CIORAN

Mirturisirigi anatemeThaducere din francezl de

EMANOIL MARCU

d.A

HUMANITASBUCURE$Tr

Cuprins

La liziera existentei 5

Fracturi 35

MagiaDecepfei... ....... 53

in faga Clipelor 83

Exasperiri . . 107

Aceanefasticlarviziune ....135

La liziera existentei

Cind Cristos a coborit in infern, dreptcredin-ciogii intru legea cea veche, Abel, Enoh, Noe, i-auintimpinat cu neincredere invititura gi n-au rispunschemirii sale. L'au crezur trimisul celui Viclean, deale cirui mrere se remeau. Numai Cain gi cei dinspiga lui au primit ori s-au frcut ci primesc nouadoctrini, l-au urmat pe Isus gi au pirisit infernul im-preuni cu el. -. Iati ce propoviduia Marcion:

,,Izblnda celui riu", vechea obiecgie adusi ideii deCreator milostiv sau mi.car onorabil - cine a argu-menat-o mai temeinic decit acesr eretic, cine i-a maideslugit cu atara pitrundere caracrerul insurmontabil?

Pdeontolog de ocazie, am petrecut mai multeluni meditind asupra scheletului. Rezultau abia ci-teva pagini... Subiectul, ce-i drept, nu indemna laprolixitate.

?!

A-i supune aceluiagi trarament pe poer gi pe gin-ditor mi se pare o grepeali de gust. Sunt domenii de

lr

l\

\r

N

\\I

care filozofii n-ar trebui si se apropie. Si dezarti-culezi un poem la fel cum dezaiticulezi un sisreme un delict, ba chiar un sacrilegiu.

. Lucru ciudac poegii exulti cind nu pricep ce seingiri despre ei. Jargonul ii magulegr. ii l. dn itu_zia unui progres. Aceasti slibiciune ii coboari laacela;i nivel cu glosatorii lor.

:t

Pentru budism (la drept vorbind, penrru Orientin general), neannrl nu comporri semnifica$a intruciwa sinistri pe c:ue i-o atribuim noi. El se confun-di cu o experiengiJimiti a luminii sau, daci wegi,cu o stare de vegnici. absen,ti luminoasi, de vid ra_dios: e fiinEa care gi-a depigit toate atriburele, saumai curind o nonfiinti in chipul cel mai inalt pozi_tivi gi care rispi.ndegte o fericire ftri materie, ftri.subsffat, ftri" nici un reazem in vreuna din lumi.

_ Singuri.tatea mi implinegte intr-atit, ci pini gi

cel mai neinsemnat rendez-vous e pentru mine ocrucificare.

:t

Filozofia hindusi urmiregte eliberarea; a greci-lot, .r't excepgia lui Pyrrhon, a lui Epicur gi a citorvainclasificabili, este decepgionanti: nu cauti. decit...adevirul.

Nirvana a fost comparati cu o oglindi ce n-ar mai

refecta nici un obiect. Cu o oglindi, agadar, vegnic

puri, vegnic nefolositi..*

Cristos l-a numit pe Satan: ,,Pringul lumii aces-

teia"; Sfrntul Pavel, vrind si-i intireasci spusa, avea

si puni punctul pe i: ,,dumnezeu d, acestei lumi".Cind asemenea autoritiEi ln materie ii spun pe

nume celui ce ne cirmuiegte, mai avem oare drep-

tul si facem pe dezmogteni;ii?

Omul e liber, dar nu gi in adAncul fiingei sale. La

suprafagi, el face ce vrea; tn straturile sale negtiute,

,,vointi" este o vorbi lipsiti de sens.

Pentru a-i denrmape invidiogi, ar trebui si iepim pe

stradS. in cArje. Numai tabloul deciderii noastre iiimblAnzegte oarecum pe prietenii gi pe dugmanii

nogtri.:'i

Pe buni dreptate ne credem, in fiece epoci,martori la dispari;ia ultimelor urme ale Paradisului

tefestru.

:l

sL

N

{

s

L

t\

/.-

Iarigi Crisros. Dupi o povesdre gnosdci, din uripenrrufaam, el s-ar fi inilgat I" ..rt si tulbure or_dinea sferelor gi si ne impiedice si iscodim astrele.

In acea rivigedi, .. i-o fi intimplat cu steauarnea, sirmana?

*

Kant a rebuit si agtepte anii din urmi ai bitr6.-negii pentru a vedea pirgile inrunecate ale existengeigi a sernnala ,epecul oricirei teodicei raEionale.,.

...Algii, mai noroco$i, $i-au dat s.ama de astamai inainte chiar de a incepe si filozofeze.

:l

S-ar zice ci materia, invidioasi pe viati, o spio-neazi ca-si-i descopere punctele slabe gi ca s_o pe_depseasci pentru inigiarivele gi tridirile.i. Cn i ui'"pnu e viaEi decir tridind materia.

Sunt distinc de roare senza,tiile mele. Nu reu_gesc si pricep cum se intimpli asta. Nu reugesc nicimicar sipricep cinele incearci. $i, de altfel, cine_iacest eu din cele trei propoziEii?

Tocmai am cidt o biografie. Ideea ci toare per_sonajele evocate nu mai existi decat in aceasti. cartel0

mi s-a pirut atit de insuportabili, incit a trebuit sd

mi intind in pat ca si nu legin.

/r

Cu ce drept imi arunci tn faEi adevirurile mele?

i,ti permigi o familiaritate pe care n-o accept. Tot ce

sus,tii este exact, recunosc. Dar nu gi-am ingiduit sifii sincer cu mine. (Dupi fiecare acces de furie, ru-gine insogiti de obignuita umfare in pene: ,,Asta,cel pugin, e viagi adevirati", urmati, la rindu-i, de orugine gi mai mare.)

J,.

,,Sunt un la9, nu pot indura suferinEa de a fi fericit."Ca si deslugesc pe cinwa, ca sil cunosc ctJ adevi-

rat, imi e destul si vid cum reacEioneazi,la aceastimirturisire a lui Keats. Daci nu ingelege pe dati, e

de prisos si continui. ,-

Spdirnhntdturd - ce picat ci acest cuvAnt a dis-pirut odati cu marii predicatori!

Omul fiind un animal bolnivicios, orice cuvAntsau gest al lui are valoare de sirnptom.

,,Sunt uluit ci un om atit de remarcabil a pututsi moari", i-am scris viduvei unui filozof. Nu mi-am

lr

L

N

\\t

il

dat seama.de stupiditatea scrisorii mele decAt dupice-o expediasem. Si-i trimit alta insemna si risc onoui gafr. in materie de condolean,*, t", * nu e cli_geu frizeazd. necuviinga ori absurdj.

Septuagenari,lady Montague mirrurisea ci in_cetase, de unsprezece ani, si se priveasci in oglindi.

Excentricitate? Se poate, dar numai pentru cei cenu cunosc calvarul intilnirii zilnice." pi"frr" mutri.

Nu pot vorbi decAt despre ceea ce simt; or, inacest moment, nu simt nimic. Totul imi pare anu_lat, totul e suspendat pentru mine. incerc si nu facdin asta modv de amiriciune gi nici de mufie. ,,De_aIungul numeroaselor viegi pe care le_am triit, citimin Comoara adeudratei Legt, decite ori nu ne_am nis_cut in van, de cnte ori nu am murit zadarnic!,,

t

L

l\

/r

, Cu_cit omul inainteazd,, cuatit mai pu,tin va avea

ra ce sa se converteasci.

:t

Cea mai buni metodi ca si te scapi de un dug_man e si-l vorbegti numai de bine, p.rt. tot. S. rr"l2

gisi cineva si i-o spuni, iar el n-o si mai aibi forga

de a-gi face riu: ii vei fi sfrrimat resortul liuntric...O si-gi continue ri.zboiul contra ta, dar ft.ri vlagigi flri consewenEi., cici va fi incetat, incongtient,

si te urasci. Iatil infrant, frri micar si-gi binuiasciinfrAngerea.

:','

Cunoagtem ucazul lui Claudel: ,,Sunt de partea

oricirui Jupiter, contra tuturor Prometeilor. "

Chiar daci gi-ai pierdut orice iluzie in privinga

revoltei, asemenea enormitate il trezegte pe teroris-

tul agipit in tine.:'.-

Nu le porfi pici celor pe care i-ai insultat; dincontri, egti dispus s5.le recuno$ti toate meritele ima-

ginabile. Aceasti generozitate, din picate, n-ai s-o

regisegti niciodati la cel insultat.

Nu mi intereseazi cei care se lipsesc de PS.catul+-

originar. In ce mi privegte, am apelat la el in toate

imprejuririle gi, frri el, nu $tiu cum ag putea evita

o permanenti consternare.

Kandinski susline cd, galbenul este culoarea viegii.

a

L

N

{

t3

...Ingelegem acum de ce culoarea asra e atat desupiritoare pentru ochi.

\\

L

t

L

Cind trebuie si iei o hotirire capitali, Iucrul celmai primejdios e si-i ceri altuia sfatul, cici, cu excep-gia citorva riticigi, nu-i nimeni si_gi vrea cu since_ritate binele.

:t-

A inventa cuvinte noi ar fi, dtrpi Doamna de Sta€I,,,simptomul cel mai sigur al sterilititii ideilor,,. Re_marca pare gi mai justi acum decit era la inceputulveacului ffecur. inci din l649,yaugelas decretase:,,Nu-i este niminui ingiduit se fabrice cuvinre noi,nici micar suveranului..,

Ar trebui ca filozofii, mai mult decit scriitorii, simediteze Ia aceasti interdicgie inainte chiar de a in-cepe si gindeascil

:','

inve,ti mai multe intr-o noapre albi decnt intr-unan intreg de somn. Altfel spus, o ciomigeali e multmai instructivi decit siesta.

Durerile de urechi de care suferea Swift se afli, inparte, la originea mizantropiei lui.l4

Cind ai iegit din cercul de erori gi iluzii inliun-trul ciruia se desfrgoari faptele, iti este aproape im-

.t ,tposibil si iei o pozigie. E necesar un minimum de

nerozie pentru orice, pentru a afirma gi chiar pen-tru a nega.

:'f

Ca si intreziregti esentialul trebuie si nu practicinici o meserie. Si stai toat|ziualungit - gi si gemi...

:k

Tot ce mi pune in dezacord cu lumea imi este con-

substanEial. Foarte puEin am inviEat din experienti.Decepgiile mele mi-au luat-o mereu inainte.

E o plicere incontestabilS si gtii ca tot ce faci nuare nici obazd, reali, ci e totuna si sivirgegti o faptiori si n-o sivXrgqti. Nu-i mai pugin adevirat ci in ges-

turile noastre cotidiene ajungem la un compromis cu

Vacuitatea, adici, rind pe rAnd iar uneori in acelagi