Masuri asiguratorii

Aspecte de practică neunitară privind măsurile asigurătorii în procesul penal

Bucureşşşşti, 3 noiembrie 2014

Project supported by a grant from Norway

Asist. univ. dr. Andra-Roxana TrandafirFacultatea de Drept, Universitatea din Bucureşşşşti

Planul expunerii

I. Măsurile asigurătorii în procesul penal

II. Incidenţţţţa dispoziţţţţiilor legii civile sau procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţţţţate de organele penale

III.Concursul între măsurile asigurătorii luate în procesul penal şşşşi titlurile executorii



� Sediul materiei: art. 249 şi urm. C. pr. pen.

� Măsurile asigurătorii: • sechestrul penal propriu-zis [art. 252 C. pr. pen.]• inscripţia ipotecară [art. 253 alin. (4) C. pr. pen.]• poprirea (art. 254 C. pr. pen.).

� Obiectul măsurilor asigurătorii:• sechestrul penal propriu-zis şi poprirea: bunuri mobile• inscripţia ipotecară: doar bunuri imobile.


Sumele de bani aflate în conturi – poprire sau sechestru?

• Art. 254 CPP - “actul prin care se înfiinţează sechestrul“

• Practica organelor care înfiinţează măsura


Sumele de bani aflate în conturi –poprire sau sechestru?


”...luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor aflate în conturile...până la concurența sumei de X lei”

”...instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor

de bani aflate în și cu care vor fi alimentate conturile

bancare deținute de...”

”...instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor conturi bancare, deschise pe numele...”

”...instituirea sechestrului penal asupra bunurilor și

conturilor bancare ce aparțin...”

”...în temeiul art. 249 și art. 254 CPP, instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor

mobile aparținând...”

”...aplicarea măsurii popririi asigurătorii până la concurența sumei de X lei asupra sumelor de bani deținute de suspectul.... în orice cont deschis la...”

”...poprirea sumelor de bani datorate cu

orice titlu de către terțe persoane fizice sau

juridice (unități bancare, societăți comerciale etc) și, respectiv instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute/aflate în proprietatea...”

”...instituirea popririi asupra tuturor

sumelor de bani prezente și viitoare aflate în conturile...”


A. Înfiinţarea sechestrului asigurător, indiferent care este obiectul măsurii asigurătorii

B. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în vedere sume existente în cont ori sume viitoare

C. Înfiinţarea măsurii asigurătorii după cum sunt avute în vedere bunuri mobile corporale sau creanţe


• Atunci când sunt avute în vedere sume de bani aflate în cont sau alte sume datorate de terţi persoanei faţă de care se ia măsura asigurătorie, care este obiectul unei asemenea măsuri?

o Suma de bani?o Creanţa?

Art. 252 alin. (2) CPP: sumele de bani care fac obiectul sechestrului

Art. 252 alin. (8) CPP: sumele de bani ridicate potrivit alin. (2)Art. 254 alin. (1) CPP : sumele de bani datorate cu orice titlu de către un terţ suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmenteArt. 2173+art. 2191 alin. (1) CC – proprietatea sumelor din conturi



Obiectul măsurii asigurătorii nu îl constituie sumele de bani propriu-zise, ca şi bunuri corporale, ci creanţţţţa bănească pe care inculpatul, suspectul sau partea responsabilă civilmente, în calitate de titular al contului, o are faţă de terţ (bancă, angajator, altă persoană) acesta din urmă fiind proprietarul sumelor de bani respective.

⇒ sumele de bani aflate în conturi, precum şşşşi cele care urmează a fi încasate în conturi, ori alte sume de banidatorate de terți în viitor, nu pot face decât obiectul popririi asigurătorii

Relevanţă: întinderea măsurii asigurătorii!




� Obiectul măsurilor asigurătorii:• sechestrul penal propriu-zis – bunuri corporale (de regulă) şi care se găsesc la persoana faţă de care se ia măsura; • poprirea: bunuri mobile (de regulă) incorporale datorate de un terţ persoanei faţă de care se ia măsura;• inscripţia ipotecară: doar bunuri imobile.


Cauza şşşşi scopul măsurilor asigurătorii

� Cauza măsurilor asigurătorii: • evitarea ascunderii,• evitarea distrugerii,• evitarea înstrăinării,• evitarea sustragerii de la urmărire.

�Scopul măsurilor asigurătorii: • confiscarea specială sau extinsă, • repararea pagubei produse prin infracţiune,• garantarea executării pedepsei amenzii, • garantarea executării cheltuielilor judiciare.


Persoanele ale căror bunuri pot forma obiectul măsurilor asigurătorii

• măsurile asigurătorii în vederea garantării executării pedepsei amenzii se iau doar asupra bunurilor suspectului sau inculpatului,

• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se iau asupra bunurilor suspectului, inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente,

• măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate, în conformitate cu dispoziţiile art. 112 şi art. 1121 C.pen,

• măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.




Într-o situaţie, a fost luată măsura sechestrului asupra sumei de bani ce urma să tranziteze contul cumpărătoarei pentru plata preţului unui imobil aparţinând inculpatului-vânzător, ca urmare a contractării de către cea dintâi a unui credit „Prima casă” și poprirea acestei sume ”la banca ce urmează să efectueze plata”.

Cumpărătoarea s-a aflat aşadar în imposibilitate de a-şi executa obligaţia de plată a preţului, cu toate că proprietatea asupra imobilului s-a transmis la semnarea contractului de vânzare, iar ipoteca de rang I constituită în favoarea unei alte bănci, ce urma să fie stinsă ca urmare a plăţii cumpărătoarei, subzistă.

Tranzacţia dintre vânzător şi cumpărător privind rezoluţiunea contractului nu a fost validată de instanţă pentru că în cartea funciară se notase interdicția de înstrăinare în favoarea Statului și a băncii finanțatoare.



Într-o altă situaţie, a fost luată măsura sechestrului pentru repararea prejudiciului cu privire la un imobil ipotecat în favoarea băncii, cu privire la care fusese declanşată executarea silită, care aparţţţţinea mamei inculpatului, cu motivarea că imobilul a fost folosit de inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire de grup infracţional organizat. Activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului era ulterioară momentului achiziţionării imobilului şi constituirii ipotecii.


Art. 249 alin. (8) CPP - nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei autorităţi sau instituţii publice ori unei alte persoane de drept public şi nici bunurile exceptate de lege.



În ce măsură sunt aplicabile dispoziţiile din legea procesual civilă sau civilă atunci când se iau măsuri asigurătorii în procesul penal?

• Art. 2 alin. (2) CPC – “dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte

materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare”

• Art. 2 alin. (2) CC – “prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale”


1. Măsurile asigurătorii asupra imobilelor

Sunt aplicabile art. 812-815 şi art. 817 CPC atunci când se iau măsuri asigurătorii cu privire la imobile?


1. Măsurile asigurătorii asupra imobilelorArt. 812 CPC

(4) Nu sunt supuse urmăririi silite imobilele declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Situații speciale:

obun cu privire la care există o clauză de inalienabilitate stabilită prin convenţţţţie sau testament, potrivit art. 627 CCobun cu privire la care a fost încheiat un antecontract de vânzare, caz în care clauza de inalienabilitate este subînţeleasă, în conformitate cu art. 627 alin. (4) CC

⇒Art. 629 alin. (3) CC : pe durata cât clauza produce efecte, bunurile nu pot fi supuse urmăririi

obunuri cu privire la care există drept de discuţţţţiune (art. 815-817 CPC) – nu este împiedicată luarea de măsuri asigurătorii



Art. 817 CPC(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să

urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acţiunea în împărţeală poate fi notată în cartea funciară. – a se vedea şi art. 353 CC – după urmărirea bunurilor proprii!

(2) Până la soluţionarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluţionarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripţia dreptului la acţiune contra debitorului coproprietar sau devălmaş.

(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şşşşi lămurită şşşşi este înscrisă, prin arătarea unei fracţţţţiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condiţiile prevăzute la art. 822.



• Art. 817 CPC – practică în caz de proprietate comună în devălmășie: o sechestrul se instituie doar pe cota de ½ din bun (?!); o persoana care nu este parte în procesul penal (soţul/soţia suspectului sau inculpatului) formulează o contestaţie împotriva măsurii asigurătorii, utilizând procedura prevăzută de art. 250 CPP, solicitând ridicarea sechestrului asupra unei cote de ½ (?!) iar organele judiciare sau instanţele penale admit această cerere

� o eventuală vânzare sau urmărire a dreptului de proprietate asupra pretinsei cote de ½ nesechestrate nu ar putea fi făcută decât după partaj;� soluţie mai echitabilă: ar trebui să se aibă în vedere facultatea (iar nu obligaţia) codevălmaşului care nu este parte în procesul penal de a cere partajul, fără a fi aplicabile dispoziţiile art. art. 358 alin. (1) CC sau codevălmașul poate face o acţiune în constatarea cotei sale ideale din dreptul asupra bunului respectiv, iar după determinarea acesteia prin hotărârea judecătorească, să solicite ridicarea sechestrului asupra cotei ideale ce îi revine


II. Măsurile asigurătorii asupra mobilelor

Sunt aplicabile dispoziţiile art. 726 şi urm. CPC? o caracterul neurmăribil al anumitor categorii de bunuri mobileo bunurile destinate exercitării profesiei sau meseriei o limitele urmăririi veniturilor băneşti


A. Caracterul neurmăribil al anumitor categorii de bunuri mobile

Părţile socialeo art. 756 alin. (3) CPC reglementează modul de vânzare a acţiunilor la societăţile închise şi a părţilor sociale

Luarea de măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului asupra averii societăţii pentru creditorii personali ai asociaţilor/acţionariloro bunurile aduse ca aport de asociaţi ies din patrimoniul asociaţilor/acţionarilor şi intră în patrimoniul societăţiio părţile din beneficii sau cele cuvenite în urma dizolvării şi lichidării societăţii pot fi urmărite şi, prin urmare, sechestrate asigurător


B. Bunurile destinate exercitării profesiei sau meseriei

Art. 727 CPC

o art. 2324 CC - bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţţţţiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective; excepţie: confiscare;

o dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupaţţţţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor => se poate lua măsura asigurătorie, dar executarea trebuie efectuată cu respectarea acestor reguli. o dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.


C. Limitele urmăririi veniturilor băneşşşşti

Art. 728 CPC (1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:

a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;

b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor

de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a

contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. (5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.(6) Sumele reţinute potrivit prevederilor alin. (1) - (4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 863 şi următoarele.(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de

maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.


3. Măsurile asigurătorii privind bunurile mobile incorporale datorate de alte persoane


Art. 254 CPP - sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit

Art. 780 CPC - sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribiledatorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente

Întinderea popririi asigurătorii

• (creanţele privind) sumele de bani, cât şi (cele privind) titlurilede valoare sau alte bunuri mobile incorporale

• şi sumele ce vor fi datorate în viitor (cu care vor fi alimentate conturile, de pildă, sau salariile viitoare)

• pentru creanţele decurgând din raporturile juridice existente

schimbarea locului de muncă

conturile bancare viitoare


Poprirea pe conturi viitoare


”...înființarea popririi pe conturile prezente și

viitoare deținute de...”

”...sechestrul asigurător dispos vizează exclusiv conturile bancare

existente la data emiterii ordonanței de instituire a măsurii, motiv pentru care, în viitor, pentru evitarea unor cereri similare din partea învinuiților persoane fizice, aceștia își vor putea deschide noi conturi bancare, pe care să le utilizeze în efectuarea plăților și încasărilor necesare în derularea activității curente. Ca urmare, eventualele noi conturi deschise de învinuiții persoane fizice, la o dată ulterioară celei la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, nu fac obiectul măsurilor asigurătorii instituite în cauză”.

”...textul legal care reglementează sechestrul nu permite să se ia măsuri asupra conturilor viitoare”.

Posibilă soluție: reglementarea obligativității notificării deschiderii de noi conturi.

Limitele popririi în cazul salariilor sau altor sume periodice

Sunt aplicabile dispozițiile art. 780 CPC? •Art. 780 alin. (2) – în cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728, dacă este cazul.

• Art. 728 alin. (1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:

a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;

b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

•Art. 780 alin. (5) lit. c) – nu sunt supuse executării silite sumele aferente plății salariilor viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființări popririi.


Limitele popririi în cazul salariilor sau altor sume periodice


”...solicităm ca măsura popririi să fie luată cu respectarea dispozițiilor art. 728 C.pr.civ. (pentru persoanele fizice) și ale art. 780 alin. (5) lit. c) C.pr.civ pentru persoanele juridice”.

”...dispune ridicarea parțială a măsurii asigurătorii cu privire la sumele provenind din salarii, urmând să rămână indisponibilizat doar un procent de 1/3 din veniturile salariale viitoare.”

”...potrivit art. 728 alin. (1) C.pr.civ., salariile și alte venituri periodice realizate din muncă pot fi urmărite până la 1/3 din venitul lunar net. Rezultă că veniturile obținute de debitor cu caracter periodic sunt parțial insesizabile. Însă, această regulă privește numai situația urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, ceea ce presupune indisponibilizarea sumelor datorate și care vor fi plătite în viitor debitorului, de la data primirii actului prin care se înființează sechestrul. În consecință, ea nu privește veniturile realizate anterior de debitor care se aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului, acestea putând fi indisponibilizate în totalitate.”

”În aceste condiţii, împrejurarea că în conturile inculpatului, indisponibilizate pe calea sechestrului, se aflau în tot sau în parte sume provenite din salariile obţinute şi plătite acestuia anterior instituirii măsurii asigurătorii este fără relevanţă din perspectiva art. 728 C.pr.civ. A accepta soluţia contrară ar echivala cu o primă de încurajare pentru toţi infractorii care realizează (şi) venituri din muncă, căci pe această cale ei s-ar bucura nestingheriţi de produsul infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile realizate anterior (şi economisite, datorită existenţei unor surse ilicite care în mod evident sunt consumate cu prioritate) nu ar putea fi sechestrate decât în parte.”

”Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 780 alin. (5) lit. c) C. pr.civ. în privința inculpatei persoană juridică, acestea se referă de asemenea la poprire, or măsura sechestrului vizează sumele de bani care se aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului, acestea putând fi indisponibilizate în totalitate”.

III. Concursul între măsurile asigurătorii și titlurile executorii

1. Precizări privind titlurile executorii

2. Urmărirea imobiliară

3. Urmărirea mobiliară


1. Precizări privind titlurile executoriiArt. 632 CPC - executarea silită se poate face în temeiul unui titlu executoriu, iar acestea sunt hotărârile executorii, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare


1. Precizări privind titlurile executorii• actele administrative având ca obiect creanţe fiscale

• efectele de comerţ

• contractul de credit ipotecar şi garanţiile reale şi personale subsecvente

• contractele de credit şi contractele de garanţie reală sau personală încheiate de instituţiile de credit

• contractul de asistenţă juridică

• contractele de ipotecă mobiliară şi imobiliară, în condiţiile art. 2431 C.civ.


2. Urmărirea silită imobiliarăPosibilitatea punerii în executare a titlurilor executorii în ipoteza existenţţţţei unor măsuri asigurătorii luate în procesul penal

•în ipoteza existenţei unei măsuri asigurătorii instituite în cadrul procesului penal, un creditor care are titlu executoriu poate demara executarea silită cu privire la acel bun?

•instanţele pot refuza învestirea cu formulă executorie într-o asemenea situaţie?

•executorul judecătoresc poate sau trebuie să refuze deschiderea dosarului de executare ori încuviințarea executării silite?


Posibilitatea punerii în executare a titlurilor executorii în ipoteza existenţţţţei unor măsuri asigurătorii luate în procesul penal

Învestirea cu formulă executorie•Art. 6401 alin. (3) CPC - instanţa va verifica dacă înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege.



� Deschiderea dosarului de executare – art. 664 CPC

� Încuviințarea executării silite – cazurile de refuz - art. 665 alin. (5) CPC, aplicabil şi în cazul urmăririi imobiliare potrivit art. 819 CPCo Pct. 7 - existenţa altor impedimente prevăzute de lege - nu

poate fi incident, întrucât nicio dispoziţie legală nu prevede imposibilitatea încuviinţării executării silite pe baza unui titlu executoriu într-o astfel de situaţie.



Art. 665 alin. (6) CPC - Încuviințarea executării silite se poate ataca în cadrul contestației la executare.

Motivare: „până când sechestrul asigurător nu este ridicat de organul penal competent, nu poate fi iniţiată nicio procedură judiciară cu privire la bunul respectiv (inclusiv executarea silită), întrucât acesta ar fi scos de sub efectul indisponibilizării pe o cale neprevăzută de lege”.



”...așa cum rezultă din sesizarea din oficiu a Parchetului, în cauza...s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii cu privire la imobilul...aparținând..., învinuiți de săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală. Infracțiunea comisă de executorul judecătoresc constă în faptul că acesta a procedat la vânzarea silită a imobilului ce făcea obiectul sechestrului asigurător instituit în scopul recuperării prejudiciului consolidat al statului și este prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005”

”...potrivit plângerii, executorul judecătoresc...se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 VCP, întrucât a efectuat executarea silită deși bunul se afla sub sechestru asigurător”


Procedura executării silite imobiliare în cazul în care există măsuri asigurătorii luate în procesul penal

• Art. 821 alin. (1) CPC - Odată cu comunicarea încheierii de încuviinţare, executorul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună, în baza acesteia, notarea urmăririi imobilului în cartea funciară, cu arătarea creditorului urmăritor şi a sumei pentru care se face urmărirea.

• Art. 821 alin. (5) CPC - Încheierea de admitere sau respingere a notării pronunţate de registratorul de carte funciară se va comunica, în afara creditorului urmăritor, executorului judecătoresc, precum şşşşi persoanelor care, potrivit menţţţţiunilor din cartea funciară, sunt interesate.


Procedura executării silite imobiliare în cazul în care există măsuri asigurătorii luate în procesul penal

• Art. 835 alin. (2) CPC - Totodată, executorul va cere biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi eventualele drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înşşşştiinţţţţaţţţţi despre executare şşşşi vor fi citaţţţţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

• Art. 839 alin. (1) CPC – câte un exemplar din publicaţia de vânzare se va comunica, potrivit dispoziţiilor pentru comunicarea şi înmânarea citaţiilor:a) creditorului urmăritor şi debitorului, precum şi, după caz, terţului dobânditor, coproprietarilor sau altor persoane care au un drept înscris în legătură cu bunul imobil scos la vânzare;

b) creditorilor ipotecari înscrişi în cartea funciară, precum şi celor care au înscrieri provizorii sau notări în legătură cu vreun drept real, dacă înscrierile sau notările sunt anterioare notării urmăririi.


Posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a existenței măsurilor asigurătorii în procesul penal


„...în condiţiile în care imobilul amintit este indisponibilizat, sechestrul penal nefiind ridicat potrivit art. 250 C.pr.pen. și putând sluji la repararea prejudiciului cauzat de inculpaţi în ipoteza admiterii acţiunii civile în cadrul procesului penal, soluţia suspendării provizorii a executării silite este pertinentă, mai cu seamă că vânzarea la licitaţie publică este stabilită în curând şi poate duce la lipsa de substanţă însăşi a măsurii sechestrului penal adoptat. Condiţia urgenţei se justifică prin prezenta ea materializându-se sub forma înlăturării piedicilor ce s-ar ivi cu prolejul unei executări în sensul art. 996 C.pr.civ. Adoptarea soluţiei în speţă este de natură vremelnică, provizorie, temporară, prin prezenta nu se prejudecă fondul, suspendarea provizorie fiind o excepţie de la executarea cu celeritate, de urgenţă a titlului executoriu.”

“...instituirea sechestrului penal nu poate duce la suspendarea legală a executării silite în cazul în care un alt creditor ce deţine un titlu executoriu împotriva suspectului sau inculpatului a solicitat executarea silită a imobilului sechestrat, întrucât cauzele privind suspendarea legală a executării silite sunt expres şi limitativ prevăzute de lege, iar printre acestea nu se regăsesc şi cele privind instituirea unui sechestru penal asupra bunurilor mobile sau imobile ale persoanei urmărite penal”.

”...nu este posibil ca o măsură asigurătorie care apără o incertitudine ce ar putea deveni posibilă să blocheze o certitudine, adică executarea unui drept de creanţă stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă”.

Posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a existenței măsurilor asigurătorii în procesul penal

PENALUL ȚINE ÎN LOC CIVILUL?=> art. 27 alin. (1) și (7) CPP – se suspendă acţiunea civilă care

are ca obiect repararea pagubei săvârşită prin infracţiune.

”...Nu este vorba de existenţa pe rolul instanţelor de judecată a două cauze, una civilă şi una penală, ci doar a unei cauze penale, în cadrul căreia s-a dispus înfiinţarea unui sechestru asupra imobilelor învinuitului/inculpatului, în timp ce o altă persoană juridică deţine un titlu executoriu împotriva acestuia, care nu are nicio legătură cu cauza penală ce se află în desfăşurare şi care solicită executorului judecătoresc competent vânzarea la licitaţie publică a imobilului sechestrat.”


Posibilitatea contestării executării silite

a) preferința statului/interesul general/interesul superior al copilului

b) executarea silită a bunurilor legal sechestrate constituie infracţiune

c) prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii asigurătorii instituite de organul penal pe o altă cale decât cea prevăzută de lege

d) lipsa confirmării titlului executoriu printr-o hotărâre judecătorească definitivă

e) incidenţa art. 862 CPC Project supported by a grant from Norway

PREFERINȚA STATULUI?


Preferința statului


”...Chiar și în ipoteza unei executări silite valide, care însă poate avea loc numai după ridicarea sechestrului asigurător pe calea prevăzută de art. 250 CPP, tot statul, prin titularul măsurii asigurătorii, este cel care va avea prioritatea în recuperarea creanței sale, în speță sumele de bani cu care a fost prejudiciat bugetul țării în urma infracțiunilor săvârșite.”

Art. 2328 CC - Preferinţa acordată statului şi unităţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele lor se reglementează prin legi speciale. O asemenea preferinţă nu poate afecta drepturile dobândite anterior de către terţţţţi.”

”...În măsura în care procesul penal s-ar finaliza cu o soluție de condamnare, creanța sub condiție a statului s-ar transforma într-o creanță certă, lichidă și exigibilă, care ar avea caracterul unei creanțe fiscale, ce s-ar pune în executare cu respectarea normelor din Codul de procedură fiscală. Potrivit art. 142 alin. (7) C.pr.fisc., față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabilește de la momentul la care acestea au fost făcute publice prin oricare din modurile prevăzute de lege.”

Interesul general


”...executarea silită inițiată de creditoare lipsește de eficacitate scopul avut în vedere de legiuitor în ceea ce privește reglementarea măsurilor asigurătorii în cauzele penale, respectiv în sensul golirii de conținut a interesului general al societății protejat prin instituirea măsurii, dând prevalență astfel unui interes personal al creditorului ipotecar garantat printr/un act instituit în mod convențional.”

”...în cazul în care vinovăţia inculpatului ar fi stabilită în mod definitiv şi faţă de acesta s-ar dispune măsura confiscării speciale, având în vedere interesul general

pentru care a fost constituit sechestrul asigurator,

acesta ar avea un rang preferat decât ipotecile pe

care le invocă recurenta, interesul general

precumpănind asupra celui privat, urmând ca recurenta să devină un simplu creditor chirografar, pentru partea de creanţă care nu ar putea fi satisfăcută prin înstrăinarea imobilului, după ce creanţa statului ar fi satisfăcută.”

”... prin recunoaşterea dreptului său de creanţă printr-o hotărâre judecătorească, creditoarea beneficiază de un bun asupra căruia are un drept de proprietate ce trebuie protejat şşşşi apărat în contextul şşşşi interpretarea art. 1 din Primul Protocol adiţţţţional la Convenţţţţie astfel cum acest text de lege a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”

”...măsura asigurătorie reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate al creditoarei, care are un bun, o creanţă certă. Ingerinţa este legală; măsura fiind luată într-un proces penal poate fi considerată ca apărând un interes general, dar nu respectă principiul proporţţţţionalităţţţţii între exigenţţţţele interesului general al comunităţţţţii şşşşi imperativele apărării drepturilor individuale, deoarece creditoarea nu a primit nicio despăgubire pentru imposibilitatea executării ca urmare a blocării conturilor debitorului său de către un organ al statului şi nu a fost stabilit niciun termen în care situaţia creată va lua sfârşit, incertitudinea asupra datei la care hotărârea judecătorească ar putea fi executate fiind totală şi în acelaşi mod păgubitoare în mod continuu pentru creditoare”.

Executarea silită a bunurilor legal sechestrate constituie infracțiune


”...raportat la scopul urmărit de legiuitor, conform art. 107 alin. (1) CP prin reglementarea măsurilor de siguranță, văzând regimul măsurilor de siguranță instituit prin art. 112 alin. (1) lit. a) CP, înstrăinarea în

orice mod a bunurilor față de care

în dosarul penal s-a dispus măsura

asigurătorie reprezintă sustragere

de sub sechestru, infracțiune sancționată conform art. 261 CP”.

”...sustragerea presupune luarea în stăpânire a unui bun mobil legal sechestrat. De esența infracțiunii prev. de art. 261 CP este existența unui bun mobil

și nu a unui bun imobil.”

”...nu se poate considera că ar fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii în cazul în care se pune în executare un titlu executoriu vizând un imobil, având în vedere faptul că, cel puţin sub aspectul laturii subiective, nu poate fi vorba de

intenţţţţia de a scoate nelegal bunul de sub incidenţţţţa

măsurii asigurătorii, ci creditorul nu face altceva

decât să-şşşşi exercite drepturile în această calitate,

iar executorul îşşşşi exercită obligaţţţţiile legale care îi

revin.”


“Până când sechestrul asigurător nu

este ridicat de organul penal

competent, nu poate fi iniţţţţiată nicio

altă procedură judiciară cu privire la

bunul respectiv (inclusiv executarea

silită) întrucât acesta ar putea fi scos de sub efectul executării pe o cale neprevăzută de lege. Prin urmare, executarea silită asupra bunului imobil indisponibilizat prin efectul măsurii asigurătorii a fost încuviinţată cu încălcarea dispoziţiilor procedurale în materie.”

“Este cert că dreptul unui creditor de a-şi realiza creanţa pe calea procedurii de executare silită nu este validat /confirmat de legalitatea sau nu a unei măsuri instituite în condiţiile art. 163 VCPP, procedură independentă şi separată atât ca finalitate, cât şi ca scop de cea a executării silite. Chiar dacă sechestrul asigurător se poate transforma urmare a unei hotărâri de condamnare într-un sechestru definitiv executoriu şi astfel creanţa dintr-una eventuală sau sub condiţie, într-una simplă, legalitatea măsurii asigurătorii nu are vreo

înrâurire asupra posibilităţţţţii de executare silită a

creanţţţţei pusă în executare.”

Prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii asigurătorii instituite de organul penal pe o altă cale decât cea prevăzută de lege

• Indisponibil – art. 249 alin. (2) CPP

• Inalienabil – art. 136 Constitutie, legi speciale, CC + art. 627 CC

• Insesizabil – art. 2329 alin. (2) CC, CPC (”nu pot fi urmărite...”)


Prin executarea silită se încearcă o ridicare a măsurii asigurătorii instituite de organul penal pe o altă cale decât cea prevăzută de lege


„...faptul că bunul imobil asupra căruia a fost instituită măsura asigurătorie face obiectul unei ipoteci convenţionale pentru garantarea unui credit bancar nu poate lipsi de garanţii pe ceilalţi creditori ai aceluiaşi debitor, executarea fiind guvernată în final de principiul egalităţii creditorilor. În situaţia în care se doreşte realizarea cu prioritate a creanţei celui dintâi creditor ipotecar, acesta ori debitorul trebuie să ofere

garanţţţţii îndestulătoare pentru ca statul sau alţţţţi creditori ai inculpatului (ex. părţţţţii civile, după caz) să

poate executa, la momentul rămânerii definitive a

hotărârii penale, dispoziţţţţiile privind plata amenzii,

confiscarea specială ori plata despăgubirilor civile”.

”...Art. 862 CPC instituie o protecţie suplimentară în

favoarea creditorului urmăritor al imobilului, din

moment ce suma de bani se consemnează la

dispoziţţţţia sa. Mai mult decât atât, textul se referă la măsurile asigurătorii sau de executare efectuate de către executorul judecătoresc la cererea creditorului, iar nu şi la cele înfiinţate potrivit Codului de procedură penală. Este deci evident că pe o astfel de cale s-ar putea ajunge la desfiinţarea măsurii asigurătorii luate de organele penale pe o altă cale decât cea prevăzută de art. 250 CPP, adică exact la ceea ce parchetele apreciază ca nefiind posibil.”

Art. 862 CPC - În tot cursul urmăririi silite şi până la adjudecarea bunului imobil, debitorul sau orice altă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare, consemnând la dispoziţţţţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţţţţei, cu toate accesoriile şşşşi cheltuielile de executare.

Adjudecarea


• Art. 856 alin. (3) CPC - De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţţţţul obţţţţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

”...în ipoteza adjudecării bunului la licitație publică, acesta nu trece liber de sarcini în proprietatea adjudecatarului, ci grevat de sechestrul asigurător penal. A admite teza contrară ar însemna ca executorul judecătoresc să poată dispune ridicarea sechestrului asigurător penal prin întocmirea actului de adjudecare, ceea ce ar genera o stare de anomie. ”

”...măsura asigurătorie a sechestrului penal nu valorează titlu executoriu, motiv pentru care nu poate fi opus adjudecatarului, care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu în urma unei proceduri de executare silită declanşată la cererea unui creditor care se afla în posesia unui titlu executoriu”, astfel încât „o simplă măsură asigurătorie nu poate paraliza finalizarea procedurii de executare silită declanşată în baza unui titlu executoriu valabil, inclusiv prin eliberarea actului de adjudecare şi intabularea dreptului de proprietate” .

Posibilitatea eliberării prețului obținut – art. 863 CPC, art. 170 CPF + art. 882 alin. (1) CPC


ICCJ , secția penală, decizia nr. 1392/2013 •existenţa unei măsuri asigurătorii înfiinţate asupra unui bun, în cadrul unui proces penal, nu împiedică executarea silită a unui creditor ce are titlu executoriu şi ipotecă asupra bunului respectiv, întrucât se reţine că la data instituirii sechestrului asigurător penal, imobilul era afectat de o ipotecă urmare a unui contract de împrumut cu garanţie imobiliară. •întrucât nu s-a realizat restituirea împrumutului, s-a procedat la executarea silită a imobilului care a fost vândut la licitaţie, apoi adjudecat de către creditorul ipotecar, astfel încât „executorul s-a găsit în faţa unui concurs între o creanţă ipotecară şi o prezumtivă creanţă a unor prezumtivi creditori chirografari. Ca atare, creanţa ipotecară a avut prioritate şi are prioritate chiar şi în ipoteza în care părţile vătămate au un drept de creanţă împotriva proprietarului imobilului, dar fiind vorba de creditori chirografari, aceştia îşi vor satisface pretenţiile în măsura în care va mai rămâne ceva din acel bun”. •mai departe, arată instanţa supremă „chiar în cazul în care se va încuviinţa şi se va dispune despăgubirea părţilor vătămate care au formulat cereri de constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu petenta din prezenta cauză, creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima, întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi şi un drept de preferinţă în privinţa satisfacerii creanţei sale faţă de ceilalţi creditori”. •în final, se arată că „de la data intabulării proprietăţii transmise prin actul de adjudecare imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţa, creditorii - fără a fi cazul beneficiarilor notării sechestrului asigurător - putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut.”

Posibilitatea intervenției în procedura insolvenței


• Art. 493 alin. (1) lit. a) CPP – suspendarea procedurii de lichidare sau dizolvare

• Art. 413 alin. (1) pct. 2 CPC – când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea

� art. 91 din Legea nr. 85/2014 - chiar dacă bunurile sunt înstrăinate în această procedură, măsurile asigurătorii dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale şi/sau confiscării extinse se menţin.

3. Urmărirea silită mobiliară


• Se aplică art. 728 alin. (2) CPC în cazul existenței unei măsuri asigurătorii și a unei/unor popriri executorii care prevăd o limită de ½ pentru veniturile periodice?

• Cum se face distribuirea acestei sume de către terțul poprit?

Existența unei creanțe puse în executare „nu reclamă necesitatea satisfacerii prioritare a respectivei creanţe, rămânând desigur la latitudinea creditorului care prin intermediul executorului judecătoresc solicită înfiinţarea popririi asupra debitoarei, dacă îşi păstrează opţiunea pentru această formulă de executare silită sau apelează la o alta dintre cele reglementate de Codul de procedură civilă pentru îndestularea creanţei sale”.

”...blocarea conturilor ca măsură asigurătorie în procesul penal nu justifică din punct de vedere legal respingerea cererii de validare a poprii, deoarece creditoarea se află deja în posesia unui titlu executoriu – hotărâre judecătorească prin care creanţa sa a fost pe deplin şi irevocabil stabilită – în timp ce blocarea conturilor este o măsură asigurătorie luată pentru eventualitatea existenţei unei hotărâri de obligare a debitorului, hotărâre a cărei existenţă nu este certă”.

Măsurile asigurătorii în Franța

Art. 706-141 C.pr.pen.fr. - Le présent titre s'applique, afin de garantir l'exécution de la peine complémentaire de confiscation selon les conditions définies à l'article 131-21 du code pénal, aux saisies réalisées en application du présent code lorsqu'elles portent sur tout ou partie des biens d'une personne, sur un bien immobilier, sur un bien ou un droit mobilier incorporel ou une créance ainsi qu'aux saisies qui n'entraînent pas de dépossession du bien.

Art. 706-145 alin.2 C.pr. pen.fr. - À compter de la date à laquelle elle devient opposable et jusqu’à sa mainlevée ou laconfiscation du bien saisi, la saisie pénale suspend ou interdit toute procédure civile d’exécution sur le bien objet de la

saisie pénale.

Art. 706-146 C.pr.pen.fr. – Si le maintien de la saisie du bien en la forme n’est pas nécessaire, un créancier muni d’un titre exécutoire constatant une créance liquide et exigible peut être autorisé, dans les conditions prévues à l’article 706-144, à engager ou reprendre une procédure civile d’exécution sur le bien, conformément aux règles applicables à ces procédures. Toutefois, il ne peut alors être procédé à la vente amiable du bien et la saisie pénale peut être reportée sur le solde du prix de cession, après désintéressement des créanciers titulaires d’une sûreté ayant pris rang

antérieurement à la date à laquelle la saisie pénale est devenue opposable. Le solde du produit de la vente est

consigné.

Circulaire du 22 décembre 2010 - La prééminence procédurale de la saisie pénale sur les voies d'exécution civiles pendant la durée de la procédure pénale ne modifie donc pas l'ordre des créanciers ni ne confère de privilège à l'État. Dans l'hypothèse où le montant des créances civiles antérieures à la saisie pénale est supérieur au produit de la vente, aucune somme ne reviendra en conséquence à l'Etat.


Măsurile asigurătorii în Franța

Art. 705-151 alin. 2 C.pr.pen.fr. - Jusqu'à la mainlevée de la saisie pénale de l'immeuble ou la confiscation de celui-ci, la saisie porte sur la valeur totale de l'immeuble, sans préjudice des privilèges et hypothèques

préalablement inscrits ou des privilèges visés à l'article 2378 du code civil et nés antérieurement à la date de publication de la décision de saisie pénale immobilière.

Art. 131-21 alin. 10 C.pen.fr. - La chose confisquée est, sauf disposition particulière prévoyant sa destruction ou son attribution, dévolue à l'Etat, mais elle demeure grevée, à concurrence de sa valeur, des droits réels

licitement constitués au profit de tiers.


Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3.04.2014 – termen de transpunere: 4.10.2016

Art. 6 - (1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite confiscarea produselor sau a altor bunuri a căror valoare corespunde produselor care, în mod direct sau indirect, au fost transferate de o persoană suspectată sau învinuită către terți sau care au fost dobândite de terți de la o persoană suspectată sau învinuită, cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe faptul că scopul transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul sau dobândirea a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a bunurilor.(2) Alineatul (1) se interpretează astfel încât să nu aducă atingere drepturilor terților de bună credință.


Vă mulțumesc pentru atenție!

Email: [email protected]


Documents

Masuri asiguratorii