Embed Size (px)
Citation preview
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învățare bazate pe probleme:
Sporirea competitivității și angajabilității studenților
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
Medicină:
Program de studii active centrat pe student Student-Centred Active-Learning Programme
Pilot Study
Elaborat: Gavriliuc Mihail, Prorector, Profesor, Coordonator de proiect
Vovc Victor, profesor universitar, lider de echipă
Cemortan Igor, Prodecan, profesor universitar
Babuci Angela, Prodecan, asistent universitar
Mînăscurtă Nicoleta, asistent de proiect
"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar
părerile autorilor, și Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informației incluse în prezentul proiect de document."
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chișinău, 2017
Cuprins
1. Introducere ........................................................................................................................ 3
2. Planul de acțiuni pentru Pachetul de Lucru 3 ................................................................. 7
2.1 Scopul și obiectivele ................................................................................................... 7
2.2 Foaia de parcurs ......................................................................................................... 8
3. Program pilot „Neuroștiințe” pentru specialitatea Sănătate publică ............................ 9
3.1 Introducere ................................................................................................................. 9
3.2 Programul pilot .......................................................................................................... 9
Obiectivele de formare în cadrul disciplinei ....................................................................... 9
3.3 Descrierea programului .......................................................................................... 15
CURRICULUM-UL PE DISCIPLINE ............................................................................. 17
1. Introducere
În conformitate cu cerințele Proiectului „Introducerea în RM a metodelor de
învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor”
(„Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’
Competitiveness and Employability"), finanţat de Comisia Europeană în cadrul
programului European Erasmus plus, prezentăm spre analiză Pachetul 3 de Lucru al
proiectului.
Ținînd cont de scopul proiectul care vizează consolidarea capacităților
instituţionale a 6 instituții de învățământ superior din Republica Moldova axat pe
îmbunătățirea calitatății programelor de studii şi a metodologiei de predare-învățare, ne
propunem introducerea în curricula USMF "Nicolae Testemițanu" a metodelor
progresiste de învățământ bazate pe probleme și ajustarea acestora la indicii de
performanță spre care este orientată Universitatea noastră.
Misiunea de bază a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae
Testemiţanu” este definită magistral de rolul cheie pe care îl deţine atât în procesul de
reformare a învăţământului superior medical, cât şi a sistemului de sănătate din ţară.
Alinierea la tot ce e modern în învăţământul universitar, dezvoltarea şi aprofundarea
activităţilor de cercetare şi inovare în domeniul medicinii, desfăşurarea ritmică a muncii
clinice sunt cele trei componente care determină imaginea actuală a Universităţii.
Unul dintre principiile academice ce stă la baza activității de instruire în
Universitate este principiul calității, ce prevede raportarea activităților de instruire la
standardele naționale și internaționale. Acestea se regăsesc în obiectivele Strategiei de
dezvoltare a USMF „Nicolae Testemițanu” pentru perioada 2011–2020, care prevede
integrarea absolvenţilor în piaţa muncii prin valorificarea competenţelor dobândite în
anii de studii.
USMF ”Nicolae Testemițanu”, își realizează misiunea în baza Cartei Universitare
care stipulează atingerea următoarelor obiective:
a) crearea, păstrarea şi diseminarea cunoștințelor la nivel de excelență;
b) formarea specialiştilor de înaltă calificare competitivi pe piaţa naţională şi
internaţională a muncii;
c) dezvoltarea cercetării științifice în conformitate cu standardele naționale și
internaționale, inclusiv în colaborare cu instituțiile din țară și de peste hotare;
d) asigurarea prestării serviciilor medicale și farmaceutice calificate;
e) crearea oportunităţilor de formare profesională pe parcursul întregii vieţi;
f) păstrarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor naţionale cultural-istorice în
contextul diversităţii culturale.
Reforma curriculară presupune analiza critică, evaluarea sistematică, actualizarea
şi compatibilizarea continuă a programelor de studii universitare şi postuniversitare cu
cele europene şi cu necesităţile sistemului naţional de sănătate.
Formarea continuă profesională în conformitate cu standardele Uniunii Europene
necesită perfecţionarea procesului de instruire, îmbunătăţirea, obiectivizarea şi sporirea
transparenţei sistemului de evaluare atât a cunoştinţelor, cât şi a abilităţilor practice ale
studenţilor şi rezidenţilor, inclusiv în condiţiile Centrului Universitar de Simulări în
Instruirea Medicală.
Unul din obiectivele primordiale ale Universității este organizarea învățământului
superior medical şi farmaceutic modern, flexibil, în corespundere cu standardele
naţionale şi internaţionale, în conformitatea cu cerinţele Declarației de la Bologna.
Actuala reformă curriculară vizează renovarea substanţială a programelor de
studii, valorificarea noilor oferte educaţionale, aplicarea sistemului european de credite
academice transferabile, implementarea tehnologiilor informaţionale moderne, a
formelor şi a metodelor avansate de predare-învăţare-evaluare”.
În vederea realizări obiectivelor proiectului PBL în Republica Moldova este
necesară abordarea metodelor progresiste și inovatoare în procesul de instruire cum ar
fi învățarea bazată pe probleme (PBL) și simulări, precum și re-organizarea programei
de studii.
Studenții USMF "Nicolae Testemițanu" se întâlnesc cu elemente de PBL, chiar din
primul an de studii, iar ulterior la toate disciplinele clinice, astfel considerăm că nu este
necesară o schimbare radicală a curriculei, ci doar ajustarea anumitor programe care să
conțină mai multe elemente de învățămînt bazat pe probleme ce ar facialita procesul de
instruire a studenților într-un format nou și constructiv orientat spre:
a) formarea competențelor de lucru în echipă;
b) antrenarea și încurajarea gîndirii critice și competivității intelectuale;
c) crearea condițiilor pentru dezvoltarea creativității;
d) schimbul de opinii și analiza propunerilor înaintate de membrii echipei;
e) stimularea autonomiei în luarea deciziilor și procedurilor de remaniere a
situației în caz de nereușită;
f) colaborarea activă a studenților atât la nivel de grup, cât și cu facilitatorul la
toate etapele de soluționare a problemei.
Deoarece, modelul PBL presupune lucrul în echipă apare necesitatea restructurării
procesului educațional și crearea unor grupe mici de studenţi (7-8 persoane), astfel
raportat la programul de instruire a Universității noastre implementarea proiectului
PBL ar fi optimală începând cu anul III de studii la Facultatea Sănătate Publică, care la
moment are cel mai mic munăr de studenți.
Din literatura analizată conchidem, că modelul PBL încurajează dezvoltarea
competenţelor de comunicare, gîndirea critică, competitivitatea, înaintarea de opinii și
idei, dezvoltarea capacităților analitice, axarea pe soluţionarea problemei.
Doarece învățământul bazat pe probleme este centrat pe student, aceasta va
contribui la schimbarea modului de abordare a problemei și valorificarea tutoror
posibilităților și metodelor de soluționarea problemei, iar studentul își va dezvolta noi
aptitudini și abilități orientate spre realizarea sarcinii.
Unul din factorii majori care ar permite implementarea cu succes a proiectului în
învățământul superior medical din Republica Moldova este motivarea, încurajarea și
implicarea activă a studenţilor în procesul învățare bazat pe problemă cu atribuirea
autonomiei și asumarea responsabilității în luarea deciziilor, care în final ar contribui la
obținerea competențelor necesare profesiei de medic.
Centrarea învățământului pe beneficiar este în concordanță cu stipulările art. 7 al
Codului Educaţiei al Republicii Moldova din 17.07.2014 (1Publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.319-324 din 24.10.2014), ceea ce denotă că implementarea
învățămîntului bazat pe probleme este și o prerogativă a Ministerului Educației al RM.
În pofida faptului că absolvenții USMF Nicolae Testemițanu pe parcursul studiilor
la facultate obțin cunoștințe teoretice și abilități practice care le permit cu succes să
activeze în sfera medicinii, considerăm că implementarea unor noi metode de educație și
perfecționare a cadrelor din Sistemul de Sănătate al Republicii Moldova ar contribui la
creșterea competitivității absolvenților noștri nu doar pe piața internă, ci și la nivel
internațional.
Deoarece realizarea proiectului PBL presupune nu doar remanieri la nivel de
program, dar și o asistență logistică corespunzătoare în grupul de lucru a fost alese
persoane atît din mediul academic, cât și din cel administrativ.
Membrii echipei de lucru au analizat programele de studii ale universităților
partenere din Uniunea Europeană, care au fost colectate în cadrul mobilităților efectuate
la Universitatea din Aalborg, Danemarca și Universitatea Peninsula School of Medicne
and Dentistry din Plymouth, Marea Britanie.
Tabel 1. Echipa de lucru – USMF "Nicolae Testemițanu"
Membrii grupului de lucru
USMF "Nicolae Testemițanu"
Titlul ştiinţific şi didactic, postul deţinut
Gavriliuc Mihail Prof. univ., vice-rector Relații
Internaționale, USMF "Nicolae
Testemițanu"
Vovc Victor Prof. univ., șef catedră Fiziologie umană și
Biofizică, USMF "Nicolae Testemițanu"
Cemortan Igor Conf. univ., șef catedră Biologie moleculară
și Genetică umană, vice-decan Facultatea
de Medicină nr. 2 USMF "Nicolae
Testemițanu"
Babuci Angela Asistent universitar, vice-decan Facultatea
de Medicină nr. 2 USMF "Nicolae
Testemițanu"
Mînăscurtă Nicoleta Metodist Departamentul Relații Externe și
Integrare Europeană, USMF "Nicolae
Testemițanu"
Vizitele efectuate la universitățile partenere din Uniunea Europeană au fost
informative și foarte utile. În cadrul acestor vizite am avut posibilitatea de a ne
familiariza cu metodologia de instruire PBL, de asemenea a fost inițiat procesul de
colaborare a USMF "Nicolae Testemițanu" cu Universitățile partenere din UE.
Datorită mobilităților organizate în cadrul proiectului am acumulat experiență vis-
a-vis de metodologia învățământului bazat pe probleme, ne-am documentat despre
organizarea procesului de instruire medicală și am facut cunoștință cu modul de
elaborare şi etapele de implementare a programelor de studii și integrarea acestora în
cadrul universităţilor la diferite nivele ierarhice cum ar fi: managementul universitar;
managementul la nivel de facultate, departamente și alte subdiviziuni universitare.
În perioada de mobilitate am participat la activitățile curriculare și
extracurriculare cotidiene care aveau loc la universitățile din Aalborg și Plymouth.
Am asistat la lucrări practice, prelegeri, mese rotunde organizate de universitățile
gazde și am conlucrat în vederea creării unui flux de mobilități academice
interuniversitare cu privire la instruirea cadrelor didactice din Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu" din Republica Moldova referitor la
metodologia Învățământului Bazat pe Probleme.
Am analizat programele de studii ale universităților din Aalborg și Plymouth și am
ajuns la concluzia că acestea au o curriculă bine structurată care acoperă cele 3 obiective
de bază ale învățământului bazat pe probleme și anume:
a) învățământ clinic de excepție;
b) rată înaltă de angajare în câmpul muncii;
c) cercetare la standarde internaționale.
Indiscutabil că învățământul bazat pe probleme este o metodă progresivă de
instruire centrată pe student cu integrare interdisciplinară și analiză a problemelor de
caz în echipă.
Pachetul 3 de Lucru reprezintă o analiză și structurare detaliată a experienței
acumulate pe parcursul realizării oviectivelor proiectului și include:
a) datele și constatările descrise în rapoartele de dare de seamă pe mobilitățile
efectuate la universitățile partenere din Uniunea Europeană;
b) metodologia utilizată pentru colectarea şi analiza datelor;
c) analiza sistemului de învăţământ medical nivel de licenţă din Republica
Moldova;
d) analiza comparativă a sistemelor de învăţământ medical superior din țara
noastră, din Danemarca şi Marea Britanie;
e) concluziile privind analiza comparativă a sistemelor de instruire medicală;
f) planul de acțiuni și foaia de parcurs în vederea implementării modulului-pilot
"Neuroștiințe", la specialitatea Sănătate Publică în anul III de studii universitare.
Facultatea de Medicină a Universității de Stat de Medicină si Farmacie (USMF)
“Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova este un centru ştiinţific, curativ, cultural
de instruire universitară, postuniversitară prin rezidenţiat şi de formare continuă a
medicilor şi a farmaciştilor din Republica Moldova. USMF „Nicolae Testemițanu”,
conform Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova nr.363 din 25.07.1991 şi nr.705 din
18.12.1996, este succesoarea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, fondat în
anul 1945.
Universitatea activează în baza Constituţiei Republicii Moldova, Codului Educaţiei
al Republicii Moldova din 17.07.2014, Concepţiei O.M.S., altor acte legislative şi
normative, inclusiv tratate şi pacte internaţionale la care Republica Moldova este parte
cum ar fi: “The Lima Declaration on Academic Freedom and Autonomy of Institutions of
Higher Education” (1988), “The Magna Charta of European Universities” (Bologna,
1988), Declaraţia de la Bologna (1999) etc., precum şi a Cartei Universității de Stat de
Medicină si Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.
Din 1990 Institutul de Stat de Medicină din Chișinău poartă numele lui Nicolae
Testemiţanu (1927 – 1986) – Om Emerit, ilustru savant, talentat pedagog şi educator,
om de stat, organizator experimentat în domeniul sănătăţii publice, care a contribuit
substanțial la organizarea şi dezvoltarea sistemului de ocrotire a sănătăţii în ţara
noastră; a fost un promotor militant al renaşterii naţionale, al suveranităţii şi
independenţei Republicii Moldova.
La 25 iulie 1991, Institutul de Stat de Medicină “Nicolae Testemiţanu” din Chişinău
a fost reorganizat în Universitate. În 1996 instituţiei i s-a dat un nou nume –
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica
Moldova.
În cadrul Facultății de Medicină nr.1 este încadrată specialitatea Sănătate Publică
la care preconizăm să implementăm modulul-pilot PBL, "Neuroștiințe".
2. Planul de acțiuni pentru Pachetul de Lucru 3
2.1 Scopul și obiectivele
Reforma curriculară a programului de studii la Facultatea de Medicină nr.1,
specialitatea Sănătate Publică și modernizarea programului de învățământ medical
superior în Republica Moldova în conformitate cu Procesul de la Bologna prin
implementarea unui modul-pilot "Neuroștiințe".
1. Elaborarea unui nou curriculum pentru Facultatea de Medicină nr.1 la
specialitatea Sănătate Publică conform metodologiei "Învățământului bazat pe
probleme și simularea în medicină".
2. Analiza programelor analitice a disciplinelor care urmează a fi integrate în
modulul interdisciplinar PBL"Neuroștiințe" și elaborarea unei noi programe
analitice conform standardului curricular PBL din universitățile partenere ale
proiectului.
3. Aprobarea modulului "Neuroștiințe" la toate instanțele de nivel universitar.
4. Identificarea facilitatorilor din rândul personalului academic și antrenarea
acestora în vederea implementării modulului interdisciplinar PBL
"Neuroștiințe".
5. Amenajarea sălilor de studii cu echipamentul necesar pentru implementarea
programului.
6. Mobilitatea cadrelor didactice și familiarizarea acestora cu metodele PBL de
instruire în universitățile partenere din UE.
7. Formarea personalului academic și managerilor de program al USMF "Nicolae
Testemițanu" cu metodologia PBL de către experții parteneri din străinătate.
8. Designul cazurilor pentru PBL sub îndrumarea partenerilor noștri din Uniunea
Europeană.
9. Implementarea PBL în USMF "Nicolae Testemițanu".
10. Mobilitatea studenților din RM în universitățile din UE.
11. Testarea noului program de studii:
a) rezultatele obținute la sesiunea de examinare;
b) chestionarea anonimă a studenților.
12. Implementarea finală a PBL și îmbunătățirea continuă a programului nou de
studii.
13. Rata de angajare a absolvenților instruiți prin metoda PBL și analiza
comparativă cu angajabilitatea absolvenților instruiți prin metode tradiționale.
2.2 Foaia de parcurs
3. Program pilot „Neuroștiințe” pentru specialitatea Sănătate publică
3.1 Introducere
Programului de studiu „Neuroștiințe” bazat pe PBL pentru specialitatea Sănătatea
publică a fost elaborat în baza experienței anterioare a Universității în domeniul
învățământului bazat pe probleme, cu ajutorul informației achiziționate în rezultatul
vizitei la universitatea Plymouth University Peninsula Schools of Medicine andDentistry
(PU PSMD) din Marea Britanie referitoare la organizarea și desfășurarea PBL și suportul
colegilor din Aalborg University (AAU), Danemarca.
Drept scop primar a fost compararea organizării învățământului prin PBL la
facultățile de medicină, punând accent pe specificul învățământului medical. Există
diferențe mari în organizarea învățământului medical superior în Marea Britanie
comparativ cu Republica Moldova, ceea ce face imposibilă copierea formatului de
desfășurare a studiilor, ceea ce impune o adaptare la realitățile din țara noastră.
Totodată scopul propus în diferite universități care utilizează PBL este centrarea pe
activitatea individuală a studenților, planificarea unui număr mai mare de ore practice,
comparativ cu cele teoretice, realizarea unor proiecte.
Datele și sugestiile acumulate au condus la crearea unui program pilot
multidisciplinar bazat pe învățarea centrată pe student. Programul pilot este un
program multidisciplinar „Neuroștiințe” care implică conlucrarea concomitentă a mai
multor subdiviziuni didactice. Programul dat este destinat studenților de la facultatea de
Sănătate publică, anul III, semestrul II. Selecția a fost bazată pe numărul relativ mic de
studenți la facultate, iar în anul II, semestrul II studenții sunt familiarizați cu majoritatea
disciplinelor preclinice, ceea ce face posibilă consolidarea la un nivel mai înalt a materiei
studiate.
3.2 Programul pilot
Cursul multidiciplinar de Neuroștiințe are ca bază disciplina Neurologie și are
drept scop studierea schimbărilor fiziologice și patologice ale sistemului nervos în
funcție de legătura dintre substratul neuronal și factorul cauzal, examinarea
multilaterală a raporturilor relevante dintre structura și organizarea internă a
sistemului nervos și legitatea sindromologieiși diagnosticului topic.
Obiectivele de formare în cadrul disciplinei
La nivel de cunoaștere și înțelegere:
Să definească bazele teoretice ale neurologiei contemporane;
Să identifice particularitățile anatomo-funcționale ale sistemului nervos;
Să evidențieze topografic locul și ponderea diferitor structuri, formațiuni și zone
ale sistemului nervos în realizarea funcțiilor concrete și sindroamelor
neurologice în ansamblu;
Să stabilească diagnosticul topic în baza sindroamelor clinice definite;
Să relateze despre etiopatogenia, manifestările clinice, diagnosticul,
principiile de tratament și profilaxia maladiilor neurologice.
La nivel de aplicare:
Să efectueze colectarea anamnezei și evaluarea datelor despre funcțiile
sistemului nervos;
Să efectueze examenul special neurologic pe sisteme;
Să aplice metodele de diagnostic în cadrul maladiilor neurologice;
Să evalueze rezultatele testelor și probelor clinice, investigațiilor suplimentare
de diagnostic pentru aprecierea stării funcționale a sistemului nervos;
Să aplice metodele de examinare a pacientului în stările de urgență.
La nivel de integrare:
Să aprecieze importanța neurologiei în contextul Medicinei și integrării cu
disciplinile medicale conexe;
Să aprecieze evoluția proceselor fiziologice și etiologia proceselor patologice ale
sistemului nervos;
Să supravegheze procesele patologice și să utilizeze metodele de investigație,
tratament și profilaxie ale maladiilor sistemului nervos;
Să aprecieze rezultatele metodelor de diagnostic în cadrul maladiilor
neurologice;
Să ia decizii optime în acordarea ajutorului de urgență în situațiile critice;
Să elaboreze proiecte de cercetare științifică în domeniul neurologiei.
Reieșind din experiența USMF în organizarea unei școli de vară „Neuroștiințe” și
recomandările partenerilor europeni, echipa pentru elaborare programului de studiu cu
aplicarea PBL propune un program-pilot pentru a fi aplicat din februarie 2018.
Experiența implementării acestui program-pilot va permite identificarea
impedimentelor cheie și elaborarea unei strategii de perfecționare și ajustare la noile
obiective stabilite, fapt ce va contribui la implementarea PBL în alte disciplini medicale.
Politica educaţională este o temă de interes central şi o practică de căpătâi în USMF
"Nicolae Testemițanu". Mobilizarea comunităţii universitare a găsit expresia în
fenomenul Procesului Bologna care a fost introdus în Republica Moldova în 2005 prin
operarea modificărilor şi completărilor la Legea învățământului nr. 547 din 21.07.1995.
Reforma Bologna în USMF "Nicolae Testemițanu" a fost promovată în special prin
aportul dezinteresat şi devotat al managerilor universitari, care şi-au asumat calitatea de
experţişi promotori ai reformei, fără remunerare şi cheltuieli suplimentare din bugetul
statului. Astfel, până în prezent s-a reuşit să fie schimbate planurile de studii, să fie
reformată curricula universitară, să fie introdus Sistemul European de Credite
Transferabile, sa fie elaborat şi deja pus în aplicare suplimentul la diplomă de tip
european, sa fie structurate sistemele de management al calităţii proceselor
universitare. Una din principalele direcţii de realizare a reformelor a vizat domeniul de
organizare a sistemului de evaluare şi monitorizare internă şi externă a calităţii prin
implementarea Sistemului de Management al Calităţii în Universitate.
Analiza calităţii învățământului universitar din Republica Moldova prin prisma
prevederilor Procesului Bologna a ridicat o întrebare fundamentală – inexistenţa
mecanismelor de evaluare externă a instituţiilor de învățământ superior în paralel cu
mecanismele interne ale instituţiilor.
Pe 11 decembrie 1999, prin decizie de Guvern a fost înfiinţat Consiliul Naţional de
Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA), pe lângă Guvernul Republicii Moldova. Acest
Consiliul a operat primele acreditări, însă, în 2002, această instituţie semi-autonomă a
fost lichidată şi responsabilitatea acreditării se transferă pe seama Direcţiei Acreditare
Învățământ Superior din cadrul Ministerului Educaţiei. Începând cu 2008, Ministerul
Educaţiei nu mai evaluează şi acreditează instituţiile de învățământ superior şi
domeniile de studiu din cauza lipsei unei structuri adecvate. În consecinţă,Republica
Moldova nu dispune încă de o bază normativă adecvată și de un sistem instituțional de
reglementare și monitorizare a calității în instituțiile de învățământ acreditate, încălcând
principiul periodicităţii evaluării şi acreditării furnizorilor de servicii educaţionale.
USMF "Nicolae Testemițanu" a fost acreditată în 2001, conform Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova nr.574 din 05.07.2001, și în 2007, conform Hotărârii
Colegiului Ministerului Educaţieişi Tineretului nr.8.5.1 din 19 iulie 2007 (acreditare
periodică).
In 2005 Facultatea de Medicină a USMF "Nicolae Testemițanu" a fost evaluată de
comisia externă de evaluare a CIDMEF. Scopul vizitei Comisiei de evaluare externa a fost
validarea auto-analizei instituționale și a aprecierilor făcute. Aceasta vizită a contribuit
la promovarea motivării membrilor facultății și obiectivitatea auto-analizei.
Actualmente, USMF "Nicolae Testemițanu" activează în baza acreditări efectuate în
anul 2007 de Comisia specializată de evaluare academică şi acreditare a Direcţiei
Acreditare a Ministerului Educației și Tineretului al Republicii Moldova. Comisia și-a
desfăşurat activitatea în baza: 1). Ordinului Ministrului Educaţieişi Tineretului al
Republicii Moldova nr.126 din 07 martie 2007; 2). Legii cu privire la evaluarea şi
acreditarea instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova nr.1257-XIII din 16
iulie1997; 3). Regulamentului de activitate a Comisiilor specializate de evaluare
academică şi acreditare a instituţiilor de învățământ superior şi postuniversitar; 4).
Setului de materiale suport (Tabelul Rezultatele evaluării şi aprecierii activităţii la
specialităţi; Chestionare: 1. Calitatea condiţiilor de activitate profesională; 2.
Învăţămîntul superior-acces şi calitate; 3. Evaluarea activităţiididactico-metodice a
profesorului (A. Calitatea cursurilor teoretice; B. Calitatea activităţilor practice).
În sistemul educațional de sănătate au fost implementate Standardele Organizației
Internaționale pentru Standardizare (ISO), fapt care impune reevaluarea periodică a
sistemului de instruire conform standardelor naționale și internaționale.
După aderarea Republicii Moldova la procesul de la Bologna, USMF a început să-și
dezvolte propriul Sistem de Management al Calității (SMC), care are rolul de a genera
încredere în capacitatea Universității de a furniza servicii (de formare profesională,
instruire, cercetare, proiectare, consultanță, etc.) de calitate. Politica de asigurare a
calităţii în USMF este elaborată de către Rector cu participarea RMC şi prevede
angajamentul managementului pentru satisfacerea cerinţelor beneficiarilor,
îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC. Auditul intern se efectuează pentru a
determina măsura în care sunt îndeplinite cerinţele SMC; a evalua eficacitatea,
funcţionalitateaşi identifica oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii. Auditurile interne
sunt programate de către RMC/ Prorectorul pentru asigurarea calităţiişi integrării în
învăţământ la începutul fiecărui an de învăţământ, ţinând cont de importanţa proceselor
şi subdiviziunilor auditate, rezultatele auditurilor anterioare. Grupul de audit este
format din personalul Universităţii, instruit şi atestat în acest scop prin cursuri interne
sau externe, sub coordonarea RMC. Raportul de audit, însoţit de solicitările de acţiuni
corective iniţiate, se transmite de către responsabilul echipei de audit conducătorului
subdiviziunii auditate.
În prezent curricula Facultăţii de Medicină este clasică, liniară, bazată pe discipline.
Planul de învăţământ cuprinde discipline fundamentale, discipline de specialitate
şisocio-umanistice, care sunt structurate în discipline obligatorii şiopţionale. Studiile
cuprind cursuri teoretice, seminariişi lucrări practice, stagii clinice, cursuri opţionaleşi
teza de diplomă, ca componentă a Examenului de Stat de Absolvire.
Planul de învățământ este bine structurat, orientările generale ale curricumului
includ: orientare pe student, pe cerințe individuale; axare pe proces; deschidere spre
nevoi prezente și spre viitor; managementul calității, mediu educativ deschis,
internaționalizarea formării sub aspectul conținutului și al criteriilor de performanță.
Ponderea disciplinelor este exprimată prin credite de studiu (ECTS - 60 credite/an și
360 credite/facultate) și asigură o bună mobilitate a studenților între instituțiile de
învățământ internaționale. Instituția are reglementată procedura de promovare a
studentului dintr-un an de studiu în altul, în funcție de creditele de studiu acumulate.
Baza programei curriculare este interdisciplinară și transdisciplinară, raportat la
nevoile sociale, globale, nationale, regionale/locale. Conținuturile sunt organizate
astfel, î nca t sa faciliteze contextualizarea și aplicarea cunoștințelor în cadrul diferitor
discipline.
Exemple de integrare orizontală (concurentă) ar fi integrarea tematicii
științelor fundamentale: cum ar fi Anatomie –Histologie (Poziția, proiecția anatomică pe
sisteme și organe/ Structura microscopică și ultramicroscopică a celulelor, țesuturilor și
organelor omului sănătos); Biologie – Histologie (Particularitățile structurale ale celulei/
Particulatitățile de funcționalitate a celulei); Biochimie- Fiziologie (Structura și
proprietățile membranelor biologice/ Transportul prin membrane; Structura,
biosinteza, reglarea secreției, mecanismele de acțiune a hormonilor/ Efectele fiziologice
ale hormonilor); Fiziopatologie – Morfopatologie (Fiziopatologia sistemului respirator,
cardiovascular; excretor/ Schimbările morfologice în procesele patologice ale sistemului
respirator, cardiovascular; excretor) sauintegrarea tematicii disciplinelor clinice:
Radiologie – Chirurgie-semiologie (Radiodiagnosticul traumatismelor și afecțiunilor
aparatului osteoarticular; aparatului respirator/ Semiologia afecțiunilor chirurgicale a
aparatului locomotor; aparatului respirator); Gastroenterologie – Boli chirurgicale
(Patologia intestinului subțire și gros. Definiția. etiologia, patogenia, diagnosticul, clinica,
tratamentul, profilaxia, prognoza/ Patologia chirurgicală a intestinului subțire, al
intestinului gros); Endocrinologie – Boli chirurgicale (Bolile tiroidei. Gușa difuză toxică.
Adenomul tireotoxic. Tiroidita autoimună. Tiroidita fibroasă. Tiroidita subacută. Gușa
endemică. Hipotiroidia. Cancerul tiroidian/ Patologia chirurgicală a glandei tiroide).
Așa cum s-a arătat mai sus, programul de licență la Sănătate publică este structurat
pe 2 cicluri: preclinic si clinic. Cu toate acestea, unele dintre disciplinele clinice sunt
aduse in primele semestre, iar discipline fundamentale sunt predate in ciclul clinic
(contactul studentilor cu pacientii are loc precoce, inca din semestrul II, in cadrul
disciplinei obligatorii Urgența medicală primară; disciplinele fundamentale din anul III
(Farmacologie; Morfopatologie; Fiziopatologie) sunt predate în paralel cu Medicină
internă semiologie și Chirurgie –semiologie; unele disciplini ca Farmacologie clinică
(obligatoriu), Biochimie clinică, Microbiologie clinică, Fiziopatologie clinică,
Morfopatologie clinică (opționale) sunt predate în anii IV, V, VI în paralel cu disciplinile
medicale; la finele anului II și III studenții au obligativitatea efectuării stagiului practic
de vară). Menționăm că fiecare temă necesită un nivel inițial de cunoștințe de la
disciplinile precedente; astfel în fișele disciplinelor sunt subliniate științele conexe
respective pentru fiecare tematică.Exemple de integrare verticală (secvențială) ar fi:
Biochimie – Cardiologie (Metabolismul lipoproteinelor/ Dislipidemiile. Ateroscleroza);
Fiziologie – Fiziopatologie – Cardiologie (Fiziologia inimii: particularitățile funcționale
ale sistemului de conducere ale miocardului; dinamica ciclului cardiac/ Fiziopatologia
insuficienței coronariene/ Insuficiența coronariană: tablou clinic, diagnostic;
tratamentul); Microbiologie, virusologie, imunologie cu Boli infecțioase – Epidemiologie
(Principiile de clasificare și nomenclatură a microorganismelor; morfologia, structura și
fiziologia bacteriilor și virusurilor/ Maladiile provocate de bacterii și viruși : tablou
clinic, diagnosticul de laborator; principii de tratament/ Caracteristica epidemiologică și
profilaxia maladiilor infecțioase).
Modernizarea și actualizarea prelegerilor/ cursurilor are loc sistematic, unde
profesorii, responsabili de fiecare temă, aplică performanțele cercetărilor științifice în
pregătirea generală și profesională a specialiștilor. O atenție sporită se acordă
perfecționării metodologiei didactice, care se realizează prin implementarea
tehnologiilor educaționale moderne: studiu de problemă (caz clinic), tehnici interactive,
medicină bazată pe dovezi, a tehnologiilor informaționale moderne, inclusiv a celor
virtuale etc. Metodele de predare, bazate pe principii de învățare moderne, favorizează
progresul studenților și abilitatea acestora de a participa la activități de cercetare
medicală, dar și la dezvoltarea personală ca viitori specialiști pe parcursul anilor de
studii.
Etapele principale ale predării/învățării centrate pe caz clinic sunt:
1. obținerea informației inițiale.
2. generarea unei ipoteze clinice inițiale.
3. evidențierea datelor suplimentare importante pentru confirmarea ipotezei
inițiale.
4. selectarea testelor de laborator și elaborarea unui plan de investigare pentru
precizarea diagnosticului.
5. formularea unui diagnostic prezumptiv sau definitiv.
6. elaborarea unui plan de tratament.
7. sinteza lucrului efectuat și identificarea lecturilor necesare pentru ințelegerea
mai bună a problemei prezentate.
O atenție deosebită se acordă însușirii și aplicării abilităților practice ale
studenților.
După cum a fost menționat mai sus, există o separare între disciplinile
fundamentale și cele de specialitate, de acea cursul multidiciplinar cu implementarea
PBL presupune îmbinarea mai multor diciplini cu impact în studierea neuroștiințelor.
Cursul urmează a fi predat în anul III, semestrul II. Finalitatea – colocviu diferențiat. În
tabelul de mai jos este prezentată curricula universitară pentru anul III, Facultatea
Sănătate publică.
ANUL III
Nr.
d/o Disciplinile
Semestrul V Semestrul VI
To
tal c
red
ite
To
tal p
e an
ul d
e st
ud
ii (17 săptămâni, 85 zile) (17 săptămâni, 85 zile)
Număr total d
e o
re
Pre
lege
ri
Lucrări p
ractice
Forma de control
Număr total d
e ore
Pre
lege
ri
Lucrări p
ractice
Forma de
control
Exa
men
Co
locv
iu d
ifer
.
Co
locv
iu
To
tal c
red
ite
Exa
men
Co
locv
iu d
ifer
.
Co
locv
iu
To
tal c
red
ite
1. Fiziopatologia 85 34 51 ● 6 6 85
2. Morfopatologia 85 34 51 ● 6 6 85
3. Boli interne –
semiologia 102 34 68 ● 5 102 34 68
● 6
11 204
4. Bili chirurgicale –
semiologia 102 34 68 ● 5 102 34 68
● 6
11 204
5. Biostatistica și
metode de cercetare 85 35 51 ● 4
4 85
6. Asigurarea sanitaro-
igienică în situații
excepționale
68 17 51 ● 4
4
68
7. Traumatologia și
ortopedia 85 34 51 ● 4
4 85
8. NEUROȘTIINȚE 68 17 34 ● 4 4 68
9. Microbiologia sanitară 85 34 68 ● 5 5 85
10. Stagiul practic* 120 120 ● 5 5 120
Total pe semestru 527 188 340 3 1 2 30 545 153 392 4 2 - 30 60 1072
Total pe anul de studii 1072 341 732 7 3 2 60
Pentru realizarea conceptului propus al proiectului-pilot cursul de Neurologie,
predat în anul V, va fi substituit cu cursul interdiciplinar de Neuroștiințe la anul III.
Conținutul cursului va fi adaptat conceptului PBL pentru toate disciplinile integrate,
începând cu identificarea competențelor, elaborarea metodologiei clare privind
formularea problemei clinice și asigurarea îndrumării lucrului în grup, formularea
metodelor de evaluare.
Conținutul curricumului nu este doar informativ, ci și formativ, incluzând un
ansamblu de cunoștințe și abilități – competențe generale și specifice, în vederea
formării studenților în concordanță cu finalitățile de învățământ medical universitar și
cu cerințele actuale și viitoare ale societății. În prezent, abilitățile clinice includ
anamneza, examinarea clinică, proceduri şiinvestigații, acționarea în cazuri de urgenta,
manevrele de prim ajutor şi comunicarea cu pacientul.
3.3 Descrierea programului
Instruirea se efectuează în baza programelor de studii ce se perfecționează
continuu, în tendința de aliniere la standardele internaționale. În procesul de instruire se
aplică diverse metode interactive de predare, analiza cazului clinic, lucrul nemijlocit la
patul pacientului, medicina bazată pe dovezi, programe virtuale, etc.
Strategiile și metodeleau un caracter normativ și scop de a structura și modela
procesul de instruire făcându-l dinamic, conex, ajustat la cerințele individuale ale
studentului, implică atât instruirea cât și autoinstruirea, sunt inovatoare, centrate pe
cognitivitate, acțiune, afectiv-atitudinale, inductive, deductive, analogice, mixte,
algoritmice, creative. Metodele de stimulare a procesului didactic se află la baza
instruirii și contribuie la educarea creativității, înțelegerii sensului valorilor
potențialului existent. Este folosită metoda analogică, a parabolei, comparației,
limbajului, de spargere a șabloanelor, metoda brainstormingului ca cea mai populară în
ultimii ani, ideile originale fiind selectate și supuse atenției tuturor participanților la
discuție.
Cursurile, mereu actualizate și modernizate sunt însoțite și de cazuri clinice la
tema respectivă pentru o asimilare și memorizare mai eficientă a materialului studiat.
Modalitățile noi de instruire sunt favorizate de aplicarea principiului de algoritm în
expunerea materialului, asumarea responsabilității tutelare a studenților în
argumentarea diagnosticului, elaborarea planului de tratament și recuperare a
pacientului și metodelor de profilaxie a maladiilor.
O importanță deosebită se acordă însușirii competențelor practice de către
studenți atât pe parcursul modulului, cât și pe parcursul stagiilor clinice.
În clinici studenții participă la conferințele matinale, vizitele săptămânale,
prezentarea și discutarea bolnavilor gravi și bolnavilor prezentați pentru conferințele
clinice; la conferințele științifice; anatomo-morfologice; la mese rotunde cu participarea
specialiștilor din Republica Moldova și de peste hotarele țării pentru îmbunătățirea și
perfectarea cunoștințelor și abilităților practice în cadrul diagnosticului, tratamentului și
profilaxiei maladiilor, cât și optimizarea lor la nivelul internațional. Studenții sunt
implicați în expunerea cazurilor clinice sau subiecte teoretice la aceste manifestări.
Planul de învățământ include pentru fiecare disciplină în parte un număr de ore
pentru studiu individual, astfel încât studentul devine conștient de procesul individual
de învățământ, are ocazia de a se pregăti pentru cariera profesională și pentru învățarea
pe tot parcursul vieții.
Conținutul procesului de studii este determinat de:
- Cadrul Național al Calificărilor pe domenii de formare profesională;
- Planul de învățământ;
- Curriculum-ul (programele analitice) pe unități de curs.
Procesul de predare-învățare-evaluare se realizează conform Planului de
învățământ elaborat în baza Cadrului Național al Calificărilor și Curriculumului ce
include: disciplinele ordonate succesiv în timpul de școlarizare, codul disciplinei, gradul
de obligativitate (obligatorie sau opțională), categoria formativă a acesteia
(fundamentală; de formare a abilităților și competențelor generale; de orientare socio-
umanistică de orientare spre specializare); numărul de ore alocat fiecărei discipline
(curs, seminare, lucrări practice, lucru desinestătător), numărul de credite alocat
disciplinei și forma de verificare.
Programul de studiu la specialitatea Sănătate publică se desfășoară pe durata a 6
ani. Fiecare an universitar este alcătuit din 2 semestre a câte 17 săptămâni (excepție
sem XII- 14 săptămâni), la care se adaugă sesiunile de examene. Studiile pot fi organizate
doar prin învățământ de zi.
Din 95 de disciplini incluse în Planul de învățământ:
74 le revin disciplinelor obligatorii (77,89%),
21 – disciplinelor opționale (22,11%).
Ponderea în planul de învățământ a:
disciplinelor fundamentale este de 25,4 %,
disciplinelor de specialitate – 68,6 %,
disciplinilor complementare – 6,2 %.
raportul dintre orele de curs și cele de activități aplicative (lucrări practice,
seminarii, stagii clinice) este de 1: 2,69 (1936 ore de curs și 3675 ore stagii/ lucrări
practice), totalul fiind de 7156 ore în 6 ani.
ponderea practicii în planul de învățământ – 9,12 %.
Cursul multidisciplinar „Neuroștiințe” cu implementarea PBL, este o combinație
între module fundamentale și obligatorii de specialitate și proiect. Durata cursului este
de 1 semestru (17 săptămâni), include 68 de ore academice contact direct, finisează cu
evaluarea – colocviu diferențiat și i se atribuie 4 credite transferabile.
CURRICULUM-UL PE DISCIPLINE
În USMF se aplică abordarea procesuală sistematica la monitorizarea curriculara
prin elaborarea, implementarea şiîmbunătăţirea gradului de eficienţă a Sistemului de
Management al Calităţii în scopul satisfacerii depline a necesităţilor beneficiarilor prin
identificarea şi realizarea cerinţelorşiaşteptărilor lor. Astfel, exista un sistem de evaluare
a programului prin care se monitorizeazacurricula si progresele studentilor si care
permite identificarea si corectarea problemelor.
Abordarea procesuală presupune un control permanent asupra fiecărui proces şi a
interacţiunii dintre procese in baza standardului international ISO 9001-2008
implementat in USMF din anul 2009. Prin implementarea standardului ISO 9001:2008
USMFdemonstrează că:
Sistemul Managementului Calitatii este implementat în conformitate cu
cerinţele acestui standard, este documentat, menţinutşiîmbunătăţit continuu;
Asigură conformitatea cu politica privind calitatea;
Prestează consecvent servicii care să satisfacă cerinţele beneficiarilor, precum
şicerinţele reglementărilor în vigoare.
Pentru îmbunătăţirea continuă se aplică în cadrul fiecărui proces modelul Plan-Do-
Check-Act (Planificare – Realizare – Verificare – Îmbunătăţire). Astfel, USMF planifică şi
implementează procese de monitoring, măsurare, analiză şiîmbunătăţire:
pentru a demonstra conformitatea serviciilor cu cerinţele stabilite;
pentru a asigura conformitatea Sistemului de Management al Calităţii;
pentru a îmbunătăţi continuu eficacitatea sistemului.
Programul de monitorizare curriculara a proceselor si rezultatelor este asigurată
prin aplicarea procedurilor de: evaluarea satisfacţiei beneficiarului, evaluarea
calitatiipredariişievaluarea satisfacţiei cadrelor didactice, ce includ toate elementele
necesare pentru satisfacerea cerinţelorstabilite.Procedurile nominalizate utilizeaza
instrumentele:
CSB 8.2.1/1 Chestionar pentru evaluarea satisfactiei beneficiarului, constituit
din 20 de itemi (anexa 7.1)
CSP 8.2.1/1 Chestionar pentru evaluarea calitatiipredarii, constituit din 19 de
itemi (anexa 7.2)
CCD 8.2.1/2 Chestionar pentru evaluarea satisfactiei cadrelor didactice,
constituit din 23 de itemi (anexa 7.3)
Procesul de evaluare a calitatiipredarii, satisfacţieibeneficiarilorşi cadrelor
didactice se realizează pe parcursul intregului an calendaristic prin intermediul
chestionarelor de evaluare a satisfacţiei acestora vis-a-vis de serviciile livrate /
condiţiile create deUSMF.
Continutul curricular (programul analitic) este propus de disicipline, fiind
examinat și avizat de Consiliile Metodice de profil, Comisia curiculară, Consiliile
Facultăților, care îl prezintă spre aprobare Consiliului Ştiinţific al Universităţii în cadrul
planului de învăţămînt general. Ulterior, planul de invatamant este aprobat anual de
Senatul Universitatii.
Continutul curricular este revizuit periodic, cu accentuarea caracterului pragmatic
al învăţământului medical în acord cu necesităţilepieţei. In revizuirea si adaptarea
curiculeiFacultatii de Medicina, pentru toate programele de studiu, sunt implicați mai
multi factori de decizie: decanul si prodecanii, Consiliul facultății, Comisia curiculara,
reprezentanții studentilor (fac parte si din Consiliul facultății și Comisia curiculara),
reprezentanti ai Asociației Studenților și Rezidenților, reprezentanți ai Sindicatului
colaboratorilor USMF „Nicolae Testemițanu”.
Resursele educationale sunt alocate in functie de necesitati, analiza acestora
facându-se în Consiliul Științific al Universității și Consiliul de Administrație, separat
pentru fiecare program de studiu al facultatii. Alocarea resurselor se face in functie de
ponderea activitatiloreducationaledesfasurate de fiecare disciplina, atat la nivel de
licența, cât si la rezidentiat.
Curriculum-ul disciplinei are următoarea structură:
– Preliminarii (prezentarea succintă a scopului disciplinei);
– Administrarea disciplinei (descrierea repartizării temelor și a numărului de
ore);
– Competențele obținute de student prin studiul disciplinei;
– Obiectivele generale/standard ale disciplinei;
– Obiective de referință și conținuturi;
– Sugestii de organizare a lucrului individual;
– Bibliografie selectivă;
– Evaluarea discilinei;
– Sugestii pentru lucrul individual.
Cursul interdisciplinar se propune în redacția propusă mai jos:
Disciplina Curs CAZ CLINIC
ANATOMIE Detalii anatomice integrative ale
părților componente ale sistemului
nervos central și periferic.
Traumatism
cranio-cerebral
HISTOLOGIE Neuroembriologia: morfogeneza. Arnold-Chiari
Neuroembriologia: histogeneza.
BIOCHIMIE Metabolismul sistemului nervos.
Parkinson
ANATOMIE Anatomia funcțională a sistemului
nervos. Sensibilitatea. Motilitatea:
calea piramidală și sistemul
extrapiramidal.
Scleroză Multiplă
IMAGISTICĂ Anatomia imagistică a sistemului
nervos.
Hemoragie
subarahnoidiană
FIZIOLOGIE Mecanismele cerebrale de control ale
motivației și comportamentului.
Gândirea, învățarea și memoria.
FIZIOLOGIE
PATOLOGICĂ
Fiziopatologia afecțiunilor memoriei
și ale funcției cognitive.
Fiziopatologia ischemiei cerebrale.
Alzheimer
MORFOPATOLOGIE Morfopatologia accidentelor
vasculare cerebrale, neoplaziilor SNC
și a bolilor neurodegenerative.
Tumoră cerebrală
NEUROLOGIE Accidentul vascular cerebral: factori
de risc, manifestări clinice,
diagnostic, tratamentul de urgență.
Semiologia afectării trunchiului
cerebral. Sistemul nervului facial.
Pareza mimică de tip central și
pareza mimică de tip periferic.
Diagnosticul de localizare a
afecțiunilor nervului facial. Principii
de tratament.
Nevrită facială
PSIHIATRIE Somnul, instinctualitatea,
afectivitatea, cunoașterea și
motivația: substratul neurobiologicși
tulburările psihice asociate.
NEUROȘTIINȚE
DISCIPLINA ANATOMIA OMULUI
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Obiective Studierea și înțelegerea integrativă a particularităţilor
morfofuncţionale a sistemului nervos şi utilizarea acestor cunoştinţe
în însuşirea disciplinelor fundamentale şi clinice, pentru prevenirea
diferitor maladii, pentru diagnosticul şi tratamentul corect.
Anatomia este ştiinţa formelor vii, a transformărilor şi
reorganizărilor corpului omenesc, ea include o sistematizare şi
integrare a cunoştinţelor despre conexiunea şiinfluenţa reciprocă a
sistemelor somatice şi viscere; despre influenţa diferitor factori ai
mediului extern asupra activităţii viscerelor şi sistemului nervos
central.
Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunoştinţe
interdisciplinare temeinice.
Tematica
propusa
Noțiuni generale
Clasificarea sistemului nervos
Principiul topografic (central și periferic);
Principiul funcțional (somatic și vegetativ).
Sistemul nervos central
Structura generală (veziculele cerebrale primare şi secundare,
derivatele lor, revistă de ansamblu a encefalului, componente,
origine, organizare).
Măduva spinării – anatomie funcțională, limite, dimensiuni,
topografie, conformația externă (intumescenţe, şanţuri, filul
terminal) și structura internă (substanța cenușie și albă). Structura
segmentară a măduvei spinării.
Trunchiului cerebral, componentele lui.
Conformația externă și structura internă – limite, conformaţie
externă, structura internă (substanța cenușie și albă) a creierului
(secțiuni sagitale, transversale, frontale): Bulbul rahidian; Puntea.
Fosa romboidă. Istmul romencefalic; Cerebelul; Mezencefalul.
Formațiunea reticulară; Diencefalul. Sistemul port hipofizar;
Telencefalului. Sistemul limbic.
Învelișurile creierului (meningele cerebral și a măduvei spinării) și
derivatele lui.
Sistemul ventricular al encefalului (ventriculele IV, III, laterale –
topografie, pereţi, comunicări). Circulația lichidului
cefalorahidian.
Vascularizația arterială, drenarea venoasă și limfatică a SNC.
Sistemul nervos periferic
Nervii cranieni (I-XII) [nuclee proiectate în fosa romboidă,
componenta fibrală, topografie, traiect, ramuri, interconexiuni, zone
de inervație somatică (dermatoame, miotoame) și vegetativă]:
Nervii spinali (structură generală). Ramurile dorsale și ventrale.
Plexuri, interconexiuni, zone de inervație somatică (dermatoame,
miotoame) și vegetativă.
Bibliografia 1. Stefanet M. Anatomia Omului. Vol. II. Chişinău: CE-P Medicina,
2013, 432 p.
2. Stefanet M. Anatomia Omului. Vol. III. Chişinău: Sirius SRL, 2013,
428 p.
3. Sinelnicov R.D., Sinelnicov Ia. R. Атласанатомиичеловека I, II,
III и IV (oricare ed.).
4. Catereniuc I., Lupaşcu T., Babuci A. et al. Culegere de scheme la
anatomia omului/ Сборниксхемпоанатомиичеловека/
Collection of schemes for humananatomy. Ed. a III-a (revăzută şi
completată). Chişinău, 2012.
5. Drake R.L., Vogl W.et al. Gray,sAnatomy for students.
Philadelphia… Toronto, 2005.
6. Drake R. L., Vogl W., Mitchell A. W. M., Tibbitts R. M., Richardson
P. E. Gray,s Atlas of Anatomy. Elsevier, 2008.
7. Kahle W., Frotscher M. Color Atlas of HumanAnatomy, vol. III,
NervousSystemandSensoryOrgans. Stuttgart-New Jork, 2003.
8. Netter F. H. Atlas of HumanAnatomy. Elsevier, 2006.
9. Лобко П. И., Мельман Е. П., Денисов С. Д., Пивченко П. Г.
Вегетативнаянервнаясистема. Атлас. Минск, 1988.
Competente
profesionale
Studenţii trebuie să:
1. cunoască structura formaţiunilor din cadrul SN la nivel macro-
şimacromicroscopic, funcţia, topografia lor etc.
2. aprecieze importanţacunoştinţelor în domeniul anatomiei
omului pentru însuşirea disciplinelor medicale fundamentale și
clinice;
3. conştientizeze aplicabilitatea cunoştinţelor anatomice privind
diagnosticarea şi tratarea maladiilor.
Metode de
predare si
materiale de
curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii.
Suportul de curs realizat in PowerPoint si Smart Notebook.
Metode de
predare si
materiale
pentru lucrările
practice
Lucrările practice vor fi realizate în laboratoare catedrei (sala de
disecție).
Prezentările vor fi realizate in PowerPoint si Smart Notebook.
Pentru asigurarea unui înalt grad de interactivitate, susținerea
lucrului în grup se vor utiliza tabla interactivă Smart.
La lucrările practice se vor studia piesele anatomice pregătite
preliminar, se vor utiliza planşe, mulaje, tabele, se vor studia
exponatele din muzeul Anatomic.
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii PARTICULARITĂȚILE MORFOFUNȚIONALE
ALE SISTEMULUI NERVOS.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – GENERALITĂȚI.
Obiective Studierea și înțelegerea integrativă a particularităţilor
morfofuncţionale a sistemului nervos şi utilizarea acestor cunoştinţe
în însuşirea disciplinelor fundamentale şi clinice, pentru prevenirea
diferitor maladii, pentru diagnosticul şi tratamentul corect.
Anatomia este ştiinţa formelor vii, a transformărilor şi
reorganizărilor corpului omenesc, ea include o sistematizare şi
integrare a cunoştinţelor despre conexiunea şiinfluenţa reciprocă a
sistemelor somatice şi viscere; despre influenţa diferitor factori ai
mediului extern asupra activităţii viscerelor şi sistemului nervos
central.
Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunoştinţe
interdisciplinare temeinice.
Tematica
propusa
Suportul morfologic al arcului reflex.
Arcul reflex ca unitate morfofuncţională de bază a sistemului nervos
(simplu-compus, somatic-vegetaiv). Componentele aferente,
eferente și intercalare ale Arcului reflex. Sinapsa.
Veriga aferentă (senzitivă) a arcului reflex. Analizatorul senzitiv.
Definiția și clasificarea analizatorilor. Organele de simț [analizatorul
cutanat (sensibilitatea nociceptivă, termică, tactilă, de vibrație);
analizatorul vizual (NC II); analizatorul acustic (NC VIII);
analizatorul vestibular (NC VIII); analizatorul olfactiv (NC I);
analizatorul gustativ; analizatorul proprioceptiv; analizatorul
visceral].
Veriga eferentă (motorie) a arcului reflex. Analizatorul Motor.
Mionul - unitatea neuro-motorie.
Analizatorul motor somatic (somatic și branhial).
Sistemul piramidal (tracturulecortico-nucleare, cortico-spinale
laterale și cortico-spinale anterioare). Sistemul extrapiramidal
(tracturilecortico-ponto-cerebelo-rubro-spinale etc.). Motilitatea
complexă (praxică). Sistemele I și II de semnalizare. Motilitatea
globilor oculari (nervii cranieni III, IV și VI).
Analizatorul motor visceral (vegetativ).
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – generalități.
Sistemul nervos simpatic şi parasimpatic – porțiuni centrale şi
periferice.
Sistemul nervos vegetativ – particularități structurale
şifuncţionale. Arcul reflex la sistemul nervos vegetativ.
Componentele sistemului nervos vegetativ. Centrii sistemului
nervos vegetativ, porţiunea lui periferică.
Fibrele nervoase vegetative – origine, tipuri, particularități
structurale şi histochimice, căi de distribuire, terminaţii.
Porţiunea simpatică a sistemului nervos vegetativ, formaţiuni
centrale şi periferice. Lanţul simpatic – structură generală,
topografie, segmente, ganglioni, tipuri de ramuri.
Porţiunea parasimpatică a sistemului nervos vegetativ,
formaţiuni centrale şi periferice.
Noţiuni generale despre sistemul metasimpatic şi fibrele
nervoase nonadrenergice, noncolinergice.
Ganglionii vegetativi simpatici (paravertebrali (lanțul simpatic) și
prevertebrali) și parasimpatici (paraorganici și intraorganici/
intramurali).
Gangl. ciliar, pterigopalatin, submandibular, sublingual şi otic –
localizare, conformaţie externă, structură, conexiuni, ramuri, zone de
inervaţie.
Inervația viscerelor (surse nervoase, componența fibrilară,
plexurile viscerale inra- și periorganice.)
Caracteristica generală a plexurilor nervoase vegetative din cavitatea
toracică, abdominală şi a pelvisului, particularităţile distribuirii lor în
organele parenchimatoase şi cavitare (plexurile vegetative din
cavitățile toracică, abdominală, a pelvisului – formare, distribuire,
teritorii de inervaţie.Inervaţia viscerelor abdominale şipelvine).
Bibliografia 1. Stefanet M. Anatomia Omului. Vol. II. Chişinău: CE-P Medicina,
2013, 432 p.
2. Stefanet M. Anatomia Omului. Vol. III. Chişinău: Sirius SRL, 2013,
428 p.
3. Sinelnicov R.D., Sinelnicov Ia. R. Атласанатомиичеловека I, II,
III и IV (oricare ed.).
4. Catereniuc I., Lupaşcu T., Babuci A. et al. Culegere de scheme la
anatomia omului / Сборниксхемпоанатомиичеловека /
Collection of schemes for humananatomy. Ed. a III-a (revăzută şi
completată). Chişinău, 2012.
5. Drake R.L., Vogl W. et al. Gray,sAnatomy for students.
Philadelphia…Toronto, 2005.
6. Drake R. L., Vogl W., Mitchell A. W. M., Tibbitts R. M., Richardson
P. E. Gray,s Atlas of Anatomy. Elsevier, 2008.
7. Kahle W., Frotscher M. Color Atlas of HumanAnatomy, vol. III,
NervousSystemandSensoryOrgans. Stuttgart-New Jork, 2003.
8. Netter F. H. Atlas of HumanAnatomy. Elsevier, 2006.
9. Лобко П. И., Мельман Е. П., Денисов С. Д., Пивченко П. Г.
Вегетативнаянервнаясистема. Атлас. Минск, 1988.
Competente
profesionale
Studenţii/rezidenții trebuie să:
1. cunoască structura formaţiunilor din cadrul SN la nivel macro-
şimacromicroscopic, funcţia, topografia lor etc.
2. aprecieze importanţacunoştinţelor în domeniul anatomiei
omului pentru însuşirea disciplinelor medicale fundamentale și
clinice.
3. conştientizeze aplicabilitatea cunoştinţelor anatomice privind
diagnosticarea şi tratarea maladiilor.
Metode de
predare si
materiale de
curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii.
Suportul de curs realizat in PowerPoint si Smart Notebook.
Metode de
predare si
materiale
pentru lucrările
practice
Lucrările practice vor fi realizate în laboratoare catedrei (sala de
disecție).
Prezentările vor fi realizate in PowerPoint si Smart Notebook.
Pentru asigurarea unui înalt grad de interactivitate, susținerea
lucrului în grup se vor utiliza tabla interactivă Smart.
La lucrările practice se vor studia piesele anatomice pregătite
preliminar, se vor utiliza planşe, mulaje, tabele, se vor studia
exponatele din muzeul Anatomic.
CURS NEUROŞTIINŢE – DISCIPLINA DE HISTOLOGIE
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Embriologia Neuronală
Obiective Înțelegerea integrativa a unei științe situata la convergenta
unor domenii variate, pornind de la structura moleculara pana
la realizarea functiilor cognitive cerebrale complexe, baza a
comportamentului si evolutiei umane.
Tematica
propusa
1. Aspecte ale dezvoltării neuronale.
Inductia neurală.
Regionalizarea.
Formarea tubului neural.
Axul dorsoventral.
Axul rostrocaudal (anteroposterior).
2. Neurulația precoce/ tardivă.
Migrarea neuronală.
Migrarea radială.
Migrarea tangențială.
Migrarea axofilică.
3. Migrarea celulelor crestei neurale.
4. Migrarea neuronală în sistemul nervos central (histogeneza
corticală).
5. Determinarea neuronală.
6. Originea și generarea de celule progenitoare neuronale.
7. Neuronii și glia sistemului nervos central.
8. Neuronii senzoriali ai sistemului nervos periferic.
9. Formarea legăturilor sinaptice în sistemul nervos central și
cel periferic.
10. Factorii neurotropici și apoptoza.
Bibliografia 1. Gusac P, Embriologie umană. Lucrări practice pentru
studenţii în medicină. Chişinău, USMF "Nicolae
Testemiţanu", 2000.
2. Miu AC, Olteanu AI, Neurostiinte – de la mecanisme
moleculare si celulare la comportament si evolutie (vol. 1
Dezvoltarea sistemului nervos), Ed. Dacia, Bucuresti, 2002.
3. Sadler TW, Langman’s medical embryology. Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
4. Larry Squire, Darwin Berg, Floyd Bloom, Sascha du Lac,
Anirvan Ghosh, Nicholas Spitzer, FUNDAMENTAL
NEUROSCIENCE, third edition, 2008.
Competente
profesionale
1. Intelegerea detaliata a proceselor de dezvoltare a
sistemului nervos central si periferic, (condiții normale si
patologice).
2. Realizarea fundamentelor pe care se bazeazaneurostiinta.
Metode de
predare si
materiale de curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii. Suportul de curs
realizat in PowerPoint si Smart Notebook.
Metode de
predare si
materiale pentru
lucrările practice
Lucrările practice vor fi realizate în laboratoare catedrei (sala
de lucrări practice, laboratorul histologic, laboratorul
imunohistochimic), utilizând microscoape optice, lame
histologice. Prezentările vor fi realizate in PowerPoint si Smart
Notebook. Pentru asigurarea unui înalt grad de interactivitate,
susținerea lucrului în grup se vor utiliza tabla interactivă
Smart.
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Morfologia Neuronală
Obiective Intelegerea integrativa a unei stiinte situata la convergenta
unor domenii variate, pornind de la structura moleculara pana
la realizarea functiilor cognitive cerebrale complexe, baza a
comportamentului si evolutiei umane.
Tematica
propusa
1. Structura neuronului (corpul celulei, dendrita, axonul).
2. Clasificarea neuronilor.
3. Celulele gliale (macroglia, microglia).
4. Teaca de mielina (fibre nervoase amielinice si mielinice).
- Procesul de mielinizare în sistemul nervos central și
sistemul nervos periferic.
5. Degenerarea si regenerarea neuronală.
6. Receptorii. Sinapsa interneuronală și sinapsa efectoare.
7. Histologia sistemului nervos central (maduva spinării,
trunchiul cerebral, encefalul, cerebelul) şi sistemului nervos
periferic.
8. Membranele creierului (encefalului şi măduvei spinării).
Bibliografia 1. Larry Squire, Darwin Berg, Floyd Bloom, Sascha du Lac,
AnirvanGhosh, Nicholas Spitzer, FUNDAMENTAL
NEUROSCIENCE, third edition, 2008.
2. Dale Purves, George J. Augustine, David Fitzpatrick, William
C. Hall, Anthony-Samuel Lamantia, James O. Mcnamara, S.
Mark Williams. NEUROSCIENCE, third edition, Publishers
Sunderland, Massachusetts USA, 2004.
3. Miu AC, Olteanu AI, Neurostiinte – de la mecanisme moleculare
si celulare la comportament si evolutie, Ed. Dacia, Bucuresti,
2002.
Competente
profesionale
1. Înțelegerea detaliata a structurii microscopice a țesutului
nervos, cu accentuarea particularităților structurale pentru
sistemul nervos central și periferic.
2. Trasarea legăturilor fundamentale cu fiziologia și patologia
sistemului nervos.
Metode de
predare si
materiale
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii. Suportul de curs
realizat in PowerPoint si Smart Notebook.
Metode de
predare si
materiale pentru
lucrările practice
Lucrările practice vor fi realizate în laboratoare catedrei (sala
de lucrări practice, laboratorul histologic, laboratorul
imunohistochimic), utilizând microscoape optice, lame
histologice. Prezentările vor fi realizate in PowerPoint si Smart
Notebook. Pentru asigurarea unui înalt grad de interactivitate,
susținerea lucrului în grup se vor utiliza tabla interactivă
Smart.
CURS NEUROȘTIINȚE – DISCIPLINA BIOCHIMIE
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Neurochimia
Obiective Cunoașterea particularităților structurale și metabolice ce stau la
baza funcționalității sistemului nervos; înțelegerea mecanismelor
moleculare ale maladiilor sistemului nervos.
Tematica
propusă
1. Particularitățile compoziției chimice a celulelor sistemului
nervos.
2. Transportul membranar. Bariera hemato-encefalică – aspecte
biochimice.
3. Particularitățile metabolismului energetic, glucidic, lipidic și
proteic în celulele nervoase.
4. Transmiterea nervoasă și semnalarea celulară.
a) Fenomene presinaptice (biosinteza substanțelor
mediatoare, stocarea, eliberarea mediatorului sinaptic,
recaptarea).
b) Fenomene postsinaptice (receptorii sinaptici,
recunoașterea și fixarea neurotransmițătorului pe
receptor, transducția semnalelor sinaptice, manifestări
electrochimice postsinaptice).
5. Mediația chimică sinaptică.
a) Mediația colinergică. Acetilcolina.
b) Mediația monoaminergică (catecolaminele, serotonina,
histamina).
c) Mediația aminoacidergică.
d) Semnalarea purinergică.
e) Peptidele opioide și neopioide.
Titlul lucrării
practice
Aspecte biochimice ale unor patologii ale sistemului nervos –
3h.
Tematica
propusă
1. Aspecte biochimice în boala Parkinson. Neurobiologia bolii
Alzheimer.
2. Ischemia și reperfuzia creierului: mecanismele celulare și
moleculare ale atacului vascular cerebral. Apoptoza și necroza.
3. Neurochimia unor procese psihice normale (memoria,
învățarea) și dereglări psihice (schizofrenia, autismul, depresia,
anxietatea).
Bibliografia 1. Scott T. Brady. Giorge J. Siegel. Basic neurochemistry. Principle
of molecular, cellularand medical neurobiology. American
Society of Neurochemistry. Elsevier inc. 2012.
2. Haulică I., Dobrescu G. Transmiterea sinaptică. Repere
structurale și funcționale. București, 1999.
Competențe
profesionale
1. Înțelegerea mecanismelor moleculare ale proceselor ce stau la
baza funcționării sistemului nervos.
2. Însușirea relațiilor dintre procesele chimice și realizarea
transmiterii sinaptice și a transducției intracelulare a
semnalului mediatorului.
3. Cunoașterea aspectelor biochimice ale patologiei sistemului
nervos.
Metode de
predare
și materiale
de curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiecții. Suportul de curs va fi
realizat în PowerPoint.
Metode de
predare
și materiale
pentru lucrările
practice
Lucrările practice vor fi realizate în laboratoarele catedrei.
Prezentările vor fi realizate În PowerPoint. Vor fi utilizate probleme
de situație și metode interactive de predare.
Curs Neuroștiințe – Disciplina Imagistică
Denumirea: Metodele imagistice ale sistemului nervos central.
Neuroradiologia:
– Radiologia standard
– Dopplertranscranian
– Tomografia computerizată
a) Sect iuni native î n CT (5.0 mm)
b) Reconstruct ii 3 D (sect iuni 1.5 mm)
c) Angiografie prin CT
– Imagistica prin rezonanță magnetică
a) Pozit ionarea sect iunilor î n IRM
b) Grosimea sect iunilor î n IRM
c) Secvent ele fundamentale utilizate î n IRM
– Secvent a T1
– Secvent a T2
– Angiografie prin rezonant a magnetica
Accidente vasculare cerebrale
– Protocolul IRM în caz de suspecție la AVC
– AVC ischemic arterial
– Faza acuta :
* CT
* Angio-CT
* IRM
* Angio-IRM
– Faza subacuta s i cronica
* CT
* IRM
– Etilogia AVC –ului ischemic arterial
– AVC ischemic venos (tromboza venoasă cerebrală)
– Imagistica trombozei venoase cerebrale.
* CT
* Angio-CT
* IRM
* Angio-IRM
Disciplina MORFOPATOLOGIE
PLANUL CURSULUI
Patologia SNC
- Edemul cerebral, presiunea intracraniană, hernia, hidrocefalia.
- Malformaţiile congenitale.
- Bolile cerebrovasculare.
Hipoxia, ischemia, infarctul.
Hemoragia intracraniană.
Boala cerebrovasculară hipertensivă.
- Infecţiile.
Meningita acută.
Infecţiilesupurative focale acute.
Meningoencefalita bacteriană cronică.
Meningoencefalita virală.
- Bolile demielinizante.
Scleroza multiplă.
- Bolile degenerative.
Boala Alzheimer.
Boala Parkinson.
- Tumorile.
Glioamele.
Tumorile neuronale.
Neoplasmele slbdiferenţiate.
Meningioamele.
Tumorile metastatice.
CURS NEUROŞTIINŢE – DISCIPLINA PSIHIATRIE
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Introducere în psihiatrie. Elemente de semiologie psihiatrică.
Tulburările nevrotice și corelate cu stresul. Tulburările
somatoforme.
Obiective La sfârșitului cursului studenții vor avea cunoștințe despre
psihiatrie ca specialitate medicală, elemente de clasificare a
patologiei psihiatrice, semiotica relevantă patologiei
nevrotice, substratul biologic a patologiei nevrotice.
La sfârșitului cursului studenții vor fi inițiați în a distinge
nevroza de psihoză.
Tematica
propusă
Introducere în psihiatrie.
o Psihiatrie, patologie psihiatrică, termeni peiorativi utilizați
în psihiatrie, nevroza vs psihoza, elemente de clasificare a
tulburărilor mintale.
Elemente de semiologie psihiatrică.
o Tulburări de percepție, atenție, memorie, gândire,
afectivitate, voință, corelații neurobiologice.
Tulburările nevrotice și corelate cu stresul (F40-F48).
o Clasificarea, caracteristica generală a grupei nosologice
menționate, în conformitate cu criteriile CIM-10.
Tulburările somatoforme (F45).
o Caracteristica generală, corelații neurobiologice, criteriile
de diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament.
Elemente de psihosomatică.
o Patogenie, sistemul respirator și cardiovascular.
Bibliografia 1. Cornuțiu G., Breviar de psihiatrie, Editura Universității din
Oradea, 2008.
2. Kaplan &Sadock's Comprehensive Textbook of Psychiatry,
9th Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2009.
3. Prelipceanu D., Psihiatrie clinică. Editura Medicală,
București, 2013.
4. Sadock Benjamin J., Manual de buzunar de psihiatrie
clinică, Editura medicală, 2001.
Competențe
profesionale
Abilitatea de a distinge nevroza de psihoză, de a aprecia
simptomele nevrotice, de a aprecia tulburarea
somatoformă și a lua în considerare etiopatogenia
psihosomatică în explicare unor diagnoze terapeutice.
Metode de
predare și
materiale de curs
Cursurile vor fi realizate prin intermediul: calculator cu
sistem de citire a documentelor PowerPoint, sistem de
proiecție a imaginii (projector VGA-HDMI compatible),
ecran, pointer, sală de studii. Suportul de curs realizat în
PowerPoint și Document PDF oferit în prealabil anterior
cursului.
Metode de
predare și
materiale pentru
lucrările practice
Lucrările practice vor fi realizate în cadrului Spitalului
Clinic de Psihiatrie (sala de lucrări practice, secții clinice).
Prezentările vor fi realizate în PowerPoint. Pentru
asigurarea unui înalt grad de interactivitate, susținerea
lucrului în grup se vor utiliza cazuri clinice cu diagnostic
diferențiat.
CURS NEUROŞTIINŢE – DISCIPLINA DE NEUROLOGIE
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Examenul Neurologic
Obiective Însușirea metodei de examinare clinică – neurologică cu scop
de determinare a sediului procesului patologic, aprecierii
funcționării părților componente ale sistemului nervos central
și periferic, precum și a sistemului muscular.
Tematica
propusa
1. Specificul examenului neurologic.
Leziunea are localizare unică?
Leziunea are mai multe focare?
Leziunea are localizare difuză?
Suferința sistemului nervos central.
Suferința sistemului nervos periferic.
2. Anamnesticul neurologic.
Analiza acuzelor.
Evoluția bolii.
Anamneza familială.
Antecedentele personale și sociale.
Formularea impresiei generale despre pacient.
3. Examenul funcției nervilor cranieni.
4. Examenul sensibilității.
5. Examenul motilității.
6. Cercetarea semnelor meningiene.
7. Examenul funcției sistemului nervos vegetativ.
Bibliografia 1. Gavriliuc M, Examenul Neurologic. Chişinău, „Tipografia-
Sirius”, 2012.
2. Gherman D, Moldovanu I, Zapuhlâh G. Neurologie și
Neurochirurgie. Manual. Chișinău: Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, 2003.
3. Hauser SL, Josephson SA. Harrison's Neurology in Clinical
Medicine. 2nd ed. New York: McGraw-Hill, 2010.
Competente
profesionale
1. Cunoașterea succesiunii examenului neurologic.
Metode de
predare si
materiale de curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii. Suportul de curs
realizat in PowerPoint.
Metode de
predare si
materiale pentru
lucrările practice
Lucrările practice vor fi realizate în sălile de lecții practice a
catedrei de neurologie, utilizând dispozitivele de examinare a
sensibilității algice, termice, camertonul, ciocănașul neurologic.
Se vor prezenta pacienți din Clinica neurologică.
Item-uri Cerințe
Titlul prelegerii Funcțiile Cerebrale Superioare
Obiective Determinarea stării de conștiență a pacientului. Aprecierea
funcțiilor cognitive ale pacientului, realizarea diagnosticului
diferențial dintre dereglările funcțiilor cerebrale superioare și
patologia de ordin psihiatric.
Tematica
propusa
9. Nivelul de conștiență.
10. Funcțiile cognitive:
- Orientarea.
- Atenția.
- Memoria.
- Calculul.
- Vorbirea.
- Scrisul.
- Cititul.
- Praxisul.
- Gnozisul.
11. Stările acute de dereglare și deprimare a conștienței.
12. Examenul pacientului fără conștiență.
Bibliografia 1. Gavriliuc M, Examenul Neurologic. Chişinău, „Tipografia-
Sirius", 2012.
2. Gherman D, Moldovanu I, Zapuhlâh G. Neurologie și
Neurochirurgie. Manual. Chișinău: Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, 2003.
3. Hauser SL, Josephson SA. Harrison'sNeurology in Clinical
Medicine. 2nd ed. New York: McGraw-Hill, 2010.
Competente
profesionale
1. Cunoașterea modului de examinarea a funcțiilor cerebrale
superioare.
2. Examenul pacientului fără conștiență.
Metode de
predare si
materiale de curs
Cursurile vor fi realizate prin videoproiectii. Suportul de curs
realizat in PowerPoint.
Metode de
predare si
materiale pentru
lucrările practice
Lucrările practice vor fi realizate în sălile de lecții practice a
catedrei de neurologie, vor fi prezentați și examinați pacienți cu
dereglări ale funcțiilor cerebrale superioare.
