desf\[urare, cu momente ancorate în trecutul înc\ insuficient cunoscut, în prezentul mereu schimb\tor [i nu rareori în proiec]ii optimiste pentru viitor.

Valeriu Lupu doctor în [tiin]e medicale

(Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013)

~ 174 ~ 

N\scut la 15 august 1945. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\, sec]ia Pediatrie, IMF Ia[i, Doctorat, 1991 - 1994, UMF Cluj - Napoca. Director Filial\ Vaslui a Universit\]ii Ecologice ,,Dimitrie Cantemir” Ia[i, 1994 - 1996. Lista lucr\rilor [tiin]ifice publicate: Influen]a priva]iunii de somn asupra con]inutului de acid glutamic [i GABA `n ]esutul cerebral de [obolan, 1973, 221 - 225; Rela]ia dintre proteina C reactiv\ [i leziunea cardiac\ `n reumatismul articular acut, 1980, 233 - 237; Studiul valorilor amilazemiei, transaminazei glutampiruvice [i glicemiei `n boala diareic\ acut\ a sugarului, 1982, 361 - 366; Tratamentul cu bronhodin `n astmul bron[ic infantil, 1986, 450 - 453; Aspecte clinico - evolutive `n bron[iolita acut\ grav\ a copilului, 1988, 357 - 362 etc. C\r]i publicate: {tiin]a cre[terii [i dezvolt\rii copilului (Puericultur\), Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1996; Genetic\ [i embriologie, Ed. Cutia Pandorei, 1996; ~ndreptar de diagnostic [i tratament `n urgen]e la copil, Ed. Cutia pandorei, Vaslui, 1996; Reflec]ii peste timp, Ed. PIM, Ia[i, 2007; Compediu de preocup\ri [tiin]ifice `n pediatrie, Ed. PIM, Ia[i, 2011 etc.

dr. Valeriu Lupu

~ 175 ~ 

UN IUBITOR DE EMINESCU Înc\ un volum la Editura PIM, Ia[i, 2013, ajuns în bibliotecile noastre: „Cu Eminescu, dasc\l de suflet. Studii [i adnot\ri istorico-literare” de prof. dr. Dumitru V. Marin.

„D.V. Marin este un foarte bun profesor (atâ]ia al]ii o spun) de peste 40 de ani, este un lider de pres\ al ultimelor decenii ([i a avut cu ce), este un iubitor al Bârladului, este un întreprinz\tor de succes, un personaj de excep]ie în cadrul Curentului Cultural-Informa]ional pe care-l sus]ine personal [i prin c\r]ile sale tip\rite (…)”, scrie Academicianul prof. dr. C.D. Zeletin, medic, biofizician, poet, eseist, pe coperta de interior al volumului, care deschide drum liber c\tre o alt\ carte a autorului, destinat\ celor care mereu vin…

Cartea de fa]\ probeaz\ c\ D.V. Marin este [i un mare iubitor de Mihai Eminescu. Mai multe editoriale publicate în timp despre marele Eminescu în Meridianul î[i g\sesc spa]iu în cartea de fa]\, pornind de la „Cu Eminescu, dasc\l de suflet”, „Eminescu poetul dintotdeauna”, la „Actualul… Eminescu”, ba [i „Eminescu… cel ne-citit” (trist!), „Mereu… mereu Eminescu”, pân\ la a prezenta „Un manuscris eminescian despre apicultur\”, profesie liber\, mult îndr\git\ de ini]iatorul Curentului cultural-informa]ional vasluian.

~ 176 ~ 

Ca bun profesor de limba [i literatura român\, profesorul pune în cartea sa [i pe al]i titani ai literaturii [i [tiin]ei române: Dimitrie Cantemir, poetul Vasile Alecsandri, Al. Vlahu]\, I. L. Caragiale, Tudor Pamfile, folcloristul [i prestigioasa revist\ Ion Creang\ de la Bârlad… dar [i pe mai tinerii Lauren]iu Fulga, Nichita St\nescu, Valentin Silvestru. In memoriam ni se înf\]i[eaz\ în statura lor deosebit de uman\ [i intelectual\ gigan]ii prof. Constantin Ciopraga [i poetul Grigore Vieru, jertf\ pentru Eminescu [i limba poporului român.

Valori în devenire îi afl\m pe Val Andreescu, Mihai Apostu - cu „Poemele Auguste”, Simion Bogd\nescu, „Ursine - sabia t\cerii”, Aurel Cehan „Terapie… în cuvinte…” „Pentru cei cu ceva minte,/ care-n plus au [i r\bdare,/ Cartea, ca [i cele sfinte/: este leac de vindecare!” Apoi, Theodor Codreanu la 60 de ani, Avram D. Tudose, un om cu adev\rat împ\timit de ceea ce este profesia - scrisul [i viticultura, Nicolae Viziteu cu „Flori de cactus”, grafica satiric\, ca în cele din urm\, dup\ alte nume locale prezentate, în genul lui D.V. Marin, cu vorbe [i saluturi prietene[ti, s\ adaste tot la… Meridianul, fil\ cu fil\… „Studii [i adnot\ri istorico-literare”. La Meridianul, despre „170 de ani de înv\]\mânt public românesc la Vaslui”, despre Extraliterare [i o Addenda, din care nu lipse[te [i un Curriculum Vitae - Dumitru V. Marin, cu detalii despre munca depus\…

~ 177 ~ 

O carte bogat\ [i în ilustra]ii, care face pl\cere celui care r\mâne în tov\r\[ie „Cu Eminescu, dasc\l de suflet”. O a[tept\m pe urm\toarea...

Ion N. Oprea (Meridianul, an XV, nr. 30 (1.003),

joi, 01 august 2013)

Florea FIRAN, „De la Macedonski la Arghezi”, (1975): „Profesorului doctorand Dumitru V. Marin, admira]ia noastr\ pentru contribu]ia `n valorificarea folclorului literar rom=nesc [i pentru realiz\rile remarcabile `n cultura de mas\.” Craiova, 2 iunie 1975.

Ion Alexandru ANGHELU{, „Nun]ile Focului”, (1971): „Domnului director [i inspector Marin, acest prieten nejuc\tor al poe]ilor, toat\ simpatia autorului. “Omul dur” nu e dec=t o masc\ a omului de bun\ educa]ie.” Hu[i, 3 noiembrie 1972.

~ 178 ~ 

L|MURIRE... ?!

D.V.M. a fost acuzat c\ are un prea acut sim] al posterit\]ii. Fiecare carte a avut fire[te, [i detractori care `ns\, n-au `ndr\znit s\ [i scrie. Revistele locale, chiar conduse de ,,prieteni”, au evitat publicarea fragmentelor trimise, cu at=t mai mult exprim\rile critice (vezi Ecouri literare sau Baaadul literar) iar ziarele (3 de toate) dac\ n-au scris ceva `mpotriv\, au aplicat legea t\cerii: ,,nimic despre Marin” de[i prea mul]i s-au ajuns de sub bagheta profesorului de la TV.V. - Unison Radio - Ziarul Meridianul. Binele f\cut s-a concretizat `n ac]iuni f\]i[e `mpotriv\ (spre exemplu - la lans\ri de c\r]i, cuv=ntul s\u - omis) de denigrare la col]uri [i oriunde, de sabotare a Filialei UZP. Deceniul Du[m\niei s-a continuat cu fervoare p=n\ `n 2011 [i chiar `n 2013. Pe m\sura apari]iei c\r]ilor s-au `mpu]inat prietenii, c\rora, astfel, le-ar fi fugit gloria de sub picioare. De altfel, nimic nou sub soare `n aceast\ lume ,,a scriitorilor” adesea zm=ng\litorilor de meserie. Dintre at=tea du[m\nii, putea r\s\ri o statuie? ~n cercul mai larg al Moldovei sau cel na]ional D.V.M. a avut parte de aprecieri m\gulitoare chiar entuziaste. Adic\ prilejuri de bucurie (vezi prof. Nicolae Constantinescu, acad. C. D. Zeletin, poetul, scriitorul Emilian Marcu, Cornel Galben etc. etc.)

~ 179 ~ 

S\ preciz\m: e nevoie de 3 vie]i pentru a realiza c=t a reu[it profesorul. S\ se impun\ `n publicistic\ (vezi Istoria Jurnalismului), s\ fie un etnolog de valoare (vezi Dic]ionarul ETNOLOGILOR), s\-[i scrie o oper\ variat\ [i interesant\ (inclusiv istorie cultural\, vezi alte 9-10 dic]ionare), s\ participe la via]a societ\]ii (ini]iator de evenimente, cercuri, cenacluri, vicepre[edinte UZP etc.), s\ fie [i un politician activ ([ef de partid 18 ani [i candidat `n electorale). ~nsu[i [i-a turnat statuie, `nsu[i a realizat o oper\ durabil\. Crede]i c\ romanul s\u, primul din arealul vasluian, [i „Tudor Pamfile [i Revista ION CREANG|”, nu vor tot r\m=ne? Dar ,,TVV - 15... ”? Mai mult... 3 copii foarte buni, 5 decenii de convie]uire cu... doamna profesor Iulia Marin, 55 de ani de la debut VALORIFICA}I DIN PLIN. Crede]i c\ s-a putut f\r\ mul]i du[mani [i anume cei mai puternici din jude] ? Adversarii se topesc dar opera r\m=ne. Reac]ii la ce a scris, le ave]i `n fa]\. Risca]i un r\spuns c\ va folosi cuiva... ? La aceast\ or\ este, f\r\ `ndoial\, cel mai complet om de cultur\ din jude]ul Vaslui, `n via]\ ! Autografele (selec]ii) v\ sugereaz\ `ndestul, acum, la 55 de ani de la debut publicistic, dimensiunile lumii `n care s-a desf\[urat. Da, MARIN A AVUT SIM}UL POSTERIT|}II: A SCRIS ~NTOTDEAUNA PENTRU CEI CARE MEREU VIN !

~ 180 ~ 

ADDENDA:

~ 181 ~ 

CUPRINSUL Volumul omagial ,,MARIN 70” - 70 de autori, 70 de m\rturii,

70 de autografe, pentru 70 de ani Argument..................................................................................3 1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie-La popas...5 2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei -„MESAJ”.............6 3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei (1996-2000)-„Omul care sfin]e[te”................................................................7 4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei (1989-1996) - „Stimate domnule Marin”............................................9 5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova - „Prietenul meu de la Vaslui”...................................................................10 6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii-„Loialitate [i...”13 7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u - „T=n\r `n g=nd [i fapt\”..........................................................................15 8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet - „7 decenii de tr\ire incandescent\”..............................................17 9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. - „Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”.....................................................21 10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”.......................23 11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i - „De la cuvinte la numere”..................................................................................25 12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”...........................................27 13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului, jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……….....................………...…...29

~ 182 ~ 

14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef „Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”............................................31 15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, - „Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”…………......................................34 16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet, prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”..........................................35 17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui - „D. V. M. - O for]\ puternic\ ...”...............................................................38 18. M\rioara Buraga, Vaslui-„R=nduri pentru...”.................40 19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”…………….............................………42 20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui - „Popasul la Kog\lniceanu”...................................................44 21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui-„{coal\ vasluian\”47 22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -„Cet\]ean [i prieten ... sau invers”…………..............................................50 23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -„Implicare [i atitudine”…….......…………………………............……..52 24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog, critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”.........................56 25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti - „Biruin]a e a ta”…………………………....................……..58 26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de motive”, Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com. Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……………....…........59 27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui -„Respectul elevilor”…….......................………………....…………..….65

~ 183 ~ 

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R. filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”.............................66 29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i - „La mul]i ani, Don Quijote”.................................................68 30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru - „A]i fost [i politician”.............................................................71 31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu -„Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”….............................…73 32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i - „Primul om de televiziune din Moldova”............................75 33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - Aveam unde s\ `nv\]\m..80 34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului, jud. Bac\u - „E de-al nostru”..................................................82 35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti - „Umbre pe pere]ii universului”............................................................84 36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui - „Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”...............90 37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui - „Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”...........…..92 38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - Un om al cet\]ii.94 39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”.....98 40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”…….......104 41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”…………...106 42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”....108 43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i - „La ceas aniversar”…...........................................................111 44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - Consilierul...114 45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti

~ 184 ~ 

- „Nevoia de GURU”........................................................... 116 46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru -Laudatio..118 47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -„Atingerea mitului” ................................................................................119 48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”........... 123 49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”...... 127 50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - Deschiz\tor ......128 51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”......................130 52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui - „Spectacolul unei personalit\]i”............................................131 53. Prof. Hristache Pricope - Voca]ie pentru limba rom=n\137 54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui - „Apicultor [i activizator”........................................................................139 55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - Domnul profesor .....141 56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui - „Unui om adev\rat”............................................................145 57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”........146 58. George Stoian, publicist, Slobozia-„D. V. M. - Marc\”147 59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV - „Undeva, la `nceput” ............................................................................151 60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui - „Ini]iatorul curentului informatic” .......................................154 61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”..155 62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific, Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”.................................158 63. C\lin Popescu-T\riceanu - Primul ministru are `ncredere.........................................................................160 64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”……….....162

~ 185 ~ 

65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i - „Prietenul meu de suflet D. V. Marin”.................................163 66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”..........172 67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti - „I-a pl\cut s\ construiasc\”..................................................176 68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic - „Prietenul meu cel nedomolit”………………… ………....178 69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet -„Aflu”180 70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui - „C=nd po]i spune despre cineva ...”…………… ………....182 D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !................184 ADDENDA……………………………………………......188 Foto - Documente……………………………………....….191 Date cronologice……………………………………..….....193 Curriculum Vitae..................................................................195 REZUMAT...........................................................................203

~ 186 ~ 

Curriculum Vitae

Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u. Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974). o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\: • editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. • editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi) • 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri,

~ 187 ~ 

inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni etc. • Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a. • Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a. • Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia.

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990.

„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de referin]\ `n domeniu.

„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p.

VOLUME

~ 188 ~ 

„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556 pag., „... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).

TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie, pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O istorie cultural\).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n realitate).

CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V. OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013.

Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:

~ 189 ~ 

a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROM+NIA, ~N DATE”. Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\:

- DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16). - MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE - „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre

~ 190 ~ 

Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc. - Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. - D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 [i articol program. - D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011) DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins – dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei

„{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP

~ 191 ~ 

„O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !”

Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 – 2000

„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea ! … Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti 2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87.

~ 192 ~ 

- Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85. - ENCICLOPEDIA PERSONALIT|}ILOR DIN ROM+NIA, edi]ia a - V- a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date, Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002). - Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\uane”, vol. I-VII. 3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119.

~ 193 ~ 

- Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui - B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian-febr-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, `n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999). - Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15).

~ 194 ~ 

- Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15 … explozia … O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15, considera]ii, 28 mai 2010. - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care r\m=n, nr. 6096, vineri - duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, Cotidianul De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4. - Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori [i c\r]i, p. 4. - C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-BAC|U, Sat-Biseric\ -Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 5.

~ 195 ~ 

- C. D. Zeletin, Aflu …, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico-literare).

* - Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009. - Ordinul U.Z.P. - Numeroase articole [i editoriale `n Meridianul de la `nceput [i p=n\ ast\zi.

* FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, [.a. [.a.

* Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului,

jude]ul Bac\u (aprilie 2011).

~ 196 ~ 

FOTODOCUMENTE:

~ 197 ~ 

Vetri[oaia, Vaslui - 2010, prof. dr. Dumitru V. Marin, Cassian Maria

Spiridon - pre[. Uniunea Scriitorilor din Rom=nia, filiala Ia[i [i Lucian

Lefter - C.J.C.P.C.T.Vaslui

sept. 1993 - interviu cu Anghel Rugin\, somitate interna]ional\

~ 198 ~ 

REZUMAT

Uimitor ce inventivitate are omul acesta: se confirm\ si prin lista operelor... care nu-s toate! O jum\tate de secol de istorie [i cultur\ rom=neasc\ [i local\ `n c\r]i greu perisabile. O lume `n perioada de tranzi]ie de dup\ 1989, cu succesele ei [i cu deziluziile ei, cu intrarea Rom=niei `n U.E., de aici, scr=[nete [i campanii... Nume mari [i foarte mari ale culturii na]ionale au semnalat valoarea c\r]ilor lui D.V.M. despre care C.D. Zeletin scria c\ ,,Un om dintre noi, alerg=nd `n cele 4 z\ri ale lumii”, ,,o via]\ c=t o istorie” (M. B. Bujeni]\) iar Ioan D\nil\ `l consider\ ,,ca a g\sit taina nemuririi...”, Simion Bogd\nescu `l crede ,,un cronicar modern”. Situarea sa `ntr-un cerc al valorilor na]ionale e un gest de valorificare a muncii, ini]iativelor, realiz\rilor [i a foloaselor pentru CEI CARE MEREU VIN. Fiecare carte are un destin [i acesta va fi absolut interesant. C=nd e vorba de om [i opera lui D. V. Marin.

~ 199 ~ 

SUMMARY

Amazing what is inventive this man: is confirmed by the list works ... that’s not all ! Half a century of history and culture and local Romanian difficult books perishable. A world in transition period after 1989, with its successes and its disappointments, Romania joins the E.U., hence, grinding and campaigns ... Big names of national culture and large reported value D.V.M.’s books, which C.D. Zeletin wrote that, „a man of us, running in the 4 corners of the world”, „as a life history” (M.B. Bujeni]\) and John Danila consider it, „he found the secret of immortality...” Simon Bogdanescu thinks that he is „a modern historian.” Situated in a circle of national values is a sign of recovery work, initiatives, achievements and such benefit for THOSE WHO ALWAYS WILL COME. Each card has a destiny you will be absolutely interesting. When it comes to human and D. V. Marin’s work.

~ 200 ~ 

Tehnoredactare: Anca Moldoveanu

Web site: www.tvv.ro

E-mail: marintvv@gmail.com

~ 201 ~ 

TABLA DE MATERII

Cartea cu prieteni………………………………………...5 M\sura sa: Faptele……………………………………….9 Un …Cuv=nt `nainte ………………………..………….12 Cei care fac s\... r\m=nem: .............................................17 Actualitatea [tiin]ific\ a operei lui T. Pamfile.................27 {i la Vaslui tr\iesc Dalile ………………………………36 „TVV - 15 ...explozia”, o carte document......................51 Rom=na de azi: Vorbe care r\m=n……………………..59 „TVV - 15 … explozia”: Cartea - o permanen]\...............64 Via]a c\r]ilor: „TV.V 15... explozia ...............................70 TVV-15... explozia... O ENCICLOPEDIE…………….73 Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte...........................79 ,,Meridianul - Ax\ cultural informa]ional\”……………83 Meridianul: O carte - document de istorie cultural\........86 „Meridianul” de la Vaslui - cartea realit\]ilor zilnice......93 Scrisoare/ cronic\ de la cititorul/ ctitor: A.D. Tudosie....98 „Un cr=mpei de monografie”.........................................100 Eveniment cultural........................................................102 O carte... eveniment !....................................................105 Un hronic… modern......................................................109 Despre umor f\r\ pic de umor.......................................115 CARTEA lui D. V. MARIN na[te AMINTIRI.............118 D.V. Marin [i umbra lui T\nase la Vaslui.....................125 Consemn\ri entuziaste: O carte pentru azi [i pentru istorie..................................................................130

~ 202 ~ 

Marin V. Dumitru, ,,TvV-Vaslui- România -Europa”..133 Un infatigabil c\ut\tor...................................................140 Dumitru V. Marin, la 70 de ani.....................................143 Giurgioana - Bac\u - Sat, biseric\, oameni...................147 - O VIA}| CÂT O ISTORIE -.....................................152 Dumitru V. MARIN - Aniversar\..................................158 DESPRE UN OM {I O CARTE....................................161 La bra] prin istorie cu profesorul Marin........................163 Un iubitor de Eminescu.................................................175 L|MURIRE..................................................................178 Addenda.........................................................................180 Cuprins ,,MARIN 70”...................................................181 Curriculum Vitae...........................................................186 Fotodocumente..............................................................196 Rezumat.........................................................................198 Tabla de materii.............................................................201