ACADEMIA REPUBLICII POPULARE RaMINE INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE

MATERIALE ŞI CERCETARI

ARHEOLOGICE VI

~ n Ld-vvJ- - jJ - I

LTa [1 1 1 1 gt1 ~ L I t J j ll - - _

1 middot

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMicircNE 1 959

Jtl0VILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI

(r Lehliu reg Bucureşti)

IN ClJRSU L lunii martie a anului 1936 fosta Comisiune a monumentelor istorice m~a delegat să asist la săpăturile pe care un cercetător de comori dorea să

le icircntreprindă icircntr~o movilă icircn care presupunea că va fi o laquo comoarăraquo movilă situată icircn apropiere de comuna Preasna icircn partea sticircngă şi licircngă calea ferată Bucuresti~Consta1ta Movila avea circa 6 n diametru si 150 m icircnăl~ ţime Săpătura s~a ezumat la un şanţ de 4 m x 650 m icircngăduind a dezveli aproape icircntreaga movilă

Cu prilejul acestor cerce~ tări am descoperit cinci mor~ minte două erau săpate sub baza movilei avicircnd forma unor gropi aproape rectangulare păstricircnd la gura lor urme de bicircrne de lemn dispuse transversal asemă~ nător unui capac restul mor~ mintelor din nivelul superior al movilei erau inhumaţiuni sim~ ple Scheletele din gropi au apă~ rut la adicircnCimea de 210 m cul~ o

I

cate pe spate craniile bazinele şi picioarele chircite pe dreapta Fig 1 - Gurbăneşti Planul cu situaţia movilelor s ăpate

craniile orientate spre VNV picioarele spre ESE Osemintele aparţinicircnd unor adulţi prezentau pe alocuri urme de ocru roşu Cele trei morminte din nivelul superior găsite icircntre 075 -095 m adicircn~

cime de la suprafaţa movilei erau culcate pe dreapta şi aveau aceeaşi orientare ca şi mormintele precedente Osemintele cu puţine urme de ocru roşu erau icircntr~o stare de dezagregare mult mai pronunţată Pe licircngă schelete nu s~au găsit inventare fune~

rare icircn schimb au fost găsite icircn movilă două silexuri de caracter microlitic Prezenţa indubitabilă a unor morminte cu ocru roşu icircn cicircmpia munteană

apărute aici icircn mod cert pentru prima oară m~a hotăricirct să icircntreprind icircn anii 1937-1938 săpături arheologice avicircnd drept obiectiv cercetarea a trei movile situate icircn preajma comunei Gurbăneşti şi anume o movilă pe care am denumit~o laquomovila nr 1raquo laquoMovila Presneiraquo denumită laquomovila nr 2raquo (situată la circa 3 km SV de movila m 1 icircn locul zis laquoSatul Nou raquo) şi icircn sficircrşit laquomovila nr 3 raquo situată la circa 150 m sud de movila nr 2 aceasta din urmă avicircnd dimensiuni mult mai reduse faţă de movilele m 1 şi 2 (fig 1) ~cij-t~i_I

~ 00--~~ (- 21 11~1 ~ C~~ bull J

rt 1i~~ 1 $o ~

_

u V ROSETTI )

Movila nr 1 este situată icircn marginea de SV a comunei Gurbăneşti pe terasa ce domină apa Mostiştea care se află icircn apropierea şi icircn partea de SE a movilei

1

2

3

Fig 2 - 1 movila 1 icircn timpul săpăturilor (văzută de la sudest) 2 mormicircntul 1(1 3 mormicircntul 1 b din aceeaşi movilă

Movila are 350 m icircnălţime si un diametru de 35 m (fig 21)

Pentru explorarea movilei s-a trasat o secţiune de 5 X 40 m orientată SE -NV Secţiunea a fost dispusă astfel ca latura ei de SV să taie movila icircn două treshycicircnd prin presupusul centru Aproximativ la 350 m depărshytare NV de acest centru s-a dat peste un mormicircnt

Mormicircntul 1 a (fig 22) era alcătuit dintr-o groapă dreptunshyghiulară de 090 x 140 m căreia icirci corespunde icircn colţul dinspre SV o altă groapă mai mică tot dreptunghiulară avicircnd dimenshysiunile 045 x 090 m Fundul gropniţei mari era la 240 m adicircncime de la suprafaţa movilei icircn groapă am aflat un schelet feminin chircit şi culcat pe dreapta Femurele erau icircn unghi drept faţă de bazin Micircinile cu humerus paralel cu trunchiul şi antebraţul icircn unghi drept cu braţul micircna dreaptă licircngă trunshychi - nu sub el Lungimea scheletului măsurat chircit 110 m Capul la ENE 60deg picioarele VSV S-a putut conshystata pe oseminte ocru roşu icircn cantitate mai mare pe craniu şi pe labele picioarelor La picioashyrele acestui mormicircnt pe care icircl denumim laquoal mameiraquo se afla mormicircntul 1 b conţinicircnd scheshyletul unui copil icircntins pe spate Capul orientat la E picioarele la V Osemintele erau presărate cu ocru roşu (fig 23) Gropniţa copilului este cu 040 m mai adicircncă decicirct gropniţa laquomamei raquo

Mormicircntul 2 la 220 m SE de mormicircntul 1 şi la 350 m adicircncime faţă de taluzul NE Schelet culcat pe spate cu picioashyrele chircite şi căzute pe dreapta

lOlLEL E FU EHHE DE LA G lRBEŞTI 783

Tibiile şi peroneele paralele cu femurele Capul la NE picioarele la sud Lungimea scheletului măsurat chircit 115 m Dimensiunile gropii 120 x 180 m (groapa este mult mai mare decicirct scheletul chircit) (fig 3) mult ocru roşu pe spate icircn dreptul şirei spinării sub aspectul unor mici grămezi urme de ocru mai peste toate osemintele chiar sub ele icircn preajma capului o verigă de cupru (fig 153) icircn dreptul genunchiului un fragment de tablă groasă de cupru (fig 154)

Mormicircntul 3 la 260 m NE de groapa 1 şi la 220 m adicircncime faţă de taluzul SE Conţinea un schelet chircit culcat pe sticircnga Nu s~au găsit urme de ocru propriu zis ci numai pete de culoare albăstruie pe oseminte nu putem avea certitudinea că aceste pete rezultă de pe urma dezagregării ocrului roşu Obser~ vaţii similare am putut face ulte~ rior icircn numeroase cazuri Capul scheletului orientat SE picioa~ rele NV

Jformicircntul 4 La 180 m NE de groapa 3 a fost găsit mor~ micircntul 4 Răzăluind la adicircn~ ci mea de 160 m de nivelul sec~ ţiunii s~a observat icircn plan dato~ rită pămicircntului de culoare mai icircnchisă o groapă dreptunghiu~ Iară cu dimensiunile 260 X 350 m Procedicircnd la golirea ei s~a Fig 3 - Mormicircntul 2 din movila

dat la 050 m mai jos peste un prag lat de 045 m sprijinind bicircrne groase de lemn putrede dar destul de bine conser~ vate dispuse icircn sensul lungimii După scoaterea bicircrnelor la 240 m adicircncime de la nivelul movilei din dreptul mormicircntului groapa prezenta un plan dreptunshyghiular cu dimensiunile de 168 )lt 258 m (fig 42) La adicircncimea de 275 m alt ricircnd de bicircrne dispuse de data aceasta transversal La 325 m s~a atins fundul grop~ niţei care conţinea un schelet chircit culcat pe dreapta (fig 41) avicircnd capul la E picioarele la V privirea icircndreptată spre NV Braţul drept icircntins de~a lungul trunchiu~ lui palma micircinii sticircngi aşezată pe şoldul drept ocru roşu pe labele picioarelor Sub cap o pulbere fină provenind de la frunze şi scoarţe de copac - folosite drept pernă Icircn dreptul feţii cam la icircnălţimea gurii mortului şi la vreo 020 m depărtare de aceasta o mică grămadă de cenuşă şi de cărbuni de lemn resturi de la un foc Dimensiunile gropniţei 1 x 168 x 050 m Movila nu a putut fi cercetată icircn icircntregimea ei din cauza semănăturilor ce o acopereau la acea dată icircn mare parte

Găsim interesant a menţiona că movila 1 de licircngă Gurbăneşti avea icircn vicircrful ei o cruce de piatră cum se pot observa uneori pe movile icircn cuprinsul Bărăganului Crucea era fixată icircntr-o piuă de piatră Cu prilejul săpăturilor s~a constatat că sub piuă era o groapă ce conţinea o oală de pămicircnt icircn care s~a găsit cenuşă cărbuni de lemn şi două monede turceşti de argint daticircnd din a doua jumătate a veacului XVII Acest fapt nu poate fl atribuit icircnticircmplării ci mai degrabă unui ritual săvicircrşit cu prilejul ridicării monumentului 1

J Aceste datine icircşi au desigur originea icircntr-un trecut De constitutione a grorum (ed Goez p 5) spune că foarte icircndepărtat icircn privinţa delimitării proprietăţii pe locul de demarcA ţie se aducea icircn prealabil o jertfă prin ridicări de sticirclpi snu ziduri Siculus Flacclls icircn ce se consuma icircntr-o groapa icircn care ard eau cărbuni _-

r~ -~

D V nOSETTI 4704

Movila rtr 2 (( Movila Presneiraquo) pe terasa ivlostiştei la laquo Satul Nou raquo Movila are 420 m icircnălţime şi un diametru de 45 m (fig 43) Pe axul central

2

1

Fig 4 - 1 mormicircntul 4 din movila 13 2 acelaşi mormicircnt antecamera şi camera

funerară cu pragul pentru susţinerea bicircrnelor 3 movila 2 icircn timpul săpămiddot turilor 4 mormicircntul 1 din movila 2

4

al movilei s~a trasat o secţiune de 20 x 48 m orientată NE - SV icircncadricircnd o bornă trigonometrică de beton (fig 18)

Recent săpăturilc arheologice din preajma bisericii ridicării acestor monumente drept cartdele sau căţui Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti au dezvelit sub (Ia Cotmeana şi Snagov sec XIV şi fosta biserică temelia unei constru cţii din prima jumătate a secXVIII din Piaţa de flori din Bucureşti distrusă de incendiu o firidă amenajată icircn pămicircnt icircn care erau aşezate la 1595) fără să mai insistăm asupra simulacrelor de cicircteva vase de lut şi sticlă conţinicircnd oase ele păsări jertfe umane (absida de nord a vechii biseriei scoici sicircmburi de fructe cărbuni şi cenuşă Cu acest Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti in care s-au găsit prilej reamintim că icircn dreptul absidelor bisericior tibiile unui schelet omenesc) sau chiar jertfe umane vechi sau sub temelia acestora se găsesc icircn unele cum ne povesteşte legenda zidirii mănăstirii de la cazuri vase de lut sau sticlă ce au folosit cu prilejul Curtea de Argeş (sec XVI)

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

Jtl0VILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI

(r Lehliu reg Bucureşti)

IN ClJRSU L lunii martie a anului 1936 fosta Comisiune a monumentelor istorice m~a delegat să asist la săpăturile pe care un cercetător de comori dorea să

le icircntreprindă icircntr~o movilă icircn care presupunea că va fi o laquo comoarăraquo movilă situată icircn apropiere de comuna Preasna icircn partea sticircngă şi licircngă calea ferată Bucuresti~Consta1ta Movila avea circa 6 n diametru si 150 m icircnăl~ ţime Săpătura s~a ezumat la un şanţ de 4 m x 650 m icircngăduind a dezveli aproape icircntreaga movilă

Cu prilejul acestor cerce~ tări am descoperit cinci mor~ minte două erau săpate sub baza movilei avicircnd forma unor gropi aproape rectangulare păstricircnd la gura lor urme de bicircrne de lemn dispuse transversal asemă~ nător unui capac restul mor~ mintelor din nivelul superior al movilei erau inhumaţiuni sim~ ple Scheletele din gropi au apă~ rut la adicircnCimea de 210 m cul~ o

I

cate pe spate craniile bazinele şi picioarele chircite pe dreapta Fig 1 - Gurbăneşti Planul cu situaţia movilelor s ăpate

craniile orientate spre VNV picioarele spre ESE Osemintele aparţinicircnd unor adulţi prezentau pe alocuri urme de ocru roşu Cele trei morminte din nivelul superior găsite icircntre 075 -095 m adicircn~

cime de la suprafaţa movilei erau culcate pe dreapta şi aveau aceeaşi orientare ca şi mormintele precedente Osemintele cu puţine urme de ocru roşu erau icircntr~o stare de dezagregare mult mai pronunţată Pe licircngă schelete nu s~au găsit inventare fune~

rare icircn schimb au fost găsite icircn movilă două silexuri de caracter microlitic Prezenţa indubitabilă a unor morminte cu ocru roşu icircn cicircmpia munteană

apărute aici icircn mod cert pentru prima oară m~a hotăricirct să icircntreprind icircn anii 1937-1938 săpături arheologice avicircnd drept obiectiv cercetarea a trei movile situate icircn preajma comunei Gurbăneşti şi anume o movilă pe care am denumit~o laquomovila nr 1raquo laquoMovila Presneiraquo denumită laquomovila nr 2raquo (situată la circa 3 km SV de movila m 1 icircn locul zis laquoSatul Nou raquo) şi icircn sficircrşit laquomovila nr 3 raquo situată la circa 150 m sud de movila nr 2 aceasta din urmă avicircnd dimensiuni mult mai reduse faţă de movilele m 1 şi 2 (fig 1) ~cij-t~i_I

~ 00--~~ (- 21 11~1 ~ C~~ bull J

rt 1i~~ 1 $o ~

_

u V ROSETTI )

Movila nr 1 este situată icircn marginea de SV a comunei Gurbăneşti pe terasa ce domină apa Mostiştea care se află icircn apropierea şi icircn partea de SE a movilei

1

2

3

Fig 2 - 1 movila 1 icircn timpul săpăturilor (văzută de la sudest) 2 mormicircntul 1(1 3 mormicircntul 1 b din aceeaşi movilă

Movila are 350 m icircnălţime si un diametru de 35 m (fig 21)

Pentru explorarea movilei s-a trasat o secţiune de 5 X 40 m orientată SE -NV Secţiunea a fost dispusă astfel ca latura ei de SV să taie movila icircn două treshycicircnd prin presupusul centru Aproximativ la 350 m depărshytare NV de acest centru s-a dat peste un mormicircnt

Mormicircntul 1 a (fig 22) era alcătuit dintr-o groapă dreptunshyghiulară de 090 x 140 m căreia icirci corespunde icircn colţul dinspre SV o altă groapă mai mică tot dreptunghiulară avicircnd dimenshysiunile 045 x 090 m Fundul gropniţei mari era la 240 m adicircncime de la suprafaţa movilei icircn groapă am aflat un schelet feminin chircit şi culcat pe dreapta Femurele erau icircn unghi drept faţă de bazin Micircinile cu humerus paralel cu trunchiul şi antebraţul icircn unghi drept cu braţul micircna dreaptă licircngă trunshychi - nu sub el Lungimea scheletului măsurat chircit 110 m Capul la ENE 60deg picioarele VSV S-a putut conshystata pe oseminte ocru roşu icircn cantitate mai mare pe craniu şi pe labele picioarelor La picioashyrele acestui mormicircnt pe care icircl denumim laquoal mameiraquo se afla mormicircntul 1 b conţinicircnd scheshyletul unui copil icircntins pe spate Capul orientat la E picioarele la V Osemintele erau presărate cu ocru roşu (fig 23) Gropniţa copilului este cu 040 m mai adicircncă decicirct gropniţa laquomamei raquo

Mormicircntul 2 la 220 m SE de mormicircntul 1 şi la 350 m adicircncime faţă de taluzul NE Schelet culcat pe spate cu picioashyrele chircite şi căzute pe dreapta

lOlLEL E FU EHHE DE LA G lRBEŞTI 783

Tibiile şi peroneele paralele cu femurele Capul la NE picioarele la sud Lungimea scheletului măsurat chircit 115 m Dimensiunile gropii 120 x 180 m (groapa este mult mai mare decicirct scheletul chircit) (fig 3) mult ocru roşu pe spate icircn dreptul şirei spinării sub aspectul unor mici grămezi urme de ocru mai peste toate osemintele chiar sub ele icircn preajma capului o verigă de cupru (fig 153) icircn dreptul genunchiului un fragment de tablă groasă de cupru (fig 154)

Mormicircntul 3 la 260 m NE de groapa 1 şi la 220 m adicircncime faţă de taluzul SE Conţinea un schelet chircit culcat pe sticircnga Nu s~au găsit urme de ocru propriu zis ci numai pete de culoare albăstruie pe oseminte nu putem avea certitudinea că aceste pete rezultă de pe urma dezagregării ocrului roşu Obser~ vaţii similare am putut face ulte~ rior icircn numeroase cazuri Capul scheletului orientat SE picioa~ rele NV

Jformicircntul 4 La 180 m NE de groapa 3 a fost găsit mor~ micircntul 4 Răzăluind la adicircn~ ci mea de 160 m de nivelul sec~ ţiunii s~a observat icircn plan dato~ rită pămicircntului de culoare mai icircnchisă o groapă dreptunghiu~ Iară cu dimensiunile 260 X 350 m Procedicircnd la golirea ei s~a Fig 3 - Mormicircntul 2 din movila

dat la 050 m mai jos peste un prag lat de 045 m sprijinind bicircrne groase de lemn putrede dar destul de bine conser~ vate dispuse icircn sensul lungimii După scoaterea bicircrnelor la 240 m adicircncime de la nivelul movilei din dreptul mormicircntului groapa prezenta un plan dreptunshyghiular cu dimensiunile de 168 )lt 258 m (fig 42) La adicircncimea de 275 m alt ricircnd de bicircrne dispuse de data aceasta transversal La 325 m s~a atins fundul grop~ niţei care conţinea un schelet chircit culcat pe dreapta (fig 41) avicircnd capul la E picioarele la V privirea icircndreptată spre NV Braţul drept icircntins de~a lungul trunchiu~ lui palma micircinii sticircngi aşezată pe şoldul drept ocru roşu pe labele picioarelor Sub cap o pulbere fină provenind de la frunze şi scoarţe de copac - folosite drept pernă Icircn dreptul feţii cam la icircnălţimea gurii mortului şi la vreo 020 m depărtare de aceasta o mică grămadă de cenuşă şi de cărbuni de lemn resturi de la un foc Dimensiunile gropniţei 1 x 168 x 050 m Movila nu a putut fi cercetată icircn icircntregimea ei din cauza semănăturilor ce o acopereau la acea dată icircn mare parte

Găsim interesant a menţiona că movila 1 de licircngă Gurbăneşti avea icircn vicircrful ei o cruce de piatră cum se pot observa uneori pe movile icircn cuprinsul Bărăganului Crucea era fixată icircntr-o piuă de piatră Cu prilejul săpăturilor s~a constatat că sub piuă era o groapă ce conţinea o oală de pămicircnt icircn care s~a găsit cenuşă cărbuni de lemn şi două monede turceşti de argint daticircnd din a doua jumătate a veacului XVII Acest fapt nu poate fl atribuit icircnticircmplării ci mai degrabă unui ritual săvicircrşit cu prilejul ridicării monumentului 1

J Aceste datine icircşi au desigur originea icircntr-un trecut De constitutione a grorum (ed Goez p 5) spune că foarte icircndepărtat icircn privinţa delimitării proprietăţii pe locul de demarcA ţie se aducea icircn prealabil o jertfă prin ridicări de sticirclpi snu ziduri Siculus Flacclls icircn ce se consuma icircntr-o groapa icircn care ard eau cărbuni _-

r~ -~

D V nOSETTI 4704

Movila rtr 2 (( Movila Presneiraquo) pe terasa ivlostiştei la laquo Satul Nou raquo Movila are 420 m icircnălţime şi un diametru de 45 m (fig 43) Pe axul central

2

1

Fig 4 - 1 mormicircntul 4 din movila 13 2 acelaşi mormicircnt antecamera şi camera

funerară cu pragul pentru susţinerea bicircrnelor 3 movila 2 icircn timpul săpămiddot turilor 4 mormicircntul 1 din movila 2

4

al movilei s~a trasat o secţiune de 20 x 48 m orientată NE - SV icircncadricircnd o bornă trigonometrică de beton (fig 18)

Recent săpăturilc arheologice din preajma bisericii ridicării acestor monumente drept cartdele sau căţui Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti au dezvelit sub (Ia Cotmeana şi Snagov sec XIV şi fosta biserică temelia unei constru cţii din prima jumătate a secXVIII din Piaţa de flori din Bucureşti distrusă de incendiu o firidă amenajată icircn pămicircnt icircn care erau aşezate la 1595) fără să mai insistăm asupra simulacrelor de cicircteva vase de lut şi sticlă conţinicircnd oase ele păsări jertfe umane (absida de nord a vechii biseriei scoici sicircmburi de fructe cărbuni şi cenuşă Cu acest Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti in care s-au găsit prilej reamintim că icircn dreptul absidelor bisericior tibiile unui schelet omenesc) sau chiar jertfe umane vechi sau sub temelia acestora se găsesc icircn unele cum ne povesteşte legenda zidirii mănăstirii de la cazuri vase de lut sau sticlă ce au folosit cu prilejul Curtea de Argeş (sec XVI)

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

u V ROSETTI )

Movila nr 1 este situată icircn marginea de SV a comunei Gurbăneşti pe terasa ce domină apa Mostiştea care se află icircn apropierea şi icircn partea de SE a movilei

1

2

3

Fig 2 - 1 movila 1 icircn timpul săpăturilor (văzută de la sudest) 2 mormicircntul 1(1 3 mormicircntul 1 b din aceeaşi movilă

Movila are 350 m icircnălţime si un diametru de 35 m (fig 21)

Pentru explorarea movilei s-a trasat o secţiune de 5 X 40 m orientată SE -NV Secţiunea a fost dispusă astfel ca latura ei de SV să taie movila icircn două treshycicircnd prin presupusul centru Aproximativ la 350 m depărshytare NV de acest centru s-a dat peste un mormicircnt

Mormicircntul 1 a (fig 22) era alcătuit dintr-o groapă dreptunshyghiulară de 090 x 140 m căreia icirci corespunde icircn colţul dinspre SV o altă groapă mai mică tot dreptunghiulară avicircnd dimenshysiunile 045 x 090 m Fundul gropniţei mari era la 240 m adicircncime de la suprafaţa movilei icircn groapă am aflat un schelet feminin chircit şi culcat pe dreapta Femurele erau icircn unghi drept faţă de bazin Micircinile cu humerus paralel cu trunchiul şi antebraţul icircn unghi drept cu braţul micircna dreaptă licircngă trunshychi - nu sub el Lungimea scheletului măsurat chircit 110 m Capul la ENE 60deg picioarele VSV S-a putut conshystata pe oseminte ocru roşu icircn cantitate mai mare pe craniu şi pe labele picioarelor La picioashyrele acestui mormicircnt pe care icircl denumim laquoal mameiraquo se afla mormicircntul 1 b conţinicircnd scheshyletul unui copil icircntins pe spate Capul orientat la E picioarele la V Osemintele erau presărate cu ocru roşu (fig 23) Gropniţa copilului este cu 040 m mai adicircncă decicirct gropniţa laquomamei raquo

Mormicircntul 2 la 220 m SE de mormicircntul 1 şi la 350 m adicircncime faţă de taluzul NE Schelet culcat pe spate cu picioashyrele chircite şi căzute pe dreapta

lOlLEL E FU EHHE DE LA G lRBEŞTI 783

Tibiile şi peroneele paralele cu femurele Capul la NE picioarele la sud Lungimea scheletului măsurat chircit 115 m Dimensiunile gropii 120 x 180 m (groapa este mult mai mare decicirct scheletul chircit) (fig 3) mult ocru roşu pe spate icircn dreptul şirei spinării sub aspectul unor mici grămezi urme de ocru mai peste toate osemintele chiar sub ele icircn preajma capului o verigă de cupru (fig 153) icircn dreptul genunchiului un fragment de tablă groasă de cupru (fig 154)

Mormicircntul 3 la 260 m NE de groapa 1 şi la 220 m adicircncime faţă de taluzul SE Conţinea un schelet chircit culcat pe sticircnga Nu s~au găsit urme de ocru propriu zis ci numai pete de culoare albăstruie pe oseminte nu putem avea certitudinea că aceste pete rezultă de pe urma dezagregării ocrului roşu Obser~ vaţii similare am putut face ulte~ rior icircn numeroase cazuri Capul scheletului orientat SE picioa~ rele NV

Jformicircntul 4 La 180 m NE de groapa 3 a fost găsit mor~ micircntul 4 Răzăluind la adicircn~ ci mea de 160 m de nivelul sec~ ţiunii s~a observat icircn plan dato~ rită pămicircntului de culoare mai icircnchisă o groapă dreptunghiu~ Iară cu dimensiunile 260 X 350 m Procedicircnd la golirea ei s~a Fig 3 - Mormicircntul 2 din movila

dat la 050 m mai jos peste un prag lat de 045 m sprijinind bicircrne groase de lemn putrede dar destul de bine conser~ vate dispuse icircn sensul lungimii După scoaterea bicircrnelor la 240 m adicircncime de la nivelul movilei din dreptul mormicircntului groapa prezenta un plan dreptunshyghiular cu dimensiunile de 168 )lt 258 m (fig 42) La adicircncimea de 275 m alt ricircnd de bicircrne dispuse de data aceasta transversal La 325 m s~a atins fundul grop~ niţei care conţinea un schelet chircit culcat pe dreapta (fig 41) avicircnd capul la E picioarele la V privirea icircndreptată spre NV Braţul drept icircntins de~a lungul trunchiu~ lui palma micircinii sticircngi aşezată pe şoldul drept ocru roşu pe labele picioarelor Sub cap o pulbere fină provenind de la frunze şi scoarţe de copac - folosite drept pernă Icircn dreptul feţii cam la icircnălţimea gurii mortului şi la vreo 020 m depărtare de aceasta o mică grămadă de cenuşă şi de cărbuni de lemn resturi de la un foc Dimensiunile gropniţei 1 x 168 x 050 m Movila nu a putut fi cercetată icircn icircntregimea ei din cauza semănăturilor ce o acopereau la acea dată icircn mare parte

Găsim interesant a menţiona că movila 1 de licircngă Gurbăneşti avea icircn vicircrful ei o cruce de piatră cum se pot observa uneori pe movile icircn cuprinsul Bărăganului Crucea era fixată icircntr-o piuă de piatră Cu prilejul săpăturilor s~a constatat că sub piuă era o groapă ce conţinea o oală de pămicircnt icircn care s~a găsit cenuşă cărbuni de lemn şi două monede turceşti de argint daticircnd din a doua jumătate a veacului XVII Acest fapt nu poate fl atribuit icircnticircmplării ci mai degrabă unui ritual săvicircrşit cu prilejul ridicării monumentului 1

J Aceste datine icircşi au desigur originea icircntr-un trecut De constitutione a grorum (ed Goez p 5) spune că foarte icircndepărtat icircn privinţa delimitării proprietăţii pe locul de demarcA ţie se aducea icircn prealabil o jertfă prin ridicări de sticirclpi snu ziduri Siculus Flacclls icircn ce se consuma icircntr-o groapa icircn care ard eau cărbuni _-

r~ -~

D V nOSETTI 4704

Movila rtr 2 (( Movila Presneiraquo) pe terasa ivlostiştei la laquo Satul Nou raquo Movila are 420 m icircnălţime şi un diametru de 45 m (fig 43) Pe axul central

2

1

Fig 4 - 1 mormicircntul 4 din movila 13 2 acelaşi mormicircnt antecamera şi camera

funerară cu pragul pentru susţinerea bicircrnelor 3 movila 2 icircn timpul săpămiddot turilor 4 mormicircntul 1 din movila 2

4

al movilei s~a trasat o secţiune de 20 x 48 m orientată NE - SV icircncadricircnd o bornă trigonometrică de beton (fig 18)

Recent săpăturilc arheologice din preajma bisericii ridicării acestor monumente drept cartdele sau căţui Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti au dezvelit sub (Ia Cotmeana şi Snagov sec XIV şi fosta biserică temelia unei constru cţii din prima jumătate a secXVIII din Piaţa de flori din Bucureşti distrusă de incendiu o firidă amenajată icircn pămicircnt icircn care erau aşezate la 1595) fără să mai insistăm asupra simulacrelor de cicircteva vase de lut şi sticlă conţinicircnd oase ele păsări jertfe umane (absida de nord a vechii biseriei scoici sicircmburi de fructe cărbuni şi cenuşă Cu acest Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti in care s-au găsit prilej reamintim că icircn dreptul absidelor bisericior tibiile unui schelet omenesc) sau chiar jertfe umane vechi sau sub temelia acestora se găsesc icircn unele cum ne povesteşte legenda zidirii mănăstirii de la cazuri vase de lut sau sticlă ce au folosit cu prilejul Curtea de Argeş (sec XVI)

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

lOlLEL E FU EHHE DE LA G lRBEŞTI 783

Tibiile şi peroneele paralele cu femurele Capul la NE picioarele la sud Lungimea scheletului măsurat chircit 115 m Dimensiunile gropii 120 x 180 m (groapa este mult mai mare decicirct scheletul chircit) (fig 3) mult ocru roşu pe spate icircn dreptul şirei spinării sub aspectul unor mici grămezi urme de ocru mai peste toate osemintele chiar sub ele icircn preajma capului o verigă de cupru (fig 153) icircn dreptul genunchiului un fragment de tablă groasă de cupru (fig 154)

Mormicircntul 3 la 260 m NE de groapa 1 şi la 220 m adicircncime faţă de taluzul SE Conţinea un schelet chircit culcat pe sticircnga Nu s~au găsit urme de ocru propriu zis ci numai pete de culoare albăstruie pe oseminte nu putem avea certitudinea că aceste pete rezultă de pe urma dezagregării ocrului roşu Obser~ vaţii similare am putut face ulte~ rior icircn numeroase cazuri Capul scheletului orientat SE picioa~ rele NV

Jformicircntul 4 La 180 m NE de groapa 3 a fost găsit mor~ micircntul 4 Răzăluind la adicircn~ ci mea de 160 m de nivelul sec~ ţiunii s~a observat icircn plan dato~ rită pămicircntului de culoare mai icircnchisă o groapă dreptunghiu~ Iară cu dimensiunile 260 X 350 m Procedicircnd la golirea ei s~a Fig 3 - Mormicircntul 2 din movila

dat la 050 m mai jos peste un prag lat de 045 m sprijinind bicircrne groase de lemn putrede dar destul de bine conser~ vate dispuse icircn sensul lungimii După scoaterea bicircrnelor la 240 m adicircncime de la nivelul movilei din dreptul mormicircntului groapa prezenta un plan dreptunshyghiular cu dimensiunile de 168 )lt 258 m (fig 42) La adicircncimea de 275 m alt ricircnd de bicircrne dispuse de data aceasta transversal La 325 m s~a atins fundul grop~ niţei care conţinea un schelet chircit culcat pe dreapta (fig 41) avicircnd capul la E picioarele la V privirea icircndreptată spre NV Braţul drept icircntins de~a lungul trunchiu~ lui palma micircinii sticircngi aşezată pe şoldul drept ocru roşu pe labele picioarelor Sub cap o pulbere fină provenind de la frunze şi scoarţe de copac - folosite drept pernă Icircn dreptul feţii cam la icircnălţimea gurii mortului şi la vreo 020 m depărtare de aceasta o mică grămadă de cenuşă şi de cărbuni de lemn resturi de la un foc Dimensiunile gropniţei 1 x 168 x 050 m Movila nu a putut fi cercetată icircn icircntregimea ei din cauza semănăturilor ce o acopereau la acea dată icircn mare parte

Găsim interesant a menţiona că movila 1 de licircngă Gurbăneşti avea icircn vicircrful ei o cruce de piatră cum se pot observa uneori pe movile icircn cuprinsul Bărăganului Crucea era fixată icircntr-o piuă de piatră Cu prilejul săpăturilor s~a constatat că sub piuă era o groapă ce conţinea o oală de pămicircnt icircn care s~a găsit cenuşă cărbuni de lemn şi două monede turceşti de argint daticircnd din a doua jumătate a veacului XVII Acest fapt nu poate fl atribuit icircnticircmplării ci mai degrabă unui ritual săvicircrşit cu prilejul ridicării monumentului 1

J Aceste datine icircşi au desigur originea icircntr-un trecut De constitutione a grorum (ed Goez p 5) spune că foarte icircndepărtat icircn privinţa delimitării proprietăţii pe locul de demarcA ţie se aducea icircn prealabil o jertfă prin ridicări de sticirclpi snu ziduri Siculus Flacclls icircn ce se consuma icircntr-o groapa icircn care ard eau cărbuni _-

r~ -~

D V nOSETTI 4704

Movila rtr 2 (( Movila Presneiraquo) pe terasa ivlostiştei la laquo Satul Nou raquo Movila are 420 m icircnălţime şi un diametru de 45 m (fig 43) Pe axul central

2

1

Fig 4 - 1 mormicircntul 4 din movila 13 2 acelaşi mormicircnt antecamera şi camera

funerară cu pragul pentru susţinerea bicircrnelor 3 movila 2 icircn timpul săpămiddot turilor 4 mormicircntul 1 din movila 2

4

al movilei s~a trasat o secţiune de 20 x 48 m orientată NE - SV icircncadricircnd o bornă trigonometrică de beton (fig 18)

Recent săpăturilc arheologice din preajma bisericii ridicării acestor monumente drept cartdele sau căţui Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti au dezvelit sub (Ia Cotmeana şi Snagov sec XIV şi fosta biserică temelia unei constru cţii din prima jumătate a secXVIII din Piaţa de flori din Bucureşti distrusă de incendiu o firidă amenajată icircn pămicircnt icircn care erau aşezate la 1595) fără să mai insistăm asupra simulacrelor de cicircteva vase de lut şi sticlă conţinicircnd oase ele păsări jertfe umane (absida de nord a vechii biseriei scoici sicircmburi de fructe cărbuni şi cenuşă Cu acest Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti in care s-au găsit prilej reamintim că icircn dreptul absidelor bisericior tibiile unui schelet omenesc) sau chiar jertfe umane vechi sau sub temelia acestora se găsesc icircn unele cum ne povesteşte legenda zidirii mănăstirii de la cazuri vase de lut sau sticlă ce au folosit cu prilejul Curtea de Argeş (sec XVI)

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

D V nOSETTI 4704

Movila rtr 2 (( Movila Presneiraquo) pe terasa ivlostiştei la laquo Satul Nou raquo Movila are 420 m icircnălţime şi un diametru de 45 m (fig 43) Pe axul central

2

1

Fig 4 - 1 mormicircntul 4 din movila 13 2 acelaşi mormicircnt antecamera şi camera

funerară cu pragul pentru susţinerea bicircrnelor 3 movila 2 icircn timpul săpămiddot turilor 4 mormicircntul 1 din movila 2

4

al movilei s~a trasat o secţiune de 20 x 48 m orientată NE - SV icircncadricircnd o bornă trigonometrică de beton (fig 18)

Recent săpăturilc arheologice din preajma bisericii ridicării acestor monumente drept cartdele sau căţui Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti au dezvelit sub (Ia Cotmeana şi Snagov sec XIV şi fosta biserică temelia unei constru cţii din prima jumătate a secXVIII din Piaţa de flori din Bucureşti distrusă de incendiu o firidă amenajată icircn pămicircnt icircn care erau aşezate la 1595) fără să mai insistăm asupra simulacrelor de cicircteva vase de lut şi sticlă conţinicircnd oase ele păsări jertfe umane (absida de nord a vechii biseriei scoici sicircmburi de fructe cărbuni şi cenuşă Cu acest Sf Gheorghe Vechi din Bucureşti in care s-au găsit prilej reamintim că icircn dreptul absidelor bisericior tibiile unui schelet omenesc) sau chiar jertfe umane vechi sau sub temelia acestora se găsesc icircn unele cum ne povesteşte legenda zidirii mănăstirii de la cazuri vase de lut sau sticlă ce au folosit cu prilejul Curtea de Argeş (sec XVI)

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

795 ~lOVILELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞl1

Mormicircnttd 1 la 090 m adicircncime faţă de taluzul V Schelet puternic chircit culcat pe sticircnga lungimea scheletului chircit 090 m Capul spre nord picioarele spre sud privirea spre apus Antebraţul sticircng icircndoit din cot cu palma aşezată

10

Fig 5 -- Invent~r funerar di movila 2 mormIcircncul2 14 fragmence de tablă de bn)Jlz 2 nasture de argint (epoca feudrIă) 3 fragment dintr-un obiect de argint 5 - 10 vicircrfuri de săgeţi de bronz Il placă om~mentală din tablă de aur 12 fragment dintr-o

armură alc~tuit~ din ficircşii de fier (scara se refer~ la nr 1- 11)

la icircnălţimea feţei (fig 44) Pe oase ca şi pe craniu pete albăstrui de pe urma ocrului roşu Pe labele picioarelor ocru roşu din care după ce se usca la soare nu mai rămicircneau decicirct petele middot azurii

Icircn partea dinspre sud icircn pămicircntul ce formează movila s~au găsit fragmente ceramice lucrate cu micircna de culoare galbenă~brună din pastă făi noasă conţinicircnd uneori pleavă

Morm icircntuI 2 licircngă borna trigonometrică din vicircrful movi~ lei la 080 m adicircncime Aici au apărut două vicircrfuri de săgeţi de bronz cu tub de icircnmănusare şi trei aripioare Se spun~ că icircn anul struirii

1933 unui

cu prilejuJ conshyfoişor de lemn

Fig 6 -- Placă orna mentală de aur (desen vfigSII)

după o fotografie

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

1 Y HlJ--ImiddotlTf --_ ---- - -- - shy

pentru punctul trigonometric- şi ale cărui urme le~am găsit icircn săpături-shys~ar fi descoperit un depozit de astfel de săgeţi aşeza te icircn mănunchi cicirct şi alte laquo ferotenii raquo La 2 m nord de bomă la 090 m adicircncime a fost descoperită o placă din tablii de aur lucrată prin Jpăsarea tablei dinăuntru icircn afară reprezenticircnd un cerb privind spre dreapta la spatele căruia se află un grifon icircnaripat privind spre sticircnga (fig 511 şi fig 6) Totodată s~au mai găsit 6 vicircrfuri de săgeţi cu arishypioare (fig 55 -10) fragmentullillui obiect de argint (fig 53) doua fragmente de tablă de bronz (fig 5J 4) un obiect dintr~o sicircrmă subţire de argint (fig 7)

şi bucăţi dintr~o armură din plăci de fi~r (fig 512) Placa ornamenshytală de aur pare a fi icircmpodobit o tolbă de săgeţi (gOl)gtt) S~all găsit

~ şi oseminte de jării punctului

la un schelet trigonometric

omenesc răvăşite cu prilejul amenashyUn bumb de argint (fig 52) pare a

apetrţine epocii feudale şi ca atare prezenţa sa aici este fortuită Fig 7 - Po - Mormicircntul 3middot La 5 m SV de acest punct s~a descoperit la 095 m do ab ii din sir adicircncime un vas de lut de culoare galbenă~cenuşie avicircnd icircn partea ~~ l~~i~il~~ de sus la buză două torţi străpunse vertical Vasul poartă pe picircnshymormicircntul 2 tece ornamente obţinute prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81)

el se afla licircng8 oasele iliace ale unui schelet chircit răvăşit ca şi acela din mormicircntul anterior

Mormicircntul 4 la 280 m nord de bornă şi la 1 m adicircncime cu totul distrus cu prilejul săpării gropilor pentru picioarele foişorului Se mai păstrau pe licircngă

o 5 2

Fig 8 - Movila 2 Vase de lut ornamentate prin imprimarea une i sfo ri din mormicircntul 3 (1) şi din mormicircntul 4 (2)

cicircteva oase un vas de lut de aceeaşi factură ca şi vasul precedent cu marginile prevăzute cu două torţi străpunse vertical gicirctul vasului era decorat prin icircntipă~ rirea unei sfori icircmpletite Acest vas corespunde ca formă tipului de vase denu~ mite laquo Schnurbecherraquo (fig 82)

Mormicircntul 5 La 150 111 est şi la 210 m adicircncime s~a observat o groapă ovală de 090 x 180 m La adicircncimea de 240 m s~au găsit bucăţi mai mari de ocru roşu iar la 350 m s~a ajuns la fundul gropii care eret aşternută cu o materie albă văroasă asemănătoare caolinului

Mormicircntul 6 la 080 m E de groapa precedentă j la 250 ro adicircncime au fost descoperite urme de lemn putred şi un schelet chircit moderat culcat pe spate

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

7

genunchii ridicaţi şi plecaţi uşor spre sticircnga Braţul sticircng de-a lungul trupului antebraţul icircndoit astfel ca palma să odihnească pe umărul sticircng antebraţul drept de-a curmezişul pieptului cu palma aşezată pe clavicula sticircngă capul la E picioashyrele la V (fig 14 1)

Mormicircntul 7 La nord de borna trigonometrică la 380 m adicircncime faţă de bornă şi la 203 m faţă de taI uzul vest s-a observat icircn plan o groapă dreptunshyghiulară cu dimensiunile 293 x 380 m Cu prilejul golirii gropii s-a dat peste un prag asemănător cu cel desshycoperit Icircn mormicircntul 4 din movila 1 la 060 m adicircncime de la gura gropii lat de 060 m pe care erau aşezate bicircrne de lemn dispuse Icircn sensul lungimii gropii Imediat sub bicircrne la capetele mormicircntului au apărut urmele perfect păstrate imprishymate icircn pămicircnt ale unei icircmpleshytituri (ţesături) al cărei decor era alcătuit din dungi negre conshytrasticircnd pe lutul galben deschis şi bătătorit de la extremităţile mormicircntului Această ţesătură sau icircmpletitură a fost icircntinsă ca un polog deasupra anticashymerei gropniţei (fig 9 şi 10) Partea centrală a acestui laquo polograquo nu s-a păstrat Pămicircntul cershynut lent de-a lungul timpului prin interstiţiile bicircrnelor s-a acumulat Icircn aşa măsură icircncicirct la un moment dat a antrenat Fig 9 - Antecamera şi camera funerară a mormicircntului 7 din

movila 2 Pe primul prag la extremitări urmele intipăririisub povara sa o parte a poloshy pologului dedesubt icircn profil şi icircn plan al doilea prag care gului icircn interiorul gropii peste susţinea bicircrnele ce Icircnchideau gropniţa

care fusese Icircntins Aceste obsershyvaţii sicircnt confirmate prin deplasarea din axul longitudinal al mormicircntului al unuia din capetele pologului (fig 9 şi 103) cicirct şi prin pămicircntul aHnat ce s-a găsit Icircn Icircncăperea de dedesubt

Lăţimea acestor urme de Icircmpletitură (rogojină) sau ţesătură era de 071 m Capătul dinspre est prezintă un decor alcătuit din 9 mănunchiuri formate din cicircte 4 dungi paralele dispus~ icircn sensul lungimii (fig 103) Lăţimea mănunchiului 55 cmj interstiţiile 35 cm In capătul dinspre vest decorul e schimbat se observă şi linii icircn zig-zag (fig 102) Lăţimea dungilor 1 cm Observaţiile făcute ne icircndrepshytăţesc să presupunem că pologul era alcătuit din cel puţin două bucăţi cu motive ornamentale variate şi icircmbinate prin icircnnădire Groapa avea acum la gură 173 x 260 m Săpicircnd mai adicircnc la O n m s-a descoperit un al doilea ricircnd de bicircrne dispuse pe un prag lat de 030 m transversal pe lăţimea bicircrnelor De la aceste bicircrne picircnă icircn fundul gropii 115 m Aici am aflat un schelet chircit asemănător celui din movila 1 mormicircntul 4 culcat pe dreapta cu capul la est picioarele la vest privirea spre nord Pe cap şi restul oaselor urme de ocru roşu şi pete azurii Lungimea scheletului chircit 128 m In dreptul tălpii piciorului sticircng o ti~ie middot

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

II Y nOLTfJ

şi un peroneu de pasăre icircnvelite ca şi materia neagră din micircna dreaptă icircn coaJa şi frunze de copac Sub craniu un inel de buclă (fig 15l) Pe pereţii gropniţei se observă pete de culoare albă (au fost văruiţi) (fig 9) Fundul gropniţei se afla la 435 m de la nivelul movilei situat deasupra mormicircntului Gropniţa avea dimensiunile de 113 x 2 m (fig 11)

Mormicircntul 8 la adicircncimea de 390 D1 Schelet chircit culcat pe dreapta (fig 12 1) Licircngă cap un vicircrf de silex (fig 159) Jn dreptul micircinii drepte două

2

J

Fig 10 - 1 mormicircntul 7 din movila 2 pragul antecamerei cu icircntipăririle unei icircmpletituri icircntinse eleashysupra acestei icircncăperi şi făgaşele bicircrnelor aşezate icircn sensul lungimii 2-3 capetele de vest şi de est ale

icircmpletiturii-polog

lame mai mari de silex (fig 157 8) Capul la E picioarele la V Scheletul foarte prost conservat oasele aproape complet dezagregate

Mormicircntul 9 la 210 m adicircncime faţă de taluzul vest s~a descoperit icircn plan o groapă dreptlnghiulară orientată SSV 230deg - NNE 50deg Săpicircnd icircn inte~ riorul acesteia icircncă 20 cm mai adicircnc s~a identificat un capac de bicircrne de lemn dispuse transversal pe un prag lat de 030 m şi care erau prăbuşite icircn parte icircn interiorul unei gropi ce servea drept antecameră gropniţei (fig 142 şi fig 13) Groapa prezenta la această adicircncime un plan dreptunghiular de 325 x 385 m Mai adicircnc cu 090 m s-a dat peste un al doilea prag lat de 060 m n sensul

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

-p- -- - - shy -

--1shy

-- shy

--t

1

A I

_____________ _ -II

1

-__-------------lt----_-----) r

~97 L~ gt J-~~~~~ ~~

~

_______________________1 ~_ o hll

Fig 11 - Schema construcţiei mormicircntului 7 din movila 2

1

3

Fig 12 - Movila 2 1 mormicircntul 8 2 mormicircntul 9 (se observă pragul cu resturile bIcircrnelor ce icircnchi middot deau camera funerară) 3 mormintele comunicante 11 a - llb

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

1 800 D V ROSEJTi io

lăţimE şi 070 m icircn sensul lungimii Groapa a vea la această adicircncime un plan dreptunghiular de 3)5 x 265 m Pe prag se sprijineau 12 bicircrne de lemn ce acope~ reau camera funerară a cărei icircnălţime era de 1 m Icircntre bicircrne spaţii libere de circa 6 cm Bicircrnele erau dispuse icircn sensul Iăţimii (tot transversal) şi erau icircn parte prăbuşite icircn interiorul mormicircntului care se afla la 530 m adicircncime de la suprafaţa movilei măsurătoare făcută faţă de taluzul vest Prăbuşirea dovedeşte şi aici că scheletul nu fusese acoperit cu pămicircnt (fig 122) Pereţii camerei funerare erau neteziţi cu grijă şi pe alocuri se observau pete albe datorite probabil mucega

~

--~

Fig 13 - -- Schema construcţiei mormicircntului 9 din movila 2

iului provenit din putrefacţia bicircrnelor Scheletul era chiEcit fiind culcat pe dreapta cu capul la NE picioarele la SV cu privirea spre NV In dreptul feţei se observau urme de foc o grămadă mică de cenuşă şi cărbune de lemn Sub craniu o verigă de aramă pentru buclă Camera funerară avea dimensiunile 125 x 205 m

Mormicircntul 10 la 098 m adicircncime sub aspectul unei gropi de 115 x 185 rn conţinicircnd un schelet culcat pe spate picioarele chircite căzute pe dreapta micircinile icircntinse dea lungul trupului Capul la SV picioarele la NE privirea spre SE

Mormicircntul 11 a~b La adicircncimea de 310 m sa observat o groapă dreptun~ ghiulară cu dimensiunile 1 x 150 m mormicircntul 11 a corespunzicircnd cu altă groapă mai mică de 090 x 140 m mormicircntul 11 b dispusă icircn aşa fel icircncicirct latura dinspre nord a gropii 11 a este aproape perpendiculară pe latura de sud a gropii 11 b Ambele gropi cu prag şi capac de bicircrne (fig 123) icircn groapa 11 a se afla un schelet masculin culcat pe spate cu picioarele chircite pe sticircnga Groapa 11 b conţinea un schelet feminin icircnsă icircn aceeaşi poziţie Ambele schel~te aveau capul la est picioarele la vest şi erau presărate cu mult ocru roşu Mor micircntuI prezintă prin gropile comunicante analogii cu mormicircntul 1 a~b din movila 1 mormicircntul laquomama şi copilul raquo

Mormicircntul 12 la 385 m adicircncime sub aspectul unei gropi cu dimensiunile 097 gtlt 182 m conţinicircnd un schelet chircit culcat pe dreapta capul la NE picioa

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

IJ I OYILELL FU NETIul f D E LA C UHD 1E ~ T1

rele la SV Sub craniu o erigă mică din sicircrmă de argint răsucită şi cu capetele deschise (fig 15 2) iar icircn dreptul feţei la icircnălţimea maxilarelor o mică grămadă de lut galben cenuşă cărbune şi seminţe carbonizate de cicircnepă Craniul odihnea pe o pernă de frunze La o extremitate a gropii urme rău păstrate de icircmpletishy

1

3

2 4

65

Fig H - Mo vila 2 1 mormicircntul 6 2 a ntecamera mormicircntului 9 pe prag sicircnt resturile bicircrnel o r 4 mormicircntul 18 3 mormicircntul 13 Movila J 5 mormicircntul J 6 m o rmicircntul 4

tură sau ţesătură asemănătoare pologului din mormicircntul nr 7 Icircn fundul ei icircn cele patru colţuri cicirct şi la centrul gropniţei licircngă pereţii din sensul lungimii am identificat gropi de pari Acestea sicircnt icircnclinate spre interiorul mormicircntului spre deosebire de alte două gropi de pari situate cicircte una la mijlocul pereţilor de la capetele mormicircntului (pereţii din sensul lăţimii) gropi dispuse de data aceasta vertical şi situate cu 13 -17 cm mai sus de fundul gropii Aceste gropi de pari indică folosirea deasupra mormicircntului a unui baldachin căzicircnd icircn laquodouă aperaquo (fig 17) icircn acest mormicircnt am găsit un smoc de fibre de culoare castaniudeschis

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

i)l 1 li()I TTI I~

1semănătoare unor fibre de mătase Ulterior prin analiză s-a constatat că sicircnt fire de păr de cămilă

1vformIcircntll 13 icircn partea de SE a movilei la 060 m adicircncime Schelet chircit culcat pe dreapta antebrrcţele icircndoite cu palmele icircn dreptul maxilar ului inferior Capul la NE picioarele la SV lungimea schelctului chircit 055 m Urme de pete azurii pe oase (fig 143)

Mormicircntul 14 icircn partea de SE a movilei la 2 m la nord de mormicircntul 13

u şi la 045 m adicircncime schelet de adolescent foarte puternic chircit culcat pe

spate picioarele chircite căzute pe dreapta Antebraţele icircndoite din cot cu palmele icircn dreptul feţei Capul la ENE picioarele 10

2 VSV lungimea scheletului chircit 0n m 1 3 oasele foarte degradate mai păstrează pe

alocuri urme de culoarea ruginei şi pete azurii

Mormicircntul 15 la 230 m SE de morshymicircntul 14 adicircncimea 045 m j resturi de schelet cu osemintele foarte degrashydate culcat pe dreapta capul la E picioashy

4 5 6 rele la V nu se observă urme de ocru

Mormicircntul 16 la 075 m V de morshymicircntul 15 la 085 m adicircncime mormicircntul a fost distrus cu prilejul săpării unui cuptor feudal probabil icircn veacul XVII aşa cum ne indică cicircteva fragmente cerashymice corespunzătoare olăriei acelei vremi Capul la E picioarele la V j culcat pe

r---1r----r--1 spate picioarele chircite căzute pe dreapta o 1 ~ 3 Mormicircntul 17 la 125 m SV de morshy

micircntul 20 la adicircncimea de 080 m Oasele8 răvăşite şi degradate j scheletul pare a fi fost culcat pe dreapta avicircnd orien-

Fig 15 - 1-3 inele de buclă 0 de aramă din tarea E-Vmormicircntul 7 movila 2 2 de argint din mormicircntul 12 aceeaşi movilă 3 de aramă din mormicircntul 2 movila Mormicircntul 18 la 075 m depărtare la 1) 4 fragment de foaie de cupru din acelaşi mormicircnt V de mormicircntul 16 şi la 035 m adicircnshy5-6 melci (jaminia tridens Mull) găsiţi icircn movila 2 7-9 unelte de silex găsite Icircn mormicircntul 8 din movila 2 cime capul la E picioarele la V Nu

se observă urme de ocru Scheletul zace icircntr-o poziţie picircnă acum neicircnticirclnită icircn necropola tumulară de la Gurbăneşti (fig 144)

S-au mai gaSIt icircncă urmele a două morminte distruse de lucrările agricole mormintele 19 20 (fig 18)

Icircn mantaua movilei am găsit silexuri de aspect microlitic fără nici o corelaţie cu mormintele (fig 16) precum şi cicircteva fragmente ceramice atipice

Un sondaj făcut sub rnovilă ne-a dat prilejul să găsim icircn loess un silex de culoare fumurie de caracter paleolitic

Movila nr 3 la circa 150 m S de movila nr 2 avicircnd icircnălţimea de 180 m şi diametrul de 16 m

Mormicircntul 1 la 095 m adicircncime schelet Icircntins pe spate cu capul la VNV 290deg picioarele laESE 100deg lungimea ] 66 m Micircinile de-a lungul trupului

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

3

el 7 86 9

IS13 12

20 21 19

lH

16

J17

~ ~ O 1 2 3 4cm

J 22 2S23 24

Fig 16 - - Unelte de silex de caracter microHtic descoperite icircn movila 2

l~ Fig 17 --- Planul gropniţci mormicircntului ~

12 Cli găurile de pari pentru susţinerea unUl acoperiş laquo cu dOlla ape raquo sau polog

- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - f82 m - -- - - - -- - -- -- - - - - -

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

- - ---------14 D V HOSETTl

bull____ bull _____ ____ o~-__--------

1

M14 M15

ti ~M~ M19 ~IV ~I- M20 ~u~ tY L

I cuptor M13 ftgtufiJ

~M17

o 5 10 m

L-_______________________~

Fig 18 ~ Planul săpăturii şi al mormintelor din movila 2

la cap şi icircn dreptul degetelor micircinii drepte praf de chirpici ars de culoare rosie

Mormicircntul 2 l~ 240 m S de mormicircntul J la 095 m adicircncime schelet puternic chir cit culcat pe sticircnga ambele micircini icircn dreptul feţei capul la SE picioarele la NV Privirea la VSV Lungimea scheletului măsurat chircit 090 m

Mormicircntul] la 120 m S de mormicircntul 2 schelet chircit eul cat pe dreapta Capul la SE picioarele la NV Lungimea sche letului măsurat chircit 085 m Urme de ocru pe craniu şi femure Adicircncimea 125 m (fig 145)

Mormicircntul 4 la 075 m S de mormicircntul 3 orientarea capului la SE picioarele la NV adicircn cimea 095 m Bustul culcat pe spate picioarele icircntro poziţie mai rar icircnticirclnită (fig 146) urme de pete azurii

Mormicircntul 5 la 105 m S de mormicircntul 4 adicircncimea 050 m Oasele foarte degradate şi răvă şite nu icircngăduie a trage con cluzii asupra poziţiei şi orien tării Pe oase pete azurii de pe urma ocrului

S au mai găsit urmele unui mormicircnt al cărui schelet era distrus

Icircn movila nr 3 ca si icircn movi lele nr 1-2 am găsit cicircteva silexuri de caracter microlitic care nu au legătură cu mor mintele

Aşa cum s a văzut mai sus

icircn necropolele tumulare de la Gurbăneşti s au găsit foarte puţine obiecte unele au fost descoperite icircn morminte altele provin din pămicircntul adus cu

i

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

15 ~10VJLELE FUNERARE DE LA GURBĂNEŞTI 805

prilejul ridicării movilelor Vom examina aceste obiecte icircn ordinea lor cronologică

Nu vom putea insista mai mult asupra silexului găsit icircn loessul de sub baza movilei nr 2 Caracterul său tipic nu lasă vreo icircndoială asupra apartenenţei lui la paleoliticul mijlociu el poate fi clasat printre silexurile levalloisiene cultură identificată şi la Bucureşti pe terasele ricircului Colentina la Plumbuita şi icircn capătul străzii laquoZidurile dintre viiraquo 1

Silexurile de caracter microlitic nu au nici o legătură cu icircnmormicircntările ele au fost aduse aici o dată cu pămicircntul folosit la ridicarea tumulului Astfel de silexuri sicircnt numeroase pe terasele Mostiştei icircn preajma Gurbăneştilor Ele nu par a aparţine unui stadiu mezolitic ci mai degrabă unei culturi neolitice mai vechi Faptul că icircn tumuli se găsesc şi fragmente ceramice ale unei culturi materiale icircncă neprecizate - dintre care unele conţin resturi de pleavă - icircntăresc ipoteza că ar putea fi atribuite neolitic ului

Mormintele cu ocru roşu din movile aparţin desigur aceleiaşi culturi de stepă şi de silvo~stepă răspicircndite pe o mare icircntindere icircn Dobrogea Moldova Muntenia şi Oltenia cultură avicircnd după cicirct se pare originea icircn regiunile de stepă din URSS

Ritul funerar arată destul de li)11pede că şi la Gurbăneşti ca şi icircn Uniunea Sovietică purtătorii acestei culturi a icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile făceau anumite diferenţieri pe de o parte morminte icircntrucicirctva bogate prin amena jarea camerelor şi acoperămintelor cu lemn uneori chiar prin pologuri sau balda~ chine ţesute sau icircmpletite la care se adaugă cicircteodată şi podoabe de aramă sau argint cicirct şi prin prezenţa icircn dreptul gurii a urmelor de lut galben de cenuşă şi cărbune sub aspectul unei mici grămejioare icircn care s~au găsit icircntr~un caz seminţe carbonizate de cicircnepă (mormicircntul 12) - indicicircnd probabil o fumimiddotmiddot gaţie o ofrandă adusă răposatului care va fi folosit acest stupefiant icircn timpul vieţii 2 pe de altă parte mormintele simple sărace fără inventar şi fără capace de lemn

Demne de luat icircn seamă sicircnt si mormintele comunicicircnd icircntre ele acestea ar putea eventual fi paralelizate cu aşazisele morminte duble din aria aceleiaşi culturi materiale sau a altor culturi apropiate ca timp

icircn etajul superior al rriovilei nr 2 de la Gurbăneşti sau descoperit (icircn mor ~ mintele nr 3 -4) şi dQuă vase de lut ornamentate prin icircntipărirea unei sfori icircmpletite (fig 81-2) Ele sicircnt tipice culturii materiale a ceramicii ornamentate cu sfoara (Schnurkeramik) Datele stratigrafice confirmă şi aici observaţiile făcute icircn alte părţi bunăoară icircn URSS unde aceste apariţii sicircnt obişnuite icircntrun stadiu mai ticircrziu al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircri movile

Vicircrfurile de săgeţi de bronz cu trei aripioare şi cu tub de icircnmănuşare (fig 55 -10) ca şi placa de aur Icircmpodobită prin redarea laquorepousseraquo a unui grifon icircnaripat şi a unui cerb icircmpreună cu restul inventarului ce ni sa mai păstrat găsit icircn mormicircntul 2 din movila 2 dovedeste că acesta datează din epoca mai veche a fierului si trădează icircn mod evident caractere specifice artei scitice Prin cerbul redat pe placa de aur care va fi icircmpodobit un goryt se pot face

1 Dinu V Rosetti Descoperiri paleohtice icircn cicircnepei ce se consumă prin ardeie Icircn picirclnia orificiului preajma Bucureştilor icircn PMMB 1 1934 p 6 fig 1 opus Acest procedeu primitiv se practică icircri Africa

2 Nu ar fi exclus ca acest lut galben să provină australă dar a fost constatat şi la populaţii cu un de la un fel de cuptoare miniaturi aşanumiteJe nivel cultural m ai ridicat bunăoară la tadjicicirc icircn laquo cuptoaremiddotpipă raquo avicircnd două orificii comunicicircnd lran (v G Montaudon Traite dEthnologie cultttmiddot icircntre ele Fumătorul culcat pe picircntece sau chircit relle p 286 fig 28957) nspiră printrmiddoto ţeavă (de soc sau trestie) fumul

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

1)06 [1 HOSETT J li

icircn mare paraleli zări stilistice cu plăcile de aur ele la Soloha 1 Babikurgan şi Ak~1ecet 2

Prezenţa unor elemente de artă scită icircn regiunea noastră este explica bilă ţinicircnd seamă de faptul că şi icircn vestul ţării cicirct şi icircn movilele de la Ploeşti~Triaj l

au fost descoperite astfel de resturi Icircn privinţa plăcii de aur de la Gurbăneşti nu cunosc analogii icircnfăţişicircnd cerbul icircmpreună cu grifonul A A ]essen sprijishynindu~se pe analizele stilistice făcute de Artamonov cu privire la figura UIlui cerb şi a unei a doua figuri pictate pe vasul din -Staniţa Kostromskaia vede icircn figura a -doua un grifon icircnaripat iar icircn icircntreaga compoziţie o scenă de luptă icircntre anishy

fi g 19 - Fragme nt dintr-un vas găsit la Tyras reprezenticircnd o scn~ de vicirc nnto[re

male atacarea cerbului de către grifon Icircnvăţatul sovietic susţine că grifonul nu este icircn general cunoscut icircn monumentele scitice icircntr~o astfel de tratare

Pe placa de aur de la Gurbănesti aticirct grifonul icircnaripat cicirct si cerbul redat culcat icircşi icircntorc spatele Icircn felul acesta cele două figuri nu au un aport oarecare de acţiune directă una faţă de alta deşi redate icircmpreună ele sicircnt de sine stătătoare

Se pune icircntrebarea cărui grup etnic şi cărui veac ar putea -aparţine acest iJlentar funerar

Icircn lipsa unor laquo aşezări sciticeraquo icircn icircntreaga regiune ar fi tentant s5 atribuim inventarul funerar unei culturi autohtone de la sficircrşitul epocii mai vechi a fierului cum ar fi bunăoară faza mai nouă a culturii materiale de tip Bordei-Herăstrău icircn cuprinsul căreia s~a găsit şi ceramică grecească databilă icircn veacul IV icircen 5

1 Soloha pentru datarea icircn sec IV icircen cf rilor de salvme făc ute la Plo eşti-Triaj şi Brazi 194 2 K -Schefold Der skythische Ticrstil in Siidrussland p 29-31 icircn Raiort asupra aaivitltlţii ştiinţifice a ESA XII J934 p 1-78 pot folosi şi rămăşiţele M uzeului l1aţional de antichitdţi in anii 1942-1943 unei platoşe -de fier (fig 512) din acelaşi invenrar Macheta -eienol-itllui arheolo gic al locatitţio de pe funerar Analogii icircn morminte scitice din sec IV-III teritorilll RPR 1952 p 132-133 Len (Plattenpanzer) cL Greta Ardwisson Armou)shy 1 A A ]essen l XPOHOJlOIHH laquo EOlllHX Ilty6aHshy

of the Vendel Period ActaArch X 1939 p 51 fig CIltHX lltypraHOBraquo icircn SA XII 1950 p 157-200 16 18 i pe sta tueta de piatră (baba) de la Krasnodar icircn fan tirzie a culturii materiale de tip BordeishyA - A Miller HOBpI(i HCT04Hi1I H3Y4eHHlo CElH3H Herăstrău s-a u găsit icircn dou ă cazuri fragmente de CIltI1qHI C laDllta30M icircn lRAIMK IV 1925 p 97-114 ceramică grecească Icircn stilul figurilor roşii databile

2 Ebert RL XIII pl 32 Ba i Schefo1d op cit icircn sec IV icirce n la lacul Tei şi Fundeni (Bucureşti) fig 3843 _ astfel de ceramică a fo st identificatil ~i icircn movi la

3 1 Nestor Rapon lt1sJra cercetdrilor ~i sltlpdtlf- ftll1 e r1r ~ trnco -scitici de la Agighiol

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

80Icirc

cultură răspicircndită şi icircn lceastă regiune de~a lungul teraselor ricircurilor cicirct şi pe malul sticircng al Dunării Dar chiar icircn acest caz obiectele din movila de la Gurbă~ ne şti nu ar trebui privite ca produse locale ci ca provenind dintr~un atelier situat pe ţărmul Mării Negre Placa de aur (conţinicircnd un procentaj icircnsemnat de argint care icirci dă aspectul de electron) nu are nimic comun din punct de vedere stilistic cu orfevrăria icircntrucicirctva contemporană descoperită pe teritoriul patriei noastre şi al cărui stil se icircncadrează icircn grupul aşa~zis traco~greco~scitic 1

Pe de altă parte populaţia indigenă şi-ar fi icircngropat mortul icircntr-o necropolă a ei sau icircntr-un tumul ce l~ar fi ridicat icircn mod special icircn legătură cu această icircnhumaţie şi nu ar fi folosit icircn acest scop vicircrful unei movile ridicată de alţii Icircntr-o vreme mult mai icircndepărtată Acest fapt sprijină ipoteza că inventarul funerar a aparţinut unui războinic străin icircnmormicircntat admiddothoc de ai săi neavicircnd timp să ridice o movilă nouă l~au icircngropat icircn grabă icircntr~o movilă veche respecshyticircnd totodată ritul lor funerar

icircn lipsa altor elemente de datare bazicircndu~mă pe forma vicircrfurilor de săgeţi ca şi pe stilul plăcii cred a nu greşi atribuind inventarul acestui mormicircnt secoshylului IV icircen 2 Fără a face o afirmaţie categorică cred că problema rămicircne icircncă deschisă picircnă ce va putea fi lămurită prin alte descoperiri mai concludente

Revenind la cultura mormintelor cu ocru rosu din movile se cuvine să

trecem icircn revistă cicircteva fapte icircn legătură cu această c~ltură icircn U RSS si la noi Icircn privinţa mormintelor duble s-a arătat recent icircn URSS că ele dovedesc

icircnceputurile raporturilor patriarhale care se opun relaţiilor vechi matriarhale 3

Astfel de morminte găsim icircn Moldova la Stoicani 4 şi icircn Muntenia la Ploeşti~ Triaj 5 unde aparţin unei vremi mai noi faţă de mormintele de la Gurbăneşti

Icircn ceea ce priveşte relaţiile stricircnse dintre stepa noastră Caucazul de nord Asia anterioaru şi lumea egeică icircn vremea culturii mormintelor cu ocru roşu acestea rămicircn indiscutabile 6 Asupra influenţelor exercitate de această cultură icircn mediul vechi autohton al populaţiilor noastre de la sficircrşitul neoliticului şi icircnceshyputul bronzului ne vom referi mai jos

După A A ]essen 7 laquobogăţia din morminte e datorită depunerii icircn morshymicircnt a numeroase obiecte de podoabă personală de obiecte cu sens ritual (icircn speţă seminţele de cicircnepă pentru fumigaţie din mormicircntul 12 movila 2 nota noastră) şi de unelte de muncă de folosire personală individuală cu un procent

I Bunioari1 irlClltrul (unerr publiat -1lt Jr Gh l scenii de IcircntltoCllt ~(-Ire Jupă sril ar putea apartine SevereanU Icircn BSNR XXIII 19Z8~ p 12 middot - 14 coiful sec IV Icircen de aur de la Poiana (r Plocşri) cIcircr şi inventarul dill A A ]essen op cit S V Kisseleff B 11 Panshymovila de la Agighiol I Andrieşescu RPAN llOHHH3C YlcmopuH nep80JblmH020 o6uţeCI11Ba (recenshy1937 pl VII-X şi XIII--XVI Probabil produsele zie) KS 28 1949 p 121 middot şi urm unor meşteri ce au preluat subiecte din mitologia ~ La Stoicani icircn Materiale 1 1953 p 120 orientală redicircnd icircnsă şi elemente ornamentale caracmiddot fig 59 mormicircntul 7 nu putem fi siguri că ne aflăm teristice lumii greceşti şi hellenistice lucrate poate icircn faţa acestui rit funeralmiddot Icircn atelierele din cetăţile sclavagiste de pe litoralul o 1 Nestor 0 cir şi Macheta )epertoriului Mării Negre In sprijinul legăturilor dintre răsărit şi arheologic p 132-133 menţionează un mormicircnt unele culturi autohtone ale epocii mai vechi a fierumiddot conţinicircnd două schelete al unui bărbat şi al unei lui de pe teritoriul nostru stau şi unele arme (akimiddot femei icircn poziţie chircită şi icircmbrăţişaţi iar Icircn movila nkes) ca şi podoabe de aspect oriental descoperite nr 2 (p 135) două morminte duble icircn gropi copemiddot recent bunăoară la Bicircrseşti şi Ferigele icircn ZOna submiddot rite cu bicircrne dispuse middot transversal carpatică Materiale V p 359 fig 6 p 367 fig 5 U A M Tallgren Etudes sur le Caucase dlt

~ Găsim unele analogii stilistice in modul cum e nord in ESA IV p 22-40 A A Jessen K Bonpocy redat capul grifonului de pe placa de aur de la Gurbămiddot O ApeSHHx CBII3IIX ceBepHoro auHa3a C 3anaAoM neşti şi capul asemănător al unui animal de pe un KS XLVI 1952 p 48-53 Igynos de lut descoperit ] TYl3S (fig 19) redicircndmiddot 7 A A Jessen K XpoHOJIOnm laquonOJlblliHX IltYshy

031Klltl1X 1ltypraHoR icirc SA XII 1950 p 195

D v nOSETTI l i) _ _ _ o - __bull bull _ _ __ __ _ _ _

relativ nlic de arme raquo laquo Toate acestea spune Jessen ne permit să vedem icircn grupul Cuban timpuriu o cultură caracterizată prin producţia icircncă complet colectivă cicircnd diferenţierea mormintelor bogate este probabil determinată nu aticirct de puterea economică a celui icircnmormicircntat prin proprietatea lui familială sau perso~ nală ci mai curicircnd prin rolul său social icircn cadrul colectivului gentilic raquo

Icircn mod asemănător si icircn cultura mormintelor cu ocru rosu de la Gurbă~ neşti nu s~au găsit arme ia~ uneltele de uz personal sicircnt foarte puţine este exclus ca purtătorii acestei culturi de la Gurbăneşti să nu fi folosit unelte mari dovadă bicircrnele groase de lemn provenind din copaci ce trebuiau tăiaţi şi apoi prelucraţi Lipsa acestor unelte nu poate fi pusă icircn seama icircnticircmplării deci ele nu erau bunuri private puticircnd figura icircnt1~un inventar funerar ci mai degrabă bunuri colective folosite icircn munca comună

Prezenţa acestei culturi icircn regiunile noastre de stepă şi de silvostepă ar putea fi explicată prin suprapopularea regiunilor de la nordul Mării Negre şi din Cuban laquounde creşterea vitelor ajunsese la un moment dat la un nivel relativ icircnalt care a creat posibilităţile pentru acumularea prisosurilor de producţie raquo Suprapopulaţia va fi determinat extinderea terenurilor de păşune şi vicircnătoare - folosite icircn comun icircn cadrul producţiei colective şi expansiunea spre apus Pătrunderea icircn valea Dunării va fi fost uşurată şi de faptul că stepa noastră atrăgea păstorii nord~ pontici Aceştia au găsit aici pe licircngă un climat şi aspect geografic condiţii de trai asemănătoare meleagurilor de pe care au pornit

Odată pătrunşi icircn stepa noastră purtătorii culturii mormintelor cu ocru vor fi avut relaţii paşnice cu autohtonii Posibilităţile de schimburi intertribale erau numeroase şi favorabile aticirct populaţiei neo~ şi eneolitice locale ce se icircndeletnicea şi cu agricultura primitivă cicirct şi triburilor a căror bază economică era de caracter nomado~păstoresc

Nu este exclus ca icircn timpul icircntrepătrunderii culturii mormintelor cu ocru roşu să se fi introdus icircn aria culturii autohtone din Valea Dunării cunoştinţe mai ample icircn privinţa metalurgiei cuprului Datorită relaţiilor paşnice dintre noii veniţi şi localnici se vor fi ţesut prin schimburi intertribale firele ce leagă Caucazul de nord cu apusul şi vice~versa Aceasta ar explica şi prezenţa unor elemente laquodunăreneraquo icircn regiunea stepelor pontice 1

Convieţuirea paşnică dintre culturile locale şi triburile nomadopăstoreşti nu exclude posibilitatea ca acestea din urmă să fi făcut pe alocuri incursiuni de pradă mai ales icircn timpul fazei finale a culturii de tip Gumelniţa

Ar trebui să ne dea de gicircndit şi faptul că aşezările culturilor materiale de tip Gumelniţa şi Cucuteni -Ariuşd sicircnt icircn cea mai mare parte mistuite de incendii aşezări peste care s~au suprapus uneori culturi mai noi (Glina III~ Schneckenberg şi COţofeni dar nu cultura icircnmorm icircntărilor cu ocru roşu)

Cultura materială de tip Gumelniţa trebuie considerată la sficircrşitul eneoli~ ticului ca una din culturile foarte bogate icircn bunuri materiale E icircndeajuns să fac menţiunea că icircn aşezarea eponimă de la Gumelniţa icircn cadrul unui material ceramic extrem de bogat lucrat Icircntro tehnică superioară cu numeroase obiecte de cult printre care şi figurine antropo~ şi zoomorfe - s~aconstatat prezenţa

Aceste legături sicircnt admise şi de A A Jessen Marija Gimbutas The Prehistory of Eastem EUlOjJe 1 8onpocy o ope8Hux C8Jl3flX ce8epHow Ka8Ka3a c r BSPR 20 1956 p 89 Autoarea menţionează 3anaood icircn KS XLVI 1952 p 48-53 deşi ly con shy legăturile dintre Ca ucaz şi culturile Vucedol Mondmiddot sideră laquo icircn parte pe deplin explicabile ca rezultat al see ş i Laibach la icircnceputul sec XVIII Len pe care dezvoltării paralele a culturilor locale Icircn condi~ii natushy le explică prin contllcrul dintre Europa centrală şi rale sociale şi istorice identiceraquo De această problemă regiunile pontice s-nu ocupat mulţi cercetători printre c~re mai recent

I

110VILELE FUNEBAPoE DE LA (~U1J3E5TI 80~ bull _ _ bull ____ _ bullbull_ _ _ _ - ------_ _ - ___ o ---- _ -- _ _------shy

unui mare centru de prelucare (ateliere) a uneltelor de silex cu depozitări de materie primă şi produse finisate cum ne arată numeroasele laquo pacheteraquo de lame găsite in situ stricircnse mai multe laolaltă şi provenind icircn mod indubitabil din acelaşi nucleu ca şi altele alcătuite din mai multe undrele de os toate noi nefo~ losite alcătuind mai multe loturi după mărime De asemenea semnificativ e si faptul că aici s~au descoperit multe obiecte de aur (şapte) icircn raport cu teren~l restricircns supus cercetărilor arheologice iar la Vidra (altă aşezare mai mică dar tot aticirct de bogată) două podoabe de aur Această bună stare va fi contribuit şi ea să~i atragă pe cei dornici de pradă

Bineicircnţeles nu toate aşezările culturii de tip Gumelniţa au beneficiat de această laquobună stare raquo Bunăoară icircn cele de la Budeşti Săruleşti Picircslari MăguraJilavei -li altele din regiunea Bucureşti se constată o viaţă mai modestă mai simplă In acestea din urmă se remarcă totodată şi penuria obiectelor de cult şi a mani~ festărilor icircn legătură cu arta plastică E momentul icircn care apar nu prea depărtat de stadiul final al culturilor noastre eneolitice figurinele antropomorfe masculine de lut ars ce par a icircntruchipa icircnceputurile raporturilor patriarhale 1

La un moment dat se poate constata icircn privinţa aşezărilor culturii Gumel niţa o icircnaintare prin cicircmpie spre dealuri Ace~stă mişcare e datorită supra populării aşezărilor devenite neicircncăpătoare - cum sicircnt tellurile la originea lor mici insule de loess sau martori de eroziune uneori icircn capătul unei terase asemă nătoare unor peninsule din zonele inundabile Această mişcare la care va fi contribuit şi intensificarea păstoritului a provocat şi icircn sicircnul culturilor noastre o separaţiune de populaţia sedentară Aceste triburi păstoreşti pe care le postulez vor fi luat fiinţă datorită noilor condiţii economice Acest proces de transformare a fost desigur facilitat prin experienţele dobicircndite prin atingerea cu triburile păstoreşti originare din răsărit

Ca o dovadă a expansiunii treptate a unora din triburile culturii de tip Gumel~ niţa stă faptul că icircn fazele mai recente ale acestei culturi locuirea nu se mărgi neşte numai la vechiul sistem de aşezare (insule şi peninsule icircn mlaştini) ea se extinde pe boturi de deal 2 uneori pe terasele ricircurilor3 pătrunzicircnd chiar la poalele Carpaţilor cum sa putut constata recent 1 j toate aceste aşezări indicicircnd o vremelnică locuire

Noua icircndeletnicire a unei părţi din triburile noastre gumelniţene va fi produs cum era şi firesc fricţiuni Icircntre acestea şi triburile păstoreşti de origine răsări teană Cei din urmă vor fi fost nevoiţi la un moment dat să cedeze celor dinticirci o parte din zonele-de păşune şi vicircnat retrăgicircndu~se treptat sub presiunea crescicircndă a triburilor păstoreşti locale icircn regiunile subcarpaticej acolo va fi avut poate loc amestecul şi asimilarea lor care a dat naştere altor culturi Această ipoteză nu excluce posibilitatea ca o parte să fi supravieţuit acestor prefaceri adapticircnd formele culturale noi fără a renunţa icircnsă la vechile lor rituri icircn această privinţă e elocvent un mormicircnt cu ocru roşu dintro movilă dela PloeştiŢriaj conţinicircnd icircn inventarul funerar şi vase aparţinicircnd fazei 1 A a culturii de tip Monteoru 5

1 Vidra şi MăguramiddotJilavei Dinu V Rosetti Săpă middot1 Retevoeşti r Curtea de Argeş pe locul numit turite de la Vidra icircri PMMB 1 1934 p 27 42-43 Poiana Ticircrgului smiddota constatat prezenţa unui stadiu fig 47 idem Stein zeitl iche Plastik aus einent asemănător celui de tip Sălcuţa suprapus de un Wohnhiigel bei Bulwrest icircn lPEK 12 1938 p 44 strat conţinicircnd elemente caracteristice culturii de tip pl 196-7 şi pl 299 O figurină similară a fost Coţofeni v Dorin Popescu şi D V Rosetri Săpă descoperită pe dealul Balaurului de la Băieşti-Aldeni turile ar heologice de la Retevoeşti 1957 icircn Materiale (inedită) Gheorghe Ştefan comunicare personală VI 1959 p 703

2 icircn reg Bucureşt i la MăguramiddotJilavei Dudeşti etc o 1 Nestor op cit De notat că aceste vase bull 3 Ticircrgşorul Vechi (r Ploeşti) aparţin unei faze mai Icircnaintate a culturii Monteoru

I

I - ---- --- - - ------- - - ~-__------ - -_---

Procesul de trlIlsformC1re a culturii icircn1ormicircntăriloi- cu ocru a avut loc Icirclltr-ull moment icircn care llurtătorii acestei culturi nu mai aveau legături cu tribushyriIe icircnrudite de pe meleagurile lor de baştină stepele nord-pontice E foarte proshyhJbil c5 această oeluzie s-a produs icircn pJrtea estică a cicircmpiei noastre Icircn orice CLlZ marele proces de transformare privind de data aceasta culturile noastre autohshytone la icircnceputul epocii bronzului a barLlt posibilităţile de flux şi reflux icircntre purtătorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru de la răsărit şi apus Astfel nici noii veniţi nu s-au mai icircnapoiat nici alte triburi de păstori şi războinici nu au mai pătruns pe teritoriile pe care aveau loc aceste prefaceri Aceste afirmaţii se sprijină şi pe faptul că la noi nu s-au găsit laquo morminte de tip catacomberaquo şi nici laquo morshyrninte căptuşite cu lemn raquo care aparţin fazelor mai ticircrzii ale icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircn movile La noi s-au descoperit icircn aceste movile morminte cu capace din bicircrne de lemn sau simple inhumaţiuni icircn poziţie chircită mai arareori schelete culcate pe spate ritual puţin cunoscut icircn aria culturilor noastre neo-eneolitice şi din epoca bronzului (observat icircn unele cazuri icircn necropola de la Monteoru cum ne comunic5 prof 1 Nestor) dar icircn schimb practicat icircn răsărit din neolitic concomitent cu poziţia chircită şi la populaţia mormintelor cu ocru Mormintele icircn gropi cu capace din bicircrne de lemn aparţin fazei mai vechi a icircnmormicircntărilor şi corespund tipului denumit de Artamonov yamy iar de M Gimbutas 1 Pit şi H ut-grave şi sicircnt datate de ultima cercetătoare amintită icircntre anii 2000-1700 icircen Cum am mai spus icircntreruperea relaţiilor icircntre est şi vest poate fi explicată ca o urmare a procesului de transformare a populaţiei locale cicircnd s-au icircnjghebat noi culturi materiale ocupicircnd teritoriul icircn care n-au mai putut pătrunde purtăshytorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile Acest moment este icircnreshygistrat cronologic la Gurbăneşti icircn etajul superior al movilei 2 prin mormintele 3 -4 icircn care s-au găsit vase de tip şnur-ceramic (fig 81-2) indicicircnd acolo termenul final al acestei culturi Vasele corespund tipologie cu ceramica icircntrucicirctva similară aparţinicircnd grupei Gatnoie datată de Tatiana Passek icircntre 1750 -1500 Len 2

La această dată teritoriul nostru era ocupat de faza finală a culturii Glina IIIshySchneckenberg icircn Ardeal Oltenia şi Muntenia mai apoi de culturile Gicircrla Mare şi Verbicioara III icircn vest Tei-Bucureşti icircn Ardeal (icircn Ţara Bicircrsei cam pe loshycurile ocupate mai icircnainte de cultura Glina III-Schneckenberg) şi centrul Munteniei (icircn Ardealmiddot şi de cultura Wietenberg) şi Monteoru icircn estul şi nord-estul Munteniei cicirct şi icircn sudul şi centrul Moldovei In ultima vreme s-a descoperit icircn Dobrogea la Cernavoda o icircntinsă aşezare aparţinind unei culturi care cunoaste eera mica ornamentată cu snurul si ritul icircnmromicircntărilor cu ocru roşu in middot perioada de trecere de l~ neolitic la epoca de bronz (Materiale VI p95-106)

Icircn privinţa mormintelor cu ocru din movilele de la Ploeşti-Triaj acestea trebuie considerate ca ulterioare celor din movilele de la Gurbăneşti acolo s-a constatat cum am mai spus şi prezenţa unui mormicircnt cu inventar ceramic coresshypunzător fazei IA de la Monteoru Acesta e important pentru stabilirea suprashyvieţuirii sporadice a ritului icircnmormicircntării cu ocru roşu icircntr-o vrerne aticirct de ticircrzie cum ne Jrată ceramica cure aparţine unei faze mai noi a culturii Monteoru Pc de altă parte icircn Oltenia la Grindul Branişte de la Cicircrnal s-a descoperit tot icircntr-o movilă o icircnmormicircntare icircntr-o poziţie chircită cu ocru roşu conţinicircnd

1 )V Gi 11butas 0 et p 73 85_ O F Lagadovska flaumlKu ycambeOC(QlV liIuny Ar middot T S Passek j 6onpocy v cpeolleollenpoacooii hcologlliia Vlll 1953 p 102 figl

ly lOIY1vgte KS XV 1947 r 14 middot51 p JA fis IOlh a Măgura Fircani Gh Bichir Ut mormint CII

II TII Cflo Icircn sev 1---2 19SK 1 10 middot-- 112

un inventar funerar tip Coţofeni Aceste două descoperiri făcute icircn movile nu aparţin culturii propriu-zise aicircnmormicircntarilor cu ocru roşu din movile cu care nu trebuie confundate ele sprijină ipoteza emisă mai sus icircn privinţa suprashyicţuirii parţiale a acestor triburi şi a contopirii lor cu alte culturi care au preluat d e la aceştia ritul presăr5rii cadavrului cu ocru roşu rit ce nu se observă numai icircn movile dar şi icircn morminte plane buniioară la Decia Mureşului icircn Ardeal deci genetic şi prin influenţe 1

Icircn privinţa fazei hnale a culturilor noastr~ eneolitice vom reaminti aici şi părerile altor cercetători 1 Nestor susţine că ceramica Cucuteni C vine din răsărit icircn epoca Cucuteni A -B şi este contemporană cu acestea 2 Usatovo-Gorodsk ar fi după Tatiana S Passek 3 şi 1 Nestor ultima fază a culturii Tripolje-Cucushyteni 1 Nestor mai numeşte această fază (Usatovo-Gorodsk) Cucuteni D

După alţi cercetători Vladimir Dumitrescu 4 şi Briusov 5 Usatovo-Gorodsk reprezintă o cultură de sine stătătoare Icircn ce mă priveşte consider că arheologii menţionaţi nu sicircnt departe de adevăr dar privesc acest fenomen din middotunghiuri diferite Este clar că pot fi urmărite evoluţiile elementelor Cucuteni B icircn ceramica pictată de la Usatovo-Gorodsk dar icircn acelaşi timp elementele răsăritene sicircnt predominante icircn această fază sau cultură

E foarte probabil că situaţia din Moldova şi URSS credem noi s-ar putea repeta şi icircn privinţa culturii Gumelniţa D pe care o consider ca un produs al fondului local gumelniţean pe care s-a grefat către sficircrşitul existenţei ei elemente de cultură răsăriteană

Tot 1 Nestor propune reanalizarea elementelor clasate sub denumirea de Gumelniţa D pentru a se vedea care dintre ele corespund fenomenului C din Moldova şi care celui Cucuteni D De asemenea susţine că elementele Gumelniţa D nu ar lipsi din aşezările de tip Sălcuţa unde sicircnt clasate ca aparţinicircnd cicircnd culturii Glina III cicircnd culturii COţofeni dar fără icircndoială aparţin ceramicii Gumelniţa D Icircn sficircrşit subliniHză importanţa elementelor Gumelniţa C şi D pentru laquoexplicarea genezei culturii Glina III - Schneckenberg care reprezintă prima etapă a epocii de bronz din Muntenia Oltenia si Ardealul de SVraquo

Icircn privinţa culturii de tip Glina III-Schneckenberg de care am vorbit mai sus o consider ca avicircnd o rădăcină chiar icircn Gumelniţa D ea fiind o sinteză icircntre aceasta cultura laquotrichterbecherraquo şi contribuţiile altor culturi icircncă neclare icircn stadiul actual al cercetărilor 6 Nu este icircnsă exclus o ipoteză pe care o ţmit ca geneza culturii Glina III să fi avut loc icircn regiunea Oitului De asemenea ca unul care a făcut săpături la Gumelniţa după săpăturile lui Vladimir Dumitrescu dezvelind pe alocuri stratul D pot ahrma că această cultură (sau etapă) mai păstrează pe licircngă elementele străine un caracter bandceramic- spre deosebire de Usatovo-Gorodsk Icircntr-o lucrare bazată pe observaţii stratigraftce mai recente făcute la Tangicircru 7 D Berciu consideră Gumelniţa D drept Gumelniţa IV

M Petrescu-Dicircmboviţa postulează că mormintele cu ocru roşu din movilele din valea Dunării ar putea aparţine etapei Gumelniţa D 8 Această ipoteză nu

I A ISC 1932 p 89--IOl 1 Nescor Der Stund Moscova 1952 p 228- 260 cl er Vorges ehiehts forsc tung in R llmăn imiddotcn icircn BerRQK 6 Interesante părerile emise ele H o reclsia Dumishy1933 p 75--76 trescu Afinităţi icircntre cultura laquo Tri ch terb~c her raquo şi

2 1 Nestor Probleme noi in legacirctltrri 0lt lIeoliticlIl CfdWra laquo CucuteniTriPoljc raquo SCIV VI 2middotmiddot-- 4 1955 din RPR icircn SCIV r 2 1950 p 216 şi urm p 914--923

3 T Passek flepuoiJu3avufI mpu1UIlbCKUX r()- 7 D Berciu Raport asupw sacirc)acircwrilor de lI ee eHllii in MIA 10 1949 Tangicircru icircn Materiale V 1959 p 152

VI Dumitrescu Hăbişeşti 1954 p 531-539 8 M PetrescumiddotDimbovita Date noi antpra innormiddot 5 A I Briusov Oep(u no ucmopuit n1eAfeH E8- JJlicircntărilor CII ocr Icircn Moi d(l1(l Icircn SeIV 1 2 1950

pon r lcKOIcirc wCJnU CCCP II NCO1U1nUCV1O moxy p 122

812 Il HOSETTJ 22

pare plauzibilă icircn aşezarea de la Gumelniţa Icircn cuprinsul stratului D am desco~ perit un mormicircnt alcătuit din lespezi de piatră conţinicircnd un schelet chircit de copil avicircnd drept inventar un vas caracteristic etapei D de asemenea acestei aserţiuni i se opune faptul că icircn movilele icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din cicircmpia noastră nu s~au găsit obiecte caracteristice stadiului D de la Gumelniţa (la acestea ie adaugă şi observaţia icircn privinţa inexistenţei icircn vecinătatea acestor movile a unor asezări de tip Gumelniţa D)

Icircn ceea ce priveşte paralelizarea mormintelor cu ocru din tumulii Munteniei cu cele similare din Oltenia Moldova şi Dobrogea amintim analogiile pe care le prezintă ţesăturile sau icircmpletiturile din mormicircntul 7 de la Gurbăneşti cu apariţii similare icircnregistrate icircntr~un turnul din Oltenia (la Giubega) a căror rămă~ şiţe au fost ridicate din poziţia lor in situ spre a fi expuse icircn Muzeul regional Craiova 1 Acestora li se adaugă descoperirile făcute la Glăvăneştii Vechi şi Corlă~ teni unde s~au găsit resturi de icircmpletituri din materii organice 2

De asemenea nu lipsită de semnificaţie e constatarea făcută icircn unele movile ale culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din aria noastră (Gurbăneşti ~Glăvă~ neşti) că acestea nu sicircnt alcătuite dintr~o singură movilă ci din mai multe movile mici ridicate fiecare deasupra unei lnhumaţiuni spaţiile rezulticircnd din alăturarea acestor movile au fost folosite la ricircndul lor pentru alte inhumaţiuni deasupra cărora s~au ridicat alte movile picircnă ce icircn sficircrşit din conglomeratul de movile mici s~a format o singură movilă mai mare 3~ Am menţionat mai sus o materie albă văroasă care aduce cu caolinul (mormicircntul 5 movila 2 de la Gurbăneşti) o putem pune icircntr~o oarecare măsură icircn legătură cu un mormicircnt de la Şuletea icircn care s~a găsit o materie asemănătoare cu un laquonisip alb raquo cum arată Radu Vulpe 4 cicirct şi cu apariţii similare constatate icircn morminte nord~pontice Ne spri~ jinim şi pe buclele de argint şi cele de aramă din morminte (icircn Moldova la Broşteni Muntenia la Ploeşti~Triaj şi Gurbăneşti cicirct şi din mormintele aceleiaşi culturi icircn Oltenia) acestea neputicircnd fi folosite ca elemente cronologice rămicircn totuşi caracteristice icircn inventarul funerar al acestei culturi

M Petrescu~Dicircmboviţa afirmă că icircn Moldova nu s~au găsit vase tipice deco~ rate cu şnurul dar postylează că astfel de vase ar putea fi găsite şi icircn mormintele cu ocru din Moldova In ce mă priveşte am văzut un astfel de vas lucrat dintr~o pastă foarte friabilă şi incomplet arsă purticircnd sub margine un decor alcătuit din mai multe triunghiuri cu vicircrful icircn jos haşurate cu linii oblice ornament lucrat cu sfoara liberă răsucită icircn două fire Acest vas mic ar fi fost descoperit icircntr~o movilă din fostul judeţ Vaslui şi era expus icircn colecţiile Muzeului din Iaşi unde se mai afla icircnaintea celui de~al doilea război mondial Dealtminteri presu~ punerea lui M middotPetrescu~Dicircmboviţa s~a adeverit prin descoperirea făcută icircn săpă~ turiIe din 1956 la Valea Lupului unde a apărut o astfel de ceramică 5

icircn privinţa caracterului unitar al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile răspicircndită pe un aticirct de icircntins teritoriu cicirct şi a legăturilor dintre stepele pontice şi ţinuturile noastre nu putem icircncheia fără să reamintim prezenţa aşa~ziselor

1 Săpături C S Nicolăescu-Plopşor 1931 la făcute de P Rau Hockergrăber der Wolgasteppe Măj(ura Cerbului (inedite) Pokrowsk 1928 p 10

2 icircmpletituri din materii organice şi la Valea a Observaţie făcută pentru prima oară la Gurbăneşti Lupului La GIăvăneştii Vechi s-au găsit icircmpletituri icircnsemnările stratigraflce ale secţiunilor s-au pierdut (de papură) dedesubtul cicirct şi deasupra mortului icircn timpul celui de-al doilea război mondial I Nestor Săpături1e de pe Valea Jijiei Iaşi--Botoşani 4 Radu Vulpe5uletea icircn scrv r 1 1951 p 222 -Dorohoi icircn scrv 1951 p 64 Aceste din urmă 5 Ulterior a u fost găsite astfel de vase la Valea descoperiri cit şi prezenţa laquo pologurilorraquo de la Lupului icircn movila nr 2 Materiale V 1959 Gurbăneş ti ar putea eentual l~muri observaţiile p 251-252 fig 71

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

110VILELE FUNEBAPoE DE LA (~U1J3E5TI 80~ bull _ _ bull ____ _ bullbull_ _ _ _ - ------_ _ - ___ o ---- _ -- _ _------shy

unui mare centru de prelucare (ateliere) a uneltelor de silex cu depozitări de materie primă şi produse finisate cum ne arată numeroasele laquo pacheteraquo de lame găsite in situ stricircnse mai multe laolaltă şi provenind icircn mod indubitabil din acelaşi nucleu ca şi altele alcătuite din mai multe undrele de os toate noi nefo~ losite alcătuind mai multe loturi după mărime De asemenea semnificativ e si faptul că aici s~au descoperit multe obiecte de aur (şapte) icircn raport cu teren~l restricircns supus cercetărilor arheologice iar la Vidra (altă aşezare mai mică dar tot aticirct de bogată) două podoabe de aur Această bună stare va fi contribuit şi ea să~i atragă pe cei dornici de pradă

Bineicircnţeles nu toate aşezările culturii de tip Gumelniţa au beneficiat de această laquobună stare raquo Bunăoară icircn cele de la Budeşti Săruleşti Picircslari MăguraJilavei -li altele din regiunea Bucureşti se constată o viaţă mai modestă mai simplă In acestea din urmă se remarcă totodată şi penuria obiectelor de cult şi a mani~ festărilor icircn legătură cu arta plastică E momentul icircn care apar nu prea depărtat de stadiul final al culturilor noastre eneolitice figurinele antropomorfe masculine de lut ars ce par a icircntruchipa icircnceputurile raporturilor patriarhale 1

La un moment dat se poate constata icircn privinţa aşezărilor culturii Gumel niţa o icircnaintare prin cicircmpie spre dealuri Ace~stă mişcare e datorită supra populării aşezărilor devenite neicircncăpătoare - cum sicircnt tellurile la originea lor mici insule de loess sau martori de eroziune uneori icircn capătul unei terase asemă nătoare unor peninsule din zonele inundabile Această mişcare la care va fi contribuit şi intensificarea păstoritului a provocat şi icircn sicircnul culturilor noastre o separaţiune de populaţia sedentară Aceste triburi păstoreşti pe care le postulez vor fi luat fiinţă datorită noilor condiţii economice Acest proces de transformare a fost desigur facilitat prin experienţele dobicircndite prin atingerea cu triburile păstoreşti originare din răsărit

Ca o dovadă a expansiunii treptate a unora din triburile culturii de tip Gumel~ niţa stă faptul că icircn fazele mai recente ale acestei culturi locuirea nu se mărgi neşte numai la vechiul sistem de aşezare (insule şi peninsule icircn mlaştini) ea se extinde pe boturi de deal 2 uneori pe terasele ricircurilor3 pătrunzicircnd chiar la poalele Carpaţilor cum sa putut constata recent 1 j toate aceste aşezări indicicircnd o vremelnică locuire

Noua icircndeletnicire a unei părţi din triburile noastre gumelniţene va fi produs cum era şi firesc fricţiuni Icircntre acestea şi triburile păstoreşti de origine răsări teană Cei din urmă vor fi fost nevoiţi la un moment dat să cedeze celor dinticirci o parte din zonele-de păşune şi vicircnat retrăgicircndu~se treptat sub presiunea crescicircndă a triburilor păstoreşti locale icircn regiunile subcarpaticej acolo va fi avut poate loc amestecul şi asimilarea lor care a dat naştere altor culturi Această ipoteză nu excluce posibilitatea ca o parte să fi supravieţuit acestor prefaceri adapticircnd formele culturale noi fără a renunţa icircnsă la vechile lor rituri icircn această privinţă e elocvent un mormicircnt cu ocru roşu dintro movilă dela PloeştiŢriaj conţinicircnd icircn inventarul funerar şi vase aparţinicircnd fazei 1 A a culturii de tip Monteoru 5

1 Vidra şi MăguramiddotJilavei Dinu V Rosetti Săpă middot1 Retevoeşti r Curtea de Argeş pe locul numit turite de la Vidra icircri PMMB 1 1934 p 27 42-43 Poiana Ticircrgului smiddota constatat prezenţa unui stadiu fig 47 idem Stein zeitl iche Plastik aus einent asemănător celui de tip Sălcuţa suprapus de un Wohnhiigel bei Bulwrest icircn lPEK 12 1938 p 44 strat conţinicircnd elemente caracteristice culturii de tip pl 196-7 şi pl 299 O figurină similară a fost Coţofeni v Dorin Popescu şi D V Rosetri Săpă descoperită pe dealul Balaurului de la Băieşti-Aldeni turile ar heologice de la Retevoeşti 1957 icircn Materiale (inedită) Gheorghe Ştefan comunicare personală VI 1959 p 703

2 icircn reg Bucureşt i la MăguramiddotJilavei Dudeşti etc o 1 Nestor op cit De notat că aceste vase bull 3 Ticircrgşorul Vechi (r Ploeşti) aparţin unei faze mai Icircnaintate a culturii Monteoru

I

I - ---- --- - - ------- - - ~-__------ - -_---

Procesul de trlIlsformC1re a culturii icircn1ormicircntăriloi- cu ocru a avut loc Icirclltr-ull moment icircn care llurtătorii acestei culturi nu mai aveau legături cu tribushyriIe icircnrudite de pe meleagurile lor de baştină stepele nord-pontice E foarte proshyhJbil c5 această oeluzie s-a produs icircn pJrtea estică a cicircmpiei noastre Icircn orice CLlZ marele proces de transformare privind de data aceasta culturile noastre autohshytone la icircnceputul epocii bronzului a barLlt posibilităţile de flux şi reflux icircntre purtătorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru de la răsărit şi apus Astfel nici noii veniţi nu s-au mai icircnapoiat nici alte triburi de păstori şi războinici nu au mai pătruns pe teritoriile pe care aveau loc aceste prefaceri Aceste afirmaţii se sprijină şi pe faptul că la noi nu s-au găsit laquo morminte de tip catacomberaquo şi nici laquo morshyrninte căptuşite cu lemn raquo care aparţin fazelor mai ticircrzii ale icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircn movile La noi s-au descoperit icircn aceste movile morminte cu capace din bicircrne de lemn sau simple inhumaţiuni icircn poziţie chircită mai arareori schelete culcate pe spate ritual puţin cunoscut icircn aria culturilor noastre neo-eneolitice şi din epoca bronzului (observat icircn unele cazuri icircn necropola de la Monteoru cum ne comunic5 prof 1 Nestor) dar icircn schimb practicat icircn răsărit din neolitic concomitent cu poziţia chircită şi la populaţia mormintelor cu ocru Mormintele icircn gropi cu capace din bicircrne de lemn aparţin fazei mai vechi a icircnmormicircntărilor şi corespund tipului denumit de Artamonov yamy iar de M Gimbutas 1 Pit şi H ut-grave şi sicircnt datate de ultima cercetătoare amintită icircntre anii 2000-1700 icircen Cum am mai spus icircntreruperea relaţiilor icircntre est şi vest poate fi explicată ca o urmare a procesului de transformare a populaţiei locale cicircnd s-au icircnjghebat noi culturi materiale ocupicircnd teritoriul icircn care n-au mai putut pătrunde purtăshytorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile Acest moment este icircnreshygistrat cronologic la Gurbăneşti icircn etajul superior al movilei 2 prin mormintele 3 -4 icircn care s-au găsit vase de tip şnur-ceramic (fig 81-2) indicicircnd acolo termenul final al acestei culturi Vasele corespund tipologie cu ceramica icircntrucicirctva similară aparţinicircnd grupei Gatnoie datată de Tatiana Passek icircntre 1750 -1500 Len 2

La această dată teritoriul nostru era ocupat de faza finală a culturii Glina IIIshySchneckenberg icircn Ardeal Oltenia şi Muntenia mai apoi de culturile Gicircrla Mare şi Verbicioara III icircn vest Tei-Bucureşti icircn Ardeal (icircn Ţara Bicircrsei cam pe loshycurile ocupate mai icircnainte de cultura Glina III-Schneckenberg) şi centrul Munteniei (icircn Ardealmiddot şi de cultura Wietenberg) şi Monteoru icircn estul şi nord-estul Munteniei cicirct şi icircn sudul şi centrul Moldovei In ultima vreme s-a descoperit icircn Dobrogea la Cernavoda o icircntinsă aşezare aparţinind unei culturi care cunoaste eera mica ornamentată cu snurul si ritul icircnmromicircntărilor cu ocru roşu in middot perioada de trecere de l~ neolitic la epoca de bronz (Materiale VI p95-106)

Icircn privinţa mormintelor cu ocru din movilele de la Ploeşti-Triaj acestea trebuie considerate ca ulterioare celor din movilele de la Gurbăneşti acolo s-a constatat cum am mai spus şi prezenţa unui mormicircnt cu inventar ceramic coresshypunzător fazei IA de la Monteoru Acesta e important pentru stabilirea suprashyvieţuirii sporadice a ritului icircnmormicircntării cu ocru roşu icircntr-o vrerne aticirct de ticircrzie cum ne Jrată ceramica cure aparţine unei faze mai noi a culturii Monteoru Pc de altă parte icircn Oltenia la Grindul Branişte de la Cicircrnal s-a descoperit tot icircntr-o movilă o icircnmormicircntare icircntr-o poziţie chircită cu ocru roşu conţinicircnd

1 )V Gi 11butas 0 et p 73 85_ O F Lagadovska flaumlKu ycambeOC(QlV liIuny Ar middot T S Passek j 6onpocy v cpeolleollenpoacooii hcologlliia Vlll 1953 p 102 figl

ly lOIY1vgte KS XV 1947 r 14 middot51 p JA fis IOlh a Măgura Fircani Gh Bichir Ut mormint CII

II TII Cflo Icircn sev 1---2 19SK 1 10 middot-- 112

un inventar funerar tip Coţofeni Aceste două descoperiri făcute icircn movile nu aparţin culturii propriu-zise aicircnmormicircntarilor cu ocru roşu din movile cu care nu trebuie confundate ele sprijină ipoteza emisă mai sus icircn privinţa suprashyicţuirii parţiale a acestor triburi şi a contopirii lor cu alte culturi care au preluat d e la aceştia ritul presăr5rii cadavrului cu ocru roşu rit ce nu se observă numai icircn movile dar şi icircn morminte plane buniioară la Decia Mureşului icircn Ardeal deci genetic şi prin influenţe 1

Icircn privinţa fazei hnale a culturilor noastr~ eneolitice vom reaminti aici şi părerile altor cercetători 1 Nestor susţine că ceramica Cucuteni C vine din răsărit icircn epoca Cucuteni A -B şi este contemporană cu acestea 2 Usatovo-Gorodsk ar fi după Tatiana S Passek 3 şi 1 Nestor ultima fază a culturii Tripolje-Cucushyteni 1 Nestor mai numeşte această fază (Usatovo-Gorodsk) Cucuteni D

După alţi cercetători Vladimir Dumitrescu 4 şi Briusov 5 Usatovo-Gorodsk reprezintă o cultură de sine stătătoare Icircn ce mă priveşte consider că arheologii menţionaţi nu sicircnt departe de adevăr dar privesc acest fenomen din middotunghiuri diferite Este clar că pot fi urmărite evoluţiile elementelor Cucuteni B icircn ceramica pictată de la Usatovo-Gorodsk dar icircn acelaşi timp elementele răsăritene sicircnt predominante icircn această fază sau cultură

E foarte probabil că situaţia din Moldova şi URSS credem noi s-ar putea repeta şi icircn privinţa culturii Gumelniţa D pe care o consider ca un produs al fondului local gumelniţean pe care s-a grefat către sficircrşitul existenţei ei elemente de cultură răsăriteană

Tot 1 Nestor propune reanalizarea elementelor clasate sub denumirea de Gumelniţa D pentru a se vedea care dintre ele corespund fenomenului C din Moldova şi care celui Cucuteni D De asemenea susţine că elementele Gumelniţa D nu ar lipsi din aşezările de tip Sălcuţa unde sicircnt clasate ca aparţinicircnd cicircnd culturii Glina III cicircnd culturii COţofeni dar fără icircndoială aparţin ceramicii Gumelniţa D Icircn sficircrşit subliniHză importanţa elementelor Gumelniţa C şi D pentru laquoexplicarea genezei culturii Glina III - Schneckenberg care reprezintă prima etapă a epocii de bronz din Muntenia Oltenia si Ardealul de SVraquo

Icircn privinţa culturii de tip Glina III-Schneckenberg de care am vorbit mai sus o consider ca avicircnd o rădăcină chiar icircn Gumelniţa D ea fiind o sinteză icircntre aceasta cultura laquotrichterbecherraquo şi contribuţiile altor culturi icircncă neclare icircn stadiul actual al cercetărilor 6 Nu este icircnsă exclus o ipoteză pe care o ţmit ca geneza culturii Glina III să fi avut loc icircn regiunea Oitului De asemenea ca unul care a făcut săpături la Gumelniţa după săpăturile lui Vladimir Dumitrescu dezvelind pe alocuri stratul D pot ahrma că această cultură (sau etapă) mai păstrează pe licircngă elementele străine un caracter bandceramic- spre deosebire de Usatovo-Gorodsk Icircntr-o lucrare bazată pe observaţii stratigraftce mai recente făcute la Tangicircru 7 D Berciu consideră Gumelniţa D drept Gumelniţa IV

M Petrescu-Dicircmboviţa postulează că mormintele cu ocru roşu din movilele din valea Dunării ar putea aparţine etapei Gumelniţa D 8 Această ipoteză nu

I A ISC 1932 p 89--IOl 1 Nescor Der Stund Moscova 1952 p 228- 260 cl er Vorges ehiehts forsc tung in R llmăn imiddotcn icircn BerRQK 6 Interesante părerile emise ele H o reclsia Dumishy1933 p 75--76 trescu Afinităţi icircntre cultura laquo Tri ch terb~c her raquo şi

2 1 Nestor Probleme noi in legacirctltrri 0lt lIeoliticlIl CfdWra laquo CucuteniTriPoljc raquo SCIV VI 2middotmiddot-- 4 1955 din RPR icircn SCIV r 2 1950 p 216 şi urm p 914--923

3 T Passek flepuoiJu3avufI mpu1UIlbCKUX r()- 7 D Berciu Raport asupw sacirc)acircwrilor de lI ee eHllii in MIA 10 1949 Tangicircru icircn Materiale V 1959 p 152

VI Dumitrescu Hăbişeşti 1954 p 531-539 8 M PetrescumiddotDimbovita Date noi antpra innormiddot 5 A I Briusov Oep(u no ucmopuit n1eAfeH E8- JJlicircntărilor CII ocr Icircn Moi d(l1(l Icircn SeIV 1 2 1950

pon r lcKOIcirc wCJnU CCCP II NCO1U1nUCV1O moxy p 122

812 Il HOSETTJ 22

pare plauzibilă icircn aşezarea de la Gumelniţa Icircn cuprinsul stratului D am desco~ perit un mormicircnt alcătuit din lespezi de piatră conţinicircnd un schelet chircit de copil avicircnd drept inventar un vas caracteristic etapei D de asemenea acestei aserţiuni i se opune faptul că icircn movilele icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din cicircmpia noastră nu s~au găsit obiecte caracteristice stadiului D de la Gumelniţa (la acestea ie adaugă şi observaţia icircn privinţa inexistenţei icircn vecinătatea acestor movile a unor asezări de tip Gumelniţa D)

Icircn ceea ce priveşte paralelizarea mormintelor cu ocru din tumulii Munteniei cu cele similare din Oltenia Moldova şi Dobrogea amintim analogiile pe care le prezintă ţesăturile sau icircmpletiturile din mormicircntul 7 de la Gurbăneşti cu apariţii similare icircnregistrate icircntr~un turnul din Oltenia (la Giubega) a căror rămă~ şiţe au fost ridicate din poziţia lor in situ spre a fi expuse icircn Muzeul regional Craiova 1 Acestora li se adaugă descoperirile făcute la Glăvăneştii Vechi şi Corlă~ teni unde s~au găsit resturi de icircmpletituri din materii organice 2

De asemenea nu lipsită de semnificaţie e constatarea făcută icircn unele movile ale culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din aria noastră (Gurbăneşti ~Glăvă~ neşti) că acestea nu sicircnt alcătuite dintr~o singură movilă ci din mai multe movile mici ridicate fiecare deasupra unei lnhumaţiuni spaţiile rezulticircnd din alăturarea acestor movile au fost folosite la ricircndul lor pentru alte inhumaţiuni deasupra cărora s~au ridicat alte movile picircnă ce icircn sficircrşit din conglomeratul de movile mici s~a format o singură movilă mai mare 3~ Am menţionat mai sus o materie albă văroasă care aduce cu caolinul (mormicircntul 5 movila 2 de la Gurbăneşti) o putem pune icircntr~o oarecare măsură icircn legătură cu un mormicircnt de la Şuletea icircn care s~a găsit o materie asemănătoare cu un laquonisip alb raquo cum arată Radu Vulpe 4 cicirct şi cu apariţii similare constatate icircn morminte nord~pontice Ne spri~ jinim şi pe buclele de argint şi cele de aramă din morminte (icircn Moldova la Broşteni Muntenia la Ploeşti~Triaj şi Gurbăneşti cicirct şi din mormintele aceleiaşi culturi icircn Oltenia) acestea neputicircnd fi folosite ca elemente cronologice rămicircn totuşi caracteristice icircn inventarul funerar al acestei culturi

M Petrescu~Dicircmboviţa afirmă că icircn Moldova nu s~au găsit vase tipice deco~ rate cu şnurul dar postylează că astfel de vase ar putea fi găsite şi icircn mormintele cu ocru din Moldova In ce mă priveşte am văzut un astfel de vas lucrat dintr~o pastă foarte friabilă şi incomplet arsă purticircnd sub margine un decor alcătuit din mai multe triunghiuri cu vicircrful icircn jos haşurate cu linii oblice ornament lucrat cu sfoara liberă răsucită icircn două fire Acest vas mic ar fi fost descoperit icircntr~o movilă din fostul judeţ Vaslui şi era expus icircn colecţiile Muzeului din Iaşi unde se mai afla icircnaintea celui de~al doilea război mondial Dealtminteri presu~ punerea lui M middotPetrescu~Dicircmboviţa s~a adeverit prin descoperirea făcută icircn săpă~ turiIe din 1956 la Valea Lupului unde a apărut o astfel de ceramică 5

icircn privinţa caracterului unitar al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile răspicircndită pe un aticirct de icircntins teritoriu cicirct şi a legăturilor dintre stepele pontice şi ţinuturile noastre nu putem icircncheia fără să reamintim prezenţa aşa~ziselor

1 Săpături C S Nicolăescu-Plopşor 1931 la făcute de P Rau Hockergrăber der Wolgasteppe Măj(ura Cerbului (inedite) Pokrowsk 1928 p 10

2 icircmpletituri din materii organice şi la Valea a Observaţie făcută pentru prima oară la Gurbăneşti Lupului La GIăvăneştii Vechi s-au găsit icircmpletituri icircnsemnările stratigraflce ale secţiunilor s-au pierdut (de papură) dedesubtul cicirct şi deasupra mortului icircn timpul celui de-al doilea război mondial I Nestor Săpături1e de pe Valea Jijiei Iaşi--Botoşani 4 Radu Vulpe5uletea icircn scrv r 1 1951 p 222 -Dorohoi icircn scrv 1951 p 64 Aceste din urmă 5 Ulterior a u fost găsite astfel de vase la Valea descoperiri cit şi prezenţa laquo pologurilorraquo de la Lupului icircn movila nr 2 Materiale V 1959 Gurbăneş ti ar putea eentual l~muri observaţiile p 251-252 fig 71

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

I - ---- --- - - ------- - - ~-__------ - -_---

Procesul de trlIlsformC1re a culturii icircn1ormicircntăriloi- cu ocru a avut loc Icirclltr-ull moment icircn care llurtătorii acestei culturi nu mai aveau legături cu tribushyriIe icircnrudite de pe meleagurile lor de baştină stepele nord-pontice E foarte proshyhJbil c5 această oeluzie s-a produs icircn pJrtea estică a cicircmpiei noastre Icircn orice CLlZ marele proces de transformare privind de data aceasta culturile noastre autohshytone la icircnceputul epocii bronzului a barLlt posibilităţile de flux şi reflux icircntre purtătorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru de la răsărit şi apus Astfel nici noii veniţi nu s-au mai icircnapoiat nici alte triburi de păstori şi războinici nu au mai pătruns pe teritoriile pe care aveau loc aceste prefaceri Aceste afirmaţii se sprijină şi pe faptul că la noi nu s-au găsit laquo morminte de tip catacomberaquo şi nici laquo morshyrninte căptuşite cu lemn raquo care aparţin fazelor mai ticircrzii ale icircnmormicircntărilor cu ocru roşu icircn movile La noi s-au descoperit icircn aceste movile morminte cu capace din bicircrne de lemn sau simple inhumaţiuni icircn poziţie chircită mai arareori schelete culcate pe spate ritual puţin cunoscut icircn aria culturilor noastre neo-eneolitice şi din epoca bronzului (observat icircn unele cazuri icircn necropola de la Monteoru cum ne comunic5 prof 1 Nestor) dar icircn schimb practicat icircn răsărit din neolitic concomitent cu poziţia chircită şi la populaţia mormintelor cu ocru Mormintele icircn gropi cu capace din bicircrne de lemn aparţin fazei mai vechi a icircnmormicircntărilor şi corespund tipului denumit de Artamonov yamy iar de M Gimbutas 1 Pit şi H ut-grave şi sicircnt datate de ultima cercetătoare amintită icircntre anii 2000-1700 icircen Cum am mai spus icircntreruperea relaţiilor icircntre est şi vest poate fi explicată ca o urmare a procesului de transformare a populaţiei locale cicircnd s-au icircnjghebat noi culturi materiale ocupicircnd teritoriul icircn care n-au mai putut pătrunde purtăshytorii culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile Acest moment este icircnreshygistrat cronologic la Gurbăneşti icircn etajul superior al movilei 2 prin mormintele 3 -4 icircn care s-au găsit vase de tip şnur-ceramic (fig 81-2) indicicircnd acolo termenul final al acestei culturi Vasele corespund tipologie cu ceramica icircntrucicirctva similară aparţinicircnd grupei Gatnoie datată de Tatiana Passek icircntre 1750 -1500 Len 2

La această dată teritoriul nostru era ocupat de faza finală a culturii Glina IIIshySchneckenberg icircn Ardeal Oltenia şi Muntenia mai apoi de culturile Gicircrla Mare şi Verbicioara III icircn vest Tei-Bucureşti icircn Ardeal (icircn Ţara Bicircrsei cam pe loshycurile ocupate mai icircnainte de cultura Glina III-Schneckenberg) şi centrul Munteniei (icircn Ardealmiddot şi de cultura Wietenberg) şi Monteoru icircn estul şi nord-estul Munteniei cicirct şi icircn sudul şi centrul Moldovei In ultima vreme s-a descoperit icircn Dobrogea la Cernavoda o icircntinsă aşezare aparţinind unei culturi care cunoaste eera mica ornamentată cu snurul si ritul icircnmromicircntărilor cu ocru roşu in middot perioada de trecere de l~ neolitic la epoca de bronz (Materiale VI p95-106)

Icircn privinţa mormintelor cu ocru din movilele de la Ploeşti-Triaj acestea trebuie considerate ca ulterioare celor din movilele de la Gurbăneşti acolo s-a constatat cum am mai spus şi prezenţa unui mormicircnt cu inventar ceramic coresshypunzător fazei IA de la Monteoru Acesta e important pentru stabilirea suprashyvieţuirii sporadice a ritului icircnmormicircntării cu ocru roşu icircntr-o vrerne aticirct de ticircrzie cum ne Jrată ceramica cure aparţine unei faze mai noi a culturii Monteoru Pc de altă parte icircn Oltenia la Grindul Branişte de la Cicircrnal s-a descoperit tot icircntr-o movilă o icircnmormicircntare icircntr-o poziţie chircită cu ocru roşu conţinicircnd

1 )V Gi 11butas 0 et p 73 85_ O F Lagadovska flaumlKu ycambeOC(QlV liIuny Ar middot T S Passek j 6onpocy v cpeolleollenpoacooii hcologlliia Vlll 1953 p 102 figl

ly lOIY1vgte KS XV 1947 r 14 middot51 p JA fis IOlh a Măgura Fircani Gh Bichir Ut mormint CII

II TII Cflo Icircn sev 1---2 19SK 1 10 middot-- 112

un inventar funerar tip Coţofeni Aceste două descoperiri făcute icircn movile nu aparţin culturii propriu-zise aicircnmormicircntarilor cu ocru roşu din movile cu care nu trebuie confundate ele sprijină ipoteza emisă mai sus icircn privinţa suprashyicţuirii parţiale a acestor triburi şi a contopirii lor cu alte culturi care au preluat d e la aceştia ritul presăr5rii cadavrului cu ocru roşu rit ce nu se observă numai icircn movile dar şi icircn morminte plane buniioară la Decia Mureşului icircn Ardeal deci genetic şi prin influenţe 1

Icircn privinţa fazei hnale a culturilor noastr~ eneolitice vom reaminti aici şi părerile altor cercetători 1 Nestor susţine că ceramica Cucuteni C vine din răsărit icircn epoca Cucuteni A -B şi este contemporană cu acestea 2 Usatovo-Gorodsk ar fi după Tatiana S Passek 3 şi 1 Nestor ultima fază a culturii Tripolje-Cucushyteni 1 Nestor mai numeşte această fază (Usatovo-Gorodsk) Cucuteni D

După alţi cercetători Vladimir Dumitrescu 4 şi Briusov 5 Usatovo-Gorodsk reprezintă o cultură de sine stătătoare Icircn ce mă priveşte consider că arheologii menţionaţi nu sicircnt departe de adevăr dar privesc acest fenomen din middotunghiuri diferite Este clar că pot fi urmărite evoluţiile elementelor Cucuteni B icircn ceramica pictată de la Usatovo-Gorodsk dar icircn acelaşi timp elementele răsăritene sicircnt predominante icircn această fază sau cultură

E foarte probabil că situaţia din Moldova şi URSS credem noi s-ar putea repeta şi icircn privinţa culturii Gumelniţa D pe care o consider ca un produs al fondului local gumelniţean pe care s-a grefat către sficircrşitul existenţei ei elemente de cultură răsăriteană

Tot 1 Nestor propune reanalizarea elementelor clasate sub denumirea de Gumelniţa D pentru a se vedea care dintre ele corespund fenomenului C din Moldova şi care celui Cucuteni D De asemenea susţine că elementele Gumelniţa D nu ar lipsi din aşezările de tip Sălcuţa unde sicircnt clasate ca aparţinicircnd cicircnd culturii Glina III cicircnd culturii COţofeni dar fără icircndoială aparţin ceramicii Gumelniţa D Icircn sficircrşit subliniHză importanţa elementelor Gumelniţa C şi D pentru laquoexplicarea genezei culturii Glina III - Schneckenberg care reprezintă prima etapă a epocii de bronz din Muntenia Oltenia si Ardealul de SVraquo

Icircn privinţa culturii de tip Glina III-Schneckenberg de care am vorbit mai sus o consider ca avicircnd o rădăcină chiar icircn Gumelniţa D ea fiind o sinteză icircntre aceasta cultura laquotrichterbecherraquo şi contribuţiile altor culturi icircncă neclare icircn stadiul actual al cercetărilor 6 Nu este icircnsă exclus o ipoteză pe care o ţmit ca geneza culturii Glina III să fi avut loc icircn regiunea Oitului De asemenea ca unul care a făcut săpături la Gumelniţa după săpăturile lui Vladimir Dumitrescu dezvelind pe alocuri stratul D pot ahrma că această cultură (sau etapă) mai păstrează pe licircngă elementele străine un caracter bandceramic- spre deosebire de Usatovo-Gorodsk Icircntr-o lucrare bazată pe observaţii stratigraftce mai recente făcute la Tangicircru 7 D Berciu consideră Gumelniţa D drept Gumelniţa IV

M Petrescu-Dicircmboviţa postulează că mormintele cu ocru roşu din movilele din valea Dunării ar putea aparţine etapei Gumelniţa D 8 Această ipoteză nu

I A ISC 1932 p 89--IOl 1 Nescor Der Stund Moscova 1952 p 228- 260 cl er Vorges ehiehts forsc tung in R llmăn imiddotcn icircn BerRQK 6 Interesante părerile emise ele H o reclsia Dumishy1933 p 75--76 trescu Afinităţi icircntre cultura laquo Tri ch terb~c her raquo şi

2 1 Nestor Probleme noi in legacirctltrri 0lt lIeoliticlIl CfdWra laquo CucuteniTriPoljc raquo SCIV VI 2middotmiddot-- 4 1955 din RPR icircn SCIV r 2 1950 p 216 şi urm p 914--923

3 T Passek flepuoiJu3avufI mpu1UIlbCKUX r()- 7 D Berciu Raport asupw sacirc)acircwrilor de lI ee eHllii in MIA 10 1949 Tangicircru icircn Materiale V 1959 p 152

VI Dumitrescu Hăbişeşti 1954 p 531-539 8 M PetrescumiddotDimbovita Date noi antpra innormiddot 5 A I Briusov Oep(u no ucmopuit n1eAfeH E8- JJlicircntărilor CII ocr Icircn Moi d(l1(l Icircn SeIV 1 2 1950

pon r lcKOIcirc wCJnU CCCP II NCO1U1nUCV1O moxy p 122

812 Il HOSETTJ 22

pare plauzibilă icircn aşezarea de la Gumelniţa Icircn cuprinsul stratului D am desco~ perit un mormicircnt alcătuit din lespezi de piatră conţinicircnd un schelet chircit de copil avicircnd drept inventar un vas caracteristic etapei D de asemenea acestei aserţiuni i se opune faptul că icircn movilele icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din cicircmpia noastră nu s~au găsit obiecte caracteristice stadiului D de la Gumelniţa (la acestea ie adaugă şi observaţia icircn privinţa inexistenţei icircn vecinătatea acestor movile a unor asezări de tip Gumelniţa D)

Icircn ceea ce priveşte paralelizarea mormintelor cu ocru din tumulii Munteniei cu cele similare din Oltenia Moldova şi Dobrogea amintim analogiile pe care le prezintă ţesăturile sau icircmpletiturile din mormicircntul 7 de la Gurbăneşti cu apariţii similare icircnregistrate icircntr~un turnul din Oltenia (la Giubega) a căror rămă~ şiţe au fost ridicate din poziţia lor in situ spre a fi expuse icircn Muzeul regional Craiova 1 Acestora li se adaugă descoperirile făcute la Glăvăneştii Vechi şi Corlă~ teni unde s~au găsit resturi de icircmpletituri din materii organice 2

De asemenea nu lipsită de semnificaţie e constatarea făcută icircn unele movile ale culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din aria noastră (Gurbăneşti ~Glăvă~ neşti) că acestea nu sicircnt alcătuite dintr~o singură movilă ci din mai multe movile mici ridicate fiecare deasupra unei lnhumaţiuni spaţiile rezulticircnd din alăturarea acestor movile au fost folosite la ricircndul lor pentru alte inhumaţiuni deasupra cărora s~au ridicat alte movile picircnă ce icircn sficircrşit din conglomeratul de movile mici s~a format o singură movilă mai mare 3~ Am menţionat mai sus o materie albă văroasă care aduce cu caolinul (mormicircntul 5 movila 2 de la Gurbăneşti) o putem pune icircntr~o oarecare măsură icircn legătură cu un mormicircnt de la Şuletea icircn care s~a găsit o materie asemănătoare cu un laquonisip alb raquo cum arată Radu Vulpe 4 cicirct şi cu apariţii similare constatate icircn morminte nord~pontice Ne spri~ jinim şi pe buclele de argint şi cele de aramă din morminte (icircn Moldova la Broşteni Muntenia la Ploeşti~Triaj şi Gurbăneşti cicirct şi din mormintele aceleiaşi culturi icircn Oltenia) acestea neputicircnd fi folosite ca elemente cronologice rămicircn totuşi caracteristice icircn inventarul funerar al acestei culturi

M Petrescu~Dicircmboviţa afirmă că icircn Moldova nu s~au găsit vase tipice deco~ rate cu şnurul dar postylează că astfel de vase ar putea fi găsite şi icircn mormintele cu ocru din Moldova In ce mă priveşte am văzut un astfel de vas lucrat dintr~o pastă foarte friabilă şi incomplet arsă purticircnd sub margine un decor alcătuit din mai multe triunghiuri cu vicircrful icircn jos haşurate cu linii oblice ornament lucrat cu sfoara liberă răsucită icircn două fire Acest vas mic ar fi fost descoperit icircntr~o movilă din fostul judeţ Vaslui şi era expus icircn colecţiile Muzeului din Iaşi unde se mai afla icircnaintea celui de~al doilea război mondial Dealtminteri presu~ punerea lui M middotPetrescu~Dicircmboviţa s~a adeverit prin descoperirea făcută icircn săpă~ turiIe din 1956 la Valea Lupului unde a apărut o astfel de ceramică 5

icircn privinţa caracterului unitar al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile răspicircndită pe un aticirct de icircntins teritoriu cicirct şi a legăturilor dintre stepele pontice şi ţinuturile noastre nu putem icircncheia fără să reamintim prezenţa aşa~ziselor

1 Săpături C S Nicolăescu-Plopşor 1931 la făcute de P Rau Hockergrăber der Wolgasteppe Măj(ura Cerbului (inedite) Pokrowsk 1928 p 10

2 icircmpletituri din materii organice şi la Valea a Observaţie făcută pentru prima oară la Gurbăneşti Lupului La GIăvăneştii Vechi s-au găsit icircmpletituri icircnsemnările stratigraflce ale secţiunilor s-au pierdut (de papură) dedesubtul cicirct şi deasupra mortului icircn timpul celui de-al doilea război mondial I Nestor Săpături1e de pe Valea Jijiei Iaşi--Botoşani 4 Radu Vulpe5uletea icircn scrv r 1 1951 p 222 -Dorohoi icircn scrv 1951 p 64 Aceste din urmă 5 Ulterior a u fost găsite astfel de vase la Valea descoperiri cit şi prezenţa laquo pologurilorraquo de la Lupului icircn movila nr 2 Materiale V 1959 Gurbăneş ti ar putea eentual l~muri observaţiile p 251-252 fig 71

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

un inventar funerar tip Coţofeni Aceste două descoperiri făcute icircn movile nu aparţin culturii propriu-zise aicircnmormicircntarilor cu ocru roşu din movile cu care nu trebuie confundate ele sprijină ipoteza emisă mai sus icircn privinţa suprashyicţuirii parţiale a acestor triburi şi a contopirii lor cu alte culturi care au preluat d e la aceştia ritul presăr5rii cadavrului cu ocru roşu rit ce nu se observă numai icircn movile dar şi icircn morminte plane buniioară la Decia Mureşului icircn Ardeal deci genetic şi prin influenţe 1

Icircn privinţa fazei hnale a culturilor noastr~ eneolitice vom reaminti aici şi părerile altor cercetători 1 Nestor susţine că ceramica Cucuteni C vine din răsărit icircn epoca Cucuteni A -B şi este contemporană cu acestea 2 Usatovo-Gorodsk ar fi după Tatiana S Passek 3 şi 1 Nestor ultima fază a culturii Tripolje-Cucushyteni 1 Nestor mai numeşte această fază (Usatovo-Gorodsk) Cucuteni D

După alţi cercetători Vladimir Dumitrescu 4 şi Briusov 5 Usatovo-Gorodsk reprezintă o cultură de sine stătătoare Icircn ce mă priveşte consider că arheologii menţionaţi nu sicircnt departe de adevăr dar privesc acest fenomen din middotunghiuri diferite Este clar că pot fi urmărite evoluţiile elementelor Cucuteni B icircn ceramica pictată de la Usatovo-Gorodsk dar icircn acelaşi timp elementele răsăritene sicircnt predominante icircn această fază sau cultură

E foarte probabil că situaţia din Moldova şi URSS credem noi s-ar putea repeta şi icircn privinţa culturii Gumelniţa D pe care o consider ca un produs al fondului local gumelniţean pe care s-a grefat către sficircrşitul existenţei ei elemente de cultură răsăriteană

Tot 1 Nestor propune reanalizarea elementelor clasate sub denumirea de Gumelniţa D pentru a se vedea care dintre ele corespund fenomenului C din Moldova şi care celui Cucuteni D De asemenea susţine că elementele Gumelniţa D nu ar lipsi din aşezările de tip Sălcuţa unde sicircnt clasate ca aparţinicircnd cicircnd culturii Glina III cicircnd culturii COţofeni dar fără icircndoială aparţin ceramicii Gumelniţa D Icircn sficircrşit subliniHză importanţa elementelor Gumelniţa C şi D pentru laquoexplicarea genezei culturii Glina III - Schneckenberg care reprezintă prima etapă a epocii de bronz din Muntenia Oltenia si Ardealul de SVraquo

Icircn privinţa culturii de tip Glina III-Schneckenberg de care am vorbit mai sus o consider ca avicircnd o rădăcină chiar icircn Gumelniţa D ea fiind o sinteză icircntre aceasta cultura laquotrichterbecherraquo şi contribuţiile altor culturi icircncă neclare icircn stadiul actual al cercetărilor 6 Nu este icircnsă exclus o ipoteză pe care o ţmit ca geneza culturii Glina III să fi avut loc icircn regiunea Oitului De asemenea ca unul care a făcut săpături la Gumelniţa după săpăturile lui Vladimir Dumitrescu dezvelind pe alocuri stratul D pot ahrma că această cultură (sau etapă) mai păstrează pe licircngă elementele străine un caracter bandceramic- spre deosebire de Usatovo-Gorodsk Icircntr-o lucrare bazată pe observaţii stratigraftce mai recente făcute la Tangicircru 7 D Berciu consideră Gumelniţa D drept Gumelniţa IV

M Petrescu-Dicircmboviţa postulează că mormintele cu ocru roşu din movilele din valea Dunării ar putea aparţine etapei Gumelniţa D 8 Această ipoteză nu

I A ISC 1932 p 89--IOl 1 Nescor Der Stund Moscova 1952 p 228- 260 cl er Vorges ehiehts forsc tung in R llmăn imiddotcn icircn BerRQK 6 Interesante părerile emise ele H o reclsia Dumishy1933 p 75--76 trescu Afinităţi icircntre cultura laquo Tri ch terb~c her raquo şi

2 1 Nestor Probleme noi in legacirctltrri 0lt lIeoliticlIl CfdWra laquo CucuteniTriPoljc raquo SCIV VI 2middotmiddot-- 4 1955 din RPR icircn SCIV r 2 1950 p 216 şi urm p 914--923

3 T Passek flepuoiJu3avufI mpu1UIlbCKUX r()- 7 D Berciu Raport asupw sacirc)acircwrilor de lI ee eHllii in MIA 10 1949 Tangicircru icircn Materiale V 1959 p 152

VI Dumitrescu Hăbişeşti 1954 p 531-539 8 M PetrescumiddotDimbovita Date noi antpra innormiddot 5 A I Briusov Oep(u no ucmopuit n1eAfeH E8- JJlicircntărilor CII ocr Icircn Moi d(l1(l Icircn SeIV 1 2 1950

pon r lcKOIcirc wCJnU CCCP II NCO1U1nUCV1O moxy p 122

812 Il HOSETTJ 22

pare plauzibilă icircn aşezarea de la Gumelniţa Icircn cuprinsul stratului D am desco~ perit un mormicircnt alcătuit din lespezi de piatră conţinicircnd un schelet chircit de copil avicircnd drept inventar un vas caracteristic etapei D de asemenea acestei aserţiuni i se opune faptul că icircn movilele icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din cicircmpia noastră nu s~au găsit obiecte caracteristice stadiului D de la Gumelniţa (la acestea ie adaugă şi observaţia icircn privinţa inexistenţei icircn vecinătatea acestor movile a unor asezări de tip Gumelniţa D)

Icircn ceea ce priveşte paralelizarea mormintelor cu ocru din tumulii Munteniei cu cele similare din Oltenia Moldova şi Dobrogea amintim analogiile pe care le prezintă ţesăturile sau icircmpletiturile din mormicircntul 7 de la Gurbăneşti cu apariţii similare icircnregistrate icircntr~un turnul din Oltenia (la Giubega) a căror rămă~ şiţe au fost ridicate din poziţia lor in situ spre a fi expuse icircn Muzeul regional Craiova 1 Acestora li se adaugă descoperirile făcute la Glăvăneştii Vechi şi Corlă~ teni unde s~au găsit resturi de icircmpletituri din materii organice 2

De asemenea nu lipsită de semnificaţie e constatarea făcută icircn unele movile ale culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din aria noastră (Gurbăneşti ~Glăvă~ neşti) că acestea nu sicircnt alcătuite dintr~o singură movilă ci din mai multe movile mici ridicate fiecare deasupra unei lnhumaţiuni spaţiile rezulticircnd din alăturarea acestor movile au fost folosite la ricircndul lor pentru alte inhumaţiuni deasupra cărora s~au ridicat alte movile picircnă ce icircn sficircrşit din conglomeratul de movile mici s~a format o singură movilă mai mare 3~ Am menţionat mai sus o materie albă văroasă care aduce cu caolinul (mormicircntul 5 movila 2 de la Gurbăneşti) o putem pune icircntr~o oarecare măsură icircn legătură cu un mormicircnt de la Şuletea icircn care s~a găsit o materie asemănătoare cu un laquonisip alb raquo cum arată Radu Vulpe 4 cicirct şi cu apariţii similare constatate icircn morminte nord~pontice Ne spri~ jinim şi pe buclele de argint şi cele de aramă din morminte (icircn Moldova la Broşteni Muntenia la Ploeşti~Triaj şi Gurbăneşti cicirct şi din mormintele aceleiaşi culturi icircn Oltenia) acestea neputicircnd fi folosite ca elemente cronologice rămicircn totuşi caracteristice icircn inventarul funerar al acestei culturi

M Petrescu~Dicircmboviţa afirmă că icircn Moldova nu s~au găsit vase tipice deco~ rate cu şnurul dar postylează că astfel de vase ar putea fi găsite şi icircn mormintele cu ocru din Moldova In ce mă priveşte am văzut un astfel de vas lucrat dintr~o pastă foarte friabilă şi incomplet arsă purticircnd sub margine un decor alcătuit din mai multe triunghiuri cu vicircrful icircn jos haşurate cu linii oblice ornament lucrat cu sfoara liberă răsucită icircn două fire Acest vas mic ar fi fost descoperit icircntr~o movilă din fostul judeţ Vaslui şi era expus icircn colecţiile Muzeului din Iaşi unde se mai afla icircnaintea celui de~al doilea război mondial Dealtminteri presu~ punerea lui M middotPetrescu~Dicircmboviţa s~a adeverit prin descoperirea făcută icircn săpă~ turiIe din 1956 la Valea Lupului unde a apărut o astfel de ceramică 5

icircn privinţa caracterului unitar al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile răspicircndită pe un aticirct de icircntins teritoriu cicirct şi a legăturilor dintre stepele pontice şi ţinuturile noastre nu putem icircncheia fără să reamintim prezenţa aşa~ziselor

1 Săpături C S Nicolăescu-Plopşor 1931 la făcute de P Rau Hockergrăber der Wolgasteppe Măj(ura Cerbului (inedite) Pokrowsk 1928 p 10

2 icircmpletituri din materii organice şi la Valea a Observaţie făcută pentru prima oară la Gurbăneşti Lupului La GIăvăneştii Vechi s-au găsit icircmpletituri icircnsemnările stratigraflce ale secţiunilor s-au pierdut (de papură) dedesubtul cicirct şi deasupra mortului icircn timpul celui de-al doilea război mondial I Nestor Săpături1e de pe Valea Jijiei Iaşi--Botoşani 4 Radu Vulpe5uletea icircn scrv r 1 1951 p 222 -Dorohoi icircn scrv 1951 p 64 Aceste din urmă 5 Ulterior a u fost găsite astfel de vase la Valea descoperiri cit şi prezenţa laquo pologurilorraquo de la Lupului icircn movila nr 2 Materiale V 1959 Gurbăneş ti ar putea eentual l~muri observaţiile p 251-252 fig 71

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

812 Il HOSETTJ 22

pare plauzibilă icircn aşezarea de la Gumelniţa Icircn cuprinsul stratului D am desco~ perit un mormicircnt alcătuit din lespezi de piatră conţinicircnd un schelet chircit de copil avicircnd drept inventar un vas caracteristic etapei D de asemenea acestei aserţiuni i se opune faptul că icircn movilele icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din cicircmpia noastră nu s~au găsit obiecte caracteristice stadiului D de la Gumelniţa (la acestea ie adaugă şi observaţia icircn privinţa inexistenţei icircn vecinătatea acestor movile a unor asezări de tip Gumelniţa D)

Icircn ceea ce priveşte paralelizarea mormintelor cu ocru din tumulii Munteniei cu cele similare din Oltenia Moldova şi Dobrogea amintim analogiile pe care le prezintă ţesăturile sau icircmpletiturile din mormicircntul 7 de la Gurbăneşti cu apariţii similare icircnregistrate icircntr~un turnul din Oltenia (la Giubega) a căror rămă~ şiţe au fost ridicate din poziţia lor in situ spre a fi expuse icircn Muzeul regional Craiova 1 Acestora li se adaugă descoperirile făcute la Glăvăneştii Vechi şi Corlă~ teni unde s~au găsit resturi de icircmpletituri din materii organice 2

De asemenea nu lipsită de semnificaţie e constatarea făcută icircn unele movile ale culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din aria noastră (Gurbăneşti ~Glăvă~ neşti) că acestea nu sicircnt alcătuite dintr~o singură movilă ci din mai multe movile mici ridicate fiecare deasupra unei lnhumaţiuni spaţiile rezulticircnd din alăturarea acestor movile au fost folosite la ricircndul lor pentru alte inhumaţiuni deasupra cărora s~au ridicat alte movile picircnă ce icircn sficircrşit din conglomeratul de movile mici s~a format o singură movilă mai mare 3~ Am menţionat mai sus o materie albă văroasă care aduce cu caolinul (mormicircntul 5 movila 2 de la Gurbăneşti) o putem pune icircntr~o oarecare măsură icircn legătură cu un mormicircnt de la Şuletea icircn care s~a găsit o materie asemănătoare cu un laquonisip alb raquo cum arată Radu Vulpe 4 cicirct şi cu apariţii similare constatate icircn morminte nord~pontice Ne spri~ jinim şi pe buclele de argint şi cele de aramă din morminte (icircn Moldova la Broşteni Muntenia la Ploeşti~Triaj şi Gurbăneşti cicirct şi din mormintele aceleiaşi culturi icircn Oltenia) acestea neputicircnd fi folosite ca elemente cronologice rămicircn totuşi caracteristice icircn inventarul funerar al acestei culturi

M Petrescu~Dicircmboviţa afirmă că icircn Moldova nu s~au găsit vase tipice deco~ rate cu şnurul dar postylează că astfel de vase ar putea fi găsite şi icircn mormintele cu ocru din Moldova In ce mă priveşte am văzut un astfel de vas lucrat dintr~o pastă foarte friabilă şi incomplet arsă purticircnd sub margine un decor alcătuit din mai multe triunghiuri cu vicircrful icircn jos haşurate cu linii oblice ornament lucrat cu sfoara liberă răsucită icircn două fire Acest vas mic ar fi fost descoperit icircntr~o movilă din fostul judeţ Vaslui şi era expus icircn colecţiile Muzeului din Iaşi unde se mai afla icircnaintea celui de~al doilea război mondial Dealtminteri presu~ punerea lui M middotPetrescu~Dicircmboviţa s~a adeverit prin descoperirea făcută icircn săpă~ turiIe din 1956 la Valea Lupului unde a apărut o astfel de ceramică 5

icircn privinţa caracterului unitar al culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movile răspicircndită pe un aticirct de icircntins teritoriu cicirct şi a legăturilor dintre stepele pontice şi ţinuturile noastre nu putem icircncheia fără să reamintim prezenţa aşa~ziselor

1 Săpături C S Nicolăescu-Plopşor 1931 la făcute de P Rau Hockergrăber der Wolgasteppe Măj(ura Cerbului (inedite) Pokrowsk 1928 p 10

2 icircmpletituri din materii organice şi la Valea a Observaţie făcută pentru prima oară la Gurbăneşti Lupului La GIăvăneştii Vechi s-au găsit icircmpletituri icircnsemnările stratigraflce ale secţiunilor s-au pierdut (de papură) dedesubtul cicirct şi deasupra mortului icircn timpul celui de-al doilea război mondial I Nestor Săpături1e de pe Valea Jijiei Iaşi--Botoşani 4 Radu Vulpe5uletea icircn scrv r 1 1951 p 222 -Dorohoi icircn scrv 1951 p 64 Aceste din urmă 5 Ulterior a u fost găsite astfel de vase la Valea descoperiri cit şi prezenţa laquo pologurilorraquo de la Lupului icircn movila nr 2 Materiale V 1959 Gurbăneş ti ar putea eentual l~muri observaţiile p 251-252 fig 71

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

AlOVILELE FUiiERJU DE LA CURBAiEŞT --------------------__-- --------shy

laquosceptre icircn formă de capeteraquo reprezenticircnd un cap de animal sculptat icircn piatră a cărui interpretare e icircncă icircn discuţie 1

Icircn privinţa concluziilor de ordin antropologic ce s~ar putea trage prin studiul scheletelor de la Gurbăneşti am cerut părerea Profesorului Lebzelter din Viena cu prilejul trecerii sale prin Bucureşti Cunoscutul antropolog austriac care a studiat scheletele trebuia să ne comunice concluziile sale acestea nu ne~au mai parvenit din cauza decesului său Studiul antropologic asupra scheletelor de la Stoicani şi Brăiliţa 2 confirmă icircn parte datele arheologice icircn privinţa originii din stepele sudice ale Uniunii Sovietice a triburilor icircnmormicircntărilor cu ocru rosu din regiunea noastră de stepă şi de silvo~stepă punicircnd totodată şi o nouă pr~~ blemă amestecul triburilor nou venite cu populaţia noastră autohtonă de la sfIcircr~ şitul eneoliticului 3

Icircn sficircrşit nu putem decicirct sublinia că o bună parte a lipsei cunoştinţelor noastre se datoreşte şi puţinelor date pe care le avem icircn privinţa stratului superior din aşezarea eponimă de la Gumelniţa Această aşezare a fost folosită icircnainte şi după primul război mondial ca loc pentru cultivarea viţei de vie iar acest fapt a icircmpiedicat pe primul cercetător al acestei aşezări (Vladimir Dumitrescu) a face cercetări mai Icircntinse 4 şi a produs prin lucrările necesare viei distrugerea icircn mare parte a stratului superior respectiv Gumelniţa D Singurele locuri cruţate sicircnt părţile necul tivate cum ar fi marginile aşezării şi aleile ei Acestea trebuie cercetate prin săpături sistematice icircnainte de completa lor distrugere 5 De asemenea pentru o mai bună cunoaştere a problemelor ar trebui extinse cercetările arheo~ logice şi icircn privinţa culturii icircnmormicircntărilor cu ocru roşu din movilele Bărăganului şi Burnasului

DINU V ROSETTI

KYPIAHHbIE rrOIPEEEHIUI B rYPE3HEiliTH

IltPATIltOE COUEP)KAHI1E

B 1936 r 6blJI 3aJIOmeH wYPrP B 0JJHOv1 JltypraHe a B 1937-1938 rr 6bIJIl1 ell(e BClltPbITbI TPH JJpyrHx JltypraHa 6JU3 ceJIa Iyp6mewnr pacnOJIOmeHHOro B CTenH y peJltH N10crHWTH B 52 JltM h

BOCTOlltY OT Eyxapecra UBa 60JIhWHX ryp6meWTClltHX lltypraHa COcrOHT H3pHJJa pacnOJIOmeHHblx OAHa nOAJIe JJpyroH He60JIhWllX HaCbrrreH C norpe6eHMe1 B npHj10yrOJIhH0H ffll-le B fIMe HaXOAHJIaCh nOlltpbITaH 6peBHaMH norpe6aJIhHaH lltaMepa C BblcTynoM y BXOJJa H BbIwe pacnOJIOgtIlteHHOe nepeAHee

1 VI Dumitrescu Cicircteva precizări cu privire sceptrele icircn formă de capete de cal din RPR şi din URSS icircn SCIV VI 3-4 p 925-936

2 Olga NecrasoV şi Maria Christescu Contribuţie la studiul antropologie al scheletelar din complexul mormintelor cu ocru de la Brăiliţa icircn SCIV VIII 1-4 1957 p 81-82

3 Prof Lebzelter după o examinare sumară ~ scheletelor de la Gurbăneşti şi-a exprimat părerea că nu toate prezintă din punct de vedere antropologie aceleaşi trăsături remarcicircnd icircn cicircteva cazuri proporshyţional destul de reduse unele trăsături meditcranoide care coincid observaţiilor făcute asupra unor cranii provenind din aşezarea de la Vidra (Gumelniţa A 1 - B) pe care de asemenea le-a prelucrat pentru studiu M Gimbutas op cit p 91 afirmă (icircn prishyvinţa culturii mormintelor cu ocru) că acest popor d e tip mediteranean icircn vădit contrast cu cultura nord-pontică a venit din sud icircn teritoriile de la

nordul Mării Negre prin Caucaz răspIcircndindu-se la vest cicirct şi Icircntr-o mare parte a Europei Reamintim eă şi Icircn chalcoliticul anatolian s-au găsit schelete presărate cu ocru v Tahsim OzgUc Die Bestattungsshybrauche im vorgeschichtlich em Anatolien Ankara 1948 icircn ce priveşte aria culturilor noastre nu se pot trage concluzii mai ample decicirct icircn urma unor cicirct mai numeroase studii antropologice ce se impun icircn cuprinsul acestor culturi materiale

1 VL Dumitrescu Fouilles de GameInita icircn Dacia Il 1925 p 29-103

5 icircn anii 1939-1940 datorită faptului că se replanta o parte din vie am putut Icircntreprinde săpături arheologice ce au icircngăduit -pe licircngă altele descopeshyrirea stratului Gumelniţa D denumit de mine astfel pentru a se deosebi de faza laquo Gumelniţa Craquo postshyIată de 1 Nestor care ulterior a revenit asupra acesteia considericircnd -o drept laquo D raquo

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

IL IoSET)1 ~ middotI _-- -_ _------__ - ------ ---- _

1Jl)1e~eHl1e TaIltJe IIOhphITOe 6pemmiddotI(IJII1 B O)(HI1X nOlpe6emlHX 6peBH3 nOJIO)KeHbI BjJOJlh IBlbL

a B jJPYrHX 1I0nepeH (pHC 42 9-1 J H 13) ELIJm HaH)JeHhI H C006Il(lI-o~[feCH MeJ)JY co6~i1nolpe-6CHI1H )KeHIII1HhI 11 pe6eHla ltcH~HHh H MY)Ilt-I1HhI (pHC 22-3 ~I 123) TIepBOHa-l3J1hBO 1I0lpeshy

6JJlbHhIe 1ltlIephI 11 nepelXHHe nOMe~enl111 He 6hIJll1 3aChIllaHhI 3emiddotlfleH

TIpove)KYTHH ~le)J)JY lTIHII1 Hc6 ClJlbW11llH HaChHlHill11 6hIJ111 HCrrOJlb3013aBbI JXjIll I10CJleAYIO~HX 3aXOpOHel-IHH nouepx IltOTOPhlX HaChmaJIaCh 3eHJIll TaKHM o6palO~- co BpCIeHe1 BCJIe)JCTImc

110BTOPHhlX 3axopoHeHHH 06pa30SUJJCll O)JHH 60JlbWOM lltypl3H

B HeIltOTOpbIX CJlY4allx MO)IltHO 6hIJ10 YCTaBOI3HTb tlTO Ha BhlcTyne [I0lXJJep)JBaBWCM 33KPblshy

BaBIIlHe BXO)J B MOnIJlY 6pCBHa 6hlJIH CJICjJhI THaHl1 JIu60 llJIeTeHl-H H3 OplilHH-IeCKOlO I3e~eCTBa HaTllHYThIX l-JaLI nOlpe6eHHe1 B BI1jJe 6aJljJaXHHa (pHC 9 H 10) I1HBeHTapb nOlpe6eHHM CIltY jJeH

B OjJHO H3 3aXOpOHel-II1H middotmMLICHhI TPH Iltpe~HeBbX Jle3BHlI (pHC 157-9) B jJPYnIX - cepe6shy

pfIHoe liJll1 6POH30BOC 13HCO-lHOe KOJlbUO (pHC 151-3) B JBYX nOlpe6eHI1fIX OTVleqeHO I-IaJIHlIHC

He60JIbIlIOH IltYLJIltH )KCJ1TOil lJlHHbI 1l0JlO)lteHHOH y H3rOJlOBbfI Ha ypOBHe pTa BMeCTe C 30Jl0l1 11

)TJIeM B OLIHOM CJlY4ae 06HapYIlteHO HCMHOlO IOHOllJIHHOrO ceMeHH (I1e4b-TPy6Jlta ) EhIJII1 uaHjJCHbI

H CJleAhl TIltaHH H3 Bep6moIbeH IlIepCTH B 60JIeC jJpemmx 3axopOHeHHHX gepal1IltI1 He 06Hashy

pymeHo JIHWb Y sepxyuum OjJHOlO H3 HypIaHOB B jJsyx norpe6eHHfIX 6hIJlO HaHjJeHO no COCYjJ)

YKpaweHHOMY IUHypOBbHI opHaMeHTml (pHC S) B nOlpe6emUIX B CImene rOJlOS3 YMepLUeIO 1l0KOHshy

JlaCb Ha IIOjJYWIltC H3 JllICTbCS

Ha BepwHHe Toro llie IyplaHa Ha rny6HHe 090 M 6hIJlH 06HapYHeHhl CJIejJhI 60Jlee 1l03jJHcro

IJOrpe6eHHll C TpynonOJlO)eHHeM (HOHl(a IV B jJ0 H )) COjJepllia~ero jJelltopaTHBHYlO IIJlaCTHHHY

H3 CnJlaBa 30JlOTa 11 cepe6pa (OT rOpl11a) Ha Heii Hl06pa)leHhl laquoau repousseraquo rpHltp H OJIeHh 3nl

nJIaCTHHHa YIlta3hIBueTH3 CIltHltpCKOe BJIHHHHe 3jJeCb )Ke 6blJl0 I-IaijLIeHO H HeCHOJlbHO 6POH30BblX

HaKOHeltIHHIOB (TpeJI a TaKgtIlte cppalMeHTLI jJPYlHX npejJMeTOB (pHc 5-6) TIolp e6el-me 6hIJlO

pa3pyweHo pa60TaMH no YCTaHOBIlte TPlITOHOleTpHLIecKoH BhIWIltH

I(ypraHHble norpe6emHI B ryp63HewTH npHHajJJle)KaT H 60JlblllOH CeLe 1lt)JlbTypbl nOIpeshy

6eliHH C lltpacHoH OXpOH Ha TeppHTopHH PHP OHH BCrpeLJalOTClI B cTenHoM li 13 JleCOCTenHoii

~OHax - B MOJlIJoBe JJ06pYjJllie MYHTeHHH H OJlTeHHH OHH npHHajJJle)aT BOHHCTBY-O~H 11 naCTYUleCIltm IIJICMCHBM H3 CTeneH CeBepHoro TIpHLJepHOMOpb5I TIO-BHjJH1OMY 3TH nJIeMCHa

~lOJIro nOMepHBaJlH MHpihle CHOlllcHIUI H BeJlH 06MeH C HOCHTe1llMI1 leCTHhlX HYJlhTYP HOHua

UeOJlHTa 3THM c6 bllCHlleTCll npOJICXO)HjJeHHe BOCTOLJHhlX H3J(eJIHH BCTpeLJal-orl(HXCH B cq)epe

pacnpocTpaHemIH mlwJ1x KYJIbTYP a TaIllie npOHCXOJ)JeHHe m~jJenHH 3THX nOCJleJ(HHX KYJl bTYP

KOTopble HaXOjJHTCH B CTemlX CeBepHoro TIpH4epHO0pb5I H Ha Ky6aHH

B Ha4aJle 6POH3 CJBOl0 BeIlta HJIbTYPHhIH 06MeH Me)KjJY BOCTOIltO H H3IIII1MH TeppHTOshy

pHHMI1 B H3BeCTHhlH MOMeHT npeKpaTHnCH BCJlejJCTBl1e 6)JlbUiHX npc06pa30BaHHll npOHCllleJ(WHX

H 13 MeCTHhIX KYJlbTypax B HHX npHHHMaJlH Y-laCTHe H IlPHlll~JIbl(hI npe06pa30BaHHH OTpa3HJ1HCb

11 Ha nocnejJHHX OH11 60JIbllle He B03BpaTHJIHCb B CBOH pOHble HpaH a jJPyrI1e naCTYllleCIltHe H

130HHCŢBYIO~He nJIe~leHa 60JIbWe He IIpOHHHaiIH C BOCTOHa Ha HUUlY TeppHTopH-O HeIltoshy

Tophle 113 HaXOjJHBUlHXCfI ajJeCb IIJIeMeH Ilt)JlbTypbf 1l0rpe6eHI-H C OXPOH CMeWaJlHCL C MeCTHhI1

HaCeJIeHHeM JPynre yCTOnJIH COXpaHHI3 4aCTWIH0 norpe6aJIhHhle 06PHjJhl O[(HaIltO OHH Bocnr)JJshy

HHJ1I1 HORble epOPMbl )IltH3 I1H H noCreneHHO YCBOI1JlH 1I0Bble MaTepHaJ1LIhre IltYJIbTYPhI

3HaMeHaTeJIhHO -ITO 1l03JHeHume 3axopOl-leHHfI B ryp63HeIlITH CBfI3aHhf C rJII1H5HhIMH COC) shy

jJallm YlltpaWeHHhlMI1 umypoBblJ1 opHaMeHTOM TIPH l(aTHpOSaHHH HX Heo6xoJH~1O YLIUThIB1Tb

-110 Ba PYMbIHCIltOH TeppHTopHH He 6hIJIO HaHjJeHO HH IltUTaIWM6HhIX UH CPy6HhlX norpe6eHHi1

OHH npHIia)JJlOIltaT 60nee n03jJHeH cpa3e ltYJIbTy phl IltypraHtlblX norpe6eHHli C KpaCI-lOjj oxpo i-i

OGhlfCHEHVlE IMCYHIltOB

PHC J - ryp6meWTH IlJlall pacnOJlO)(eHIiH paCIltOnallllLlx 1ltypraHoH Pnc 2 - J Hypran 1 BO BpeIH paClltOnOH (BlUt C HlrO-BOCTOllta) 2 nOlpe6~IIHe 1a 3 llo1 pe6eHl1e Jb II

TO- e IltypraHc PliC 3 - IlorpeoclIHe 2 H3 lltypraHa J Pnc 4 -- J norpe6eHllc 4 113 IltypraHu 1 2 TO )~e llorpe6cHlic ncpeJHee IJOIICU(eHUC J 110pe6uJlhHagtJ

Jltulepa C BbICTyn -gtI [(JlIl 1l0JUepgtEIltH 6peIleH 3 Jltypnlll 2 IlO speMH pacltonol( 4 Iorpe6erme 1 113 JltypraHa 2 PliC 5 - IIorpe6aJlbHbl i1 HllIleHTapb H3 HypraHa 2 norpe6eHHH 2 1 4 epparMeIlTbI 6POH3080i1 nJlaCT1shy

Hbl 2 cepe6pllHaH nyrOBl1LU (epeoaJlbHLIH n epl-lo) 3 ltjJparMeHTbl cepe6plworo npeleTa 5-10 6POH30BbIC HaJltOHelJHliHH CTpeJl J 1 elopaTl-IBHall 30JlOTall nJlac-rI1I1a 12 eppan-leHT JocneXOIl H3 )e1JemhIX nOJloco (MaCTIIJT36 OTHOCHTCll ( N2N2 1-11)

Pac 6 - IJeHopaTH I3Hall 30JlOTaH DJIaCnIm3 (pIICYHOI ilO epoTorpaltmH o pHC Sj l J) PliC 7 - YHpaweHlle H3 cepc6pHHoi1 IlPOBOJl~)fltH KvpraH 2 norpe6emle 2 PHC fi - KypraH 2 r1HHHHble COCVQbl C UIH VPOOhBI 0PH311CHTOl1 1 1-13 flltllPC6CHHil 3 2 II~ norpeshy

6eHlu 4

PliC 9 - fIepcJHee lJ()Cll(ltHllC Il nUlpe6ulbuun H3lCpa norpe6cHHH 7 Jl3 J)praHa 2 Ha lltpnOl libl ltTync li HOIHe OTnelttJTaHHble Cj lelbl 1I0Jlora mmiddot1)fe B npoqll1Jle H li nJlaHe DTOpol I3blcTyn AJlH nOA)~epH(H 6peoeH 1I0HPblB3IOllHX Cl(Jlen

Pl1c 10 - 1 norpe6emle 7 113 HlpruHa 2 BblCTyn ncpeAHero nOMel1eI-IIUI C OTneltIaTIClM nJlerefIHiL HaTJIshyHYToro HB)J 3THM JlOMell(eHl1eI BbJ6olHbl OT nOJlOil(eHHblX RAOJlb iLlbJ 6peoeH 2-3 3anaHhlii 11 nltJcTOlHhlii I(OH l(bl nJltTeHHOrO nOJlora

Pl1c 11 - CxeMa 1I0CTpotIcirclal norpe6eHHR 7 B IltypraHe 2 Pl1c 12 - KypraH 2 1 norpe6eHl1e 8 2 rrorpe6eHHc 9 (oblCTyn C OCTaTHaMB OPCHcH TJOHPbIBltlBlIJIJ

lIorpe6aJlbHYlo JltaMepy) 3 co06UalOlIHeCiI MOrllJlbl 1 l a-l l b PHC 13 - CxeMa nocTpo(Ilm norpe6eHHlI 9 H3 HypraHa 2 PHC 14 - KypraH 2 1 norpe6eHI1e 6 2 nepcAHee nOMelleIlHe JlOrpe6elHlH 9 3 norpe6eHHc 13

4 nnrpe6eHHe 18 Kypr3H 3 5 nOIpe6eHHe 3 6 norpe6eHI1e 4 PHC 15 - 1--3 BI1C04Hble IltOJlbl(a (L MeAHoe U3 norpe6cHHH 7 B lltypraJe 2 2cepe6plIloe 113 norpe6eHltH

12 n TOM )J(C IltypraHc 3 MeAHoe 13 norpe6eHHiI 2 B HypnlHe l) 4 1lt YCOIlt MellHOrO J1HCTa 113 Toro )I(e 1I0rpe6eIlHH 5-6 ym1TIltH (jamini~ tridens Mull) Hai1emlble B iltypraHe 2 7-9 HpeMHe13Lle 0PYJJHf1 113 JWrpe6eHHH 8 B KypraHe 2

Puc 16 - KpeMHeBble 0PYllHi MHlltpOmHH1JeClltoro uma 113 (ypraHa 2 PHC 17 - f1JlaH Clurena nnrpe6~HI1R 12 C FlMlltaMI1 OT HOJlbeB nOWJep))(mUBWHX )BYCIlt3THYIO Ipol wy

1H60 nolOr PI1C 18 -- f1J1aH paCIltOlllltH li norpe6tHHtr 13 HypraHe 2 PHC 19 - q)paneHTbJ HaiiJJeHlwo 13 TI1pe JlantHoca C I1300Pall(CIIHC- OXOTHHlJhdi CeHI

LES TUMULUS FUNERA1RES DE GURBĂNEŞTI

RfsUME

Des sondages furcnt pratiques en 1936 dans un tl~mlllus et des fouilles archeologiques furent entreprises en 1937 1938 dans trois autres t~mulus situes dans le voisinage du village de Gurshybăneşti qui se dresse dans la plaine pres du petit cours deau de Mostişten li 52 km environ il lEst de Bucarest Lexamen de deux de ces tertres a permis detablir que les tumulus de Gurbilneşti etaient formes dun complexe de tertres plus petits disposes les uns li coti des autres et renfermant chacun une tombe il fosse rectangulaire situee sous le niveau du sol La fosse se compose en general de la chambre funeraire dont le bord est pourvu dune sorte dencadrement pratique dans le sol sur lequel se trouve un couverele fait de poutres de bois er un peu plus haut une antichambre que elot egalement un couvercle du meme genre Les poutres de bois sont ordinairement disposees selon la chambre quelles ferment soit dans le sens de la longueur soit dans celui de la largeur (fig 42 fig 9 -11 et fig 13) On a trouve aussi des tombes qui communiquent entre elles et renferment une femme et un enfam une femme et un homme (fig 22 - 3 et fig 123) lnishytialement les chambres et les anrichambres netaient pas comblees de terre

Lespace libre entre ces petits tumulus servait ades inhumations ulterieures que lon recoushyvrait de terre de sorte qua la longue il cfluse des enterrements repetes il se formait un seul grand tumulus - On a pu constater dans certains cas sur lencadrement deja mentionne et soutenant les poutres qui fermaient louverture de la tombe des traces de tissus ou de treillis en matiere organique qui avaient ete etendus au-dessus de Ia tombe li linstar dun baldaquin(fig 9 et 10) Le mobilier archeologique des tombes est pauvre On a trollve dans une delles trois lames de silex (fig 15f7~9) dans dautres une boucle dargent ou de cuivre (fig 151--3) Dans deux cas la tombe contenait devant le cracircne et a hauteur de la bouche un petit tas dargile jaune de cenlre et de charbon et dans un cas aussi quelques graines de chanvre (four pipe) On y fi egalement trouve des veStiges dun tissu eo pan middotacircmiddot~d)acircmeall lricirc1ym it Pas- ae ceramique dans les tombes plus anciennes On na trouve que dans eleux tombes situees au sommet de lun des tertres un vase adecor corde (fig 8) Dans les tombes de la salle funeraire la tete du mort reposait sur un coussin fait de feuilbge

Au sommet du meme tertre on a decouvert a une profondeur ele 090 m les restes lV edune tombe d une date plus recente (fin du siecle avant notre ere) renfermant une

plaque ornementale en elektron (provenant dun Goryt) decoree au repOUSSeraquo dun griffon et dun cerf Cette plaque trahit linfluence de lart scythique On y a trouve aussi quelques pointes de fleches en bronze ainsi que dautres obje-ts fragmentaires (fig 5-6) Cette tombe ava it ete detruite a loccasion des travaux detablissement dun point trigonometrique

Les tumuus funeraires de Gurbăneşti flppartiennent a la grande famille de la civilisation des inhumations aocre rouge dans des tumuhlS On la trouve repandue sur le territoire de la

811 D V nO SbTT _ _ _---_bull _----__----- -------

Roumanie dans les regions de steppe et davant-steppe de Moldavie de Valachie dOltenie et de Dobrogea Elle appartient a des tribus de bergers et de guerriers originaires des sieppes pontiques septentrionales Il est probable que ces tribus entretinrent pendant longtemps des rapports paisibles dechange avec les representants des civilisations autochtones de la fin du neolithique Ceci explique la provenance des objets du type oriental trouves dans l aire des civilisations du territoire roumain ainsi que celle de certains objets caracteristiques de ces dershynieres civilisations decouverts dans les steppes au Nord de la mer Noire et au Kouban

Au debut de lacircge du bronze le flux et le reflux culturels entre lOrient et ces regions a cesse a un moment donne par suite des grandes transformations survenues egalement au sein des civilisations autochtones du territoire roumain transformations auxquelles ont pris part et dont ont subi les repercussions les nouveau-venus aussi Ces derniers ne sen sont pas retournes vers leurs territoires dorigine ni dautres tribus de pacirctres et de guerriers nont plus penetre sur ces territoires en venant de lEst Les tribus de la civilisation des inhumations a locre rouge se sont melangees eri Roumanie a la population locale Dautres ont survecu conservant en partie leur rite funeraire mais se sont adaptees aux nouvelles formes de vie et ont fini par se laisser assimiler petit a petit par les nouvelles civilisations materielles qui se sont developpees dans ces contrees

Ce qui est significatif cest le fait que le stade final des inhumations a locre rouge d e Gurbăneşti est represente par les vases du type de la ceramique cordee Pour etablir le moment chronologique qui marque ces evenements on doit egalement tenir compte du fait quon na pas encore trouve sur le territoire roumain de tombes appartenant au type des catacombes ni de tombes a linterieur revetu de bois Celles-ci appartiennent a la derniere periode des phases de la civilisation des inhumations a locre rouge dans des tumulus

EXPLICATION DES FIGURES

Fig J -- Gurbăneşti Plan portant lindication des tum ulus fouillcs Fig 2 - 1 le rumulus 1 pendant les fouilJes (vu du SudEst) 2 tombe ndeg 1 a 3 rombe ndeg J b du mem

tumulus Fig 3 - Tombe ndeg 2 du tumulus 2 Fig 4 - J tombe ndeg 4 du tumulus 1 la 2 meme tombe Iantichambre et la chambre funeraire avec len shy

cadrement de sourien des poutres 3 le tumulus 2 pendant les fouilles 4 la tombe ndeg 1 du tumulus 2 Fig 5 - Inventaire funeraire du tumulus 2 tombe ndeg 2 1 4 fragment de tacircle de bronze bouton

dargent (epoque feodale 1) 3 fragment dun objet en argent 5-10 pointes de f1eches en bronze J 1 plaqueshyornementale en or 12 fragment darmure faite de bandes de fer (lechelle a trait aux nOS 1-11)

Fig 6 - Plaque ornementale en or (dessin dapres une photographie) (v fig 511) Fig 7 - Parure en fii dargent provenant du tumulus 2 tombe ndeg 2 Fig 8 - Tumulus 2 Vases en terre cuite it decor corde provenant 1 de la tombe ndeg 3 2 de la tombe ndeg 4 Fig 9 - Antichambre et chambre funeraire de la tombe ndeg 7 du tumulJs 2 Sur le premier encadrement

aux extremites les marques laissees par le baldaquin en-dessous de profil et en plan le second encndrement qui soutenait les poutres fermant la fosse

Fig 10 - 1 tombe ndeg 7 du tumulus 2 cncadrement de Iantichambre avcc les mlt1rqucs laissees par un middot rreillis etendu aumiddotdessus de cette chambre et les traces profondes laissees par les poutres disposees dans le sens de la longueur 2-3 les extremites Oues t et Est du treilJis baldaquin

Fig 11_ - Schema de la consrruction de la tombe ndeg 7 du tumulus 2 Fig 12_ - Tumulus 2 1 tombe ndeg 8 2 tombe ndeg 9 (on remarque Iencadrement et les restes des poutres

qui fermaient la chambre funeraire) 3 les tombes communicantes n OS II a et 11 b Fig 13 - Tumuus 2 Schema de la construction de la tombe n 9 Fig 14 - Tumulus 2 1 tombe ndeg 6 2 antichambre de la tombe ndeg 9 (on voit sur Jencaclrement les ves middot

tiges des poutres) 4 tombe ndeg 18 3 tombe ndeg 13 Tumulus 3 5 tornbeno 3 6 tombe ndeg 4 Fig 15 - 1- 3 Anneaux (1 en cuivre provenant de la tombe ndeg 7 du tumulus 2 2 en argent

tloue dans la tombe ndeg 12 du meme tumulus 3 en cuivre trouve dans la tombe ndeg 2 du tumulus 1) 4 fragment de feuille de cuivre de la meme tombe 5-6 coquilles descargot (Jaminia tridens Mull) trouvees dans le tumulus 2 7-9 outils en silex trouves dans la tombe ndeg 8 du tumulus 20

Fig 16 - Outils de silex a caractere microlithique decouverts dans le tumulus 2 Fig 17 - Plan de la fosse de la tombe ndeg 12 avec Ies trous menagespour les pieux qui soutenaient une middot

couvcrture il deux versants ou baldaquin Fig 18 - Plan des fouilles et des tombes du tumulus 2 Fig 19 - Fragments de lagynos decou vert It Tyras et representallt une scene de chasse

811 D V nO SbTT _ _ _---_bull _----__----- -------

Roumanie dans les regions de steppe et davant-steppe de Moldavie de Valachie dOltenie et de Dobrogea Elle appartient a des tribus de bergers et de guerriers originaires des sieppes pontiques septentrionales Il est probable que ces tribus entretinrent pendant longtemps des rapports paisibles dechange avec les representants des civilisations autochtones de la fin du neolithique Ceci explique la provenance des objets du type oriental trouves dans l aire des civilisations du territoire roumain ainsi que celle de certains objets caracteristiques de ces dershynieres civilisations decouverts dans les steppes au Nord de la mer Noire et au Kouban

Au debut de lacircge du bronze le flux et le reflux culturels entre lOrient et ces regions a cesse a un moment donne par suite des grandes transformations survenues egalement au sein des civilisations autochtones du territoire roumain transformations auxquelles ont pris part et dont ont subi les repercussions les nouveau-venus aussi Ces derniers ne sen sont pas retournes vers leurs territoires dorigine ni dautres tribus de pacirctres et de guerriers nont plus penetre sur ces territoires en venant de lEst Les tribus de la civilisation des inhumations a locre rouge se sont melangees eri Roumanie a la population locale Dautres ont survecu conservant en partie leur rite funeraire mais se sont adaptees aux nouvelles formes de vie et ont fini par se laisser assimiler petit a petit par les nouvelles civilisations materielles qui se sont developpees dans ces contrees

Ce qui est significatif cest le fait que le stade final des inhumations a locre rouge d e Gurbăneşti est represente par les vases du type de la ceramique cordee Pour etablir le moment chronologique qui marque ces evenements on doit egalement tenir compte du fait quon na pas encore trouve sur le territoire roumain de tombes appartenant au type des catacombes ni de tombes a linterieur revetu de bois Celles-ci appartiennent a la derniere periode des phases de la civilisation des inhumations a locre rouge dans des tumulus

EXPLICATION DES FIGURES

Fig J -- Gurbăneşti Plan portant lindication des tum ulus fouillcs Fig 2 - 1 le rumulus 1 pendant les fouilJes (vu du SudEst) 2 tombe ndeg 1 a 3 rombe ndeg J b du mem

tumulus Fig 3 - Tombe ndeg 2 du tumulus 2 Fig 4 - J tombe ndeg 4 du tumulus 1 la 2 meme tombe Iantichambre et la chambre funeraire avec len shy

cadrement de sourien des poutres 3 le tumulus 2 pendant les fouilles 4 la tombe ndeg 1 du tumulus 2 Fig 5 - Inventaire funeraire du tumulus 2 tombe ndeg 2 1 4 fragment de tacircle de bronze bouton

dargent (epoque feodale 1) 3 fragment dun objet en argent 5-10 pointes de f1eches en bronze J 1 plaqueshyornementale en or 12 fragment darmure faite de bandes de fer (lechelle a trait aux nOS 1-11)

Fig 6 - Plaque ornementale en or (dessin dapres une photographie) (v fig 511) Fig 7 - Parure en fii dargent provenant du tumulus 2 tombe ndeg 2 Fig 8 - Tumulus 2 Vases en terre cuite it decor corde provenant 1 de la tombe ndeg 3 2 de la tombe ndeg 4 Fig 9 - Antichambre et chambre funeraire de la tombe ndeg 7 du tumulJs 2 Sur le premier encadrement

aux extremites les marques laissees par le baldaquin en-dessous de profil et en plan le second encndrement qui soutenait les poutres fermant la fosse

Fig 10 - 1 tombe ndeg 7 du tumulus 2 cncadrement de Iantichambre avcc les mlt1rqucs laissees par un middot rreillis etendu aumiddotdessus de cette chambre et les traces profondes laissees par les poutres disposees dans le sens de la longueur 2-3 les extremites Oues t et Est du treilJis baldaquin

Fig 11_ - Schema de la consrruction de la tombe ndeg 7 du tumulus 2 Fig 12_ - Tumulus 2 1 tombe ndeg 8 2 tombe ndeg 9 (on remarque Iencadrement et les restes des poutres

qui fermaient la chambre funeraire) 3 les tombes communicantes n OS II a et 11 b Fig 13 - Tumuus 2 Schema de la construction de la tombe n 9 Fig 14 - Tumulus 2 1 tombe ndeg 6 2 antichambre de la tombe ndeg 9 (on voit sur Jencaclrement les ves middot

tiges des poutres) 4 tombe ndeg 18 3 tombe ndeg 13 Tumulus 3 5 tornbeno 3 6 tombe ndeg 4 Fig 15 - 1- 3 Anneaux (1 en cuivre provenant de la tombe ndeg 7 du tumulus 2 2 en argent

tloue dans la tombe ndeg 12 du meme tumulus 3 en cuivre trouve dans la tombe ndeg 2 du tumulus 1) 4 fragment de feuille de cuivre de la meme tombe 5-6 coquilles descargot (Jaminia tridens Mull) trouvees dans le tumulus 2 7-9 outils en silex trouves dans la tombe ndeg 8 du tumulus 20

Fig 16 - Outils de silex a caractere microlithique decouverts dans le tumulus 2 Fig 17 - Plan de la fosse de la tombe ndeg 12 avec Ies trous menagespour les pieux qui soutenaient une middot

couvcrture il deux versants ou baldaquin Fig 18 - Plan des fouilles et des tombes du tumulus 2 Fig 19 - Fragments de lagynos decou vert It Tyras et representallt une scene de chasse