Ministerul Educatiei , Cercetarii si Inovarii Colegiul Tehnic PETRU PONI

LUCRARE DE SPECIALITATEPentru examenul de certificare competentelor profesionale Nivelul 3

SPECIALIZARE :

TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE

Indrumator Prof. Bogdan Rascarachi

Executant ...................................

1

MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC CU APARATE ANALOGICE SI DIGITALE

2

CuprinsArgument.pag4

Cap I Aparate analogice.pag51.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice indicatoare..pag5 1.2Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare..............................pag6 1.3Aparate Magnetoelectrice......................................................pag6 1.4Aparate Feromagnetice..........................................................pag7 1.5Aparate Electrodinamice.......................................................pag9

Cap II Masurarea intensitati curentului cu aparate Analogice.....................................................pag112.1 Ampermetre........................................................................pag11 2.2 Montarea ampermetrelor in circuit.....................................pag11 2.3 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent continuu.....................................................................................pag12 2.4 Ampermetre cu mai multe domenii de masurare...............pag13 2.5 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent alternativ...................................................................................pag14

Cap.III Masurarea intensitati curentului cu aparate digitale...............................................pag18 Norme de protectia muncii....................................pag21 Bibliografie..............................................................pag23

3

ArgumentMasurarea intensitatii curentului electric se poate realiza atat cu aparate analogice cat si cu aparate digitale. Aparatele de masurat analogice se caracterizeaza prin :-

marimea perceptibila de la iesirea lor variaza continuu in functie de marimea de masurat masurarea este continua rezultatul masurarii poate lua orice valoare rezultatul masurarii este afisat direct sub forma numerica; masurarea nu este continua , ci discreta efectuinduse, la anumite intervale de timp rezultatul masurarii nu poate lua orice valoare , deoarece indicatia variaza in trepte.

-

Aparatele de masurat digitale . se caracterizeaza prin:-

-

Aparatele de masura digitale au aparut odata cu dezvoltarea tehnicii de calcul si a dispozitivelor de automatizare. Folosind cele mai noi cuceriri a tehnicii moderne , aceste aparate au atins in prezent performante deosebit de inalte si sunt in continua perfectionare.In acelasi timp control digitala. In acest proiect am prezentat aparate si metode de masurare a intensitatii curentului cu aparate analogice si digitale In capitolul I am prezentat variante constructive de aparate analogice. Capitolul II contine metodele de masurare a intensitatii curentului cu aparate analogice .Capitolul III se refera la masurarea intensitati curentului cu aparate digitale tehnica moderna se dezvolta si se perfectioneaza din ce in ce mai mult aparatura de masurat si

4

CAP I ANALOGICE

APARATE

1.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice indicatoareFunctionarea aparatelor de masurat indicatoare se bazeaza pe transformarea unei parti din energia electrica sau magnetica a marimii de masurat sau a semnalului electric intermediar in energia mecanica , care produce marimea perceptibila de la iesire , respectiv deplasarea unui indicator in fata unei scari gradate transformarea energiei are loc in conformitate cu fenomenul fizic care sta la baza constructiei si functionarii instrumentului de masurat . Instrumentele de masurat ale aparatelor indicatoare sau in constructia lor: o o parte fixa o o parte mobila Partea mobila pe care este fixat si indicatoru,se deplaseaza sub actiunea unui cuplu de forte denumit si cuplu activ care apare ca urmare a interactiuni dintre marimile fizice existente intre cele doua parti ale instrumentelor.Cuplul activ depinde de valoarea marimi de masurat x , fiecarei valori a marimi de masurat corespunzandui o valoare bine determinata a cuplului activ,adica. Ma=f(X) Daca asupra echipajului mobil ar actiona numai cuplul activ acesta sar deplasa pana la limita extrema,diferenta de valoarea marimi de masurat.Pentru ca fiecare valori a marimi de masurat se corespunde o anumita dpelasare a echipajului mobil,cuplul activ este echilibrat cu un cuplu de sens contrat proportional cu deplasarea a echipajului mobil,denumit cuplu rezistent Mr. Mr=D Caracteristica statica de functionare.Echipajul mobil se roteste sub actiunea simulta a celor doua cupluri pana cand cuplul rezistent,crescand cu unghiul de rotire devine egal cu cuplul activ.Pozitia de echilibru se caracterizeaza deci prin aceea ca suma cuplurilor care actioneaza asupra echipajului mobil este 0.

5

1.2 Clasificarea aparatelor de masurat indicatoareAparatele de masurat se construesc intro mare varietate si de aceea este necesara in clasificarea lor.Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii. - Dupa marimea masurata - Dupa precizie - Dupa utilizare - Dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza functionarea lor.Se deosebesc: 1. aparate de inductie 2. aparate termince cu fir cald 3. aparate bimetalice 4. aparate cu termocuplu 5. aparate cu redresor 6. aparate electrostatice 7. aparate cu lame vibrante 8. aparate electronice. 9. aparate magneto electrice 10.aparate fermomagnetice 11.aparate electrodinamice 12.aparate ferodinamice Dintre acestea se utilizeaza ca ampermetre aparatele magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice

1.3 Aparate MagnetoelectricePrincipiul de functionare: Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat. In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare bobina mobila cu intregul echipaj mobil . Descrierea aparatului Din principiul de functionare, se observa ca elementele de baza ale aperatelor magnetoelectrice sunt: magnetul permanent bobina mobila

6

Functionare:

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a interactiuni curentului cu campul magnetic al magnetului permanent ,asupra partilor active ale spirelor bobinelor actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina.Avand in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor doua forte este b(latimea unei spire) si ca lungimea conductorului supus unei forte F este egala cu inaltimea unei spire, l ,inmultita cu numarul de spire N al bobinei , se poate deduce:M a = F b = IBNlb = BNAI

Bobina mobila se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile spirale crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul activ . Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri se obtine:BNAI = D

de unde

=

BNA I D

Avand in vedere ca prin constructia speciala a circuitului magnetic,se obtine in intrefier o inductie constanta,se poate nota:BNA =S D

si rezulta

= SI

1.4 APARATE FEROMAGNETICEAparatele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de aparate electromagnetice sau aparate cu fier mobil. Principiul de functionare

7

Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza actiunii campului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat asupra unor placute de material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei Descrierea aparatului Pot exista doua variante constructive - cu atractie - cu cu respingere Aparatul feromagnetic cu atractie are dispozitivul pentru producerea cuplului actv compus dintro bobina fixa , plata in interiorul careia , la trecerea curentului prin bobina este atrasa o piesa din material feromagnetic asezata excentric pe axul echipajului mobil Cuplul rezistent este produs de un singur arc spiral care are un capat fixat pe axul echipajului mobil iar pe celalalt la corectorul de 0 . Odata cu echipajul mobil se deplaseaza si acul indicator care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire . Aparatul feromagnetic cu respingere are dispozitivul pentru prducerea cuplului actv compus dintr-o bobina fixa de forma cilindrica si din doua placute din material feromagnetic dintre care o placuta este fixata pe bobina iar celalta este fixata pe axul echipajului mobil. La trecerea curentului prin bobina cele doua placute se magnetizeaza si se resping intre ele , dand nastere cuplului activ care pune in miscare echipajul mobil . Cuplul rezistent este produs de arcul spiral care are un capat montat la corectorul de 0 . Acul indicator fixat pe axul echipajului mobil impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire.

Functionarea la trecerea curentului electric prin bobina piesele din material feromagnetic se magnetizeaza si sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei - cuplu activ ,care ia nastere si care pune in miscare echipajul mobil este proportional cu patratulintensitatii curentului ce trece prin bobina: - cuplul rezistent , creat de arcul spiral creste proportional cu unghiul de deviatie , ( M r = D )

8

-

la un moment dat , cuplu rezistent devine egal cu cuplu activ , obtinandu-se starea de echilibru ( M a = M r ) Inlocuind in ecuatia de echilibru expresiile celor doua cupluri , rezulta:kI 2 = Dk 2 I D

.

=

Notand

k =K D

, se obtine caracteristica statica de functionare a

aparatelor feromagnetice: = KI 2

1.5 APARATE ELECTRODINAMICEPrincipiul de functionare Functionarea se bazeaza pe actiunea fortelor electrodinamice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti Descrierea aparatului: Dispozitivul pentru producerea cuplului activ este realizat din doua bobine fixe, legate in serie sau paralel prin care trece echipajul mobil pe care este fixata bobina mobila . Cuplu rezistent este creat de doua arcuri spirale , care servesc la aducerea curentului la bobina mobila. Unul dintre arcuri are un capat fixat la corectorul de 0. Pe ax este montat acul indicator care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire . Amortizorul este pneumatic sau cu piston

Aparat electrodinamic

9

Functionare: Cuplul activ.Aparatele electrodinamice avand doua circuite pot fi parcurse de doi curenti I 1 si I 2 prin bobina mobila . Cuplul activ depinde de produsul celor doi curenti. In curent continuu , cuplul activ va fi:M a = kI 1 I 2

In curent alternativ , cuplul activ depinde de produsul valorilor instantanee ale intensitati celor doi curenti: ma = ki1i 2 Din relatia de echilibru M a = M , rezulta caracteristica statica de functionare a aparatelor electrodinamice. In curent continu = KI 1 I 2 , in curent alternativ = KI 1 cos

Cap II. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI CU APARATE ANALOGICE10

2.1 AMPERMETREIntensitatea curentului electric este definita drept cantitatea de electricitate,unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit.Unitatea de masura ,amperul, teste o unitate fundamentala a sistemului SI.In general intenstitatea curentului electric se masoara prin metode cu citrire directa ,cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre . Ampermetrele sunt aparate de masurat a caror indicatie dpinde de intensitatea curentului electric ce trece prin ele. =f(I). Din caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetoelectrice. =SI, se observa ca aceste aparate pot fi folosite ca ampermetre.Ampermetrele magnetoelectrice vor fi numai de current continuu ,deoarece aparatele magnetoelectrice functioneaza numai in current continuu.

2.2 MONTAREA AMPERMETRELOR IN CIRCUIT Deoarece la ampermetre indicatia depinde de intensitatea curentului ce le strabate pentru a masura intnsitatea curentului intr-un circuit este necesar ca ampermetru sa fie montat in serie in circuitul respectiv pentru ca astfel curentul de masurat sa treaca prin aparat. Orice circuit in care se masoara intensitatea curentului poate fi redus la o schema echivalenta care contine o sursa de tensiune E si o rezistenta R. In acest caz intensitatea curentului va fi: I=E/R Dupa montarea ampermetrului in circuit intervine in serie si rezistenta sa proprie ra iar intensitatea curentului va fi : I=E/R+ra Ca urmare masurarea va fi afectata de o eroare sistematica de metoda.

11

Pentru ca la montarea ampermetrului intru-un circuit functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin este necesar ca rezistenta proprie a ampermetrului sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului. Cu cat rezistenta ampermetrului este mai mica fata de rezistenta circuitului cu atat erorile datorate acestei rezistente sunt mai mici ,deci calitatea masurarii este mai buna . La montarea gresita a ampermetrului , in paralel pe circut, datorita rezistentei foarte mici a acestuia prin aparat va trece un curent cu o intensitate foarte mare. Deoarece montarea in paralel a ampermetrului duce la defectarea lui,aceasta se considera o greseala foarte grava in tehnica masurarilor

2.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA AMPERMETRE DE CURENT CONTINUUOrice aparat magnetoelectric este construit pentru un anumit domeniu de masurare ,caracterizat prin valoarea intensitatii curentului nominal Ia (valoarea de la capatul scarii),si are o rezistenta proprie ra .Daca este necesar sa se masoare un curent cu o intensitate IIa se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite sunturi. Suntul este o rezistenta ,de obicei de valoare mica care se monteaza in paralel cu aparatul de masurat,si prin care trece o parte din curentul de masurat.

12

r=r a/ (n-1) Relatia arata ca pentru a extinde de n ori limita de masurare a unui ampermetru este necesar un sunt cu rezistenta n-1 ori mai mica decat rezistenta aparatului. Tipuri de sunturi.Sunturile pot fi interioare (montate in aceeasi cu cutie aparatul magnetoelectric )sau exteriore. Sunturile exterioare pot fi individuale adica pot fi folosite numai impreuna cu aparatul cu care au fost etalonate (au marcata pe ele seria aparatului cu care trebuie sa fie utilizate sau calibrate care pot fi utilizate la orice aparat cu o anumita limita de masurare .Pe aceste sunturi se marcheaza curentul nominal si caderea de tensiunea nominala.

2.4 AMPERMETRE CU MAI MULTE DOMENII DE MASURAREIn mai multe aplicatii practice este necesar sa se masoare atat intensitatii mici ale curentului cat si intensitatii mari .In acest caz se folosesc aparate cu sunturi pentru mai multe domenii de masurare care se schimba cu ajutorul unui comutator. Aparatele cu mai multe domenii de masurare se pot realiza pe mai multe sunturi cate unul pentru fiecare domeniu de masurare sau cu sunt universal. Suntul universal.Suntul universal reprezentat in figura este un ansamblu de rezistente conectate intre ele in serie si care se distribuie fie in serie fie in paralel cu aparatul de masurata in functie de un comutator care schimba domeniile de masurare.13

R1 2 1

R2

mA r a R3 3

R4

K 4 a b

2.5 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA AMPERMETRE DE CURENT ALTERNATIV

Transformatoare de curent Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic n cazul particular, dar des ntalnit, al curentului alternativ pur sinusoidal. La fel cu senzorii de curent magnetici acesta este construit de obicei pe un tor din material feromagnetic (fig. 11A). Transformatorul de curent funcioneaz ca orice transformator, curentii din nfasurarile primar si secundar fiind legati de relatia: i S NS = i P NP (4) unde iP = curentul din primar; iS = curentul din secundar;

14

NP = numarul de spire din primar; NS = numarul de spire din secundar (fig. 11B). Curentul din primar induce n secundar un curent care este transformat de rezistenta de sarcina RL ntr-o tensiune (fig. 11C). n aplicatiile tipice ale transformatorului de curent secundarul are mai multe spire decat primarul care de obicei are o singura spira. Astfel curentul din secundar are valori substantial mai mici si mai usor de masurat decat cele din primar.

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic n cazul curentului alternativ (A). Curentii primar si secundar sunt dati de relatia iP NP = iS NS (B). Utilizarea corecta presupune o rezistenta de valoare mica pe bornele nfasurarii secundare.RT . Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, asa cum apare senzorul de curent cu efect Hall, ci ca un rezistor n serie cu nfasurarea primara. Valoarea acestui rezistor este data de relatia: RP = RS (NP / NS)2 Rezistenta parazita produce n circuitul primar o cadere de tensiune la fel ca o rezistenta reala de aceasi valoare n serie cu primarul. Comportarea neideala a transformatorului de curent necesita cateva precizari. n masuratorile de curenti la frecvente joase pana la moderate ( 10 RS) pentru a avea n secundar un curent care sa reflecte cu precizie curentul primar. Reactanta se poate calcula cu formula: ZL = 2p f N2 AL / 109 Unde: f =frecventa de masurare in Hz N=numarul de spire; AL = inductanta caracteristica n mH/1000 spire ZR = reactanta inductiva n Ohm-i. Fenomenul de saturatie se poate manifesta si n transformatoarele de curent, dar curentul alternativ necesar saturatiei este semnificativ mai mare decat cel din curent continuu deoarece curentul indus n secundar genereaza un flux magnetic n opozitie cu cel din primar (legea Lenz). Trebuie avut grija sa nu existe componente continui suprapuse peste curentul alternativ fiindc acestea pot satura rapid miezul si distorsiona msurtorile.

Transformatorul de msur de curent este folosit n instalaiile de medie sau nalt tensiune pentru a msura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor de amperi.

16

Montarea transformatorului se realizeaza ca n figura :

Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se va monta n secundarul transformatorului de msur. Observaie: secundarul transformatorului de msur de curent nu trebuie lsat s funcioneze n gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte mare, n consecin, datorit efectului termic, se va arde.

17

CAP III Masurarea intensitatii curentului electric cu aparate digitale

Schema bloc a aparatelor de masurat numerice

Blocurile functionale ale unui aparat de masura digital sunt: circuitul de intrare , convertorul analog-numeric , numaratorul , decodorul , dispozitivul de afisare , blocul de comanda si blocul de alimentare.

- Circuitul de intrare -prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine omarime convenabila la intrarea convertorului. El poate fi un amplificator cand marimea de masurat este prea mica , un atenuatorcand marimea de masurat este prea mare,un redresor cand marimea de masurat este alternativa si la intrarea convertorului se cere un semnal continuu etc.

18

In acelasi timp circuitul de intrare asigura impedanta necesara la intrarea aparatului de masurat numeric. - Convertorul analog-digital -transforma marimile de masurat analogice in marimi digitale.

-Numaratorul

-numara impulsurile de la iesirea convertorului ,in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. -Decodorul -transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistem zecimal. -Dispozitivul de afisare-dupa cum arata numele sau,afiseaza sub forma numerica rezultatul masurarii. -Blocul de comanda-asigura comanda automata a operatiilor. -Blocul de alimentare-alimenteaza toate celelalte blocuri functionale

Ampermetrele digitale-Ampermetrele digitale sunt voltmetre digitale de curent continuu prevazute cu circuite auxiliare.

Voltmetre digitale -voltmetrele digitale sunt aparate utilizate la masurarea tensiunilor continue inlimitele 1 V- 1000 V, la care rezultatul masurarii este afisat sub forma numerica . Ele pot fi utilizate si pentru masurarea tensiunilor alternative , daca sunt prevazute cu circuite speciale de detectie . Voltmetrele digitale sunt foarte raspandite si se caracterizeaza prin : - precizie foarte buna - impedanta de intrare foarte mare - viteza de masurare mare - functionare automata Convertoarele analog-digitale utilizate in voltmetrele digitale sunt de diferite tipuri , dar functionarea lor se bazeaza pe cateva metode de conversie - metoda conversiei intermediare in timp sau frecventa - metoda compensari - metode mixte Un exemplu de voltmetru digital este VOLTMETRUL DIGITAL CU CONVERTOR TENSIUNE-TIMP -Functionarea acestuia se bazeaza pe convertirea tensiunii continue de masurat intr-un interval de timp proportional cu acesta,interval de timp ce se masoara apoi numeric ca la cronometrele digitale.

19

GENERATOR DE IMPULSURI

COMPARATOR

CIRCUIT POARTA

NUMARATOR

GENERATOR ETALON TLV

DECODIFICATOR

AFISARE a.Schema bloc

20

b.Tensiunile in diferite puncte Pentru masurarea intensitatii curentului electric,curentul de masurat este trecut prin rezistente de precizie si se masoara caderea de tensiune la bornele acestor rezistente. NORME DE PROTECTIA MUNCII Curentul electric are o aciune complex i caracteristic asupra tuturor componentelor organismului omenesc producnd tulburri interne grave (aanumitele ocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizri i semne electrice). Accidentele electrice se produc din urmtoarele cauze: - folosirea curentului electric la tensiuni care depesc pe cele prevzute n normele de tehnica securitii; - atingerea conductorilor neizolai sau insuficient izolai aflai sub tensiune. - contactul direct cu anumite pri metalice ale instalaiilor care au intrat sub tensiune n mod ntmpltor; Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pmnt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, maini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalaia de legare la pmnt, lucrrile efectundu-se de ctre persoane de specialitate, autorizate n acest scop; - apropierea de instalaiile sub tensiune nalt se impune afiarea plcilor avertizoare i ngrdirea locurilor respective iar elevii care viziteaz ntreprinderile trebuie s fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice i a delegatului ntreprinderii; - alimentarea aparatelor electrice portative de la reeaua de curent n ncperi umede sau cu gaze, praf etc. i alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevzute n normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodic a ntregii instalaii electrice i a aparatelor respective se va face de ctre personal calificat.21

Aparatele i utilajele electrice vor fi instalate numai n ncperi uscate i curate; alimentarea acestora, prin derivaii provizorii, de la tabloul de distribuie este interzis. Se interzice utilizarea mainilor i utilajelor la puteri nominale mai mari dect suport reeaua. Toate instalaiile electrice aflate n locuri de munc periculoase, unde personalul ar putea veni n contact cu ele, vor fi prevzute cu izolaiile i aprtorile reglementare, precum i cu tbliele avertizoare respective (specifice instalaiilor i locului de munc). In caz de electrocutare, msurile de prim ajutor trebuie luate n funcie de starea n care se gsete accidentatul, astfel: - scoaterea rapid a accidentatului de sub tensiune prin ntreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele n vigoare, deoarece, dac accidentatul este atins de o persoan nainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutat; - cel care ofer ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, ru conductoare de electricitate (esturi, funii, prjini, mnui, covoare i galoi de cauciuc etc.), iar la instalaiile de nalt tensiune este obligatorie folosirea mnuilor i a cizmelor din cauciuc electroizolant; ndeprtarea conductoarelor czute la pmnt se va face cu o prjin uscat din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distan, cu corpuri ru conductoare de electricitate; - n cazul cnd accidentatul este n stare de lein, trebuie chemat nentrziat un medic sau ,,Salvarea"; pn la sosirea acestora, persoana accidentat se va aeza ntr-o poziie comod, linitit, mbrcmintea i va fi desfcut pentru facilitarea respiraiei, accidentatului dndu-i-se n acelai timp s miroas o soluie de amoniac; dac accidentatul a ncetat s mai respire sau respir anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraie artificial. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secund este preioas. Dac scoaterea de sub tensiune i nceperea respiraiei artificiale se fac imediat dup electrocutare, readucerea la via reuete de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fr ntrziere, chiar la locul accidentului. Toate masurarile (sub tensiune sau fara), cu aparate si instrumente portative, trebuie sa se efectuieze pe partea de joasa tensiune, prin intermediul transformatoarelor de masura. Masurarile directe in instalatiile de inalta tensiune sunt permisa numai cu aparate speciale. Cand aparatele speciale (construite pentru masurari la inalta tensiune) lipsesc, se vor utiliza transformatoare de masura portative

22

La executarea lucrarilor, aparatele portative trebuie sa fie controlate asupra starii lor, integritatii, verificarii in termen si tensiunii nominale pentru care sunt construite. Folosirea unui aparat la o tensiune superioara celei prescrise este interzisa. Carcasele aparatelor de masura speciale pentru executarea de masurari directe la inalta tensiune, in cazul in care sunt confectionate din materiale rau conductoare de electricitate, trebuie sa asigure o buna izolatie fata de pamant. Carcasele metalice ale acestor aparate de masura, precum si carcasele transformatoarelor de masura si nulul infasurarii secundare a acestora, trebuie legate la pamant. Atat la executarea montajului cat si la efectuarea masurarilor este interzisa apropierea personalului la distante periculoase fata de instalatiile sub tensiune mai mici mdecat cele prescrise in norme

BIBLIOGRAFIE 1. EUGENIA ISAC -Masurari electrice si electronice, Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti-1991 2.EDMOND NICOLAU

MARIANA BELIS-MASURARI ELECTRICE GENERALE ......................... 3. DRAGOS COSMA

DOINITA BALASOIU TATIANA BALASOIU TANIA SANDU- Masurari electrice si electronice,Editura Economica Preuniversitaria,Bucuresti 2000

23