Alice Nlstase Buciuta

Marifrq Marinsr Marina:

\AR0\Ar(BJrg\401

Prefal[ de Luminila Arvunescu

Ravh/e *FIR,*TangO fi',u*u s, rrPocRAPrE

Timiqoara 2017

Cuprins

INTRODUCERE

Fiecare rispAntie prin care trecem ne risucegte iremediabildestinul intr-o direcgie din care nu-l mai putem intoarce. Firi si;timvreodati daci am luat drumul cel bun sau cel riu, firl si ingelegem

daci ceea ce ni s-a pirut nepotrivit ne-a dus spre noi ingine sau ceea ce

s-a arl"tat ugor ne-a indepirtat de la adevirata menire, cotim la stAnga

sau la dreapta ;i desenam, fhri putingi de-a mai gterge trecutul, untraseu ca un destin, un destin ca un drum intortocheat.

Marina Krilovici a vrut dintotdeauna nu doar si cinte, ci mai

ales si. iubeasci. Era atit de hotirAti si nu se iroseasci in indirjirea de

a face carieri cu orice prel - aga cum flceau colegele ei - incAt hotirise,flri si spuni, totu;i, niminui, ci, daci va fi nevoie, poate si renunge

la muzici, in caz ci vreo dragoste mi.reagi o cheami ;i o revendici.

Dar in plan artistic lucrurile se legau, totugi, atit de firesc, ca gi cumbagheta magici a unui dirijor celest i-ar fi orchestrat fiecare pas, incAt,

er-ntr-un miracol, in timp ce toate colegele ei exersau zile gi ore in gir, ea

ci.nta ca si cum ar fi gtiut toate partiturile dintr-o viagi de mai inainte.

$i probabil ci, o parte dintre ele, le ;da cu adevirat din alti viag5.,

cea a mamei sale care ar fi vrut nebunegte s5. cAnte, pentru ci fusese

inzestrati cu har gi cu o voce splendidi gi strilucitoare de mezzosoprani

sau din cea a tatilui, care ar fi putut fi un mare bariton, dar n-a fost...

Bineinteles ci Marina ar fi respins, insi., o asemenea teorie caraghioasi

cu gestul ei fermecitor, careo ficea si-gi legene buclele gi cerceii intr-un

,nu" atAt de nenegociabil, incit alunga toate teoriile cu iz metafrzic

de care se imbltau cei care nu-;i giseau rostul in Aici gi Acum.

Abia mai tirziu, cAnd o potopiseri premiile gi aplauzele ;iincepuse si dea interviuri peste interviuri, nevoiti sL povesteasci mereu

despre ridicinile genealogice ale talentului siu artistic - observase si

ci jurnaligtii au mereu aceleasi intrebiri, pretutindeni in lume, aga ciavea adesea rispunsurile pregitite in minte dinaintea intA.lnirilor cupresa - avusese citeva momente in care ii diduse tArcoale, mai multca o binuiali, gAndul ci mogtenise de la piringi nu numai infitisarea,de care era, cel mai adesea, multumiti, ci gi, transmisi prin nigte

increngituri ciudate ale ADN-ului, nu doar vocea gi talentul, cigi dorinEa lor de a face muzici, intrupati abia peste o generaEie insuccesele ei, intAmplare miraculoasi de care, nemaigtiind daci si fie pe

de-a-ntregul multumiti, preferase si n-o analizeze.

Totqi, piringii n-au presat-o niciodati si faci muzici, ci,dimpotrivi, stiind cAt de ri.u este si fii constrins si alegi alt drumdecit Ei-ai fi dorit ;i oglindindu-si unul in celilalt experiengele de

copii oropsigi de autoritatea prea amari. a progenitorilot au crescut-o

dindu-i libertatea d e a alege, desi mama a avur griji si o dirijeze discretin asa fel, incit si urmeze drumul cel mai bun: muzica de operi.

Marina studiase, mai intii, pianul. incercase si ii fieinstrumentului cu clape albe si negre o parteneri fideli;i studioasi,dar exerciful de loialitate di"duse greg. O auigea mult mai puterniccintul, asculta radioul crr frenezie si fredona tot ce auzea, privindu-sein oglindi.;i convinsi cd. ar aveasucces daci ar risi.ri pe orice sceni a

lumii, fie ea destinati. muzicii utoare, 6e operei.

Ambii piringi isi strimutaseri iubirea pentru muzici in felulin care vegheau formarea artistici a copilei lor. Striduindu-se si nuexagercze cu insisten;ele, fbri si-gi chinuie 9i si-gi oblige copilul laeforturi peste misuru ftLgezimii sale, totugi, ;i-au dat seama incidin primii ani ai Marinei ci, fata e talentati gi ci muzica o revendici

;i o atrage. La doar cinci ani, micuEa memora arii intregi din opere

celebre, pe care le cinta pe ascuns, in spatele ugii sau pe balcoane, iarapoi, orice activitate a ei era insotiti de un fir delicat de cAntec, auzitdin camera ei, din baie, din biroul cu biblioteci inalti.

La 16 ani, deti pAni atunci Marina cochetase cu gindul civa cinta muzici ugoari, prin discugii intelepte ;i abile, purtate lamomentul potrivit, ales cu grij5. printre clipele de copilireali sau

10

nazurile fiicei, mama o ajutase si-ngeleagi ci.are un talent deosebit, de

care nu e con$tienti, inci. Balanga s-a inclinat iremediabil in favoarea

operei, in urma intAlnirii providengiale cu profesoara de canto LidiaVribiescu - Vagianu, care s-a oferit s-o pregi.teasci pentru Conservator

gi a crezut neclintit in puterea ei de-a performa.

Peste ani, la un interviu dat cu ocazia implinirii a 70 de anide viag5. gi ceva mai mult de 50 de ani de carieri, Marina avea simirturiseas cL, rdzitnd, unui jurnalist, iar titlul ficuse inconjurulpresei: Eu am vrut si fiu Beyonc6, nu Maria Callas.

Ar fi putut fi, totu;i, Marina'Krilovici altcineva decit MarinaKrilovici, ceacarea ridicat, de-atAtea ori, publicul de operi in picioare?

IJneori, viaga alege mai bine in locul nostru...

1i

t2

Capitolul I - Piringii

"O mio babbino caro"(din Gianni Schicchi, de Giacomo Puccini)

Am invigat din pove;tile anilor fragezi c5. risp6.ntia

dintre copilirie ;i tinereEe sti, mereu, sub semnul acelei pove$ti

de dragoste care te face si iI iube;ti mai mult pe omul care igi

implineste sufetul ;i trupul, decAt pe pi"ringii tii. Ci gtii cite-ai indri"gostit cu adevirat in clipa in care egti pregitit, ca ln tradigiilecu mirese plAnginde, sa-gi iei ziua buni de la tati, de la mumi, ;i sire stramuti in alta casi si in alti viaEa.

La Marina Krilovici, ierarhiile iubirii au fost, insi, rizvri.tite,aonconformiste, ca toate gesturile si alegerile ei. "Pentru mine,pirintii au fost ceva sacru", a mirturisit intotdeauna, cu o sinceritate

iirecta, incontestabili, intregindu-gi uneori mirturisirea frusti. cu o:ompletare: 'A durat mult timp pAni c6.nd dragostea pentru copii a:qalat-o in dimensiuni pe cea pentru p5"rinti".

Si, intr-adevir, Marina a exersat iubirea firi. limite pentru:irintii ei intreaga viata, invitAnd-o incl din copiliria in care cei

:ere i-au dat viagi i-au fost modele de frumusege gi de elegangi gi

;onrinuAnd s-o lini aproape de sufet, luindu-gi piringii cu ea

r:erurindeni. Fiindci, daci Rominia n-a ftiut sau n-a putut si-i fie:ira. i-au fost ei: Elena ;i $tefan Krilovici - adevirata ei identitate,

:e:ria vie pe care nu a pirisit-o niciodati.

Cultul absolut al familiei este tr5.s5"tura definitorie a Marinei\::lor-ici. L-a mogtenit de la ai sii gi l-a pus in practici, in fiecare clipii rierii sale, intr-un fel firesc;i gragios, ca-n marile iubiri. Avea nevoie

:c pirinri cel putin in aceeagi misuri in care ei aveau nevoie de ea.

\-er h conceput viata departe de cei care i-au dat viagi, nu gi i-ar fi

=,,*ur imagina singuri, in vArsti, uitagi tntr-un colg de lume gi de timp.

t3

E iarnd, prima ei iarnd de studentd. Afar,i a inceput sd ningd Si

Marina se infoard usor, lipindu+e de caloriferul de pe coridor. Nu-i place

iarna cu tot cortegial ei, desi se bucurd de Sdrbdtori, de insufleyirea casei,

de uizitele celor dragi. insd sirnte pknd-n adincul inintii apasarea serilor

lungi, asprirnea dimineyilor reci, monotonia zilelor c€lldse fi infrigurate,

care par sd nu mai aibd sftrSit. Nu mai e muh pina la uacanya de

Crdciun, tn doud sdptdmhni se sfirSeSte primul semestru. Std lipitd cu

spatele de calorifer, pe braye ti at,irnd pahonul cocltet, cu guler raglan,

de geanti splnzurd fularul, iar mdnuSile... nu mai gie Pe unde sunt.

Are o tocd. drdguyd, de bland, dar ei ii place sd iasa cu capul descoperit,

in ninsoare, sd simtd rdceala fulgihr pe ?leoape, in pdr. Ca de obicei, o

a{teaPtd Pe Wrginia Popescu, prietena ei, ca sd plece tmpreuna. Mamanu ua f. acasd la ora intoarcerii ei, ci la meditayii. Uneori uin eleuii laeA, abeori, rnerge ea la ei, depinde de uirsta Si de niuelul pe care il au.

Marina Stie sd se descurce singurd, o face de micd, Stie cd aparyine unei

familii in care libertatea este respectatd mai presus de toate.

Plringii ei formau un cuplu nonconformist pentru societatea

patriarhali a anilor 50. $tefan Krilovici igi iubea prea mult sogia ca si.

aibi pretenEii de sog care se agazi.la ore fixe, la masi, cu gervetul prinsla git, agteptAnd si-i fie servite cele doui feluri gi desertul. Timpulpetrecut in striinitate il invitase si fie independent gi profundresepectuos fagi de semenele lui de alt gen, nu-i era rugine si dea o mAnide ajutor in casi, sotiei gi fiicei. Oricd.t de obosit gi de tracasat ar fi fost

cind se intorcea de la serviciu, ficea un dug, se schimba gi-i spunea

invariabil, sogiei: "Hai, Lili, iegim?" O lua de git gi iegeau la Capga sau

la Nestor, ca doi tineri indrS.gostigi, ca s5. minAnce acolo ceva bun.

Elena Krilovici considerase, dintotdeauna, arta culinarl" o

pierdere de timp. Bucitiria ocupa un loc secundar in viaEa ei, inainteacilreia stiteau muzica, arta, cirEile. Si a;a s-a ficut, cu siguranga de

sine a unei femei emancipate, c5. i-a transmis fiicei ei cam aceeagi scari

t4

a valorilor matrimoniale, a puterii de a nici nu lua in seami felul de

a trii supus servitugilor care nimicesc splendoarea din viegile atAt de

multor femei preschimbate, flri voia lor, in bucitirese ori in menajerein propria lor casi si-n propriul destin. in ciminul lor, Marina nici nurdzuse asa ceva, iar in casele prietenelor sti.pAnele casei giteau doardin pasiune, nu din obligagie, rizvri.tindu-se astfel, incongtient, fatide cutumele unei lumi in care femeile sunt nepermis de des tinute inloc de poverile unor obligagii administrative transmise din generatie ingeneratie;i indemnate si meargi inapoi la cratiti de cAte ori misoginiidin preajmi se simt deranjaEi de izbinzile lor... in ciuda lipsurilormateriale sau, mai degrabi, tocmai pentru a le uita gi a retri,i bucuriamicilor pliceri din tinereEe, familia Krilovici lua des masa la braseria

de la Athende Palace, care se afr,ala doi pagi de casi.

Marina i;i amintea cu drag si de zilele in care venea bunicul\iiculae, de la Turnu-Severin, gi Ie ficea iahnie de fasole cu cArnagi,

umplind casa de miresme fruste, irezistibile. ir, rest, in casa lor se

mi.nca simplu. Fripturi, brinzeturi, salate, mAnciruri la cuptor.

Numai Miga, fata angajatd.si vini o zi pe siptimini s-o ajute lamenaj pe "doamna Elena", mai gitea, din c6.nd in cAnd, cA.te un fel maisofisticat, iar copila, gurmandi de mici, mi.nca de se lingea pe degete.

Virginia uine ual-udrtej pe coridor:

- imi pare rdu, profesorul de uioara ne-a dat drumul maiztziu... Hai sd rnergem repede, cd mama face azi tocdnipd de

l,arcel cu mdmdliguyd Si scoate primele gogonele din borcan. Mi-ax sa nu cArecuTnad sd uin fird tine! Ai uazut cd afard ninge? Ew'rna ninsoare din anul dcestd, ar trebui sd ne punem o dorinyd,aind primul fulg ne aA atinge faya. Poate Si gustdm unul...

- N-ai decht sd mdndnci tu falgl de zdpadd, Wrginico, tu n-aiLw;i dc canto! rddea Marina hohotit.

Fetele se iau de bray Si se indreaptd cu pasi sprinteni spre cdsa

15

Virginiei. Doamnei Popescu ii e tare dragd Marina, ?entra cd nu-ideloc mofiuroasd, rdde mereu Si e atdt de uolubild! Gdseste tntotdeauna

cuuinte de laudd pentru mhncdrurile ei... "in sftrSit, ai Si tu o prietena

nem,Ly,iitd" ii spune mereu, ficei sale.

Mirosul ademenitor al tocdniyei se simte de pe coridor, Marinei tilasd gura apd la ghndul gogonelelor cdrnodse, pulin inlepdtoare. Dar stie

cd, la urgia care s-A ldsat afard, Poate n-ar strica sd termine rnlslt cu un

ceai fierbinte cu miere, care sd-i protejeze ghtul, pknd acas,i.

Doamna Popescu le inthmpind imbujoratd:

- Haideyi, intrayi repede! Tocmai am rdsturnat mdmdliguya!

Cu firescul marelui talent innlscut, pe care profesoara LidiaVribiescu-Vatianu a gtiut si-l descopere, dezviluindu-i Elenei Krilovicici o voce ca a Marinei se na;te rar, la rispdntie de veacuri, Marinanu gi-a fixat, visat, trasat, un scop anume in viagi. CAnd a inceput sicinte, se sim;ea ispititi de muzica ugoari., iar mai tirziu, in carieri., nua fost dispusi si faci sacrificii sau compromisuri pentru a ajunge acolo

unde ar fi dorit si fie. De altfel, cuvintul Sacrificiu este interzis invocabularul Marinei Krilovici. Cu o sinceritate care a ficut-o si aibi.

prieteni pretutindeni in jur - sau si fie antipatizati de cei cirora lepar mai confortabile adevirurile spuse pe juml.tate - Marina strAmbi.

nasul ca o Samantha pusi pe vriji atunci cAnd aude vi"ici"reli dincategoria: "M-am sacrificat pentru copiii sau pentru pirintii mei".

"lJnde e dragoste nu existS" sacrificiu, dragostea implici datoriade a veghea asupra alor tii", spune ea firi pireri de riu.

Marina a fost o fiici exceptionali gi a avut piringi exceplionali.S-a niscut la Bucuregti, intr-o dimineagi de iunie a anului 1942, insinul unei familii intelectuale, culte, talentate. Cultura muzical|i-a fost transmisi firesc, firi efort gi fir5" obligagii. Mama se trigeadintr-una din familiile grece$ti de vazi., ale Bucuregtiului. Tatil ei,

Zisu Bebis, ayea reprezentanla Austin-Moritz gi la Bucuresti, gi laI-ondra, gi la Paris. Marina avea si afe din povestirile mamei ci fusese

t6