CERC PEDAGOGICCERC PEDAGOGIC

RELIGIE ORTODOXĂRELIGIE ORTODOXĂ

CERC PEDAGOGICCERC PEDAGOGIC

RELIGIE ORTODOXĂRELIGIE ORTODOXĂ

Semestrul ISemestrul I

An şcolar 2013-2014An şcolar 2013-2014

TEMATEMA

IMBINAREA LECIMBINAREA LECŢIEI CU ALTE FORME DE ORGANIZARE ŢIEI CU ALTE FORME DE ORGANIZARE

A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV EDUCATIVE: PELERINAJUL, A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV EDUCATIVE: PELERINAJUL,

PARTICIPAREA LA SLUJBELE RELIGIOASEPARTICIPAREA LA SLUJBELE RELIGIOASE

TEMATEMA

IMBINAREA LECIMBINAREA LECŢIEI CU ALTE FORME DE ORGANIZARE ŢIEI CU ALTE FORME DE ORGANIZARE

A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV EDUCATIVE: PELERINAJUL, A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV EDUCATIVE: PELERINAJUL,

PARTICIPAREA LA SLUJBELE RELIGIOASEPARTICIPAREA LA SLUJBELE RELIGIOASE

Prof. Prof. CRISTEA IOAN COSMINCRISTEA IOAN COSMIN

RESPONSABILI

Inspector școlar: Boha Claudia

Pr. prof. Ciurbe Călin

Prof. Ilea Ioana

Prof. Cristea Ioan Cosmin

Prof. Fiț Dumitru

SEMNIFICAȚIA TERMENULUI ,,PELERINAJ”

PELERINÁJ, pelerinaje, s. n. Călătorie pe care credincioșii o fac într-un loc sfânt. ● Călătorie făcută într-un loc renumit (din punct de vedere religios, istoric, cultural). Din fr. pèlerinage. Sursa: DEX '98 (1998) ● Pelerin = călător în locuri străine cu scop spiritual, străinul care vine de oriunde, străbătând un spaţiu care nu îi aparţine;

Din punct de vedere religios, pelerinajul este un memorial vizual al locurilor unde s-a arătat în lume iubirea și lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni și prin oameni.

MOTIVELE PELERINAJULUIMOTIVELE PELERINAJULUIMOTIVELE PELERINAJULUIMOTIVELE PELERINAJULUI

●● A vedea A vedea

Pelerinul se duce undeva, se deplaseazPelerinul se duce undeva, se deplasează într-ună într-un loc unde “vede ceva”, un loc, loc unde “vede ceva”, un loc, moamoașștele unui sftele unui sfâânt, o persoannt, o persoanăă deosebit deosebită. ă. Pe de o parte este un interes istoric Pe de o parte este un interes istoric pentru a cunoapentru a cunoașște locurile speciale te locurile speciale legate legate de istoriade istoria mântuirii, iar mântuirii, iar ppe de alte de altăă parte parte este un interes spiritual, care legitimeazeste un interes spiritual, care legitimeazăă pelerinajul: vederea locurilor sfinte pelerinajul: vederea locurilor sfinte trebuie strebuie săă conduc conducăă la contemplarea realit la contemplarea realitățăților spirituale ilor spirituale șși la crei la creșșterea terea sentimentului de dragoste cresentimentului de dragoste creșștintinăă..Pelerinul viziteazPelerinul viziteazăă aceste locuri pentru a- aceste locuri pentru a-șși hri hrăăni nu numai ochii sufletului, ci ni nu numai ochii sufletului, ci șși i vederea, care se bucura prin credinvederea, care se bucura prin credințăță de pl de plăăcerea spiritualcerea spiritualăă. .

●● A se ruga, a adora, a veneraA se ruga, a adora, a venera

In experienIn experiențța spirituala spiritualăă a pelerinajului, cei care au credin a pelerinajului, cei care au credințța mai slaba mai slabăă au prilejul s au prilejul săă o o îîntntăăreascreascăă v văăzzâând credinnd credințța mai puternica mai puternicăă a altora; cei care au r a altora; cei care au răăbdare mai pubdare mai puțțininăă se se îîntntăăresc vresc văăzzâând rnd răăbdarea altora; cei care se roagbdarea altora; cei care se roagăă mai pu mai puțțin in șși mai superficial se i mai superficial se îîmbogmbogățățesc esc șși se i se îînnoiesc din rugnnoiesc din rugăăciunea fierbinte a altora, a tuturor.ciunea fierbinte a altora, a tuturor.

In pelerinaj suntem influențați de alții și influențăm pe alții prin felul nostru de a fi prezenți acolo. In general, pelerinii sunt oameni însetați de mai multă viață spirituală, pe care nu o oferă totdeauna propria lor parohie sau mănăstire, sau pentru ca s-au prea obișnuit cu acestea. Pelerinajul învinge rutina. In pelerinaj, Duhul Sfânt trezește în om o dorință mai mare de sfințenie, de înnoire a vieții.

Când pelerinajul este însoțit de rugăciuni, de priveghere, de spovedanie, de împărtășire euharistică, de convorbiri duhovnicești cu alți pelerini, el este un izvor de bucurie și pace interioară, un prilej de îmbogățire spirituală.

● A obține o favoareRugăciunea pelerinului are și un alt motiv. Ea este un demers, o cerere pentru împlinirea unui lucru oarecare, cel mai adesea vindecarea de o boală deosebit de gravă. Multe locuri sfinte și-au aflat renumele tocmai datorită minunilor împlinite acolo în vindecarea bolnavilor. La mormântul Sfântului Ioan Botezătorul erau duși demonizații (Fericitul Ieronim Epistola 108, 13).

● A procura moaște sau obiecte purtătoare de sfințenie, a oferi daruri Pelerinul venit într-un loc sfânt vrea să ia cu el, să ducă acasă ceva din sfințenia locului. El caută să materializeze într-un fel amintirea timpului petrecut în aceste locuri.

•

Etapele pelerinajului

● Etapa de pregătire (materială şi spirituală);

● Etapa de parcurgere a drumului şi de primire a sfinţeniei;

● Actul de mulţumire, revigorarea vieţii spirituale şi întărirea credinţei.

PELERINAJUL – FORMĂ DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV EDUCATIVE

Motivele pelerinajului, enumerate mai sus, pot fi aplicate

și în cazul în care participăm în mod organizat la sfintele

slujbe, însoțiți de elevi.

A vedea

● geografia locului- un munte, un deal, o câmpie, o stâncă

● frumusețile naturii- sunt prezentate elevilor aspectele estetice ale așezării lăcașului de cult

● istoria locului – evenimente istorice marcante în viața lăcașului de cult

● curtea mănăstirii- flori, arbori ornamentali, etc

● aspecte arhitecturale- stilul basilical - stilul gotic - stilul romanic - stilul bizantin ▪ stilurile arhictecturale românești: brâncovenesc, moldovenesc, muntenesc● pictura - programul iconografic

- modalități de realizare tehnică

▪ frescă

▪ pictură

▪ mozaic

▪ vitralii

● sculptura – simboluri creștine în sculptură: strugurele, vița de vie, cercul, peștele, motive florale

● broderia – utilizarea ,,firului de aur”

- modele argintate

- modelele colorate

● obiecte de cult- recunoașterea obiectelor bisericești

studiate în cadrul orelor de religie

A se ruga, a adora, a venera

● Oamenii se duc în pelerinaj la biserici și mănăstiri pentru atmosfera religioasă prielnică rugăciunii, meditației.

● Liniștea mănăstirii împrăștie liniște în suflet.

● Viețuitorii mănăstirilor cu o viață sfântă, transmit căldură spirituală în sufletul pelerinului prin rugăciunile și slujbele pe care le oficiază.

● Cultivarea deprinderii de a se ruga în rândul micilor pelerini luând exemplul celor care vin în mănăstire cu diferite ocazii.

● Pelerinii creştini merg în pelerinaj la:

- Moaştele unor sfinţi- Icoane Făcătoare de

Minuni- Duhovnici

îmbunătăţiţi- Morminte martirice- Hramurile unor

biserici

• Pelerinaj la Moaştele Cuv. Parascheva

14 octombrie - Iaşi

• Pelerinaj la Moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou

• 27 octombrie Bucureşti

• Pelerinaj la moaştele Sf.Ioan cel Nou-2 iunie – Suceava

Moaştele Sfinţilor Martiri de la Niculiţel

4 iunie Măn. Cocoş

Pelerinaj cu Sfinţii

de la Niculiţel(şi slujbă

arhierească)

• Pelerinaj la moaştele Sf.Mc.Filofteia

7 decembrieCurtea de Argeş

● A obține o favoare

Îl cunoaștem pe Dumnezeu citind Sfânta Scriptură și împlinind cele scrise în ea, însă foarte mulți oameni ajung să-L cunoască pe Dumnezeu, să se apropie de El doar atunci când sunt în necazuri și grele încercări.

Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care multă lume se duce la locurile sfinte pentru a cere ajutor de la Dumnezeu (sănătate, ajutor în încercări, ferirea de ispită, luminarea minții, succes la examene, etc.).

● A procura moaște sau obiecte de sfințenie,

a oferi daruri

Tămâie, iconițe, cărți, pliante, lumânări, candele, cruciulițe sunt doar câteva din lucrurile pe care micii sau ,,marii” pelerini le pot lua cu ei acasă pentru a-și aduce aminte de minunatul loc și colț de rai din care tocmai s-au întors.

EVALUARE

● Portofoliu

● Referat

● Eseu

BIBLIOGRAFIE

1. Braniște, Ene, Liturgica specială, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al BOR , 1984

2. Cireșeanu, Prof. Dr. Badea, Tezaur Liturgic. București, 1910.

3. Dicționar de Artă, Ed. Meridiane, București, 1995

4. Sabados, Marina, Tezaure ale culturii și spiritualității medievale românești în Teologie și Viață, Anul III, Nr.11-12, 1993

5. Cucoș Constantin, Educație religioasă, Ed. Polirom,

Iași, 1999

6. Șebu Sebastian, Metodica predării religiei, Ed.

Reîntregirea, Alba Iulia, 2000