martie 2008

De la lume adunate…

… ªi la lume înapoi date sau –cum s-ar spune – „folclorul“ în miºcare,pentru cã nimic nu-i mai în floare de anibuni încoace, începând chiar de la maimarii þãrii, decât pãlãvrãgeala noii clasepolitice care face orice, nu pentru a creao Românie nouã, nu, ci pentru a aca-para toate resursele ei, în scopuri per-sonale. Nimic nu conteazã în minteareprezentanþilor acestei clase amorfe depoliticieni, cu aceeaºi origine ambiguã,care ºi-a însuºit în mod fraudulos totceea ce era, pe drept cuvânt, al nostru,al tuturor.

Sigur cã societatea capitalistã are labazã proprietatea privatã, dar asta nuînseamnã sã þi-o însuºeºti oricum dintr-ofostã proprietate colectivã. Aºa s-aajuns ca, dupã decembrie '89, econo-mia româneascã – aºa cum era ea (ºinu era deloc de aruncat la fiare vechi) –sã fie obiectul unor dispute ca-n junglã,unde – pe rând, odatã cu venirea la puterea unora sau altora – aceasta sã fie dis-trusã de fiecare grupare politicã prinînsuºirea valorilor rezultate din aºa-zisaprivatizare. În acest mod, a apãrut ºinoua pãturã de nababi care sfideazãnemãsurat restul populaþiei lipsite de„ºansa“ valorificatã de ei prin tot felul deinginerii financiare. Recent, distrugereacapacitãþilor de producþie furnizoare deproduse, inclusiv pentru export, s-a fãcutpentru folosirea în scopuri imobiliarea suprafeþelor pe care acestea erauamplasate.

Aºa s-a ajuns sã-ºi dea mâna„frãþeºte“ tot felul de impostori, la bazaafacerilor stând „sfânta“ mitã sau ºpagã,cum vreþi s-o numiþi.

Nu m-aº fi referit la acest aspect, dacãmanifestarea expoziþionalã ConstructExpo 2008, care are loc în aceastã lunãîn capitalã, nu mi-ar fi oferit destuleexemple edificatoare.

Unul dintre ele este cel care priveºteprezenþa produselor „pur“ româneºti.

Sigur cã sunt destule firme autohtonecare-ºi expun produsele, dar aproapetoate produc sub licenþe strãine saucomercializeazã diverse materiale deconstrucþii prin reprezentanþe aflate înRomânia. Acest lucru ar fi trebuit sã fie

ceva temporar, deci pasager, or, dupã1990, prea puþin s-a fãcut pentru a setrece la producþia lor în þarã.

Doar câteva firme de prestigiu dindomeniul mortarelor, adezivilor, vopse-lelor ºi izolanþilor profesionali s-au încu-metat sã-ºi ridice capacitãþi de producþieîn România; puþin în raport cu resurselemateriale ºi de forþã de muncã existenteîn þarã ºi nevalorificate. Prea suntemsubordonaþi importurilor, iar investitoriiromâni sau strãini încã nu încearcã sãdetermine formarea unei extinse indus-trii indigene de materiale de con-strucþii, fie ºi numai în virtutea faptuluicã, în prezent ºi, mai ales, în viitor, con-strucþiile de orice gen vor fi punctul forteal creºterii economiei româneºti. Dinpãcate, nici în momentul actual nuexistã creionate ºi cunoscute direcþiilepe etape de dezvoltare ale economieinoastre naþionale, un lucru deosebit deurgent. Devenind „europeni“ cu acte înregulã, trebuie sã ne dezmeticim dinnebunia politicã iniþiatã, promovatã,dezlãnþuitã ºi susþinutã de la primulnivel al þãrii, care se face în detrimentulunei cauze mai bune pentru prezentul ºiviitorul þãrii ºi al cetãþenilor sãi.

Existenþa timidã, foarte timidã, aindustriei proprii de materiale de con-strucþii la nivel competitiv influenþeazã,evident, ºi alte aspecte economice aleþãrii.

Unul dintre ele este cel legat de„exportul“ profitului realizat în Româniaspre þãrile de origine, de unde se facimporturile.

Am devenit prea repede o societatede consum, dar una bazatã, aproapeexclusiv, pe importuri.

Un alt aspect este legat de depen-denþa nelimitatã ºi în cazul materialelorºi instalaþiilor pentru construcþii adusedin alte þãri.

Extinzând judecata, ajungem la ceeace se întâmplã de 18 ani încoace ºi îndomeniul infrastructurii rutiere, feroviareºi utilitare.

În ceea ce priveºte drumurile ºi, maiales, autostrãzile, situaþia este mai multdecât edificatoare, pentru cã nicio firmãautohtonã nu are mãcar un tronson înexecuþie proprie. Condiþiile impuse pentru

a câºtiga o licitaþie sunt – de la început –„tabu“ pentru firmele româneºti. Nu estemomentul sã mai intrãm în detalii arhi-cunoscute de cei în cauzã. ªi aceastapentru cã, în funcþie de „interesele“beneficiarului (sã nu înþelegeþi, cumva,cã-i vorba de ºpagã...), interese stipu-late în caietele de sarcini, se ºtiu a prioricãºtigãtorii.

Cu ce ne-am „pricopsit“ dintr-o ase-menea „viziune“ originalã, se poatevedea ºi de aproape ºi de la distanþã,dacã vrem sã parcurgem ºi noi un kilo-metru de autostradã, realizat de strãini,pe care se poate circula ca la... ei!Singurele locuri unde firmele româneºtiau acces la lucrãri de acest gen sunt celede reparare a „autostrãzilor“ existente.Ghilimelele sunt puse pentru cã, în ade-vãratul sens al cuvântului, în Românianu existã nicio autostradã autenticã.Sunt cele douã cunoscute mai mult caniºte drumuri mai largi ºi cu mai puþinegropi decât restul drumurilor naþionale.

ªi se mai doreºte sã se perceapã ºitaxe pe ele!? Întâi sã fie autostrãzi ade-vãrate ºi apoi sã se plãteascã taxe. Aºaar fi corect ºi, mai ales, normal, pentrucã, în general, românii plãtesc taxe ºiimpozite nejustificate real de cãtreimpunãtorii lor.

Cât priveºte expoziþiile ConstructExpo 2008, ele trebuie vizitate nu numaide cãtre specialiºti, ci ºi de marele public,pentru cã – vã asigurãm – meritã.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA0722.813.018

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Marilena SZABO0722.140.375

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratoridr. ing. Gheorghe Polizudr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. dr. ing. Anton Chiricãing. Petre Ioniþãprof. dr. ing. Nicolae Floreaconf. univ. dr. ing. Constantin Budanav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Revista Construcþiilor martie 20084

Construct Expo 2008

Ciprian ENACHE: Construcþiileîn România tind sã fie într-o con-tinuã expansiune. Acest fenomeninfluenþeazã (ºi cum) manifes-tãrile expoziþionale organizate deROMEXPO?George COJOCARU: Desigur,

într-o economie de piaþã, relaþiile deinterdependenþã între diverºii actorisunt foarte strânse ºi, astfel, oriceagent economic are un oarecareefect pe piaþã, efect care depindefoarte mult de importanþa firmei saua activitãþii. Mergând chiar mai departe,dacã trebuie sã vorbim despre sec-toare ale economiei, atunci ne esteimposibil sã spunem cã acestea nuinfluenþeazã în vreun fel miºcãrilepieþei. Iar acest lucru se întâmplã cuatât mai pregnant într-o economieglobalizatã, unde ºi cel mai mic fac-tor de preþ sau de inflaþie într-un statca SUA poate afecta economiiletuturor statelor din lume, direct sauindirect. Revenind la sectorul con-strucþiilor din România, trebuie sãspun cã statisticile care indicã per-formanþe constante în domeniu aufost ºi continuã sã fie confirmate lamanifestãrile expoziþionale pe carele organizãm. Mã refer la o creºtereconstantã a numãrului de expozanþiºi vizitatori ºi la creºterea numãruluide manifestãri expoziþionale pe carele organizãm. Un sector cum estecel al construcþiilor este, cred, unuldintre cele mai importante în econo-mia oricãrei þãri. Iar faptul cã acestsector este într-o continuã expansi-une în România ajunge sã schimbemulte aspecte, inclusiv din viaþanoastrã cotidianã. Aºa se face cã,

în prezent, ROMEXPO organizeazãîntr-un an Construct Expo-uri, câtorganiza altãdatã în trei ani ºi cã, dealtfel, toate manifestãrile expoziþio-nale care converg cãtre acest sectorsunt în dezvoltare, ºi mã refer aici laBIFE – Târgul Internaþional deMobilã, TIB – Târgul Tehnic Inter-naþional, ROMTHERM etc. Desigur,evoluþia sectorului construcþiilor sereflectã ºi în dezvoltarea unei clasede mijloc ºi, astfel, observãm untrend pozitiv ºi la manifestãrileexpoziþionale dedicate timpului liberºi hobby-urilor.

C.E.: Desfãºurarea ConstructExpo 2008 pe parcursul a treiediþii are, la prima vedere, unscop comercial pentru organiza-tori sau este un lucru necesar?G.C.: La o primã vedere, ar putea

pãrea cã primeazã un scop comer-cial, dar, credeþi-mã, aceastã trans-formare a fost cât se poate denecesarã. Prima ramificare a avutloc, dupã cum se ºtie, în 2006, cândlegendara expoziþie Construct Expos-a constituit în douã ramuri:Construct Expo Antreprenor, dedi-catã materialelor, sistemelor ºiechipamentelor pentru construcþii, ºiConstruct Expo Ambient, o expo-ziþie pentru amenajãri interioare,materiale de finisaj, acoperiri muraleºi pardoseli, uºi ºi ferestre, tâmplãrieºi vitraje, decoraþiuni ºi corpuri deiluminat. În continuare, am luatdecizia ca din 2007 sã organizãmtrei manifestãri expoziþionale ConstructExpo, adãugând celor douã existente,încã una, Construct Expo Utilajeavând ca tematicã echipamentele

pentru construcþii ºi unelte de mânã.Se asigurã, astfel, o mai bunãpunere în valoare a celor trei maricomponente ale manifestãrii – ceaantreprenorialã, dedicatã materi-alelor ºi sistemelor de construcþii,cea ambientalã, adresatã firmelor detâmplãrie, finisaje ºi decoraþiuni inte-rioare, ºi cea de utilaje pentru con-strucþii ºi unelte de mânã. Toate suntmenite sã creeze condiþii optime destabilire a contactelor de afaceri întreexpozanþi ºi publicul specialist, pre-cum ºi sã armonizeze tendinþa deextindere a suprafeþei expoziþionalesolicitate cu disponibilitãþile Com-plexului Expoziþional. Ba mai mult,decizia se dovedeºte a fi una foartebunã în condiþiile în care de puþinãvreme au demarat lucrãrile de mod-ernizare etapizatã a ComplexuluiExpoziþional. Astfel, suprafaþa expozi-þionalã va fi vãduvitã anul acesta decirca 5.000 de metri pãtraþi, reprezen-tând cele douã pavilioane vechi care

Luna mãrþiºorului debuteazã pentru lumea constructorilor nu numai cu lucrãri, ci ºi cu posibilitateaetalãrii potenþialului tehnic, tehnologic ºi logistic de care dispun sau pot sã dispunã în viitor firmelecuprinse în cel mai dinamic sector al economiei româneºti. Prilejul este oferit de manifestãrile expo-ziþionale incluse generic în ceea ce ne-am obiºnuit – Construct Expo.

Prin ce se vor caracteriza ele în 2008, reþinem din interviul cu domnul George COJOCARU, preºedinte –director general SC ROMEXPO SA.

George COJOCARU,preºedinte – director general SC ROMEXPO SA

Revista Construcþiilor martie 2008 5

au fost demolate pentru a face locunui spaþiu expoziþional modern.Vom demara, astfel, construcþiacelui mai modern complex expo-ziþional din România ºi chiar dinaceastã zonã a Europei. Într-o primãetapã, pânã în martie 2009, vomconstrui douã pavilioane a câte16.000 de metri pãtraþi fiecare. Încontinuare, planul de dezvoltareprevede construcþia a încã 40.000 mp,deci în circa 3-4 ani ROMEXPO vadispune de aproximativ 75.000 mpdispuºi în pavilioane supermoderne,inclusiv cu tuneluri subterane pentruevacuare în caz de incendiu.

În legãturã cu întrebarea dum-neavoastrã, ca sã vã demonstrez cãexistenþa celor trei manifestãri expozi-þionale din domeniul construcþiiloreste necesarã, vã voi prezenta câtevacifre pe care le considerãm edificatoare.Astfel, Construct Expo Utilaje 2007 areunit peste 200 de firme, din 13 þãricare au ocupat o suprafaþã de peste40.000 mp. Mai departe, ConstructExpo Antreprenor 2007 a reunitpeste 500 de firme, din 19 þãri pe osuprafaþã de peste 27.000 mp.

În condiþiile în care componentade utilaje s-a desprins, devenindexpoziþie de sine-stãtãtoare, numãrulparticipanþilor s-a menþinut la acelaºinivel, fiind chiar în uºoarã creºterefaþã de anul trecut. Cât priveºteExpoziþia internaþionalã de amena-jãri interioare, materiale de finisaj,acoperiri murale ºi pardoseli, uºi ºiferestre, tâmplãrie ºi vitraje, deco-raþiuni, corpuri de iluminat, articolediverse – Construct Expo Ambient 2007,aceasta a reunit peste 700 de firme,din 17 þãri, pe o suprafaþã ocupatãde peste 46.000 mp, ediþie vizitatãde peste 10.000 de specialiºti, cu ocreºtere de 10% faþã de anul 2006.Sunt tot atâtea cifre care aratã cãdecizia luatã a fost una bunã ºi cãs-a bazat pe studii serioase de piaþã.

C.E.: Dinamica participãrilor laConstruct Expo reflectã tabloulreal al construcþiilor din România?Care sunt stimulentele pentrucreºterea numãrului de firmeparticipante?G.C.: Piaþa construcþiilor, în 2007,

a continuat trendul favorabil din2006, lucru datorat cererii, care s-adovedit a fi mult mai mare decât

oferta, atât în sectorul rezidenþial,cât ºi în cel comercial ºi de spaþii debirouri. În primele nouã luni din2007, conform datelor oficiale, ceamai importantã creºtere în formareaprodusului intern brut a înregistrat-osectorul construcþiilor, respectiv de 34,4%.Astfel, ponderea domeniului con-strucþiilor a fost, în valoare adãugatãbrutã, de 8,4%, depãºind pondereaînregistratã de segmentul agricul-turii, de 7,5%. Având în vedereaceastã evoluþie, precum ºi contex-tul economiei de piaþã, în carefuncþioneazã legea cererii ºi a ofer-tei, cred cã cel mai eficient stimulentîl reprezintã însãºi organizarea celortrei manifestãri expoziþionale, careoferã firmelor din domeniu, prilejulde a se face cunoscute, de a-ºi pro-mova ofertele ºi deci de a-ºi sporinumãrul de clienþi ºi cifra de afaceri.

C.E.: Ce noutãþi din punct devedere organizatoric oferã în2008 ROMEXPO pentru ca firmeleparticipante sã obþinã o eficienþãsporitã pe linia actului promoþional?G.C.: Lansarea unui ghid interac-

tiv, realizat în colaborare cu BICAU(Banca de Informaþii în Construcþii,Arhitecturã ºi Urbanism) pe site-urileexpoziþiilor www.constructexpo-antre-prenor.ro, respectiv www.constructexpo-ambient.ro ºi http://expo.bicau.ro,începând cu data de 10 februarie2008, respectiv 10 aprilie 2008, ghidcare va permite specialiºtilor în con-strucþii sã-ºi organizeze cât mai efi-cient vizita la expoziþii. Practic, estevorba de versiuni virtuale ale celortrei expoziþii, în cadrul cãrora vor fiprezentate firmele participante, gru-pate în funcþie de produsele, sis-temele sau serviciile pe care le oferã.Astfel, pe baza unor hãrþi interactivesau a selecþiilor de expozanþi ºilocalizarea lor dupã diferite criterii,orice utilizator interesat sã viziteze târ-gul va avea posibilitatea de a-ºi alcã-tui un ghid itinerar, cu evidenþiereapropriilor puncte de interes.

C.E.: În ce mãsurã lucrãrile deconstrucþii de la intrarea princi-palã la ROMEXPO vor influenþaparticiparea publicului la eveni-mentele expoziþionale din 2008?Se întreprinde ceva pentru a seasigura condiþii civilizate de intrarela târguri?

G.C.: Vã mulþumesc pentru aceastãîntrebare. Iatã cum, iarãºi, ajungemla ceea ce spuneam mai înainte,respectiv cã sectorul construcþiilorajunge sã ne schimbe ºi viaþa de zicu zi. La fel se întâmplã ºi culucrãrile care au loc în spaþiul dinfaþa Porþii A ROMEXPO, vizavi dePiaþa Presei Libere. Concesionareasuprafeþei de teren aferente intrãriiprincipale ºi execuþia unor lucrãri deconstrucþie de cãtre terþi au cauzeindependente de voinþa ROMEXPO.Desigur, nu putem asista indiferenþifaþã de aceastã situaþie, aºa cã dejas-au întreprins mai multe acþiuni.Astfel, la intrarea principalã am redi-recþionat traficul pietonal cãtre intrareadinspre World Trade Center, cu aju-torul unor bannere de dimensiuniimportante. Apoi, am regândit întreg sis-temul de acces în incinta ComplexuluiExpoziþional ºi l-am popularizat în presã.Nu ne rãmâne decât sã sperãm cãpublicul vizitator va respecta indica-þiile ºi va apela la toate intrãrile de peraza Complexului Expoziþional. ªi toc-mai pentru cã revista dumneavoastrãse adreseazã unei categorii impor-tante de cititori, care, în marea lormajoritate, sunt ºi clienþii noºtri, per-miteþi-mi sã le reamintesc principalelecãi de acces în complex:

Acces Pietonal General:Poarta A – Piaþa Presei Libere

(dinspre World Trade Center)Poarta B – Bdul Expoziþiei (vizavi

de Universitatea Româno-Americanã)Poarta C – Bdul ExpoziþieiPoarta F – Bdul PoligrafieiAcces Auto Vizitatori, VIP-uri,

Mass-media:Poarta B – Bdul Expoziþiei (vizavi

de Universitatea Româno-Ameri-canã)

Acces Auto Expozanþi:Poarta C – Bdul ExpoziþieiPoarta D – Str. Carpaþi (acces din

Bdul Expoziþiei)Poarta F – Bdul PoligrafieiNe cerem scuze pentru inconve-

nientele cauzate de alþii, care aucreat aceastã situaþie regretabilã.


Complexul Expoziþional ROMEXPOTÂRGURILE – PROMOTOARE ALE ECONOMIEI DE PIAÞÃ (II)

Fondarea SC ROMEXPO SAprezintã unele particularitãþi.

În primul rând, Întreprinderea deTârguri ºi Expoziþii nu era o între-prindere de stat. Ea avea statut deorganizaþie obºteascã ºi formã deproprietate asemãnãtoare organiza-þiilor cooperatiste.

În al doi lea rând, creareaSC ROMEXPO SA nu este o acþiunede privatizare în sensul reglemen-tãrilor legale privind privatizareasocietãþilor comerciale cu capital destat. Prin înfiinþarea acestei societãþi,regimul juridic al proprietãþii nu a fostschimbat, ci a fost adaptat la noilecondiþii specifice economiei de piaþã.

Procedura de consti tuire aSC ROMEXPO SA, cu respectareadispoziþiilor legale în vigoare, s-aderulat aproximativ pe durata unui an,societatea devenind operaþionalãla 2 decembrie 1991. Preºedinte-director general a fost ales GeorgeCojocaru (pe atunci secretar generalal Camerei de Comerþ ºi Industrie aRomâniei ºi a Municipiului Bucureºti).Este de remarcat cã schimbareaorganizatoricã efectuatã prin con-stituirea societãþii comerciale ROM-EXPO SA, în locul vechii Întreprinderide Târguri ºi Expoziþii, s-a fãcut fãrãîntreruperea sau perturbarea activi-tãþii expoziþionale.

Încã din primii sãi ani de activi-tate, ROMEXPO SA trateazã orga-nizarea de târguri într-o abordare cutotul nouã, radical diferitã demaniera în care fosta Întreprinderede Târguri ºi Expoziþii acþiona înaintede 1989. Este vorba despre adoptareaprincipiilor managementului perfor-mant, modern, care pune în centrulatenþiei activitatea de marketing, târ-gurile fiind adevãrate instrumentede marketing pentru expozanþi.

Târgurile ºi expoziþiile comercialedin epoca actualã au evoluat spec-taculos, devenind instrumente ºimijloace – cuprinzãtoare, complexeºi eficiente – de marketing. Elecreeazã condiþii propice pentru caobiectivele ºi interesele expozanþilorsã fie satisfãcute în relaþia cu obiec-tivele ºi cu interesele vizitatorilorspecialiºti.

În condiþiile economiei actuale,marketingul modern are în vedere,între altele, mutaþiile în domeniulºtiinþei ºi tehnologiei, al producþiei ºicirculaþiei, al comunicaþiilor, schim-bãrile în gusturile, preferinþele,deprinderile ºi mentalitãþile con-sumatorului, evoluþia, dezvoltarea ºidiversificarea pieþei vizate.

Folosind facilitãþile oferite de târ-gurile ºi expoziþiile comerciale, com-paniile îºi concentreazã strategia îndirecþia prezentãrii profilului propriude activitate ºi a produselor sauserviciilor proprii, sub toate aspec-tele, în relaþia cu segmentul de piaþãavut în vedere ºi cu clienþii vizaþi.Târgurile ºi expoziþiile comercialeoferã posibilitatea ca produsele ºiserviciile sã fie expuse la standulpropriu, asigurându-se astfel vizita-torilor ocazia vizionãrii lor directe,obþinerii prompte a informaþiilor ºiexplicaþiilor dorite. În plus, târgurileºi expoziþiile comerciale îndeplinesco funcþie de promovare a contactelorpersonale dintre furnizori (sau ofer-tanþi) ºi potenþialii beneficiari (fie inter-mediari, fie consumatori/utilizatori).

Procesul de tranziþie declanºat în decembrie 1989 are, prin natura sa amplã ºi complexã, un evantai largde componente care vizeazã, practic, toate domeniile ºi sectoarele activitãþii din societate. Dintre toatecomponentele procesului de tranziþie, reforma ºi restructurarea economicã rãmân însã elementele celemai importante.

În organizarea târgurilor ºi expoziþiilor comerciale, primul pas spre economia de piaþã a fost fãcut prinînfiinþarea SC ROMEXPO SA. Cum a început ºi unde a ajuns ROMEXPO, veþi afla în cele ce urmeazã dininformaþiile extrase din monografia „De la târgurile din vechime la Târgul Internaþional Bucureºti“,redactatã de Eugen Petrescu-Prodan.

Sediul administratival Societãþii Comerciale ROMEXPO SA

Manifestãrile ROMEXPOau stârnit întotdeauna interes

(urmare din nr. 34)

continuare în pagina 8


Practica a demonstrat cã târ-gurile ºi expoziþiile comerciale con-stituie singurul loc în care, deºiparticiparea este relativ costisitoare,se gãsesc condiþiile cele mai favora-bile pentru angajarea de discuþii ºinegocieri cu un numãr mare de spe-cialiºti ºi într-un interval restrâns detimp. Numai cu prilejul unui târg sepoate face, într-un timp foarte scurt,testarea acceptãrii de cãtre poten-þialii cumpãrãtori (consumatori, uti-lizatori) a unui produs sau a unuiserviciu. Mai mult, menþinerea con-tactelor cu partenerii tradiþionali,prezentarea cãtre aceºtia a ele-mentelor novatoare introduse înactivitatea de promovare constituie,de asemenea, avantaje notabile aleparticipãrii la târguri, atât pentruexpozanþi, cât ºi pentru vizitatoriispecialiºti.

Este important de subliniat faptulcã marile târguri ºi expoziþii comer-ciale atrag, în calitate de expozanþi,cele mai mari ºi mai importante com-panii din diferite domenii de activi-tate. În consecinþã, participarea laaceste manifestãri oferã avantajulde a putea studia produsele ºiserviciile, precum ºi tehnicile demarketing ale companiilor care auînregistrat deja succese pe pieþele

de interes, altfel spus ale multoradintre jucãtorii de pe piaþã, adicã alecelorlalþi competitori, ale concurenþei.

Interesele expozanþilor ºi cele alevizitatorilor profesionali, precum ºiinteresele organizatorilor de târguriºi expoziþii comerciale sunt diferite,adesea chiar opuse. Faptul cã, înderularea activitãþilor, ei încheie con-tracte, ajungând la un acord reciprocacceptabil, nu semnificã deloc cãinteresele lor nu sunt diferite.

Astfel, expozanþii sunt interesaþi,în relaþiile cu vizitatorii specialiºti saucu publicul larg, care sunt potenþialicumpãrãtori, sã încheie afaceri încondiþii cât mai avantajoase ºi lapreþuri cât mai bune, care sã le asi-gure profit, iar în relaþiile cu organi-zatorii de târguri ºi expoziþii comercialeºi cu prestatorii de servicii specia-lizate, sã obþinã cât mai multe facili-tãþi, de calitate cât mai înaltã, lapreþuri ºi tarife cât mai moderate.

ROMEXPO a adoptat, încã de laînfiinþarea sa, o strategie de lungãduratã pentru întreaga activitatecare a cuprins douã linii directoaredistincte, dar în egalã mãsurãcomplementare.

În primul rând, s-au avut învedere o politicã perseverentã ºio acþiune tenace de modernizarea construcþiilor, utilajelor ºi dotã-rilor din Complexul ExpoziþionalROMEXPO.

În al doilea rând, permanent aufost în atenþie diversificarea ºisporirea numãrului manifestãrilorexpoziþionale, mai cu seamã prinspecializarea acestora.

Realizãrile societãþii ROMEXPO înprocesul de modernizare a comple-xului expoziþional sunt evidente, pe

mãsura efortului investiþional depusîn mod constant.

Intuind dezvoltarea pe care con-strucþiile civile ºi industriale urmausã o înregistreze în economiaromâneascã, atât legat de restruc-turarea în economie, cât ºi în ceeace priveºte locuinþele individuale,þinând seamã ºi de necesitatea realãde modernizare a construcþiilor exis-tente, ROMEXPO a trecut ºi la orga-nizarea unei manifestãri specifice, înanul 1994, când a debutat ConstructExpo, expoziþie internaþionalã demateriale, semifabricate, accesorii,echipamente ºi tehnologii pentruconstrucþii ºi industria materialelorde construcþii. Prin interesul pe careproducãtorii ºi ofertanþii români ºistrãini îl manifestã pentru piaþaromâneascã în permanentã ascensi-une, Construct Expo a devenit mani-festarea numãrul 1, ca amploare ºievoluþie, din Complexul Expo-ziþional ROMEXPO. ªi nu numai atât,faptul cã, în puþini ani, ConstructExpo a prins „cu brio“ în lumea con-structorilor a fãcut ca, în ultimii ani, laROMEXPO sã se desfãºoare treiediþii.

Sãlile Brâncuºi ºi Madgearu ale Centruluide Conferinþe, în format reunit

Sala Titulescu a Centrului de Conferinþe

Mare interes pentru exponatele Construct Expo

Sala Centrului de Presã

Unul dintre pasajele pietonale acoperitecare permit trecerea între pavilioane

urmare din pagina 6


Primim ºi privim cu modestie!

Stimaþi Domni,

Am descoperit, cu plãcere, în numãrul 34, ianuarie-februarie 2008, din „Revista Construcþiilor“

cã acordaþi un spaþiu important unei rubrici legate de Istoria Târgului Internaþional Bucureºti,

rubricã ce are printre surse ºi Monografia societãþii ROMEXPO SA.

Faptul cã revista dumneavoastrã pune la dispoziþia cititorilor un articol atât de amplu în

care abordeazã, pe larg, istoria Complexului Expoziþional este îmbucurãtor. Aºa cum bine se

precizeazã în articol, paleta ºi structura târgurilor care se organizeazã la ROMEXPO

au cunoscut, dupã anul 1990, prefaceri fundamentale, elemente care stârnesc pe zi ce trece

un interes aparte, dacã avem în vedere creºterea numãrului de participanþi ºi a numãrului

de expoziþii.

Aºadar, cum bine se aratã în articol, ROMEXPO ºi-a consolidat poziþia pe piaþa târgurilor ºi

expoziþiilor din Europa Centralã ºi de Est prin îndelungata sa tradiþie ºi prin experienþa

semicentenarã, dar ºi prin continua modernizare, prin inovaþie ºi prin recunoaºterea meritelor

sale de cãtre cele mai importante organizaþii mondiale de profil.

În acest context, îmi exprim încã o datã bucuria cã prestigioasa dumneavoastrã revistã

acordã un spaþiu atât de important istoriei ROMEXPO, mulþumindu-vã pentru efortul depus în

informarea cititorilor.

Asigurându-vã de întreaga mea consideraþie, vã rog sã primiþi expresia celor mai cordiale

gânduri ale mele.

Cu deosebitã consideraþie,

George COJOCARU,

preºedinte – director general ROMEXPO SA

Am minþi dacã am spune cã nu ne plac laudele, mai ales cele care se referã la Revista Construcþiilor.

Modeºti din fire totuºi, ne „încumetãm” sã publicãm o apreciere care ne onoreazã ºi ne îndeamnã sã

perseverãm în a vã prezenta cât mai multe dintre temele de interes pentru dvs., chiar dacã ele la prima

vedere par a nu fi de strictã specialitate.


Amenajarea spaþiilor expoziþionale la I.T.C. Braºov

CARACTERISTICI TEHNICEªI FUNCÞIONALE

Extinderea clãdirii I.T.C. cu onouã construcþie cu regim deînãlþime S+P+E, având suprafaþadesfãºuratã totalã de 1.554 mp, afost necesarã întrucât spaþiile exis-tente nu mai puteau face faþãnumãrului mare de evenimenteexpoziþionale ºi întâlniri de afaceri.

Noua construcþie cuprindespaþii expoziþionale ample, birouri ºisãli de conferinþe. La subsol s-auamenajat spaþii de depozitare, spaþiitehnice ºi adãpostul de protecþiecivilã.

Construcþia este pe cadre dinbeton armat, cu închideri nestruc-turale din zidãrie de BCA.

A fost realizat un luminatormonumental, alcãtuit din grinzi me-talice curbe cu deschidere de 18 m,tâmplãrie Al Schuco cu geam ter-mopan reflexiv float. S-a obþinut ast-fel o suprafaþã vitratã de 218 mp,care asigurã iluminarea naturalã, darºi un acoperiº deosebit atât ca ima-gine, cât ºi ca realizare tehnicã.

La parter se aflã un hol amplude primire, spaþiile expoziþionale

(256 mp) ºi o salã de conferinþe(155,7 mp).

La etajul 1 sunt amplasatebirouri ºi o amplã baterie de grupurisanitare. Holul scãrii se deschide peo supantã cãtre spaþiile expoziþio-nale de la parter.

La etajul 2 s-a amenajat o salãpolivalentã deschisã spre un foaiercare face legãtura cu terasa amena-jatã ca spaþiu verde ambiental.

Legãtura dintre parter ºi etajese face prin intermediul scãrii adia-cente extinderii ºi al unui ascensor.La fiecare nivel s-a realizat legãturacu spaþiile existente în clãdirea I.T.C.

S-au executat drumuri deacces pietonal ºi auto ºi o parcarecu 67 de locuri cu abonament ºi74 locuri pentru public.

Prin lucrãrile de bunã calitateexecutate de firma Lucs SA Braºov,a fost realizatã o construcþie modernã,cu spaþii expoziþionale de un stan-dard ridicat, ale cãrei finisaje ºidotãri tehnologice satisfac cerinþeleactuale în domeniu.

ANTREPRENOR: LUCS SA, BraºovBENEFICIAR: INTERNATIONAL TRADE CENTER SA, Braºov

PROIECTANT: L’IMAGE SRL, BraºovSUBANTREPRENOR: INSTALAÞII TRUST SA, Braºov


Firmele participante vor expune produse specifice dindomeniul construcþiilor:

materiale de construcþie (gresie, faianþã, vopselelavabile interior ºi exterior, blocuri de zidãrie, cimenturi, adi-tivi, betoane, mortare, protecþii, þigle, placaje din marmurã,granit ºi travertin, pervaze, blaturi din marmurã ºi granit,materiale pentru finisaje interior ºi exterior, piatrã decorativã);

balustrade inox ºi aluminiu, scãri interioare lemn ºimetal, scule, abrazivi, elemente de asamblare, uºi aparta-mente, uºi interioare din lemn, uºi blindate cu feþe dinlemn pentru construcþii civile ºi industriale, uºi garaj,automatizãri uºi, automatizãri porþi;

materiale fono/hidro/termoizolante, termospumante,pentru protecþie la incendiu;

confecþii metalice, inox, fier forjat;panouri de gard bordurat, plasã împletitã, sârme zincate,

bare laminate, plase sudate forte, porþi, uºi garaj, automatizãri;blocuri ceramice ºi de zidãrie;utilaje pentru producþie tâmplãrie PVC - feronerie, utilaje

pentru tencuit, betoniere, cãrucioare pentru transport marfã;tâmplãrie din PVC, aluminiu, lemn, jaluzele, confecþii

metalice din fier forjat, tehnicã parasolarã;vopsele, zugrãveli, finisaje;

lambriuri, podele laminate ºi accesorii, tavane polistiren,panouri termoizolante, pardoseli industriale, linoleum;

corpuri de arderi ºi grile de aerisire pentru ºeminee;sisteme solare de încãlzire ºi diverse modele de

lãmpi solare ºi grãdinã;oglinzi, geamuri sablate ºi corpuri de iluminat tip rustic,

sticlã decorativã ºi vitralii;tehnicã de piscinã, echipamente ºi accesorii pentru

piscinã – proiectare, instalare, întreþinere;echipamente pentru curãþenie, spãlãtorie auto;sisteme construcþii metalice, hale, închideri de diferite tipuri;finanþãri;case inteligente;reviste ºi cataloage din domeniul construcþiilor.

În data de 13 martie 2008, va avea loc o conferinþã cu temede actualitate din domeniul construcþiilor, urmatã de întâlniri deafaceri bilaterale între firme din România ºi din Ungaria.

Program de vizitare:Joi, 13 martie: 10.00 – 18.00Vineri, 14 martie: 10.00 – 18.00Sâmbãtã, 15 martie: 10.00 – 18.00Duminicã, 16 martie: 9.00 – 16.00

Confort Construct la Expo Arad InternaþionalEdiþia a XIV-a a Târgului Confort Construct – târg de tehnologii ºi materiale de construcþii, decoraþiuni interioare,

servicii conexe – cel mai mare eveniment din domeniul construcþiilor din vestul þãrii, va fi organizatã de Expo AradInternaþional în perioada 13-16 martie.

Expoziþia Confort Construct 2008 va reuni un numãr de 160 de firme de specialitate din þarã ºi strãinãtate (aproxi-mativ 30 de firme din Ungaria) care vor expune în cele douã pavilioane ale complexului Expo Arad Internaþional, pe osuprafaþã interioarã de 3.100 mp ºi 2.500 mp pe spaþiul exterior.

Participarea firmelor din Ungaria, precum ºi întâlnirile de afaceri vor fi organizate de Körós Trade Kft Bekecsaba ºifinanþate de ITD Hungary.


În temeiul art. 107 din Constituþie ºi art. 52 aliniatul(7) din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice,Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. Autoritatea contractantã, definitã conform legiiachiziþiilor publice, în calitate de parte contractantã într-uncontract de achiziþie publicã sau într-un contract definanþare are dreptul sã efectueze plãþi în avans cãtrecontractant numai dacã sunt îndeplinite simultan urmã-toarele douã cerinþe:

existã un contract ferm încheiat în condiþiile legii;pentru avansul solicitat de contractant, existã o

scrisoare bancarã de garantare a returnãrii avansului,emisã de o bancã recunoscutã de autoritatea contrac-tantã (model anexa nr. 1), care sã acopere valoareaavansului plus valoarea estimatã a dobânzilor ºi pena-lizãrilor de întârziere pe perioada de valabilitate conformcontractului.

Art. 2. (1) Valoarea avansului acordat nu poatedepãºi limita de 30% din valoarea contractului.

(2) Pentru contractele de valori mici ºi durate scurte(sub un an) avansul se poate acorda într-o singurãtranºã, returnarea acestuia se va face, proporþional, dinplãþile parþiale efectuate, conform graficului de plãþi,anexã la contract ºi parte integrantã din acesta.

(3) Pentru contractele de valori mari ºi durate relativlungi, care se suprapun peste doi sau mai mulþi anibugetari consecutivi, avansul se poate acorda în maimulte tranºe, cu respectarea condiþiei ca valoareaînsumatã a acestor avansuri sã nu depãºeascã 30% dinvaloarea contractului.

(4) Mãrimea tranºelor de avans ºi termenele dereturnare se vor stabili prin clauze contractuale, astfelîncât sã se asigure completarea resurselor financiarenecesare pentru realizarea în bune condiþii ºi la termen a

Propunere ARACOProiect de hotãrâre

privind stabilirea criteriilor, procedurilor ºi limitelor pentru efectuarea plãþilor înavans din fondurile publice în cadrul contractelor de achiziþii publice

ARACOÎn sprijinul constructorilor

Constant preocupatã de soluþionarea urgentã ºi echitabilã a celor mai arzãtoare probleme cu care seconfruntã de ani de zile constructorii români, ARACO ne comunicã ceea ce a reuºit recent în demersul sãuprivind finalizarea unui important document legat de atribuirea contractelor de achiziþie publicã. Acestsubiect, destul de controversat, se pare cã îºi va gãsi o rezolvare menitã sã statueze un climat favorabildesfãºurãrii unor activitãþi corecte în sectorul construcþiilor.

Concret, este vorba despre faptul cã Asociaþia Românã a Antreprenorilor de Construcþii (ARACO) aavut o întâlnire cu conducerea Autoritãþii Naþionale de Reglementare ºi Monitorizare a Achiziþiilor Publice(ANRMAP), pentru finalizarea unui Îndrumar de norme metodologice privind atribuirea contractelor deachiziþie publicã.

Dupã mai multe runde de discuþii cu oficialii ANRMAP,s-a convenit promovarea de urgenþã a acestui îndrumar,prin care sã se clarifice modalitãþile de adaptare a con-tractelor de achiziþii publice la condiþiile pieþei construcþi-ilor, cu preþuri fluctuante la resursele de materiale,energie, combustibil etc., variaþii severe de curs valutar,crizã accentuatã de forþã de muncã.

Au fost acceptate urmãtoarele propuneri avansate deARACO:

1. Preþuri ajustabile dupã formula FIDIC – cartearoºie (ajustarea dinamicã pentru resursele semnificativeprevãzute în contracte).

2. Garanþia de bunã execuþie sã fie de regulã 5% dinvaloarea contractului.

3. Preþul ferm din ofertã se menþine 3 luni de ladepunerea ofertelor.

4. Lucrãrile suplimentare sã fie reglementate prinacte adiþionale la contractul de bazã.

Intrarea în vigoare a îndrumarului urma sã aibã locpânã la sfârºitul lunii februarie.

Dupã punerea la dispoziþia entitãþilor achizitoare aÎndrumarului, ANRMAP ºi ARACO vor identifica decomun acord noi modalitãþi de amendare a legislaþiei învigoare privind achiziþiile publice, care sã þinã cont deturbulenþele economice la nivel macroeconomic (petrol,gaz, energie º.a.), precum ºi necesitãþile de dezvoltareîn continuare a pieþei de construcþii din România, în con-textul integrãrii în UE.



prevederilor contractului, precum ºi returnarea avansuluidin valoarea realizatã corespunzãtoare pãrþii din con-tract pentru care s-a acordat tranºa respectivã de avans.

Art. 3. Pentru contractele de lucrãri de construcþii, cuvalori relativ mari, de peste 125.000 euro (echivalent) ºiduratã lungã de execuþie, care se suprapune peste doisau mai mulþi ani bugetari consecutivi, avansul se vaacorda în tranºe, proporþional cu necesitatea completãriiresurselor financiare dupã cum urmeazã:

a) pânã la 15% din valoarea contractului pentrumobilizarea resurselor necesare începerii lucrãrilor,avans care se returneazã prin reþineri, proporþional, dinplãþile parþiale pentru lucrãrile executate (lunar, trimes-trial sau pe stadii fizice);

b) pânã la 30% din valoarea programului lunar sau astadiului fizic corespunzãtor graficului de execuþie core-lat cu graficul de plãþi, anexate contractului, pentru acompleta resursele financiare necesare achiziþiilor demateriale curente de construcþii. Acest avans sereturneazã din plãþile parþiale lunar sau pe stadiul fizicrespectiv. Returnarea integralã a acestui avanscondiþioneazã acordarea tranºei urmãtoare de avanspentru luna urmãtoare;

c) pânã la 50% din valoarea utilajelor, echipa-mentelor sau furniturilor cu ciclu lung de fabricaþie (con-strucþii metalice uzinate, tâmplãrie, pereþi cortinã saualte asemenea). Avansul se returneazã din valoareasituaþiilor de lucrãri care include procurarea ºi montajulutilajelor, echipamentelor sau furniturilor respective.

În cazul acordãrii simultane a douã sau trei tranºe deavans (a+b+c), se va verifica îndeplinirea cerinþelorgenerale:

suma avansurilor acordate conform tranºelor(a+b+c) sã nu fie mai mare de 30% din valoarea restuluide executat;

scrisoarea de garanþie bancarã pentru returnareaavansului sã acopere valoarea totalã a avansurilor, plusvaloarea estimatã a dobânzilor ºi penalitãþilor deîntârziere pe perioada de valabilitate conform contractului.

Art. 4. Autoritatea contractantã rãspunde de:a) necesitatea, oportunitatea ºi legalitatea acordãrii

avansurilor;b) efectuarea regularizãrilor în raport cu obligaþiile

asumate ºi efectiv realizate de cãtre beneficiarii deavansuri, lunar, trimestrial sau la încheierea fiecãrui sta-diu fizic prevãzut în contract;

c) recuperarea avansurilor nejustificate prin bunurilivrate, servicii prestate sau lucrãri executate în condiþiilecontractului. Nu se admit plãþi efective decât dupã recu-perarea integralã a avansurilor nejustificate.

Art. 5. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necores-punzãtoare a unei pãrþi de contract pentru care s-a acor-dat avansul, recuperarea sumelor de cãtre autoritateacontractantã se face cu perceperea dobânzilor ºi pena-litãþilor de întârziere pentru creanþele bugetare, calculate

pentru perioada de când s-a acordat avansul ºi pânã înmomentul recuperãrii acestuia.

Art. 6. În cazul în care recuperarea avansului acordateste programatã sã se efectueze în anul bugetar urmã-tor, autoritatea contractantã va prezenta, la finele anuluibugetar curent, o notã justificativã prin care sã confirmenecesitatea, oportunitatea ºi legalitatea avansului acor-dat, precum ºi utilizarea acestuia conform destinaþieilegale.

Art. 7. (1) Pentru realizarea programelor, proiectelorºi acþiunilor finanþate din împrumuturi externe contrac-tate potrivit legii, de la organisme financiare inter-naþionale, acordarea avansurilor se va putea realiza încondiþiile prevãzute în acordurile de împrumut convenitede pãrþile contractante.

(2) Pentru realizarea programelor, proiectelor ºi acþi-unilor finanþate din fonduri externe nerambursabile,acordarea avansurilor se va putea realiza în condiþiileprevãzute în memorandumurile de finanþare.

(3) Pentru realizarea programelor, proiectelor decercetare-dezvoltare ºi inovare, precum ºi a acþiunilorcuprinse în planul naþional de cercetare-dezvoltare ºiinovare, precum ºi în programele-nucleu de cercetare,acordarea ºi recuperarea avansurilor se face în confor-mitate cu prevederile art. 65 din Ordonanþa Guvernuluinr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltareatehnologicã.

(4) Pentru realizarea obiectivelor cu finanþare mixtã,parþial din împrumuturi externe ºi parþial din fonduripublice (locale ºi/sau transfer de la bugetul de stat),avansurile se acordã în condiþiile prevãzute în acordurilerespective.

Art. 8. Este interzisã acordarea avansurilor contrac-tanþilor care au beneficiat de avansuri anterioare pe carenu le-au justificat ºi care nu au fost recuperate întermenele stabilite.

Art. 9. (a) Sumele reprezentând avansuri sunt supusecontrolului financiar preventiv, precum ºi celorlalte regle-mentãri privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice.

(b) Autoritatea contractantã are obligaþia sã numeascã,prin decizie, un responsabil cu acordarea avansurilor dinfonduri publice în condiþiile prezentei hotãrâri.

(c) Responsabilul þine evidenþa avansurilor acordateºi are obligaþia de a le justifica.

Art. 10. La data intrãrii în vigoare a prezentei, seabrogã Hotãrârea Guvernului nr. 264/13.03.2003 privindstabilirea acþiunilor ºi categoriilor de cheltuieli, criteriilor,procedurilor ºi limitelor pentru efectuarea de plãþi înavans din fondurile publice. Prezenta hotãrâre intrã învigoare de la data publicãrii sale în Monitorul Oficial.

urmare din pagina 14


Complexul „La Rivierre“

Dezvoltându-se într-o zonã neinun-dabilã din apropierea albiei majore arâului Argeº, la 2 km de Codrii Vlãsiei,cea mai mare pãdure din sud-estulRomâniei, complexul beneficiazã deun acces cu lungimea de 800 mpânã la nodul rutier, situat la km 30al Autostrãzii Bucureºti-Piteºti.

Amplasat pe teritoriul administra-tiv al oraºului Bolintin Vale, la o dis-tanþã de 700 m faþã de locuinþeleexistente, complexul rezidenþial va ficompus din 60 de vile P+M, protejatecu termosistem, având o suprafaþãutilã cuprinsã între 250 ºi 300 mp, cuo suprafaþã a terenului aferentfiecãrei locuinþe de 850 mp, amprentala sol – 170 mp, din care locuibil –110 mp, garaj – 20 mp, terasa – 25 mp,suprafaþa etajului 90-150 mp.

Pânã în momentul de faþã, suntrealizate 21 de case, în diferite stadiide execuþie: structura, faþada, placãriceramice la interior, zugrãveli.

De asemenea, în urmãtoarelezile, vor fi demarate lucrãrile pentrurealizarea alimentãrii cu apã ºi acanalizãrii pluviale ºi menajere.

Alimentarea cu gaze este în sta-diul de proiectare, începerea lucrãrilor

fi ind preconizatã pentru primadecadã a lunii martie.

Ulterior realizãrii infrastructuriipentru alimentarea cu apã, gaze,energie electricã, curenþi slabi,canalizare, vor începe lucrãrile lasistemul rutier, trama stradalã fiindcompusã din douã benzi de circu-laþie a autovehiculelor, ce vor fi reali-zate din beton de ciment ºi strat deuzurã din beton asfaltic, cu lãþimeade câte 3,5 m, completându-se cudouã trotuare de câte 1,5 m.

Precizãm cã pânã acum au fostfinalizate lucrãrile la terenul de tenis,dotat cu instalaþie de nocturnã, iaradiacent acestuia au început lucrãrilede realizare a parcului de joacãpentru copii.

În apropierea cartierului, se vaamplasa un complex comercial ceva avea un regim de înãlþime P+E ºiva include un restaurant cu bar,magazin mixt, salon coafurã ºi punctfarmaceutic, complex aflat în faza deproiectare.

Întregul perimetru al cartieruluieste împrejmuit, accesul fãcându-secontrolat, pe la un post de pazãdotat cu barierã.

Toate casele sunt dotate cuvideointerfon (douã unitãþi – pentruparter ºi etaj), acþionate de la punctulde pazã situat la intrarea în cartier.

Astfel, Corsarul Roºu doreºtesã vinã în întâmpinarea dorinþelordumneavoastrã, realizând un proiectde amploare în care siguranþa, cali-tatea ºi confortul ocupã locul de vârfîntre obiectivele noastre.

Dacã doriþi o casã în care oricineîi trece pragul sã rãmânã plãcut sur-prins de aerul de intimitate ºi de bungust pe care îl degajã din toatecolþurile, acest mic paradis în caregãsiþi armonia ºi liniºtea atât denecesare, nu vã rãmâne decât sãvizitaþi complexul „La Rivierre“ ºi sãfaceþi alegerea perfectã pentrudumneavoastrã.

Vã invitãm aºadar sã deveniþipartenerul nostru de afaceri, garan-tându-vã o colaborare reciprocavantajoasã, bazatã pe transpa-renþã, exigenþã ºi profesionalism,apelând la tel.: 0246-270.557;fax : 0246 -270 .564 ; e -ma i l :[email protected].

În ultima perioadã, piaþa imobiliarã, în continuã expansiune, a fãcut loc numeroaselor proiecterezidenþiale care ocupã primele locuri în topul investiþiilor ºi al vânzãrilor imobiliare, cunoscut fiind faptulcã cererea de locuinþe depãºeºte cu mult oferta existentã.

Adaptându-se cerinþelor pieþei imobiliare, compania Corsarul Roºu Impex ’93 SRL a început încã din 2007un ambiþios proiect de construcþii de locuinþe individuale, situate în complexul rezidenþial „La Rivierre“.

Ana Maria PREDA


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþialîn zona de sud a Bucureºtiului –MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele ger-mane marca REHAU. Anul 2005 aînsemnat o importantã evoluþiepentru acest compartiment, o seriede utilaje nou-achiziþionate dublândpractic capacitatea de producþieexistentã. 2005 a fost foarte produc-tiv ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room Kia Motors de pe DN1, show-room-ul Kia Motors de pebu leva rdu l Av i a t o r i l o r d i n

Bucureºti ºi hala proprie a SCCAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili,deþinând 2 auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie dinBucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea gãseºteprilejul de a mulþumi celor mai impor-tanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe SociétéGénérale, ROHE România, Mit MotorsInternational, Ines Group, AgerBussines Tech, Ranexim SRL,Vertical Construct, Flyper SRL,Cristalex 94, ROEL Electrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB ROMÂNIA, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 12 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021/361.29.24, Fax: 021/361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Concepþia sistemului structuralde consolidare a Bisericii Armene

din Bucureºtiing. Nicola GOSPODINOV – SC EXPROVER CONS SRL,

prof. dr. ing Anton CHIRICÃ, lect. ing. Andrei OLTEANU, lect. dr. ing. Manole ªERBULEA –Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

ing Alexandru TUDOR, SC Axa Int’l Construct SRL

Ca urmare a tasãrilor neuniformeprovocate de pierderea apei legate,toate fisurile existente în cadrulAnsamblului Cultural Armean au fostreactivate, au apãrut altele noi, fiindfavorizate de sensibilitatea structu-rilor la tasãri diferenþiate. Degradãrilestructurale au evoluat rapid (fisuri de0,8 mm ajungând în decurs de 2-3luni la fracturi de 5-6 cm la ªcoalaArmeanã, în timp ce la BisericaArmeanã, au apãrut fisuri noi, cares-au dezvoltat ajungând la 1-2 cm îndecurs de o lunã ºi jumãtate); ime-diat au fost luate mãsuri de monitori-zare a procesului de tasare aterenului ºi clãdirilor ºi au începutlucrãrile de proiectare pentru conso-lidarea acestora.

Din cauza unor goluri între pano-urile incintei de pereþi mulaþi, a fostpierdutã o cantitate de cca 665 mcde material solid, în vecinãtateaComplexului Cultural Armean. Înplus, din incinta de lucru, a fostevacuatã o cantitate de apã depeste 200 mc/zi, care a fost dever-satã în reþeaua de canalizare a

Necesitatea lucrãrilor de consolidare a monumentului de arhitecturã Biserica Armeanã, cu hramulSf. Arhangheli Mihail ºi Gavril, a rezultat ca urmare a efectelor de tasare produse în imediata vecinãtate azonei de amplasare a sediului de birouri Millennium Business Center (MBC), separat de AnsamblulCultural Armean doar de incinta realizatã cu pereþi mulaþi.

Ca urmare a lucrãrilor de execuþie a infrastructurii MBC, din cauza neetanºeitãþii incintei de pereþimulaþi, s-au produs pierderi de material solid ce au totalizat cca 665 mc. În aceste condiþii, o serie de con-strucþii învecinate au suferit un proces de tasare diferenþiatã care a variat de la 0,5 pânã la 7-8 cm în decursde numai 2-3 luni de zile.

Biserica Armeneascã din Bucureºti, cu hramul „Sfinþii Arhangheli“, a fost edificatã în forma de astãzidupã proiectul arh. Dimitrie Maimarolu în perioada 1911-1915, pe locul vechii biserici din sec. XVIII, arsã întimpul unui incendiu.

În timp, biserica a fost supusã unui numãr important de cutremure dintre care douã majore, în 1940 ºi1977, fiind reparatã parþial, ultima oarã în anii 1998-2000 cu ocazia restaurãrii faþadei, când au fost fãcute ºiunele lucrãri de consolidare (cu caracter local) ale turnului clopotniþã ºi a pereþilor navei.

Fig. 1: Plan de situaþie


Complexului în decurs de pestedouã sãptãmâni. Aceasta, împreunãcu lipsa de etanºeitate a reþelei decanalizare, a condus la tasãri neuni-forme ale imobilelor din ComplexulCultural Armean, variind între 0,5 ºi8 cm, care s-au dezvoltat într-o peri-oadã de numai douã-trei luni de zile.

În ceea ce priveºte BisericaArmeanã, în urma avariilor imediatau fost luate mãsuri de monitorizare

a tasãrilor ºi au început lucrãrile deproiectare pentru oprirea fenomenelorºi consolidarea monumentului.

Biserica construitã pe plan drept-unghiular (fig. 2), simetricã în raport cuaxul longitudinal, cu abside lateraleincluse în navã, are turn clopotniþã laintrare, turlã principalã, pantocratorpe naos ºi altar poligonal. Turla prin-cipalã reazemã pe patru stâlpi,doi liberi la vest ºi doi angajaþi

în pereþii proscomidiei ºi diaconi-conului la est. Biserica este pictatãla interior.

Constructiv, este foarte impor-tantã prezenþa unor încãperi situatela colþurile navei, cu pereþi pânã lanivelul podului, care formeazã niºtetuburi cu rigiditate ºi rezistenþã rela-tiv mari.

Ca regim de înãlþime (fig. 3), tur-nul clopotniþã are parter ºi douãnivele pe plan pãtrat cu latura de cca8 m, iar nivelul al treilea pe planoctogonal este prevãzut cu o struc-turã metalicã pentru clopot. Turnuleste simetric în plan pe ambeledirecþii ºi are un raport între înãlþimeºi bazã de 2,5 – 2,9.

Nava bisericii are la intrare un corsituat la cca 5 m deasupra pridvoru-lui, încadrat lateral de cele douãîncãperi, dintre care una este casascãrii ce conduce la cor ºi la turnulclopotniþã. Corul este acoperit cu oboltã cilindricã sprijinitã pe timpanulde vest ºi arcul dintre cor ºi pronaos;în continuare, pronaosul este acoperitde asemenea cu o boltã cilindricãsprijinitã la est pe arcul de la limitacorului, la vest pe arcul de separaþiecu naosul, iar lateral pe plãci reze-mate pe consolele ce ies din pereþiilongitudinali. Cheia bolþii cilindriceeste la cca 12 m înãlþime. Naosul peplan pãtrat cu interaxele stâlpilor la7,5 m, susþine prin intermediul pan-dantivilor tamburul turlei principale aFig. 3: Secþiune longitudinalã

Fig. 2: Plan parter



cãrei boltã ajunge la cca 25 mînãlþime. Altarul, cu un regim deînãlþime egal cu cel al pronaosului,este situat între proscomidie ºi dia-conicon, plasate în colþurile de laestul navei, ºi se continuã cu zona poli-gonalã, fiind acoperit de o boltã cilin-dricã continuatã cu o semicupolã.

Referitor la materialele utilizate,cercetãrile au confirmat calitateabunã a zidãriei de cãrãmidã, a mor-tarului ºi a betonului din structurã, întimp ce pentru fundaþii au fost uti-lizate materiale slabe de tipulpietriºului stabilizat (un amestec depietriº cu pastã de var). Pentru toateelementele verticale, a fost utilizatãzidãria de cãrãmidã, C75-100 cumortar M100, în timp ce pentru ele-mentele de tipul bolþilor sau arcelor,betonul armat cu o marcã redusãB120-B150. În plus, tamburul turleiprincipale este realizat din betonarmat cu profile metalice I, cu rezis-tenþã ºi rigiditate deosebite.

În timp, biserica a fost supusãunui numãr mare de cutremurevrâncene, opt cu magnitudini maimari de 6 grade (pe scara Richter),din care douã majore, primul înoctombrie 1940 (7,4 grade), iarcelãlalt, în martie 1977 (7,2 grade).Ca urmare a avariilor suferite, bise-rica a fost reparatã în câteva rânduri,fãrã a fi consolidatã în ansamblul ei.Ultima reparaþie din 1998-2000 (cuocazia refacerii faþadei) a fost însoþitãºi de lucrãri de consolidare cu carac-ter local la nivelul turnului clopotniþãºi la pereþii navei. Este de menþionatfaptul cã zonele în care au fost

fãcute aceste reparaþii (papioaneZIA ºi zidãrii armate) au avut o com-portare bunã, fisurile apãrute avânddeschideri mult mai mici ºi fiind dis-tribuite mai uniform.

În principiu, mecanismul de ava-riere poate fi descris ca unul carac-teristic pentru toate monumentele decult (ortodox sau catolic), determinatde neuniformitãþile geometrice, volu-metrice ºi structurale, care gene-reazã mase, rigiditãþi laterale ºicaracteristici dinamice diferite. Întimpul cutremurelor, structurile astfelconcepute se comportã ca un con-glomerat de „blocuri“ cu oscilaþiiindependente, atât ca frecvenþã, câtºi ca amplitudine. Oscilaþiile acestorblocuri se defazeazã în timpul exci-taþiilor seismice, ceea ce determinãamplificãri ºi atenuãri care inducconcentrãri de eforturi în zonele de„cuplare“, însoþite de degradãrilecorespunzãtoare (fisuri ºi/sau frac-turi, dupã caz). De regulã, mecanis-mul de avariere are douã componentepredominante: una longitudinalã ºicealaltã transversalã, care traver-seazã construcþia prin zonele struc-turale cu secþiuni mai mici sau slãbitede prezenþa golurilor (uºi, ferestre).

În cazul Bisericii Armene, meca-nismul de avariere a fost caracterizatprintr-o componentã predominanttransversalã. Aceastã particulari-tate a fost determinatã de faptul cãbolþile, fiind realizate din beton armat,au o greutate mai micã decât abolþilor din cãrãmidã, dar rezistenþeºi module ale deformaþiilor mult

superioare, ceea ce a redus compo-nenta de degradare longitudinalã laun traseu continuu de fisuri, de latimpanul de vest pânã la absidaaltarului, cu deschideri de pânã la1-2 mm; pe de altã parte, din cauzaafânãrii terenului de fundare pe ungradient de degradare dispus longi-tudinal, componenta transversalã amecanismului de avariere s-a dez-voltat ºi mai mult prin apariþia unorfisuri noi în zone care pânã la aceadatã nu fuseserã afectate, iar vechilefisuri ºi fracturi au ajuns de la cca4-5 mm, la cca 2,5-3,5 cm.

Ca urmare a mecanismului deavariere dezvoltat în timp ºi amplifi-cat de fenomenul de tasare neuni-formã, monumentul a fost împãrþitpractic în ºapte blocuri distinctecare riscau, în cazul unui cutremurde intensitate majorã, sã conducãla avarii structurale mult mai mari ºichiar la apariþia unor prãbuºirilocale (fig. 4).

În aceste condiþii, soluþia de con-solidare aplicatã a fost conceputã caun lanþ structural care sã asigurepreluarea tuturor solicitãrilor (ceputeau apãrea în cazul unor acþiunicu caracter excepþional) ºi trans-miterea lor la terenul de fundare.

Problema era realizarea unui sis-tem spaþial rigid ºi rezistent lanivelul întregii structuri, care sãrefacã continuitatea materialuluioriginal ºi sã asigure legarea ºi con-lucrarea tuturor blocurilor struc-turale între ele.

De asemenea sistemul de con-solidare trebuia sã îndeplineascãanumite exigenþe structurale:

sã asigure compatibilitatea mate-rialelor, aderenþa ºi mãsurile deîncleºtare mecanicã cu structuraexistentã, pentru ca împreunã sãcontribuie la preluarea solicitãrilor încazul unor acþiuni cu caracterexcepþional;

sã aibã rezistenþa ºi rigiditateanecesare preluãrii solicitãrilor ce vorapãrea în caz de cutremur major;

sã nu fie vizibilã din interiorul ºidin exteriorul monumentului; sã nuafecteze în vreun fel pictura ºi deco-raþiunile originale, condiþii obligatoriipentru orice intervenþie asupra unuimonument istoric.Fig. 4: Separarea blocurilor structurale




În aceste condiþii, pentru sistemulde fundare am ales un ansamblu degrinzi Vierendeel spaþiale, ce aulegat, la nivelul fundaþiilor, turnulclopotniþã cu pereþii navei (fig. 5).Acest sistem de fundare a refãcutcontinuitatea structuralã la nivelulinfrastructurii care, din cauza meca-nismului de degradare, s-a transfor-mat din fundaþii continue în fundaþiiizolate, fiecare cu deplasãri ºi rotiridiferite.

Sistemul de consolidare a supra-structurii a constat în realizarea apatru turnuri executate la colþurilenavei în interiorul celor douã com-partimente laterale ale pridvorului,precum ºi în capãtul estic al navei îninteriorul proscomidiei ºi al diaconi-conului (fig. 6). Aceste patru turnuri(respectând dimensiunile ºi poziþiagolurilor de ferestre) au constituit

elementele verticale a douã portalecu secþiuni chesonate dispuse trans-versal, legate la nivelul podului bise-ricii, care au devenit principaleleelemente ale suprastructurii bisericii,

dimensionate sã preia ºi sã trans-porte solicitãrile seismice de lanivelul acoperiºului la sistemul defundare.

Portalul 1, care se aflã în imedi-ata vecinãtate cu turnul clopotniþã,are o rigiditate sporitã, prin legãturasuplimentarã realizatã la nivelulcorului, o grindã cu secþiune U, lacare talpa este realizatã prin supra-betonarea armatã a plãcii existente,iar pereþii verticali sunt parapetulcorului ºi grinda ce consolideazãtimpanul de vest angajat al turnuluiclopotniþã (ocolind golul de accescãtre scara turnului). Aceastã legã-turã suplimentarã asigurã navei origiditate sporitã, în aºa fel încâtcaracteristicile ei dinamice sã seapropie de cele ale turnului a cãruirigiditate lateralã (pe direcþie trans-versalã) este sensibil mai maredecât celei a navei. Portalul 2, larândul sãu, este supus unor solicitãrisporite datorate vecinãtãþii cu turlaprincipalã, însã la preluarea soli-citãrilor acesteia contribuie ºi ceipatru stâlpi, dintre care doi suntangajaþi în pereþii turnurilor prosco-midiei ºi diaconiconului.

Pe cealaltã direcþie, portaleletransversale au fost legate între eleprin douã grinzi longitudinale mar-ginale „jgheab“, ce parcurg întreaganavã la nivelul podului, pesteabsidele laterale, fiind conectate înacelaºi timp ºi cu pereþii longitudinaliexistenþi. În plus, o grindã longitudi-nalã cu secþiune I, urmãrind cu talpainferioarã cheia bolþilor, porneºte dela turnul clopotniþã pânã la timpanulestic al bisericii ºi este legatã îndreptul turlei principale printr-un inelrigid cuplat ºi cu grinzile longitudi-nale marginale (fig. 7).

Fig.5: Sistemul de fundare ales

Fig. 6: Elementele structurale verticale

Fig.7: Sistemul de consolidare a suprastructurii




Pentru asigurarea conlucrãrii pedirecþie transversalã a grinzilor longi-tudinale „jgheab“, au fost realizaþi ºicâþiva pereþi structurali ce reprezintãreazeme pentru grinzi ºi contribuie(în caz de cutremur) la reducereasolicitãrilor seismice la nivelul porta-lelor, pe seama componentei indi-recte preluate de pereþii longitudinali.

Pentru cuplarea turnului clopot-niþã cu nava, la nivelul suprastruc-turii, au fost realizate douã elementecu rigiditate în plan vertical ce por-nesc din turnurile laterale ale intrãriiºi o legãturã la nivelul tãlpii supe-rioare a grinzii cu secþiune I cu rigidi-tate în plan orizontal, pe direcþiatransversalã.

În fine, în ceea ce priveºte inelulce asigura legarea portalelor, pre-cizãm cã pentru evitarea deforma-þiilor de ovalizare (ca urmare avibraþiilor nesincrone în lungulnavei), au fost realizate douã grinzirigide ºi rezistente, dispuse transver-sal, care mobilizeazã grinzile „jgheab“de peste absidele laterale, ca pe niºtegrinzi pereþi cu rigiditate mare în plan,împiedicând deformaþia (fig. 8).

În ceea ce priveºte lucrãrile derestaurare, acestea s-au desfãºuratîn paralel ºi au interesat refacereadecoraþiilor interioare, degradate întimp ºi ca urmare a tasãrilor, restau-rarea picturii, precum ºi refacereaintegralã a mozaicului compromis.Lucrãrile au fost executate de o

serie de restauratori pictori, pietrariºi lemnari. Mozaicul a fost refãcutsub îndrumarea arhitectului restau-rator de muncitorii care au executatºi lucrãrile de consolidare.

Pornind de la acest caz, este fun-damental sã ºtim cã pentru reali-zarea oricãrei lucrãri ce iese dinºablonul rutinei, pentru o colaborarebunã între proiectant ºi executant,este absolut necesarã încredereareciprocã care presupune, pe lângãcompetenþa profesionalã, o con-sultare permanentã în vedereaalegerii celei mai potrivite soluþiitehnice. Încheierea cu bine a acesteilucrãri dificile este tocmai rezultatulunei colaborãri deosebit de strânsecare a condus în final la rezultatefoarte bune.

BIBLIOGRAFIE:SC Exprover Cons SRL:

ing. Nicola GOSPODINOV – Raporttehnic de expertizã privind stareaBisericii Armene cu hramul Sf. Arhan-gheli Mihail ºi Gavril din Bucureºti;Proiect privind mãsuri de asigurare alucrãrilor de consolidare; Proiect deconsolidare a Bisericii Armene cuhramul Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavrildin Bucureºti;

SC Ultratest SRL: Proiect deurmãrire specialã a construcþiilor dinincinta Bisericii Armene;

SC Metroul SA: Studiul asuprarezultatelor ºi eficienþei lucrãrilor deconsolidare a terenului CentruluiReligios Cultural Armean – Faza 3.

Finanþator lucrãri consolidarerestaurare – SC Aegek Romcon-struct SRL

Colaboratori la lucrãri de con-solidare restaurare:

Proiectare, cercetare:studiu istoric: Colectivul Institu-

tului Naþional al Monumentelor Istorice(INMI)

arhitecturã: arh. Ioan MUNTEANU(INMI)

geotehnicã ºi fundaþii : prof. dr.ing. Anton CHIRICÃ, lect. ing.Andrei OLTEANU, lect. ing. ManoleªERBULEA (Catedra de Geotehnicãºi Fundaþii a Universitãþii Tehnice deConstrucþii Bucureºti); SC MetroulSA – ing. I. ªTEFÃNESCU, ing. V.CIUGUDEAN-TOMA;

laborator cercetare în con-strucþii: colectiv ing. MarinaCOTORAN;

coordonare: Sc Exprover ConsSRL; West Group Architecture SRL.

Execuþie:Sc Ghiulbenghian Construct:

ing. Jirair GHIULBENGHIAN – Sis-temul metalic de legare a bisericii;

Sc Axa Construct: ing.Alexandru Tudor – Executantullucrãrilor de consolidare ºi a moza-icului pardoselii;

SC Paul Construct: Executan-tul forajelor în zidãrie ºi a lucrãrilorde injectare cu rãºini PUR;

pictori restauratori: AlexandruCONÞ, Adriana CONÞ, MihaiBÃRHALÃ.

Fig. 8: Macrostructurã pod vedere în plan


Vã aºteptãm la Construct Expo Antreprenor, 5-9 martie 2008Romexpo – Pavilionul Central, Nivel 0.00, Stand 3-4


VarulSOLUÞIA NATURALÃ PENTRU MORTARE/TENCUIELI

Carmeuse – companie belgianã,este lider mondial în producereavarului, având peste 140 de ani deexperienþã în extracþia ºi prelucrareacalcarului, pietrei dolomitice în var ºiproduse asociate varului pentruclienþii industriali ºi comerciali.

Carmeuse este prezentã înaproximativ 80 de locaþii, în Europade Vest (Italia, Belgia, Franþa ºiOlanda), Europa Centralã ºi de Est(Slovacia, Republica Cehã, Ungaria,România ºi Turcia), America de Nord(Statele Unite ºi Canada) ºi Africa(Ghana), are 4.000 de angajaþi ºi ocapacitate de producþie de 13 mili-oane de tone de var pe an.

Compania Carmeuse Holding cusediul central la Braºov este, înmomentul de faþã, lider pe piaþa varuluidin România, având producþia anualãîn 2007 de 600.000 tone în cele treifabrici localizate în: Câmpulung,Fieni ºi Deva. Din anul 2008,Carmeuse beneficiazã, de asemenea,ºi de urmãtoarele terminale de dis-tribuþie: Braºov, Iaºi, Suceava,Galaþi ºi Oradea.

Pentru satisfacerea tot mai vari-atã a nevoilor clienþilor companiei,Carmeuse România se aflã într-ocontinuã stare de inovaþie, dez-voltându-ºi serviciile ºi produselecare includ caracteristici multiple deordin fizic ºi chimic. Bunul cel mai depreþ al companiei este de departereprezentat de oameni, care îºi

exercitã experienþa, meseriile ºi cre-ativitatea într-un efort constant deîmbunãtãþire a satisfacerii clienþilor ºianticiparea nevoilor acestora privindprodusele companiei. Scopul primaral Carmeuse este sã ofere clienþilorsãi mulþumire prin produse ºi serviciispecifice. De aceea, Carmeuse areimplementat ºi certificat sistemul demanagement al calitãþii în conformi-tate cu ISO 9001 ºi ISO 14001 întoate unitãþile de producþie.

Varul (oxid de calciu) sau varulhidratat (hidroxid de calciu) esteutilizat în aplicaþii multiple în viaþaobiºnuitã (obþinerea oþelului, stabi-lizarea solurilor, construcþii –mortare, papetãrie, chimicale, mate-riale plastice, covoare, vopsele, con-trolul poluãrii, tratarea apei...).

În acest an, Carmeuse este la adoua participare la târgul ConstructExpo Antreprenor, din 5-9 martie.Mesajul transmis de Carmeuse cuacest prilej este: Varul – soluþianaturalã pentru mortare/tencuieli,mesaj susþinut de mii de ani prinmãrturiile clãdirilor istorice care existãºi în prezent.

În situaþia actualã a dinamiciiindustriei materialelor de construcþii,noi lianþi de zidãrie ºi tencuialã suntinventaþi de la o zi la alta ca produsede ultimã generaþie care nu conþin ºinu necesitã var, aceste produse,bineînþeles, neavând istoricul ºibeneficiile pe care varul în mortarele-a demonstrat.

Varul în compoziþia mortarelor

oferã urmãtoarele beneficii:

lucrabilitate maximã;

reþinere ridicatã de apã;

soliditatea rezistenþei la îmbinare;

rezistenþã la compresie echili-

bratã, elasticitate ºi schimbarea

volumului;

închiderea ºi umplerea fisurilor

la suprafeþe;

elasticitate, rezistenþã perma-

nentã la intemperii;

„capacitate de respirare“

excelentã (permeabilitate la aer);

împiedicã apariþia eflorescenþei;

nu atacã armãturile, din contrã

le protejeazã.

Carmeuse se prezintã la Construct

Expo Antreprenor cu un stand per-

sonalizat, beneficiind de materiale

promoþionale ºi broºuri care ilus-

treazã multiplele aplicaþii ale varului,

acest lucru permiþând pieþei sã aso-

cieze imaginea Carmeuse nu numai

cu vânzarea efectivã a varului, ci cu

însãºi utilizarea lui.

Echipa de marketing ºi vânzãri

este o echipã tânãrã, entuziastã

care lucreazã cu devotament ºi pasi-

une, pentru a urmãri misiunea

grupului Carmeuse de a fi referinþã

în producerea ºi comercializarea

varului pe piaþa româneascã.

Cine priveºte, în general, piaþa materialelor de construcþii din þara noastrã este tentat sã creadã cã aceastaetaleazã pentru clienþii sãi doar ciment, adezivi, vopsele etc., scãpând, poate, din vedere unul dintre materi-alele tradiþionale care, singur sau înglobat în alte produse, a constituit baza edificãrii în timp a multor con-strucþii pe care le admirãm astãzi. Este vorba despre… var ca soluþie naturalã pentru lucrãrile de construcþii.

Aria producãtorilor de var s-a restrâns semnificativ dupã 1990, în prezent, una dintre cele mai reprezenta-tive firme în activitate fiind Carmeuse Holding, cu sediul la Braºov.


Zidãrie din beton pentru construcþii

ELEMENTE DE ZIDÃRIE DIN BETONElementele de zidãrie din beton

Leier se utilizeazã pentru pereþii deîmprejmuire sau portanþi ailocuinþelor, clãdirilor publice ºi deagrement, ai construcþiilor industri-ale ºi agricole.

Elementele de zidãrie din beton,cu goluri, sunt produse care vin înîntâmpinarea cerinþelor clienþilor,pentru a putea reduce cu pânã la30% costurile construcþiei, precum ºicosturile elementelor de finisare apli-cate ulterior. Acestea, prin caracte-risticile lor, cresc portanþa zidurilor,suprafeþele rezultate sunt plane, iarconducþia termicã a unui zid execu-tat cu aceste elemente, acoperit cu2 cm de izolaþie, este aproape egalãcu cea a unui zid construit dincãrãmizi ceramice. În acest sens,construirea cu elementele de zidãriedin beton decurge dupã reguliletradiþionale.

Astfel, partea casetatã a ele-

mentelor de zidãrie se acoperã cu

mortar, iar canelurile verticale

„negative-pozitive“ se lipesc cu

mortar. Golurile asimetrice verticale

de dimensiuni mai mari nu se umplu

cu mortar pentru a avea o termoizo-

laþie mai bunã.

Principalele date tehnice:Material de bazã:

beton uºor cu greutate volu-

metricã de maximum 1.650 kg/m3.

Rezistenþa elementelor:

rezistenþa minimã a unui ele-

ment: 2,0 N/mm2;

rezistenþa medie a 5 elemente:

minimum 2,5 N/mm2.

Valoarea de pornire a rezistenþei

limitã a peretelui construit din aceste

elemente: f = 0,5 N/mm.

Absorbþia apei: maximum 15%.

Rezistenþa la îngheþ: rezistã la

15 cicluri de îngheþ! Dupã cele 15 cicluri

Avântul pe care l-au luat investiþiile în domeniul imobiliar a fãcut ca atât constructorii, cât ºi producã-torii de materiale de construcþii sã gãseascã alternative mai eficiente ºi mai ieftine, fãrã a reduce nivelulcalitativ al construcþiei.

În continuare, dorim sã vã prezentãm câteva elemente de construcþie care înlocuiesc sistemul clasic.

este permisã o scãdere a rezistenþei

în proporþie de 15%.

Caracteristici termice:

Conducþie termicã:

- cu tencuialã normalã de 1,5 -1,5 cm:

K = 0,85 W/m2K;

- cu bazã termoizolantã cu perlit

de 2,00 cm: K = 0,68 W/m2K (valoare

calculatã teoretic) tencuialã + tencu-

ialã normalã de 1,5 cm.

Categoria de refractaritate: nu

este inflamabil.

Valoare de refractaritate:

perete portant: 2 ore;

perete cu greutate proprie: 4 ore.

Aderenþa tencuielii: 0,14 N/mm2.

ELEMENTE DE FUNDAÞIEElementele de fundaþie Leier se

utilizeazã la construirea pereþilor

pivniþelor, ai garajelor, recepþiilor,

clãdirilor agricole ºi industriale, pre-

cum ºi la construcþii hidraulice.

Cu ajutorul elementelor de fun-

daþie, se va realiza prin betonare

ulterioarã un zid de beton monolit,

zid de beton armat, respectiv pilon,

fãrã a fi nevoie de cofrare tradiþio-

nalã cu lemn (în cazul construirii

unui zid de beton armat, armãtura

de oþel se va introduce în goluri

înaintea betonãrii). Aceste elemente

reduc semnificativ costurile ºi timpul

de execuþie, respectiv timpul dupã

care se poate continua construirea

zidului.

Principalele date tehnice:Material de bazã:

C 16 minimum beton cu pietriº.

Rezistenþa elementelor uscate:

Doar fãrã beton de umplere,

luând în calcul dimensiunile:

valoare medie: 3,0 N/mm2;

valoare minimã a unei bucãþi:

minimum 2,5 N/mm2.

Rezistenþa la îngheþ: rezistã la

25 cicluri de îngheþ!

Aderenþa tencuielii: 0,14 N/mm2.

Categoria de refractaritate: nu este

inflamabil.

Absorbþia apei: maximum 12%.

Necesar:

în cazul zidurilor, la toate tipurile

8,5 buc/m2;

cantitatea betonului de umplere:

- 200 x 500 x 230: 135 l/m2 de

perete;

- 300 x 500 x 230: 225 l/m2 de

perete;

- 400 x 500 x 230: 270 l/m2 de

perete.


(Continuare din numãrul anterior)ALEGEREA AMESTECULUICONVENABIL DE BETON

Cea mai simplã metodã de pro-tecþie constã în prepararea unuibeton de calitate potrivitã. Pentruobþinerea unui astfel de beton trebuierespectate urmãtoarele operaþiuni:

a) Alegerea unui tip adecvat deciment

Folosirea cimentului potrivit poatesimplifica mãsurile de protecþie costi-sitoare ºi greu de aplicat. Varietateatipurilor de ciment au un grad diferitde sensibilitate la coroziune. Tipul deciment trebuie ales pe baza uneiinterpretãri corecte a agresivitãþiiapei freatice, singur sau cu alte mãsuride protecþie.

La coroziunea sulfaticã, utilizareacimentului cu un conþinut scãzut deC3S este avantajoasã. Cimenturilecu o reacþie bazicã sunt mai rezis-tente la coroziune în medii bazice.Pe de altã parte, cimenturile cuadaos hidraulic acid, cum suntcimenturile speciale cu adaos sili-cios, care sunt capabile de a absorbivarul, sunt relativ rezistente la coro-ziune în medii slab acide.

b) Dozarea corectã a cimentuluiDensitatea ºi proprietãþile de

impermeabilitate ale betonului pot fiîmbunãtãþite mãrindu-se proporþiade ciment din amestec. Cantitateade ciment, mãritã ºtiinþific, estenecesarã numai în cazul protecþieipasive împotriva acþiunii agresive.

c) Cantitatea de apã de amestecareRaportul apã/ciment este factorul

cel mai important care influenþeazãdensitatea betonului. În interesulunei înalte rezistenþe chimice, estede dorit un raport apã/ciment minim.Se recomandã aditivii plastifianþicompatibili. Betonul expus la apã ºisol dãunãtor, care se foloseºte pen-tru piese prefabricate armate dedimensiuni mai mici, nu va avea unraport apã/ciment peste 0,50 ºi pentrubetonul simplu masiv, maximum 0,55.

d) Utilizarea unor agenþi de etan-ºare ºi de plastifiere

Proprietãþile de impermeabilizareîmpotriva apei ºi densitatea morta-relor ºi betoanelor de ciment pot fiîmbunãtãþite, capilaritatea lor poatefi redusã prin adaos de diferitepaste, de lichide foarte vâscoase,pulberi sau alte substanþe chimice,dizolvate în apa de amestecare.Aceste substanþe sunt: agenþi deetanºare, aditivi hidrofobi ºi aditivi plas-tifianþi (trass, thurament, puzzolana,cãrãmidã, cenuºã zburãtoare, aditiviplastifianþi ºi de etanºare, agenþiantrenori de aer, pãmântul de diato-mee mãcinat fin etc.).

e) Compactarea betonuluiRezistenþa betonului depinde, în

primul rând, de densitate, care seevidenþiazã printr-un volum mic depori ºi care dã posibilitatea betonuluisã reziste la atacul substanþeloragresive. Se poate obþine o rezistenþãapreciabilã la coroziune printr-unbeton confecþionat cu atenþie, binecompactat, adicã prin mijloace relativsimple.

f) Protecþia betonului proaspãtAtacul chimic este mai violent

asupra betonului proaspãt. Cu câtun beton este mai vechi cu atâtrezistenþa lui este mai mare la acþi-uni corozive. Dupã unele prevederi,nu este permis ca apa freaticã sãintre în contact cu betonul proaspãtcel puþin în primele douã sãptãmâni(bioxidul de carbon gazos esteextrem de dãunãtor betonului proaspãtmai cu seamã la temperaturi între0 ºi 10 0C).

Betonul poate fi protejat împotrivaacestei influenþe dãunãtoare acope-rindu-l, în primele 24 de ore dupãturnare, cu o peliculã.

TRATAMENTE DE SUPRAFAÞÃÎn domeniul protecþiei moderne a

betonului, se dã o importanþã cres-cândã tratamentului de suprafaþã,fenomenele de degradare începândde la suprafaþa betonului. Împiedicândpermanent apa sã pãtrundã înpãrþile interioare ale betonului, seface un pas important pentru evitareacoroziunii.

Condiþiile de bazã pe care trebuiesã le îndeplineascã toate acoperirilesunt: impermeabilitatea, continui-tatea, uniformitatea structurii, unifor-mitatea grosimii, rezistenþa mecanicãºi, în acelaºi timp, elasticitatea, pre-cum ºi o adeziune bunã de supra-faþã a betonului.

CarbonatareaDupã decofrare, betonul proaspãt

este expus la atmosferã pentrucâteva zile, bioxidul de carbon gazosprezent în aer se combinã cu hidro-xidul de calciu din beton. Acestfenomen este pronunþat în cadrulbetonului din ciment Portland,deoarece cantitatea de hidroxid decalciu este cea mai mare la acest tipde beton. Construcþiile de beton desub nivelul solului, care urmeazã sãfie acoperite cu pãmânt, trebuielãsate la aer câteva zile dupãdecofrare ºi înainte de acoperire,pentru a ajuta la formarea stratuluiprotector carbonatat.

Stratul carbonatat nu constituie oprotecþie împotriva acþiunii corozive,dar poate întârzia coroziunea, prote-jeazã împotriva acþiunii dizolvante aapei ºi, într-o oarecare mãsurã, ºiîmpotriva atacului unei ape curgã-toare moderat agresivã. Dacã nu s-arforma un strat carbonatat la supra-faþa sa, durabilitatea betonuluiexpus la medii agresive ar fi redusãconsiderabil.

Betonul torcretatMetoda torcretãrii betonului con-

stã în esenþã în aplicarea unui mor-tar cu maºina de torcretat sau beton.

Mortarul aplicat prin torcretareare o densitate mare ºi deci o rezis-tenþã la coroziune superioarã aceleia aunui mortar aplicat manual. Rezistenþalui poate fi mãritã apreciabil, folosindun tip de ciment anticoroziv.

Tratamentul de aburireRezistenþa mortarelor de beton ºi

de ciment faþã de agenþii corozivipoate fi îmbunãtãþitã ºi printr-untratament de aburire. Degajareachimicã a hidroxidului de calciu în

Coroziunea betonului (II)PROTECÞII ÎMPOTRIVA COROZIUNII

conf. univ. dr. ing. Constantin BUDAN, prep. univ. drd. ing. Mihai NISTE, prep. univ. drd. ing. Iulian SPÃTÃRELU –Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

timpul aburirii are o importanþã mareîn ceea ce priveºte rezistenþa lacoroziune.

Un factor important pentru rezis-tenþa la sulfaþi este cã procesul con-tracþiei este terminat la sfârºitultratamentului hidrotermic ºi cã nuexistã crãpãturi de contracþie deschisãpentru mediul agresiv, care arfavoriza începutul coroziunii (mãsuranu reprezintã singurã o protecþietotalã ºi definitivã).

Vopsirea betonuluiSuprafaþa construcþiilor de beton

simplu ºi de beton armat poate fiprotejatã împotriva intemperiilor,umiditãþii, acizilor, bazelor etc., deasemenea, prin acoperirea ei cuvopsele, emailuri, bitum etc.

Vopselele care pot fi folosite pen-tru vopsirea betoanelor pot fi clasifi-cate în urmãtoarele tipuri: vopselepe bazã de ulei (rezistenþe slabe lainfluenþele atmosferice ºi la apã),vopsele pe bazã de firnis (la pereþiiinteriori care au nevoie de o spãlarefrecventã), vopsele pe bazã de lacuri(rezistente la acþiunea alcalinã acimentului, clorcauciucul, bachelita

ºi lacurile de perclorvinil sunt rezis-tente la acþiunile agresive, rãºinileepoxi sunt de asemenea potrivitepentru a acoperi betonul ºi au avan-tajul unei rezistenþe mari la uzurã,lacurile de clorcauciuc sunt sensibilela baze), vopsele transparente(previn pãtrunderea umezelii înbeton sub presiune hidrostaticã),acoperiri pe bazã de bitum ºi gudron(materiale care conþin bitum ºicompuºi bituminoºi – pentru împiedi-carea coroziunii, bitumul folosit înstare topitã 150 0C – strat continuuprotector, impermeabilizator, impreg-narea pieselor de beton în autoclave– cu bitum sau cu gudron de huilãpentru elemente supuse la acþiuneasimultanã a îngheþului ºi a apei agre-sive, acoperiri cu gudron de huilã –proprietate bactericidã ºi strat pro-tector rezistent la sulfaþi pentru betonîntãrit chiar umed ºi metal).

Acoperiri cu rãºinidin materiale plastice

Rãºinile sintetice se aplicã lacãptuºirea rezervoarelor folositepentru depozitarea þiþeiului ºi a dife-riþilor solvenþi. Ele se aplicã în douã

sau trei straturi pe o bazã de mortarbrut de ciment.

Dezavantajul acestor cãptuºeliconstã în fragilitatea care are ten-dinþa sã producã dificultãþi chiar întimpul aplicãrii ºi sensibilitatea lafactorii alcalini. Din cauza acesteisensibilitãþi, suprafeþele de betontrebuie neutralizate printr-un trata-ment cu fluanþi înainte de a se aplicarãºina.

BIBLIOGRAFIE1. Imre BICZOK, Coroziunea ºi

protecþia betonului, Ed. Tehnicã,Bucureºti, 1965.

2. Ion TEOREANU º.a., Durabilitateabetonului, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1982.

3. Constantin BUDAN, Contribuþiiîn managementul ºi ingineria proce-selor de construcþii, privind lucrãrile deîntreþinere, reparare ºi consolidare aelementelor din beton ºi beton armat,Tezã de doctorat, UTCB, martie 1998.

4. M. TEODORESCU, C. BUDAN,Tehnologia lucrãrilor de întreþinere,reparaþii ºi consolidãri, Ed. UTCB,1996.


Criterii de optimizare a consumuluide resurse în construcþia de locuinþe

MODELUL PROGRAMÃRII OPTIMALECezar-Petre SIMION – Academia de Studii Economice Bucureºti,

Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii

SISTEME CONSTRUCTIVE ANALIZATEPRIN MODELUL

PROGRAMÃRII OPTIMALEÎn prezent, adoptarea variantei

optime a soluþiilor constructiveîncepând cu faza de concepþie,proiectare ºi execuþia lucrãrilor înmediul urban are la bazã experienþaºi intuiþia, susþinute de necesitateaobiectivã a creºterii gradului deindustrializare ºi, implicit, reducereaduratei de execuþie.

Aplicarea metodelor matematicepermite alegerea unor proporþiioptime a sistemelor constructiveanalizate în condiþii de optimizare aconsumului de resurse.

Sistemele constructive – în numãrde cinci analizate – sunt în toatecazurile prevãzute cu terase (fig. 1):

A) zidãrie portantã cu planºeeprefabricate din beton armat laclãdiri cu P+4 niveluri (notaþie încalcul ZP);

B) diafragme din beton armat încofraje metalice cu planºee prefabri-cate din beton armat la clãdiri cuP+4 niveluri (D);

C) panouri mari integral din betonarmat cu planºee prefabricate din betonarmat la clãdiri cu P+4 niveluri (P);

D) diafragme din beton armat încofraje metalice cu planºee prefabri-cate din beton armat la clãdiri cuP+10 niveluri (D1);

E) beton armat în cofraje glisantecu planºee prefabricate din betonarmat la clãdiri cu P+10 niveluri (G).

Consumul de resurse materialereliefat prin indici tehnico–economicivizeazã: oþelul, cimentul, cheresteaua,manopera ºi durata de execuþie.

Criterii de optimizareCriteriile de optimizare rezultã din

necesitatea de a construi ºi pot sãdifere de la o perioadã la alta, fiinddeterminatã atât de intereseleeconomiei naþionale, cât ºi de

resursele proprii. Planificarea nece-sitãþii în funcþie de numãrul de bene-ficiari-solicitanþi este efectuatã înmare parte de factorii în drept.

Criteriul de optimizare poate fiexprimat sub forma unui indicatorsintetic oricât de complex ar fi, cucondiþia ca el sã fie unic.

În analiza ce se efectueazã înacest sens, criteriul constã în opti-mizarea succesivã a consumului deoþel, ciment, cherestea, manoperã ºidurata de execuþie.

Optimizarea consumului de resurse în construcþia de locuinþe, în vederea creºterii nivelului calitativ alîntregii activitãþi economice, este o consecinþã fireascã a minimizãrii costului pe întreaga duratã de viaþã aconstrucþiilor.

Complexitatea fenomenelor economice ºi dinamismul desfãºurãrii acestora reclamã utilizarea unorprocedee de analizã. În luarea deciziilor privind criteriile de optimizare a consumului de resurse sefoloseºte modelul programãrii optimale.

Factorul de decizie (decidentul individual sau colectiv) poate adopta o decizie optimã în privinþautilitãþii unei variante constructive numai dacã i se oferã posibilitatea de a mãsura importanþa pe care o areo anumitã variantã de comportament în raport cu mulþimea variantelor posibile studiate.

Fig. 1: Sisteme constructive luate în studiu de optimizarea consumului de resurse în construcþii de locuinþe


Ofertã generoasã – lucrãri de calitate

Grup Primacons din Slatina deþineo puternicã bazã de producþie, carepoate asigura o gamã largã de pro-duse ºi prestãri de servicii necesareºantierelor de construcþii:

staþie de betoane tip Liebherr –50 mc/h;

atelier confecþii metalice;atelier confecþionare armãturi;atelier tâmplãrie aluminiu ºi PVC;gater pentru confecþionat lemn

ecarisat ºi cherestea;atelier reparaþii auto ºi utilaje

de construcþii;

balastierã amplasatã pe râul Olt;staþie de sortare proprie autorizatã;laborator de încercãri betoane

ºi mortare gradul III autorizat;parc auto ºi utilaje specifice

lucrãrilor de construcþii.Printre lucrãrile executate, în ultima

vreme, de cãtre Grup PrimaconsSlatina, menþionãm:

sediul Vama Slatina;centrul operaþional Hidroelectrica

Slatina;Administraþia Financiarã –

Trezoreria Caracal;

Trezoreria Corabia, judeþul Olt;sãli de sport ºcolare cu 50 locuri,

Program CNI – 9 sãli;reabilitarea atelierelor ºcolare,

Program PHARE – Ministerul IntegrãriiEuropene, în judeþele: Argeº, Dâmboviþa,Hunedoara, Mehedinþi, Dolj, Gorj, Vâlcea,Olt, Cãlãraºi – 39 locaþii;

drumuri comunale betonate,Program SAPARD – 5 drumuri;

reparaþia capitalã a PavilionuluiPrincipal Cazarma Sinaia;

terminal de pasageri în portulOrºova.

Afirmarea în timp a prestigiului unei firme de construcþii are loc pe baza unor lucrãri de referinþãapreciate de cãtre beneficiari.

Dupã 1990, ofertanþii pentru asemenea prestãri de servicii au fost suficient de mulþi, dar ei s-au „triat“în funcþie de îndeplinirea sau nu a cerinþelor beneficiarilor. Aºa au ajuns unele firme (printre ele GrupPrimacons din Slatina) sã-ºi consolideze poziþia prin competenþã ºi seriozitate în tot ceea ce fac.

Cifra de afaceri a societãþii de construcþii din Slatina, lucrãrile sale de referinþã, respectarea termenelorde punere în funcþiune a obiectivelor la care a lucrat, precum ºi calitatea serviciilor prestate sunt tot atâteaargumente care au consacrat-o pe plan investiþional, devenind o firmã cu o bunã carte de vizitã.


Optimizarea consumului de resurseModelarea proceselor tehnico-

economice trebuie sã þinã seama delimitele admisibile în cadrul cãrorase pot desfãºura, creându-ºi înacest fel optimizarea.

Optimizarea se referã la înca-drarea consumului de materiale înindicii de consum maximali, normaþi,la asigurarea unui nivel dat al pro-ductivitãþii, la realizarea unei duratede execuþie prestabilite.

Pentru a utiliza un calcul de opti-mizare a consumului de resurse, seconcretizeazã o planificare din totalulde execuþie a fondului constructiv(investiþiilor) pentru un an, ºi anume2006, exprimat în procente faþãde sistemele constructive prezentateîn fig. 1.

Formularea concretã a optimizãriiconstã în urmãtoarele (fig. 2):

clãdirile cu pânã la P+4 nivelurivor reprezenta 80% din totalul fon-dului construit pentru anul 2005,exprimat în m2;

clãdirile cu P+10 niveluri vortotaliza 20 % din totalul investiþiilor,exprimat în m2;

gradul de industrializare minimanual trebuie sã cuprindã cel puþin 76%din volumul total, exprimat în m2;

Se va mai þine seama de:consumul de oþel;consumul de ciment;consumul de rãºinoase;creºterea productivitãþii muncii

cu 50% ceea ce corespunde cu oreducere a consumului de manoperãde 30%.

De altfel, industrializarea ºigradul de mecanizare sunt o direcþieîn care preocupãrile specialiºtilor augãsit un câmp vast de activitate,având în vedere, în primul rând,echipamentele ºi utilajele perfor-mante de execuþie din dotareaunitãþilor de profil, din þara noastrãsau din strãinãtate, care executãlucrãri de construcþii la noi.

Marile concerne ºi companii dinstrãinãtate din domeniul construcþi-ilor se prezintã în România atât cutehnologii de execuþie, cât ºi cuagregate cu randament maxim ºiparametri superiori celor existente lanoi în anii anteriori.

În ceea ce priveºte durata deexecuþie, aceasta se reduce cu 20%faþã de datele prevãzute în planul deeºalonare calendaristicã a finalizãriiobiectivului de investiþie.

Proporþiile sistemelor construc-tive vor fi în mod obligatoriu cantitãþipentru care problema optimizãrii sãnu fie eficientã.

Indici tehnico-economiciBaza informaþionalã cu privire la

consumul de resurse în activitateade construcþii – montaj constã înindicii de consum normaþi.

În proiectarea investiþiilor delocuinþe, indicii de consum maximalinormaþi au fost elaboraþi prin grijaMTCT ºi au caracter de normativnaþional (tabelul 1).

În ceea ce priveºte durata deexecuþie a blocurilor de locuinþe, seconstatã cã raportarea acesteia laapartamentul fizic nu reflectã în sufi-cientã mãsurã realitatea.

Factorii cu caracter permanent ºihotãrâtor care influenþeazã duratade execuþie sunt:

sistemul constructiv;regimul de înãlþime;aria desfãºuratã;volumul construit;numãrul de apartamente.

Adoptarea ca unitate de referinþãîn m2 fundamenteazã mai bine acestindicator.

O analizã la nivel naþional a evi-denþiat duratele de execuþie expri-mate în luni/100 m2 (tabelul 2).

Durata medie de execuþie a fostdeterminatã luând în considerareurmãtoarele ipoteze:

80% blocuri P+4 cu 41–60apartamente;

20% blocuri P+4 cu 41–60apartamente;

100% blocuri P+10 cu 61–80apartamente.

Pentru a facilita rezolvarea proble-mei care intereseazã, sunt mai utiliindicii tehnico–economici de consumde resurse în procente.

Fig. 2: Optimizarea consumurilor ºi proporþia execuþiei sistemelor constructive

Tabelul 1

Tabelul 2



Seriozitate, profesionalism, calitate, promptitudineArconi Star SA Constanþa este

o societate pe acþiuni, cu capitalintegral privat, înfiinþatã în decem-brie 1994.

Activând în domeniul construcþi-ilor civile ºi industriale, bazatã pe oechipã managerialã cu experienþã,completatã cu succes de un colectivdinamic ºi bine pregãtit profesional,SC Arconi Star SA vã stã la dispo-ziþie pentru orice tipuri de lucrãri îndomeniu.

Societatea dispune de toate dotãrileºi utilajele necesare activitãþii com-petente în construcþii, inclusiv de ofabricã modernã de betoane.

Baza de producþie, aflatã laMidia – Nãvodari, se întinde pe osuprafaþã de 10.000 mp. Aicifuncþioneazã atelierele de construcþiidin aluminiu, PVC, metal ºi lemn,magaziile ºi depozitele de materiale,coloana auto ºi parcul de utilaje.

Realizãrile de pânã acum vorbescde la sine despre capacitatea de aface faþã celor mai dificile ºi com-plexe lucrãri de construcþii-montaj.Soluþiile aplicate se adreseazã tuturorgenurilor de obiective de construcþii,începând cu spaþiile publice ºi deagrement, apoi sedii administrative,locuinþe particulare etc. Un locimportant în domeniul de activitate îlocupã Construcþiile industriale.O bunã parte dintre ele se desfã-ºoarã la Petromidia.

„Seriozitate, profesionalism,calitate, promptitudine“ – aceastaeste deviza pentru lucrãrile executate.

SC Arconi Star SA are stabilit,implementat ºi menþine în cadrulsocietãþii un sistem integrat demanagement: Calitate – Mediu –Sãnãtate ºi Securitate în Muncã,

certificat conform standardelor inter-naþionale SR EN ISO 9001:2001(ISO 9001:2000), SR EN ISO 14001:2005(ISO 14001:2004), OHSAS 18001:2004,ºi conform legislaþiei în vigoare.Produsele realizate la Fabrica debetoane Arconi sunt certificate înconformitate cu standardul inter-naþional de calitate a betoanelor:SR EN 206–1:2002.

Onorarea cu seriozitate ºi corec-titudine a obligaþiilor contractuale,încadrarea în termenele ºi bugetelelucrãrilor fac din SC Arconi Star SAConstanþa un partener serios ºi per-formant, capabil sã ducã la bunsfârºit proiecte complexe, atât printr-ocoordonare riguroasã a lucrãrilor, câtºi prin aducerea acestora la un nivelridicat de calitate.


Indicii de consum în procente aufost determinaþi luând drept bazãindicii tehnico–economici de consumcantitativi (tabelele 1 ºi 2), corespun-zãtori sistemului constructiv zidãrieportantã.

Indicii (%) corespunzãtori siste-mului constructiv zidãrie portantãfiind convenþionali aleºi, au rezultatindicii de consum (%) corespunzã-tori sistemelor constructive analizate(tabelul 3).

Modelul economico-matematicde programare liniarã

Pentru formularea corectã amodelului matematic, sunt necesareunele precizãri privind:

a) nivelurile de industrializare ceurmeazã a fi realizate la fineleperioadei de execuþie;

b) estimarea industrializãrii lucrã-rilor de construcþii montaj se relie-feazã astfel:

panouri mari integral prefabri-cate 57,9%;

diafragme 13,1%;structuri tradiþionale 23,4%;cofraje glisante 5,6% ;

c) dinamica creºterii gradului deindustrializare în sectorul de locuinþeatestã interesul depus de cãtre toþifactorii implicaþi (tabelul 4).

Problema de optimizare care secere rezolvatã comportã utilizareaunei metode de programare liniarã.

Formularea modelului matematicîn programarea liniarã

Formularea modelului matematiccare stã la baza oricãrei problemede programare liniarã necesitã expri-marea în limbaj matematic a urmã-toarelor noþiuni (fig. 3):

notaþia variabilelor;funcþia scop;optimizãri.

Consumul de resursePlecând de la proporþiile sis-

temelor constructive rezultate încazul fiecãrei optimizãri ºi þinândseama de consumurile specifice(tabelele 1 ºi 2) se determinã con-sumul efectiv de resurse raportat la100 m2 Ad. (tabelul 5).

În toate cazurile de optimizarerestricþiile sunt respectate în totali-tate unele resurse fiind consumatepânã aproape de limita impusã alteleoferind disponibilitãþi.

Gradul de industrializareSistematizând rezultatele pro-

porþiilor sistemelor constructive încele 5 cazuri de optimizare analizatese obþin rezultatele din tabelul 6.

În ipoteza ignorãrii gradului deindustrializare aferent sistemuluiconstructiv zidãrie portantã, rezultãurmãtoarele grade de industrializare:

varianta oþel – 77,32%;varianta ciment – 76,00%;varianta cherestea – 81,24%;varianta manoperã– 81,31%;varianta duratã – 97,90%.

Gradul de industrializare maximposibil în condiþiile respectãrii acelo-raºi restricþii comportã un nou modelmatematic ce se cere rezolvat.

Plecând de la consumurile speci-fice (tabelele 1 ºi 2), rezultã cã, înipoteza unei industrializãri maximposibile (100%), consumurile deresurse raportate la 100m2 se pre-zintã astfel:

oþel – 2,877 t;ciment – 1,739 t;cherestea – 0,468 m3;manoperã – 2401 ore;durata – 0,136 luni.

Varianta analizatã duce la uti-lizarea oþelului, cherestelei ºi amanoperei pânã la limitele maximeimpuse prin optimizare, în timp ce ladurata de execuþie se creeazã o re-zervã de peste 37% care nu poate fiutilizatã.

Având la îndemânã cele cincivariante optimizate, decizia poate fiformulatã cu destulã uºurinþã prinacordarea prioritãþii uneia sau alteiadintre soluþiile optime determinate.

Pentru eliminarea subiectivismuluiîn luarea deciziei, este necesar a seþine seama de cerinþele etapei înceea ce priveºte gradul de dificultateîn asigurarea resurselor necesareanalizate.

Metoda aplicabilã în problemelemulticriteriale conþine ºi ea un grad

Tabelul 3

Tabelul 4

Fig. 3: Noþiuni necesare în formularea modelului matematic


de subiectivism prin aprecierea care

se acordã fiecãrui criteriu (relaþii de

preferinþã sau indiferenþã) fãrã a þine

seama de dependenþa, respectiv

independenþa acestora.CONCLUZII

1. Cercetarea operaþionalã, defi-

nitã pe scurt fundamentarea ºtiinþi-

ficã a deciziei, este posibil de aplicat

ºi în cadrul unor întreprinderi de

importanþã mijlocie.

2. Determinarea proporþiilor sis-

temelor constructive în variantele de

optimizare a consumului de resurse,

având la bazã o metodã matematicã

de determinare a acestora, înlãturã

preponderenþa empirismului ºi a ruti-

nei fãcând inutile tatonãrile.

3. Decidentul individual sau

colectiv, având la îndemânã mai

multe variante optime toate reali-

zabile, este în mãsurã sa hotãrascã

punerea în practica a aceleia care

convine mai mult în etapa respectivã.

4. Consumul minim al fiecãreiresurse, comparat cu consumulaceleiaºi resurse consumate înrestul variantelor, atestã diferenþeapreciabile (tabelul 7).

5. Acordarea unei libertãþi maimari, optimizarea cu privire la

gradul de industrializare, fãrã pla-

fonarea cantitativã a numãrului de

soluþii constructive industrializate,

oferã posibilitatea de a evalua opor-

tunitatea fiecãrui sistem constructiv-

industrializat.

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7


Cum se ridicã pardoseala surpatã

Cauza surpãrilor este în majori-tatea cazurilor generatã de faptul cãterenul de sub sistemul de par-dosealã a fost ineficient prelucrat-densificat de constructor, iar o altãproblemã destul de frecventã estespargerea unor þevi. Apa care sescurge din aceastã cauzã spalãparticulele de sol de sub pardo-sealã, degradând-o.

În ambele cazuri, o metodãfoarte eficientã de remediere estetehnologia URETEK pe bazã derãºini sintetice. Avantajul principal alacesteia constã în faptul cã oferãposibilitatea de aplicare fãrã a finecesarã vreo operaþie de des-facere a podelei. Nu se producemurdãrie ºi zgomot în încãpere, cise fac doar perforãri de 12-18 mmdiametru. Toatã operaþia necesitãdoar câteva zile.

Prin procedura URETEK, rãºinasinteticã este injectatã direct înterenul de sub construcþie.

Procesul de întãrire are loc subpardosealã, într-o porþiune de cca50 cm, în care þevile pentru injectaresunt plasate pe un singur nivel. Prininjectarea în solul afectat, se reabi-liteazã capacitatea de rezistenþã lagreutate a terenului, între sol ºipardosealã. Ca urmare a reacþieichimice, materialul injectat începesã se întindã cu o forþã mare,umplând spaþiile macroscopice cre-ate prin surpare, ºi ridicã fundamen-tul de beton de sub pardosealã lanivelul dorit. Totul este evaluat de unaparat de mãsurat nivelul. Astfel,degradãrile solului de sub pardo-sealã sunt remediate prin ridicareanivelului de normalizare în urmadensificãrii solului, aspect deloc deneglijat. Dacã pe aceastã porþiunese aflã ºi un perete despãrþitor –operaþiunea de densificare ºi ridi-care a pardoselii poate fi la fel debine efectuatã. Cu acest procedeu

pot fi salvate orice fel de con-strucþii de pe sau din interiorulsolului. Ele pot fi readuse în stareainiþialã ºi evitate pagubele. Rezis-tenþa la presiune a rãºinii artificialeeste de 30 t/m2, suficientã chiar ºi încazul bazelor de sol pe care se mon-teazã aparaturã sau la depoziteleînalte. Aceastã procedurã a fostfolositã cu succes de peste zece miide ori în treizeci de þãri în ultimii 25de ani.

Tehnologia de injectare URETEKse poate aplica începând de la casefamiliale pânã la centre logistice dedimensiuni mari, drumuri publice,aeroporturi.

Printre cei mai importanþi clienþi aiacestei soluþii se numãrã: Benetton,Coca-Cola, Pepsi-Cola, Nokia, Metro,aeroportul din Los Angeles, reþeauade drumuri Texas ºi California.

Reprezentant exclusiv înRomânia: URETEK RO SRL.

Prospectarea prealabilã aterenului se face gratis.

Surparea pardoselii este unul dintre cele mai neplãcute fenomene care pot afecta o casã familialã sauparterul oricãrei alte clãdiri multietajate. La început, este într-adevãr mai greu de evaluat cât de mare estepaguba, dacã problema este doar localã sau dacã fenomenul pune în pericol stabilitatea întregii clãdiri.Este dificil de asemenea de apreciat perioada de remediere (câte sãptãmâni sau luni vor fi necesarepentru reparare) nemaivorbind de gradul de deranj ºi dezordine creat.

Foto 2: Înainte de injectare

Foto 3: Dupã injectareFoto 1: Perete de despãrþire surpat din cauza pardoselii scufundate


Mortarul universal U 40 PAGEL cugranulaþia de 0 – 4 mm este un mortarnumai pe bazã de ciment îmbunãtãþitcu adaos mineral de microsilice careîi conferã urmãtoarele proprietãþi:

îndeplineºte condiþiile pentru unmaterial de construcþie clasa A1(necombustibil), în conformitate cuDIN 4102/1;

poate fi încadrat ca mortar deprotecþie contra incendiului în clasade rezistenþã la foc F 90;

are creºtere controlatã devolum ca toate mortarele PAGEL ºiprezintã stabilitate;

nu prezintã contracþii la uscare;are aderenþã ridicatã;poate fi livrat ºi cu fibre din oþel

sau din material plastic;deosebit de indicat pentru lucrãri

pe suprafeþe verticale ºi deasupra capului;cu consistenþã plasticã, mortarul

U 40 poate fi folosit de la grosimifoarte mici pânã la grosimi mari, apli-carea mortarului U 40 cu granulaþia de0 – 4 mm fiind completatã cu urmã-toarele produse:

- U 02 masã finã de ºpaclu – cugranulaþia 0 – 0,2 mm;

- U 05 masã de ºpaclu – cu granu-laþia 0 – 0,5 mm;

- U 10 mortar f in/amorsã – cugranulaþia 0 – 1,0 mm;

- U 80 mortar de reparaþie – cu granu-laþia 0 – 8,0 mm;

- U 160 mortar de reparaþie – cugranulaþia 0 – 16,0 mm;

produsele sunt controlate în con-formitate cu normele în vigoare, pro-ducþia acestora fiind certificatã conformISO 9001;

poate fi aplicat cu mistria, prindriºcuire sau prin torcretare, prelu-crarea fiind foarte uºoarã;

dezvoltã rezistenþe mecaniceridicate, putând fi pus sub sarcinã încâteva zile;

permite difuzia vaporilor de apãºi este rezistent la gelivitate ºi la acþi-unea sãrurilor de dezgheþ;

frâneazã procesele de corozi-une ºi de dezalcalinizare a betoanelor.

Aceste proprietãþi permit folosireamortarelor universale, de tip U PAGEL,în foarte multe domenii:

în locuri unde este necesarã pro-tecþia împotriva focului, cum ar fi:

- montarea uºilor de protecþie con-tra incendiilor – putând fi folosit întretoc ºi perete;

- strãpungeri de þevi prin zid;- tuburi de ventilaþie;

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

Un mortar cu domenii de utilizareuniversale ºi rezistent la foc


- închideri contra incendiilor cumsunt golurile din pereþi;

tencuieli la pereþi ºi tavane inte-rioare sau la faþade;

lucrãr i de repara þ ie abetoanelor;

montarea materialelor deconstrucþie (cãrãmizi, plãci defaianþã ºi gresie etc.);

strat de egal izare a pardo-selilor ºi executarea pardoselilorindustriale;

lucrãri cosmetice în toate tipurilede construcþii;

lucrãri de ºpãcluire la elementeleprefabricate;

egalizarea rugozitãþilor ºi adenivelãrilor în pereþi ºi tavane dinbeton;

închiderea porilor ºi defectelor lasuprafeþe din beton;

fixarea cablurilor ºi conductelorîn ºliþuri în beton etc.

Datoritã proprietãþilor enumerate maisus, mortarul universal U PAGEL esteun material care s-a dovedit a fi cunos-cut din ce în ce mai mult pe piaþa con-structorilor din þarã ºi de peste hotare,având ca avantaj aplicabilitatea uºoarãºi numeroasele domenii de utilizare.

De asemenea, eficacitatea acestuimaterial constã în diminuarea sorti-mentelor de materiale (specializateîntr-un singur domeniu de utilizare),întâlnite pe cele mai multe ºantiere.

Pentru noi este o datorie sã livrãmproduse de foarte bunã calitate ºi sãoferim consiliere tehnicã competentãclienþilor noºtri.

Vã aºteptãm sã ne vizitaþiîn perioada 5-9 martie

la Construct Expo Antreprenor!Pavilionul 1Nivel 0.00Sector C

Stand 023


Cele mai utilizate materiale deconstrucþii sunt betonul ºi oþelul,uneori completându-se reciproc, iaralteori concurând. În cazul în careavem de-a face cu o structurã reali-zatã din beton, este important caaceasta sã asigure funcþiunile ceruteºi, în particular, o rezistenþã impusãpentru o duratã de timp cât maiîndelungatã. Astfel, se poate trageconcluzia cã betonul trebuie sã fiecapabil sã reziste proceselor dedegradare la care se presupune cãpoate fi expus, adicã sã fie durabil.Atunci când durabilitatea betonuluinu este corespunzãtoare, are locdegradarea acestuia, care se poatedatora atât unor factori externi, cât ºiunor cauze interne.

Principalele tipuri de degradãriale unui element din beton sunt:

segregãri sau goluri de profunzime;fisuri;zone degradate din cauza

agresivitãþilor chimice, îngheþuluisau incendiilor;

betoane poroase;rosturi de turnare prost realizate.

Cauzele care conduc la degrada-rea elementelor din beton armatpot fi generate de mai mulþi factori,cum ar fi:

proiectarea (stabilirea incorectãa încãrcãrilor, dimensionarea greºitã,materiale necorespunzãtoare etc.);

execuþia (nerespectarea regulilortehnice ºi a tehnologiei de execuþie,folosirea de materiale necorespun-zãtoare, nerespectarea proiectului etc.);

exploatarea (depãºirea valo-rilor încãrcãrilor stabilite în proiect,

schimbarea destinaþiei construcþiei,încãrcãri excepþionale datorate seis-melor, incendiilor, tasãrile etc.);

uzura normalã.Stabilirea cu acurateþe a diagnos-

ticului, determinarea cauzelor ºi aefectelor degradãrilor reprezintã primulpas cãtre o reparaþie de succes.

SC Iridex Group Plastic SRL prinintermediul Departamentului MaterialeSpeciale pentru Construcþii comercia-lizeazã gama de mortare de reparaþiiRenderoc. Pentru a pune în operãaceastã gamã de mortare este sufi-cientã respectarea urmãtorilor cinci paºi:

Pasul întâi: dupã ce zona caretrebuie sã fie reparatã a fost identifi-catã urmeazã pregãtirea substratului.Asiguraþi-vã cã suprafaþa este curatãºi fãrã contaminãri. Unde nu estenecesarã decopertarea, buciardaþisuprafaþa ºi înlãturaþi lãptirile princioplire blândã sau prin sablare cualice. În cazul în care armãtura a fostdegradatã, decopertaþi betonul din

Mortare de reparaþiiCreºterea demograficã ºi progresul ºtiinþei ºi tehnicii actuale duc la dezvoltarea în ritm accelerat a

uneia dintre cele mai vechi activitãþi tehnice ale omului, ramura construcþiilor, care cuprinde atât industriaconstrucþiilor, cât ºi pe cea a materialelor de construcþie.


jurul armãturii corodate ºi îndepãrtaþistratul corodat. Oþelul trebuie curãþatpânã se obþine o suprafaþã lucioasã,acordând o deosebitã atenþie pãrþiidin spate a barelor. Pentru acestproces se recomandã sablarea cualice. Acolo unde coroziunea sedatoreazã prezenþei clorurilor, oþelultrebuie spãlat cu un jet de apãcuratã sub presiune, imediat dupãsablare.

Dacã este necesar, se va protejaarmãtura expusã prin aplicarea unuistrat de Nitoprime Zinchrich, o peli-culã monocomponentã pe bazã dezinc ºi rãºini epoxidice care combatecoroziunea prin mijloace electrochi-mice, creatã pentru a fi utilizatãîmpreunã cu produsele pentru reparaþiiRenderoc.

Pasul al doilea: saturaþi sub-stratul cu apã curatã ºi, dacã estecazul, aplicaþi un strat de amorsã.

Pasul al treilea: preparaþi mor-tarul predozat urmând instrucþiunilede amestecare din fiºele tehnice aleproduselor, fiind recomandatã mixareaforþatã.

Pasul al patrulea: aplicaþi mor-tarul de reparaþie Renderoc conformfiºelor tehnice.

Pasul al cincilea: finisaþi supra-faþa reparatã.

SC Iridex Group Plastic SRLcomercializeazã o gamã largã demortare special create pentrurepararea betonului armat deteriorat.Aceasta include mortare aplicatemanual sau prin sprayere, micro-betoane fluide sau mortare epoxi-dice rezistente la atacuri chimice.

În continuare, ne vom opri atenþiaasupra a patru produse predozatedin gama de mortare Renderoc.Unul dintre avantajele acestormortare îl reprezintã faptul cã nece-sitã doar adãugarea de apã curatãîn procesul de amestecare, preîn-tâmpinând astfel variaþiile de ºarjã ºifiind uºor de preparat in situ.

Renderoc GP: un mortar dereparaþii mono-component cu uti-lizare generalã care poate fi folositatât pentru reparaþii prin tencuire, câtºi pentru toate tipurile de reparaþiiprin umplere. Renderoc GP este denaturã alcalinã ºi protejeazã armãturadin metal încorporatã, dezvoltând orezistenþã la compresiune de 28 N/mm2

la 28 de zile. Mortarul este potrivitacolo unde sunt necesare rezistenþemari la cloruri ºi dioxid de carbon.

Renderoc LA: ideal pentrureparaþii la secþiuni groase struc-turale de beton, cât ºi la spaþiile micicu acces limitat sau cu armãturãdeasã, unde nu sunt indicate morta-rele aplicabile manual sau cu mistria.

Se autocompacteazã eliminând nece-sitatea vibrãrii ºi, datoritã sistemuluide expansiune dualã, sunt compen-sate contracþiile în stãrile plasticã ºiîntãritã. Se aplicã în straturi pânã la150 mm grosime, dezvoltând o rezis-tenþã la compresiune de 60 N/mm2 la28 de zile.

Renderoc HB40: folosit pentrureparaþii la stâlpi, coloane, grinzi. Avândo densitate scãzutã, este pretabil pentrulucrãri la plafoane ºi suprafeþe verti-cale înalte. Mortarul se aplicã înstraturi de pânã la 30 mm grosime laplafoane ºi pânã la 40 mm grosimela suprafeþe verticale, în funcþie destarea substratului ºi gradul deacoperire al armãturii, dezvoltând orezistenþã la compresiune de 40 N/mm2

la 28 de zile.Renderoc FC: realizat pentru

aplicarea în strat subþire, obþinându-seo suprafaþã netedã a betonului sauzidãriei care urmeazã sã fie acoperitecu un strat protector/decorativ.


Isopan Est produce în RomâniaIsopan Est, parte componentã a Isopan SpA Italia (membrã a Gruppo Manni HP Italia), ºi-a început

activitatea în 2007.

ISOPAN EST REPREZINTÃ SINGURA FIRMÃ DIN ROMÂNIA TITULARÃ A BRANDULUI „ISOPAN®“CARE PRODUCE PANOURI CU ACEST NUME.

Producþia Isopan Est este orientatã spre satisfacerea cerinþelor generale de izolare ºi protecþie atât pentru pereþi,cât ºi pentru acoperiºuri. Structurarea „macro-necesitãþilor“ clienþilor poate fi fãcutã în funcþie de nivelul de izolaretermicã, gradul de protecþie la foc, precum ºi de necesitatea de izolare fonicã a construcþiei.

Gama de produse Isopan acoperã perfect necesitãþile clienþilor fiind, de fapt, cea mai amplã din Europa, aºa cumrezultã din urmãtoarea prezentare:

A: – ISOFRIGO este destinat realizãrii camerelor frigorifice, a celor de conservare ºi depozitare în mediucontrolat, compartimentãrii ºi izolãrii pereþilor deja existenþi; este caracterizat printr-un grad înalt de izolare termicãºi un sistem specific de îmbinare ºi etanºare;

– ISOPIANO este un panou de perete caracterizat prin simetria secþiunii ºi planaritatea perfectã a suprafeþelor;acoperã cele mai înalte exigenþe estetice ºi arhitectonice, fiind destinat atât pereþilor interni despãrþitori, cât ºipereþilor externi;

B: – ISOTEGO ºi ISOCOP sunt panouri cu trei sau cinci nervuri în funcþie de tipul solicitãrilor ºi sunt destinateacoperiºurilor înclinate; se remarcã printr-o esteticã deosebitã ºi un comportament excelent la acþiunea factorilorexterni;

– ISOGRECATA, destinat acoperiºurilor înclinate, este un panou caracterizat printr-o economie extremã având o

suprafaþã internã din aluminiu centezimal, gofrat natural sau vopsit ºi lãcuit, în timp ce suportul extern are acelaºi

profil cu panoul ISOCOP;

– ISODECK este un panou conceput pentru hidroizolarea acoperiºurilor pe structuri plane; prezintã un singur

suport metalic, cealaltã suprafaþã fiind din carton bituminat;

– ISODOGA, având un cost modest, permite obþinerea unor soluþii economice fãrã pierderi ale calitãþilor

estetice ºi este folosit, în principal, pentru perete sau plafon fals datoritã sistemului ascuns de prindere;

– ISORAY este un panou curbat (raza de 3,3 sau 6 metri), destinat acoperirii clãdirilor din structuri prefabri-

cate, garantând izolarea termicã ºi hidro;

– ISODOMUS reprezintã panoul de avangardã destinat sectorului rezidenþial; izolaþia cu poliuretan ºi designul în

formã de tegola permit obþinerea unui acoperiº funcþional, hidro ºi termoizolant, estetic, uºor ºi simplu de montat;

– ISOPARETE PLISSE este destinat aplicaþiilor de perete ºi are caracteristic sistemul ascuns de fixare ce

permite obþinerea unui plus estetic.

– ISOBOX reprezintã o soluþie economicã, practicã ºi funcþionalã în special pentru închiderea halelor industriale,

dar ºi pentru producþia de containere;

C: – ISOFIRE ROOF/ WALL / PLISSE sunt panouri cu vatã mineralã pentru acoperiº, respectiv perete, ce

garanteazã incombustibilitatea ºi izolaþia termicã; satisfac cele mai exigente cerinþe privind comportamentul la

foc (pânã la REI 180);

D: – ISOFIRE ROOF/WALL FONO, în variantele pentru perete ºi acoperiº, se caracterizeazã prin absorbþia

fonicã ridicatã, precum ºi prin incombustibilitate;

E: – LG 20/28 ºi 40 reprezintã soluþia optimã pentru acoperiri cu tablã profilatã, caracterizate printr-un montaj

facil, greutate redusã ºi grad ridicat de impermeabilitate;

– LG 50 este destinatã, în primul rând, sectorului rezidenþial, fiind caracterizatã printr-o greutate redusã ºi un

montaj simplu; tabla profilatã în model de tegola reprezintã soluþia optimã pentru cele mai exigente cerinþe arhitec-

turale din domeniul acoperiºurilor.

Lider european, Isopan a încercat ºi a reuºit sã fie mereu cu un pas înaintea celorlalþi competi-

tori, strategia ºi filozofia de bazã fiind „satisfacþia clientului“ ºi, implicit, orientarea spre piaþã ºi

cerinþele acesteia.

Persoanele interesate de participarea la un CURS TEHNIC GRATUIT, organizat de ISOPAN EST,sunt rugate sã completeze chestionarul de mai sus ºi sã-l expedieze la sediul nostru.


Panouri termoizolante

Coilprofil produce aceste panourifolosind o tehnologie modernã, întâl-nitã în majoritatea statelor europene,de producþie în sistem continuu.Panourile au o structurã tip sandwichºi folosesc o termoizolaþie din poli-stiren expandat (clasa de com-bustibilitate C1) sau vatã mineralã,douã foi de tablã galvanizatã ºiprevopsitã, adeziv bicomponentpoliuretanic.

Stratul de zinc de 275 g/m2 con-ferã o înaltã rezistenþã la coroziune.

Pentru profilul exterior, oferim ogamã bogatã de culori. Culoareaprofilului interior este RAL 9002.

Acest produs are o serie decaracteristici avantajoase: este unmaterial cu rezistenþã mare, nu sedeformeazã, nu permite infiltrareaapei; are densitate omogenã, estemult mai uºor decât materialele cla-sice, poate fi montat uºor, este pro-dus în grosimi, lungimi ºi culoridiferite, este un material ecologic(polistirenul nu aduce prejudiciimediului sau sãnãtãþii).

Beneficiile utilizãrii acestui pro-dus sunt uºor de remarcat:

diminuarea cantitãþii de oþelsau beton armat din structura derezistenþã;

micºorarea timpului de exe-cuþie a construcþiei;

costuri reduse pentru încãlzire/rãcire;

lipsa cheltuielilor de întreþinerespecifice construcþiilor din materialeclasice;

menþinerea pe termen lung aproprietãþilor panourilor ºi, implicit, aconstrucþiei din care fac parte:gradul de izolaþie termicã, fonicã ºihidrofugã, aspectul ºi culoarea,datoritã calitãþii superioare a materieiprime folosite.

Aceste panouri pot fi dispuse atâtorizontal, cât ºi vertical, ºi pot fi uti-lizate în combinaþie cu casete saupiese de finisaj, obþinându-se undesign deosebit ºi o funcþionalitatefoarte bunã.

Panourile termoizolante pentru faþadã ºi acoperiº, cu îmbinare ascunsã sau vizibilã, de la Coilprofil,reprezintã elemente structurale prefabricate destinate construcþiilor industriale (depozite, unitãþi deproducþie, centrale termice, camere frigorifice), agrozootehnice (grajduri, crescãtorii, ateliere), socio-culturale (piscine, patinoare, birouri, sãli de sport, locuinþe pentru ºantiere).

Panouri termoizolante de faþadãcu prindere invizibilã

Panouri termoizolante de acoperiº Panouri termoizolante de faþadãcu prindere vizibilã

Fig. 1: Structurã tablã

Fig. 2: Paletar


Construcþii de clãdiri industriale

Reporter: Anul 2008 va înregis-

tra, probabil, o „explozie“ în

materie de construcþii, de unde ºi

interesul firmelor de specialitate

de a face faþã unui asemenea

ritm. Remco România va þine

pasul acestei provocãri?

Ciprian Nanu: Considerãm cã

anul 2008 este un an de consolidare

a rezultatelor bune pe care le-am

obþinut în anii trecuþi, în domeniul

realizãrii clãdirilor industriale. Ultimii

3 ani au fost o provocare pentru

echipa noastrã din Bucureºti, în sen-

sul adaptãrii la un ritm susþinut al

noilor proiecte „greenfield“ în dome-

niul relocãrii logistice sau a producþiei.

Deja avem un ritm ºi o calitate a pro-

duselor ºi serviciilor ce ne fac sã fim

optimiºti referitor la noile provocãri

din anii ce vin.

Rep.: Pentru investitori, secretul

succesului în afaceri îl reprezintã

timpul scurt de realizare a obiec-

tivelor planificate, respectând

calitatea ºi fiabilitatea lor. Vã puteþi

încadra în aceste exigenþe?

C.N.: Scurtarea ciclului con-

strucþiei unei clãdiri industriale noi

este unul dintre factorii majori de

succes ai firmei noastre, datorat în

principal sistemului de construcþii

Remco Building System. Acesta,

combinat cu variantele tehnice eficiente

oferite de echipa noastrã, în ceea ce

priveºte raportul calitate-preþ, repre-

zintã indicii care fac din ce în ce mai

mulþi clienþi strãini ºi români sã

opteze pentru a lucra cu Remco

România.

Rep.: Ce gen de lucrãri asigurã

Remco România, de la proiectare

la realizarea finalã a construcþiei?

C.N.: Remco România proiecteazã,

produce ºi monteazã, cu echipe spe-

cializate de muncitori români, hale

industriale în toate domeniile de

activitate. Datoritã nivelului de dez-

voltare din economia româneascã ºi

datoritã criteriilor de eficienþã pe

care le folosim, construim orice halã

industrialã cu deschideri peste

24 de m ºi cu suprafeþe generoase.

Domeniile cãrora ne adresãm sunt

logistica ºi distribuþia, precum ºi cel

al producþiei industriale.

Rep.: Ce soluþii aveþi pentru asigu-

rarea forþei de muncã deficitare la

multe societãþi implicate în sfera

construcþiilor?

C.N.: Politica firmei noastre este

de a folosi forþa de muncã eficient, în

funcþie de proiectele pe care le

derulãm. Îmbinarea flexibilitãþii ºi efi-

cienþei pentru un proiect sunt cele

douã criterii de bazã care, combi-

nate, duc la realizarea construcþiei în

timp, în buget, conform proiectului.

Nu simþim probleme majore în anga-

jarea unor noi colegi, dar credem cã

va trebui sã creºtem responsabi-

lizarea colaboratorilor, pe fiecare

fazã a derulãrii proiectului.

Rep.: Ce proiecte importante veþi

realiza în 2008 ?

C.N.: Am finalizat relocarea în

afara Bucureºtiului a unei fabrici

foarte cunoscute de producþie de

pâine, Spicul SA. A fost un proces

complex, început de conducerea

firmei Spicul acum câþiva ani, prin

cãutarea de soluþii fezabile de

relocare. Pot sã precizez cã serviciile

pe care le-am acordat fabricii Spicul

au fost o combinaþie de business

development, relocare ºi construcþie.

Alt proiect terminat este extin-

derea service-ului de camioane DAF

al firmei Van Wijk Holding din Arad.

În momentul de faþã, am reuºit

finalizarea în judeþul Bihor a unei

fabrici de produse electronice pentru

firma belgianã Connectronics ºi vom

continua, în aceeaºi locaþie, cu un alt

proiect al firmei Centrum Transport.

Pentru a doua parte a anului,

vom continua realizarea unui parc

logistic în nord-estul Bucureºtiului,

dar ºi a unei fabrici pentru industria

mobilei în judeþul Mureº.

Ne place sau nu ne place, trebuie sã ne reobiºnuim cu ideea cã industria este baza oricãrei economiireale, chiar ºi într-o societate de consum. Investiþiile de astãzi se deosebesc de cele anterioare prinsupleþe, funcþionalitate ºi eficienþã, parametri asiguraþi prin proiecte noi care includ termene reduse derealizare, cu respectarea tuturor exigenþelor de calitate. Existã asemenea firme de construcþii ºi în România,despre care citim în rãspunsurile la întrebãrile noastre, adresate domnului Ciprian Nanu – director dedezvoltare, Remco România.


Acoperiºul clãdirilor industrialeOÞEL SAU LEMN?

Cristina CÂMPIAN, Paul PERNEª –Universitatea Tehnicã Cluj- Napoca, Facultatea de Construcþii

Soluþia care se preteazã cel maibine ambelor materiale este cea degrindã cu zãbrele. Grinzile cu zãbrelesunt pasul înainte în a trimite materi-alul cât mai departe de axa neutrã.Urmãrind aceastã idee, momentulîncovoietor care trebuie sã fie pre-luat de întregul element structuraleste transformat într-un cuplu deforþe axiale concentrate în talpa desus ºi în cea de jos.

Elementele inimii (diagonale ºimontanþi) sunt proiectate sã preiaforþa tãietoare asociatã momentului.Aceasta se întâmplã în douã circum-stanþe:

încãrcãrile acþioneazã doar înnodurile structurii;

barele sunt articulate în noduri.ELEMENTE STRUCTURALE

REALIZATE DIN OÞELCa o privire de ansamblu, secþiu-

nile laminate la cald sunt binecunoscute atât din punctul de vedereal calculului structural, cât ºi din punctulde vedere al execuþiei. Elementelelaminate structurale sunt bine stãpâ-nite atât de inginerul proiectant, câtºi de inginerul din execuþie.

Cu toate acestea, utilizareastructurilor uºoare din oþel începe sãcâºtige teren, deoarece sunt carac-terizate printr-un bun raport preþ-cali-tate ºi pot fi construite cu marerapiditate.

În contextul tehnologic ºi eco-nomic actual, domeniul construcþiilorindustriale necesitã metode mairapide de execuþie ºi, în acelaºitimp, obþinerea unui produs cu

calitãþi sporite. Astfel, structurile dinoþel format la rece pot reprezenta osoluþie care sã satisfacã acestenecesitãþi, datoritã uºurinþei de arealiza elemente prefabricate, timpu-lui de execuþie scurt ºi unei mari pre-cizii a controlului calitãþii. Într-o zonãseismicã, cum este ºi România, uti-lizarea unui sistem structural uºorare avantajul de a reduce masa con-strucþiei care conduce, de exemplupentru o clãdire cu un singur nivel, laobþinerea eforturilor în structurã doardin combinaþia fundamentalã deîncãrcãri.

Grosimea benzii de oþel uzualfolositã pentru realizarea profilelor cupereþi subþiri se situeazã între 0,5 mmºi 8 mm. Barele ºi plãcile din oþel cugrosimi de pânã la 25 mm pot fi deasemenea formate la rece fãrã aimpune probleme, obþinând elementestructurale.

Prin comparaþie cu alte materialecum sunt lemnul sau betonul, ies laivealã urmãtoarele calitãþi ale ele-mentelor de acest tip:

greutate scãzutã;

rezistenþã ºi rigiditate ridicate;fabricaþie uºoarã;montaj rapid ºi uºor;acurateþe sporitã a detaliilor;calitatea nu poate fi alteratã de

apariþia insectelor;calitate uniformã;costuri reduse de transport ºi

manipulare;nu este combustibil.

Barele cu pereþi subþiri sunt uti-lizate cu rol structural sub formã destâlpi, grinzi ºi ferme.

ELEMENTE STRUCTURALEREALIZATE DIN LEMN

O altã soluþie foarte agreatã deinvestitori este utilizarea fermelor dinlemn, cu dulapi de 2,4 cm grosime.

Elementele structurale realizatedin dulapi sunt încã destul de rarfolosite, în special în structuri spa-þiale, din cauza dificultãþii de a realizaprinderea în noduri.

Cu toate acestea, existã oatracþie asupra lemnului ca elementde construcþie, deoarece creeazã oambianþã plãcutã la interior, fiind unmaterial natural. Astfel, pe acestsegment se cautã rezolvãri ale pro-blemelor constructive apãrute, solu-þiile tehnice se perfecþioneazã ºidevin tot mai eficiente din punct devedere constructiv ºi economic.

Implementarea lemnului ca elementstructural se poate realiza pentru:

construcþii situate în zonelebogate în pãduri, clãdiri de locuit,ferme, în micile oraºe ºi, într-un pro-cent mai mic, în suburbiile oraºelor;

poduri de dimensiuni reduse, necir-culabile, în zonele rurale sau de oraº;

Pentru realizarea clãdirilor industriale, se pot utiliza diverse sisteme structurale. Cea mai largãaplicabilitate la ora actualã o au structurile din oþel.

În domeniul construcþiilor din oþel, existã douã tipuri principale de elemente structurale. Primul este celclasic al secþiunilor laminate la cald. Celãlalt este mai puþin cunoscut, dar începe sã creascã în importanþãºi se referã la secþiuni formate prin laminare la rece, presare sau îndoire a plãcilor ºi benzilor din oþel.În construcþii metalice, existã douã mari familii de elemente structurale: una este cea a elementelor lami-nate sau realizate din tablã; cealaltã – poate mai puþin familiarã, dar de o importanþã în continuã creºtere –este cea a elementelor realizate din bare cu pereþi subþiri (BPS). Acestea sunt elementele structurale cupereþi subþiri.

De asemenea, existã ºi soluþia structuralã bazatã pe utilizarea elementelor din lemn care începe sã fieîntâlnitã ºi la clãdirile industriale.

Fig. 1: Grindã cu zãbrele realizatã din BPS(bare cu pereþi subþiri)



case de vacanþã, construcþiiuºoare pentru curte sau obiectivearhitecturale pentru parcuri ºi zoneverzi;

construcþii cu scop de pro-ducþie, construcþii industriale pentruramurile de micã industrializare sauagriculturã;

turnuri de observare în zonelede pãdure;

centre de recreere.Îmbinãrile în elementele din lemn

pot fi realizate cu conectori mecanicisau prin lipire.

Din punctul de vedere al conexiu-nii, îmbinarea poate fi flexibilã (încazul elementelor de prindere meca-nice) sau rigidã, în cazul celor lipite.

Proiectantul trebuie sã ia odecizie asupra manierei acceptatede conexiune ºi ia în consideraremodul în care lucreazã conexiuneaîn contextul construcþiei.

Proiectarea unui nod pentru ele-mente din lemn nu e o problemãsimplã: elementul trebuie sã îndepli-neascã anumite condiþii legate derezistenþã ºi rigiditate, dar ºi altelecum ar fi:

durabilitatea – pe perioadaaºteptatã de exploatare, o conexi-une trebuie sã rãmânã „curatã“,imunã în faþa factorilor distructivi dinlemn ºi din metal (coroziunea biolo-gicã a lemnului ºi coroziunea chimicãa oþelului);

simplitatea – soluþiile complicateconduc la creºterea preþului con-strucþiei, preþ în care nodurile suntpartea predominantã;

execuþia simplã – maniera deexecuþie trebuie sã fie simplã ºi sãse realizeze accesul la fiecare ele-ment de legãturã.

STRUCTURILE ANALIZATEStructura analizatã are aceeaºi

geometrie pentru toate cele treimateriale. Este o clãdire industrialãparter de 12 m deschidere ºi 36 mlungime.

Pentru soluþia „oþel“ s-a ales 6 x 6 mtraveea. Pentru soluþia „lemn“ s-auales grinzi dese dispuse la 1,1 m,realizate din dulapi de lemn.

Toate grinzile cu zãbrele se con-siderã articulate pe stâlpi. Acoperiºulare un sistem de contravântuiri înplanul sãu.

Învelitoarea este realizatã dinacelaºi tip de tablã.

Pentru acoperiºul din bare cupereþi subþiri, au rezultat urmã-toarele elemente:

Grinzi secundare (pane) din pro-file Lindab Z120/2.

Pentru grinda cu zãbrele:talpã superioarã: 2 x C150/2.5

+ U150/2.5;talpã inferioarã: 2 x C250/2.5;diagonale ºi montanþi: 2 x C150/2.5.

Pentru acoperiºul din profilelaminate la cald, au rezultat urmã-toarele elemente:

Grinzi secundare (pane) I10 (OL37).Pentru grinda cu zãbrele:

talpã superioarã: 2 x L50 x 50 x 5;talpã inferioarã: 2 x L50 x 50 x 5;diagonale ºi montanþi: 2 x L45 x

45 x 5.

Pentru structura de rezistenþãa acoperiºului din lemn, au rezul-tat urmãtoarele elemente:

Grinzi secundare (pane) 5 x 5 cm însecþiune.

Pentru grinda cu zãbrele:talpã superioarã: 5 x 20;talpã inferioarã: 5 x 20;diagonale ºi montanþi: 5 x 10

(5 x 20).

Concluziile extrase din aceststudiu se referã doar la elementelegrinzii cu zãbrele a acoperi-ºului, þinând cont de pane ºi de sis-temul de contravântuiri din planulacoperiºului.

Am considerat câþiva parametri:Masa/grinda cu zãbreleFigura urmãtoare ilustreazã

masa fiecãrei grinzi de acoperiº, dinmaterialul specific. Pentru grinda dinlemn s-a calculat o valoare echiva-lentã proporþional cu suprafaþaacoperiºului (distanþa dintre grinzifiind de 1,1m). Valoarea mai mare agrinzii de lemn a fost uºor de antici-pat datoritã rezistenþei mult mai micia lemnului comparativ cu cea aoþelului.

Procentual, se pãstreazã ace-leaºi proporþii: bazã de comparaþie afost aleasã soluþia din oþel laminat.Diferenþele au fost de 11,5% pentruBPS ºi de 79,9 % pentru lemn.

Costuri Pentru soluþia clasicã din oþel

laminat, s-a luat în considerare unpreþ de 1,2 euro/kg, preþ care includematerialul ºi manopera. Pentru BPS,preþul este cel dat la „poarta fabricii“.Pentru soluþia din lemn, preþulinclude atât materialul propriu-zis,cât ºi uscarea artificialã.

Probleme specificePentru aceste tipuri de grinzi cu

zãbrele (din lemn), cea mai mareatenþie trebuie avutã în selecþio-narea arborilor; lemnul nu înceteazãniciodatã sã se usuce – fiecare schim-bare de temperaturã sau umiditateva schimba volumul lemnului.

Lemnul folosit în construcþii tre-buie sã aibã o umiditate specificã,care poate fi obþinutã prin metodenaturale sau artificiale (în funcþie detimpul avut la dispoziþie). Acest pro-ces mãreºte preþul/metru cub allemnului.

De asemenea, lemnul trebuietratat împotriva atacului biologic alinsectelor sau al ciupercilor, dar ºioþelul trebuie protejat împotrivacoroziunii.

Fig. 2: Acoperiº cu grinzi cu zãbreledin dulapi de lemn

Fig. 4: Hala parter din BPS

Fig. 5: Halã parter din elemente de lemn

Fig. 3: Halã parter dimensionatã în trei variante

Fig. 6

Fig. 7


Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civileCyriel BEIRNAERT – General Manager East S-E of Europe

În momentul actual, Megaprofil –companie belgianã ce face parte dingrupul Joris Ide – produce ºi comercia-lizeazã produse din tablã cutatã pentruconstrucþii metalice, cum ar fi: þigla meta-licã Megaclassic ºi Megaprestige, dar ºiaccesoriile aferente, necesare unuiacoperiº, panouri sandwich cu spumãpoliuretanicã pentru acoperiº ºi perete(fixare normalã ºi fixare ascunsã), profilede înaltã rezistenþã pentru acoperiºuri.Începând cu luna septembrie 2007,producem ºi profile galvanizate (Z ºi C).

Toate produsele sunt realizate înRomânia, în cele douã locaþii – Buziaºpentru toatã gama prezentatã mai sus ºiPloieºti (Megaprofil Sud) pentru þiglãmetalicã, materia primã fiind adusã dinimport, produsele respectând toatestandardele internaþionale de calitate.În decursul lunii noiembrie 2007, am maiinaugurat o nouã linie de producþie aþiglei metalice la Iaºi.

În anul 2001, anul înfiinþãrii Megaprofil,am decis sã ne câºtigãm un loc anumeprintre producãtorii de profile metalicepentru construcþii industriale ºi civile depe piaþa româneascã. Sfârºitul anului2006 ne-a confirmat ceea ce ne-am doritîncã de la începutul activitãþii noastre, ºianume sã fim pe locul I în România.Acest fapt ne onoreazã ºi, în acelaºitimp, ne obligã pentru viitor, deoarecepoate este mai uºor sã lupþi pentru aajunge pe locul I, dar este mult mai greupentru a te menþine acolo.

Megaprofil este o companie care a ºtiutsã-ºi respecte condiþia sa de „producãtor“fãrã a-ºi propune desfãºurarea altoractivitãþi colaterale, acesta fiind unul din-tre motivele care au dus, cu ajutorulcolaboratorilor ºi partenerilor, la realiza-rea unei cifre de afaceri de aproximativ37 milioane de euro în anul 2006, iarîn anul 2007 cifra de afaceri a fost

de 53 milioane de euro. Aceleaºi principiiale activitãþii noastre ne vor ajuta înatingerea obiectivului din acest an, ºianume realizarea unei cifre de afaceri deaproximativ 70 milioane de euro.

Pentru anul 2008, suntem pregãtiþi ainvesti 10 milioane de euro în montareaunor noi linii de producþie, urmând ca înanii urmãtori sã continuãm ritmul inves-tiþiilor cu aproximativ 5 milioane de euroîn fiecare an.

În spatele brandului Megaprofil se aflão „echipã“ formatã în momentul de faþã din160 de angajaþi, fiecare dintre aceºtiaavând ca scop principal menþinerea ºi dez-voltarea continuã a companiei.

Nu vreau sã închei înainte de a mulþumiîncã o datã tuturor (angajaþi, colabora-tori, parteneri) deoarece, fãrã un efortcomun, nu am fi reuºit sã ajungem acolounde ne-am dorit, locul I în România.


Essman – iluminare, aerisire, evacuarea fumuluiSOLUÞII COMPLETE ACUM ÎN ROMÂNIA, PRIN ISOPAN

Luminã, aer, securitate sunt elementele centrale aleunei configuraþii moderne de clãdiri. Aceste trei nece-sitãþi sunt garantate, de mai multe decenii, de numeleEssmann.

Essmann GmbH este cea mai mare fabricã de lumi-natoare, trape de fum, elemente de drenare din Europa,având sediul în landul federal Nordrhein-Westfalen, decicentrul Europei.

Firma Essmann GmbH a venit pe piaþa româneascãprin Isopan, care a devenit unic distribuitor în România.

Paleta vastã de produse pentru iluminarea încãpe-rilor cu lumina de zi, de aerisire ºi evacuare a fumului ºicu un program complet pentru acoperiº plan – drenarepentru construcþii industriale, civile, administrative, staula dispoziþie ca soluþii ale problemelor confirmate depracticã.

Principalele produse Essmann:cupole de luminã Essmann;luminatoare Essmann;trape de aerisire;trape de fum ºi cãldurã;trape de acces (chepenguri);guri de scurgere.

Datoritã modului de poziþionare în acoperiº, lumina-toarele (fie cã sunt tip arcadã, triunghiulare sau cupole)au avantajul cã dau lumina zilei de sus, care este de 5ori mai eficientã în comparaþie cu lumina care intrãprin fereastra lateralã.

Aerisirea planificatã a încãperilor asigurã o climãspaþialã plãcutã. Aerisirea ºi ventilaþia se pot realiza prinsisteme diferite de deschidere: sisteme manuale, elec-trice sau pneumatice.

Aparatele de evacuare a fumului ºi cãldurii (RWG) inte-grate în cupolele de luminã ºi în luminatoarele Essmann suntinstalaþii de securitate pentru prevenirea incendiilor. Acesteasunt prevãzute cu sisteme de recunoaºtere din timp ºi desemnalizare a incendiilor. Deschiderea în caz de incendiu sepoate face pneumatic (patroane CO2) sau electric.

Luminatoarele Essmann sunt convingãtoare, în primulrând, pentru utilizabilitatea lor multiplã, mai precis înafarã de funcþia lor de bazã de iluminare cu lumina de zi,prin diferite agregate asamblate pot prelua funcþii deaerisire ºi de ventilaþie, precum ºi funcþii de asigurarepreventivã contra incendiilor. Astfel, o cupolã de luminãpoate fi în acelaºi timp ºi trapã de aerisire ºi de fum.

De reþinut cã, prin posibilitatea constructivã derealizare a rebordului trapelor sau luminatoarelor dupãforma acoperiºului (cutat sau plan), asigurã o etanºareperfectã.

Ca noutate, Essmann aduce pe piaþã sistemele deacþionare de aerisire ºi/sau de fum pentru perete, adap-tabile pentru aproape orice fel de ferestre mobile, încor-porate fie în perete tip cortinã, fie separat în planuloricãrei faþade.

Dacã este vorba de o construcþie nouã sau de orenovare, Essmann oferã – pentru ambele – soluþiiindividuale.

Asigurându-vã de calitatea produselor Essmann, vãstãm la dispoziþie cu consultaþii obiective ºi de speciali-tate, în vederea finalizãrii unor proiecte de referinþã.

Cristina TALPÃ – director tehnic



Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilorcu maºini specializate

Injectoforaj este unic importa-

tor pentru þara noastrã al utilajelor

de foraj ºi al accesoriilor inerente

activitãþii de foraj, produse de firme

cu prestigiu în acest domeniu:

Comacchio SRL Drilling &

Foundation Equipment Specialist

produce utilaje hidraulice de foraj

pentru consolidãri, micropiloþi (Ø100

– Ø300), piloþi (Ø400 – Ø600),

fundaþii speciale, geotermie, son-

daje geotehnice, jet-grouting, foraje

puþuri de apã.

Dai Prà SRL produce sisteme

de injecþii (injectoare, amestecã-

toare, amestecãtoare – agitatoare),

packere, pompe.

Carandina SRL produce orice

tip de echipament pentru foraj la

cererea clientului (sape, tubaje,

elice continue, sisteme CFA,

bucket pânã la Ø2.000, carotiere,

trasdutoare, racorduri, hopper,

ciocane, coroane, friction welded

drill rods.

FGS Drill SRL produce prãjini

de foraj, ciocane fund de gaurã,

amortizoare, racorduri api ºi spe-

cial în oþel 42 CrM04.

Geomarc SRL produce tri-

conuri, trilame, pompe, sisteme de

foraj rotopercutoare pentru caro-

taje ºi probe ambientale, prãjini

sudate ºi prãjini wire line, coroane.

Inteso SRL produce vibratoare,

vibro infisori;

Geomisure SRL produce

instrumente pentru monitorizarea

lucrãrilor de sub sol;

Ripmec SRL produce piese

de uzurã pentru maºini de foraj

(bacuri, grief, sape º.a.);

Ciancaleoni SRL furnizeazã

utilaje ºi materiale de foraj second-

hand, trivele telescopice, maºini

de foraj pentru diametre mari

(Ø1.200).

Începând cu anul 2006, Injectoforaj

desfãºoarã ºi activitatea de exe-

cuþie micropiloþi (Ø200 – Ø300) ºi

piloþi de mici dimensiuni (Ø400 –

Injectoforaj este o societate româno-italianã, înfiinþatã în anul 2003, cu capital integral privat,orientatã cãtre un domeniu modern, dar puþin exploatat profesional în þara noastrã: consolidareaterenurilor ºi a fundaþiilor cu maºini specializate. În calitate de importator unic, Injectoforaj furnizeazãmaºini pentru foraj produse de firma italianã Comacchio. De asemenea, importã utilaje second-hand,le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuri atractive, beneficiind de o experienþã vastã apersonalului specializat în ºantierele de profil, din Italia ºi Elveþia. Cu ajutorul specialiºtilor instruiþi ºiîn fabrica din Italia, Injectoforaj acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi service tuturor clienþilor sãi.

Ø600 ) în sistemul CFA. Din aprilie

2008, societatea va executa piloþi

de pânã la Ø900. Pentru execuþia

micropiloþilor, se utilizeazã maºini

MC1500. Aceste maºini au fost

concepute ºi realizate pentru a

da un randament foarte ridicat.

Structura lor robustã de bazã per-

mite montarea unui mast (catarg)

cu o cursã utilã de 16 m – ce poate

fi extins, la 30 m înãlþime, cu un

prelungitor pentru jet-grouting.

Aceste caracteristici asigurã exe-

cuþia forajelor de mare adâncime

cu pasaj mic sau cu încãrcare

semiautomatã a prãjinilor. Cãruciorul-

extractor permite, printre altele, o

uºoarã ºi rapidã extragere a

tuburilor de foraj fãrã folosirea

troliului sau a altor sisteme mai

puþin practice.

Tabloul de comandã este de tip

hidraulic proporþional servo-asistat;

situat în poziþie uºor identificabilã,

conferã maºinii siguranþã ºi mane-

vrabilitate bunã.

Fiabilitatea ºi securitatea sunt

garantate de componentele de

calitate ale utilajului ºi de res-

pectarea cerinþelor esenþiale de

siguranþã, prevãzute în directivele

Comunitãþii Europene.

Pentru executarea piloþilor Ø600

– Ø900 se va utiliza MC3000,

maºina de nouã generaþie care

va intra în dotarea societãþii în

aprilie 2008.

Societatea Injectoforaj furni-

zeazã clienþilor sãi consultanþã,

asistenþã tehnicã, service atât pen-

tru utilaje noi, cât ºi second-hand

în termen de 24 h.


Soluþii tradiþionaleadaptate cerinþelor viitoare

Echipamentul vibrator SkakoComessa reprezintã soluþia nece-sarã ºi eficientã pentru numeroaseprobleme din industriile de proce-sare precum:

alimentarea echipamentelor despargere a pietrei ºi a morilor încariere ºi mine;

descãrcarea vagoanelor de tren;dozarea pietrei, a pietriºului, a

minereului ºi a mineralelor din com-binatele metalurgice ºi din industriachimicã;

încãrcarea, sortarea ºi transpor-tarea zahãrului, a mazãrii ºi a mor-covilor în cadrul industriei alimentare;

desfacerea cuielor, a ºuruburilorºi a altor materiale încâlcite;

încãrcarea cuptoarelor de topire,transportarea ºi curãþarea produ-selor turnate, precum ºi rãcirea ºitransportul nisipului în uzinelemetalurgice;

transportul ºi distribuþia de sin-ter ºi de deºeuri în uzinele deincinerare a deºeurilor;

evacuarea, sortarea ºi înde-pãrtarea prafului de pe toate tipurilede solide în fabrici de ciment sinteri-zat ºi în mine de pietriº.

Existã, aºadar, multe exemple,cu noi aplicaþii.

Echipamentul vibrator poatemanipula majoritatea materialelor,de la pudrã ºi pânã la cele mai mariblocuri de piatrã, fãrã deºeuri saupericol pentru mediul înconjurãtor ºicu minimum de uzurã.

Toate materialele în vrac, cu odensitate mai mare de 0,3 t/m3 ºi cuun unghi de aºezare între 600 ºi 200,pot fi manipulate fãrã probleme latemperaturi de la -30 0C pânã la maimulte sute de grade C.

Skako Comessa a ajuns sãrezolve problemele simple, iar,câteodatã, ºi pe cele imposibile...

Ca specialiºti în vibraþiile contro-late, Skako Comessa oferã alimen-tatoare vibratoare, transportatoarevibratoare ºi site vibratoare, fie caechipament standard, fie ca soluþiiadaptate cerinþelor clienþilor.

În multe cazuri, echipamentul dinprogramul standard poate rezolvachiar ºi probleme foarte complicate.Totuºi, dacã se impune o soluþie maispecializatã, firma poate dezvolta ºiechipamente construite la comandã,în strânsã colaborare cu clientul.

Skako Comessa oferã una din-tre cele mai complete tehnologii deechipamente vibratoare care pot fi

combinate, formând un proces com-plet de manipulare, sau pot fi partedintr-un proces deja existent.

Prin utilizarea vibrãrii, produselefirmei Skako Comessa prezintãnumeroase avantaje cum ar fi:

uzurã minimã a materialelorºi echipamentului;

siguranþã maximã la manipulare;nedegradarea materialelor;costuri reduse de întreþinere;poluare redusã a mediului

înconjurãtor.De-a lungul timpului, produsele

Skako Comessa ºi-au dovedit fiabili-tatea, calitatea acestora fiind recu-noscutã ºi apreciatã de clienþi precum:Italcementi Group, Holcim, SociétéNational Industrielle et Minière,Lafarge, Mittal Iron and Steel,Group Arcelor, Peugeot-Citroën,PSA Group, Renault Trucks, GroupeChimique Tunisien, Saint–Gobain.

Pentru a afla mai multe informaþiidespre Skako Comessa ºi pro-dusele realizate de aceasta, vizitaþi,în perioada 09-13 aprilie 2008,standul firmei din cadrul târguluiConstruct Expo Utilaje.

Scopul principal al Skako este sã dezvolte soluþii adaptate cerinþelor viitoare, sã îndeplineascã nevoileindividuale ale clienþilor ºi, în acelaºi timp, sã întãreascã poziþia sa pe piaþã, þel ce poate fi atins printr-unînalt grad de cunoaºtere, flexibilitate ºi înþelegere a situaþiei actuale a clienþilor.

Clienþii contacteazã Skako Comessa pentru sfaturi, lucru care rezultã deseori în recomandarea soluþi-ilor netradiþionale. Atunci când vine vorba despre manipularea materialului, Skako Comessa gândeºte ino-vator, având mulþi ani de experienþã în soluþionarea problemelor complexe ale industriei de procesare.


Consultanþa în investiþii-construcþii (I)SERVICII INGINEREªTI PRIVIND MANAGEMENTUL,

CONCEPÞIA PRELIMINARÃ, PROIECTAREA ªI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILORing. Petre IONIÞÃ

Necesitatea folosirii inginerilorconsultanþi la promovarea ºi exe-cuþia lucrãrilor de investiþii

În prezent, imperativele creºteriicalitãþii privind promovarea investiþi-ilor, a proiectãrii ºi execuþiei acestora– generate de trecerea la practica delucru europeanã – necesitã recurge-rea la serviciile specialiºtilor, respec-tiv a inginerilor consultanþi.

Serviciile de consultanþã pot fi uti-lizate de sectoarele administraþiei destat, de unitãþi financiare, de soci-etãþi comerciale de orice tip, alecãror activitãþi au nevoie de sprijintehnic în scopul realizãrii unorinvestiþii de calitate.

Consultanþii, conform statutului,pregãtirii ºi selecþionãrii lor, suntexcelenþi profesioniºti ce pot rezolvaprobleme ºi pot efectua servicii deconsultanþã pentru care societãþilecomerciale sau organismele oficialenu dispun de personal suficient cali-ficat destinat sã rezolve problemelemultiple care apar la promovarea ºirealizarea unei investiþii.

Folosirea inginerilor consultanþipoate genera, pentru investitori(noþiuni aproximativ similare: investi-tor = client = beneficiar, utilizate în

acest îndrumãtor), o serie de avan-taje tehnice ºi economice, dintrecare amintim în continuare:

Reducerea perioadei necesarepunerii în aplicare a proiectelor(noþiunea de „proiect“ înseamnãtotalitatea acþiunilor ºi serviciilorce se întreprind pentru realizareaunei investiþii).

Consultanþii pot accelera, prinaplicarea cunoºtinþelor lor tehnice ºieconomice, soluþionarea proble-melor practice care frâneazã reali-zarea investiþiilor, pot promovasoluþii tehnice ºi tehnologice calitativsuperioare.

De asemenea, ei pot reduce tim-pul necesar realizãrii unei investiþii,furnizând clientului metode ºi tehnicide accelerare ºi reducere a terme-nelor ºi a costurilor.

Accesul la tehnici ºi cunoºtinþespecializate.

Realizarea unei investiþii pre-supune existenþa mai multor pro-bleme privind: finanþarea, concepþia,organizarea, execuþia, recepþia,punerea în funcþiune, instruireapersonalului, comercializarea etc.,probleme care trebuie rezolvateetapizat ºi de personal specializat.

În acest caz nu se justificã folo-sirea de cãtre client a unui personalsau angajat permanent al sãu caresã aibã ºi cunoºtinþele necesare.

Consultanþii pot fi angajaþi pebazã de contract pentru rezolvareaproblemelor globale sau pe secþiuni.În acest scop, se pot folosi consul-tanþi specializaþi, clientul rãmânândîn continuare stãpânul ultimei decizii,sau poate apela ºi la alþi consultanþipentru analize ºi recomandãri. Demulte ori, rezolvarea unor problemedificile se poate face prin asociereamai multor specialiºti din diversedomenii sau trepte de specializare,asocierea unor grupuri de specialiºtisau a unor societãþi de consultanþã;

Posibilitatea de a folosi tehniciºi tehnologii noi.

Consultantul, fiind o persoanãspecializatã ºi venind din exteriorulinvestitorului, poate mai uºor sãobserve punctele slabe, soluþiile ºicheltuielile în promovarea uneiinvestiþii, elemente pe care clientulnu le sesizeazã.

Consultantul poate sesiza lacu-nele unei lucrãri ºi poate sã-ºiconcentreze atenþia asupra reco-mandãrii unor soluþii, tehnici de vârf

Trecerea la sistemul european de reglementãri privind realizarea investiþiilor înseamnã elaborarea ºipunerea la dispoziþia investitorilor, consultanþilor ºi antreprenorilor a unui pachet de regulamente,îndrumãtoare ºi ghiduri, a cãror destinaþie principalã este instruirea utilizatorilor în scopul adaptãriiactivitãþii de investiþii la normele europene.

Materialul de faþã privind activitatea de consultanþã în domeniul investiþiilor urmeazã sã completeze pachetulde reglementãri promovate pânã în prezent, referitor la noul sistem de contractare ºi execuþie a lucrãrilor.

Activitatea de consultanþã include totalitatea serviciilor inginereºti oferite de consultant investitorilor ºiantreprenorilor în cele trei etape principale de promovare a investiþiilor: preliminarã, de funda-mentare ºi cea de execuþie.

Prin natura profesiunii sale, consultantul pune la dispoziþia investitorilor, pe baze contractuale, serviciicalificate privind: analize tehnice ºi economice, studii preliminare, studii de teren ºi de prefezabilitate,proiecte, organizarea licitaþiilor, asistenþa tehnicã de orice tip în realizarea investiþiilor, managementulinvestiþiilor, supravegherea calitativã a execuþiei lucrãrilor, teste, expertize etc. la un nivel superior decalificare ºi de competenþã.

Scopul publicãrii unui serial de articole din acest domeniu este de a promova o metodologie unitarã defolosire a inginerilor consultanþi, privind serviciile de: management, concepþie preliminarã, proiectare ºisupraveghere a execuþiei lucrãrilor.



ºi de ultimã orã, el nefiind sustras deproblemele rutinei cotidiene ca unangajat permanent al clientului.

Posibilitatea de a obþine evalu-ãri ºi recomandãri independente.

Consultantul, ca o persoanãexternã, independentã, poate sãfurnizeze opinii, soluþii imparþiale ºievaluãri obiective pentru o anumitãproblemã, el fiind independent ºineafectat de practicile ºi metodelede lucru existente pe plan intern aleclientului.

Astfel, un consultant angajat dinexterior, independent ºi cu expe-rienþã, poate confirma sau infirmachiar metodele ºi practicile de lucruale clientului asupra unei probleme.

Se poate întâmpla – ºi în modfrecvent – ca studiile, proiectele,notele, expertizele, rapoartele etc.privind realizarea unei investiþii –executate de consultanþi indepen-denþi de client dar specializaþi – sãfie mai uºor acceptate de bãnci sauordonatorii de credite, decât celeelaborate de personalul intern alclientului.

Realizarea unor costuri reduse.Consultanþii prin natura profesiu-

nii lor pot asigura investitorilor cos-turi corecte sau reduse, folosindcapacitãþile lor de profesioniºti.

Un investitor neavizat poate faceeconomii de 1-2% din valoareainvestiþiei executând el însuºi sau cupreþuri de dumping, folosind amatori,unele servicii inginereºti privindpregãtirea, concepþia, conducereasau supravegherea lucrãrilor. Acesteeconomii pot genera pierderi viitoareimportante, de zeci de ori mai mari,prin adoptarea unor soluþii tehnice ºitehnologice învechite, proiecte slabe,incomplete o concepþie greºitã, o condu-cere ineficientã sau o supraveghereslabã.

Din aceastã cauzã, un investitoravizat angajeazã pe bazã de con-tract consultanþi capabili ºi experi-mentaþi care, deºi pretind onorariiceva mai ridicate, pot asigura lucrãride calitate fãrã pierderi inutile detimp ºi costuri suplimentare ºi chiarcu economii importante la valoareainvestiþiei.

STATUTULINGINERULUI CONSULTANT

Consultantul este o persoanã sauo organizaþie compusã din ingineri dediverse specializãri, arhitecþi, ingineri,

economiºti, sociologi, tehnologi,juriºti, experþi, profesori etc. de înaltãcalificare ºi cu experienþã îndelun-gatã, care oferã servicii diverºilorinvestitori, în rezolvarea unor pro-bleme tehnice ºi economice sauprivind concepþia, conducerea ºirealizarea unor proiecte.

CALITÃÞILEINGINERULUI CONSULTANT

În practicarea activitãþii de con-sultanþã într-un anumit domeniu, unconsultant trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele calitãþi:

sã posede cunoºtinþe de înaltãcalificare;

sã deþinã o experienþã profe-sionalã îndelungatã în specialitate,prin rezolvarea anterioarã a unorprobleme analoage;

sã aibã capacitatea de a-ºi asumaresponsabilitatea programelor, servi-ciilor ºi a soluþiilor prezentate;

sã asigure clienþilor sãi lucrãriºi servicii, cel puþin la nivelul tehniciiinternaþionale, care sã fie exploatateconform programelor propuse;

sã asigure cel mai scurt timp depunere în funcþiune a proiectelor;

• sã asigure lucrãrilor ºi proiec-telor un cost redus, un termen derealizare optim ºi o rentabilitate deperspectivã;

sã fie dotat tehnic ºi profesionalpentru a rezolva problemele solici-tate prin diverse metode, care sã-lconducã pe investitor la alegereasoluþiei optime;

sã respecte codul moral alinginerilor consultanþi;

sã fie independent în relaþiilecu investitorul ºi antreprenorul;

sã respecte legile þãrii ºi regle-mentãrile asociaþiei profesionale dincare face parte.

PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZÃACTIVITATEA DE CONSULTANÞÃPracticarea profesiunii de inginer

consultant în domeniul investiþii-con-strucþii se bazeazã pe principii deeticã profesionalã ce trebuie respec-tate cu stricteþe.

a) Statutul profesionalÎn exercitarea profesiunii sale,

inginerul consultant acþioneazã numaiîn interesul legitim al clientului sãu.

El îºi îndeplineºte îndatoririle cudeplinã fidelitate faþã de client ºi secomportã de aºa manierã, încât sãsusþinã rangul ºi reputaþia profesiuniisale.

b) IndependenþaConsultantul trebuie sã-ºi menþinã

o independenþã absolutã de acþiunefaþã de alþi participanþi la realizareainvestiþiei (antreprenori, subantre-prenori, producãtori ºi furnizori) ºi nutrebuie niciodatã sã accepte de la einiciun fel de favoare care ar puteacompromite imparþialitatea decizieisale sau ar prejudicia îndatoririlesale faþã de client.

El nu trebuie sã fie legat de nicioactivitate ale cãrei interese s-arputea interfera sau ar stânjenimunca sa de inginer consultant.

El este remunerat numai prinonorariile plãtite de clientul sãu.

c) Competenþa Consultantul trebuie sã aibã cali-

ficarea, cunoºtinþele ºi experienþanecesarã pentru a putea sã-ºiîndeplineascã misiunea ca inginerconsultant.

Inginerul consultant trebuie sãaibã o calificare profesionalã univer-sitarã ori sã fie diplomat al unui insti-tut de nivel universitar sau sã aibã ocalificare recunoscutã de legileromâneºti ori de legile þãrii unde îºidesfãºoarã activitatea.

d) LegalitateaInginerul consultant independent

sau societãþile comerciale de con-sultanþã au obligaþia sã respectelegile româneºti sau legile þãrii undelucreazã, cu referire practicarea acti-vitãþii de consultanþã cu privire la legis-laþia de înregistrare ºi funcþionare.

e) AsociereaSe recomandã ca inginerii con-

sultanþi independenþi sau societãþilecomerciale de consultanþã sã fiemembri ai unei asociaþii profesionalede consultanþã.

Ca membru asociat, inginerulconsultant independent sau socie-tatea comercialã de consultanþãtrebuie sã respecte statutul ºi regle-mentãrile promovate de asociaþia încare sunt înscriºi, precum ºi codulde onoare al profesiunii sale.TIPURI DE SERVICII DE CONSULTANÞÃ

Inginerii consultanþi furnizeazãdiverse forme ºi tipuri de servicii.Acestea pot fi de la servicii de con-sultanþã acordatã guvernului, minis-terelor etc. ºi pânã la serviciilelimitate acordate unor societãþicomerciale sau persoanelor private.




Serviciile de consultanþã pot fisistematizate în câteva grupe sauclase funcþionale pe care le menþio-nãm în continuare.

Servicii inginereºti de pregãtire,concepþie, conducere ºi realizare

a investiþieiÎncã înainte de începerea eta-

pelor de fundamentare ºi de exe-cuþie a unui proiect, investitoruldoreºte sã aibã un control mai bunasupra soluþiilor tehnologice ºi con-structive, a costurilor, a termenelor ºiasupra nivelului de calitate al materi-alelor, utilajelor ºi echipamentelor.

Întotdeauna, investitorul va inter-veni în reducerea costurilor ºi, încontradicþie cu aceasta, are intereseîn creºterea nivelului de performanþãal investiþiei.

Pentru a avea rãspunsuri compe-tente, beneficiarul apeleazã ladiverºi consultanþi specializaþi carepe bazã de contract întocmescdocumentaþii ca:

studii sau rapoarte asupra sis-temului constructiv optim, asupraamplasãrii ºi a terenului, studii definanþare optimã, de estimare a valo-rii ºi cãile de reducere a valorii, studiide piaþã, de prefezabilitate º.a.;

suplimentar acestora, în etapapreliminarã un investitor avizat vasolicita întotdeauna un studiu sau unraport asupra costurilor necesare înperioada de funcþionare a investiþieicare va cuprinde în special: costulde investiþie, costurile ºi durata deînlocuire a mijloacelor fixe, cheltu-ielile de întreþinere, duratele de viaþãale construcþiilor, utilajelor, echipa-mentelor etc. ºi, în final, consumurilede energie ºi utilitãþi.

Din datele statistice asupra cos-turilor pe durata funcþionãrii unei

construcþii, rezultã urmãtorul fapt:cheltuielile de exploatare (inclusivcheltuielile cu personalul) au valorimult mai mari decât cheltuielile deconcepþie ºi execuþie.

O preocupare a investitorului înastfel de activitãþi ca: analize ºi studiipreliminare în toate aspectele, oproiectare amplã ºi minuþioasã, oconducere calificatã a investiþiei(D.P. – sistemul „Director de Proiect“,C.I. – sistemul „Coordonatorul Investiþiei“sau A.P. – sistemul „Administrator deProgram“) ºi o supraveghere severãºi competentã a lucrãrilor, este întot-deauna beneficã pentru perfor-manþele investiþiei.

În mod special, este foarte impor-tant ca investitorul sã plãteascãcorespunzãtor serviciile inginereºti(consultanþi, proiectanþi ºi alþi spe-cialiºti), astfel ca aceºtia sã efec-tueze analize complete ale soluþiilorîn concepþia preliminarã/ proiectare/execuþie/utilizarea construcþiei.

Fiecare bãnuþ cheltuit pentrustudii, analize, rapoarte, evaluãri,proiectare, în conducerea ºi supra-vegherea execuþiei, poate sã econo-miseascã pentru investitor bani mulþiatât în etapa de execuþie, cât ºi, ulte-rior, în perioada de utilizare ainvestiþiei.

Serviciile de consultanþã suntnumeroase ºi se referã la categoriilede lucrãri care vizeazã promovareaºi realizarea unor investiþii în diverseetape, ºi anume:

a) etapa de concepþie preliminarã:rapoarte preliminare;studii de piaþã;studii de preinvestire;studii de finanþare;studii de teren;studii de amplasament;

studii de prefezabilitate;expertize;proiecte preliminare;

b) etapa de fundamentare:managementul investiþiei;studii de teren;documentaþii pentru avize;studii de fezabilitate;studii de finanþare;programe industriale ºi de

industrializare;studii de retehnologizare;evaluãri de patrimoniu;elaborare de oferte tehnice ºi

economice;expertize tehnice;documentaþii pentru avize ºi

autorizaþii;c) etapa de execuþie:

managementul investiþiei;proiecte tehnice, caiete de sar-

cini, proiecte cantitative de lucrãri etc;documentele licitaþiilor;organizarea licitaþiilorevaluarea ofertelor, comparare,

elaborarea ºi negocierea contrac-telor de execuþie;

supravegherea execuþiei lucrãrilor;elaborarea detaliilor de execuþie;supervizarea detaliilor de exe-

cuþie executate de antreprenori;documentaþii pentru teste, probe,

recepþii etc;asistenþa tehnicã acordatã

antreprenorului;asistenþa tehnicã la punerea în

exploatare;analiza ºi compararea ºi selec-

þionarea ofertelor pentru furnituri;elaborarea cãrþii construcþiilor.

În tabelul 1 se prezintã sistemati-zate aceste servicii în cele trei etapede promovare a investiþiilor.

Tabelul 1: Servicii de consultanþã pentru diverse etape de promovare a investiþiilor




Servicii inginereºti specialeLa toate nivelurile de unitãþi,

începând cu cele guvernamentale ºiîncheind cu micile societãþi comercialeºi persoane private, se solicitã consul-tanþilor, în diverse situaþii, serviciitehnice inginereºti specializate, ca:

analize privind sursele dematerii prime, materiale;

analize fizico-chimico-econo-mice etc., pentru folosirea unor

materii prime ºi materiale într-unanumit proces tehnologic;

caiete de sarcini pentru un anumitprodus, material, materie primã etc;

programe industriale ºi deindustrializare;

retehnologizãri, reamenajãri,dotãri etc;

evaluãri de patrimoniu;elaborãri de oferte tehnice ºi

economice.

Servicii economiceActivitatea de consultanþã în

domeniul economic poate viza:studii industriale într-o anumitã

ramurã;analize ºi proiecte de finanþare

bancarã;studii de fezabilitate economicã

pentru societãþi comerciale existente;studii asupra metodelor ºi direc-

þiilor de dezvoltare, extindere etc;studii care vizeazã îmbunãtãþirea

modului de protecþie a mediului etc.Servicii de gestiune

Activitatea de consultanþã îndomeniul serviciilor de gestiuneconstã în:

studii de gestiune;evaluãri de patrimoniu;evaluãri de producþie, cheltu-

ieli, profit, rentabilitate;programe de control economic

sau calitativ;evidenþa ºi organizarea per-

sonalului;bãnci de date privind nivelul ºi

evoluþia preþurilor pentru materiale,manoperã, utilaje ºi echipamente;

programe de calcul privindgestiunea fizicã, valoricã ºi decontabilitate.Programe de formare profesionalã

Punerea în funcþiune a uneiinvestiþii, în majoritatea cazurilor,necesitã instruirea personalului. Deasemenea, datoritã modificãrilor înprocesul tehnologic în timp, o soci-etate comercialã existentã arenevoie periodic sã-ºi instruiascã per-sonalul, pentru a face faþã noilorcerinþe ale producþiei.

În aceastã direcþie, o unitate deconsultanþã poate asigura:

instruirea personalului în centrelocale sau la sediul consultantului,pe baza unor programe specializateconvenite;

instruirea personalului la sediulclientului, cu adaptarea programuluila condiþiile specifice ale producþieiclientului;

consultanþã pentru programede formare profesionalã pe termenlung.

(continuare în numãrul viitor)

Fig. 1: Servicii inginereºti (consultanþã) în etapele de pregãtirea ºi realizarea investiþiei


...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

15 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

la Construct Expo UTILAJE09-13 aprilie 2008

Platforma:Asociaþia Distribuitorilor

de Utilaje pentru Construcþii (ADUC)


Marcom vã aºteaptãla Construct Expo Utilaje

Evenimentul, aflat la a doua

ediþie, este organizat de ROMEXPO

ºi este deosebit de important

pentru piaþa construcþiilor din

România, fiind singura expoziþie

naþionalã dedicatã exclusiv utila-

jelor de construcþii.

Distribuitor autorizat pentru

companii de top, cu tradiþie ºi

renume la nivel mondial, Marcom

va expune o gamã completã de

utilaje pentru construcþii, produse

de partenerii sai Komatsu, Potain,

Grove, Sennebogen, Indeco,

Mantovanibenne.

La standul nostru vor putea fi

vãzute cele mai noi modele de

buldoexcavatoare, excavatoare,

buldozere, încãrcãtoare frontale,

basculante, macarale, automa-

carale, stivuitoare, precum ºi o

mulþime de ataºamente de

lucru ce pot fi montate pe aceste

utilaje.

Nu vor lipsi de la standul

Marcom cele mai bune oferte

de finanþare cele mai bune de

pe piaþã.

Vã aºteptãm sã ne vizitaþi!

Echipa Marcom

Utilajele de construcþii se pregãtesc de expoziþie. Marcom, cel mai mare distribuitor de echipa-

mente industriale ºi de construcþii din România, vã aºteaptã în perioada 9-13 aprilie la Construct

Expo Utilaje 2008 cu cel mai mare stand.


Influenþa aditivilor superplastifianþiasupra deformaþiilor betonului

Dãnuþ-Viorel GÃMAN – IJC Iaºi,Claudia CHICULIÞÃ – Laborator SC Coremis Impex SRL Iaºi

Încercãrile au urmãrit determinarea curbei tensiune-deformaþie (σ−ε) pentru betonul cu aditivi, în vedereaevidenþierii influenþei acestora asupra caracteristicilor dedeformabilitate ale betonului. Ele au fost efectuate pecele douã clase de beton acceptate ca extreme ale inter-valului de clase utilizat pentru realizarea elementelor dinbeton armat, ºi anume C12/15 ºi C25/30. Pregãtirile pre-liminare ºi încercãrile propriu-zise s-au realizat în Labo-ratorul de beton armat al Facultãþii de Construcþii ºiInstalaþii din Iaºi.

Au fost realizate patru variante de probe, ºi anume:varianta martor;varianta cu aditiv Betoplast Superplus;varianta cu aditiv Cementol Zeta Konic;varianta cu aditiv Bevetol SPL.

Pentru a spori precizia rezultatelor pentru fiecarevariantã, au fost realizate ºi încercate trei probe.

INFLUENÞA SUPERPLASTIFIANÞILORPE BETOANE DE CLASÃ C12/15

Pentru efectuarea încercãrilor, fiecare set de probe afost codificat dupã cum urmeazã:

setul de probe 5M reprezintã proba martor;setul de probe 13 AV1 reprezintã probele cu aditiv

Betoplast Superplus;setul de probe 24 AV2 reprezintã probele cu aditiv

Cementol Zeta Konic;setul de probe 35 AV3 reprezintã probele cu aditiv

Bevetol SPL.Rezultatele obþinute pe seturile de cilindri sunt

prezentate sub formã graficã în fig. 1-4. În fig. 5 suntconsemnate valorile medii ale modulilor de elasticitate,de unde se poate observa cu uºurinþã cã rezistenþeleprobelor cu aditivi sunt net superioare celei martor,fiind necesar un numãr mai mare de paºi de încãrcarepentru a ajunge la cedarea probelor.

De asemenea, la acelaºi pas de încãrcare, defor-maþiile probei martor sunt mai mari decât cele ale pro-belor de beton aditivate, ceea ce conduce la concluziacã modulii de elasticitate se îmbunãtãþesc prin utilizareaaditivilor superplastifianþi.

Pentru a evidenþia aceastã situaþie, în fig. 1-4 suntprezentaþi modulii de elasticitate obþinuþi pentru fiecareprobã de beton încercatã, iar în fig. 5 este ilustratã situ-aþia comparativã a modulilor de elasticitate medii, obþinuþipentru fiecare set de probe.

Astfel, folosirea aditivilor superplastifianþi conduce lao mãrire a modulului de elasticitate cu pânã la 32%, ceamai mare creºtere fiind semnalatã în cazul utilizãrii adi-tivului Cementol Zeta Konic.

Pentru determinarea influenþei diverselor tipuri de aditivi asupra caracteristicilor de rezistenþã ºideformabilitate ale betonului, au fost realizate probe cilindrice cu aditivii Betoplast Superplus, CementolZeta Konic ºi Bevetol SPL, cantitãþile de aditiv fiind în concordanþã cu rezultatele obþinute anterior(procentul optim de aditiv utilizat fiind de 0,8 % din cantitatea de ciment).

Fig. 1: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 5M

Fig. 2: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 13 AV1



Fig. 5: Modulii de elasticitate medii obþinuþi pe cele patru tipuri de probe



Deºi aditivul Bevetol SPL a furnizat cele mai maricreºteri ale rezistenþei la compresiune a betonului la28 de zile, se poate observa cã acesta nu oferã ºi ceamai mare creºtere a modulului de elasticitate.

Se poate deci trage concluzia cã utilizarea unui aditivcare conduce la o creºtere a rezistenþei la compresiune abetonului nu implicã, în mod automat, ºi o mãrire proporþio-nalã a modulului de elasticitate. Reciproca acestei afirmaþiieste, de asemenea, adevãratã: un aditiv care îmbunã-tãþeºte caracteristicile de deformabilitate ale betonului nu vaconduce, în mod automat, ºi la o creºtere proporþionalã arezistenþei la compresiune.

De aici rezultã faptul cã nu existã un aditiv catalogat cafiind cel mai bun, capabil sã îmbunãtãþeascã toate carac-teristicile fizico-mecanice ale betonului. În funcþie de pro-prietatea ce se doreºte a fi îmbunãtãþitã, se poate alegeun anumit produs, toate având avantaje ºi dezavantajeîn utilizare.

INFLUENÞA SUPERPLASTIFIANÞILORPE BETOANE DE CLASÃ C25/30

Pentru efectuarea încercãrilor pe betoane de clasãC25/30, fiecare set de probe a fost codificat dupã cumurmeazã:

setul de probe 43M reprezintã proba martor;setul de probe 51 AV1 reprezintã probele cu aditiv

Betoplast Superplus;setul de probe 62 AV2 reprezintã probele cu aditiv

Cementol Zeta Konic;setul de probe 73 AV3 reprezintã probele cu aditiv

Bevetol SPL.Se poate observa cã diferenþele între rezistenþele la

compresiune ale probelor cu aditivi ºi rezistenþele pro-belor martor nu mai sunt aºa pregnante ca la betonul declasã C12/15. Aceastã creºtere mai redusã a rezistenþeila compresiune, care apare la probele aditivate cubetoanele de clasã superioarã, se poate evidenþia ºi lapunctul anterior.

Ca ºi la betoanele de clasã inferioarã, ºi în acest cazdeformaþiile probei martor sunt mai mari decât cele aleprobelor de beton aditivate la acelaºi pas de încãrcare,ceea ce conduce la concluzia cã modulii de elasticitatese îmbunãtãþesc prin utilizarea aditivilor superplastifianþi.

Pentru a evidenþia acest fapt, în fig. 6-9 sunt prezen-taþi modulii de elasticitate obþinuþi pentru fiecare probãde beton încercatã, iar în fig. 10 este evidenþiatã situ-aþia comparativã a modulilor de elasticitate medii obþinuþipentru fiecare set de probe.

Astfel, folosirea aditivilor superplastifianþi conduce lao mãrire a modulului de elasticitate cu pânã la 21%, ceamai mare creºtere fiind semnalatã în cazul utilizãrii adi-tivului Cementol Zeta Konic.

VARIAÞIA INFLUENÞEI SUPERPLASTIFIANÞILOR ÎN FUNCÞIE DE CLASA BETONULUI

Pentru a evidenþia efectele benefice ale aditivilorasupra calitãþii betonului, în fig. 11 sunt prezentate com-parativ rezultatele obþinute pe cele douã clase de betoncare delimiteazã intervalul de utilizare pentru elementeledin beton armat.

Din compararea rezultatelor prezentate, se poatetrage concluzia cã nu existã o regulã generalã de com-portare a superplastifianþilor, modificarea caracteristicilorfiind diferitã de la produs la produs.

Astfel, aditivul Cementol Zeta Konic produce cea maimare creºtere a modulului de elasticitate, atât pentru claseleinferioare de beton, cât ºi pentru clasele superioare.Aceastã situaþie nu se pãstreazã însã ºi în cazul celor-lalþi aditivi studiaþi. Deºi aditivul Bevetol SPL producecea mai micã creºtere a modulului de elasticitate încazul betonului de clasã C25/30, aceastã stare de faptnu se mai regãseºte ºi în cazul clasei C12/15.

Odatã cu creºterea clasei de beton, influenþa generalãa aditivilor superplastifianþi asupra caracteristicilor dedeformabilitate ale betonului scade. Acest aspect a putut fievidenþiat atât în ceea ce priveºte rezistenþele la compre-siune ale betonului (pe cuburi ºi pe cilindri), cât ºi în ceeace priveºte modulii de elasticitate.

Totuºi, chiar ºi la clase superioare de beton, aditiviisuperplastifianþi pot îmbunãtãþi caracteristicile dematerial cu peste 20%, efectul benefic al acestoraneputând fi contestat.

Fig. 6: Modulii de elasticitate obþinuþi pe probele 43M




Fig. 10: Modulii de elasticitate medii obþinuþi pe cele patru tipuri de probe

Fig. 11: Creºterea modulului de elasticitate în funcþie de aditivul utilizat ºi clasa betonului



Protecþia la zgomotSISTEME DE IZOLAÞIE FONICÃ

Gabriel GOLUMBEANU

SISTEMUL DE TIP MASÃ-RESORT-MASÃCea mai bunã exemplificare a utilizãrii acestor sis-

teme în construcþii sunt pereþii de compartimentare dingips-carton – o soluþie larg folositã în ultima vreme decãtre constructori, datoritã, în primul rând, simplitãþii ºiuºurinþei în execuþie. Aceºti pereþi sunt compuºi dindouã plãci de gips-carton (în cazul nostru masele) dis-puse de ambele pãrþi ale unor profile metalice, umplutecu aer sau vatã, ºi reprezintã unul dintre rãspunsurileindustriei de construcþii la ritmul de lucru accelerat,impus de dezvoltarea societãþii moderne.

Folosirea pe o scarã din ce în ce mai largã a acestuisistem a adus dupã sine ºi inevitabilele probleme legatede izolaþia fonicã, datorate alcãtuirii necorespunzãtoare,execuþiei greºite sau subdimensionãrii acustice, rezultatal nerespectãrii reglementãrilor din C125 – Normativprivind protecþia la zgomot.

SOLUÞII DE ÎMBUNÃTÃÞIREA PERFORMANÞELOR ACUSTICE

În cazul sistemelor de tipul masã-resort-masã, seremarcã o serie de metode de îmbunãtãþire a comporta-mentului la zgomot. Astfel: masa elementelor despãrþi-toare, distanþa dintre plãci, tipul de profile, materialulfolosit la umplerea interspaþiului, gradul de umplere alinterspaþiului pot fi alese pentru a obþine o izolaþie fonicãamelioratã.

Douã dintre metodele menþionate sunt deosebit deeficiente, fiind legate de tipul materialului folosit ºi degrosimea acestuia.

În cazul materialului de umplere, cel mai importantfenomen care genereazã reducerea zgomotului este fre-carea interioarã a particulelor. S-a stabilit, prinmãsurare, în baza unor serii de studii desfãºurate înGermania, Franþa ºi Suedia, cã efectul pozitiv, de creºtere

a izolaþiei fonice a structurilor de tip masã-resort-masãprin folosirea unor materiale cu o rezistivitate la flux deaer mai mare (prin creºterea densitãþii), este limitat lavaloarea de 5 kPa s/m2. Sub aceastã valoare diferenþelede izolaþie sunt foarte mari, în timp ce folosirea unormateriale cu o rezistivitate mai mare de 5 kPa s/m2

aduce aporturi insignifiante, aºa cum se poate observaºi în figura 1.

Cea de-a doua modalitate de îmbunãtãþire a perfor-manþelor de izolare a pereþilor de compartimentare sereferã la gradul de umplere cu vatã mineralã a cavitãþiidintre cele douã plãci de gips-carton. Dublarea grosimiistratului de vatã aduce o creºtere medie de 5 dB a per-formanþelor de izolare fonicã. În figura 2 este prezentatãvariaþia indicelui de izolare la zgomot aerian RW în raportcu grosimea stratului din vatã mineralã de sticlã pentruun perete de gips-carton, cu o placare de 9,5 mm pe unprofil de 80 mm. Din grafic, se observã cã cea mai bunãizolaþie se obþine în cazul umplerii complete a cavitãþii cuvatã mineralã.

Este bine cunoscut faptul cã zgomotul reprezintã o ameninþare gravã a sãnãtãþii, efectele expunerii lazgomot fiind o problemã de sãnãtate publicã, din ce în ce mai acutã. Se estimeazã cã jumãtate din popu-laþia europeanã trãieºte într-un mediu cu zgomot, iar mai mult de o treime din populaþia acestei regiunieste deranjatã de nivelurile ridicate de sunet din timpul activitãþilor ºi al somnului.

Fig. 1 Fig. 2


PRODUSELE AKUSTOFamilia de produse Akusto a fost special dezvoltatã

pentru izolarea fonicã ºi termicã a pereþilor de comparti-mentare din gips-carton, fiind disponibilã sub formã desaltele rulate din vatã mineralã de sticlã. Caracteristiciletermo ºi fonoizolatoare ale produselor derivã din însãºitehnologia utilizatã la realizarea lor, care permiteobþinerea unei împâslituri omogene din fibre de sticlã, cuînglobarea unui volum mare de aer între ele, acesta fiindîmpiedicat sã circule liber. Filarea materialului la tempe-raturi de circa 900 0C, în fibre cu grosimi de câþivamicroni, precum ºi utilizarea unor lianþi speciali permitobþinerea unui material cu o elasticitate deosebitã, cu orezistivitate la flux de aer >5 kPa s/m2 ºi cu un coefi-cient de conductivitate termicã „λ“ = 0,039 W/m · K.

Produsele Akusto sunt disponibile în grosimi identicecu cele ale profilelor de instalare ale pereþilor de gips-carton, respectiv 50 mm, 75 mm ºi 100 mm. Acest lucrupermite alegerea soluþiei optime pentru o umplere com-pletã a interspaþiului dintre plãci, realizând o maximizarea izolaþiei fonice la zgomot aerian în raport cu criteriul„gradul de umplere al interspaþiului“.

Având lãþimea standard de 600 mm egalã cu distanþala care trebuie montate profilele verticale, produsele dinfamilia Akusto pot fi foarte uºor instalate între montanþiistructurilor de compartimentare din gips-carton,

obþinându-se o izolare completã ºiuniformã a interspaþiului existent întrefoile de gips-carton. Datoritã acesteicaracteristici a produsului este evitatãcrearea de spaþii incomplet izolate,care ar putea reduce performanþafinalã a structurii.

O altã caracteristicã importantã aproduselor din familia Akusto esterezistivitatea la flux de aer. În cazul defaþã, aceasta este mai mare decâtvaloarea limitã de 5 kPa s/m2 ºi asi-gurã un aport optim de izolare în cazulstructurilor de tip masã-resort-masã.Acest efect este obþinut printr-o maxi-mizare a disipãrii energiei sonore prinfrecare internã ºi realizeazã, implicit,reducerea zgomotului transmis.

Combinarea rezistivitãþii la trecereafluxului de aer cu un coeficient de elas-ticitate dinamicã optim (Ed ≈ 117 kPa)genereazã o modificare a frecvenþeide rezonanþã a întregului sistem însensul diminuãrii acesteia ºi al scoa-terii sale în afara spectrului de audi-bil itate, rezultând o îmbunãtãþiresuplimentarã a izolaþiei fonice.

Tabelul 1: Produsele AKUSTO


Hidroizolaþia suprafeþelor minerale HIDROIZOLANÞI RIGIZI ªI FLEXIBILI ÎN STRAT SUBÞIRE

PLASPACTUNAEste un mortar uscat (glet) hidroizolant gata preparat,

monocomponent, în formã de pulbere, pentru hidroizo-larea suprafeþelor de beton ºi mortar de ciment. Iatãprincipalele caracteristici:

se aplicã în strat subþire (2–3 mm) cu pensula,bidineaua sau mecanizat;

rezistã la o presiune de apã de 1 atm. de pe laturapozitivã, respectiv 0,5 atm. de pe latura negativã;

capacitate bunã de îmbinare a crãpãturilor;rezistenþã mecanicã ridicatã;aderenþã excelentã la suport;poate fi utilizat la hidroizolarea fundaþiilor, pereþilor,

a bazinelor de apã potabilã, piscinelor, subsolurilor,podurilor ºi a altor construcþii de beton etc;

poate fi aplicat pe suprafeþe solide, curate ºiuscate, din beton, piatrã, cãrãmidã etc., în douã straturi;

la cerere, poate fi colorat ºi utilizat ca înveliº finalcolorat pentru piscine.

Instrucþiuni de utilizareSuprafaþa se va curãþa de ulei, praf ºi alte impuritãþi,

respectiv vor fi îndepãrtate pãrþile deteriorate, desprinsede beton, mortar etc.

Se va umezi în mod uniform suprafaþa uscatã pe careurmeazã a fi aplicat, fãrã a lãsa ca apa sã stea pesuprafaþã. Crãpãturile, rosturile ºi colþurile se reparãanterior cu mortar Plaspactuna de o consistenþã maidensã. Dupã încheierea lucrãrilor de pregãtire, dacãsuprafaþa se usucã, se va umezi din nou.

Pregãtirea primului strat: la un sac de Plaspactuna(20 kg) se adaugã 22–25% apã (4,5–5 litri) în aºa felîncât sã se obþinã consistenþa optimã (sã poatã fiîntinsã). Compoziþia se amestecã din nou, dupã 15 minute,dupã care se va aplica pe suprafaþã. Stratul urmãtor seaplicã abia dupã solidificarea primului strat.

Pregãtirea stratului al doilea: înainte de aplicare, dacãsuprafaþa este uscatã, se va umezi în mod uniform, fãrã apermite sã se acumuleze apa pe acesta. La un sac dePlaspactuna (20 kg) se adaugã 25–30% apã (5–6 litri) înaºa fel încât sã se obþinã consistenþa optimã. Se aplicãmortarul Plaspactuna pe primul strat umezit, astfel încâtsã se obþinã o suprafaþã lipsitã de pori.

Cu o experienþã de mai bine de 50 de ani în cercetare, dezvoltare ºi producþie, PTB Compaktuna vãoferã produse de înaltã calitate pentru hidroizolaþii, pardoseli, betoane ºi mortare etc.

Vã prezentãm douã materiale revoluþionare în industria de construcþii, care, datoritã compoziþieiacestora, respectiv caracteristicilor unice, au dat un nou înþeles procedurii de hidroizolare-impermeabi-lizare în strat subþire.

Datoritã vastei experienþe acumulate, se evidenþiazã în primul rând tehnologia simplã necesarã aplicãriiacestor materiale, consumul redus ºi raportul excelent calitate-preþ, care au fãcut ca aceste produsehidroizolatoare sã fie între cele mai solicitate din gama noastrã.

Fig. 1: Rezistenþa la compresiune a produsului Plaspactuna Foto 1: Aplicarea produsului Plaspactuna

Dupã 3 zile Dupã 28 zile

MEMBRAANEste o soluþie pe bazã de rãºinã, monocomponentã

lichidã, pentru hidroizolarea suprafeþelor de beton,tencuialã, ºapã lemn, gips-carton etc.

Principalele proprietãþi ale produsului Membraan sunt:este un material cu flexibilitate ridicatã;aplicabil prin pensulare, pulverizare în douã straturi;se utilizeazã la izolarea bãilor, bucãtãriilor,

teraselor etc;poate fi aplicat atât pe suprafeþe exterioare, cât ºi pe

suprafeþe interioare, atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã;dupã aplicare, se va proteja prin placare (gresie,

faianþã, tencuialã etc.);se foloseºte la hidroizolarea piscinelor împreunã cu

un grund special.

Instrucþiuni de utilizareMembraan se aplicã numai pe o suprafaþã curatã,

uscatã, fãrã impuritãþi, pete de ulei etc. Poate fi aplicatpe beton, tencuialã, gips-carton etc.

Colþurile, muchiile, crãpãturile trebuie eliminate (prin for-mare de holker, cu bandã autoadezivã elasticã sau de hârtie)pentru ca aplicarea sã se poatã efectua în mod continuu.

Se aplicã în douã straturi cu pensula, peria sau cu rola.Al doilea strat se va aplica numai dupã uscarea primului strat.

În cazuri speciale (pereþi crãpaþi, clãdiri lângã ºoseleexpuse vibraþiilor etc.), se aplicã încã un strat – cel de-altreilea. Produsele prezentate sunt comercializate înRomânia din anul 2001 ºi beneficiazã de recomandareamultor specialiºti ºi beneficiari. Ca dovadã a calitãþii pro-duselor sunt ºi sutele de lucrãri de referinþã executate cusucces de-a lungul timpului. Produsele sunt certificateCE, au Agrementul Tehnic ºi avizul MLPAT ºi pot fi achizi-þionate de la reþeaua de reprezentanþi ai Proaditiv SRLdin întreaga þarã.

Pentru detalii tehnice, sfaturi ºi recomandãri, vãrugãm sã ne contactaþi la nr. de tel: 0266–379050 saula adresa: www.proaditiv.ro.

Foto 2: Realizarea îmbinãrii colþurilor înainte de aplicarea produsului Membraan Foto 3: Aplicarea produsului Membraan

Vã aºteptãm la Construct Expo Antreprenorîn perioada 5-9 martie 2008

ROMEXPO – Pavilionul Central, nivel 3.2, stand 105


Sistemul Teranap JSO SOLUÞIE CONSTRUCTIVÃ MODERNÃ PENTRU REALIZAREA TERASELOR

CIRCULABILE ªI NECIRCULABILE ÎN SISTEM MONOSTRAT

Teranap JS este un sistem dehidroizolaþie monostrat destinatrealizãrii teraselor circulabile ºinecirculabile.

Sistemul are la bazã o mem-branã bituminoasã din bitummodificat cu SBS care îi conferãproprietãþi elastomerice.

Mai mult, membrana având ogrosime de 4,5 mm este armatãcu neþesut de poliester cu densi-tatea 250 g/m2, fãcând-o extremde rezistentã ºi conferindu-i orezistenþã la rupere ºi strãpun-gere extrem de ridicatã.

Sistemul se compune din:o barierã de vapori aºezatã

în aderenþã totalã pe placa de

beton dupã aplicarea în prealabila unui strat de amorsã bitumi-noasã pe bazã de xilen, în pro-porþie de 300 g/m2. Termoizolaþiadin pol ist i ren expandat de25 Kg/m3 sau din poliuretan sefixeazã pe bariera de vapori cuajutorul cleiului special IcopalPur Glue;

membrana Teranap JS seaºazã deasupra termoizolaþiei,dupã aºternerea în prealabil aunui strat de împâsliturã din fibrãde sticlã cu densitatea 100 g/m2,Verecran 100. Rosturile mem-branei Teranap JS sunt autoa-dezive la rece, pentru a evitaeventuala ardere a termoizolaþieiºi a împâsliturii de fibrã de sticlãaflate sub membranã.

De peste 50 de ani, Siplast este un lider mondial de necontestat în domeniul inovaþieisistemelor de hidroizolaþii destinate teraselor ºi fundaþiilor. Fie cã este vorba despre inventareaîn 1968 a bitumului modificat cu SBS care conferã membranelor bituminoase proprietãþi elas-tomerice, fãcându-le astfel sã reziste la amplitudini termice importante, sau despre punerea lapunct în 1997 a membranei monostrat cu lipire la rece prin benzi autoadezive, Siplast s-aremarcat atât prin capacitatea sa novatoare, cât ºi prin fiabilitatea ºi durabilitatea sistemelorconcepute. Membrã a grupului danez Icopal, lider mondial în domeniul hidroizolaþiilor, Siplastconcentreazã, în prezent, întreaga activitate de cercetare ºi dezvoltare a acestuia.

În România, Siplast este prezent încã din 1995, când a furnizat materiale pentru modernizareaHotelului Athénée Palace Hilton. De atunci ºi pânã în prezent, au urmat numeroase realizãri îndomeniul construcþiilor halelor metalice, hotelurilor ºi mallurilor. De remarcat este faptul cãprincipala aºteptare a clienþilor societãþii o reprezintã longevitatea ºi fiabilitatea sistemelorSiplast, acestea fiind garantate 10 ani de cãtre firma de asigurãri AXA ºi având o duratã de viaþãconfirmatã cuprinsã între 30 ºi 40 de ani.


Pentru asigurarea unei etan-ºeitãþi perfecte, deasupra ros-turilor membranei Teranap JS,se termosudeazã o bandã latãde 20 cm din bitum SBS, BandaCouvre Joint.

Deasupra membranei TeranapJS, se pot aºeza dale din lemnsau ciment pe suporþi mobili, încazul teraselor circulabile, saugeotextil ºi un strat de 30 cmde pietriº în cazul teraselornecirculabile.

Membrana poate fi folositã ºiîn sistem de terasã inversatã.

Sistemul Teranap JS poateînlocui cu succes un sistem bistrat,fiind un sistem mai economic ºimai rapid de instalat.

În vederea realizãrii uneiterase circulabile, se poaterecurge la montarea suporþilorreglabili Plot Zoom, suporþi spe-cial concepuþi pentru a repartizauniform sarcina pe o suprafaþãcât mai mare, evitându-se astfelriscul de poansonare (gãurire) amembranei ce asigurã hidroizolaþia.

Plot Zoom dispune de un sis-tem de filet care permitereglarea fiecãrui suport peînãlþime. Suporþii Plot Zoomsunt disponibili în mai multedimensiuni, de la 40 la 220 mm.Suporþii Plot Zoom pot fi mon-taþi pe o terasã având pantacuprinsã între 0 ºi 5%.

Dalele Dalle Boise sunt unelement de finisare confecþionatdin lemn de pin sau din teck,tratate cu substanþe împotrivaputrezirii. Ele au latura de 50 cmºi sunt prevãzute cu un sistem defixare cu claveta, asigurându-le ofixare stabilã pe suporþii PlotZoom.

Integral i tatea s istemuluiTeranap JS, inclusiv suporþiiPlot Zoom ºi dalele Dalle Boisesunt garantate 10 ani ºi au oduratã de viaþã cuprinsã între30 ºi 40 de ani.

Vã aºteptãm la ConstructExpo Antreprenor, în pavilionul 1,nivelul 4.50, sectorul A, standulnr. 208-209!

ICOPAL ROMÂNIA

Str. Justiþiei nr. 45, Sector 4, BucureºtiTel.: 031 805 74 98Fax: 031 805 74 99E-mail: [email protected]

• Membrane bituminoase SBS, APP ºi bitum oxidat• Membrane PVC• Folii respirante sub acoperiº• ªindrile bituminoase• Pelicule hidroizolante lichide• Luminatoare ºi trape de fum• Terase circulabile• Terase vegetalizate• Þigle metalice cu acoperire de rocã naturalã• Termoizolaþii din perlit expandat


Putere – Performanþã – Pasiune

Concret, Holcim (România), de cânda luat fiinþã ºi pânã în prezent, impli-cându-se eficient pe piaþa româneascã,a avut ºi are reuºite care îi permit nunumai continuitatea rentabilã în afaceri,dar ºi siguranþa cã va fi în continuareun „jucãtor“ de bazã în furnizarea deciment, betoane ºi agregate solicitatede investitori.

Prima concluzie din acest punct devedere aparþine chiar domnului MarkusWirth – directorul general al HolcimRomânia.

„În 2007 am înregistrat un progresfoarte bun în toate cele trei arii aledezvoltãrii durabile: creºterea eco-nomicã, protecþia mediului ºi respon-sabilitatea socialã datoritã oamenilornoºtri minunaþi. Am continuat ºi anultrecut sã oferim produse ºi servicii decalitate, iar creºterea producþiei noas-tre de ciment din 2007 poate fi expri-matã în 15.000 de case pentru familiidin întreaga Românie”.

Holcim (România) a înregistrat în2007 rezultate foarte bune în ceea cepriveºte performanþa operaþionalã ºifinanciarã. Conform datelor prelimi-nare, cifra de afaceri a companiei în2007 a fost de aproximativ 990 mili-oane de lei (circa 290 milioane de euro),ceea ce reprezintã o creºtere de 28%comparativ cu 2006, an în care com-pania a înregistrat o cifrã de afaceride aproximativ 775 milioane de lei(220 milioane de euro).

În ceea ce priveºte investiþiiledin 2007, Holcim (România) a plasat123 milioane de euro într-o serie deproiecte privind modernizarea tehnolo-giei de producþie, protecþia mediului,dezvoltarea afacerii, sãnãtatea ºisecuritatea în muncã, proiecte socialeºi de resurse umane.

Printre proiectele implementate în2007 se numãrã:

continuarea modernizãrii fabriciide ciment din Câmpulung;

programe de dezvoltare personalãºi profesionalã pentru angajaþi;

Structo® – noul tip de ciment cuaplicaþii multiple;

lansarea staþiei ecologice debetoane din Bucureºti – Pantelimon

ºi a staþiei de agregate din Gligoreºti,judeþul Cluj.

Printre numeroasele realizãri ºinoutãþi menite sã satisfacã mai binenevoile clienþilor, în mai 2007, Holcim(România) a lansat noul tip de cimentStructo®. Acest produs este realizat înconformitate cu noile standarde învigoare ºi poate fi utilizat în betoanearmate ºi nearmate, pentru diferiteelemente de construcþie din lucrãricivile ºi inginereºti.

Tot în 2007, Holcim (România) alansat dispeceratul pentru preluareacentralizatã a comenzilor de ciment,filer ºi lianþi hidraulici speciali.Clienþii companiei din toatã þara potcomanda, astfel, produsele Holcim(România) prin simpla apelare anumãrului de telefon 0248-506.600 înreþelele de telefonie fixã sau formând*CIMENT, adicã *246368, apelabil dinreþelele mobile Vodafone ºi Orange.

Mereu mai aproape de clienþii sãi,compania a continuat ºi în 2007 sã-ºiextindã reþeaua de staþii de betoane ºiagregate. Astfel, în septembrie, a fostlansatã în Bucureºti – Pantelimoncea de-a 16-a staþie ecologicã debetoane, ca urmare a unei investiþii de3 milioane euro.

Cea de-a cincea staþie de agre-gate a Holcim (România) a fost lan-satã în noiembrie 2007, investiþia fiindde peste 3,5 milioane de euro. Staþiade agregate se aflã în comuna Luna,satul Gligoreºti, ºi deserveºte judeþeleCluj ºi Mureº. Echipamentul desortare, spãlare ºi concasare este fixºi are o capacitate de procesare balastde 230 tone/orã.

Modernizarea fabricii de ciment dinCâmpulung, care a început la sfârºitullui 2005, a continuat în 2007 ºiurmeazã sã fie finalizatã anul acesta.

Consecvent preocupãrilor sale deresponsabilitate socialã, anul trecutHolcim (România) a susþinut prindiverse activitãþi (materiale informative,tabãra specialã de pregãtire, seminariiîn universitãþile din întreaga þarã) celde-al doilea ciclu al competiþieiinternaþionale Holcim Awards forSustainable Constructions –

www.holcimawards.org. Având premiiîn valoare de 2 milioane dolari, obiec-tivul competiþiei Holcim Awards estede a motiva specialiºtii din domeniularhitecturii ºi construcþiilor în a gãsisoluþii pentru provocãrile actuale alesocietãþii precum: managementul energiei,protecþia mediului, folosirea resur-selor regenerabile, protejarea valorilorculturale etc.

În 2007, pentru al ºaptelea an con-secutiv, Holcim (România) a investit înprograme de dezvoltare profesio-nalã ºi personalã a angajaþilor sãi.Programe complexe de leadership ºimanagement, abilitãþi de comunicare,prezentare ºi negociere, managemen-tul timpului ºi prioritãþilor, marketing,operare calculator, limbi strãine, cursuritehnice ºi de calificare sunt doarcâteva dintre programele persona-lizate oferite de companie angajaþilorsãi. Programele de trening de anul tre-cut au totalizat 0,9 milioane de euro.

Începând cu anul ºcolar 2007-2008, Ministerul Educaþiei a inclusproiectul educaþional „Creeazã-þimediul!” în programa naþionalã aobiectelor opþionale pentru elevii dinînvãþãmântul primar ºi gimnazial.Proiectul a fost iniþiat, în 2004, decãtre Holcim (România) ºi FundaþiaConcept în colaborare cu MinisterulEducaþiei. Una dintre cele mai impor-tante componente ale proiectului a fostelaborarea a trei seturi de publicaþiieducaþionale, respectiv: Suportul edu-caþional pentru elevii din clasele III-VII,Ghidul metodologic pentru personaluldidactic de la clasele III-VII ºi unDicþionar de termeni, care poate fi uti-lizat la toate clasele.

De obicei, la începutul anului, firmele cu „ºtaif” au curajul sã se uite în oglinda activitãþii lor trecute ºi sã-ºipriveascã rezultatele obþinute ca urmare a managementului practicat.

Acest moment este nu numai un prilej de bilanþ, cât, mai ales, de creionare a noi planuri privind per-spectivele afacerii la care sunt conectaþi. La baza acestui punct critic, se situeazã analiza lucidã a valori-ficãrii potenþialului tehnic, tehnologic ºi logistic de care dispun, vizavi de supravieþuirea pe o piaþãconcurenþialã acerbã, cum este cea a materialelor de construcþii.

Hidro-termoizolaþii competitive

VEDAG TURBO ROOFIndiferent dacã aveþi în vedere un

proiect nou sau renovarea unor clãdiri delocuit sau administrative, hale industriale,depozite, Vedag Turbo Roof vã oferãavantaje semnificative faþã de un sistemde hidro-termoizolaþie uzual. Beneficiaþide o punere în operã rapidã ºi curatã,datoritã proprietãþilor autoadezive ale sis-temului (lipire la rece cu activare termicã).

Sistemul Vedag Turbo Roof are omare rezistenþã la îmbãtrânire ºi larupere ºi prezintã o rezistenþã excelentãla foc. Sistemul are un grad de versatili-tate deosebit de ridicat ºi beneficiazã degaranþii reale de pânã la 15 ani.

TERASA VERDEVedag produce ºi comercializeazã o

gamã largã de produse hidroizolatoarede înaltã calitate ºi fiabilitate, produsecare sunt parte componentã a sistemelorhidroizolatoare Vedag.

Ele includ un domeniu larg de mem-brane bituminoase de înaltã performanþã,membrane poliolefinice, amorse ºi mem-brane bituminoase.

Unul dintre cele mai performante sis-teme este „Sistemul grãdina verde (terasãînierbatã)“. Le Corbusier spunea în 1923:„Terasa verde este locul preferat al tuturorlocatarilor ºi, în afarã de aceasta, reprezintãpentru oraº recâºtigarea terenului construit“.

Astãzi, terasele verzi sunt mai actualeca niciodatã. Acest tip de acoperiº naturalse dezvoltã ca un sistem de acoperiº alviitorului. Sunt foarte multe avantaje alesistemului de terasã verde Vedag, unuldintre acestea fiind aspectul ecologic ºide tehnicã de construcþie. În acest mod,se poate returna mediului înconjurãtor unfragment din naturã.

Sistemele Vedag de terase verzi(înierbare) conferã siguranþã absolutã ºisunt garantate pentru o duratã de viaþãextrem de mare.

Peisajul edilitar din ultimii ani este dominat de ritmul neîntâlnit pânã acum privind construcþiile de orice gen carese ridicã în mai toatã þara.

Firmele de construcþii, ºi, mai ales, cele care oferã materialele necesare execuþiei clãdirilor s-au pus din mers lapunct cu cele mai noi, moderne ºi eficiente produse, tehnologii ºi servicii utile investitorilor, Bucureºtiul dominând petoate planurile acest complex ansamblu. Una dintre firmele de top care oferã produse competitive este SC Acum Com.

Iatã doar douã exemple din categoria hidro-termoizolaþiilor, mereu în actualitate ºi în strânsã legãturã cueconomisirea energiei.


Datoritã calitãþilor sale, policarbonatul este un plastic cu înalte perfor-manþe care se regãseºte în multe aplicaþii:

copertine, diverse structuri ºi copertine de intrare pentru supermarke-turi, hipermarketuri, industria hotelierã etc;

luminatoare simple, curbate, pe structura metalicã, cu sistem de închi-dere manual sau automat etc;

tunele de trecere;panouri solare pentru asigurarea efectului de serã;placare verticalã pentru centre comerciale, depozite, pavilioane –

pereþi cortinã mult mai elastici ºi mai ieftini în comparaþie cu sticla;acoperiri de suprafeþe pentru asigurarea izolãrii termice ºi a lumino-

zitãþii (ex. pieþe agricole, sãli de sport, stadioane, staþii de benzinã etc.) –policarbonatul înlocuind cu mult succes în aceste aplicaþii cãrãmida de sticlã;

compartimentãri tip balcoane, în special pentru industria hotelierã;închideri ferestre ºi uºi tip termopan;„expo dual sistem“ – sistem modern pentru placãri, compartimentãri ºi

închideri exterioare;panouri fonoizolante pentru traficul rutier;grãdini de iarnã;înlocuirea unor materiale mecanice de tip metal (ex: aluminiu);parapeþi funcþionali, pereþi despãrþitori;design interior, construcþii mobilier de birou;reclame vizuale;

Anticorosiv este primul producãtor român de plãci din policarbonat celular. Continuãm seria articolelorinformative despre policarbonatul celular, de data aceasta oprindu-ne asupra domeniilor de utilizare.

Datoritã proprietãþilor sale termice, optice ºi mecanice, utilizarea policarbonatului celular cunoaºte, înultimii ani, un trend ascendent accelerat, cererea pentru acest produs crescând de la an la an cuaproximativ 30%.

Succesele comerciale ale utilizãrii policarbonatului sunt date de combinaþia dintre transparenþã, com-patibilitatea cu marea majoritate a polimerilor ºi rezistenþa deosebitã la torsiune.

Plãci din policarbonat celular

Avantajele asigurate de folosirea policarbonatului sunt urmãtoarele:luminã naturalã;aspect economic;termoizolare conform normelor WSVO;asigurarea caracterului de siguranþã;respectarea normelor moderne de protecþie a muncii ºi mediului;asigurã o durabilitate mare;design modern;sistem facil ºi modular de montare ºi reamenajare ulterioarã.


Luminatoare din policarbonatIntroduse în portofoliu în al doilea

semestru al anului trecut, lumina-toarele din policarbonat Easy Roof ºiGreca Tec au avut deja un aportde 5% în cifra de afaceri înregistratãde Topanel în 2007.

Conform declaraþiilor dlui GabrielVoicu – director de vânzãri, acesteproduse vor susþine o creºtere de20% a cifrei de afaceri în anulcurent: „Am încheiat anul 2007 cu ocifrã de afaceri de aproximativ cincimilioane de euro. Pentru 2008 ne-ampropus majorarea veniturilor cu 30%,

având în vedere sporirea vânzãrilorde policarbonat care vor susþine omajorare de 20%, restul de 10% fiindobþinut din creºterea cotei depiaþã pe segmentul panouri lortermoizolante. Alãturi de creºtereavânzãrilor, avem în vedere realiza-rea, în zona Autostrãzii Soarelui, aunui nou spaþiu care va includedepozitele ºi birourile din Capitalã”.

Oferta amplã (panouri termoizo-lante, uºi industriale ºi antifoc, ele-mente de tinichigerie ºi sanitarizare),calitatea produselor ºi seriozitatea

cu care trateazã fiecare beneficiar înparte au adus compania în poziþia defurnizor al unor soluþii complete pen-tru construcþia de hale industriale ºispaþii comerciale.

Realizãrile importante ale com-paniei din anul trecut includ livrãriimportante pentru fabrica Hamé,depozitele Depo Com, douã dintrehipermarketurile Minimax Discountdin Braºov, depozitele Alcedo etc.

În luna martie, compania Topaneleste prezentã la Construct ExpoAntreprenor, unde va expune alãturide luminatoarele din policarbonat ºinoutãþi din gama panourilor ter-moizolante: panoul zootehnic desti-nat cu precãdere construcþiilor de fermede animale ºi panoul cu spumã poli-uretanicã de 35 mm grosime.

Pentru cei interesaþi de con-strucþia de spaþii de producþie,spaþii de birouri sau malluricomerciale, specialiºtii Topanelvor oferi toate informaþiile nece-sare la standul 009 din PavilionulCentral al Romexpo.

Tabelul 1Tabelul 2

Easy Roof Greca Tec


InaugurareFABRICÃ DE SPUMÃ POLIURETANICÃ

Ciprian Enache: Care au fostraþiunea ºi motivaþiile hotãrârii dea construi o fabricã de spumãpoliuretanicã în România?Adrian STATE: Explicaþia este

aceea cã noua investiþie a fost nece-sarã ca urmare a creºterii numãruluide clienþi ai grupului Den BravenSealants BV Olanda la nivelul acti-vitãþii sale internaþionale, cu precãderea celor din Europa Centralã ºi deRãsãrit. Ritmul construcþiilor din þaranoastrã, care solicitã, din ce în cemai mult, asemenea materiale izola-toare, precum ºi performanþele reali-zate de filiala Den Braven dinRomânia l-au determinat pe propri-etarul companiei, domnul Kees denBraven, ca, la cererea directoruluigeneral al Den Braven România, sãconstruiascã aceastã fabricã înRomânia ºi nu în Ungaria, unde sehotãrâse iniþial, ca urmare a facili-tãþilor oferite de guvernul acestei þãriinvestitorilor strãini (returnarea a50% din valoarea investiþiei în primazi de la punerea în funcþiune).

De aceea, Den Braven România,reprezentantul naþional al grupuluiolandez Den Braven Sealants BV –Lider Mondial în Izolanþi Profesionali,îºi extinde activitatea în domeniu

prin inaugurarea în luna martie 2008a unei investiþii de peste 10 milioanede euro – constând într-o unitate deproducþie a spumei poliuretanice,depozite ºi birouri – investiþie

Pentru unele firme prezente pe piaþa româneascã a materialelor deconstrucþii, anul 2008 este de bun augur, fie ºi dacã le privim prin prismasituãrii lor în ansamblul fenomenului investiþional.

Ceea ce reprezintã cu adevãrat o noutate pentru ele este faptul cã audepãºit statutul de distribuitori de materiale de construcþii, devenind – înprimul rând – producãtori.

Într-o asemenea situaþie, se aflã unul dintre principalii furnizori despumã poliuretanicã din categoria izolanþilor profesionali. Este vorbadespre bine-cunoscuta firmã Den Braven România care, începând cu lunanoiembrie a anului 2007, se „conecteazã“ la circuitul productiv aleconomiei naþionale, ca urmare a tenacitãþii, profesionalismului ºi acalitãþii managementului.

Faptele ne demonstreazã încã o datã cã, în orice economie, producþiaeste prioritarã, ea determinând, la rândul ei, celelalte elemente ale progre-sului, cu deosebire dezvoltarea sectorului de construcþii.

Salutând apariþia Fabricii de spumã poliuretanicã în peisajul economic al Capitalei, vã oferim ºi primeledate despre aceastã investiþie cu ajutorul domnului director general Adrian STATE.

Adrian STATE – director generalDen Braven România


amplasatã la câþiva kilometri deBucureºti, pe DN7 Bucureºti-Târgoviºte.

Întreaga construcþie are osuprafaþã de 10.200 mp, pe un terende peste 30.750 mp, ºi a fost reali-zatã într-un timp record: 12 luni. Ariaconstruitã, aferentã fabricii, repre-zintã circa 3.700 mp, spaþiile dedepozitare ale noii investiþii totali-zeazã aproximativ 5.500 mp, iarbirourile ºi spaþiile administrativepeste 1.000 mp.

Capacitatea de producþie buge-tatã pentru 2008 este de 10 milioanede tuburi, fabrica de spumã poliure-tanicã din România fiind una dintrecele mai performante din întreagalume.

Argumentele hotãrâtoare îndecizia grupului Den Braven de arealiza investiþia în România au fostcalitatea ºi dedicaþia managementu-lui ºi a întregii echipe de angajaþiromâni, precum ºi rezultatele exce-lente înregistrate de reprezentanþalocalã: în anul 2006, a ocupat primulloc în topul celor 85 de þãri dinîntreaga lume, în care a activat com-pania, criteriul de clasificare fiindvolumul vânzãrilor raportat la popu-laþia þãrii ºi la produsul intern brut.De asemenea, un factor importantpentru susþinerea acestei investiþii îlconstituie potenþialul deosebit alpieþei, în sensul creºterii accentuatea sectorului de construcþii ºi, implicit,a cererii pentru materiale deetanºare utilizate la montajul de tâm-plãrie termoizolantã, precum ºipoziþia de lider naþional în domeniu,deþinutã, încã din anul 2001, de fili-ala din România.

Fabrica de spumã poliuretanicãreprezintã o noutate absolutã atâtpentru România, cât ºi pentruaceastã zonã a Europei. Linia deproducþie este de înaltã tehnologie,utilajele ºi echipamentele sunt deultimã generaþie, fiind realizate deproducãtori de marcã în domeniu dinElveþia ºi Germania.

C.E.: Care sunt noutãþile dinpunctul de vedere al produselorfurnizate pieþei materialelorde construcþii?A.S.: Din punctul de vedere al

gamei sortimentale, trebuie menþionatfaptul cã, în þara noastrã, se vor rea-liza toate spumele poliuretaniceincluse în oferta Den Braven:spumele Maxifoam 825 ml, pentruaplicare cu pistolul ºi Maxifoam 825 ml,toate sezoanele (premiate la Con-struct Expo Ambient în 2006 ºi2007), precum ºi spumele poliure-tanice clasice, cu aplicare manualãºi cu pistolul, variantele de varã ºi deiarnã. Circa 35% din producþie va ficomercializatã cãtre partenerii dinRomânia ºi Republica Moldova,diferenþa fiind destinatã exportului înFederaþia Rusã, Ucraina, Bulgaria,Ungaria, Grecia, Turcia, Georgia,Orientul Mijlociu, Austria, þãrile dinspaþiul fostei Iugoslavii, precum ºi înalte zone în care Den Braven arecolaboratori tradiþionali. În perioadanoiembrie–decembrie 2007, pro-dusele au fost exportate în 5 þãri depe 2 continente, urmând ca, pentru2008, þinta externã sã cuprindã10–15 þãri de pe 3-4 continente.

C.E.: Orice nou început poate fi

entuziast. Credeþi în proliferarea

lui ºi dacã luaþi în calcul sinuo-

zitãþile unei afaceri?

A.S.: Investiþia grupului olandez

Den Braven în România este dovada

dezvoltãrii durabile a afacerii de suc-

ces a companiei în þara noastrã ºi

are efecte, pe de o parte, la nivelul

responsabilitãþii sociale, prin taxele ºi

impozitele plãtite cãtre stat, prin

creºterea numãrului de locuri de muncã

înalt calificate ºi specializate ºi a

exporturilor României, iar pe de altã

parte, la nivelul pieþei construcþiilor,

prin furnizarea de produse de calitate,

la preþuri adaptate cerinþelor pieþei,

cu onorarea imediatã a comenzilor

clienþilor. Hotãrârea de a realiza

aceastã fabricã în România n-a fost

chiar simplã, dar am strâns suficiente

argumente care ne garanteazã

rentabilitatea investiþiei. Utilizatorii

finali, firmele de construcþii ºi montaj

tâmplãrie beneficiazã deja de avan-

tajul scãderii preþurilor de achiziþie

ale acestor produse, situaþie care tre-

buie sã se regãseascã în scãderea

preþului locuinþelor cu valoarea echi-

valentã a acestei reduceri.


Sisteme din aluminiu pentru faþade

Numeroase lucrãri din Bucureºti,cu faþade de tip structural sau semi-structural, sunt executate sau în cursde execuþie cu sisteme din aluminiupentru faþade Aluprof: MB-SR 50,MB-SR 50 Efekt, MB-SG 50, sau cusoluþii individuale MB-SR 80, MB-SR100, MB-SG 60.

Una dintre aceste lucrãri, aflatãîn curs de execuþie cu sistemeAluprof, este Centrul de afaceriTwin Tower Pipera II, având peretecortinã combinat, cu elemente de tipclasic ºi structural, suprafaþa totalãcumulatã a lucrãrii fiind de peste17.000 mp. Execuþia acestui obiectivpresupune prelucrarea sistemelordin aluminiu tip MB-SR50, MB-SR50PL, MB-60 ºi MB-78EI.

Soluþiile pentru faþade se bazeazãpe sistemul riglã-montant MB-SR50.Alegerea acestuia rezolvã cerinþelelegate de izolaþia termicã a construcþieiºi rãspunde totodatã aºteptãrilor

refer i toare la estet ica lucrãr i iexecutate. Sistemul MB-SR50 per-mite realizarea construcþiilor îndiferite variante: cea de bazã, sauvariaþii ale acesteia, ca de exemplul in ia ver t ica lã sau or izonta lãMB-SR50PL, faþada „semi-structuralã“MB-SR50 Efekt, varianta „Industrial“sau sistemul cu eclise MB-SR50A,care se utilizeazã la construcþiileportante din lemn sau din profile deoþel. Elementul care rigidizeazã con-strucþia poate fi o placã de sticlã de oanumitã grosime – pe aceastã ideese bazeazã soluþia MB-SR 50A„montant de sticlã“.

Utilizând sistemul MB-SR50,pentru elementele care se deschid(uºi ºi ferestre), pot fi gãsite maimulte soluþii, cum sunt ferestrele cudeschidere cãtre exterior, precumºi ferestrele foarte estetice ºifuncþionale pentru acoperiº. Sistemulriglã-montant este de asemenea

baza construcþiilor anti-efracþie, per-miþând totodatã dezvoltarea unorforme noi, proiectate individual pen-tru plinte sau stâlpi.

Pentru a conferi clãdirilor uncaracter reprezentativ ºi un aspectdeosebit, poate fi utilizatã variantade faþadã semistructuralã MB-SG50SEMI.

Oferta noastrã include ºi soluþiiindividuale pentru realizarea faþade-lor obiectivelor, adicã sisteme pro-iectate conform unor criterii ferme, încolaborare cu proiectanþii clãdirilor.Întotdeauna aceste sisteme trebuiesã îndeplineascã anumite cerinþespecifice proiectului respectiv, legatede parametrii tehnici ºi esteticã.

Sistemul MB-SR50 este destinatpentru construirea ºi realizareapereþilor uºori de protecþie – deformã platã, de tip montabil sau deumplere, precum ºi a acoperiºurilor,luminatoarelor etc.

ing. Carmen PASCU – Aluprof System România

Pentru realizarea unor obiective moderne, cu suprafeþe vitrate de mari dimensiuni, specialiºtii dindomeniul construcþiilor, recomandã, în general, sistemele din aluminiu, mai exact sistemele din aluminiupentru faþade. Ele sunt utilizate la construirea elevaþiilor ºi anvelopãrilor din sticlã pentru diverse lucrãri:bãnci, hoteluri, oficii, birouri, saloane automobilistice, sãli sportive etc. În acelaºi timp, sunt un instrumentexcelent pentru arhitectura modernã ºi pentru realizarea ideilor novatoare ale proiectanþilor. Pe lângãfaptul cã oferã siguranþã în exploatare ºi durabilitate în timp a construcþiei, aceste sisteme asigurã oiluminare naturalã corespunzãtoare în interiorul clãdirilor ºi creeazã un mediu climatic confortabil pentruutilizatori.

Sistemele de profile din aluminiu Aluprof includ multiple posibilitãþi de rezolvare a cerinþelor arhitec-turale actuale. Libertatea alegerii, armonia, extravaganþa ºi, în acelaºi timp, simplitatea ºi eleganþa pot fiexprimate ºi realizate prin intermediul soluþiilor oferite de compania Aluprof System România.


Forma stâlpilor ºi a riglelor per-mite construirea unor faþade esteticecu linii zvelte de separare, vizibile,care asigurã în acelaºi timp rezis-tenþa ºi durabilitatea lucrãrii. Adiþional,profilele au colþurile exterioare rotun-jite, ceea ce oferã posibilitatea creãriiefectului „soft-line“.

Numãrul mare de stâlpi ºi rigledisponibile în sistem garanteazãconsumul optim de material. Creºterearezistenþei stâlpilor, în cazul solici-tãrilor foarte mari, se poate efectuaprin întãrirea acestora la interior cuprofile din aluminiu. Prelucrareafoarte uºoarã a profilelor micºoreazãtimpul de pregãtire, eliminând oricefel de tãieturi în suprafeþele lateraleale stâlpilor.

Prin utilizarea barierei termicecontinue, precum ºi a garniturilorprofilate adiacente sticlei geamurilor,poate fi realizatã o foarte bunã izo-lare termicã pentru pãrþile transpa-rente, de o anumitã clasã, conformDIN 4108.

Datoritã construcþiei stratificate azonelor de parapet de sub ferestre,în care nu s-au utilizat materialeinflamabile, ci vatã mineralã sauplãci din gips-carton, produsul aprimit calificativul de protecþie la focîn funcþie de construcþie F0,25(EI15) NRO, F0,5 (EI45) NRO.

Pentru realizarea peretelui îndoitîn plan orizontal ºi vertical, s-au pre-vãzut profile speciale ºi anumiteplinte pentru apãsare ºi mascare,ceea ce conduce la lipsa limitelor de

deformare a corpului clãdirii ºi eliminãnecesitatea de utilizare a unor stâlpiunghiulari.

Accesoriile livrate împreunã cusistemul, consolele ºi elementele deîmbinare din aluminiu, care fixeazãperetele pe construcþia clãdirii, suntrealizate din aliaj de aluminiuAlMgSi0, 5F22.

În cazul faþadelor bazate pe MB-SR50, pot fi utilizate plinte de mas-care de diferite forme. O variaþiefoarte esteticã a faþadei este aºa-zisa linie verticalã ºi orizontalã, caresubliniazã împãrþirea – verticalã sauorizontalã. Acest sistem stã deasemenea la baza altor soluþii:peretele „semi-structural“ MB-SR50Efekt, faþada de tip „Industrial“,

construcþiile utilizate pentru apli-carea pe un schelet de susþinere dinlemn sau oþel (MB-SR50 A) ºi faþadeleunde se utilizeazã plãci de sticlã curol de elemente de rigidizare a con-strucþiei. Pentru toate aceste vari-ante de faþade, în afara elementelorcare se deschid la modul standard,pot fi util izate ºi ferestrele demansardã sau cele rabatabile carese bazeazã pe sistemul de peretestructural MB-SG50.

Toate soluþiile de sisteme din alu-miniu propuse de compania AluprofSystem România permit realizareacelor mai îndrãzneþe idei în domeniulconstrucþiilor, rãspunzând totodatãcerinþelor arhitecturale moderne.


Un produs de temut pentru concurenþã!AMF – THERMATEX ALPHA

CA SÃ AUZI NUMAI CE VREI SÃ AUZIAMF – Thermatex Alpha este o placã acusticã din

fibrã mineralã, complet nou dezvoltatã, acoperitã cu o

pâslã acusticã.

Pe lângã cerinþele acustice ridicate, impuse de

clasa A de absorbþie acusticã, îndeplineºte ºi alte cerinþe

fizico-constructive, în ceea ce priveºte protecþia la foc ºi

igiena.

Materialul din care este compusã placa, care este

realizatã conform procedeului umed (Wet-felt), oferã atât

posibilitatea unei prelucrãri, cât ºi a unui montaj de

primã clasã.

Avantajele dumneavoastrã:o suprafaþã netedã ºi un desen elegant al plãcilor,

fiind acoperite cu o pâslã acusticã de culoare albã,

imaculatã, similar RAL 9010;

o reflexie a luminii de pânã la 85%;

execuþia canturilor SK (drept) ºi VT (semi-îngropat)

ºi întãrirea canturilor, la realizarea cu cantul – VT;

la cerere, acoperire cu un strat suplimentar anti-

septic – Hygena, pentru clinici, farmacii, laboratoare,

spitale, industria alimentarã, alimentaþie publicã, super-

marketuri etc;

stabilitate ridicatã a plãcii ºi menþinerea formei

acesteia, având o rezistenþã la umiditate de pânã la 95%

– umiditatea relativã a aerului;

materialele-liant sunt organice ºi naturale;

o comportare foarte bunã ºi atestatã în cazul mon-

tajului, conform Sistem C;

grosimea plãcilor este de 19 mm, iar greutatea

acestora, pentru grosimea respectivã de placã, este

foarte redusã – de aprox. 3,0 kg/m2;

se oferã pe formatele: 600 x 600/625 x 625 mm

(alte formate, la cerere).

Asigurarea unei acustici optime într-o clãdire sau orice încãpere a devenit una dintre cele maiimportante cerinþe constructive. Astfel, în funcþie de destinaþia clãdirii sau de utilizarea unorîncãperi, se impun cerinþe diferite asupra plafonului suspendat.

Pentru a asigura beneficiarilor acestor spaþii un confort deosebit ºi, totodatã, proiectantului posibili-tatea de a obþine ºi îndeplini diferite cerinþe individuale, noile plafoane – Acustice de la AMF, din gamaThermatex – “Acoustic Range”, realizate de cãtre producãtorul german – Knauf AMF, oferã valorideosebite, atât în ceea ce priveºte absorbþia acusticã, cât ºi izolarea fonicã.

O utilizare cu un scop precis a plãcilor de plafon, pentru absorbþia acusticã, reflexia zgomotului ºiizolarea fonicã, oferã – în primul rând – direcþionarea controlatã a zgomotului, în condiþiile unei imaginiunitare a plafonului suspendat.

AMF – THERMATEX ALPHAplacã de plafon din fibrã mineralã din clasa de absorbþie A, conform EN ISO 11654absorbþie acusticã αw 0,90 conform EN ISO 354

protecþie la foc F 90 conform DIN 4102

Gama Thermatex Acoustic:• Thermatex Alpha• Thermatex Acoustic• Thermatex dB Acoustic


Exigenþele pieþei concurenþiale ºi efectele ei

Reporter: Pentru început, vã rugãmsã comentaþi, succint, evoluþiapieþei construcþiilor din România,precum ºi a celei din Bulgaria,pieþe pe care se comercializeazãprodusele dv.Ivan SOKOLOV: Piaþa de con-

strucþii din România ºi-a pãstrat ºi în2007 trendul ascendent pe care l-acunoscut în ultima perioadã, trend careva fi cu siguranþã menþinut ºi în viitor.

Cât priveºte piaþa din Bulgaria, acololucrurile stau puþin diferit. În Bulgariaboomul a început acum 5-6 ani, cu reno-varea caselor ºi a continuat cu dez-voltarea turismului, care a implicatconstrucþia de hoteluri, dupã care a urmatconstrucþia a numeroase clãdiri de birouri.

În ceea ce priveºte produsele, cali-tatea acestora în ambele þãri este din ceîn ce mai bunã. Experienþa acumulatãde Policolor în cei peste 40 de ani deactivitate sau know-how-ul Orgachim,care a fost înfiinþatã acum mai bine de100 de ani, ne ajutã sã venim în întâm-pinarea cerinþelor pieþei cu produse decalitate, adaptate tuturor nevoilor.

Fie cã vorbim de produse pentrupiaþa de retail, produse industriale saudestinate firmelor de construcþii, ne reco-mandã calitatea. Iar lucrul acesta estereflectat ºi de sloganul nostru: „când cali-tatea conteazã“.

Din pãcate, pregãtirea aplicatorilorlasã de dorit, iar generaþia actualã nuse aliniazã noilor exigenþe de pe piaþaconstrucþiilor. De aceea, ne-am implicatmai serios în procesul de educaþie aviitorilor specialiºti, de ei depinzândrezultatele cu adevãrat durabile. În acestsens, pentru a rezolva marea problemãa deficitului de forþã de muncã, cu spri-jinul Ministerului Educaþiei derulãmde câþiva ani proiectul „Profesioniºtiide mâine“, care se desfãºoarã pe toatãperioada anului ºcolar. Compus din6 module, programul are ca scop con-solidarea cunoºtinþelor ºi abilitãþilorpractice ale cursanþilor din segmentulliceal de învãþãmânt cu profil construcþii.

Policolor, prin reprezentanþii sãi dincadrul echipei Deko Professional punela dispoziþia cursanþilor informaþii cuprivire la tendinþele de pe piaþa con-strucþiilor, la ultimele tehnologii în materiede conservare a energiei, de aplicare asistemelor de termoizolaþie ºi hidroizo-laþie, de decorare a spaþiilor interioareºi exterioare etc. Deko Professionalsusþine activitatea didacticã, oferind oserie de facilitãþi între care: cursmetodologic în domeniul finisajelor, alaplicãrii sistemelor de termoizolaþie ºihidroizolaþie, lectori ºi tehnicieni pentrususþinerea aplicaþiilor teoretice ºi prac-tice, material didactic corespunzãtor,scule ºi îmbrãcãminte de protecþie etc.

Dorim ca la finalul cursurilor, eleviisã aibã o bunã pregãtire ºi sã înceapãcariera ca profesioniºti, nu doar caucenici care urmeazã sã „fure“meserie de la cei mai în vârstã.

La sfârºitul anului ºcolar, orga-nizãm o competiþie la nivel naþionalcare se bucurã de un mare succes înrândul cursanþilor, iar premiile sunt pemãsura aºteptãrilor, constând atât înproduse utile în domeniul construc-þiilor, cât ºi obiecte care sã-i încânte,având în vedere vârsta participanþilor.Anul trecut, de exemplu, am oferitdrept premii truse complete de scule,MP3 playere, DVD playere, telefoanemobile etc.

Un alt proiect care se desfãºoarã lanivel naþional este acela de instruire aaplicatorilor. Oricare meseriaº din þarãpoate participa la cursurile noastre depregãtire.

Trebuie sã reþineþi totodatã cã ºi înBulgaria derulãm programe de edu-caþie în acest domeniu, însã modul dedesfãºurare este diferit de cel dinRomânia. În þara vecinã, pregãtireaare loc pe regiuni, iar cursurile suntdestinate celor care încep sã lucrezeîn domeniul construcþiilor fãrã a mai fifãcut acest lucru anterior; deci, îipregãtim de la zero. Acolo, proiectul afost iniþiat cu sprijinul primãriilor, iar la

sfârºitul perioadei de pregãtire, cursanþiiparticipã la renovarea unor edificii dinregiunea respectivã.

Rep.: Ce produse noi a adusPolicolor în portofoliul sãu anultrecut ºi ce ne rezervã pentru anulacesta?I.S.: Anul trecut Policolor a inaugu-

rat linia de producþie a polistirenului,cu o capacitate de producþie de 12.000 mclunar. Polistirenul de faþadã EPS 80 avenit sã completeze gama Deko Pro-fessional. EPS 80 a fost lansat caurmare a cererii de pe piaþa sis-temelor de termoizolare. Produsuleste parte integrantã a sistemului determoizolare Dekotherm, primul sistemde acest gen certificat în România.Produsul poate fi însã comercializat ºiseparat. Tot anul trecut, sub acelaºibrand Deko Professional au fost intro-duse în fabricaþie noi produse dincategoria adezivi chituri, gleturi.Acum, în aceastã gamã avem 10 astfelde produse de înaltã calitate, cu desti-naþii specifice.

Anul acesta am rezervat noi sur-prize pentru clienþii noºtri. În curând,veþi putea gãsi în magazine produsenoi, pe bazã de apã, dezvoltate con-form normelor europene privind emisiade compuºi organici volatili.

Rep.: Ce semnificaþie are pentrudvs. Construct Expo Antreprenor2008?I.S.: Policolor este prezent la o

mulþime de astfel de evenimente întoatã þara. Târgurile ºi expoziþiile neajutã sã fim mai aproape de clienþiinoºtri. Ei ne pot testa produsele ºi îipot cunoaºte pe specialiºtii noºtri.Calendarul de evenimente al Policoloreste plin, iar cei interesaþi îl pot con-sulta accesând site-ul nostru dedicatproduselor pentru profesioniºtii în con-strucþii www.deko-professional.ro.Astfel de evenimente sunt o oportuni-tate pentru a ne prezenta ºi promovanoile produse.

Concurenþa – motorul progresului unei economii, pune la grea încercaremajoritatea firmelor, inclusiv pe cele de pe piaþa construcþiilor din România.

Faptul cã dupã 1990 aceastã piaþã a fost „invadatã“ de produse ºitehnologii occidentale, testate din plin de-a lungul anilor în Europa ºi înlume, a stimulat producãtorii ºi comercianþii din þara noastrã sã facã „pasulînainte“ în ceea ce priveºte implementarea unei noi mentalitãþi strâns legatede politica managerialã, care sã-i asigure supravieþuirea în condiþiile exi-genþei sporite cerute de investitori. Cine a înþeles aceste lucruri a avut ºi arede câºtigat în prezent ºi în viitor.

Policolor, societate bine-cunoscutã în lumea constructorilor ºi a beneficiarilorlucrãrilor acestora, a ajuns în prezent, în urma restructurãrilor din ultimii ani,o firmã redutabilã care s-a transformat din mers într-una de prim rang.

Cum s-a produs acest proces ºi cum se încadreazã el în exigenþelepieþei concurenþiale româneºti, vom afla din discuþia avutã cu domnuldirector general Ivan SOKOLOV. Ivan SOKOLOV, director general – POLICOLOR


ALEGEÞI CEL MAI BUN PROGRAM!Aceasta este invitaþia directã

pentru un Parteneriat de duratã,bazat pe respect ºi încredere, pecare noua echipã de conducere ºide marketing Murexin AG din Austriao lanseazã, în Europa ºi în lume,tuturor celor care – într-un fel saualtul, direct sau indirect, Beneficiar ºiConstructor, Arhitect ºi Inginer, Con-sultant ºi Investitor, Distribuitor ºiComerciant, ªef de echipã ºi Mese-riaº – participã la actul de creaþie alunei „case“.

În România, invitaþia este adre-satã tuturor prin intermediul firmeiBaumit, care este reprezentantautorizat – Producãtor ºi Importatorunic – al produselor cu marcaMurexin. Deci, în România, Murexineste o marcã a firmei Baumit.

Reamintesc cã cele douã firme,Baumit ºi Murexin, fac parte dingrupul SIH-Schmid Industrie Holdingdin Austria, grup specializat în pro-ducþia ºi comercializarea materi-alelor de construcþii, cu cifra deafaceri de peste un miliard de europe an.

De ce aceastã invitaþie foartedirectã? Pentru cã cei de la Murexinchiar vor sã convingã cã sunt „Tari înconstrucþii“. ªi... întrucât piaþa mate-rialelor de construcþii este foartegãlãgioasã, fiind asaltatã de nenu-mãrate oferte care mai de care maitentante – unele doar sub aspectulpreþurilor, vã rugãm sã butonaþi tele-comanda ºi sã vã opriþi asupra ofer-telor serioase, de calitate, cuadevãrat profesionale. Una dintreacestea este oferta Baumit – Murexin.

Dintre noutãþile Murexin 2008,eu… am ales!

NOUL PROGRAM DE CHITURIPENTRU PLACAJE MUREXIN

„Fiecare chit cu rostul… lui“De ce un nou program de chituri?

Pentru cã lumea placajelor este dince în ce mai complexã ºi variatã ºipentru cã exigenþele Clienþilor ºi alemediului de exploatare sunt din ce înce mai înalte.

Apare astfel tendinþa normalã caacelaºi produs sã îndeplineascã, câtmai bine, cât mai multe dintre acestecerinþe.

Am putea spune cã noul programde chituri a fost conceput cu… multrespect:

respect pentru Calitate = respectfaþã de Client: produsele sã fierezistente, durabile, uºor de curãþatºi întreþinut, „sãnãtoase“ ºi, nu încele din urmã, „frumoase“;

respect pentru Mediu – sã fieecologice, sã nu polueze;

respect pentru Meseriaº – sãse lucreze uºor, sã nu fie toxice, sãnu irite pielea.

Cu aceastã ocazie, mi-amreamintit un alt slogan Murexin.

„Sã vrei mereu cât mai mult –este ceva normal.“

Noile chituri MurexinProduse. Programul oferã o

grupã de 10 produse de top, fiecarecu domeniul lui clar de utilizare. Amputea spune cã fiecare chit are…rostul lui.

Noul programde chituri pentru rosturi

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România


Noile chituri sunt produse înAustria, la Fabrica Murexin de laWiener Neustadt. Au fost testateîn laboratoare de specialitate,conform EN 13 888.

Noul chit Murexin pentru placaje„chitul normal“ sau chitul principal,cum vreþi sã-i spunem, este unchit de calitate superioarã: flexibil,aquastatic (cu efect de perlã) ºicolorat în 25 de nuanþe, cu uti-lizare generalã – practic la toatetipurile de placaje, la interior ºiexterior, pentru lãþimi normale derosturi: de la 2 la 7 mm.

Numele lui: Mortar de rosturiFM 60/Fugenmörtel FM 60

Sunt prezentate, pe lângã FM 60ºi celelalte produse specializate, cucaracteristicile lor principale ºi dome-niul de utilizare.

Se poate observa cã, practic, nueste domeniu de utilizare, fãrãrezolvare.

Culori. În acelaºi timp, se poate„admira“ ºi paleta de culori, comple-tatã cu cinci noi culori „la modã“.Existã deci posibilitatea de a creaplacaje cât mai artistice, alegând –dupã gust ºi personalitate – culoareachitului în armonie sau în contrast cudesignul ºi culoarea plãcilor.

Preþuri. Þinând seama de nivelulsuperior de calitate, preþurile suntfoarte atractive. Vã puteþi convingeconsultând Lista de preþuri Murexin2008. Pentru fiecare problemã, sepoate gãsi soluþia „optimã“.

CONCLUZIENoul program de chituri pentru ros-

turi de la Murexin reprezintã o nouãabordare – de înaltã calitate în domeniu.Mortarul pentru rosturi FM 60 este unchit de clasã superioarã – flexibil,aquastatic ºi colorat, cu utilizare la inte-rior ºi exterior. Este mai rezistent, maidurabil, se curãþã ºi se întreþine maiuºor ºi permite exprimarea unor vari-ante de placaj creative ºi multi-funcþionale, la preþuri atractive. Gamade chituri este completatã de produsespecializate, astfel încât sã fie acoperitetoate domeniile de utilizare – toatetipurile de placaje ºi medii de expunere.Alegeþi cel mai bun program! Vãinvitãm sã intrãm împreunã în lumeaºtiinþei ºi artei rosturilor pentru placaje,astfel încât visul sã devinã realitate.

Fiecare chit cu …rostul lui!

Tabelul 1


Tiab SA – un an în Uniunea Europeanã

TIAB este una dintre societãþile cutradiþie în domeniul instalaþiilor dinRomânia, care, în ciuda perioadei difi-cile de tranziþie a economiei, a trecutpragul aderãrii cu o structurã la fel deînchegatã, reuºind sã gestioneze,corect, experienþa acumulatã în cei58 de ani de existenþã, atât din punc-tul de vedere al capacitãþii tehnice, câtºi manageriale. Din pãcate, realitãþileperioadei de tranziþie ºi problemeleridicate de alinierea la normeleeuropene nu au permis întãrirea între-prinderilor româneºti, mari ºi foartemari, în ceea ce priveºte capacitateade a face faþã singure competiþiei cufirme de renume care se luptã pentrucâºtigarea segmentului de piaþã dinRomânia. Din acest motiv, strategiaTIAB a fost aceea de a cãuta o alianþãcu un partener european puternic,alianþã care sã permitã, pe lângã ofortificare a poziþiei pe piaþã, ºi omodernizare a societãþii prin importulde cunoºtinþe de la o firmã cu expe-rienþã, consacratã pe plan european.

Vara anului 2007 a marcat pentruTIAB un moment de referinþã prinpreluarea de cãtre Grupul VinciEnergies lider european în domeniu,a unui pachet de 51% din acþiunilecompaniei. Acum, interesele celordouã pãrþi converg cãtre acelaºipunct strategic, pentru cã firmele auacelaºi specific ºi organizare similarã.

Pentru TIAB, cointeresarea într-oasemenea fuziune a pornit de lafaptul cã:

se va alipi unui grup inter-naþional din acelaºi domeniu;

va beneficia de experienþa ºinotorietatea tehnicã a firmei VinciEnergies;

se va întãri vizavi de clienþii sãinaþionali ºi internaþionali;

va avea schimburi tehnice ºicomerciale cu alte companii aleVinci Energies;

îºi va pãstra identitatea cultu-ralã ºi autonomia.

La rândul sãu, pentru Vinci Energiesaceastã fuziune reprezintã instalareade duratã în România, graþie uneisocietãþi româneºti de prim rang,TIAB, având drept clienþi mari soci-etãþi româneºti ºi internaþionale.

În ceea ce priveºte armonizareacu reglementãrile ºi standardeleeuropene, TIAB a demarat un ampluproces de aliniere a procedurilor pro-prii din sistemul integrat de manage-ment al calitãþii la noile cerinþe.Certificãrile ISO 9001:2000, ISO14001/2004 ºi OHSAS 18001/1999aratã cã TIAB ºi-a asumat, pe deplin,rãspunderea în ceea ce priveºterespectarea normelor de calitate,sãnãtate ºi protecþia mediului lanivelul noilor exigenþe impuse.

Totodatã, prin calitatea de lider îndomeniul instalaþiilor în România,specialiºtii ce activeazã în cadrulcompaniei au înþeles cã este momen-tul sã lanseze o serie de acþiuni caresã conducã la însuºirea ºi aplicareacorectã a standardelor europene îndomeniul instalaþiilor.

Astfel TIAB, prin calitatea demembru în comitetele ASRO (CT346– Protecþie împotriva trãsnetului:CT9 – Aparate electrice de joasã ten-siune: CT136 – Instalaþii electrice înconstrucþii; CT137 – Aparate elec-trice pentru atmosferã antiexplozivã)ºi, împreunã cu ASRO ºi UPB, aîntocmit un cod de bunã practicãlucrare care se adreseazã, în primulrând, instalatorilor electricieni. Codulde bunã practicã adunã, într-un sin-gur volum, principalele prescripþiireferitoare la instalaþiile electrice deiluminat din mediile normale ºi dinmediile cu pericole de explozie.Prescripþiile sunt elaborate strict înconcordanþã cu standardele europeneîn vigoare la aceastã datã, elimi-nând, astfel, dezavantajul con-sultãrii separate a volumului mare destandarde preluate direct în limbaenglezã sau francezã.

Alãturi de Grupul Vinci Energies,TIAB va parcurge, în urmãtorii trei ani,o etapã de remodelare ºi modernizarea companiei în toate structurile sale,prin implementarea unui nou sistemde management al afacerii care sãpermitã o eficientizare a activitãþii ºi oaducere a acesteia la parametrii uneicompanii puternice, capabile sã luptede la egal la egal cu orice mare com-petitor european. Investiþiile prevãzutea se realiza în acest sens vor permitedezvoltarea TIAB atât din punctul devedere al specializãrii personalului,prin angajarea ºi formarea tinerilorabsolvenþi de profil, cât ºi din punctulde vedere al diversificãrii ofertei deservicii.

Programele de dezvoltare ºi moder-nizare lansate de Grupul VinciEnergies au, totodatã, ca scop com-patibilizarea sistemelor de lucru alecelor douã companii ºi crearea uneiculturi organizatorice noi, astfel încât,în scurt timp, TIAB sã poatã aveaacces, cu adevãrat egal, pe piaþa deinstalaþii din þãrile Uniunii Europene,consolidându-ºi, în acelaºi timp,poziþia de lider în domeniul instalaþi-ilor din România. În acest sens, TIABºi-a creat un compartiment identic,din punct de vedere organizatoric ºifuncþional, cu al celorlalþi membri aiGrupului, beneficiind de aceeaºiimportantã carte de vizitã în relaþiilecu partenerii de afaceri.

Apartenenþa TIAB la Grupul VinciEnergies reprezintã confirmarea fap-tului cã societatea, prin analiza atentãa tuturor tendinþelor ºi implicaþiilorgenerate de integrarea în UniuneaEuropeanã, poate reuºi continuareatradiþiei sale ºi menþinerea în topulfirmelor prestigioase din domeniulinstalaþiilor.

A trecut deja un an de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Prevedeam înainte deianuarie 2007 cã acest eveniment ne va impune „canoane“ europene care ne vor obliga la strategii ºi tacticicu totul noi, pentru a putea face faþã pe o piaþã unde concurenþa joacã rolul decisiv, iar regulile ce vorguverna competiþia vor fi aceleaºi pentru orice firmã, indiferent de þara de origine.

ing. Cristian CAZAN, director marketing – SC TIAB SA


Clãdiri de locuit din lemnMODEL DE MANAGEMENT

Al. CIORNEI, D. COSTINESCU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Construcþia locuinþelor este unproces format dintr-o interacþiunecomplexã a unor factori ºi oameni ceconduc la transformarea unui lot deconstrucþie într-o clãdire din lemnfinalizatã. Procesul de transformarese efectueazã cu intenþia de a crea oafacere profitabilã pentru construc-tor/investitor ºi de a realiza un pro-dus (clãdirea de locuit din lemn)acceptat ºi benefic pentru societate.

Exigenþele societãþii (prezentateîn fig. 1) sunt: piaþa locuinþelor, con-trolul organelor de stat, parametriifinanciari.

Piaþa locuinþelor influenþeazãconstructorul / investitorul în reali-zarea clãdirilor de locuinþe din lemnla alegerea amplasamentului, a tipu-lui, numãrului ºi preþului acestora.

Parametrii financiari sunt extremde sensibili în zona clãdirilor delocuit din lemn, din cauza dependenþeide împrumuturi pentru construcþii

cu disponibilitatea celor ipotecarepentru potenþiali cumpãrãtori delocuinþe. Împrumuturile sunt influ-enþate de ratele dobânzilor stabilitede bãnci.

Rãspunsul constructorului / inves-titorului este actorul principal în pro-cesul de construire a locuinþei, care,prin acþiunile lui, determinã modul derealizare a proiectului ºi execuþieilocuinþei.

Constructorul / investitorul suntîntr-o poziþie de risc pe parcursulrealizãrii locuinþei, putând lua deciziicu privire la modul de desfãºurare aactivitãþii firmei. În cadrul organizãriiinterioare a firmei, constructorul /investitorul adaugã relaþii profesio-nale contractuale.

Funcþiile managementului (utili-zate în procesul de transformare afirmei) furnizeazã un cadru adecvatpentru implementarea responsabi-litãþii de management.

EVOLUÞIA MANAGEMENTULUIÎN CONSTRUCÞIA DE LOCUINÞE

DIN LEMNCaracteristica managerialã pen-

tru dezvoltarea unei firme estefurnizatã de un model de manage-ment (fig. 2) care presupune cãinvestitorul / constructorul nu esteconstrâns la dezvoltarea firmei, demediul exterior (exigenþele societãþii).În schimb, pot apãrea îngrãdiri dincauza inabilitãþii constructorului dea conduce un volum mare de lucrãri.

Eficacitatea managementuluiimplicã existenþa diferitelor niveluride management I, II, III, IV (fig. 2)care diferã datoritã aptitudinilor,tehnicilor ºi presiunilor din firmã.

Ieºire construcþii este un para-metru comun (unic), care poate con-duce la o clasificare a constructorilor.În modelul de management prezen-tat, „ieºire construcþii“ este un ter-men generic utilizat pentru a reflectadiferite niveluri de producþie, putândfi aplicat tuturor constructorilor decase din lemn.

Dezvoltarea firmei este influen-þatã de creºterea ieºirii construcþiei,în scopul de a mãri profitul, firmafuncþionând eficient din punctul devedere al costurilor.

Creºterea în mãrime a ieºirii con-strucþiei este în funcþie de variabileleinterne ale firmei:

efortul cheltuit pentru a creºtevolumul de lucrãri;

eficienþa managerialã.Efortul cheltuit pentru a creºte

volumul de lucrãri se realizeazã prin:cantitatea de muncã necesarãmãririi numãrului de case construite,utilizând metoda forþei brute, de acreºte volumul ºi profitul lucrãrilor, prinmãrirea numãrului de ore / muncã, cumai mulþi muncitori sau subcontrac-tori, sau/ºi mai multe zile lucrãtoarepe sãptãmânã. Acest fapt conduce lao mãrire a presiunii în firmã, la o frus-trare cu creºtere exponenþialã.

Dezvoltarea în viitor a caselor din lemn din þara noastrã necesitã consideraþii pentru managementulacestora. Vã prezentãm un model de management necesar pentru dezvoltarea firmelor de construcþii,precum ºi o experienþã în acest domeniu din SUA.

Fig. 1: Abordarea sistemicã a construcþiei de locuinþe din lemn



Eficienþa managerialã se mani-festã printr-o muncã productivã cu ocreºtere moderatã a energiei consu-mate, care este limitatã de capaci-tatea, experienþa ºi dorinþa de inovarea constructorului.

Majoritatea constructorilor suntde pãrere cã experienþa practicãeste mai necesarã pentru succesulfirmei decât angajarea oamenilor cueducaþie specializatã. Aceastã atitu-dine poate afecta abilitatea con-structorului de a extinde cu succes ºieficient operaþiunile firmei în zonenoi ºi provocatoare.

Managementul perioadelor depalier/tranziþie reprezintã domeniulde „ieºiri construcþii“ care pot fi reali-zate la diferite niveluri ale profitabi-litãþii manageriale (fig. 2). Nivelurile(I, II, III, IV) sunt „zone de stabilitate“unde „ieºirea construcþie“ cores-punde efortului exercitat, iar profi-tabilitatea managementului esteîndeplinitã. În aceste perioade, con-structorul trebuie sã planifice con-ºtiincios modificãrile practicilorcurente de management, pentru arealiza cu succes, experienþa peri-oadei urmãtoare de tranziþie, la altnivel de platou.

Perioada de tranziþie are carezultat o experienþã neconfortabilãpentru membrii firmei, ceea ce gene-reazã conflicte interpersonale, dincauza noilor aºteptãri ºi a efi-cienþelor anticipate mai mari.Membrii firmei sunt solicitaþi sã iasãdin „zonele de confort“ personal ºisã se confrunte cu noi provocãri.

În cadrul modelului de manage-ment, se vor prezenta caracteristicilenivelurilor (I, II, III, IV) prezentate înfig. 2. Tehnicile de management evo-lueazã de la un proces rudimentar ºinestructurat (palier I) la un set com-plex de principii de management(palier IV).

Nivelul I se caracterizeazã laclãdirile de locuit din lemn prindefinirea afacerii. În cazul planificãriipieþei, nu existã o analizã, cudefinirea scopurilor ºi obiectivelor.Planificarea pe termen lung, planulpe 5 ani ºi pe un an nu existã.Profiturile nu sunt cunoscute decâtdupã realizarea produsului final.

Constructorul, la acest nivel,poate fi un meºteºugar, om fãrã saucu puþinã experienþã în domeniulmanagementului construcþiei delocuinþe. Firma este o extensie aacestuia. Funcþiile managementuluisunt centralizate ºi au o naturãautoritarã.

Nivelul II – afacerea este definitãverbal. În cazul planificãrii pieþei,existã o analizã informalã, iar înfirmã nu sunt strategii. În firmã nusunt inventariate problemele majore,nici cele minore. Obiectivele firmeisunt definite verbal. Planificarea petermen lung ºi planul pe 5 ani suntinexistente. Planurile anuale alefirmei sunt dezvoltate, iar profiturilesunt revizuite anual. Firma continuã sãreflecte personalitatea constructorului.Controlul este autoritar mai puþincentralizat datoritã creºterii ieºiriiconstrucþiei. Sunt conºtientizate

necesitatea utilizãrii sistemelor demanagement implementate manual.Exemplu: contabilitatea + impoziteleînregistrate manual în registrul contabil.

Nivelul III – afacerea estedefinitã clar în scris, planificareapieþei este realizatã printr-o analizãformalã, fiind stabilite punctele tari ºislabe ale firmei, obiectivele acesteiaºi dezvoltarea strategiilor. Existã oplanificare a afacerilor pe termenlung, planuri pe 5 ani, cele nepro-fitabile sunt revizuite ºi aduse la zianual, iar planurile anuale suntrevizuite trimestrial. Profilul firmeieste monitorizat trimestrial. La acestnivel apare o contabilitate a cos-turilor ºi o estimare a acestora.

Firma a evoluat într-un grupdefinit de specialiºti în domenii ca:planificarea, contabilitatea, monito-rizarea construcþiei. Constructorulreduce controlul de rutinã ºi seocupã cu planificarea pe termenlung. Se foloseºte extensiv sistemulstructurat al informaþiei.

Nivelul IV – definire clarã ºiscrisã a afacerii. În cadrul planificãriipieþei se realizeazã o analizã com-pletã, sunt inventariate calitãþile ºidefectele firmei, iar obiectivele aces-teia sunt bine definite ºi evaluate.Existã o planificare clarã pe termenlung, planurile de dezvoltare pe 5 aniºi un an sunt profitabile. Profiturilefirmei sunt monitorizate lunar.Constructorul nu îºi concentreazãatenþia asupra operaþiilor zilnice alefirmei. Acestea trec în responsabili-tatea subordonaþilor. Personalul esteangajat pe baza abilitãþilor ºi a expe-rienþei specifice.

Planificarea afacerilor reprezen-tatã grafic va permite constructorilorsã poziþioneze în timp etapa derealizare a construcþiei, îmbunãtãþireaperformanþei, modul de dezvoltare înviitor ºi utilizarea sistemelor curentede management.

Detaliile nivelelor (I, II, III, IV) vortransmite informaþii despre sistemelede management al construcþiilor,care sunt curent la nivelul maxim deprofitabilitate managerialã.

Se anticipeazã cã aceastã analizãîn profunzime va permite construc-torului înþelegerea modului de a con-duce cu succes firmele, obþinândbeneficiu propriu, al angajaþilor, darºi al cumpãrãtorilor de locuinþe dinlemn.

Fig. 2: Model de management. Procesul de dezvoltare a unei firme pentru construcþii de locuinþe dinlemn, alcãtuit din diferite stadii de evoluþie a managementului



FOLOSIREAGEOCOMPOZITELOR

CU BENTONITÃ LA CONSTRUCÞIADE DIGURI ªI BARAJE DIN PÃMÂNTÎn conformitate cu EAG-GCL (2002),

domeniile de aplicare a geocompozitelorcu bentonitã se împart în: construcþiadepozitelor ecologice de deºeuri, con-strucþii hidrotehnice ºi construcþia dedrumuri. Cerinþe suplimentare ºi fiºetehnice existã pentru oricare dintreaceste domenii de aplicare, dar nu ºipentru utilizarea GCLs în construcþia dediguri. Aceasta duce la apariþia unordiferenþe majore atunci când se prezintãproiecte pentru astfel de aplicaþii, înfuncþie de care a fost domeniul de apli-care a geocompozitelor bentoniticefolosit la întocmirea proiectului.

Modul de aplicare a geocompozitelorbentonitice în construcþia de baraje depãmânt ºi în construcþia de diguri estecaracterizat de diferenþe majore. În con-trast cu barajele de pãmânt, la careetanºarea este solicitatã în mod con-stant, în cazul digurilor, aceasta estesolicitatã doar temporar, în cazul inun-daþiilor. Totodatã, ºi modul de instalare ageocompozitelor bentonitice este diferitîn cazul barajelor de pãmânt faþã de diguri:în cazul barajelor de pãmânt, ele seinstaleazã, de obicei, prin aºternere înapã, fãrã întreruperea navigaþiei, iarstratul de protecþie constituit din blocurifolosite la construcþiile hidrotehnice esteinstalat deasupra stratului de etanºare.În cazul digurilor, ele se instaleazã peuscat, iar stratul de protecþie este com-pus, în principal, din nisip sau pietriº.

CERINÞE ªI TESTEPermeabilitatea hidraulicã

Valoarea maximã admisã pentru per-meabilitatea hidraulicã a unui geocom-pozit bentonitic în construcþia de cãinavigabile, de k = 5 x 10-11 m/s (corespun-zãtoare unei grosimi de 1 cm), este determi-natã de cerinþa impusã stratelor deimpermeabilizare constituite din soluricoezive a cãror grosime este, în modnormal, de cel puþin 20 cm. În construcþiade diguri însã, nu poate fi determinatã

o valoare limitã universal valabilã. Aceastaeste specificatã în fiecare proiect înparte.

Condiþiile speciale de testare înlaborator a permeabilitãþii hidraulice ageocompozitelor bentonitice excavatesunt descrise în RPW (2006). Starea insitu – în special orice modificãri ce potapãrea în grosimea stratului de ben-tonitã – trebuie menþinutã cât mai fidelposibil. Cum ajustarea suprapunerilor întimpul instalãrii subacvatice a geocom-pozitelor bentonitice nu este posibilã,acestea trebuie sã fie suficient de imper-meabile de la început. Din acest motiv,trebuie fãcute ºi experimente pe secþiunimari pentru determinarea permeabilitãþiihidraulice într-un anumit punct al zoneide suprapunere (RPW 2006). În cazuldigurilor la care se folosesc saltele ben-tonitice ca elemente etanºe, chiar dacãdatoritã metodei de lucru „la uscat“ ar fiposibilã tratarea suprapunerilor întrefâºiile alãturate cu pastã de bentonitã,acest lucru nu este necesar.

Robusteþe (rezistenþa la eforturiledin timpul instalãrii)

În proiectele pentru cãile navigabile,geocompozitele bentonit ice suntacoperite cu straturi de protecþie, de obi-cei blocuri de piatrã, astfel încât sã seprevinã degradarea lor din cauzaimpactului cu diverºi plutitori (test de per-forare prin impact conform RPG 1997).Rezistenþa la impact trebuie coroboratãcu rezistenþe minime la tracþiune, astfelîncât materialul sã fie suficient de rezis-tent în timpul instalãrii. Trebuie avut învedere ºi faptul cã, în cazul instalãriisubacvatice, bentonita se va umfla înaintede instalarea stratului de protecþie. Deaceea, trebuie acordatã o atenþie sporitãla instalarea acestuia, astfel încât sã nuse producã deplasarea necontrolatã abentonitei datoritã presiunii create decaderea pietrelor din stratul de protecþie.În experimentele desfãºurate în conformi-tate cu RPW (2006), se simuleazã efec-tul lovirii geocompozitului bentonitic decãtre un bloc de piatrã ca cele folositeîn stratul de protecþie, dupã care se

mãsoarã permeabilitatea materialului înzona de impact.

În construcþia de diguri, sarcinilesuportate de geocompozitele bentoniticeîn timpul instalãrii în uscat sunt, de obicei,mai mici. În acest sens, spre exemplu,pot fi folosite cerinþele din construcþia dedrumuri în locul testelor menþionate maisus (FGSV 2002). Totuºi, masa unitarãspecificatã acolo nu poate fi folositã încazul unor compozite cum sunt geocom-pozitele bentonitice. În testele specifice,trebuie luate în considerare toate geo-textilele componente ale geocompozituluibentonitic deoarece, odatã pus în operã,atât geotextilul suport, cât ºi cel superiorfuncþioneazã împreunã. Cu toate aces-tea, bentonita trebuie înlãturatã întrucâtaceastã umpluturã afecteazã rezultateleobþinute.

Durabilitate(rezistenþa în exploatare)

Abraziunea/rezistenþa suprafeþei. Înconstrucþia cãilor de navigaþie, blocurilede piatrã folosite cu rol de protecþie suntdeplasate uºor prin impact hidrodinamic,dacã nu sunt fixate prin cimentare.Aceasta înseamnã cã geocompozitelebentonitice aflate sub aceste blocuri suntsupuse abraziunii, comportament simu-lat printr-un experiment standard în con-formitate cu RPG (1997). În construcþiade diguri, nu existã un astfel de fenomende abraziune, ceea ce înseamnã cãacest experiment ar putea fi realizat doarpentru a demonstra o robusteþe deose-bitã a materialului.

Eroziunea. În cazul barajelor dinpãmânt, este necesar ca bentonita sã fiereþinutã între geotextile ºi în condiþiileunui impact hidrodinamic pe termen lung.Pentru aceasta, testul de turbulenþã con-form RPW (2006) este folosit pentru amãsura migrarea bentonitei prin geotextilîn timpul impactului hidraulic intermitent.Testele de permeabilitate hidraulicãsunt efectuate înainte ºi dupã testul deturbulenþã. În construcþia de diguri,impactul hidrodinamic este cu siguranþãmai mic ºi are un caracter temporar.Pe baza experienþei din trecut, conform

Impermeabilizarea digurilor ºi a barajelorcu geocompozite cu bentonitã (I)

dipl. ing. Petra FLESICHER, dipl. ing. Roland HAARER (Federal Waterways Engineering and Research Insistute,Karlsruhe), dr. ing. Michael HEIBAUM (ICG Leonhardt-Veith GmbH & Co. KG, Düsseldorf)

Geocompozitele cu bentonitã (Geosynthetic Clay Liners, GCL) au fost folosite ca elemente pentru impermeabilizareîn construcþia de diguri ºi cãi navigabile, ca alternativã la metodele „clasice“ de impermeabilizare, doar în ultimii ani.Ca urmare, pânã acum, formularea unor cerinþe în aceastã privinþã a fost posibilã doar pânã la un anumit punct. Celemai bune informaþii cu privire la comportamentul noilor materiale de construcþii se obþin din experienþa câºtigatã prinpunerea acestora în operã. Din acest motiv, geocompozitele cu bentonitã folosite de câþiva ani în construcþia de diguriºi construcþiile hidrotehnice au fost excavate ºi analizate pentru a le putea observa comportamentul ºi orice modificãrice ar fi putut surveni în ceea ce priveºte proprietãþile materialului, cu scopul de a obþine informaþii cu privire la randa-mentul ºi limitãrile materialului de construcþie „GCL“, precum ºi detalii ce þin de aplicaþiile viitoare ale acestui material.

cãreia toate produsele testate anteriornu au prezentat nicio reducere semni-ficativã a permeabilitãþii hidraulice dupãtestul de turbulenþã, acest test poate firecomandat ºi pentru un nivel mai redusal impactului, în conformitate cu RPW (2006).

Ciclurile îngheþ-dezgheþ/penetrarearãdãcinilor. Ciclurile îngheþ-dezgheþcresc permeabilitatea hidraulicã a geo-compozitelor bentonitice. Stratul deacoperire constituit din blocuri de piatrã,cu grosimea minimã cerutã în con-strucþia barajelor din pãmânt, nu asigurão protecþie adecvatã împotriva îngheþuluiîntre nivelul minim ºi cel maxim al apei,ceea ce face necesarã existenþa unuistrat adiþional de protecþie de pietriº saunisip. Se asigurã astfel în acelaºi timp ºio mai bunã protecþie împotriva penetrãriirãdãcinilor, deoarece geocompozitelebentonitice nu blocheazã trecerea aces-tora prin material.

Conform DWA-Thema (2005), în cazuldigurilor este recomandatã o înãlþime astratului de acoperire de deasupra geo-compozitelor bentonitice de cel puþin 80 cm.Se poate presupune cã aceste materialenu vor fi supuse fenomenelor de îngheþ.Aceastã înãlþime a stratului de acoperireasigurã, totodatã, ºi o bunã protecþieîmpotriva penetrãrii rãdãcinilor, mai alescã, în cazul digurilor, nu ar trebui sã existevreo altã formã de vegetaþie în afarã deiarbã.

Fluxul uscat-ud. În cazul cãilor denavigaþie, geocompozitele bentoniticesunt umede ºi în zona de deasupra apeidatoritã fenomenului de capilaritate,ceea ce face sã nu fie necesarã a fi luatã

în considerare uscarea temporarã. Încazul impermeabilizãrii bazinelor cu fluc-tuaþii ale nivelului de apã ºi a digurilor,trebuie studiat impactul ciclurilor uscat-ud.De obicei, protecþia este asiguratã printr-unstrat de acoperire suficient de gros(DWA-Arbeitsthema 2005).

Schimbul de ioni. În cazul majoritãþiigeocompozitelor bentonitice, este folositãbentonita sodicã naturalã sau cea activatã.În stadiul iniþial, bentonitele sodice conþinaproximativ 50 pânã la 90% ioni desodiu ºi 5 pânã la 25% ioni de calciu.Concentraþiile mici de ioni de calciu dinapa din pori sunt suficiente pentru atransforma aproape complet bentonitasodicã în bentonitã calcicã, pe termenlung. Aceste condiþii sunt, în general,întâlnite în cazul cãilor de navigaþie ºi aldigurilor. Egloffstein (2000) demonstreazãcã schimbul de ioni este asociat cu ocreºtere a valorii permeabilitãþii hidraulice„k“ cu un ordin de mãrime de 1/2 pânã la 1.

EXCAVAÞII LA BARAJELE DIN PÃMÂNTSecþiuni pilot cu geocompozite

bentonitice în canalePentru a putea câºtiga experienþã în

ceea ce priveºte geocompozitele ben-tonitice folosite pentru impermeabi-lizarea cãilor de navigaþie, s-au instalatºi monitorizat astfel de materiale în douãsecþiuni pilot în anii 1997/98 ºi 2000/01.Prima secþiune a fost instalatã pe caleade navigaþie Havel-Oder (HOW), întrekm 65,9 ºi km 66,9 (Fleischer, Schreier1998). Impermeabilizarea a fost nece-sarã deoarece apa freaticã se aflã lacirca 3 m sub canal. A fost instalat geo-compozitul bentonitic „Bentofix BFG 5000“

produs de compania NAUE, iar dea-supra au fost amplasate saltele de nisipde 8.000 g/m2 ºi 70 cm de anrocamentede categoria III cu rol de protecþie (înconformitate cu TLW 1997). A douasecþiune pilot cu geocompozite bentoni-tice a fost realizatã pe Canalul Dortmund-Ems (DEC), între km 84,3 ºi km 84,8.În aceastã secþiune, nivelul apei dincanal se aflã la maximum 2 m deasupraterenului învecinat. A fost instalat geo-compozitul bentonitic „BZ 13-B“ produsde firma NAUE, o saltea compusã dinstraturi de bentonitã ºi nisip, ferm legateîntre ele. Totodatã, deasupra saltelei aufost instalaþi 60 cm de anrocamentecategoria III. În plus, existã un strat depietriº de protecþie împotriva îngheþului,cu o grosime de 40 cm, în zona cuprinsãîntre nivelul minim ºi cel maxim de apã.

De-a lungul monitorizãrii secþiunilorpilot, nivelul apei freatice din zonele ime-diat adiacente a fost mãsurat la intervaleregulate. În plus, temperatura solului peambele maluri ale canalului ºi, în cazulcelei de-a doua secþiuni pilot, ºi dede-subtul impermeabilizãrii, a fost mãsuratãla diferite intervale de timp, cu aparaturãspecificã, pentru a determina orice scurgerece s-ar fi putut produce prin stratul deimpermeabilizare (Fleischer, Schreier 2001).Rezultatele obþinute în aceste douãsecþiuni pilot nu au evidenþiat nicio defi-cienþã localã a funcþiei de etanºare ageocompozitelor bentonitice.

(Continuare în numãrul 41, septembrie 2008)


Prestigiu ºi competitivitate

Reporter: Deºi nu l-am pãrãsitde mult timp pe 2007, vã rog sãpunctaþi succint câteva elementecare vã definesc.Michael STANCIU: Pentru anul

2007, Search Corporation a atins o cifrãde afaceri de peste 16 milioane de euro,iar pentru anul 2008 estimãm o cifrã deafaceri mai mare cu cel puþin 10%.

În privinþa dinamicii forþei demuncã (angajãri, creºterea sala-riilor), anul 2007 a fost un an al extin-derii pentru Search Corporation, atâtîn ceea ce priveºte personalul, cât ºinivelul de investiþii. Au fost înfiinþatealte douã f i l iale: la Cluj ºi laConstanþa (pe lângã cele douã dejaexistente la Timiºoara ºi Iaºi).

În cursul anului 2007, au fostangajate în companie în jur de 150 depersoane, Search Corporation ajun-gând astfel la o cifrã de aproape500 de angajaþi, repartizaþi atât însediul central din Bucureºti, cât ºi încele patru filiale mai sus amintite.

Politica noastrã de salarizareeste aliniatã la nivel extern, ingineriiºi specialiºtii noºtri având salariicomparabile cu omologii lor din þãriledezvoltate ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveºte investiþiile,a fost înfiinþat în cadrul SearchCorporation Departamentul Studii deTeren, structurat astfel:

Studii geo: cartãri geologice ºigeomorfologice, mãsurãtori geofi-zice, interpretare date de foraj ºi delaborator, întocmirea studiilor ºiavizelor geotehnice, asistenþã tehnicã.

Foraje: foraje geotehnice, forajede apã, foraje piezometrice, pompãriºi denisipãri foraje.

Laborator de analize ºi încercãri:efectueazã o gamã largã de analizeºi încercãri în domeniile: geotehnicãºi fundaþii, agregate, betoane, mixturiasfaltice.

Studii Topo – studii teren, ridicãri,obstacolãri (pentru aeroporturi).

Remarcãm cu satisfacþie cã, lasfârºitul anului trecut, am încheiatproiectarea ºi supervizarea lucrãrilorpentru centura municipiului Piteºti,executatã la nivel de autostradã,unul dintre proiectele ce ar trebui sãfie de referinþã în România, pentrucalitatea lucrãrilor ºi încadrarea întermenele de execuþie contractate.

Ca un corolar al activitãþii prestate,la sfârºitul anului 2007, SearchCorporation a fost premiatã de AGIRpentru realizarea proiectului dereabilitare a suprafeþei de joc ºi apistei de atletism a Stadionului „LiaManoliu“, soluþia oferitã de specia-liºtii noºtri fiind complexã ºi unicã înþara noastrã. Faptul cã acum se refactribunele ºi anexele stadionului, nuafecteazã suprafaþa de joc. Maimenþionez ºi cã terenul a fost dat înfolosinþã din 2006 ºi a funcþionatimpecabil, atât pentru destinaþia luide bazã (meciurile de fotbal), cât ºipentru alte manifestãri (concerte).

Rep.: Ce bazã tehnicã deþine firmadvs. pe lângã potenþialul ºtiinþific?

M.S.: Search Corporation are îndotare 4 instalaþii Boart Longyear, deultimã generaþie.

Aceste echipamente de foraj potexecuta urmãtoarele tipuri de lucrãri:

carotaj continuu;foraj cu snec;

Firmã de prestigiu în realizarea proiectelor de infrastructurã,Search Corporation este prezentã în România în mai toate lucrãrilede anvergurã demarate în anii de dupã 1990.

Potenþialul tehnico-ºtiinþific de care dispune i-a permis sã parti-cipe cu succes la licitaþiile organizate ºi sã câºtige lucrãri semnifica-tive pentru aceastã perioadã de realizare a principalelor proiecte deinfrastructurã rutierã (drumuri naþionale, autostrãzi etc.).

Faptul cã managementul firmei este asigurat de un român, MichaelSTANCIU, specialist cu ani buni de practicã în SUA, a condus rapid la afir-marea Search Corporation pe piaþa construcþiilor din România ca firmãcapabilã sã facã faþã concurenþei în domeniu. În locul vorbelor de apreciere aactivitãþii (bune ºi ele) inserãm câteva informaþii reþinute din convorbirea avutãcu domnul Michael STANCIU – preºedinte al Search Corporation.

Michael STANCIU,preºedinte SEARCH CORPORATION

foraje pentru apã;prelevare probe de la mare

adâncime;foraje speciale pentru consolidãri;penetrãri dinamice în foraj (SPT).

În cadrul laboratorului SearchCorporation, se realizeazã analize ºiîncercãri în domeniile:

GTF: geotehnicã ºi fundaþii;ANCFD: agregate naturale pen-

tru cãi ferate ºi drumuri;MBM: materiale pentru betoane

ºi mortare;D: drumuri;MD: materiale pentru drumuri;B.Ba.Bp: beton, beton armat ºi

beton precomprimat.Laboratorul este autorizat de

cãtre Inspecþia de Stat în Construcþii,judeþul Ilfov, ca laborator de gradul II.Personalul este calificat ºi autorizat.În cadrul laboratorului de încercãri,existã un sistem propriu de manage-ment al calitãþii autorizat.

Laboratorul deþine o gamã largãde aparaturã, printre care menþio-nãm aparatura de ultimã generaþiedin domeniul GTF, controlatã printr-un

sistem electronic cu preluare ºi pre-lucrare automatã de date:

aparat de forfecare triaxialã;aparat de forfecare directã;endometru;presa CBR.

Costurile de investiþii pentru con-struirea laboratorului, dotarea lui ºiachiziþionarea echipamentului de forajse ridicã la peste 1,5 milioane euro.

Rep.: Care sunt cele mai impor-tante proiecte din 2007, finalizatesau cu continuitate în 2008?M.S.: Între cele mai importante

proiecte contractate în anul 2007 (cufinalizarea proiectãrii la nivel deStudiu de Fezabilitate la începutulanului 2008 ºi supervizarea lucrãrilorde construcþie desfãºuratã pânã înanul 2010) se regãsesc:

drumul expres Craiova-Piteºti(122 km);

drumul expres Legãtura Rapidãla Drumul Nordului (20 km);

drumul expres Sebeº-Turda(80 km).

O altã lucrare pe care o consi-derãm de referinþã pentru companianoastrã este elaborarea Studiului deFezabilitate ºi a Proiectului Tehnicprivind Modernizarea AeroportuluiInternaþional Iaºi. Este vorba de un

aeroport nou, ce include construcþiaunei piste noi împreunã cu lucrãri debalizaj ºi protecþie a navigaþieiaeriene, terminal de pasageri cu ocapacitate de 2.000.000 de pasagerianual, terminal cargo, hangar dereparaþii, precum ºi toate anexele,echipamentele ºi serviciile aferente.

Pentru alte proiecte ºi mai multedetalii, vã invitãm sã vizitaþi site-ulnostru www.searchltd.ro.

Ciprian Enache


Îmbunãtãþirea adezivitãþiibitumurilor rutiereing. drd. Elena Veronica OAJDEA (URSACHI) – Facultatea de Construcþii Iaºi

ADITIVI TESTAÞI ÎN LABORATORPentru studierea influenþei aditivilor: Atica ABR 1 –

produs de Atica Chemicals S.R.L. Râmnicu Vâlcea ºiAdeten 01 - produs de S.C. Poll Chimic S.A. Giurgiuasupra bitumurilor rutiere s-au fãcut testãri în Labora-torul „Drumuri“ din cadrul Universitãþii Tehnice Iaºi,Facultatea de Construcþii, pe douã tipuri de bitum:D70/100 produs de Transbitum S.A. Mangalia ºi D60/80produs de Arpechim Piteºti. Ambelor bitumuri li s-audeterminat valorile principalelor caracteristici, atât înstare purã (bitum martor), cât ºi în amestec cu: 0,4% (dingreutate) aditiv Atica ABR1, respectiv 0,5% (din greu-tate) aditiv Adeten 01, care sunt prezentate în tabelul 1.

Atât bitumurile pure (martor), cât ºi bitumurile aditi-vate au fost folosite ca lianþi la prepararea a 5 mixturi:beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 (D70/100), betonasfaltic bogat în criblurã – BA8 cu 0,4% aditiv Atica ABR 1(D70/100), beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 (D60-80), beton asfaltic bogat în criblurã – BA8 cu 0,4% adi-tiv Atica ABR 1 (D60/80), beton asfaltic bogat în criblurã– BA8 cu 0,5% aditiv Adeten 01 (D60/80).

Tipurile de agregate naturale utilizate, dozajelefolosite pentru mixturile asfaltice de tip BA8, precum ºicurba granulometricã a amestecurilor de agregatesunt prezentate în tabelul 2.

Curba granulometricã a agregatelor naturale utilizate laprepararea mixturii BA8 se încadreazã în zona recoman-datã de SR 174-1/2002, fiind prezentatã în fig. 1.

În laborator s-au preparat mixturi asfaltice cu 6 dozajede bitum, din care s-au confecþionat 8 epruvete

Creºterea intensitãþii traficului rutier ºi a sarcinii pe osie a dus la solicitarea puternicã a îmbrãcãminteidrumurilor de cãtre acþiunile tangenþiale la contactul dintre roatã ºi cale. Aceste acþiuni, prin mãrimea ºischimbarea lor de sens, conduc la îndepãrtarea din stratul de uzurã a materialelor încleºtate numai princilindrare. Traficul modern, caracterizat prin viteze ridicate de circulaþie ºi sarcini sporite pe roatã,necesitã pentru desfãºurarea sa, în condiþii de confort ºi siguranþã, sisteme rutiere rezistente. Pentrucreºterea rezistenþei sistemului rutier nerigid, se impune îmbunãtãþirea calitãþii liantului (bitumului) rutier.

Adezivitatea este cea mai importantã caracteristicã a lianþilor. Ea reprezintã proprietatea lianþilor de aadera la suprafaþa agregatelor ºi de a lipi granulele între ele.

Adezivitatea liantului este eficientã dacã se realizeazã pe orice fel de rocã ºi se menþine în prezenþaapei. Bitumul are afinitate faþã de materialele hidrofobe cu reacþie bazicã, cum sunt cele care provin dincalcare ºi bazalt. În schimb, în cazul materialelor hidrofobe, cu reacþie acidã, cum sunt cele silicioase,rãmâne un strat de apã adsorbitã care nu poate fi deplasat de liant sau care înlesneºte ulterior separarealiantului de pe agregate. Adezivitatea lianþilor bituminoºi poate fi îmbunãtãþitã prin adaosuri de substanþetensioactive sau polimeri. Totuºi, sub influenþa apei, fenomenul de dezanrobare poate apãrea mai târziu,datoritã faptului cã agregatele au o atracþie mai mare pentru apã decât pentru bitum. Adeziunea pasivãpoate fi protejatã prin adãugarea unei mici cantitãþi de aditiv. Aditivii sunt produse tensioactive, cu o com-poziþie ºi o structurã specificã polar-apolarã fiind alcãtuiþi dintr-o grupare liofilã, care se fixeazã în bitum,ºi o grupare hidrofilã, care se fixeazã la suprafaþa agregatului natural.

Fig. 1: Încadrarea curbei granulometrice a amestecului de agregate pentru mixtura BA8

Tabelul 1: Valorile principalelor caracteristici ale bitumurilor studiate


Din 1995 de când a fost înfiinþatã,pânã în prezent, organizaþia privatãConsilier Construct a cucerit progre-siv pieþe din diferite sectoare aleconstrucþiilor, impunându-se ca unfurnizor reputat de servicii profesio-niste ºi, de la an la an, tot maidiversificate. În ultimii ani, nume-roase proiecte – cu finanþare naþio-nalã, europeanã ºi internaþionalã –care au avut ca principal obiectivproiectarea, consultanþa, asistenþatehnicã sau protecþia mediului, s-auderulat sub sigla Consilier Construct,cu cele mai bune rezultate.

Un proiect realizat la nivelnaþional, solicitat de cãtre Primãria

Municipiului Bucureºti (PMB) pentrua fluidiza traficul este SupralãrgireaStrãzii Braºov pânã la ªoseauaAlexandriei cu Pasaj rutier laintersecþia Strãzii Braºov cuBulevardul Ghencea. Pentru bene-ficiarul PMB, Consilier Construct arealizat studiul tehnic de fezabilitate,studii geotehnice ºi topografice,proiectarea, studiul de impactasupra mediului, documentaþia pen-tru devize ºi acorduri, planul urba-nistic zonal. Studiul de fezabilitatecuprinde o abordare urbanisticã inte-gratã în contextul coordonãrii cureþeaua de strãzi a municipiuluiBucureºti corelat cu planul urbanistic

general al municipiului Bucureºti, pebaza normelor tehnice în vigoare.Dimensionarea sistemului rutier esterealizatã prin luarea în considerare aurmãtorilor factori: grosimea sis-temului existent ºi starea acestuia,determinãrile capacitãþii portante asistemului rutier existent, estimãriletraficului pentru urmãtorii 15 ani ºiexecuþia de casete edilitare.

Consilier Construct a fost ºi este,pe parcursul a peste un deceniu deexistenþã, o prezenþã vie, activã ºiprestigioasã în viaþa economicã aþãrii, în implementarea ºi asigu-rarea tehnologiilor noi în domeniulconstrucþiilor.

Proiectul„Supralãrgire Strada Braºov“

Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºiasistenþa tehnicã în domeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe planintern, cât ºi pe plan extern, în strânsã corelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor ºi seadapteazã permanent cerinþelor impuse de integrarea României în Uniunea Europeanã. Societateautilizeazã programe moderne de proiectare cu tehnicã de calcul adecvatã ºi personal de înaltã calificare,beneficiind în acelaºi timp de un management curajos ºi eficient.


cilindrice tip Marshall (D = 10,16 cm ºi H = 6,35 cm) pecare s-au determinat valorile caracteristicilor fizice ºimecanice care sunt prezentate în tabelul 3. Variaþiavalorilor caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilorexperimentale, faþã de mixturile martor, este prezentatã înfigurile 2-9.

Din analiza rezultatelor obþinute în urma cercetãriis-au constatat urmãtoarele:

I. Utilizarea aditivilor nu modificã semnificativ valorileprincipalelor caracteristici ale bitumurilor (penetraþia la25 0C ºi punctul de înmuiere) ºi nici tipul de structurãiniþial (sol-gel) caracteristic bitumurilor rutiere.

II. Analiza variaþiei valorilor caracteristice fizico-mecanice ale seriilor de mixturi preparate cu bitumuriaditivate faþã de cele ale seriilor de mixturi preparatecu bitumuri neaditivate (martor) a dus la urmãtoareleconcluzii:

a. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitumD70/100 aditivat cu ABR1

Proprietãþi fizice: densitatea aparentã determinatãpe epruvetele martor ºi cele experimentale rãmânepractic neschimbatã (1,2%). Se remarcã o scãdere de5-10% a absorbþiei de apã la mixturile cu bitum aditivat.

Deºi determinarea valorilor umflãrii nu mai este obli-gatorie dupã ultimul standard, SR 174-1/2002, s-audeterminat valorile umflãrii la: 7, 14, 21 ºi 28 zile. Aºacum se observã din tabelul 3, se constatã o reducere aumflãrii cu circa 11,75%, ceea ce denotã o bunã com-portare a mixturilor la acþiunea apei în timp.

Proprietãþi mecanice: se observã cã valoarea stabi-litãþii Marshall suferã reduceri pânã la 6,25% dozaj debitum, iar peste aceastã valoare stabilitatea Marshallprezintã creºteri considerabile.

În ceea ce priveºte valoarea indicelui de curgereMarshall, acesta suferã scãderi în medie de 34%.

b. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitumD60/180 aditivat cu ABR1

Proprietãþi fizice: densitatea aparentã determinatãpe epruvetele martor ºi cele experimentale rãmânepractic neschimbatã (2,7%). Se constatã o scãdere aabsorbþiei de apã cu circa 7,6% ºi o scãdere conside-rabilã a umflãrii determinatã la 28 de zile, cuprinsã între50 ºi 79%.

Tabelul 2: Compoziþiile amestecurilor de agregate naturale ºi curbele granulometrice

Tabelul 3: Valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor preparate în laborator




Fig 7: Reprezentarea comparativã a absorbþiei pentru mixtura tip BA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)

Fig. 8: Reprezentarea comparativã a indicelui de fluaj pentru mixtura tipBA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)

Fig. 9: Reprezentarea comparativã a stabilitãþii Marshall pentru mixtura tipBA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)

Fig. 2: Reprezentarea comparativã a densitãþii pentru mixtura tip BA8(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1,

respectiv 0,5% ADETEN 01 (experimental)

Fig. 3: Reprezentarea comparativã a absorbþiei pentru mixtura tip BA8(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1

respectiv 0,5% ADETEN 01 (experimental)

Fig. 4: Reprezentarea comparativã a indicelui de fluaj pentru mixtura tipBA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1, respectiv 0,5% ADETEN 01

(experimental)

Fig. 5: Reprezentarea comparativã a stabilitãþii Marshall pentru mixtura tipBA8 (martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1, respectiv 0,5% ADETEN 01

(experimental)

Fig 6: Reprezentarea comparativã a densitãþii pentru mixtura tip BA8(martor) ºi BA8 aditivat cu 0,4% ABR 1 (experimental)



QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52 e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþiiproduselor din domeniulreglementat

• Aplicarea mãrciide conformitate CE

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism NOTIFICATcertificare CONFORMITATE

produse PENTRU CONSTRUCTII

Organism agreat MTCT

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

ORGANISM DE CERTIFICARE

PROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ

CU UTILIZAREA DE:

• Procedee, metode, tehnici de auditare,

inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:

- Naþional - CNFCMAC

- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT

(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;

• Doctori în ºtiinþe;

• Experþi în domeniile de certificare.


Proprietãþi mecanice: se observã o creºtere a sta-bilitãþii Marshall ºi a indicelui de curgere pânã la dozajul6,25% bitum, iar peste 6,25% dozaj bitum o scãdere astabilitãþii Marshall ºi a indicelui de curgere.

La indicele de curgere se constatã o creºtere pânã la6,25% dozaj bitum ºi o scãdere considerabilã pesteacest dozaj.

Se constatã o scãdere considerabilã a umflãrii înmedie de 79,22%.

c. Seria de mixturi tip BA8 preparate cu bitumD60/180 aditivat cu Adeten 01

Proprietãþi fizice: densitatea aparentã are variaþiinesemnificative(3,8%).

Se constatã o reducere considerabilã a absorbþiei deapã (57%).

Din tabelul 3, se observã cã umflarea determinatã la28 de zile este zero, deci mixturile asfaltice tip BA8 aditi-vate cu 0,5% Adeten 01 sunt rezistente ºi durabile.

Proprietãþi mecaniceSe constatã o creºtere a stabilitãþii Marshall (exclusiv

la dozajul de 5,5% bitum), iar creºterea maximã seobservã la dozajul de 6,25% bitum (dozaj optim).

Referitor la indicele de fluaj se constatã o creºtere aacestuia în medie cu 28%; pânã la dozajul de 6,25%bitum creºterea este mai redusã, iar peste 6,25% bitumcreºterea este semnificativã.

În urma cercetãrii efectuate în laborator, se

constatã cã rezultatele cele mai bune se obþin prin

utilizarea aditivului ADETEN 01 cu dozajul de bitum

de 6,25%.

Adãugarea unei mici cantitãþi de aditiv în bitum

oferã protecþie adeziunii pasive, adicã în cazul în

care s-a realizat adeziunea între bitum ºi agregatele

uscate, de naturã bazicã. Dacã se doreºte anrobarea

agregatelor ude, cantitatea de aditiv necesarã este

mai mare, deoarece, în acest ultim caz, trebuie sã se

realizeze adeziunea activã.

BIBLIOGRAFIE

Coquard R. – Drumuri, Editura tehnicã, Bucureºti,

1968;

Pãunel E. – Lianþi hidrocarbonaþi, Iaºi, Litografia

învãþãmântului de drumuri. Editura tehnicã, Bucureºti,

1985. 1958;

ICERP S.A. Ploieºti – Adirol Alcamid A – Aditiv pentru

bitumuri rutiere. Fiºã de prezentare. Ploieºti,1996;

xxx – SR 174-1/97. Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminþi

bituminoase cilindrate executate la cald. Condiþii tehnice

de calitate;

xxx – STAS 7970-76.Lucrãri de drumuri. Straturi de

bazã din mixturi bituminoase cilindrate, executate la

cald;

Dimitrie M.– Studiul proprietãþilor de adezivitate ale

diferitelor tipuri de roci din R.P.R. Comitetul Geologic,

Studii Tehnice ºi Economice seria B-Chimie-nr.34.

Centrul Poligrafic nr. 2, Filiala 3, 1952;

Eminet R.– Construcþia drumurilor. Editura militarã,

1973;

Humã C., Ciubotaru A., Ignat A. – Ameliorarea

caracteristicilor mixturilor asfaltice. Volumul primei

Conferinþe Tehnico-ªtiinþifice Studenþeºti din Republica

Moldova ºi România, Chiºinãu, 1997;

Jercan S.– Suprastructura ºi întreþinerea drumurilor.

Editura didacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1980;

Gugiuman Gh.– Suprastructura drumurilor. Editura

Tehnicã, Chiºinãu, 1996;

xxx – SR 174-1/2002: Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminþi

bituminoase cilindrate executate la cald. Condiþii tehnice

de calitate;

www. asphaltinstitute.org.

Corpuri de probã din mixturã asfalticãfãrã aditiv cu aditiv

Tronson experimentalfãrã aditiv cu aditiv

ADEZIVITATEA BITUMURILOR


LASSELSBERGER SABucureºti

PRECON SRLJilava

GENERAL BETON ROMANIA SRLTimiºoara

C.N.C.A.F. MINVEST SADeva

METAL - BETON SAReºiþa

CORPO CON INVEST SRLBucureºti

SUPER TERMO SRLAiud

DELTA CONSTRUCT SRLBârnova – Iaºi

JBC GROUP CONINSTAL SRLBucureºti

ARTFIN EXPERT SRLBacãu

ROMCO SPEED SRLBucureºti

ARCONTEC IZOLAÞII SRLBucureºti

BUILDING-STYLE COMPANY SRLTecuci

OYL COMPANY HOLDING AG SRLSlobozia

CROSI GRUP SRLReºiþa

CON TRANSPORT SRLVoluntari – Ilfov

EUROVER SERV SRLBucureºti

CONSTRUCÞII COMPLETE SRLBucureºti

PRAKTIK S.A.V. CONSTRUCT SRLBucureºti

ROCA OBIECTE SANITARE SRLBucureºti

TAVI COM PROD SERV SRLBucureºti

CAST SRLBãneºti – Prahova

CONSTRUCÞIA SATecuci


Implementarea ºi certificareaunui sistem integrat de management

drd. chim. Magdalena DIMIAN – director executiv AEROQ

Organizaþiile care doresc sã se integreze în efortulgeneral de promovare a unui parteneriat între oameniide afaceri din þãri diferite au multe interese comune,printre care:

sã îmbunãtãþeascã competitivitatea ºi dezvoltareadurabilã pe plan regional ºi european prin promovareaunei politici europene a calitãþii;

sã faciliteze schimbul de informaþii, cunoºtinþeºi experienþe, inclusiv cele legate de sistemele demanagement;

sã considere calitatea (înþeleasã ca fiind în servi-ciul societãþii în ansamblul ei) ca element de bazã alunei politici de îmbunãtãþire a performanþei economice,pentru a face faþã noilor provocãri ale globalizãrii.

Oamenii de afaceri pot contribui la dezvoltareaschimburilor economice, sociale, culturale ºi prin pro-movarea tehnicilor ºi conceptelor legate de sistemeleintegrate de management, operând cu obiective comunelegate de progresul ºi dezvoltarea relaþiilor dintre ele.

AFACERILE ªI SISTEMELE DE MANAGEMENTÎn majoritatea cazurilor, oamenii de afaceri reprezintã

managementul la cel mai înalt nivel al unei organizaþiicare o orienteazã ºi o controleazã.

Aceasta trebuie sã se bazeze pe un sistem de mana-gement prin care se stabilesc: politica, obiectivele ºi acþi-unile de îndeplinire a acestora.

Un Sistem de Management al Calitãþii presupuneactivitãþi coordonate pentru a orienta ºi controla organi-zaþia, în ceea ce priveºte calitatea. Acesta este instru-mentul principal al managementului la cel mai înalt nivelprin care se urmãreºte îmbunãtãþirea continuã a activi-tãþilor pentru a furniza încrederea necesarã în interiorulorganizaþiei ºi clienþilor sãi cã produsele ºi serviciilefurnizate îndeplinesc în mod consecvent cerinþele.

În relaþiile de afaceri, este necesar sã demonstrãm cãorganizaþiile sunt conduse ºi funcþioneazã cu „succes“,cã acestea sunt coordonate ºi controlate într-un modsistematic ºi transparent. Putem demonstra acest„succes“ mai ales prin implementarea, menþinerea ºicertificarea, de cãtre o terþã parte (organismul de certifi-care acreditat), a unui Sistem Integrat de Management

(ca parte a managementului) proiectat pentru îmbunã-tãþirea continuã a performanþei, luând în considerarenecesitãþile tuturor pãrþilor interesate, partenerii deafaceri fiind una din pãrþi.

Certificarea sistemelor de management, a confor-mitãþii produselor ºi/sau serviciilor a devenit o necesi-tate pentru organizaþiile care furnizeazã produse ºiservicii, într-un mediu concurenþial, în concordanþã cucerinþele pieþei. Calitatea produselor/serviciilor repre-zintã gradul de utilitate a acestora ºi mãsura prin care,prin ansamblul caracteristicilor lor tehnice ºi econo-mice, satisfac nevoia pentru care au fost create fãrã a fiafectate mediul înconjurãtor ºi sãnãtatea ºi securitateaocupaþionalã.

Aprecierea calitãþii produselor/serviciilor are învedere ansamblul caracteristicilor definitorii – cum suntcaracteristicile tehnice, economice, ergonomice, estetice,de disponibilitate – ºi este confirmatã prin certificate decalitate, garanþie, sau buletine cu rezultatele analizelor.Pe mãsurã ce producþia de produse ºi servicii s-a diver-sificat foarte mult, a apãrut necesitatea unei noi practiciprivind confirmarea conformitãþii, ºi anume certificareade cãtre o terþã parte, independentã de furnizor ºi utiliza-tor, fapt care genereazã o mai mare încredere în carac-teristicile aºteptate ale produselor/serviciilor.

În fapt, certificarea conformitãþii este un proces (cudate de intrare ºi ieºire, cu acþiuni de monitorizare plani-ficate etc.) prin care o terþã parte (organismul de certifi-care) emite un certificat de conformitate pe bazaregulilor unui sistem de certificare, certificat care con-firmã cu un grad suficient de încredere cã un sistem demanagement, un produs/ serviciu corespunzãtor identifi-cat este conform cu un document normativ convenitîntre client ºi furnizor.

Certificarea conformitãþii produselor poate fi un actvoluntar (deci nereglementat) sau obligatoriu în domeniilereglementate prin Legea 608/2001 care nominalizeazãdomeniile reglementate prin directive la nivel european.Pentru domeniul voluntar, certificarea conformitãþii esteefectuatã de cãtre organisme acreditate la nivel naþional

Aeroq, prin intermediul Revistei Construcþiilor, vã propune un demers pentru a promova schimburileeconomice, sociale ºi culturale dintre România ºi alte þãri, prezentând cititorilor, un subiect foarte actual:implementarea ºi certificarea unui Sistem Integrat de Management, subiect care a fost, este ºi va fi încontinuare o provocare.


ºi/sau la nivel european/internaþional. Pentru domeniulreglementat, este necesar ca organismele acreditate sãfie recunoscute ºi desemnate conform unei proceduristabilite prin lege, la nivel naþional/european.

Certificarea conformitãþii unui sistem de manage-ment este, în general, un act voluntar care are ca refe-rinþã un standard emis de Organizaþia Internaþionalã deStandardizare (ISO) sau alte standarde recunoscute ºiacceptate de pãrþile implicate.

Indiferent de tip, certificarea conformitãþii genereazãîncredere atât în sistemul de management aplicat, cât ºiîn calitatea produselor/serviciilor în cauzã, situaþie încare se asigurã un avantaj comercial contribuind la:promovarea produselor/serviciilor, eliminarea încer-cãrilor multiple ºi costisitoare, înlãturarea barierelortehnice din calea comercializãrii libere a produselor ºiserviciilor în condiþiile armonizãrii procedurilor de certifi-care ºi utilizãrii de referenþiale identice sau comparabile.

Organizaþiile care doresc sã-ºi certifice numai cali-tatea produselor/serviciilor sunt obligate sã docu-menteze, aplice ºi sã menþinã cel puþin acele elementeale unui sistem de management aplicabile ciclului deviaþã a produsului. Prin urmare, certificarea unui sistemde management are ca principal atu creºterea încrederiiclienþilor în calitatea produselor/serviciilor.

Aceastã încredere este generatã ºi asiguratã prinfaptul cã organizaþiile care au un Sistem de Managementcertificat, întreprind acþiuni cu un impact deosebitasupra calitãþii produselor/serviciilor, ºi anume:

1. stabilesc, documenteazã ºi aplicã o politicã a cali-tãþii ºi planificã realizarea unor obiective ale calitãþii cuþinte ºi scopuri pe care trebuie sã le realizeze în diferitedomenii: tehnic, economic, resurse, protecþia mediului,responsabilitate socialã etc;

2. documentarea, implementarea ºi menþinerea SMîntr-o altã serie de documente (Manualul SM, proceduri,alte documente de planificare, operare, control, dia-grame de proces, diagrame de flux, planuri ale calitãþii,înregistrãri) prin care este monitorizat ºi þinut sub controlsistemul;

3. principiul „Abordarea bazatã pe proces“ este oparte componentã a SM care implicã identificarea,înþelegerea ºi conducerea sistemului de procese dinorganizaþie, care contribuie la eficacitatea ºi eficienþaacestora pentru îndeplinirea obiectivelor legate de calitate.Aceastã abordare conduce la realizarea calitãþii doriteprin acþiuni cum ar fi:

definirea procesului pentru a ajunge la rezultatul dorit;identificarea ºi mãsurarea datelor de intrare ºi a

datelor de ieºire ale procesului;identificarea interfeþelor procesului cu funcþiile

organizaþiei;evaluarea riscurilor posibile, a consecinþelor ºi

impactului procesului asupra clienþilor, furnizorilor ºi aaltor pãrþi implicate în proces;

stabilirea clarã a responsabilitãþilor, autoritãþii ºiabilitãþii pentru conducerea procesului;

identificarea clienþilor, furnizorilor ºi a altor pãrþiimplicate, interne ºi externe;

proiectarea proceselor, luând în considerareetapele procesului, activitãþile, fluxul, mãsurile de control,necesitãþile de pregãtire, echipamente, metode, informaþiiºi alte resurse;

4. stabilirea de mãsuri pentru a demonstra aplicareaunui principiu al managementului calitãþii, ºi anume ori-entarea cãtre client care implicã:

cunoaºterea ºi înþelegerea cerinþelor ºi aºteptãrilorclienþilor;

cunoaºterea nivelului satisfacþiei acestora;identificarea ºi rezolvarea problemelor pentru a

mãri nivelul satisfacþiei clienþilor;5. acþiuni de instruire ºi conºtientizare a personalului

pe linia calitãþii produselor/serviciilor;6. aplicarea principiului îmbunãtãþirii continue care

implicã activitãþi repetate pentru a creºte abilitatea orga-nizaþiei de a îndeplini cerinþe. Aplicarea acestui principiuconduce la urmãtoarele acþiuni:

efectuarea îmbunãtãþirilor continue asupra pro-duselor, proceselor ºi sistemelor care sã constituie unobiectiv pentru fiecare individ din organizaþie;

aplicarea conceptelor de bazã ale îmbunãtãþiriicontinue pentru a asigura îmbunãtãþiri substanþiale;

folosirea evaluãrilor continue ale criteriilor de exce-lenþã stabilite, pentru a identifica zonele pentru îmbunãtãþireapotenþialã;

îmbunãtãþirea continuã a eficienþei ºi efectivitãþiituturor proceselor;

promovarea activitãþilor bazate pe prevenire;asigurarea cã fiecare membru al organizaþiei

posedã pregãtire corespunzãtoare, referitoare lametodele ºi instrumentele pentru îmbunãtãþirea con-tinuã, cum ar fi:

- ciclul Planificã-Desfãºoarã-Verificã-Acþioneazã pen-tru îmbunãtãþire (PDCA);

- rezolvarea problemelor;- reengineering-ul procesului;- inovarea procesului;

stabilirea mãsurilor ºi þelurilor pentru a dirijaîmbunãtãþirile;

recunoaºterea îmbunãtãþirilor obþinute.În afarã de creºterea încrederii clienþilor în calitatea

produselor/serviciilor, certificarea conformitãþii de cãtre oterþã parte conduce ºi la: confirmarea aplicãrii diferitelorreglementãri, alinierea la directivele ºi normele speci-fice, asigurarea repetabilitãþii realizãrii produselor lanivelul specificat, îmbunãtãþirea imaginii organizaþiei,îmbunãtãþirea culturii calitãþii în organizaþie etc.

ªi, nu în ultimul rând, pentru a accesa „banul public“,este o condiþie absolut obligatorie certificarea SistemuluiIntegrat de Management-Calitate-Mediu-Sãnãtate ºiSecuritate Ocupaþionalã.


Calitatea în construcþiiO ABORDARE SINERGICÃ

În baza legislaþiei naþionale ºi adirectivelor europene, conceptul decalitate în construcþii este tratat, de celemai multe ori, luând în considerare:

atestarea conformitãþii produ-selor pentru construcþii;

inspecþia tehnicã de terþã partea echipamentelor tehnologice deconstrucþii aflate în exploatare.

Pentru punerea în aplicare acelor menþionate, pe baza standar-delor naþionale, europene sau inter-naþionale, sunt implicate:

organismele de certificare;organismele de inspecþie;laboratoarele de încercãri;autoritãþile naþionale competente.

Rolul organismelor de certificareproduse este de atestare a confor-mitãþii produselor pentru construcþii,cu specificaþiile tehnice aplicabile.Pentru aceasta, se aplicã sistemelede atestare a conformitãþii: 1+; 1; 2+;2; 3 ºi 4. Pentru sistemele de atestarea conformitãþii 1, 1+, 2+ ºi 2, seefectueazã controlul procesului defabricaþie corespunzãtor fiecãreifamilii ºi fiecãrui standard specific deprodus.

Organismele de inspecþie deterþã parte pentru produse ºi echipa-mente de construcþii asigurã, prinactivitatea lor, punerea în operã aunor materiale sau produse ºiechipamente, încorporate în con-strucþii (elemente care nu se supunprocedurii de certificare). Organis-mele de inspecþie evalueazã, deasemenea, capabilitatea echipa-mentelor tehnologice vechi, folositela punerea în operã a materialelorde construcþii, precum ºi capabili-tatea instalaþiilor de a procesa mate-riale de calitate.

Încercãrile materialelor, tehnologi-ilor ºi echipamentelor sunt realizatede cãtre laboratoare de încercãricare utilizeazã aparaturã specia-lizatã ºi personal calificat. Încercãrileºi verificãrile realizate de aceste labo-ratoare au drept scop determinarea

parametrilor de securitate, protecþiasãnãtãþii, a vieþii ºi a mediului, pentrutoate produsele din domeniul regle-mentat al materialelor, elementelor,instalaþiilor, echipamentelor ºi tehno-logiilor din domeniul construcþiilor, înconformitate cu prevederile stan-dardelor aplicabile.

Prin imparþialitatea lor, acestelaboratoare urmãresc creºterea gra-dului de încredere faþã de clienþi ºifaþã de autoritatea statului, cuatribuþii în asigurarea calitãþii ºi însupravegherea pieþei materialelor deconstrucþii.

Când vorbim de calitate, organi-zaþiile din domeniul construcþiilor – pro-ducãtori, dar ºi furnizori de servicii –nu trebuie sã neglijeze imple-mentarea ºi certificarea unui sistemintegrat de management:

managementul calitãþii, ceeace presupune conformitatea cucerinþele standardului internaþionalISO 9001:2000, sistem care oferãurmãtoarele avantaje:

- satisfacerea cerinþelor clienþilorºi ale partenerilor de afaceri, precumºi a cerinþelor legale;

- creºterea credibilitãþii ºi a încre-derii în calitatea produselor/serviciilor;

- o mai mare înþelegere a proce-selor organizaþiei, ceea ce implicãangajamentul ferm al managemen-tului, definirea clarã a responsabili-tãþilor ºi a autoritãþilor, comunicareainternã ºi externã îmbunãtãþitã, uti-lizarea mai eficientã a resurselor ºireducerea costurilor de neconformitate;

- crearea cadrului pentru îmbu-nãtãþirea continuã;

managementul mediului, înconformitate cu standardul ISO14001:2004, cu avantaje în:

- câºtigarea ºi menþinerea coteide piaþã prin promovarea unei imaginiorganizaþionale „verzi“;

- atingerea unor performanþe demediu reale ºi demonstrarea aces-tora pãrþilor interesate, printr-unmanagement tehnic ºi economic alproblemelor de mediu;

- atragerea unor investiþii etice;- reducerea riscurilor de asigurare;- reducerea costurilor printr-o mai

eficientã utilizare a resurselor ºireducerea riscului producerii acci-dentelor de mediu;

managementul sãnãtãþii ºisecuritãþii ocupaþionale, conformreferenþialului OHSAS 18001:2007,un plus pentru:

- crearea unui sistem de muncãcu riscuri scãzute de accidentareºi/sau îmbolnãvire profesionalã;

- realizarea unui control mai efi-cient asupra factorilor de risc deaccidentare ºi/sau îmbolnãvire pro-fesionalã;

- transparenþa ºi eficacitatea mana-gementului sãnãtãþii ºi securitãþiiocupaþionale prin transpunerearezultatelor evaluãrilor de risc, audi-turilor, inspecþiilor etc. în planuri deacþiuni pentru minimizarea riscurilorde accidente;

– obþinerea unor performanþesuperioare din partea angajaþilor,prin asigurarea „stãrii de bine“ lalocul de muncã;

– percepþia favorabilã din parteafurnizorilor, a beneficiarilor ºi a soci-etãþii, în ansamblu.

Toate aceste certificãri îºi atingscopul numai dacã organismul decertificare a sistemelor de manage-ment deþine toate acreditãrile necesare,o largã recunoaºtere internaþionalãºi un prestigiu, care pot da un plusde imagine organizaþiei certificate.

Numai o abordare sinergicã aatestãrii conformitãþii produselorpentru construcþii, a inspecþiilortehnice ºi a certificãrii unui sistemintegrat de management (calitate-mediu-sãnãtate ºi securitate ocu-paþionalã) pot conferi cu adevãratunei organizaþii din domeniulconstrucþiilor avantajul competitiv decare are nevoie pe o piaþã globalãconcurenþialã.


Încãlzirea eficientã cu tuburi radiantea spaþiilor de tip hale industriale

Atunci când se ia în considerareproblema investiþiei ºi a costurilor deoperare pentru sistemele deîncãlzire în toate tipurile de hale,este bine sã se facã o analizã detali-atã, cuprinzãtoare ºi comparativã.

În prezent, datoritã duratei maride funcþionare/exploatare a sis-temelor de încãlzire, costurile deinvestiþii nu mai joacã rolul decisiv, înschimb costurile anuale cu energiaau devenit mai importante.

Consumul de energie constituieacum criteriul esenþial pentru majori-tatea investitorilor.

Când se instaleazã un sistem deîncãlzire pentru o halã, nu esteimportant numai sã se furnizeze oanumitã cantitate de cãldurã, ci sã ofacã sã devinã operativã în zona încare personalul se aflã de fapt.

Pentru aceastã instalaþie deîncãlzire, tuburile radiante sunt celemai potrivite. Prin alegerea siste-mului de încãlzire în infraroºu

SCHULTE-ETASTAR, puteþi reducecosturile tipice de pânã acum cupânã la 30% ºi deci puteþi trans-forma banii economisiþi în capitaldisponibil.

Sistemele de încãlzire îninfraroºu SCHULTE-ETASTARlucreazã pe acelaºi principiuca ºi soarele!

Soarele este cel mai bunexemplu pentru a explica ºiînþelege propagarea radiaþieicalorice ºi senzaþia de cãl-durã plãcutã pe care ocreeazã. În zona radiaþieisolare, senzaþia de cãldurãplãcutã depinde numai parþialde temperatura realã aaerului. Oricine cunoaºte acestlucru – ºi exact acesta esteprincipiul conform ETASTAR.

În vederea încãlzirii spa-þiilor mari, sistemele SCHULTE-ETASTAR folosesc radiaþiacu lungime de undã mare, careproduce o senzaþie foarte plãcutã.

Zonele vizate sunt încãlzite prinradiaþie ºi nu prin convecþie (fig. 1).Aerul din halã este încãlzit numaiindirect, prin podea ºi alte suprafeþeîncãlzite.

GRUP ROMET, în parteneriat cu firma SCHULTE – Germania, propune o tehnologie de încãlzire princare costurile energetice pot fi reduse cu pânã la 30%, iar emisia de CO2 este mai micã cu 33%,comparativ cu încãlzirea convenþionalã.

pânã la 30% economii la costurile energeticecosturi de operare extrem de miciecologice ºi economicefãrã pãturã de cãldurã formatã sub plafonaerul proaspãt este introdus, iar gazele de ardere sunt evacuate din halãnu existã risc de îngheþ, zgomot minimtehnologie perfecþionatã

încãlzire uniformã pe spaþii foarte mariîncãlzirea prin radiaþie a podelelor ºi corpurilortemperaturã plãcutã la nivelul podeleilipsa curenþilor de aer nu antreneazã deloc prafulîncãlzirea blândã asigurã o atmosferã plãcutãpentru vizitatoriconfort incomparabil

Avantaje la prima vedere:

Fig. 1

Cãldura radiaþiei cu undã lungãcreeazã senzaþia de temperaturãmai mare decât temperatura realãa aerului care înconjoarã corpulomenesc. Temperatura halei încãl-zite prin radiaþie este determinatã decãldura transmisã de la podea.

Se evitã concentrarea de aerfierbinte sub plafon. Cãldura radiatãeste menþinutã chiar ºi atunci cânduºile sunt deschise ºi, datoritã lipseimiºcãrii aerului, nu se ridicã nicioparticulã de praf.

Atât personalul, cât ºi utilajele,produsele sau vehiculele, podelelesau pereþii sunt încãlziþi de raze culungime de undã mare ºi transmitaceastã cãldurã mediului ambiant.

Încãlzirea indirectã are ca rezultato distribuþie uniformã a temperaturii.La nivelul plafonului temperaturaeste doar cu puþin mai mare decâtcea la nivelul solului (fig. 2 ºi 3).

EFICACITATEA TUBURILOR RADIANTESe datoreazã faptului cã radiaþia

caloricã penetreazã aerul aproapefãrã rezistenþã (tabelul 1). Radiaþianu devine eficientã înainte sã atingãcorpuri solide.

Datoritã transmisiei directe a cãl-durii, radiaþia ajunge chiar ºi de laînãlþimi mari în zona unde se aflãpersonalul.

Componentele de bazã ale sis-temului sunt corpuri radiante sus-pendate de obicei sub plafonul halei.Corpul radiant constã din douã tuburiacoperite, dispuse paralel (fig. 4).În partea superioarã tuburile suntînconjurate de ecrane izolante, învederea sporirii randamentuluiradiaþiei. În zona de ardere a flãcãriiunul din cele douã tuburi radianteeste echipat cu o izolaþie internã ter-morezistentã care asigurã distribuþia

uniformã a cãldurii pe toatã lungi-mea tuburilor radiante. Cãldura esteradiatã de pe suprafaþa tuburilor înmediul ambiant fãrã nicio energieconducãtoare. Tuburile sunt încãlzitecu ajutorul unui arzãtor special cudepresiune.

STRUCTURA INSTALAÞIILORDE ÎNCÃLZIRE ETASTAR

Carcasa tuburilor radiante îninfraroºu ETASTAR este de con-strucþie specialã. Funcþia ei este dea reduce la minimum pierderile princonvecþie.

Din cauza temperaturii suprafeþeituburilor, se formeazã o zonã de aerfierbinte în interiorul carcasei. Cu toateacestea, deoarece apãrãtorile izo-late se întind pânã sub cantul inferioral tubului, aerul fierbinte nu scapã.Astfel, pierderile de convecþie suntîndepãrtate.

La tuburile radiante care uti-lizeazã ca ecran de protecþie soluþiastandard, adicã numai un panoureflectorizant fãrã izolaþie ºi ghidare,este mult mai uºor ca aerul fierbintesã se distribuie în partea superioarãa halei.

Pierderile prin convecþie producaer fierbinte nedorit sub plafon. Maimult, proporþia de radiaþie esteredusã.

Fig. 2: Încãlzirea radiantã. Radiaþia de unde lungiîncãlzeºte obiectele solide ºi podeaua,

aerul fiind încãlzit indirect

Fig. 3: Încãlzirea prin convecþie. Aerul încãlzit curadiatoare, convectoare sau calorifere se ridicã ºi

formeazã o pãturã ineficientã de cãldurã sub plafon.

Tabelul 1

Fig. 4. Componentele de bazã ale sistemului:1. Inveliº exterior, 2. Izolaþie, 3. Înveliº reflec-

torizant, 4. Tub radiant cu izolaþie refractarã lainterior, 5. Tub radiant de retur




PRINCIPIUL DE FUNCÞIONAREA TUBURILOR RADIANTE

În interiorul tuburilor radianteETASTAR, flacãra este produsã deun arzãtor special ºi este trasã prindepresiune.

Cu ajutorul arzãtoarelor cudepresiune poate fi produsã oflacãrã lungã care, ea însãºi, creeazão distribuþie de temperaturã. Printr-oacoperire ceramicã de grosimidiferite, la interiorul tuburilor, tempe-ratura este uniform distribuitã petoatã lungimea acestora. În vedereaintensificãrii radiaþiei, zona inferioarãa tuburilor are o acoperire specialã.Prin aceastã suprafaþã inferioarã,energia sub formã de radiaþie culungime de undã lungã este trans-misã halei. Datoritã construcþieicompacte a carcasei tuburilor radi-ante, care previne pierderile princonvecþie în sus, este atins un ran-dament înalt de radiaþie.

Figura 5 aratã calea flãcãrii de laarzãtor prin tuburile radiante, cãtreventilatorul care produce depre-siunea necesarã în sistem.

UTILIZAREA INSTALAÞIILORDE ÎNCÃLZIRE CU TUBURI RADIANTE

Se pot utiliza în aproape toatehalele înalte cum ar fi: terenuri detenis acoperite ºi alte sãli de sport,hale de producþie, depozite, sãli deexpoziþie/prezentare.

Spaþiul redus necesar permite oinstalare uºoarã în hale deja existente,precum ºi în hale cu poduri rulante.

Pot fi, de asemenea, utilizate încentre de distribuþie a mãrfurilor, încentre comerciale, hangare, ºantierenavale.

Tuburile radiante ETASTAR pot fiadaptate individual pentru fiecareformã ºi dimensiune de halã.

Pot fi montate în plafon sau fixatepe pereþii laterali, lucru ce constituieun mare avantaj când se renoveazãsau se echipeazã halele existente,inclusiv cele cu poduri rulante.

Cãldura plãcutã mãreºte perfor-manþa ºi asigurã o atmosferã plã-cutã pentru desfãºurarea lucruluichiar ºi în halele foarte mari.

Radiaþiile infraroºii asigurã unsistem de încãlzire economic înfabrici ºi depozite, staþii de con-tainere ºi magazii, ºantiere navale ºidocuri, ºi, împreunã cu sistemulbrevetat de ventilaþie aerostar, ºiîn sãli de expoziþie ºi de sport.Caracteristicile pozitive ale ETASTARîl definesc ca cea mai bunã soluþiepentru asigurarea unei atmosfereplãcute, fãrã costuri mari, în spaþii

închise, mai ales în mall-uri ºi com-plexe de birouri (foto 1-4).

ETASTAR este alcãtuit din unitãþide 3 sau 6 m ºi poate fi asamblat îninstalaþii radiante.

Sursele de energie sunt gazulnatural sau GPL.

Unitãþile radiante necesitã înteren un termen scurt de asamblare.Pe timpul perioadei de construcþiesau reconstrucþie, necesitã doar miciîntreruperi în fluxul de producþie.

SISTEMUL DE EVACUAREA GAZELOR ARSE

Este construit complet din oþelinoxidabil, existând varianta simplãpentru o singurã instalaþie sau vari-antã duplex pentru douã instalaþii deîncãlzire a minimum 35 kw.

Sistemele pot fi scoase prinacoperiº sau printr-un perete lateral,la dreapta sau la stânga instalaþiei.SISTEM DE REGLARE A TEMPERATURII

Sistemul de comandã ºi controlpermite programarea sãptãmânalã,zi/noapte, fiind dotat cu ceas digital,termostate de blocare, telecomandã,comutator manual/automat. Celemai complexe sisteme permit con-trolul în întregime automat al proce-sului, transmisie de date prin reþeaBUS, display de supraveghere,memorare a datelor, temperaturilor,iar opþional, conexiuni prin modem,deservire de la consola PC, afiºareagraficã a datelor memorate.

În perioada 5-9 martie 2008,vã invitãm sã vizitaþi standulGrup Romet Buzãu, amenajat laROMTHERM – Pavilionul 18.

Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

Fig. 5: Calea flãcãrii de la arzãtor prin tuburile radiante, cãtreventilatorul care produce depresiunea



Sisteme de încãlzire prin radiaþie

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouri radiante cu funcþionare peapã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori. EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sis-tem energetic primar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, localuri, spaþii ambientalede dimensiuni medii ºi mari, ideal pentru spaþii cu risc la incendiu. Încãlzirea se face uni-form nu stratificat, fãrã nicio miºcare a aerului, acesta fiind principalul avantaj.

SOLUÞII PENTRU O ÎNALTÃ DISTRIBUÞIE A CÂMPULUI DE RADIAÞIEPe lângã folosirea unui oþel de calitate, distribuþia radiaþiilor este asiguratã printr-un proces care garanteazã

contactul excelent între tuburi ºi placa radiantã. La cerere, panourile radiante se pot echipa cu plãci anti-convecþiepentru reducerea dispersiei în partea superioarã ºi mãrirea temperaturii plãcii radiante.

Sistemul EUCERAMIC e constituit din difuzori radianþi autonomi cu incan-descenþã de înalt randament, proiectat ºi realizat dupã cele mai moderne ºiraþionale sisteme de lucru: lejer, dedimensiuni compacte, putând fi orien-taþi pentru obþinerea unei difuzii omo-gene a cãldurii în zone precise. Unuldintre principalele avantaje ale sis-temului EUCERAMIC este aplicareaprincipiului fizicii de propagare a cãl-durii doar pe porþiuni prestabilite,evitând dispersarea cãldurii pe ariiextinse.

Cu sistemul EUCERAMIC se încãlzeºte unde, când ºi cum se doreºte, cuajutorul propagãrii cãldurii, optimizând raportul dintre exigenþã ºi cost.

Încãlzitoarele radiante din seria EUCERAMIC HE sunt soluþia optimã pen-tru rezolvarea problemelor privind montarea la înãlþimi ridicate.

Un sistem eficient de schimb face posibilã recuperarea cãldurii de lagazele de ardere, fãcând transferul de cãldurã cãtre noul mixt de combustibilºi mãrind substanþial puterea unitãþilor radiante.

ESTETICUL FACE PARTE DIN ELCompactitatea, greutatea micã ºi

culorile disponibile permit o integrareplãcutã în ambientele unde apariþia ºiprotecþia operelor artistice reprezintão importanþã primarã.

SC TERMOCLIMA SRL, unic importator al sistemelor de încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA,vã oferã cele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea mai înaltã calitate ºi la stan-darde europene. Prin calitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este asigurat.

TERMOCLIMA

Sistem convenþionalCosturi reduse 40-70%

Sistem convenþionalCosturi de operare 100%

Diagrama de difuzie a cãldurii


Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:

o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;

un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;

un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;

o articulaþie metalicã;

un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îl împinge

apoi, prin modulul de diminuare a zgomotului, în canalul de distribuþie

cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicã straturile de aer rece de

la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.

Bariera de aer EUWIND este

un avantaj de maximã eficienþã

la nivelul solului, unde acþiunea

aerului rece este mult mai

mare.

05-09 martie 2008, BucureºtiROMTHERM

Expoziþia internaþionalã pentru echipamentede încãlzire, rãcire ºi condiþionare a aerului

Stand 22-23, Pavilion 13Vã aºteptãm!


Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºieconomii energetice importante,între 30% ºi 65%, în funcþie de tipulhalei, gradul de izolare, procesultehnologic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHASistemul de încãlzire prin radiaþie

OHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului con-stã în adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. Înfuncþie de necesarul de cãldurã ºiînãlþimea clãdirii, tubulatura radiantãpoate avea o configuraþie monotubu-larã sau bitubularã.

Grupul de combustie care seplaseazã în exteriorul clãdirii are rolul

de a genera cãldura obþinutã de laarzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe,aflatã în depresiune în raport cumediul încãlzit. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radianteeste variabilã ºi, dupã cerinþe, sepoate situa în intervalul 120 0C – 290 0C.Marele avantaj al unui asemeneasistem de încãlzire este acela cã serecirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma proce-sului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn situaþia în care nu existãsuprafaþã vitratã corespunzã-toare, conform normativelor învigoare.

Tuburi radiante modulare INFRASistemul de încãlzire prin radiaþie

INFRA este cea mai adecvatãsoluþie de încãlzire zonalã. Echipa-mentele pot fi utilizate în spaþii cuînãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºichiar mai mult în condiþii speciale.Concentreazã fluxul de cãldurã înzona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-teazã ºi stratificarea aerului întrepardosealã ºi planºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilorindustriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, problemedificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþiialegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarelede activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametriinecesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,precum ºi la economisirea energiei termice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneoriinexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care serepercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilorsau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

Randamentele de combustie sunt

mari: peste 95%.

Toate acestea, coroborate cu un

regim de funcþionare termostatat,

conduc la economii de energie de

30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA se

pot obþine zone de temperaturi

diferite în aceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere este

în depresiune în raport cu mediul

ambiant, iar camera de ardere

etanºã, ceea ce conferã o siguranþã

deosebitã în exploatare.

Module radiante INFRA BAFReprezintã o soluþie perfectã

pentru încãlzirea serelor ºi a fer-

melor de animale.

Existã mai multe variante sub care

se pot realiza acestea, ºi anume:

INFRA BAF MSV: module radi-

ante legate la un canal colectiv pentru

gaze de ardere cu exhaustor

final, unic pentru toate modulele

instalate. Acest sistem poate fi

desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24metri lungime;

INFRA BAF USV: module radi-ante în formã de „U“, racordate la uncanal colectiv pentru gazele deardere, cu exhaustor final, unic pen-tru toate modulele instalate;

INFRA BAF MC: moduleetanºe cu lungimi diferite ºi numãrvariabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;în funcþie de aplicaþie acestea suntdestinate serelor ºi fermelor zooteh-nice, cu înãlþimi reduse. Modulele auun sistem de liftare special gânditpentru aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAFTuburile radiante INFRA pot avea

diverse utilizãrii, astfel încât sã poatãfi aplicate pentru:

uscarea diverselor materiale:

piese metalice, plastice, produse

agricole, forme ºi miezuri de turnãto-

rie, marmurã;

încãlzirea diverselor tipuri de

lichide cu schimbãtoare de cãldurã

imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi

alte substanþe granulate, diverse

materiale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la

dispoziþie cu orice informaþie din

domeniu, consultanþã, studii de

fezabilitate.

Vã aºteptãm la ROMTHERMîn perioada 5-9 martie 2008

ROMEXPOPavilion 15, Stand 9.


Echipamente electrice murale de încãlzitEchipamentele electrice de

încãlzit au la bazã douã principii defuncþionare, radiaþia ºi convecþia,acestea dând ºi denumirea echipa-mentului, respectiv radiatoare ºiconvectoare.

În cazul radiatoarelor, elementulîncãlzitor îl constituie o placã rea-lizatã din aliaj de aluminiu, titan ºimanganitã care asigurã un transfertermic cât mai bun cãtre aerul deîncãlzit. Aceastã placã radiantã esteprelucratã astfel încât, la dimensiunidate, suprafaþa de transfer a cãlduriisã fie maximã, asigurându-se o efi-cienþã maximã la o temperaturã delucru a plãcii de cca 80 0C.

În cazul convectoarelor, elemen-tul încãlzitor, care se încãlzeºte lacca 450 0C, are forma conceputãastfel încât sã se asigure o dispersieinstantanee ºi uniformã a cãldurii întoatã masa acestui element. ªi înacest caz, materialul folosit esteacelaºi aliaj de înaltã conductivitatetermicã.

În ambele cazuri, proprietateaintelectualã asupra elementelorîncãlzitoare aparþine producãtorului,respectiv firma Noirot – Franþa.

Controlul funcþionãrii pentruambele echipamente este realizatde un termostat electronic a cãruiprecizie este de 0,1 0C, fapt careasigurã atât o temperaturã stabilã

în spaþiul de încãlzit, cât ºi o efici-enþã sporitã faþã de oricare alt tip determostat (cu bulb, bimetal etc.) cu oprecizie de 1 0C, în cel mai bun caz.

O altã caracteristicã importantã aambelor tipuri de echipamente esteposibilitatea de a fi programate pezile ºi ore, cu un ciclu de 7 zile.Echipamentele programabile suntechipate cu un sistem de selectare aunuia dintre cele trei regimuri defuncþionare, respectiv confort, eco-nomic ºi protecþie la îngheþ.

În regim confort, utilizat atuncicând încãperea respectivã estelocuitã, echipamentul asigurã tem-peratura stabilitã prin intermediulbutonului de reglaj. Comutarea depe poziþia confort pe poziþia eco-nomic asigurã în încãpere o tempe-raturã mai micã cu 6 grade faþã decea în regim confort, fãrã a sederegla butonul termostatului. Serealizeazã astfel, pe perioadele scurteîn care încãperea nu este locuitã, oeconomie substanþialã de energie,fãrã a permite însã rãcirea încãperii.

În sfârºit, pe poziþia protecþie laîngheþ, echipamentul asigurã înîncãpere o temperaturã de 6 0C,suficientã, pentru a proteja deîngheþ instalaþiile sanitare, planteledecorative etc.

Comutarea regimului de funcþionarese poate face fie manual, fie prinintermediul unui modul de progra-mare care poate coordona pânã la20 de echipamente.

Sistemul de programare esteideal pentru casele de vacanþã, undelocatarul îºi poate programa regimulde funcþionare zilnic pe parcursulîntregii sãptãmâni, dar ºi în cazulspaþiilor de birou, magazine, ateliereetc., asigurându-se o încãlzire optimãpe perioada programului de lucru ºio economie importantã de energie înafara acestuia.

În situaþiile în care nu este nece-sarã variaþia regimului de încãlzire,se recomandã utilizarea unor echi-pamente simple, identice din punctde vedere mecanic, electric, ener-getic, dar fãrã sistemul de progra-mare, costul acestora fiind cu cca25% mai mic.

Având în vedere simplitateaechipamentelor ºi robusteþea exe-cuþiei, fiabilitatea lor este deosebitã,iar gradul de izolaþie – II – permiteinstalarea lor în orice încãpere,inclusiv în baie, deºi pentru camerelede baie constructorul a creat echipa-mente dedicate, dotate cu sistemede uscat prosoape, halate ºi alteaccesorii.

De precizat cã gama tipodimen-sionalã a produselor firmei Noiroteste foarte largã, acoperind atât pro-duse de uz casnic, cât ºi de uzindustrial. Având în vedere specifici-tatea pieþei locale, au fost alese sprea fi importate în special acele pro-duse care, la performanþe deosebite,aveau un preþ accesibil masei largide potenþiali cumpãrãtori. În acestecondiþii, încãlzirea electricã a devenitalternativa idealã pentru cei care sedeconecteazã de la sistemul centra-lizat de termoficare sau pentru ceicare îºi construiesc locuinþe noi.

Avantajele încãlzirii electricesunt multiple ºi vom menþiona doarcâteva:

este total ecologicã ºi lipsitã deorice pericol comparativ cu instala-þiile pe gaze, sau chiar sobele culemne;

nu necesitã niciun fel de apro-bare pentru instalare, consumurile

situându-se în limitele admise ºiaprobate în cazul locuinþelor la blocsau al construcþiilor de mãrimemedie; în cazul unor imobile cuspaþii mai mari decât cele uzuale,branºamentele vor trebui dimen-sionate corespunzãtor;

constituie sursa idealã deîncãlzire în spaþii publice ºi colecti-vitãþi cum sunt ºcolile, grãdiniþele decopii, biserici, spitale, sedii de soci-etãþi sau instituþii publice;

instalarea se face uºor,îngropatã în pereþi, în cazul în care

imobilul este în construcþie sau reno-vare, sau prin canale de cablu încazul unor spaþii existente, fãrã ase întrerupe activitatea sau afectaspaþiile respective. Costurile deinstalare sunt minime, întrucât nunecesitã altceva decât conductori ºiacele canale de cablu din materialplastic;

costurile de funcþionare suntcomparabile cu ale oricãrui alt sis-tem bazat pe gaze naturale lapreþurile de azi ale energiei electriceºi gazelor, iar investiþia iniþialã repre-zintã cca 30% din preþul unei insta-laþii pe gaze, fãrã a mai pune lasocotealã manopera aferentã;

se eliminã inconvenientele gene-rate de executarea unei instalaþii decalorifere ºi durata acesteia;

dimensiunile reduse permitinstalarea echipamentelor în oricezonã disponibilã din încãpere fãrã aafecta decorarea sau mobilareaacesteia.

De precizat cã echipamentelepentru baie dispun de douã sistemede încãlzire: unul pe bazã de con-vecþie, destinat încãlzirii încãperii,controlat de un termostat, ºi un aldoilea, bazat pe un element radiant

ºi o turbinã care suflã aerul fierbintecãtre prosoape, comandat de unmecanism de ceasornic având sarcinasã decupleze sistemul dupã scurgereatimpului stabilit de utilizator.

Pentru orice detalii suplimentare,vã rugãm sã ne contactaþi la unuldin telefoanele 0722-222073;021-312 03 99; fax: 021-311 24 27;sau e-mail: [email protected].

Puteþi de asemenea accesa paginanoastrã web: www.aerotrade.ro.


Coºul de fum astfel configurat se poate transfera printr-o singurã operaþie „drag and drop“ în orice

program CAD.

CUM FUNCÞIONEAZÃ SCHIEDEL GDL?Dupã urmãrirea instrucþiunilor din pagina

www.schiedel.ro/ parteneri/arhitecti, rulaþi progra-

mul Schiedel GDL.

Selectaþi sistemul Schiedel UNI, apoi apãsaþi

butonul „Mai departe“.

Parcurgând taburile, se pot stabili: numãrul de

racordãri, numãrul uºilor de curãþire ºi poziþiile

acestora.

Toate modificãrile se pot urmãri într-o fereas-

trã 3D.

În ultimul tab, se poate trece la accesorizarea

coºului de fum, la stabilirea soluþiei constructive a

capului de coº, precum ºi la stabilirea amplasamen-

tului coºului în raport cu acoperiºul.

Dupã ce aþi efectuat toate modificãrile dorite,

apãsaþi butonul „Mai departe“ ºi veþi obþine o listã a

elementelor componente, conþinând codul, denu-

mirea ºi cantitatea necesarã.

Schiedel GDLPROGRAM DE PROIECTARE 3D A COªURILOR DE FUM

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22

Miv SRL 021 – 242.82.77Tavicom SRL 021 – 318.74.30

Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0334 – 401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Braºov Analit SRL 0268 – 335.771Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963

DVI Construct SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341 Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii FN, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Schiedel Sisteme de Coºuri SRL – având ca

domeniu de activitate importul ºi comer-

cializarea coºurilor de fum prefabricate, tip

Schiedel, inclusiv consultanþa tehnicã afe-

rentã – acordã o atenþie deosebitã relaþiilor

de colaborare cu arhitecþii ºi proiectanþii de

specialitate.

Cu scopul de a asigura o proiectare facilã a

sistemelor de evacuare a gazelor arse, punem la

dispoziþia celor interesaþi programul Schiedel

GDL, un program simplu ºi rapid de configurare

a coºurilor de fum Schiedel.

Prin utilizarea tehnologiei GDL – Geometric

Description Language, s-a creat posibilitatea

realizãrii unui catalog interactiv de elemente de

construcþii, respectiv coºuri de fum, elemente

care se pot transfera sub forma unor obiecte

reale în planurile de arhitecturã.

Obiectele GDL pot fi utilizate în toate pro-

gramele uzuale de proiectare 2D ºi 3D. Astfel,

coºurile de fum ºi informaþiile aferente pot fi

transferate în planurile de arhitecturã printr-o

singurã operaþiune „drag and drop“. Odatã

plasate, obiectele pot fi modificate oricând.

Începând cu data de 15 ianuarie 2008, pe site-ul

www.schiedel.ro, este disponibilã varianta în

limba românã a programului pentru sistemul de

coº tristrat, Schiedel UNI, urmând ca – în cursul

acestui an – sã se finalizeze variantele ºi pentru

celelalte tipuri de coºuri din paleta de produse

Schiedel România.

drd. ing. Laszlo SCHRECK


Armafix AFSOLUÞIA FIABILÃ PENTRU EVITAREA FORMÃRII PUNÞILOR TERMICE

ÎN ZONA COLIERELOR PENTRU ÞEVI

Suportul pentru þevi Armafix AF cuo nouã structurã microcelularã, pro-dus de Armacell, reprezintã o soluþiesimplã ºi fiabilã pentru montarea þevilorîn condiþii de temperaturi scãzute.

Armacell oferã pieþei materialelorde construcþii Armafix AF, produscare beneficiazã de calitate micro-celularã: suportul brevetat pentru þevia fost corelat cu noile dimensiunitubulare ale gamei de produseAF/Armaflex, proprietãþile sale tehnicefiind îmbunãtãþite. Armafix AF asigurãun maximum de fiabilitate în zona difi-cilã din jurul brãþãrilor utilizate pentrumontarea þevilor reci. Suportul pentruþevi izoleazã termic þeava de brãþarã ºiprevine, astfel, apariþia punþilor termice.

Colierele þevilor reprezintã un poten-þial punct slab în izolaþiile la temperaturiscãzute. Dacã þeava nu este izolatã ter-mic de colier, se formeazã puntea rece(cunoscutã ºi sub denumirea de „puntetermicã“), punte care poate duce la for-marea condensului contribuind astfel lapierderi energetice ridicate, iar, pe dealtã parte, la apariþia riscului de corozi-une ºi creºterea pericolului de daunesecundare. Pentru a preveni apariþia punþiitermice, trebuie evitat contactul direct întreþeavã ºi colier.

Utilizarea suportului de þevi Armafixasigurã integritatea sistemului de izolarechiar ºi în locurile critice din jurul colie-relor metalice, utilizate pentru montareaþevilor reci. Suportul pentru þevi este for-mat din izolaþie AF/Armaflex, în care suntîncorporate inserþii de poliuretan/ poliizo-cianurat spumat rezistent la compresie,

fãrã freon. Acestea suportã greutatea ºigaranteazã faptul cã nu se vor formapunþi termice. Fiind un material pentruizolaþii cu celule închise, cu o rezistenþãridicatã la transmisia vaporilor de apã(valoarea μ), AF/Armaflex are încorpo-ratã o barierã de difuziune. Datoritãrezistenþei crescute la transmisia vapori-lor de apã de μ ≥ 10.000, instalaþiile izo-late au o protecþie împotriva formãriicondensului fiabilã ºi de lungã duratã. Înplus, produsul este mai eficient din punc-tul de vedere al energiei decât în trecut:conductivitatea termicã a fost redusã laλ00C ≤ 0,033 W/(m·K). În exterior, douãcarcase de aluminiu au fost lipite în jurulmaterialului elastomeric izolant, care dis-tribuie sarcina ºi acþioneazã ca o barierãsuplimentarã de vapori.

Suportul de þevi Armafix nu asigurãnumai un maximum de fiabilitate, ci este ºipractic, rapid ºi uºor de instalat. În cazul încare se utilizeazã brãþãri metalice stan-dard, este necesarã izolarea þevii pânã labrãþarã, lipirea capetelor materialului pen-tru izolaþii de þeavã ºi, dupã efectuareaacestor operaþiuni, aplicarea Armaflex ladispozitivul de susþinere. În schimb,Armafix este prins cu uºurinþã în jurul þeviide cãtre instalator, þeava este fixatã cuajutorul brãþãrilor ºi, apoi, capetele supor-tului þevii sunt lipite de materialul tubului.În raport cu aplicarea materialului izolantpe dispozitivele tradiþionale de susþinere,prin utilizarea Armafix AF se economi-sesc timp, material ºi bani.

Grosimea izolaþiei suporturilor pentruþeavã este coordonatã cu dimensiuneatubului AF/Armaflex – dupã selectareadimensiunii tubului, tipul suportului nece-sar pentru fixare este evident. Dupã insta-lare, tubul ºi suportul formeazã un întreg.

Armacell asigurã, de asemenea, ºibrãþãrile adecvate suporturilor pentruþeavã, oferind astfel pachetul completpentru montarea þevilor de la o singurãsursã. Brãþãrile sunt disponibile atâtseparat, cât ºi – o altã caracteristicãnouã – într-un set practic împreunã cu

suporturile pentru þevi. La cerere, poatefi furnizatã o versiune fãrã halogen asuportului pentru þevi pentru a se garantaintegritatea sistemului de izolaþie, încazul utilizãrii materialului pentru izolaþiifãrã halogen NH/Armaflex.

Importanþa utilizãrii unui sistem deizolaþie, care funcþioneazã pe termenlung, este ilustratã de costurile alarmantde ridicate, ce trebuie suportate în cazuldaunelor provocate de coroziune ºiumezirea izolaþiei în fiecare an.

Armacell este producãtor de spumetehnologice ºi liderul mondial pe piaþamaterialelor pentru izolaþii tehnice flexibile.În anul financiar 2006, compania aînregistrat o cifrã anualã de afaceri deaproximativ 392 milioane de euro. Grupulde companii deþine 20 de fabrici în 13 þãri,inclusiv China, Australia, America de Nordºi America de Sud, ºi are sediul în Münster,Germania. Pe lângã ARMAFLEX – marcade vârf în domeniul izolaþiei tehnice flexibile –angajaþii companiei, în numãr de aproxi-mativ 2.500, produc, de asemenea, mate-riale pentru izolaþii termoplastice, protecþiiexterne ºi materiale de protecþie pentruizolaþia þevilor, spume speciale pentru ogamã largã de aplicaþii industriale ºi dinsectorul de sport ºi agrement.

Una dintre problemele care dau multe bãtãi de cap constructorilor, dar mai ales beneficiarilor, este ceea ce întermeni tehnici se numeºte punte termicã. Pentru evitarea formãrii punþilor termice, specialiºtii cautã ºi gãsesc soluþiiprecum este ºi cea pe care o prezentãm în continuare.

1. Barierã de difuziune încorporatã: materialpentru izolaþii cu celule închise cu o rezistenþã ridi-catã la transmisia vaporilor de apã de μ ≥ 10.000;

2. Soluþia sistemului: grosimea izolaþieisuporturilor pentru þeavã este corelatã cu dimen-siunea tubului AF/Armaflex;

3. Eficienþã energeticã ºi mai ridicatã: nouaconductivitate termicã de λ00C ≤ 0,033 W/(m·K).


Obþinerea certificatului de urbanismCONSULTANÞÃ JURIDICÃ

avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Ce este certificatul de urbanism?Certificatul de urbanism este

actul de informare emis de admi-nistraþia publicã localã (preºedinþiiconsiliilor judeþene, primarul generalal municipiului Bucureºti, primariimunicipiilor, sectoarelor municipiuluiBucureºti, ai oraºelor sau comunelor).

Procedura de obþinerePentru emiterea certificatului de

urbanism, solicitantul, orice per-soanã fizicã sau juridicã, trebuie sãdepunã o documentaþie cuprinzând:

a) cerere-tip (formularul-modelF.1 – „Cerere pentru emiterea certifi-catului de urbanism“) completatã

în conformitate cu precizãrile privindcompletarea acesteia, cu elementelede identificare ale solicitantului ºiimobilului, precum ºi cu precizareascopului solicitãrii actului;

b) planuri topografice sau cadas-trale la scãrile 1:500, 1:2.000 sau1:10.000, dupã caz, – vizate deOficiul de cadastru ºi publicitate imo-biliarã al judeþului sau al municipiuluiBucureºti, dupã caz – cu indicareaimobilului – teren ºi/sau construcþii(2 exemplare); planurile se obþincontra-cost de la unitatea teritorialãspecializatã care le gestioneazã;

c) documentul de platã a taxei deeliberare a certificatului de urbanism(în copie).

Cu toate cã normele metodologicede aplicare a Legii nr. 50/1991privind autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii specificã faptul cã nueste necesarã prezentarea titluluiasupra imobilului sau a altui act caresã ateste dreptul de proprietate,în practicã, autoritatea emitentã aCertificatului de urbanism poate cerecompletarea documentaþiei cu acest act.

Certificatul de urbanism se întoc-meºte în conformitate cu prevederiledocumentaþiilor de urbanism (PUG,PUZ, PUD ºi RGU), iar pentru inves-tiþiile care depãºesc limita uneiunitãþi administrativ-teritoriale sepoate întocmi ºi pe baza planurilorde amenajare a teritoriului (PATN,PATZ, PATJ), aprobate potrivit legii.

Certificatul de urbanism se emiteîn termen de cel mult 30 de zile de ladata înregistrãrii cererii, menþio-nându-se, în mod obligatoriu, scopulemiterii acestuia.

În situaþia în care scopul emiteriicertificatului de urbanism esteobþinerea autorizaþiei de construire/desfiinþare, acesta va fi însoþit de for-mularele fiºelor tehnice strict nece-sare în vederea emiterii acordului unic.

În documentele anexã la certifi-catul de urbanism emitentul areobligaþia de a încunoºtiinþa solici-tantul cu privire la taxele legalenecesare avizãrii documentaþiei învederea autorizãrii.

În acest scop, societãþile furni-zoare de utilitãþi au obligaþia ca, pebazã de protocol încheiat cu autori-tatea administraþiei publice locale,sã comunice cuantumul taxelor pen-tru avize (pe tipuri de lucrãri ºicapacitãþi – conform reglementãrilorproprii), modalitatea de platã ºi con-turile în care acestea trebuie achitate.

Certificatul de urbanism este valabilpentru un interval de timp cuprinsîntre 6 ºi 24 luni de la data emiterii,în funcþie de:

a) scopul pentru care a fost solicitat;b) complexitatea investiþiei ºi carac-

teristicile urbanistice ale zonei încare se aflã imobilul;

c) menþinerea valabilitãþii preve-derilor documentaþiilor urbanistice ºi aplanurilor de amenajare a teritoriuluiaprobate, pentru imobilul solicitat.

Prelungirea termenului de vala-bilitate a certificatului de urbanismse poate face numai de cãtre emi-tent, la cererea titularului formulatãcu cel puþin 15 zile înaintea expirãriiacestuia, pentru o perioadã de timpde maximum 12 luni, dupã care, înmod obligatoriu, se emite un noucertificat de urbanism.


Reglementãriprivind asigurarea calitãþii în construcþii

NECLARITÃÞI ªI CONTRADICÞIIDaniel MATEIU, Radu LUPÃªTEANU, Nicolae FLOREA –

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ din Iaºi

Prin management se înþelege unproces complex ºi structurat detehnici ºi aptitudini exercitate învederea atingerii scopurilor uneiorganizaþii, într-un mod cât mai efi-cient, prin îndeplinirea coordonatã amai multor funcþii: planificare, organi-zare, personal, directivare ºi control.Funcþia de directivare presupune:motivare, conducere, comunicare.Deci conducerea este doar o com-ponentã a managementului.

În ceea ce priveºte managemen-tul calitãþii, acesta este acea partea managementului unei organizaþiiorientatã cãtre obþinerea rezul-tatelor, în raport cu obiectivele cali-tãþii, pentru satisfacerea necesitãþilor,aºteptãrilor ºi cerinþelor pãrþilorinteresate. Termenul de asigurare acalitãþii, folosit în actele normativeromâneºti, devine astfel (conformSR EN ISO 9000/2001) acea parte amanagementului calitãþii concen-tratã pe furnizarea încrederii cãcerinþele referitoare la calitate vor fiimplementate.

În Regulamentul pentru condu-cerea ºi asigurarea calitãþii înconstrucþii (HGR nr.766/1997), seprecizeazã de fapt elementele debazã ale managementului calitãþii înconstrucþii. Cheia de boltã a acestuiact normativ o constituie categoriade importanþã a construcþiilor.

În funcþie de aceasta (conform ºiOrdinului MLPAT nr. 31/N/1995) ºide sursa de finanþare, Regulamentul

prevede trei niveluri de ierarhizare(din punctul de vedere al complexi-tãþii) ºi aplicare a managementului(conducerea ºi asigurarea) calitãþii prin:

sistemul calitãþii;planul calitãþii;îndeplinirea atribuþiilor respon-

sabilului tehnic cu execuþia atestat.Tot HGR nr.766/1997, la art. 20

recomandã, de asemenea, trei mo-dele de asigurare a calitãþii, în core-lare cu categoria de importanþã aconstrucþiei (ex: pentru construcþiide importanþã deosebitã (B) se reco-mandã modelele 1 sau 2 etc.). Acestemodele, reprezentând niveluri dis-tincte de asigurare a calitãþii, derivãdin standardele SR EN ISO seria 9001,9002 ºi 9003 din anii ’90 (art.19).

La art. 21/HGR nr.766/1997, seprecizeazã cã încadrarea într-ocategorie de importanþã a construcþi-ilor, implicit selectarea modelului deasigurare a calitãþii pentru activitãþilede realizare ºi exploatare, se stabi-leºte în etapa de proiectare.

La art. 13 se prevede – ca ocondiþie restrictivã pentru partici-parea la licitaþie ºi/sau pentru con-strucþii finanþate din fondurile statului– certificarea sistemului calitãþii sauvizarea acestuia de cãtre specialiºti(organisme) agreaþi de MLPTL. Maimult, la art. 15 (antepenultimulaliniat) se face referire la existenþasistemului calitãþii ºi a modelului de

asigurare a calitãþii în cazul con-tractelor încheiate pentru proiectare,fabricaþie ºi execuþie.

Coroborând prevederile articolelor3 ºi 21 cu cele ale articolelor 13, 15,19 ºi 20 din HGR nr.766/1997, senaºte controversa: dacã în faza deproiectare se stabileºte categoria deimportanþã, care impune restricþii(din punctul de vedere al existenþeisistemului de asigurare a calitãþii) înparticiparea la licitaþii ºi implicarea învreuna din etapele ciclului de viaþã(inclusiv „proiectarea“) în cazul con-strucþiilor finanþate din fondurile sta-tului, ar rezulta cã firmele deproiectare nu sunt afectate derestricþiile enunþate mai sus (la fel cafirmele care intervin în etapele deexecuþie), fapt care contraziceprevederile art. 3 ºi 21, care vizeazãinclusiv etapa de concepere/proiectare.

Este evident, cel puþin din acestepuncte de vedere, cã realitatea dindomeniul construcþiilor a avut oevoluþie mai dinamicã decât cea pre-figuratã de unele acte normative.Excepþie face seria standardelor SREN ISO 9000, care a fost revizuitã în2001 ºi în care nu mai regãsim celetrei modele de asigurare a calitãþii.Astfel SR EN ISO 9001/2001 nu semai referã doar la „asigurarea cali-tãþii“, ci la „sisteme de managemental calitãþii“ bazate pe definirea „pro-ceselor“, în scopul creºterii satisfac-þiei clientului ºi a pãrþilor interesate,prin îndeplinirea cerinþelor acestora.

Legislaþia româneascã (Legea nr.10/1995, H.G.R. 766/1997 ºi celelalte acte normative conexe) seadreseazã tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatareºi postutilizare a construcþiilor, care sunt obligate sã ia mãsurile necesare conducerii ºi asigurãrii calitãþiiprin obþinerea ºi menþinerea, pe întreaga duratã de existenþã a construcþiilor, a unui nivel minim de calitate,aferent cerinþelor.

În fapt, din cauza traducerii prin asimilare a termenului englezesc „management“ în româneºte cu „con-ducere ºi asigurare“, se îngusteazã neintenþionat semnificaþia noþiunii de „management“.

Atât costul, cât ºi calitatea con-strucþiilor se definesc cu preponde-renþã în etapa iniþialã de concepere– proiectare. Odatã proiectul finalizat(ºi calitatea proiectatã stabilitã caexigenþã de performanþã pentruetapa de execuþie), mãsura în carese mai pot introduce modificãri înceea ce priveºte creºterea calitãþiiscade vertiginos în etapele de exe-cuþie ºi utilizare (pãstrând un raportraþional cost/calitate).

Fãrã a diminua aportul adus deantreprenori în etapa de execuþie,trebuie spus cã, la limitã, o execuþieperfectã poate avea ca rezultat unprodus deficitar din punctul devedere al calitãþii, atât timp cât ea afost incorect/neconform definitã înfaza de proiectare.

Ca urmare, rezultã cã impunereaaceloraºi exigenþe proiectanþilor caºi antreprenorilor, privind sistemelede management al calitãþii, vaasigura atât o abordare echitabilã,cât mai ales o garanþie a calitãþii pro-dusului construit chiar din primaetapã a ciclului sãu de viaþã.

În aceastã etapã, produsul con-struit se aflã în „starea de agregare“de „proiect“ (studiu de fezabilitate,PAC, PT ºi DDE).

Ideal ar fi ca acestui produs sã-ifie evaluate „performanþele“, com-parându-le cu „exigenþele“ formulatede client în tema de proiectare ºi cucele ale comunitãþii (alte pãrþi intere-sate) formulate în reglementãriletehnice în vigoare. Practic, acestlucru se asigurã de cãtre verificatoriitehnici atestaþi (conform cerinþelorde verificare precizate) ºi, nu defiecare datã în faza de predare–pri-mire a proiectului cãtre client, maiare loc o recepþie propriu-zisã aproiectului, pentru a comparamãsura în care acesta, prin perfor-manþele pe care le defineºte pentruconstrucþie, satisface exigenþele dintema de proiectare. Din acestangrenaj al sistemului calitãþii în con-strucþii lipseºte în aceste situaþii o„rotiþã“ a clientului/investitorului.Aceastã „rotiþã“ (numitã serviciutehnic sau serviciu decontãri etc.) ainvestitorului, mai ales când acesta

este statul, este cea care trebuie sãasigure secvenþa descrisã mai sus,atât pentru avizarea studiului de feza-bilitate, cât ºi, în aceeaºi mãsurã,pentru proiectul în faza PT.

BIBLIOGRAFIE*** Legea nr.10/1995 privind cali-

tatea în construcþii;*** H.G. 766/1997 pentru apro-

barea unor regulamente privind cali-tatea în construcþii;

*** Ordinul MLPAT 31/N/1995 –Regulament privind stabilirea cate-goriei de importanþã a construcþiilor;

*** SR EN ISO 9000/2001 – Sistemede management al calitãþii. Principiiºi vocabular;

*** SR EN ISO 9001/2001 – Sistemede management al calitãþii. Cerinþe;

Lupan, M.– Introducerea con-ceptului de performanþã în con-strucþii, ICCPDC, Bucureºti, 1978;

Lupãºteanu, R.– Contribuþii pen-tru fundamentarea proiectelor pentruclãdiri de locuit pe baza costuluiglobal. Tezã de doctorat, UT Iaºi,2001.


Marmura compozitã

Andreea HEGYI – INCERC, Sucursala Cluj-Napoca

Câteva dintre argumentele careau stat la baza deciziei de a produceºi utiliza ºi la noi în þarã marmuracompozitã au fost urmãtoarele:

posibilitatea valorificãrii deºeurilorde marmurã naturalã care nu se maiputeau utiliza în alt scop, prinmãcinarea ºi introducerea lor în pro-cesul tehnologic de fabricaþie aacestui nou produs;

linia tehnologicã de producereeste relativ simplã, se poate automa-tiza uºor, calitatea produselor obþi-nute este ridicatã, iar preþul de costrelativ scãzut;

marmura compozitã este unprodus cu aspect asemãnãtor cu celal marmurei naturale semiºlefuite,dar cu o texturã mai finã ºi maiomogenã, este mai uºor de prelu-crat ºi are o absorbþie scãzutã aapei; este rezistentã la acizi, baze,sãruri ºi la variaþii UV sau la variaþiide temperaturã;

caracteristicile fizico-mecaniceale marmurei compozite ºi ale mar-murei naturale sunt asemãnãtoare,dar produsul sintetizat artificial poatesã atingã valori îmbunãtãþite în ceeace priveºte elasticitatea, rezistenþala flambare, absorbþia de apãscãzutã etc., datoritã conþinutului de

rãºini poliesterice nesaturate careinfluenþeazã favorabil proprietãþileamintite;

datoritã absorbþiei scãzute deapã, nu reþine petele ºi se întreþinefoarte uºor;

pusã în operã, marmura com-pozitã, spre deosebire de cea natu-ralã, este un material mai „cald“ ceeace determinã creºterea gradului deconfort.

Existã totuºi ºi unele dezavantajeale marmurei compozite faþã de ceanaturalã:

clasa de combustibilitate C1determinatã de conþinutul de rãºinipoliesterice nesaturate;

necesitatea protecþiei la depo-zitare, manipulare ºi transport, maimare în cazul produsului sintetizatartificial pentru cã prezintã sensibili-tate la zgâriere cu obiecte ascuþitesau dure;

pusã în operã, marmura com-pozitã se comportã bine, dar, odatãluciul pierdut din cauza atacului fizic,greu se mai poate reface aspectuliniþial deoarece luciul este dat deaplicarea unui strat superficial de lacpolimeric ºi nu prin lustruire ca încazul pietrei naturale.

În România, producerea acestuimaterial s-a dezvoltat importândtehnologia din þãri mai dezvoltate înacest domeniu, precum Germania,Austria, Italia sau Spania. Prinmetodele tehnologice implementate,se pot produce plãci pentru placareaunor suprafeþe precum: pereþi, glafuri,pervazuri, trepte ºi contratrepte,blaturi pentru bãi ºi bucãtãrii, chiu-vete ºi alte obiecte decorative. Toateacestea se pot realiza într-o gamãvariatã de culori ºi nuanþe, mate,semilucioase sau lucioase prin pro-cedeul aºa-numit „de turnare înmatriþe deschise“.

Materia prima este cântãritã ºiintrodusã în cuva de amestecareunde are loc omogenizarea mecani-zatã, timp în care se produc ºiprimele reacþii chimice necesareîntãririi masei – între rãºinã ºi agregate.Se foloseºte termenul de „agregate“deoarece studiile efectuate audemonstrat cã praful de marmurãpoate fi înlocuit cu nisip cuarþos înno-bilat sau granit, parþial sau total,produsul obþinut pãstrându-ºi carac-teristicile de bazã, dar evidenþiindu-semodificãri benefice în ceea cepriveºte duritatea Mohs, rezistenþa lacompresiune, la uzurã ºi la agenþi

Încã din antichitate, datoritã durabilitãþii ºi proprietãþilor sale decorative deosebite, marmura naturalãeste utilizatã ca material în construcþii, mai ales pentru finisarea ºi decorarea construcþiilor clãdirilor.

În ultimii ani, ca o consecinþã a utilizãrii pe scarã tot mai largã a rãºinilor poliesterice nesaturate, s-adezvoltat o nouã tehnologie: aceea de producere a pietrei artificiale de marmurã, aºa-numita „marmurãcompozitã“. Acest produs este realizat prin combinarea, în proporþii stabilite, de rãºini poliestericenesaturate, praf de marmurã ºi alte adaosuri (pigmenþi anorganici, paste colorante). Proporþia compo-nentelor de bazã este de aproximativ 80% rãºini poliesterice nesaturate ºi 20% praf de marmurã, cele-lalte adaosuri fiind prezente în compoziþia produsului finit în cantitãþi foarte mici ºi având rol de variaþiea gamei coloristice.


chimici. Utilizarea nisipului cuarþoslimiteazã însã paleta coloristicã,aspect foarte important, datoritã rolu-lui decorativ al produsului finit.

Masa de amestec este omoge-nizatã cu întãritorul, în aceastã fazãse produce etapa a doua de reacþiide întãrire. Imediat dupã aceastãomogenizare, amestecul se toarnãîn matriþe unde reacþiile de întãrirese definitiveazã.

Dupã 24 de ore de la turnareaîn matriþe, produsele se decofrea-zã, se verificã ºi, dacã este nece-sar, se aplicã gelul pentru luciu,prin pulverizare.

Produsele se depoziteazã pentrupolimerizarea completã într-unspaþiu adecvat, în condiþii de tempe-raturã ºi umiditate specificate dedeþinãtorul licenþei, timp de 7 zile,înainte de livrare.

Pe tot parcursul procesuluitehnologic, este necesar ca tempe-ratura mediului ambiant sã fiecuprinsã între 15 0C ºi 25 0C.

Dupã încheierea procesului depolimerizare, depozitarea ºi trans-portul impun doar câteva condiþii,determinate de necesitatea protejãriisuprafeþei. Astfel, se recomandãacoperirea suprafeþei produselor cuo folie de protecþie, care sã fie elimi-natã doar dupã montaj. Depozitarease face în poziþie orizontalã, pepartea inferioarã de montaj, careeste rugoasã, a produsului, dupã ceînainte a fost verificatã zona dedepozitare pentru eliminarea even-tualelor cuie, pietre sau a altorobiecte dure ºi ascuþite. Plãcile seambaleazã în pachete, protejate cucarton ºi alte materiale de protecþiesimilare. Obiectele cu forme dificil deîmpachetat se ambaleazã individual,în cutii sau lãzi. Transportul se reali-zeazã dupã ce au fost luate mãsurilenecesare de protecþie ºi de ancorarea pachetelor.

Producãtorii de marmurã com-pozitã realizeazã controlul calitãþiiproduselor prin controlul calitãþii

materiilor prime utilizate, controlulproduselor finite ºi printr-un controlextern al producþiei, periodic în labo-ratoare independente conform Legii10/1995, pentru a dovedi cã pro-dusele asigurã nivelul de calitatecorespunzãtor cerinþelor româneºtide performanþã pentru a putea fiutilizate în þarã.

Produsele din marmurã compo-zitã se utilizeazã la interior sau laexterior, la clãdiri de locuinþe, admi-nistrative, social-culturale, comer-ciale, industriale etc., noi sauexistente, pentru realizarea pardo-selilor, placarea pereþilor, a treptelor/contratreptelor, glafuri, toate pesuport de beton, precum ºi ca blaturiºi obiecte sanitare. Totuºi, trebuie sãse aibã în vedere ca aceste produsesã nu se utilizeze în contact directcu alimente sau în zone puternicîncãlzite, din cauza conþinutului derãºinã, conform indicaþiilor din fiºatehnicã a acesteia.

Punerea în operã nu impune difi-cultãþi deosebite particulare într-olucrare de precizie normalã ºi seface în conformitate cu „Instrucþiunilede punere în operã“ elaborate deproducãtor. Se respectã GT 041-2002„Ghid privind reabilitarea finisajelorpereþilor ºi pardoselilor, clãdirilorcivile“ în cazul placãrilor pentrupereþi ºi, respectiv, prevederile NP037/0-1998 „Normativ pentru proiectarea,execuþia ºi asigurarea calitãþii par-doselilor la clãdiri civile“ în cazullucrãrilor de pardoseli.

Specificaþia producãtorilor referi-toare la punerea în operã a pro-duselor din marmurã compozitãtrebuie sã cuprindã, cel puþin:

identificarea tuturor materiale-lor utilizate;

modul de pregãtire a suprafeþeisuport;

tehnologia de punere în operã,succesiunea operaþiilor ºi intervalulminim dintre ele;

scule ºi dispozitive necesarepentru realizarea tãierii la dimensiu-nile dorite;

scule ºi dispozitive necesarepentru realizarea placãrii.

Operaþiunile principale de punereîn operã în cazul lucrãrilor deplacare cuprind:

pregãtirea stratului suport;aplicarea stratului adeziv (indi-

cat de producãtorul sau distribuitorulprodusului din marmurã compozitã);

montarea plãcilor ºi rostuirea lor.Pe suprafeþe verticale, plãcile se

vor fixa ºi cu dispozitive mecanicespecifice.

În cazul lucrãrilor de pavaje,lãþimea rosturilor de dilataþie ºi dis-tanþa dintre rosturi, precum ºi pantasuprafeþelor pavate sau a pardo-selilor se stabilesc prin proiectul deexecuþie.

Plãcile, glafurile etc. pot fi tãiatecu un disc diamantat ºi gãurite cu unburghiu obiºnuit.

Suprafaþa rugoasã se pregãteºteprin ºtergere de praf, uneori prinumezire, în funcþie de indicaþiile dinfiºa tehnicã de la producãtor.

Lipirea pe suprafeþe plane sepoate realiza cu adezivul indicat îninstrucþiunile producãtorului, care seaplicã în strat subþire sau în puncte,acoperitor pe toatã suprafaþa de lipit.Dupã lipire, se bate uºor suprafaþacu un ciocan de cauciuc sau lemnpentru eliminarea bulelor de aer ºise aplicã o greutate (cca o orã) pesuprafaþã, dar nu direct pentru a seevita zgârierea. Prin analogie cumarmura naturalã, plãcile se potmonta cu adezivi folosiþi pentru pia-trã naturalã ºi ceramicã, dar existãcazuri de recomandare din parteaproducãtorului de folosire a adezi-vilor pe bazã de silicon. Pentru plã-cile cu dimensiuni începând de la40x40 cm ºi mai mari, se recomandãutilizarea adezivilor cu prizã rapidãpe bazã de ciment.

Se recomandã sã se evite folo-sirea obiectelor dure ºi ascuþite saua celor abrazive, pentru cã produczgârierea suprafeþei lucioase.



Din experienþa expertizelor insitu, s-a constatat cã o foarte mareimportanþã, mai ales pentru plãcilemontate la exterior, o are respec-tarea rosturilor de dilataþie corespun-zãtoare între plãci. Din cauza variaþieidimensionale cu variaþia tempera-turii, pot apãrea fisuri mult mai uºordecât în cazul plãcilor de marmurãnaturalã, iar remedierea nu se poaterealiza decât prin înlocuirea plãciideteriorate.

Întreþinerea lucrãrilor realizate cuaceste produse din marmurã com-pozitã, fie la exteriorul, fie la interi-orul clãdirilor, nu necesitã tehnicideosebite faþã de cele de întreþinereale pietrei naturale. Trebuie avutã învedere însã folosirea unor soluþiide curãþare cu caracter neutru ºi,

eventual, cearã pentru pardoseli. Înzonele cu trafic intens, se recomandãutilizarea plãcilor cu adaos de cuarþsau granit, deoarece acestea au ungrad crescut de rezistenþã la uzurã.

În urma studiilor efectuate prinîncercãri în laboratorul INCERC–Sucursala Cluj-Napoca ºi pe bazadocumentaþiei tehnice aflate la dis-poziþie, se pot evidenþia caracteristicicomune ale diferitelor tipuri de mar-murã compozitã, indiferent deproducãtor ºi reþeta acestuia, carac-teristici care susþin afirmaþiile depânã acum. Astfel s-au comparat4 tipuri de produse compozite, 3 din-tre ele fabricate la noi în þarã (Bella,Wallin ºi Robstone) ºi unul fabricatîn Italia (Lapideo CompositoQuarella). Trebuie remarcat faptul

cã materialul Robstone este o piatrãcompozitã cu densitate mare, alcã-tuitã din materiale din piatrã denaturi ºi granulaþii diferite, liate curãºinã structuralã, procesul de com-pactare fiind realizat cu tehnologiaBretonstone® – în vid prin vibro-com-presiune ºi întãritã la presiune ºitemperaturi ridicate. Acest aspect seva evidenþia ºi în tabelul 1, spredeosebire de celelalte produse luateîn studiu care sunt de tip marmurãcompozitã.

În concluzie, marmura compozitãpãstreazã caracteristicile esteticeale materialului natural care îi stã labazã, iar rãºina „sigileazã“ materialulastfel încât întreþinerea produsuluipus în operã devine mult mai uºoarãºi îi conferã o flexiune deosebitã,fapt care îi permite utilizarea ladimensiuni mari ºi grosimi mici.Astfel, acest produs sintetizat arti-ficial este destinat tuturor dome-niilor în care, în mod tradiþional, seutilizeazã piatra naturalã, consti-tuind o alternativã validã care îmbinãcu uºurinþã valoarea esteticã ºiutilitatea.

Tabelul 1: Caracteristicile produselor compozite

Fig. 1: Diverse utilizãri ale produselor din marmurã compozitãurmare din pagina 175

d i n s u m a rEditorial 3Construct Expo 2008 4–5ARACO în sprijinul constructorilor 14, 16Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 18–19Complexe rezidenþiale 20–21Materiale de construcþii ºi produse metalurgice 22–23Construcþii ºi instalaþii aferente acestora 24–25Sistemul de consolidare a Bisericii Armene 26-28, 30, 32Tehnicã pentru o viaþã 29Materiale de construcþii pentru o investiþie solidã 33–37Zidãrie din beton pentru construcþii 38–39Protecþie împotriva coroziunii betonului 40–41Softuri pentru construcþii civileºi industriale 42–43, 164–165Optimizarea consumului de resurse în construcþia locuinþelor 44, 46, 48, 49Tehnologii de injectare 50–51Mortare universale ºi rezistente la foc 52–53Mortare de reparaþii 54–55Izolare ºi protecþie pentru pereþi ºi acoperiºuri 56–59Panouri termoizolante 60–61Acoperiºuri pentru clãdirile industriale 64, 66Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civile 67Soluþii complete de iluminare,aerisire ºi evacuare a fumului 68Alimentarea cu carburant a flotelor de vehicule 70–71Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor 72–73Soluþionarea problemelor complexe ale industriei de procesare 74–75Consultanþã în investiþii-construcþii (I) 76, 78, 80, 82Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 79, 81, 83–91Sisteme de cofraje 92–93, 95Influenþa aditivilor superplastifianþi asupra deformãrii betoanelor 94, 96Reducerea costurilor pentru încãlzire 97Protecþia la zgomot 98–99Materiale pentru vopsiri ºi tencuieli 100–102, 131Hidroizolaþia suprafeþelor minerale 104–105Sisteme de hidroizolaþii 106–107Plãci din policarbonat celular 110–111Luminatoare din policarbonat 112–113Fabricã de spumã poliuretanicãîn România 114–117Sisteme de aluminiu pentru faþade 118–119Adezivi pulberi conform normelor europene 122–124Chituri pentru rosturi 125–130Clãdiri de locuit din lemn 134, 136Impermeabilizarea digurilor ºi barajelor 138–139Efectele managementului performant 140–141Îmbunãtãþirea adezivitãþii bitumurilor rutiere 142, 144, 146, 148Implementarea ºi certificarea sistemelor integrate de management 150–151Tubulaturã radiantã pentru încãlzireahalelor industriale 154–161Echipamente electrice murale de încãlzit 162–163Asigurarea calitãþii în construcþii 172–173

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Documents

martie 2008