Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Proiect la disciplina „Marketingul locurilor”

Auditul de marketing al localităţii Vatra Dornei

Student/ă: …..

Specializare: G.E.P.

Forma de învăţământ: ZI

Anul de studiu: 2

Cluj-Napoca

2012

Introducere

Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, aflându-se înacelaşi timp printre principalele zone turistice ale României.

Prezenta lucrare, urmăreşte să prezinte potenţialul turistic şi antropic,

valorificarea lui la ora actuală . Proiectul a fost conceput în funcţie deelementele naturale,

antropice, sociale, economice ce stau la baza funcţionării activităţii turistice în staţiunea Vatra

Dornei. Su r sa de i n fo rmare am lua t -o d i r ec t de l a i n s t i t u ţ i i l e de p ro f i l c â t

ş i cu b i rou r i d in c ad ru l a ce s to r a , r e spec t i v P r imă r i a mun ic ip iu lu i Va t r a

Dorne i p r i n Depa r t amen te l e de Dezvo l t a r e S t r a t e g i c ă ş i I n t e g r a r e a

E u r o p e a n ă d a r ş i S e r v i c i u l d e P r o m o v a r e ş i D e z v o l t a r e a Turismului

şi Salvamont. O altă sursă de informare a fost reprezentată de centrul de Formare şi

1

Inovaţie pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC – Vatra Dornei), o instituţie de nivel

naţional, al c ă r e i s cop e s t e a ce l a de a dezvo l t a s a t e l e mon tane , a

gospodă r i i l o r ţ ă r ăneş t i , punând bazele aici turismului rural şi agroturism.

P r e z e n t a l u c r a r e c u p r i n d e p a t r u c a p i t o l e , c e î n c e a r c ă s ă

p r e z i n t e f a p t u l c ă potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei

zone turistice, ea trebuiesusţinută de un management adecvat zonei, de o putere

economică şi de o strategie bine pusă l a punc t , î n vede rea amena j ă r i i ş i

r e amena j ă r i i c ad ru lu i t u r i s t i c ex i s t en t c â t ş i demararea unor noi proiecte în

obţinerea unor venituri complementare dar şi ridicarea nivelului de trai.

1. Scurt istoric şi prezentarea generală a locului

O legendă păstrată în memoria Dornelor, care atestă existenţa Dornei încă de pe vremea

întemeierii statului Moldovei, leagă numele localitaţii de o dragoste tragică a întemeietorului

Moldovei - Dragoş Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstoriţa localnică Dorina, pe care a

ucis-o dintr-o greşeală şi în amintirea ei, a decis ca apa lânga care s-a petrecut drama să poarte

numele ei.

Din izvoare istorice mai reţinem că la 14 mai 1600 Mihai Viteazu, a trimis spre

Moldova armata condusă de generalul său Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Cândreni,

peste Mestecăniş, spre Câmpulung şi apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei

Ieremia Movilă. Dupa anul 1775, Dorna intră sub stapânire austriacă şi locuitorii au devenit

iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape

un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li s-au pus taxe pe

fâneţe şi păduri şi au fost obligaţi să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare

iniţiate de coroană. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorităţii biruri în natură (găini, lână şi

lemne). Pe teritoriul târgului Dornei s-au desfaşurat numeroase conflicte sângeroase care au

sfârşit prin însemnate pierderi de vieţi omeneşti. În 1884, o sentinţă a autorităţilor austriece

pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojană severă".

2

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a cumparat Băile Vatra Dornei, cunoscute sub

numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.

Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul

numărul unu şi Cazinoul.

În total pe teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape

minerale.

În 1849, Bucovina a fost dezlipită de Galiţia şi ridicată la rangul de ducat. Această

acţiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 şi înscrierea sa în actele

oficiale ale stapânirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiaşi an

s-a înfiinţat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Judeţ Dorna similar cu instituţia prefecturii.

În anii următori istoria locului pomeneşte tot mai des despre nemulţumirile dornenilor,

despre înfăţisările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph, despre implicarea unor mari

personalităţi ale vremii ca de pildă Eudoxiu Hurmuzachi în lupta lor pentru emancipare

socială şi administrativă.

În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte - anii 1943-1944 -

staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată dupa

1945 a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948. După 1989 orașul a intrat în

concurența economiei de piață cu avantajele și dezavantajele ei, încercând să redea numele și

renumele stațiunii de odinioară1.

Vatra Dornei dispune de un potential foarte mare de resurse umane şi

naturale. Progresul si activitatea antropica a omului nu au reusit sa spulbere frumusetea acestei zone2.

Acum 100 de ani, romancierul Bram Stoker a menţionat regiunea din jurul Dornei ca fiind

„una din cele mai sălbatice şi mai puţin cunoscute zone din Europa”. Această afirmaţie este

adevărată şi în zilele noastre. Dorna este o regiune fără rival în frumuseţe din

Europa, încercuită de, anticii şi neîmblânziţii Munţi Carpaţi, presăraţi cu sate şi cătune superbe.

Regiunea a fost cunoscută încă din timpuri antice ca un loc de relaxare şi reîntinerire,

cu un climat tonic stimulativ, aer curat, natură primitivă şi nenumărate izvoare terapeutice

minerale. Una din cele mai împădurite regiuni din Europa, Dorna este paradisul unui iubitor de

1 Vezi pe larg http://www.vatra-dornei.info/Statiunea-Vatra-Dornei/.2 Vezi pe larg Mircea Vlădică „Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007; Vezi și .........................

3

natură şi adăposteşte una din cele mai mari concentraţ i i de faună

diversif icată de pecontinent. Pajiştile montane sunt acoperite cu flori sălbatice rare vara şi

straturi groase dezăpadă iarna, făcând regiunea să fie un loc perfect pentru a-ţi petrece

vacanţa tot timpul anului. Este o regiune de o frumuseţe calmă, naturală şi viaţă populară

fascinantă, ideală pentru peregrinări, excursie, plimbare cu bicicleta şi relaxare în pădurile

liniştite şi printre sătenii ospitalieri. C u n o s c u t ã c a “ P e r l a B u c o v i n e i ” , s t a ţ i u n e a

V a t r a D o r n e i e s t e c e a m a i m a r e comunitate din Dorna, cu numeroase activităţi

pentru călător. Vatra Dornei este plină cu hoteluri de cal i tate , restaurante,

parcuri , muzee şi s taţ iuni cl imaterice, biserici ş i este o bază excelentă de la care

se poate porni spre explorarea regiunii din împrejurimi3.

2. Analiza factorilor de marketing ai locului

2.1. Infrastructura

2.1.1. Echipare urbana. Reţeaua de drumuri

În Vatra Dornei reţeaua de străzi principale ce traversează localitatea sunt în

generalparalele cu râurile Bistriţa şi Dorna. Reţeaua stradală majoră este intens solicitată,

traficul de tranzit suprapunându-sepeste circulaţia de interes local. Principalele drumuri naţionale

şi judeţene care traversează oraşul sunt: E 576 (DN 17): Dej-Vatra Dornei-Suceava DN 17 B: Vatra Dornei-

Broşteni – Piatra Neamţ.

2.1.2. Reţeaua de căi ferate

Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţia Vatra Dornei,Vatra

Dornei-Băi şi halta Roşu.

2.1.3. Transportul aerian

Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de

lângămunicipiul Suceava, aflat la o distanţă de 130 km de Vatra Dornei. Există posibilitatea repunerii

în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de oraş, respectiv

la Floreni.

2.1.4. Canalizarea

3Vezi pe larg Dinu Ana – Maria, Ecoturismul în Vatra Dornei, Universitatea “Transilvania” din BraşovFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

4

Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin doua

conectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s , apoi

este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspect negativ il

reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad in gratarele care

acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa de salubrizare intervine in

fiecare zi.

Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi.

Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, in

apropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampa de

gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori este necesar

acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate

ori este necesar si acoperirea lor cu capac.

Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, este o alta

sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitate iar

resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transporta resturile

menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebui compartimentate

pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa

foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele

Dornei sau Bistritei.

2.1.5. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarele

subterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecare gospodarie are

fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei au

bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru

dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu) care alimenteaza

Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei.

Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata in

statie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor.

Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand ploua

mai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este

5

transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa

potabila, tratata in prealabil cu clor.

Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitati apropiate

de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta, amoniacul se apropie

de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru Vatra Dornei.

Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon,

se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin

pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin

cadere libera la consumator.

Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie de

epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie sunt amplasate

porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care

prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare. Elicele pentru

oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata de decantorul secundar

care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organice din namol ramanand doar

partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentru uscare iar o alta parte pentru

hrana organismelor. Sursele de poluare a apei sunt exploatare din Calimani si statia de

preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii de epurare.

Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrul de exploatare a

centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce produc energie de 0,4 Kv si

prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata in SEN (sistemul energetic

national).

In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi

principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul

hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2 Mw),

Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la Panaci-Bucinis,

Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara.

Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate

paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificat in

continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silvicultura si

Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei pe Carlibaba,

Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poate fi folosita tot

6

timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata pestilor este pusa in

pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor.

2.1.6. Fondul locativ

Analiza fondului locuibil pe baza recensământului din 2002 precizează că populaţia

municipiului Vatra Dornei era de 18.487 persoane, locuind în:

o locuinţe proprietate privată (particulară) – 5.763 (89,6%)

o locuinţe de stat – 640 (10%)

o locuinţe private de grup (cooperatistă/asociativă) – 3 (0,04%)

o locuinţe ale cultelor religioase – 21 (0,32%)

Din cele 6.427 locuinţe, 46 sunt utilizate în scopuri comerciale, profesionale, etc.

În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din

reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică şi 1.144 au încălzire prin

termoficare sau prin centrală termică.

Construcţia de locuinţe - Potrivit programului său de activitate pe anii 2001-2004, Primăria

municipiului Vatra Dornei a demarat construcţia de locuinţe. Astfel, prin forţele proprii ale

bugetului local, s-au mutat în locuinţe noi 18 familii, prin punerea în funcţiune a blocului 1

Chilia, cu 18 apartamente de 1 şi 2 camere, locuinţe cu destinaţie socială.

Având în vedere segmentul social al celor care nu-şi pot permite construcţia unei locuinţe,

peste 500 de familii solicită locuinţe din fondul locativ de stat. Construcţia de locuinţe prin

intermediul Agenţiei Naţionale a Locuinţei se derulează în bune condiţii la Vatra Dornei.

Astfel, se lucrează la Blocul B din Ansamblul Transilvaniei – bloc care va avea 48 de

apartamente. La această clădire sunt definitivate lucrările la parter şi s-au început lucrările la

primul etaj.

Se lucrează, de asemeni, la construcţia Blocului 1, tronsoanele C+D din Ansamblul Podu

Verde bloc ce va avea 24 de apartamente cu destinaţia de locuinţe pentru tineri, urmând să fie

dat în folosinţă în cursul anului 2004.

7

Lipsa acută de locuinţe a determinat Consiliul Local să aprobe achiziţionarea unui bloc de

garsoniere în strada Florilor nr.1, care va fi refăcut tot prin ANL, cu destinaţia de locuinţe

sociale. Aflat în imediata vecinătate a complexului comercial din strada Mălinilor, blocul este

într-o stare avansată de degradare şi creează o imagine arhitectonică deplorabilă.

2.1.7. Infrastructura de cazare

Municipiul Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi

agroturistice, cabane, baruri, discoteci.

Cazarea se face în 15 hoteluri, 5 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare în

locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEI

Structură turistică

Categorie

**** ***

** *

Hoteluri 2 4 6 3

Vilă-pensiune

turistică 3 2 -

Pensiuni turistice -

30 (autorizate şi în

curs de autorizare)10

Camping complex

turistic 1 1 1

Pensiuni - 8 5

8

agroturistice

(Bazinul Dornelor)

Turism balnear

Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi

carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină

recuperatorie.

Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase,

bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, uşor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Staţiunea Vatra Dornei deţine o bogată tradiţie în tratarea unor boli cu ajutorul apelor

minerale. Apele minerale din staţiune cât şi cele din Bazinul Dornelor constituie “materia

primă” pentru mii de proceduri care se efectuează în modernele baze de tratament.

Toate hotelurile și pensiunile dețin un restaurant și o largă infrastructură de găzduire a

unor reuniuni, conferinţe, târguri etc.,

Infrastructura comercială este compusă din 2 supermarketuri și 2 centre comerciale.

2.2. Calitatea vieţii

2.2.1. Sistemul de ocrotire a sănătăţii

Instituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dornei acoperă necesarul de asistenţă

medicală atât pentru cetăţenii municipiului, cât şi pentru un procent semnificativ al populaţiei

din întreg Bazinul Dornelor. Populaţia stabilă care beneficiază de serviciile Spitalului

municipal este de circa 52.000 locuitori, iar cea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor în

tranzit se ridică la circa 100.000 pe an.

Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensare medicale– 3; medici – 44; creşe – 1.

Sectorul privat cuprinde: laboratoare medicale – 2; medici – persoane – 18; farmacişti

– persoane – 24. Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsa medicamentelor, condiţii

improprii, lipsa aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii

proaste în sistemul medical.

9

În anul 2001, în judeţul Suceava speranţa de viaţă la naştere era la femei – 75,68 ani,

iar la bărbaţi – 69 ani. În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situează bolile

cardiovasculare, respective hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pe locul următor

fiind cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase, diabetul

zaharat.

2.2.2. Forţa de muncă şi şomajul

În cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei era de 25,14%. Distribuţia

numărului mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare

parte se regăseşte în industrie (41,8% din total), urmată de transporturi (11,3%), comerţ

(8,9%), sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%), administraţie publică (2,1%),

financiar (1,9%), agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%). În Vatra Dornei, rata şomajului

calculată în sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul zonelor defavorizate) a cunoscut o

valoare maximă în anul 2000 fiind de 9,39%, sub nivelul ratei şomajului înregistrată în judeţul

Suceava (12%) şi rata şomajului pe ţară (10,5%). În anul 2001 aceasta a scăzut la 4,27 şi

respectiv 4,54% în anul 2002.

Ocupaţia de bază – turismul.

Gradul de calificare al resurselor umane:

- studii superioare – 479

- studii medii – 2.568

- 10 clase – 1.053

- 8 clase – 2.040

- fără studii - 111

Calificarea forţei de muncă disponibilizate:

- agenţi turism

- recepţioneri hotel

- ospătari – bucătari

- constructori – zidari, dulgheri, ferari betonişti, etc.

- muncitori în confecţii metalice (strungari, sudori, lăcătuşi mecanici, etc)

- mineri

Salariul mediu net 1200 lei, la sfârşitul anului 2011.

2.2.3. Sistemul de educaţie şi învăţământ

Unităţi de învăţământ – total – număr 17. Grădiniţe de copii 9. Şcoli din învăţământul primar

şi gimnazial 6. Licee 2. Şcoli profesionale (profil forestier) 1. Facultăţi (Agroturism și

10

Ecologică) 2. Având în vedere structura oraşului Vatra Dornei, care are în componenţă şi trei

sate, reţeaua de învăţamânt are următoarele caracteristici:

• Învăţământul preşcolar este organizat în oraş şi în localităţile componente Argestru şi Roşu.

• Învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoară în primii patru ani în toate localităţile, iar

clasele gimnaziale (V – VIII), în funcţie de numărul elevilor din satele componente, este

concentrate pentru toate localităţile în şcolile generale ale oraşului.

• Învăţământul liceal se desfăşoară în cadrul liceului teoretic care deserveşte aria de influenţă

a oraşului (oraşul, localităţile componente şi comunele din bazinul Dornelor) şi în cadrul

Liceului Economic privat “Ţara de Sus”.

Învăţământul preşcolar.

În municipiul Vatra Dornei funcţionează 9 grădiniţe, din care 6 sunt cu program normal (de la

ora 7 la 13) şi 3 grădiniţe cu program prelungit (cămine cu program prelungit). În cele 9

unităţi sunt cuprinşi copii între 3 şi 7 ani, respectiv 510 copii în anul 2003.

În cele 9 unităţi preşcolare lucrează un număr de 28 de educatoare, toate calificate.

Copiii şcolarizaţi în grădiniţe – 510, neşcolarizaţi în jur de 40-45.

Învăţământul primar şi gimnazial

În Vatra Dornei şi în localităţile component funcţionează trei şcoli primare (câte una în

Argestru,

Roşu şi Vatra Dornei) şi trei şcoli generale, clasele I –VIII (toate în Vatra Dornei). În cele 6

unităţi şcolare învaţă un număr de 1.821 elevi, dintre care 752 sunt înscrişi în învăţământul

primar şi 1.069 în învăţământul gimnazial.

Învăţământul liceal

Invăţământul liceal se desfăşoară în cadrul a două unităţi şcolare (din care una este privată) şi

deserveşte aria de influenţă a oraşului (oraşul plus localităţile componente şi comunele din

zonă).

Numărul de elevi înscrişi în cadrul Liceului theoretic „ION LUCA ” este de 683, iar în cadrul

Liceului Economic, 71. Personalul didactic din unitaţile de învăţământ este format din 355

salariaţi, fiind distribuit astfel:

• învăţământ preşcolar –31

• învăţământ primar – 41

• învăţământ gimnazial – 83

• învăţământ liceal – 63

• învăţământ profesional, complementar şi de ucenici – 284.

4 ...trece nota din interent....

11

2.2.4. Cultura și arta

Acţiunile culturale se desfăşoară sub patronajul Primăriei municipiului sau Consiliului

Local (festivaluri, expoziţii, seminarii, simpozioane) în colaborare cu instituţiile de cultură

aflate în subordinea acestora, respectiv Casa municipală de Cultură „Platon Pardău”, Teatrul

Popular „Ion Luca”, Biblioteca municipală „G. T. Kirileanu”, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi

Cinegetică şi Muzeul de Etnografie. În Vatra Dornei se desfăşoară un mare număr de

manifestări culturale, naţionale şi internaţionale precum: Serbările Zăpezii, Festivalul

Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Porniţi Plugul, Feţi Frumoşi”, Festivalul Naţional al

Teatrelor Populare, Festivalul Naţional al Teatrului de Păpuşi, Festivalul Naţional de Muzică

Uşoară pentru copii “Muzritm” şi altele. În cadrul Casei de Cultură activează fanfare

municipală, care are un program special susţinut în zilele de vară în parcul staţiunii.

Biblioteca municipală

Biblioteca publică Vatra Dornei a fost înfiinţată în 1901, odată cu inaugurarea Palatului

Naţional Român (actuala clădire a bibliotecii). Biblioteca cuprinde:

- Secţia de împrumut pentru cititorii adulţi;

- Secţia de împrumut pentru cititorii copii;

- Depozitul sălii de împrumut pentru adulţi şi cel al sălii de lectură;

- Biblioteca staţiunii – ca filială a bibliotecii municipale;

- Sala memorială „Ion Luca”, amenajată în anul 1994, cu prilejul centenarului naşterii

dramaturgului Ion Luca;

- Sala memorială „Platon Pardău” amenajată în 2003.

- Fondul documentar dornean format din două săli: Salonul oamenilor de seamă dorneni; Sala

Teodor Varahil Moraru şi Gavril Cacina.

- Galeria de artă contemporană a bibliotecii municipale, ce găzduieşte expoziţii de pictură, de

fotografie, expoziţii itinerante, expoziţii cu caracter istoric etc. Biblioteca deţine un număr de

90.000 de unităţi de bibliotecă. Anual, biblioteca înscrie un număr de peste 4.000 de cititori,

iar tranzacţiile de împrumut sunt în jur de peste 80.000 de volume anual.

Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică

Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Cinegetică apare ca instituţie culturală de interes public în

anul 1957, când a fost deschis pentru vizitatori.

Muzeul prezinta flora şi fauna Depresiunii Dornelor, o parte din exponate fiind aratate în

mediul lor de viaţă, ceea ce dă un plus de atractivitate şi interes pentru publicul vizitator.

Muzeul de Etnografie şi Folclor, situat la parterul clădirii Palatului Comunal, prezintă obiecte

cu o deosebită valoare etnografică. Colecţia muzeului cuprinde exponate legate de

12

meşteşugurile tradiţionale ale dornenilor, porturi populare şi obiceiurile de sărbătoare. O mare

parte a exponatelor au valoare de unicat, ţinând cont de faptul că unele obiceiuri şi

meşteşuguri au dispărut în timp (ex.plutăritul – una din ocupaţiile de baza ale dornenilor).

Principala zonă de atracţie este sala unde sunt prezentate costumele şi măştile populare care

provin din toată zona Dornelor.

Casa de Cultură

Casa de Cultură „Platon Pardău” este centrul în jurul căruia se desfăşoară majoritatea

activităţilor cultural din municipiu: expoziţii, spectacole de teatru, spectacole folclorice,

vernisaje, etc. În Casa de Cultură fiinţează din luna februarie 2002 o sală multifuncţională

„SALONUL ALB” în care au loc simpozioane, dezbateri, şedinţe, microconcerte, expoziţii de

pictură, grafică, sculptură, ceramică, artă fotografică.

2.2.5. Sport și agrement

Clubul Sportiv Şcolar Vatra Dornei a fost înfiinţat în anul 1956 ca unitate sportivă

şcolară, a elevilor din Bazinul Dornelor.

Condiţiile materiale existente, cadrul natural deosebit de favorabil pentru practicarea

sporturilor de iarnă, preocuparea factorilor locali pentru afirmarea sportului de performanţă,

profesionalismul şi pasiunea cadrelor didactice de specialitate din oraş au avut ca effect

câştigarea a numeroase titluri şi medalii naţionale şi internaţionale de către sportivii dorneni.

Clubul funcţionează cu 4 secţii: sanie, schi alpin, schi fond şi biatlon. Staţia Telescaun Vatra

Dornei a fost dată în folosinţă în anul 1980. Instalaţia a aparţinut Întreprinderii de Transport

pe Cablu Braşov, până în anul 2000. În anul 1999 întreprinderea a fost privatizată, din această

cauză unele instalaţii fiind închise, printer care şi Telescaunul Vatra Dornei (propus pentru

demontare). Cum în staţiune este necesară o asemenea instalaţie, mai mulţi întreprinzători au

hotărât înfiinţarea unei societăţi pentru a cumpăra pachetul de acţiuni ale

Telescaunului Vatra Dornei

În anul 2000 au început lucrările pentru reabilitarea instalaţiei. În 2001 instalaţia a fost

autorizată de ISCIR. În 2002 – 2003 s-au făcut unele lucrări de modernizare a instalaţiei. În

martie 2003 au fost demarate lucrările de amenajare a pârtiei, pentru omologarea acesteia de

către Ministerul Turismului.

Sporturile practicate la Vatra Dornei:

1. SCHI ALPIN

• Pârtia Telescaun: pârtie în curs de omologare, 3200 m lungime, 400 m diferenţa

de nivel, instalaţie de transport pe cablu tip Telescaun;

13

• Pârtia Parc: pârtie omologată, 900 m lungime, 150 m diferenţa de nivel, instalaţie de

transport pe cablu tip Teleschi şi Baby-schi;

2. EXCURSII MONTANE – ture de agrement la puncte de belvedere din Vatra

Dornei pleacă 3 trasee principale de creastă pe masivele: Giumalău-Rarău, Suhard, Călimani.

La acestea se adaugă încă 15 trasee secundare. Lungimea totală a traseelor este de aprox. 300

km.

• în perioada 15 mai – 15 septembrie – se desfăşoară programul : TURISM MONTAN

ÎN STAŢIUNEA VATRA DORNEI – iniţiat de Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a

Turismului şi Salvamont.

3. ESCALADĂ ŞI ALPINISM

• masivul Rarău: trasee de gradul 3 – 9; stânca Rusca; s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu

24 prize artificiale;

4. PARAPANTA

• În Bazinul Dornelor, zonele optime de zbor cu parapanta se află în masivele Suhard–

vf. Ouşorul - Platoul Giumalău, Călimani

5. ESCALADA PE GHEAŢĂ

• In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheaţă de la Moara Dracului – cheile

Zugrenilor.

6. SCHI TOUR

• toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei şi de creastă sunt optime pentru

schi tour.

7. SCHI FOND

• în Vatra Dornei există o pistă betonată pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile

traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

8. SCHI EXTREM

• zonele optime pentru practicarea schiului extrem se afla in masivul Călimani,

versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf.

Negoiul Unguresc şi Pietrosul Călimani.

9. RIVER RAFTING

• rafting se practică în condiţii optime pe râurile Bistriţa şi Dorna. Traseele au lungimi

cuprinse între 12,5 – 20 km. La solicitarea turiştilor distanţele pot fi variabile.

2.2.6. Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

14

Împrejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduri de conifere (brad, pin, molid)

care, datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensă oxigenare a

atmosferei în cursul întregului an, conferind un plus de purificare a aerului, odata cu creşterea

conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.

Măsurătorile efectuate în perioada 20-29.05.2002 în zona SC Bucovina Mineral Water

SA şi pe str. Mihai Eminescu din municipiul Vatra Dornei, au indicat următoarele: Nu s-au

depăşit limitele maxime admise conform STAS 12574/1987 pentru probe momentane (medii

30 minute) şi probe medii de 24 ore la nici unul din poluanţii gazoşi monitorizaţi: NO2, SO2,

O3, CO.

Nu s-au depăşit pragurile inferioare de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane la

NO2, SO2, şi nici pragurile de informare sau de alertă medii orare la ozon, stabilite prin

Ordinul 592/2002. Concentraţiile de monoxid de carbon s-au situat de asemenea sub valoarea

limită pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinul 592/2002.

Nu s-a depăşit limita zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinul

592/2002 la pulberi în suspensie-fracţia PM10.

Există o unitate ISU contra incendiilor și pentru situațiile de urgență care are un

parteneriat cu SMURD.

2.3 Resursele umane locale (oamenii)

La 1 iulie 2002, populaţia stabilă a municipiului Vatra Dornei era de 16.465 persoane,

din care 47,4% bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare furnizate de Direcţia Judeţeană de

Statistică după Recensământul populaţiei şi locuinţei din 2002). În anul 2001, numărul

născuţilor vii a fost de 172, în creştere cu 16 faţă de 2000. Numărul deceselor a fost în anul

2001 de 182, la fel ca în 2000. Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ,

respectiv -10 persoane, în creştere cu 6 persoane faţă de anul 2000. Această creştere a sporului

natural al populaţiei se datorează, în principal, creşterii numărului de născuţi vii.

Centrul Social pentru persoanele vârstnice

La 31 iulie 2003, prin HCL nr. 64, s-a aprobat înfiinţarea unui centru social de ocrotire

şi îngrijire a persoanelor vârstnice. Capacitatea acestui centru este de 24 de locuri, iar

personalul este format din: un specialist in asistenţă socială cu studii superioare, un asistent

medical si 3 îngrijitoare. Consiliul local a adoptat această hotărâre ca urmare a numeroaselor

cereri de instituţionalizare ale bătrânilor singuri, cu venituri reduse, cu probleme de sănătate.

Sunt acceptate cazurile persoanelor vârstnice de pe raza municipiului, pe baza anchetei sociale

15

realizate de specialisti. Sursele de finanţare sunt bugetul local, agenţii economici locali,

farmacii şi Asociaţia Christiana.

Ajutorul la domiciliu

Prin HCL 23 din luna mai 2002, s-a înfiinţat serviciul comunitar de îngrijire la

domiciliu. Din structura de personal fac parte un specialist cu studii superioare şi un îngrijitor.

S-a acordat asistenţă la domiciliu unui număr de 15 persoane vârstnice. Acestea au primit de

sprijin în efectuarea cumpărăturilor, medicamentelor, au beneficiat de hrană de la cantina de

ajutor social (transportată la domiciliu) şi de alte servicii care s-au impus. Se intenţionează

extinderea acţiunilor acestui serviciu. Astfel Primăria, în parteneriat cu Asociaţia Christiana –

filiala Vatra Dornei, a depus spre finanţare GRASP un proiect aflat încă în evaluare, iar în

cazul în care va fi aprobat, 45 de persoane vârstnice vor beneficia de îngrijire la domiciliu. În

proiect este implicată o echipă formată dintr-un asistent social cu studii superioare, 6

îngrijitori care urmează să fie specializaţi şi atestaţi în cazul aprobării proiectului, 3 medici şi

4 preoţi din comunitate.

2.4. Elementele de atracţie turistică

Pentru cei care isi doresc o vacanta activa, statiunea Vatra Dornei dispune de multiple

posibilitati de petrecere a timpului liber: drumetii, plimbari la manastirile din Bucovina,

pescuit pe raul Bistrita, parapanta în Suhard, riverrafting, ciclism montan prin toata

depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarna sunt amenajate partii de schi de dificultate

medie, prevazute cu instalatii de transport pe cablu, un patinoar si o partie pentru sanii, iar pe

muntele Runc se afla o partie de schi fond. Cateva din obiectivele turistice din zona dornelor:

Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea primariei

Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale

Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele

sustinute in sezonul estival

Parcul "Lunca Dornei" - momentan in curs de amenajare

Patinoarul din parcul Vatra Dornei

Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc

CATEDRALA SF. TREIME

16

Manastirile din Bucovina - In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri

ortodoxe care impresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acestea

enumeram: Manastirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul PODU

COSNEI, Manastirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului" si desigur la cativa km de

Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA (1532), VORONET

(1488), HUMOR (1530), etc. Toate aceste manastiri sunt monumente unicat ale artei feudale

romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare

Castelul DRACULA - Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de

Vatra Dornei si este o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait

contele Dracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum

si unele lucruri personale. Se poate servi masa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa

gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona.

Turbaria de la Poiana Stampei.

Cheiul Zugrenilor.

Traseele montane din Zona Dornelor (Muntii Calimani, Rarau, Giumalau, Bistritei, Suhard,

Vf. Ousorul) - Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor

Orientali, reprezentand cel mai extins masiv vulcanic din Romania. El se desfasoara pe

directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor

(Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bargaului; la est – sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa,

Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de muntii Giurgeului (sud-est); la sud –

defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest – piemontul

colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei.

2.5. Imaginea locului

3. Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor

care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna,

sau care doresc sa se odihneasca intr-un bioclimat tonic stimulent cu influenta benefica

asupra sistemului nervos.

Pentru refacerea sanatatii Vatra Dornei ofera factori naturali de cura cum sunt:

izvoarele cu apa minerala carbogazoase

izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice si sulfuroase

17

mofete naturale de saruri de mare puritate si concentratie de CO2

namolul de turba din zona Poiana Stampei.

Afectiuni

Profilaxie: persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti spre imbolnavire,

persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, noxe, etc.

Afectiuni ale aparatului cardiovascular: boala cardiaca ischemica si infarctul miocardic

sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, boli ale

arterelor periferice si ale venelor.

Afectiuni ale aparatelor locomotorii: artroze si spondiloze, reumatism inflamator stabilizat,

reumatism ab-articular, afectiuni post traumatice, post protezare, afectiuni neurologice

(pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, etc.), hernie de disc si lombosciatica secundara.

Afectiuni asociate: boli ale aparatului respirator (bronsite cronice, astm bronsic, boli

profesionale), ale aparatului digestiv, boli ginecologice (sterilitate si afectiuni inflamatorii),

nevroze, anemii, diabet si obezitate.

Aceste afectiuni beneficiaza de cura externa si in principal sub forma de bai

carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri la care se adauga termoterapia (impachetari cu

namol si parafina), electroterapia si fototerapia, pulmoterapia (aerosoli cu apa sulfuroasa si

medicamente). Un capitol important il reprezinta kinetoterapia la sala sau bazinul kineto,

masajul, cura de teren, mofetele.

In functie de afectiunile prezente, acesti factori de tratament naturali si artificiali se

combina de catre personalul medical sub forma unui plan de cura la care se adauga

dietoterapia, reflexoterapia si altele5.

3. Analiza posibilităţilor de atragere a unor pieţe ţintă

3.1. Atragerea turiştilor

Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii turiştilor - capitalul natural

SWOT Factori pozitivi Factori negativi

5 http://www.scribd.com/doc/50352942/Vatra-Dornei.

18

Factori

interni

Puncte tari:

Poziţia geografică – Municipiul Vatra Dornei se

află la confluenţa drumurilor către Transilvania,

Bucovina şi Moldova;

Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi în

vegetaţie forestieră, în mod special conifere,

municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază de

frumuseţe naturală;

Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,

favorizează relansarea turismului prin

posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă.

Puncte slabe:

Municipiul Vatra Dornei face

parte din Zona de Dezvoltare

N-E unde produsul intern brut

pe locuitor are cea mai mică

valoare dintre toate regiunile;

Posibilităţile de agrement

turistic sunt insuficient

valorificate;

Clima – temperatura medie

anuală de 5,20 C conduce la

costuri suplimentare pentru

asigurarea confortului termic.

Promovarea turismului Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000

Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, in scopul realizării unei

promovări eficiente a întregii staţiuni, a tuturor componentelor turistice, precum şi pentru

asigurarea securităţii turiştilor pe traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra Dornei. Alte

sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt:

1. identificarea structurilor de primire turistică aparţinând persoanelor fizice;

2. crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparţinând persoanelor

fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei;

3. verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă în parte a condiţiilor de confort, igienă şi starea

de întreţinere a clădirilor respective;

4. interdictia pentru persoanele particulare de a aborda turiştii în spaţii publice (gară, parcări,

intersecţii);

5. eliberarea avizelor de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere;

6. acordarea de asistenţă gratuită şi punerea la dispoziţia proprietarilor de structuri de primire

turistice a documentaţiei necesare omologării şi clasificării de către Ministerul Turismului. În

timpul sejurului se realizează sondarea opiniei turiştilor despre serviciile asigurate. Existenţa

în Vatra Dornei a instituţiilor CEFIDEC (Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare

19

Ecologică în Carpaţi) şi FAMD (Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna), care au ca

obiectiv principal formarea specialiştilor din domeniul agriculturii montane, informarea

agricultorilor şi răspândirea cunoştinţelor despre specificitatea montană şi protecţia mediului

în interiorul zonei de munte,

elaborarea de proiecte şi programe inovatoare privind dezvoltarea economică şi socială în

această zonă, constituie un ajutor în sprijinul agroturismului şi al promovării intereselor

specifice zonei de munte. Turismul rural Se doreşte o dezvoltare a sistemului de agrementare

agroturistică, în sensul creşterii numărului pensiunilor autorizate şi a diversificării ofertelor.

Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă în Bucovina, fiind concentrat în

jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc,

Putna, Gura Humorului şi, în general, în localităţile învecinate mănăstirilor. Turismul rural

din judeţul Suceava beneficiază de calitatea deosebită a peisajului natural, a aerului şi a

apelor, dar mai ales a vestitelor izvoare de apă minerală din Bazinul Dornelor şi, nu în ultimul

rând, de existenţa numeroaselor obiective turistice de factură religioasă. Un element cheie este

ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni. Pentru a asigura

servicii deosebite şi o calitate ridicată, ANTREC instruieşte proprietarii pensiunilor prin

consultanţă directă sau organizează cursuri de pregătire profesională, schimburi de experienţă,

seminarii. În ceea ce priveşte pachetele de servicii,

acestea cuprind programe de agrement (turism de aventură în colaborare cu Centrul de

Aventură din Vatra Dornei, excursii pe munţi în colaborare cu Serviciul de Promovare şi

Dezvoltare a Turismului şi Salvamont Vatra Dornei), excursii la mănăstiri, vizite la stâne,

primiri tradiţionale, primiri cu călăreţi, plimbări cu căruţele, plimbări cu calul, etc.

3.2. Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii şi stimulării

dezvoltării de afaceri, a investiţiilor, a sistemului socio-economic

SWOT Factori pozitivi Factori negativi

Factori

interni

Puncte tari:

Patrimoniu architectural. Clădirile cele

mai repezentative din oraş sunt

monumente arhitectonice din secolul

XIX. Cel mai important monument

arhitectonic este “Cazinoul Vatra

Dornei”, construit în anul 1897 după un

Puncte slabe:

Starea patrimoniului arhitectural şi

nevalorificarea lui economică; Starea

nesatisfăcătoare a infrastructurii de

drumuri;

Insuficienta dezvoltare a comunicării

între instituţiile publice;

20

proiect al curţii imperiale austriece;

Existenţa condiţiilor pentru turismul

cultural și istoric.

Uzura morală a reţelelor tehnico-

edilitare (apă, canal);

SWOT Puncte tari: Puncte slabe:

Factori

interni

Factori pozitivi

Cinegetic:

Reţea reprezentativă a instituţiilor

publice;

Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă,

canal, energie electrică, energie

termică, telefonie digitală, cablu TV,

internet);

Dezvoltarea serviciilor turistice;

Reţea comercială dezvoltată;

Zonă defavorizată – facilităţi acordate

investitorilor;

Privatizare avansată, iniţiativă privată

activă;

Existenţa colegiului de agroturism şi

CEFIDEC;

Aeroport în vecinătate;

Spaţii de producţie neutilizate;

Terenuri disponibile;

Resurse naturale: materiale de

construcţie, lemn, ape minerale

carbogazoase pentru consum şi cu

proprietăţi terapeutice, zăcăminte de

turbă cu proprietăţi terapeutice;

Existenţa unor instituţii financiare;

Sistem educaţional diversificat;

Forţă de muncă ieftină şi calificată;

Spaţii şi programe de agrement;

Disponibilitatea administraţiei locale de

Factori negativi

Slabă activitate de promovare a

turismului dornean din partea

firmelor private;

Slaba dezvoltare a serviciilor pentru

populaţie;

Buget local auster – posibilităţi

limitate de renovare a infrastructurii

urbane;

Inexistenţa unor instituţii de

învăţământ preuniversitar şi superior

în domeniul turismului;

Pista de aterizare pentru avioane

mici necesită investiţii pentru

repunerea în circuitul turistic;

Infrastructura slab dezvoltată;

Scăderea puterii de cumpărare a

membrilor comunităţii;

Necorelare cerere – ofertă;

Disponibilizări masive de personal în

zona mineritului;

Managementul întocmirii proiectelor

de finanţare pentru atragerea de surse

este relativ slab.

21

a concesiona terenuri;

Existenţa terenurilor şi spaţiilor

neutilizate;

Potenţialul uman bine educat;

Factori externi Oportunităţi: Riscuri/Pericole:

Parteneriat public privat;

Utilizarea instrumentelor datoriei

publice (împrumuturi şi obligaţiuni

municipale) ca surse atrase la bugetul

local, pentru repunerea în circuitul

turistic a unor obiective de importanţă

majoră pentru localitate;

Parteneriat cu Institutul Naţional pentru

Cercetare şi Dezvoltare în Turism,

pentru identificarea investitorilor în

turismul dornean;

Existenţa Planului Urbanistic General

(Master Plan) - instrument de

dezvoltare urbană;

Există scheme de creditare şi granturi;

Fragilitate a sistemului de

reprezentare a societăţii civile;

Insuficienţa resurselor bugetare;

Bugetul necesar reabilitării şi

dezvoltării infrastructurii turistice

depăşeşte capacităţile economice ale

investitorilor dorneni;

Inexistenţa în planurile regionale a

căilor de transport rutier modern

(autostrăzi, drumuri rapide);

Disponibilizări de personal din sfera

mineritului;

Forţa de muncă calificată migrează

în străinătate;

SWOT Factori pozitivi Factori negativi

Existenţa unor facilităţi fiscale datorită

caracterului de zonă defavorizată;

Formarea unui nucleu de întreprinderi

mici în jurul investitorilor majori.

-

Propuneri pentru promovarea și dezvoltarea investițiilor

• refacerea şi modernizarea infrastructurii de bază din Vatra Dornei;

• promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse

şi servicii turistice și economice;

• reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei.

• mărirea şi modernizarea domeniului sportiv și de agrement: vânătoare şi pescuit;

• crearea infrastructurii unei zone industriale.

22

3.3 Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii de locuitori

noi / păstrarea locuitorilor existenţi

SWOT Factori pozitivi Factori negativi

Factori

interni

Puncte tari:

- potențial natural bogat;

- bază de tratament cu tradiție și renume;

- rețea comercială bine dezvoltată;

- furnizor de resurse și de servicii turistice;

- obiceiuri și tradiții culturale și spirituale

bine mediatizate și valorificate;

- asistență socială dezvoltată;

- zonă ecologică recunoscută internațional;

Puncte slabe:

- produsul intern brut pe

locuitor cel mai mic din

toată zona de nord;

- migrarea forței de muncă;

- infrastructura de drumuri

slab dezvoltată;

- servicii de asistență

medicală insuficiente.

- Costuri ridicate cu

încălzirea și întreținerea

locuințelor din cauza

climei.

Pentru a păstra locuitorii existenți propun ca investitorii străini să absoarbă în primul rând

forța de muncă locală și să practice o protecție socială reală și nu doar profitul maxim cu orice preț.

Negocierea investițiilor cu parteneri străini să se facă tinând cont de uzanța internațională

privind procentul de distribuire a capitalului social 51-49%, respectiv partea română și cea străină și

nu de 80% cât dețin în prezent investitorii străini in Vatra Dornei.

4. Concluzii

Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale

şiantropice, premise ale unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă.În urma

prezentării elementelor caracteristice şi specifice avalului depresiunii Dornelor şi a

premiselor de dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităţile turistice înVatra

Dornei, se poate emite o primă concluzie şi poate cea mai importantă, aceea că

oactivitate turistică trebuie susţinută de o activitate economică. În acest sens, este nevoie de

23

un management adecvat avalului, respectiv staţiunii Vatra Dornei, a unor strategii de

dezvoltare şi de amenajare şi reamenajare a cadrului turistic existent.

În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii aucreat

şi pus în aplicare proiecte şi planul de amenajare şi reamenajare a staţiunii. Astfel s-a urmărit

amenajarea spaţiului verde din centrul oraşului (staţiunii), a reamenajării şi refaceri i

unor obiect ive turis t ice antropice (ex. : Cazinoul din Vatra Dornei) ş i nu

înultimul rând, refacerea infrastructurii. Aceasta din urmă stă la baza dezvoltări i

act ivi tăţ i i turis t ice, faci l i tând astfel pătrunderea turiş t i lor , respectiv deplasarea

lor în cadrul staţiunii Vatra Dornei și în zonă. Nu se urmăreşte obţinerea unor venituri

rapide pe un termen scurt, utilizând la capacitate maximă structurile existente, sau

potenţialul natural şi antropic, ci se încearcă dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil, de

care să se bucure şi generaţiile viitoare. De aceea ca o distincţie strategică de dezvoltare

este şi promovarea turismului rural şi agroturism, cel din urmă fiind văzut mai mult ca o

componentă a turismului rural, dar cel mai în măsură să valorifice potenţialul natural, în

vederea creşterii nivelului de trai, a susţinerii şi dezvoltării comunicaţiilor locale, dar şi

conservarea mediului natural.

Agroturismul nu vine să înlocuiască act ivi tatea turis t ică de bază, ci

vine să completeze, să creeze venitul complementar, asigură locuri de muncă, şi mai ales

ajută la diversificarea formelor de turism practicate. Se observă din ce în ce mai mult faptul că

oamenii doresc să-şi petreacă vacanţele şi timpul liber în mediu cât mai curat, ecologic şi

unde se încearcă o evitare a turismului de masă. În acest context agroturismul îşi ocupă

un loc bine meritat, el oferind turiştilor u n s e j u r d e n e u i t a t , e i p u t â n d î n

a c e a s t ă p e r i o a d ă s ă p a r t i c i p e a l ă t u r i d e g a z d e l a activităţile specifice

locurilor. Impactul asupra populaţiei este unul pozitiv, ei sunt mulţumiţi de lucrurile

ce se petrec în Vatra Dornei şi nu numai din punct de vedere turistic. În Vatra Dornei se

încearcă valorificarea oricărui element pentru obţinerea unor beneficii favorabile atât

pentru turişti cât şi pentru populaţia din zonă, demonstrându-se faptul că se promovează un

turism durabil.

24

Bibliografie

1.Ungureanu Dănuţ (2002), Management turism rural şi agroturism montan – cursCEFIDEC

2.Vlăsceanu Gh., Ianoş Ioan (1998), Oraşele României, Ed. Odeon, Bucureşti

3. Popa Nicolae (1997), Monografia orașului Vatra-Dornei, Ed. Sentinela, Vatra-Dornei

4. Țăranu Petru (1999), Memoria Dornelor, Vol. III, Ed. Țara Fagilor, Suceava

5. Țăranu Petru (2002), Memoria Dornelor, Vol. V, Ed. Bucovinei, Bistrița

6. Țăranu Petru (1998), Memoria Dornelor, Vol. I-VII, Ed. Țara Fagilor Suceava

7. Vlădică Mircea (2007), Plai mioritic de istorie și legend, leagăn de credință și cultură bucovineană, Ed.

Napoca Star, Cluj Napoca

8. Popa Nicolae (1997), Vatra-Dornei- schiță monografică, Ed. Sentinela, Vatra-Dornei

9. Piticaru Ilie (1926), Băile din Vatra-Dornei, Cernăuți

10. Popa Nicolae (1983), Vatra-Dornei- schiță monografică, Asociația pentru cultură, istorie și turism, Ed.

Sentinela, Vatra-Dornei

www.ecoturism.org.ro

www.vatra-dornei.ro

www.vatradornei.net

25