MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE

Argument

In viata de zi cu zi formulam sau auzim intrebari de felul : cat e ceasul?, ce

temperature are?, ce greutate are?, cu ce viteza merge? etc.Raspunsul la aceste intrebari rezulta dintr-o operatie de masurare (a timpului, a

temperaturii, a fortelor, a lungimilor).Masurarea constituie astazi o componenta esentiala a oricaror activitati umane

deoarece furnizeaza informatii cantitative si calitative asupra a ceea ce trebuie facut incepand cu faza de proiectare si pana la evaluarea rezultatelor.

Stiinta care se ocupa cu determinarea si utilizarea unitatilor de masura, a sistemelor de unitati de masura, a mijloacelor de masurare, a metodelor de masurare, a normelor legale si administrative privind utilizarea acestora in toate domeniile activitatii umane se numeste metrologie.

Etimologic, cuvantul “metrologie” provine din limba greaca si inseamna “stiinta masurarilor” (“metron” – masura si “logos”-stiinta).

Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica masurarea cu aceeasi unitate de masura, indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat, este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea si calitatea productie industriale, a comertului, serviciilor si a oricaror tipuri de relatii contractulae, economice sau umane.

Precizia rezultatelor obtinute prin masurare poate fi influentata de numerosi factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de masurare folosite si metodele de masurare alese.

Alegerea corecta a metodelor si mijloacelor de masurare si control se face tinandu-se seama de mai multi factori:

• Precizia necesara masurarii; • Caracteristicile metrologice si economice ale mijlocului de masurare;• Forma si dimensiunile piesei;• Felul productiei- la productia de unicate se prefera mijloace de masurare

universale, la productia de serie se aleg mijloace de masurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru productia de masa sunt necesare mijloace de masurare si control automate.

Se are in vedere si faptul ca productivitatea masurarii trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu cea a prelucrarii astfel incat costul operatiilor sa fie cat mai mic cu putinta.

1

1.1 MARIMI SI UNITATI DE MASURA

Orice obiect este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate. In procesul de cunoastere, trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la cercetarea lui cantitativa impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat. Tinand cont de aceste considerente putem spune ca:

Marimea- poate reprezenta fie cantitatea, fie calitatea unui obiect sau fenomen fizic. Ea are doua proprietati esentiale: de a se modifica (poate creste sau descreste) si de a putea fi masurata (poate fi exprimata numeric).

Marimile de aceeasi natura, apartinand unui anumit domeniu, alcatuiesc grupe de marimii:

• Marimi mecanice : lungime, masa, timp, viteza, forta, lucru mecanic, impuls mecanic, energie mecanica.

• Marimi electromagnetice : intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, rezistenta unui conductor electric, rezistivitatea electrica a unui material.

• Marimi termodinamice : temperature, energia interna a unui sistem, caldura specifica a unei substante.

• Marimi optice : intensitatea luminoasa, fluxul radiant, iluminarea.• Marimi chimice : cantitatea de substanta, masa atomica, concentratia unei solutii.Una din aceste proprietati esentiale ale unei marimi fizice indiferent de natura ei este

aceea ca poate fi masurata.Masurarea unei marimi fizice reprezinta operatia prin care marimea de masurat se

compara cu alta marime de aceeasi natura, numita unitate de masura. Rezultatul masurarii este un numar care reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat.

Operatia de masurare poate fi exprimata printr-o ecuatie de forma : M= n ∙ U, in care : M – valoarea marimii de masurat; n – un numar intreg sau fractionar care arata de cate ori marimea de masurat este mai mare sau mica decat unitatea de masura; U – unitatea de masura.

Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea masurata, careia, in mod conventional, i s-a atrebuit valoarea 1. Unitatile de masura sunt alese astfel incat sa fie determinate cu precizie si sa poata fi usor definite reproduce si pastrate..

Sistemul International de Unitati de Masura (SI)

Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica a masurarii de aceeasi unitate de masura indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea productiei industriale, a comertului, a servicilor si a oricaror tipuri de relatii in lumea contemporana.

Uniformitatea masurarilor se realizeaza in principal prin utilizarea unui sistem de unitati de masura general, acoperind toate domeniile fizicii.

In prezent, in toata lumea este folosit sistemul international de unitati de masura (SI) adoptat in anul 1960.

Sistemul International cuprinde trei grupe de unitati de masura :a.Unitati fundamentale :

• metru (m) – unitate pentru lungime; • kilogram (kg) – unitate pentru masa;

2

Capitolul I

• secunda (s) – unitate pentru timp;• amper (A) – unitate pentru intensitatea curentului electric;• kelvin (K) – unitate pentru temperature termodinamica;• candela (cd) – unitate pentru intesitate luminoasa;• mol (mol) – unitate pentru cantitatea de substanta.

b.Unitati suplimentare :• radian (rad) – unitate pentru unghiul plan;• steradian (sr) – unitate pentru unghiul solid.

c.Unitati derivate : • newton (N) – unitate pentru forta;• pascal (Pa) – unitate pentru presiune;• metru pe secunda (m/s) – unitate pentru viteza;• volt (V) – unitate pentru tensiunea electrica.

1.2 MASURAREA DENSITATII

Densitatea ρ a unui corp este raportul dintre masa m si volumul V al corpului. Densitatea se calculeaza cu relatia : ρ = m/V. Densitatea este o marime derivata, unitatea de masura in SI fiind kilogram pe metru cub.

Densitatea relative ρr reprezinta raportul dintre densitatea ρ a unui corp si densitatea ρ0 a unui corp de referinta aflat intr-o stare data. Densitatea relative se calculeaza cu relatia : ρr= ρ/ρ0.

Pentru solide si lichide corpul de referinta este apa distilata in vid aflata la temperatura la care densitatea sa este maxima. Densitatea relativa rezulta din raportul numeric dintre masa corpului si masa unui volume gal de apa distilata la 4 ºC.

Pentru gaze corpul de referinta este aerul atmosferic uscat aflat in conditii normale. Densitatea unui corp se poate determina prin metode directe si indirecte.

Determinarea densitatii lichidelor cu ajutorul densimetrelorDensimetrele sau areometrele sunt instrumente pentru detrminarea densitatii corpurilor

aflate in stare lichida. In mod curent denumirea de densimetre se atribuie instrumentelor cu ajutorul carora se

masoara densitatea lichidelor exprimata in gram pe centimetrul cub iar denumirea de areometre se atribuie instrumentelor folosite pentru masurarea concentratiei solutiilor exprimata in procente de masa sau de volum, masurare pe care se bazeaza tot pe densitate.

Densimetrele masoara densitatea oricarui lichid indiferent de natura lui chimica, in timp ce areometrele masoara concentratiile solutiilor pentru care au fost construite.

Densimetrele sunt executate din sticla fig 1.1 si se compun dintr-un corp plutitor de forma cilindrica. Partea inferioara se numeste camera de lestare si poate fi umpluta cu mercur sau alice de plumb in cantiate determinata. In tija cilindrica se afla scara gradata a aparatului. La unele densimetre, in corpul plutitor se monteaza un termometru pe scara caruia se marcheaza cu rosu temperatura de etalonare.

3

Capitolul II

Fig 1.1 Densimetrul

Masurarea densitatii cu aceste instrumente se bazeaza pe principiul lui Arhimede. Proba de lichid a carui densitate se masoara se introduce intr-un cilindru de sticla si se adduce la temperatura de etalonara a densimetrului; se introduce densimetrul in lichid in pozitie verticala astfel incat sa pluteasca fara sa oscileze.

La scufundarea in lichid densimetrul este in echilibru atunci cand masa proprie este egala cu masa de lichid dislocuit. In dreptul suprafetei libere a lichidului se citeste pe scara gradata valoarea densitatii.

Determinarea densitatii cu picnometrulPicnometrele sunt vase din sticla cu anumita capacitate (fig 1.2) folosite pentru

detrminarea prin cantarire a densitatii substantelor lichide sau solide. Unele picnometre sunt prevazute cu termometre pentru a determina valoarea tempraturii lichidului in momentul detrminarii deoarece densitatea lichidelor variaza in functie de temperatura (fig 1.3). Pentru detrminarea densitatii se cantareste intai picnometru gol, impreuna cu dopul, apoi picnometrul umplut cu apa distilata si in final umplut cu lichidul considerent.

Fig 1.2 Picnometru cu capacitatea de 25cm3

4

Fig 1.3 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 prevazut cu un termometru cu mercur cu domeniul de masurare intre 10-35 ºC

Pentru determinarea densitatii corpurilor solide picnometru se cantereste mai intai umplut cu apa distilata. Apoi pe platanul pe care se afla picnometrul se aseaza, alaturi de picnometru, substanta de analizat cantarindu-se din nou. Dupa aceasta se ia picnometru de pe platan, se scoate dopul si se introduce substanta solida in picnometru; apa dislocuita va curge din picnometru. Se sterge bine picnometrul si se cantareste din nou.

1.3 MASURAREA UMIDITATII

Unele substante solide si gazoase au proprietatea de a retine apa sub diverse forme.Continutul de apa dintr-un material solid, lichid sau gazos reprezinta umiditatea

materialului respectiv.Apa are importanta in desfasurarea multor procese industriale sau de laborator. Este

cunoscut faptul ca in prezenta apei multe materiale isi schimba proprietatile fizice si chimice. De exemplu, substantele higroscopice absorb apa putand avea loc schimbari de volum sau de structura. Exista si substante foarte sensibile la lipsa apei (unele cristale). Deci in multe cazuri umiditatea este un parametru de care trebuie sa se tina seama in operatiile de fabricare, ambalare, manipulare si depozitare.

Din punct de vedere al modului cum este retinuta apa umiditatea poate fi de imbibare sau higroscopica.

Umiditatea de imbibare reprezinta apa care se afla intre particule sau granule si care se elimina usor prin stoarcere sau prin uscare la temperaturii obisnuite.

5

Capitolul III

Umiditatea hogroscopica reprezinta apa retinuta pe suprafata particulelor sau granulelor si care se elimina mai greu prin uscare la temperaturi ridicate.

Masurarea umiditatii unui material are ca scop determinarea exacta a continutului de apa din acel material si implicit a continutului de material.

Metode si mijloace de determinare a umiditatiiMetoda clasica consta in cantarirea unei probe din produsul analizat cu ajutorul unei

balante analitice. Se detrmina astfel masa probei in stare umeda. Masurarea umiditatii prin metoda clasica este o operatie complicata si necesita un timp mare din cauza uscarii care poate dura la unele procese cateva ore. In afara de aceasta in timpul uscari la o temperature uscata pe langa apa mai poate disparea si alte substante ceea ce face ca rezultatul experientei sa nu fie exact. Umiditatea se poate determina si cu ajutorul instrumentelor numite umidometre (fig 1.4), higrometre sau psihrometre. Umidometrele si higrometre sunt foarte utile in diferite domenii industriale. De exemplu in domeniul pirotehnic este extreme de important ca pulberile sa fie pastrate intr-un mediu cu umiditate controlata de aceea masurarea umiditatii pulberilor (fig 1.5) se face la intervale mici de timp. In agricultura, cerealele sunt depozitate in silozuri unde umiditatea este verificata periodic.

Fig 1.4 Umidometru Fig 1.5 Masurarea umiditatii pulberilor

In domeniul constructiilor umidometrele sunt folosite pentru masurarea umiditatii solului, a betoanelor, a zidariilor, a cladirilor (fig 1.6), a structurilor din lemn, a peretilor si a pardoselilor pentru monitorizarea umiditatii, a temperaturii si a condensului, pentru monitorizarea procesului de uscare a peretilor umezi si a parodelilor in curs de constructie.

Atunci cand este necesar sa se cunoasca cum evolueaza umiditatea intr-un anumit process se utilizaeaza umidografe (fig 1.7). Acestea inregistreaza pe support de hartie valorile umiditatii intr-un interval de timp

6

Fig 1.6 Masurarea umiditatii in Fig 1.7 Umidograf Constructii 1.4 MASURAREA VASCOZITATII

Vascozitatea este proprietatea fuidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interioare.

Vascozitatea se poate exprima in trei moduri : • Vascozitata dinamica η. Unitatea de masura se numeste poise (P)• Vascozitatea cinematica v. Unitatea de masura se numeste stokes (St)• Vascozitatea conventionala sau relative este o marime adimensionala si se

defineste ca raportul dintre vascozitatea fluidului analizat si vascozitatea unui fluid de referinta care de obicei este apa.

Mijloace pentru detrminarea vascozitatii fluidelor (viscozimetre)Vascozitatea dinamica se detrmina cu viscozimetru Hoppelr care se bazeaza pe

principiul masurarii vitezei de cadere a unei bile dintr-un tub inclinat umplut cu lichidul studiat.

Vascozitatea cinematica se determina cu viscozimetre capilare care se bazeaza pe principiul curgerii lichidelor prin orificii sau tuburi capilare.

Vascozitatea conventionala se determina cu viscozimetre Engler. Cu aceste aparate nu se detrmina valoarea absoluta a vascozitatii ci raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum din lichidul studiat si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata la 20 ºC.

Viscozimetrul Engler fig 1.8 este format dintr-un vas cilindric, din alama sau din otel inoxidabil prevazut cu un capac si cu un orificiu de scurgere calibrat. In interior are fixate trei repere care indica nivelul pana la care se umple viscozimetrul cu produsul de analizat. Capacul are doua orificii unul pentru termometrul si altul pentru o tije de lemn care indeplineste functia de obturator al orificiului de scurgere. Vasul este sudat concentric cu interioriul altui vas metallic care serveste ca termostat. Acest vas se umple cu apa sau ulei si poate fi incalzit electric sau cu ajutorul unui bec de gaz. Viscozimetrul este montat pe un dispozitiv cu picioare prevazute cu suruburi de calare.

7

Capitolul IV

Fig 1.8 Viscozimetru Engler Produsul a carui viscozitate se masoara se incalzeste pana la temperature de

determinare si se toarna in vasul viscozimetrului. Pastrandu-se temperature constanta se cronometreaza timpul in care lichidul de verificat curge in balonul de masurat pana la nivelul de 200 cm3. Se repeat operatia pentru apa distilata folosita ca lichid de referinta.

In timpul functionarii masinile utilajele si instalatile se uzeaza fizic aceasta uzare putand provoca erori in functionare si chiar accidente.

Un mijloc de a micsora uzarea fizica este ungerea pieselor in miscare pentru ungere se folosesc materiale solide sau lichide numite lubrifianti (fig 1.9). Acestia pe langa micsorarea frecarii intre suprafetele de contact impiedica, prin disiparea caldurii o incalzire prea mare a acestora.

Fig 1.9 LubrifiantiViscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor. Prin viscozitate se poate aprecia daca

un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop sau unor anumite conditii de exploatare.

8

Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii. De aceea este necesar sa precizeze temperature la care este valabila valoarea data a viscozitatii. Sunt de preferat lubrifianti cu o variatie act mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura acestia putand lucra intr-un interval larg de temperaturi pastrandu-si proprietatile.

1.5 MASURAREA ACIDITATII

Termenul de valoare a pH-ului ne este familiar din reclamele pentru produsele cosmetice (paste de dinti, crème care echilibreaza pH-ul pielii) sau din documentare referitoare la poile acide.

Comportarea chimica a unui fluid este determinate de natura sa acida, neutral sau alcalina.

Astfel, valoarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante valor ice caracterizeaza un fluid. Cateva exemple : raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale; apa potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport al apei.

Im multe procese de productie se folosesc solutiile a diferite substante, care au o reactie neutral, acida sau alcalina. Gradul de aciditate sau alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit indicator de concentratie active a ionilor de hydrogen, notat pH.

Pentru apa pura, la temperature de 25 ºC, pH=7. Gama uzuala de valori pentru pH este 1….14, valorile 1….7 corespund solutiilor acide, iar valorile 7…..14 corespund solutiilor bazice.

In tabelul 1.1 sunt prezentate valori ale pH-ului pentru cateva produse uzuale :

9

Capitolul V

Tabelul 1.1

La concentratii mari ale ionilor de hydrogen, solutia are proprietatiile acidului, iar la concentratii mici, solutia are proprietati alkaline. Atunci cand concentratia ionilor de hidrogen variaza de la valori minime la valori maxime, solutia se schimba de un character puternic alcalin pana la un character puternic acid.

Determinarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice si stiintifice : in analiza chimica, in controlul si reglarea proceselor tehnologice, in studierea echilibrelor chimice etc.

Mijloace de determinare a pH-ului :Hartia indicatoare (fig 1.10), care realizeaza o detrminare aproximativa a pH-ului; pH-

metre (fig 1.11), care realizeaza o determinare precisa a valorilor pH-ului. Aceste aparate (fig 1.12) functioneaza pe baza diferentei de potential care apare intre doi electrozi metalici cufundati in solutia de analizat. Diferenta de potential depinde de concentratia ionilor de hidrogen si de temperatura.

Fig 1.10 Hartia indicatoare Fig 1.11 pH-metrul Fig 1.12 Masurarea cu pH-metrul

10

Efectele aciditatii asupra organismului umanAcizii dizolva plumbul si cuprul din conductele de alimentare cu apa, aceste elemente

toxice ajungand in apa de baut de la robinet. Alte elemente cu un grad crescut de toxicitate, cum sunt mercurul si cadmiul, sunt dizolvate de acizi in sol si se acumuleaza in lacuri, rauri sau rezervoare de apa potabila. Un nivel crescut al mercurului in apa potabila afecteaza functionarea sistemului nervos.

In timpul verii, oxizii de sulf rezultatii din procesul de ardere a carbunilor polueaza aerul cald si in prezenta umiditatii atmosferice formeaza acid sulfuric. Infhaland vaporii de acid sulfuric din atmosfera, caile respiratorii se contracta micsorand cantitatea de aer care ajunge in plamani.

Masurarea pH-ului in industria alimentaraIn industria alimentara masurarea pH-ului este obligatorie pentru a determina atat

prospetimea materiei prime (caren, lapte) cat si a preparatelor obtinute din acestea. Pentru masurare se folosesc pH-metre si hartie indicatoare (fig 1.13).

Fig 1.13 Determinarea pH-ului carnii cu pH-metrul

In industria de prelucrare a carnii, prospetimea materiei prime este foarte importatnta pentru a asigura calitatea produselor, calitate necesara pentru a asigura sanatatea consumatorului. De exemplu : carnea proaspata de bovine are pH-ul de maxim 6,2 iar cea alterata are pH-ul cu valori mai mari 6,6.

1.6 MASURAREA TEMPERATURII

Temperatura este marimea fizica fundamental ace caracterizeaza starea de incalzire a unui corp.

Toate proprietatile fizice ale corpurilor depind, intr-o masura mai mica sau mai mare de temperatura, insa pentru masurarea acesteia se aleg pe cat posibil proprietatti care variaza in acelasi sens cu temperatura, nu sunt supuse influentei altor factori se pot masura cu precizie.

11

Capitolul VI

Proprietatile care corespund acestor conditii corespund : dilatarea volumica (fig 1.14), aparitia fortelor termoelectromotoare, variatia rezistentei electrice si variatia intensitatii de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilor.

Fig 1.14 Termometre care functioneaza pe baza dilatarii volumice a unui lichid

a.Termometre de dilatare cu lichid Termometrele cu lichid sunt formate dintr-un tub capilar de sticla terminat la partea

inferioara printr-un mic rezervor de forma alungita sau sferica umpluta cu mercur, alcool sau alt lichid termometric. Tubul capilar este inchis la capatul superior dupa ce a fost vidat. Sub efectul cresterii sau scaderii temperaturii, lichidul se dilata sau se contracta avand ca efect urcarea respectiv coborarea coloanei de lichid in tubul capilar, de-a lungul unei scari gradate (fig 1.15). Termometrele cu mercur sunt folosite pentru masurarea temperaturilor ridicate in timp ce termometrele cu alcool pentru masurarea temperaturilor joase.

Fig 1.15 Termometru cu lichid

b.Termometre mecanice de dilatare• Termometrul cu tije fig (1.16) este compus din tubul 1 cu coefficient de dilatare

α 1 si din tija 2 cu coefficient de dilatare α 2 mai mare decat α 1. Introducand termometrul in mediul a carui temperature o masuram, tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata. Diferenta de dilatare optica se poate obtine daca, de exemplu, tubul este de portelan iar tija din aluminiu.

12

Fig 1.16 Termometru cu tija

• Termometru bimetallic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capact si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lame metalice, 1 si 2, cu coeficienti de dilatare diferiti, α 2 > α 1. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1. Pe acest principiu se bazeaza functionarea termometrului cu lama bimetalica in forma de u din fig 1.17. Daca termometru este incalzit lama va tinde sa se indrepte capatul liber se va ridica deplasand acul indicator pe scara gradata.

Functionarea acestor aparate se bazeaza pe alungirea relativa sub influenta temperaturii a doua corpuri solide care au coficieni de dilatare termica foarte diferiti.

Termometrle mecanice de dilatare sunt folosite mai putin ca aparate de masura din cauza preciziei lor scazute, cat mai ales ca elemente termosensibile pentru compensarea influentei temperaturii asupra indicatilor altor aparate.

Fig 1.17 Termometru bimetallic

c.Termometre manometrice (fig 1.18)

13

Fig 1.18 Termometru manometric

Aceste aparate sunt alcatuite din trei parti si anume : un tub metallic 1, care se va aseza in mediul a carui temperature se masoara, un tub capilar flexibil 2, a carui lungime poate atinge pana la 25….30m, si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. Elementul elastic 3, prin intermediul parghiei 5, actioneaza acul 4 care se deplaseaza pe o scara gradata.

Tubul metallic 1, tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.(fig 1.19)

Fig 1.19 Schema unui termometru manometric

Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca variatia de temperature a mediului pentru care efectuam masurarea determinata, in mod proportional, o modificare a presiuni fluidului din interior. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator.

Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si aggregate mobile sau fixe. De asemenea ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cand aceasta marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii ce este numai un indicator al bunei functionari.

d.Termometre cu termocupluri

14

Acest tip de termometru functioneaza ca un traductor care transforma variatia temperaturii in variatia unei marimi electrice ce poate fi masurata. In fig 1.20 este prezentat un termometru cu termocuplu.

Fig 1.20 Termometru cu termocuplu si cu afisare digitala

e.Termometre cu rezistenta electricaFunctionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice

de a-si modifica rezistenta electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc.

f.Termometre cu radiatii infrarosii Acestea sunt aparate moderne cu precizi ridicate concepute sa masoare temperatura la

suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul, materiale ceramice, suprafete vopsite, suprafete metalice oxidate, materiale de constructie. In fig 1.21 este prezentat un termometru cu radiatii.

Fig 1.21 Termometru cu radiatii infrarosii

Acesta are afisare digitala a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis.

15