11

CURS 1 MATERIALE DENTAREMATERIALE DENTARE

1.Terminologie. Clasificarea materialelor dentare.

2.Materiale de realizare a portamprentei în protezarea conjunctă şi adjunctă.

3.Materiale de amprentă : clasificare şi proprietăţi.

4.Materiale de amprentă elastice : hidrocoloizi reversibili si ireversibili.

STRUCTURAREA CURSULUI

2

poate fi orice produs care nu este un medicament specific şi care poate fi utilizat o perioadă de timp pentru înlocuirea oricărui ţesut, organ sau pentru restabilirea funcţiilor vitale ale organismului.

După European Society of BiomaterialsEuropean Society of Biomaterials: biomaterialele sunt materiale fără viaţă (inerte), utilizate în domenii medicale cu scopul de a produce o interacţiune cu sistemul biologic.

identificăm ca biomateriale acele produse care participă la restabilirea funcţională a ţesuturilor vii, care vin în contact cu ele.

BBiomaterialuliomaterialul

În medicina dentară

3

Nu toate materialele dentare au caracteristici şi proprietăţi de biomaterial

Materiale dentare propriu-zise (totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru obţinerea protezelor dentare – ex: gipsuri, ceruri, mase de ambalat, agenţi abrazivi, paste de lustruit)Biomateriale dentare (totalitatea materialelor care vin în relaţie directă cu ţesuturile parodontale şi formează cu acestea legături stabile, restaurând funcţionalitatea lor - ex: pastele pentru obturaţii intracanalare, linerii pentru tratarea plăgii dentinare, masele ceramice, implantele).

Din acest punct de vedere, materialele dentare pot fi clasificate în 2 grupe:

4

integrarea biologică demonstrată practic

în timp

MaterialeleMaterialele sunt elaborate de diverse firme

sunt selectate de către medicul stomatolog, în funcţie de:

caracteristicile fizice

caracteristicile mecanice

reactivitatea chimică

5

În funcţie de proprietăţile lor

materialele dentare prezintă

indicaţii

contraindicaţii

avantaje

dezavantaje

o anumită „perioadă de viaţă”

66

Ştiinţa materialelor dentare a devenitŞtiinţa materialelor dentare a devenit indispensabilă indispensabilă practicii stomatologice.practicii stomatologice.

Materialele utilizate în Materialele utilizate în medicina medicina dentară sunt dentară sunt numeroase. numeroase.

Unele dintre acestea sunt folosite doar de către folosite doar de către medicmedic, altele doar de către tehniciandoar de către tehnician, cea de a treia categorie fiind prezentă atât în cabinet cât şi atât în cabinet cât şi în laborator.în laborator.

7

CLASIFICAREA CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREMATERIALELOR DENTARE

8

DUPĂ ORIGINEA MATERIALULUI:

origine mineralăorigine minerală - ex: gipsul dentar,amalgame

origine organicăorigine organică - ex: răşini polimerice (rasini acrilice/diacrilice)

origine mixtă (organo-anorganică)origine mixtă (organo-anorganică) - ex: răşini diacrilice compozite (RDC), cimenturi zinc oxid eugenol armate (ZOE)

9

DUPĂ RELAŢIA DE CONTACT CU ŢESUTURILE MOI:

MMateriale provizorii care au relaţie de contact parodontală ateriale provizorii care au relaţie de contact parodontală scurtă (24-48 ore) sau mai lungă (7-10 zile)scurtă (24-48 ore) sau mai lungă (7-10 zile)

Materiale de durată (definitive)Materiale de durată (definitive) care vin în contact permanent cu ţesuturile parodontale pentru o perioadă lungă de timp-ex:cimenturi FOZ, PCZ, CIS

Materiale specialeMateriale speciale care au o relaţie de contact cu ţesuturile parodontale instantanee, pasageră -ex: materiale de amprentă, paste de lustruit.

În funcţie de durata relaţiei de contact, materialele provizorii se clasifică în:

Materiale provizorii temporare –ex:FERMIN, CAVIDUR, CAVIFIL

Materiale provizorii cu termen mai lung de utilizare-ex: paste cu antibiotice, paste antiseptice tip WalchoffMateriale provizorii de fixare -ex: cimenturile ZOE

10

DUPĂ DESTINAŢIA MATERIALULUI :

Materiale pentru restaurări coronare

Materiale pentru amprentare

Materiale pentru modele, machete, tipare

Materiale pentru obţinerea protezelor (metalice/nemetalice)

Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor

Materiale pentru fixarea provizorie şi de durată a protezelor dentare

11

DUPĂ DOMENIUL DE APLICARE:

Materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară: materiale utilizate în medicina dentară preventivă materiale utilizate pentru restaurări coronare materiale utilizate pentru amprentare materiale pentru machete directe materiale de fixare materiale pentru lustruit obturaţii, coroane etc

Materiale utilizate în laboratorul de tehnică dentară: materiale pentru modele materiale pentru machete materiale pentru tipare materiale pentru obţinerea protezelor dentare materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor

12

DUPĂ COMPORTAMENTUL CHIMIC LOCAL:

Biomateriale biotolerateBiomateriale biotolerate - local acestea generează formarea unui manşon fibro-conjunctiv, rezultat din interacţiunea osului cu ionii metalici toxici (osteogeneză la distanţă)

Biomateriale bioinerteBiomateriale bioinerte – generează în zona de interfaţă osteogeneză de contact

Biomateriale bioactiveBiomateriale bioactive – pentru acestea este caracteristică osteogeneza de legătură, cu apariţia legăturii chimice între biomaterial şi os.

Ex: oţelurile inoxidabile, aliajele de Co-Cr-Mo, polimerii.

Ex: titanul, tantalul, alumino-ceramica

Ex: fosfatul de calciu, ceramica sticloasă, biosticlele, hidroxiapatitele

13

AMPRENTAMPRENTAA

14

AmprentaAmprenta= reproducerea negativă a tuturor detaliilor câmpului protetic pe baza căreia se confecţionează modelul în laboratorul de tehnică dentară

15

CCondiţii esenţiale ondiţii esenţiale eexecutării unei amprente:xecutării unei amprente:

să aibă o consistenţă cât mai fermăconsistenţă cât mai fermă (pentru a putea produce modificări materialelor de amprentat)nu trebuie să-şi modifice formanu trebuie să-şi modifice forma în cursul amprentării

să fie plastic în cursul operaţieisă fie plastic în cursul operaţiei (să-şi modifice forma sub acţiunea obiectului de amprentat şi să nu mai revină la forma iniţială după îndepărtarea de pe acesta)să păstreze forma înregistratăsă păstreze forma înregistrată, aceasta realizându-se prin creşterea consistenţei materialului de amprentă (în timpul amprentării) până la valori care să nu mai permită modificarea formei sub acţiunea factorilor mecanici externi.

obiectul de amprentatobiectul de amprentat

materialul de amprentămaterialul de amprentă

Acest proces de natură exclusiv chimică poartă denumirea de reacţie de prizăreacţie de priză şi are o durată variabilă în funcţie de fiecare material în parte.

16

o metodă de amprentare corespunzătoare situaţiei clinice

CONDIŢIILE TEHNICE DE AMPRENTARE:CONDIŢIILE TEHNICE DE AMPRENTARE:

o portamprentă un material de amprentă cu proprietăţi corespunzătoare

17

Materiale de portamprentMateriale de portamprentăă în în terapia conjunctă şi adjunctăterapia conjunctă şi adjunctă

18

suporturi rigide confecţionate din materiale rezistente, în care se aplică materialul de amprentă

pentru inserarea şi dezinserarea amprentelor de pe cîmpul protetic

PORTAMPRENTELEPORTAMPRENTELE

DEFINIDEFINIŢIEŢIE

UTILIZARE:UTILIZARE:

19

CLASIFICAREA PORTAMPRENTELORCLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR

• TOTALETOTALE – cuprind o arcadă (sunt utilizate în edentaţia totală)

• PARŢIALEPARŢIALE – acoperă un segment de arcadă

• UNIDENTARE UNIDENTARE – amprentează un singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)

• SPECIALESPECIALE – bimaxilare totale/de hemiarcadă

- cu sisteme de răcire

1.1. După suprafaţa de contact cu câmpul După suprafaţa de contact cu câmpul protetic:protetic:

20

CLASIFICAREA PORTAMPRENTELORCLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR

1.1. METALICEMETALICE

2.2. NEMETALICE:NEMETALICE: - din materiale termoplastice (placa de bază)

- din răşini acrilice simple auto- şi termo-polimerizabile

- din răşini compozite (SPECTRA TRAY, TRIAD TRAY)

- din poliesteri şi copoliesteri (firma ERKODENT livrează

poliesteri în stare plastică (ERKOPLAST) şi sub formă

de plăci (ERKORIT)

- din răşini policarbonate

2. După materialul de confecţionare:

21

CLASIFICAREA PORTAMPRENTELORCLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR

1.1.STANDARDSTANDARD

2.2.STANDARD INDIVIDUALIZATESTANDARD INDIVIDUALIZATE

3.3.INDIVIDUALEINDIVIDUALE

3. După gradul de fidelitate:3. După gradul de fidelitate:

22

23

Hi-Tray Metal

Hi-Tray Light Plastic

Hi-Tray Light Dual Arch

Hi-Tray Light Edentulous

Hi-Tray Light Clear

24

25

materialul din care se materialul din care se confectioneazaconfectioneaza P.A.I. P.A.I.

trebuie sa-i confere acesteiatrebuie sa-i confere acesteia

stabilitatea formei modificari volumetrice reduse

rigiditaterigiditate rezistenta la coroziunerezistenta la coroziune

WirzWirz

26

Portamprenta individualaPortamprenta individuala

trebuie sa asigure

o grosime cat mai uniforma o grosime cat mai uniforma a materialului de amprenta a materialului de amprenta

o adeziune chimica de durata si de calitate a acestuia.

27

S-a demonstrat ca dintre toate materialele utilizate la confectionarea portamprentelor individuale,(mase termoplastice, mase termoformabile, rasini acrilice, materiale compozite etc.) doar rasinile diacrilice compozite rasinile diacrilice compozite fotopolimerizabilefotopolimerizabile intrunesc aceste conditii.

28

să cuprindă tot câmpul protetic; daca este prea scurtă distal sau apical ele pot fi prelungite cu diferite materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili)• să fie rigide, adică stabile la deformare: portamprentele din materiale fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine să se folosească doar după 24 ore• să prezinte rezistenţă fizică la şocuri ce creeaza posibilitatea deformării sau fracturării acesteia (în timpul transportului la laborator şi în timpul turnării modelului)• să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă; se apreciază ca spaţiul între portamprenta şi câmp ar fi bine sa fie cuprins între 3-5 mm în toate direcţiile, ca sa permită revenirea elastică a materialului• să retenţioneze cât mai bine materialele de amprentă prin diferite sisteme mecanice; trebuie amintită însă şi posibilitatea utilizării unor lacuri (pelicule) adezive care permit o mai buna fixare (aderenţă) a materialelor la portamprente• să prezinte un mâner, stopuri şi puncte de reper necesare unei centrări corecte• să nu limiteze miscările funcţionale ale părţilor moi

CCondiţiiondiţii pe care pe care trebuietrebuie să îndeplinească să îndeplinească pportamprentele:ortamprentele:

29

MATERIALE DE MATERIALE DE AMPRENTAMPRENTĂĂ

30

CONDIŢII IMPUSE MATERIALELOR DE AMPRENTĂ

PLASTICITATEA

FIDELITATEA

ELASTICITATEA

REZISTENŢA MECANICĂ

STABILITATEA DIMENSIONALĂ

TIMPUL DE PRIZĂ

COMPATIBILITATEA CU MATERIALELE DE CONFECŢIONARE A MODELELOR

BIOCOMPATIBILITATEA CU ŢESUTURILE ORALE

POSIBILITATE DE UTILIZARE FĂRĂ A NECESITA O APARATURĂ AFERENTĂ COMPLICATĂ

31

Clasificarea materialelor de amprentăClasificarea materialelor de amprentă

FalkFalk - 3 categorii de materiale de amprentă:

1. Rigide2. Plastice3. Elastice

32

PogiolliPogiolli – 3 categorii de materiale de amprentă:

Clasificarea materialelor de amprentăClasificarea materialelor de amprentă

1.1. Rigide:Rigide: gipsul, acrilatul autopolimerizabil2.2. Semirigide:Semirigide: mase termoplastice, ceara

bucoplastică, pasta Z.O.E.3.3. Elastice:Elastice: hidrocoloizi reversibili (agar-agar)

şi ireversibili (alginate), elastomeri de sinteză (polisulfurici, siliconici, polieterici), acrilate cu priză retard

33

Cu timp de plasticitate redus şi consistenţă rigidă:• Gipsul• Răşinile acrilice• Mucoseal-ulCu timp de plasticitate redus şi consistenţă semirigidă:• Compoundurile stents şi kerr• Pastele ZOECu timp de plasticitate redus şi consistenţă elastică:• Hidrocoloizi reversibili• Hidrocoloizi ireversibili• Cauciucuri polisulfurice• Cauciucuri siliconiceCu timp de plasticitate prelungit:• Bucoplastice• Tip polimeri rezilienţi

Clasificarea materialelor de amprentăClasificarea materialelor de amprentă

IeremiaIeremia - 4 categorii de materiale de amprentă:

34

NussbaumNussbaum (1986) – 2 categorii de materiale de amprentă:

RIGIDERIGIDE• Mase termoplastice• Gipsuri• Pastele ZOE

ELASTICE:ELASTICE:• Hidrocoloizi reversibili şi ireveribili• Elastomerii de sinteză (polisulfuri, siliconi, poliesteri)

Clasificarea materialelor de amprentăClasificarea materialelor de amprentă

35

Munteanu şi BratuMunteanu şi Bratu - Clasificare care ţine seama de consistenţa materialului şi de caracterul de reversibilitate/ireversibilitate a acestuia:

MATERIALE RIGIDE ŞI SEMIRIGIDE IREVERSIBILEMATERIALE RIGIDE ŞI SEMIRIGIDE IREVERSIBILE• Gipsul• Răşinile acrilice• Pastele oxid de zinc-eugenolMATERIALE RIGIDE REVERSIBILEMATERIALE RIGIDE REVERSIBILE• Compoundurile Stents• Materiale bucoplastice• Gutaperca• CerurileMATERIALE ELASTICE REVERSIBILEMATERIALE ELASTICE REVERSIBILE• Hidrocoloizi reversibiliMATERIALE ELASTICE IREVERSIBILEMATERIALE ELASTICE IREVERSIBILE

• Hidrocoliozi ireversibili-alginatele• Elastomeri de sinteză

•Polisulfuri•Siliconi de adiţie şi de condensare•PolieteriO categorie aparte de materiale de amprentă, menţionată în literatura de specialitate – materialele de amprentă fotopolimerizabile

Clasificarea materialelor de amprentăClasificarea materialelor de amprentă

36

CALITĂŢILE IDEALE ALE UNUI MATERIAL DE CALITĂŢILE IDEALE ALE UNUI MATERIAL DE AMPRENTĂ AMPRENTĂ (G.Craig, 2001; Hutu, 2005)(G.Craig, 2001; Hutu, 2005)

• Să reproducă fidel cele mai mici detalii ale câmpului protetic• Miros, gust şi culoare agreabile• Consistenţă şi textură satisfăcătoare• Fără constituienţi toxici sau iritanţi pentru ţesuturile cavităţii orale• Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 50°C)• Plasticitatea să dispară relativ repede (2-3 minute reprezentând timpul de priză), dar să poată fi întârziată la dorinţa practicianului• Să aibă rezistenţă mecanică suficientă pentru a nu se deteriora la îndepărtarea din cavitatea orală• Să poată fi îndepărtat cu uşurinţă din cavitatea orală• Să fie uşor de preparat în scopul amprentării, folosind un minimum de echipament• Timp de viaţă adecvat pentru nevoile de stocare şi distribuţie• Să prezinte un raport favorabil între calitate şi preţ• Caracteristici ale prizei corespunzătoare necesităţilor clinice

37

CALITĂŢILE IDEALE ALE UNUI MATERIAL DE CALITĂŢILE IDEALE ALE UNUI MATERIAL DE AMPRENTĂ AMPRENTĂ (G.Craig, 2001; Hutu, 2005)(G.Craig, 2001; Hutu, 2005)

• Să nu fie afectate de umezeala cavităţii orale • Proprietăţi elastice care să permită revenirea totală din deformarea

datorată solicitării• Rezistenţă corespunzătoare (să nu se fractureze la îndepărtarea din

cavitatea orală)• Stabilitate dimensională în limitele normale de temperatură şi umiditate

întâlnite în cursul procedurilor clinice şi de laborator pentru o perioadă suficient de lungă pentru a permite realizarea modelului

• Compatibilitate cu materialele din care se vor turna modelele• Să poată fi dezinfectat fără a pierde celelalte calităţi

La ora actuală, nu există un material de amprentă La ora actuală, nu există un material de amprentă care să întrunească toate calităţile prezentatcare să întrunească toate calităţile prezentate.e.

3838

Hidrocoloizi reversibili şi ireversibili.Hidrocoloizi reversibili şi ireversibili.

MATERIALE DE AMPRENTĂ MATERIALE DE AMPRENTĂ ELASTICEELASTICE

39

HIDROCOLOIZI REVERSIBILIHIDROCOLOIZI REVERSIBILI

Termenul de Termenul de „hidrocoloid”„hidrocoloid” desemnează faptul că aceste materiale formează în combinaţie cu apa soluţii coloidale sub formă de gel.

Termenul de Termenul de „reversibil”„reversibil” se referă la proprietatea materialului de a trece din starea de gel (semisolidă) în starea de sol (lichidă) şi invers, în funcţie de temperatura la care se află.

40

FluidăFluidă

Hidrocoloizii reversibili se prezintă în mai multe consistenţeîn mai multe consistenţe::

FORME DE PREZENTAREFORME DE PREZENTARE

ChitoasăChitoasă

MedieMedie

41

Materialul se comercializează

în stare de gel batoane

ambalat în tuburi metalice/ seringi

în recipiente de sticlă

42

Băi multimodulareBăi multimodulare (ex: SATELLITE, COMMANDE de la firma VAN R)- sunt instalaţii speciale prevăzute cu termostate în care se găseşte apă la diferite temperaturi şi în care se va introduce progresiv materialul de amprentăSeringiSeringiPortamprente metalice cu sisteme de răcirePortamprente metalice cu sisteme de răcireCompreseCompreseTablete autoadeziveTablete autoadeziveTTermometruermometru

Pentru utilizarea acestor materiale sunt sunt necesare dotări suplimentarenecesare dotări suplimentare::

43

COMPOZIŢIE CHIMICĂCOMPOZIŢIE CHIMICĂ1. Agar-agarul (geloza)= constituientul de bază al hidrocoloizilor

reversibili; este un coloid organic hidrofil; d.p.d..v chimic este un polizaharid;

Intervalul de temperatură de gelificare (sol-gel): 30-50°C; Intervalul de temperatură de lichefiere (gel-sol): 71-100°C

2. Apa -componenta esenţială d.p.d.v. cantitativ: 80-85%3. Sulfatul de potasiu 1-2%; neutralizează efectul borax-ului;

acţionează ca accelerator al prizei gipsului4. Borax-ul-0,2%; este inhibitor al prizei gipsului; creşte vâscozitatea

solului; măreşte rezistenţa gelului5. Benzoatul de alkyl 0,1%; este conservant6. Masă de umplutură- timol (bactericid de conservare), mentol

(antiseptic), glicerina (plastifiant), talc, pământ diatomeic, argilă, silice, ceară (pentru controlul rezistenţei, vâscozităţii, rigidităţii gelului

7. Pigmenţi şi aromatizanţi

DOZAREA:DOZAREA:- se realizează extemporaneu, în funcţie de situaţia clinică.

44

PREPARARE ŞI TEHNICA DE LUCRUPREPARARE ŞI TEHNICA DE LUCRUEste necesară existenţa unor instalaţii de condiţionare formate din:• baie de plastifiere, în care se află apă la 100°C• baie de depozitare, în care se află apă la 63-70°C• baia de apă la 43-46°C, de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru ţesuturile orale.Procedeul de utilizare este următorul:1. Tuburile/batoanele se introduc în baia nr.1 şi se menţin la temperatura de 100°C a apei timp de 10 minute. În

acest interval şi la această valoare a temperaturii, materialul trece din faza de gel în faza de sol.2. Se realizează transferul tubului/batonului în baia nr.2, unde se poate menţine în stare de sol o perioadă de 5

zile.3. Se introduce materialul din tub în portamprente speciale din oţel inoxidabil, prevăzute cu sisteme de răcire.4. Portamprenta conţinând materialul este introdusă în baia nr.3, timp de 3-7 minute. Temperatura de 46°C este

necesară atât pentru a mări uşor vâscozitatea materialului astfel încât acesta să nu curgă din portamprentă, cât şi pentru a asigura protecţia pulpei dentare şi a ţesuturilor moi.

5. Se inseră portamprenta cu materialul de amprentă în cavitatea orală, unde se menţine prin exercitarea unor presiuni moderate şi se conectează sistemele de răcire la circuitul de apă curentă (16-21°C). Prin portamprentă circulă apă timp de 5 minute, interval în care începe procesul de gelificare a materialului dinspre pereţii lingurii spre ţesuturile orale, acesta trecând din starea de sol în cea de gel. Temperatura apei nu trebuie să scadă sub 13°C, deoarece se accelerează procesul de gelificare şi este facilitată apariţia tensiunilor interne în interiorul hidrocoloidului, cu efecte de distorsionare a amprentei.

6. După 5 minute, se dezinseră amprenta de pe câmpul protetic printr-o mişcare fermă, rapidă, în axul dinţilor şi apoi se dezinfectează; se îndepărtează excesul de apă

La trecerea din faza de gel în cea de sol, se produce prima contracţie a materialului cu un coeficient de aproximativ 0,5%. Cea de-a doua contracţie, cu o valoare de 0,15% se produce la răcirea amprentei de la temperatura cavităţii orale la temperatura mediului înconjurător.

Se recomandă turnarea imediată a modelului din gips dur sau extradur, deoarece aceste materiale de amprentă sunt foarte sensibile la fenomenul de sinereză (amprenta menţinută în mediu uscat pierde apa, materialul se contractă şi rezultă modele subdimensionate) sau la fenomenul de îmbibiţie (amprenta introdusă în apă absoarbe din cantitatea de apă). Dacă nu este posibilă turnarea imediată a modelului, se recomandă păstrarea amprentei într-un mediu cu umiditate de 100% (şerveţele umede), timp de 30 minute (Shillinburg) sau 1 oră (Craig). O altă alternativă este impregnarea amprentei cu soluţie 2% sulfat de potasiu (dacă materialul nu conţine sulfat de potasiu) cu 10 minute înainte de turnare.

45

46

INDICAŢII:INDICAŢII:1. Amprentarea preparaţiilor cavitare pentru inlay, onlay2. Amprentarea preparaţiilor coronare, în special cu prag3. Amprentarea preparaţiilor corono-radiculare (asociat cu

dispozitive radiculare prefabricate)4. Amprentarea preparaţiilor coronare în vederea obţinerii unor

restaurări fixe totale sau speciale5. Amprentarea câmpurilor protetice edentate parţial6. Amprenta duplicat pentru turnarea modelului duplicat

CONTRAINDICAŢII:CONTRAINDICAŢII:• Amprentarea preparaţiilor în muchie de cuţit (tangenţiale)• Amprentarea preparaţiilor bilaterale simultane pe premolari şi molari la pacienţi cu macroglosie şi mobilitate linguală exagerată• Situaţiile clinice de imposibilitate a preparării corespunzătoare a şanţului gingival

47

HIDROCOLOIZII IREVERSIBILIHIDROCOLOIZII IREVERSIBILI

- cunoscuţi sub denumirea de „ALGINATEALGINATE”- fac parte din grupa materialelor elastice ireversibile- au largă utilizare în protetica dentară (se pare că sunt cele mai utilizate materiale de amprentă preliminară atât la edentatul total cât şi la edentatul parţial întins).

după tipul de gelificare:după tipul de gelificare:Tipul I: cu gelificare rapidăTipul II: cu gelificare normală după scopul utilizării:după scopul utilizării:

Clasa A: pentru amprente în vederea obţinerii protezelor unidentare (inlay, coroane etc)Clasa B: pentru amprente de hemiarcadă sau arcadăClasa C: pentru obţinerea modelelor de studiu şi a portamprentelor individuale

CLASIFICARECLASIFICARE

48

FORMĂ DE PREZENTAREFORMĂ DE PREZENTARE

Materialul se prezintă sub formă de pulberesub formă de pulbere destinată amestecului cu lichidul (apa / apa distilată) în vederea obţinerii gelului alginic.

Pulberea este ambalată în:

1. Recipiente plastice/ metalice dotate cu sistem de închidere ermetică

2. Pungi de plastic / folie metalică predozate

PRODUSE COMERCIALE:PRODUSE COMERCIALE:

YPEEN (SPOFA DENTAL), YPEEN PREMIUM (SPOFA DENTAL), SEPTALGIN (SEPTODONT), XANTALGIN (BAYER), ALGINOPLAST (BAYER), PALGAT (ESPE), AMPREX (ESPE), ALGAM PRENT (ASTAR-ROMANIA), ORTOPRINT (ZERMACK), HIDROGUM (ZERMACK), PHASE (ZERMACK)

49

50

COMPOZIŢIA CHIMICĂ:COMPOZIŢIA CHIMICĂ:1. alginat alcalin de sodiu sau potasiu 10-12%2. o sare metalică: sulfat de calciu 10-12%3. inhibitor de gelificare: fosfat trisodic 1-2%4. fluorură (silicofluorură) de sodiu: 1,5-2%5. masă de umplutură: pământ diatomeic (74-78%); talc

sau carbonat de magneziu6. pulbere de silicat, glicol, compuşi cuaternari de

amoniu7. indicatori de culoare8. coloranţi (roşu, fistic, bleu) şi aromatizanţi

51

- cu respectarea instrucţiunilor fabricantului şi cu ulilizarea lingurilor şi a cilindrilor care însoţesc ambalajele- în cazul hidrocoloizilor de tip IIîn cazul hidrocoloizilor de tip II (cu gelificare normală), proporţia ideală este: 15 g 15 g pulbere/50 cmpulbere/50 cm33 apă apă la temperatura de 21°Cla temperatura de 21°C.. Abaterea cu mai mult de 10% de la acest raport modifică timpul de priză, calităţile materialului, rezistenţa şi flexibilitatea- pentru uşurinţă se folosesc pungile cu pulbere pungile cu pulbere predozatăpredozată

DOZAREADOZAREA

52

PREPARARE- prin amestecul pulberii cu apa- se poate efectua în 2 moduri:• Preparare manualăMateriale: bol de cauciuc + spatulă lată de metal/plasticÎnaintea utilizării, se recomandă agitarea ambalajului care conţine pulberea (pentru omogenizarea acesteia)Cele 2 componente dozate corespunzător se depun în bolul de cauciuc şi se spatulează. Iniţial se fac mişcări moderate până se umezeşte pulberea. Ulterior, se practică mişcări energice, viguroase şi rapide, presând materialul pe pereţii vasului cu spatula pînă când culoarea amestecului se modifică, devenind mai închisă decât culoarea iniţială a pulberiiAmestecul manual se efectuează până la obţinerea unei paste vâscoase plastice, care nu se desprinde de pe spatulă.Timpul de spatulare este de:• 1 minut (la alginatele de tip II, cu priză normală)• 30-45 secunde (la alginatele de tip I, cu priză rapidă)Timpul de lucru este de:• 4 minute (pentru hidrocoloizii tip II , cu priză normală)• 1,20-2 minute (pentru hidrocoloizii tip I , cu priză rapidă)• Prepararea mecanică- Cu utilizarea de dispozitive mecanice speciale şi a materialelor predozateAvantajul metodei mecanice: evitarea incorporării incluziunilor de aer în amestec)

53

54

55

56

1. amprentarea dinţilor antagonişti2. amprentarea preliminară a câmpurilor

protetice edentate parţial sau total3. amprente pentru turnarea modelelor

de studiu şi documentare4. amprente pentru turnarea modelelor

de lucru pentru proteze unidentare (alginate tip A- „injection type”)

5. amprente pentru confecţionarea modelelor duplicat

6. amprente pentru turnarea modelelor de lucru în ortodonţie

7. amprenta hidro-alginică în tehnologia protezelor fixe

INDICAŢII:

57

Alginatul preparat se va aplica în portamprentă dinspre posterior spre anterior (cantitatea de material va fi mai mică astfel în zona posterioară, evitându-se reflexul de vomă)

Se pot utiliza:1. Portamprente standard cu perforaţii din material plastic2. Portamprente standard metalice fără perforaţii, pe marginile cărora se vor aplica

benzi de leucoplast/adeziv ( pentru retenţie )3. Portamprente individuale- de preferat. (la portamprentele din răşini acrilice se va

aplica prin pensulare pe suprafaţa internă, cloroform şi se tapetează cu fire de vată pentru retenţie)

Suprafaţa materialului se modelează cu degetele umezite în timp ce pacientul îşi clăteşte gura cu apă

Portamprenta cu materialul de amprentă se aplică pe câmpul protetic dinspre posterior spre anterior şi se menţine în poziţie fermă sub o presiune uniformă până la priza materialului

După iniţierea procesului de gelificare, amprenta se menţine în cavitatea orală 2-3 minute pentru îmbunătăţirea proprietăţilor materialului

Se efectuează dezinserţia amprentei prin întreruperea închiderii marginale (se îndepărtează buza şi obrajii cu degetele), urmată de o mişcare fermă, scurtă, într-un singur ax

Igienizarea amprentei (îndepărtarea urmelor de sânge şi salivă, spălare, dezinfectare)Se recomandă turnarea imediată a modelului (dacă nu este posibil, amprenta va fi

păstrată în atmosferă cu umiditate 100% - ex: şerveţele umede, maximum 1 orăDemularea amprentei-după 30-50 minute (pentru evitarea absorbţiei apei în gipsul de

model)

TEHNICA DE LUCRUTEHNICA DE LUCRU

58

• trebuie respectate dozele indicate de fabricant• pulberea, după utilizare, va fi ermetic închisă şi depozitată în loc uscat (20-22°C)• timpul de spatulare nu va depăşi 1 minut• pentru amprentare se vor utiliza portamprente cu sisteme retentive• se indică turnarea modelului în 15-30 minute de la amprentare• amprentele cu materiale alginice se conservă în mediu umed(şerveţele umede, hidrofoare)nu în apă• condiţionarea amprentelor înaintea turnării modelelor (igienizare, dezinfecţie, tratarea amprentei)

RECOMANDĂRI PRACTICERECOMANDĂRI PRACTICE

59

60

61

ALGINATE MIXER II