MEDIUL MEDIUL DESRTURILOR DE DESRTURILOR DE

GHEATAGHEATA

Petre Adina ralucaPetre Adina raluca

        - Caracteristici generale -- Caracteristici generale -

Al Al saptelea continent ca saptelea continent ca marime , al Terrei, Antarctica marime , al Terrei, Antarctica este cel mai  sudic, mai rece, este cel mai  sudic, mai rece, mai îndepartatmai îndepartat

La rândul sau Antarctica este La rândul sau Antarctica este înconjurata de "Oceanul înconjurata de "Oceanul Antarctic", întindere de apa Antarctic", întindere de apa creata din zonele de sud ale creata din zonele de sud ale oceanelor Pacific, Atlantic si oceanelor Pacific, Atlantic si Indian, dar fiind considerat un Indian, dar fiind considerat un ocean separat de celelalte ocean separat de celelalte datorita temperaturii mai datorita temperaturii mai scazute a apei si a salinitatii scazute a apei si a salinitatii mai mici. mai mici.

INTINDEREINTINDERE

AntarcticaAntarctica, numita astfel , numita astfel pentru a o deosebi de partea pentru a o deosebi de partea opusa a globului - zona arctica opusa a globului - zona arctica - se întinde dupa paralela de - se întinde dupa paralela de 60 de grade latitudine sudica. 60 de grade latitudine sudica. Cel mai a propiat "vecin" al ei Cel mai a propiat "vecin" al ei se gaseste la 1.000 de km si se gaseste la 1.000 de km si este America de Sud, urmata este America de Sud, urmata de Australia si Africa, la 2.500 de Australia si Africa, la 2.500 si 4.000 de km departare. Cea si 4.000 de km departare. Cea mai mare parte a teritoriului mai mare parte a teritoriului sau se întinde în emisfera sau se întinde în emisfera estica, în partea vestica se estica, în partea vestica se gaseste Peninsula Antarctica, gaseste Peninsula Antarctica, întindere ce apropie întindere ce apropie continentul de America de continentul de America de Sud.Sud.

Cel mai înalt vârf de pe continent Cel mai înalt vârf de pe continent atinge 5.140 m (în masivul Vinson atinge 5.140 m (în masivul Vinson din partea vestica), iar înaltimea din partea vestica), iar înaltimea sa medie este putin mai mare de sa medie este putin mai mare de 2.000 de metri, ceea ce îl face 2.000 de metri, ceea ce îl face continentul cu cea mai mare continentul cu cea mai mare înaltime medieînaltime medie..

AntarcticaAntarctica are o are o suprafata totala de suprafata totala de 13.178.000 km patrati, 13.178.000 km patrati, fiind astfel mai mare fiind astfel mai mare decât Europa si Australia. decât Europa si Australia.

CLIMACLIMA

                  Interiorul Interiorul AntarcticiiAntarcticii este este un desert polar în care bat un desert polar în care bat vânturi moderate ce rareori vânturi moderate ce rareori ating 30 km/h, însa ele se ating 30 km/h, însa ele se întetesc si devin mai întetesc si devin mai persistente în apropierea persistente în apropierea coastelor. Vânturi extrem de coastelor. Vânturi extrem de reci, compuse din aerul aflat în reci, compuse din aerul aflat în partea inferioara a versantilor partea inferioara a versantilor abrupti din interiorul regiunilor abrupti din interiorul regiunilor muntoase, bat spre pantele de muntoase, bat spre pantele de gheata mai mici.gheata mai mici.

Pozitia pe latitudine si înaltimile ei Pozitia pe latitudine si înaltimile ei mari fac din mari fac din AntarcticaAntarctica cel mai cel mai rece continentrece continent.Cu toate acestea .Cu toate acestea se deosebesc doua anotimpuri.În se deosebesc doua anotimpuri.În anotimpul rece temperatura în anotimpul rece temperatura în zonele intercontinentale poate zonele intercontinentale poate scadea sub -80ºC, în timp ce în scadea sub -80ºC, în timp ce în anotimpul cald temperatura se anotimpul cald temperatura se poate ridica, în aceleasi zone, poate ridica, în aceleasi zone, pâna peste -30ºC. În zonele de pâna peste -30ºC. În zonele de coasta se poate ajunge, în coasta se poate ajunge, în sezonul cald, la temperatura de sezonul cald, la temperatura de înghet (0ºC), dar si aici valorile înghet (0ºC), dar si aici valorile negative sunt ridicate în perioada negative sunt ridicate în perioada rece. rece.

Zona este foarte saraca în Zona este foarte saraca în precipitatii, un dintre cele mai precipitatii, un dintre cele mai uscate zone de pe glob, uscate zone de pe glob, aproximativ 50 mm de aproximativ 50 mm de precipitatii cazând aici anual. precipitatii cazând aici anual. Acestea cresc cu cât ne Acestea cresc cu cât ne apropiem de tarm, atingând în apropiem de tarm, atingând în zonele apropiate de coasta zonele apropiate de coasta 200 mm/an. Precipitatiile sunt 200 mm/an. Precipitatiile sunt formate în mare masura din formate în mare masura din caderi de zapada aduse de caderi de zapada aduse de cicloni. De obicei ele cad sub cicloni. De obicei ele cad sub forma de zapada sau gheata, forma de zapada sau gheata, dar uneori se înregistreaza si dar uneori se înregistreaza si ploi, în zonele litorale.ploi, în zonele litorale.

- Vegetatia -- Vegetatia -

Acoperita aproape în totalitate de Acoperita aproape în totalitate de un strat gros de gheata, un strat gros de gheata, AntarcticaAntarctica are foarte putin teren are foarte putin teren disponibil pentru formarea solurilor disponibil pentru formarea solurilor sau aparitia vegetatiei. Solul sau aparitia vegetatiei. Solul existent s-a format în perioada mai existent s-a format în perioada mai recenta a existentei continentului recenta a existentei continentului si are un continut organic scazut, si are un continut organic scazut, la fel ca si capacitatea de stocare la fel ca si capacitatea de stocare a apeia apei

Continentul nu are un echivalent al Continentul nu are un echivalent al tundrei arctice, unde se gasesc o tundrei arctice, unde se gasesc o mai mare varietate de plante: cea mai mare varietate de plante: cea mai bogata vegetatie a mai bogata vegetatie a AntarcticiiAntarcticii poate fi comparata mai mult cu cea poate fi comparata mai mult cu cea din nord, vegetatia saraca a din nord, vegetatia saraca a deserturilor polare arctice. Cu toate deserturilor polare arctice. Cu toate acestea petice de vegetatie cresc acestea petice de vegetatie cresc pe toate stâncile neacoperite de pe toate stâncile neacoperite de gheata, pâna la 290 km distanta de gheata, pâna la 290 km distanta de Polul Sud. Alge de zapada cresc Polul Sud. Alge de zapada cresc pe zapada si pe suprafata ghetii pe zapada si pe suprafata ghetii aproape de coasta, în special de-a aproape de coasta, în special de-a lungul Peninsulei Antarctice, unde lungul Peninsulei Antarctice, unde pasarile de mare si briza oceanului pasarile de mare si briza oceanului aduc posibilitati de nutritie.aduc posibilitati de nutritie.

      - Fauna -- Fauna -

Climatul aspru si saracia Climatul aspru si saracia vegetatiei regiunilor de pamânt ale vegetatiei regiunilor de pamânt ale AntarcticiiAntarcticii accepta numai accepta numai animale microscopice, insecte animale microscopice, insecte primitive si alte specii de acest fel primitive si alte specii de acest fel ce pot supravietui în solurile ce pot supravietui în solurile umede. Se mai gasesc si alte umede. Se mai gasesc si alte nevertebrate, saritoare si mici. nevertebrate, saritoare si mici. Cel Cel mai mare animal terestru din mai mare animal terestru din AntarcticaAntarctica poate creste pâna la poate creste pâna la 12 mm12 mm. În contrast cu uscatul . În contrast cu uscatul oceanul contine o mare varietate oceanul contine o mare varietate de animale, toate depinzând, într-de animale, toate depinzând, într-un fel sau altul, de algele ce cresc un fel sau altul, de algele ce cresc la suprafata apei.la suprafata apei.

Organismele zooplancton, cum ar fi viermii-sageata, pestii-jeleu, Organismele zooplancton, cum ar fi viermii-sageata, pestii-jeleu, pestii-larva, alte larve, stelele de mare se hranesc cu organisme pestii-larva, alte larve, stelele de mare se hranesc cu organisme fitoplancton - alge plutitoare. La rândul lor, organismele zooplancton fitoplancton - alge plutitoare. La rândul lor, organismele zooplancton sunt o sursa de hrana pentru pesti si calmari, ambele tipuri sunt o sursa de hrana pentru pesti si calmari, ambele tipuri abundând în apele antarctice. Acest "lant" continua, pestii si calmarii abundând în apele antarctice. Acest "lant" continua, pestii si calmarii fiind o sursa de hrana pentru foci, balene si pasari de mare cei mai fiind o sursa de hrana pentru foci, balene si pasari de mare cei mai

mari si mai buni pradatori ai zoneimari si mai buni pradatori ai zonei..

În acest "Ocean Sudic" se hranesc sapte specii de balene si opt de În acest "Ocean Sudic" se hranesc sapte specii de balene si opt de delfini; câteva dintre aceste specii întra adânc banchiza în timpul delfini; câteva dintre aceste specii întra adânc banchiza în timpul sezonului cald. sapte specii de foci respira în regiunea antarctica, sezonului cald. sapte specii de foci respira în regiunea antarctica, unele pe tarmurile sudice ale insulelor, altele exclusiv în regiunea unele pe tarmurile sudice ale insulelor, altele exclusiv în regiunea banchizei. Aproximativ 40 de specii de pasari de apa -  incluzând 7 banchizei. Aproximativ 40 de specii de pasari de apa -  incluzând 7 de pinguini, 4 de albatrosi, cormorani, pescarusi s.a. - sunt de pinguini, 4 de albatrosi, cormorani, pescarusi s.a. - sunt raspândite în raspândite în AntarcticaAntarctica, mai ales pe insule si coaste. Multa vreme , mai ales pe insule si coaste. Multa vreme vânate pentru ulei, marile animale marine joaca un rol important în vânate pentru ulei, marile animale marine joaca un rol important în atragerea oamenilor spre Antarctica. În prezent legile internationale, atragerea oamenilor spre Antarctica. În prezent legile internationale, în vigoare din anii 1960, le protejeaza.în vigoare din anii 1960, le protejeaza.

Antarctida este continentul cel mai sarac Antarctida este continentul cel mai sarac din punct de vedere biotic. Conditiile din punct de vedere biotic. Conditiile climatice deosebit de aspre, cu climatice deosebit de aspre, cu temperaturi negative in tot timpul anului, temperaturi negative in tot timpul anului, cu vanturi puternice si umezeala relative cu vanturi puternice si umezeala relative mica, reprezinta o piedica in calea mica, reprezinta o piedica in calea proliferarii vietii. La conditiile climatice se proliferarii vietii. La conditiile climatice se adauga viata care acopera uscatul, adauga viata care acopera uscatul, inpiedicand formarea solului si implicit a inpiedicand formarea solului si implicit a invelisului vegetal si animal, cu mici invelisului vegetal si animal, cu mici exceptii. exceptii.

Formele de viata microscopica sunt foarte bine adaptate la Formele de viata microscopica sunt foarte bine adaptate la parametri climatici, alegandu-si conditiile de mediu cele mai parametri climatici, alegandu-si conditiile de mediu cele mai favorabile, adapostite de vant si cu un grad de insolatie favorabile, adapostite de vant si cu un grad de insolatie maxima. Unele dintre aceste vietuitore mici pot suporta maxima. Unele dintre aceste vietuitore mici pot suporta temperaturi de -50ºC, iar cand temperatura coboara si mai temperaturi de -50ºC, iar cand temperatura coboara si mai mult intra in hibernare, indiferent de stadiul de dezvoltare in mult intra in hibernare, indiferent de stadiul de dezvoltare in care se afla, si raman asa pana cand teperatura creste din care se afla, si raman asa pana cand teperatura creste din nou.nou.                            Pasarile. Dintre tote animalele ce traiesc in zona Pasarile. Dintre tote animalele ce traiesc in zona Antarcticii, cele mai numeroase sunt pasarile(10 genuri). In Antarcticii, cele mai numeroase sunt pasarile(10 genuri). In timpul verii australe, cand planctonul urca spre suprafata timpul verii australe, cand planctonul urca spre suprafata oceanului, se aduna la aceasta sursa de hrana oceanului, se aduna la aceasta sursa de hrana indestulatoare si inepuizabila, balenele, focile si pasarile.indestulatoare si inepuizabila, balenele, focile si pasarile.                            Dintre pasarile Antarcticii care ajung si traiesc si pe Dintre pasarile Antarcticii care ajung si traiesc si pe tarmurile     Antarctidei, cele mai reprezentative sunt tarmurile     Antarctidei, cele mai reprezentative sunt pinguinii. Pana in prezent cercetatorii au determinat 17 speci pinguinii. Pana in prezent cercetatorii au determinat 17 speci de pinguini desfasurandu-si intreaga viata,in zona apelor de pinguini desfasurandu-si intreaga viata,in zona apelor inghetate protrjatii in potriva vantului de stancile granitice ale inghetate protrjatii in potriva vantului de stancile granitice ale oazelooazelorr

PINGUINIPINGUINI

Sunt singurele pasarii relicte, Sunt singurele pasarii relicte, dintr-o perioadadintr-o perioada cand   cand   Antarctida beneficia de o clima Antarctida beneficia de o clima caldacalda..In conditiile  inghetarii, In conditiile  inghetarii, continentului, pinguinul sa continentului, pinguinul sa adaptat la noile     conditii de adaptat la noile     conditii de mediu pentru a-si procura    mediu pentru a-si procura    hrana, aripile sale  sau hrana, aripile sale  sau transformat  in ,excelente transformat  in ,excelente inotatoare, pasarea simtindu-inotatoare, pasarea simtindu-se mai bine in mediul marin se mai bine in mediul marin decat pe uscat.decat pe uscat.

Transformarea aripilor in inotatoare priveaza pinguinii de Transformarea aripilor in inotatoare priveaza pinguinii de zbor. zbor. De aceea, deplasarea lor pe gheasta sau pe uscat De aceea, deplasarea lor pe gheasta sau pe uscat se face in cele mai multe cazuri, in pozitie se face in cele mai multe cazuri, in pozitie verticala ,printr-un mers leganat. O particula aparte verticala ,printr-un mers leganat. O particula aparte prezinta limba pinguinilor. Pentru protejarea speciei prezinta limba pinguinilor. Pentru protejarea speciei natura a avut grija ca in adaptarea noile conditii de natura a avut grija ca in adaptarea noile conditii de mediu, limba pinguinilor sa se imbogateasca cu niste mediu, limba pinguinilor sa se imbogateasca cu niste excrescente asemanatoare unor spini de trandafir. In excrescente asemanatoare unor spini de trandafir. In timpul pescuitului, daca pinguinul vrea sa se hraneasca timpul pescuitului, daca pinguinul vrea sa se hraneasca spinii intra in lacasul lor in interiorul limbii, aceasta devine spinii intra in lacasul lor in interiorul limbii, aceasta devine neteda si pestele au crustaceii  patrund cu repeziciune neteda si pestele au crustaceii  patrund cu repeziciune prin esofag, in stomac. Cand pinguinul s-a saturat si vrea prin esofag, in stomac. Cand pinguinul s-a saturat si vrea sa pescuiasca pentru femela si puii ramasi in colonie sa pescuiasca pentru femela si puii ramasi in colonie spinii ies din teaca lor si se infig in peste. Acesta , desi spinii ies din teaca lor si se infig in peste. Acesta , desi se zbate, nu mai poate scapa si este transportat uneorii se zbate, nu mai poate scapa si este transportat uneorii cale de 2-3 km cat desparte colonia de copca facuta in cale de 2-3 km cat desparte colonia de copca facuta in gheata de foci sau de ochiurile de mare fara sloiuri gheata de foci sau de ochiurile de mare fara sloiuri create de vant sau de balene. S-a constatat ca daca create de vant sau de balene. S-a constatat ca daca pinguinului ii cade prada pescuita pe gheata, conformatia pinguinului ii cade prada pescuita pe gheata, conformatia ciocului sau nu-l ajuta sa-si recupereze prada. ciocului sau nu-l ajuta sa-si recupereze prada.

              FOCILEFOCILE

Focile petrec mult timp pe gheata sau Focile petrec mult timp pe gheata sau pe uscat unde pot ramane ore sau zile pe uscat unde pot ramane ore sau zile intregi. Activitatea lor, indreptata in intregi. Activitatea lor, indreptata in special catre procurarea hranei, si-o special catre procurarea hranei, si-o desfasioara in mare,unde se simt cel desfasioara in mare,unde se simt cel mai bine, fiind adaptate perfect la mai bine, fiind adaptate perfect la mediul de viata marin.  De multe ori mediul de viata marin.  De multe ori focile sau elefantii de mare se pot focile sau elefantii de mare se pot intalni pe blocurile de gheata in deriva intalni pe blocurile de gheata in deriva sau pe cate un aisberg plutitor, sau pe cate un aisberg plutitor, insotindu-l mii de km in calatoria sa insotindu-l mii de km in calatoria sa prin marile sudului. Pot atinge prin marile sudului. Pot atinge dimensiuni de 2-3 m. Inotatoarele dimensiuni de 2-3 m. Inotatoarele focilor au foarte dezvoltate falangele focilor au foarte dezvoltate falangele degetelor 1 si 5, toate degetele fiind degetelor 1 si 5, toate degetele fiind unite intre ele cu o piele groasa, cu unite intre ele cu o piele groasa, cu ajutorul careia se realizeaza ajutorul careia se realizeaza deplasarea in apa. deplasarea in apa.

- Solurile si resursele minerale -- Solurile si resursele minerale -

          Desi are o întindere destul de mare, Desi are o întindere destul de mare, AntarcticaAntarctica are solul compus în are solul compus în majoritatea din gheata. În partea sa majoritatea din gheata. În partea sa estica se gaseste sub stratul de estica se gaseste sub stratul de gheata o masa de pamânt aproximativ gheata o masa de pamânt aproximativ de marimea Australiei, în timp ce în de marimea Australiei, în timp ce în zona vestica se afla mai multe insule zona vestica se afla mai multe insule acoperite si unite între ele si de acoperite si unite între ele si de continent de gheata. De aceea numai continent de gheata. De aceea numai circa 2,4 % din aria circa 2,4 % din aria AntarcticiiAntarcticii este este roca vizibila, restul aflându-se sub roca vizibila, restul aflându-se sub gheata. Zonele expuse include gheata. Zonele expuse include vârfurile a câtorva lanturi muntoase si vârfurile a câtorva lanturi muntoase si ale altor resturi împrastiate. Se ale altor resturi împrastiate. Se remarca aici lantul "Transantarctic" remarca aici lantul "Transantarctic" care separa partea de vest a care separa partea de vest a continentului de cea de est. Se mai continentului de cea de est. Se mai gasesc si niste vai glaciare, gasesc si niste vai glaciare, neacoperite de gheata si pastrate neacoperite de gheata si pastrate uscate de vânturile ce bat din interiorul uscate de vânturile ce bat din interiorul continentului. continentului.

Numai 2% din zonele costale Numai 2% din zonele costale sunt tarmuri stâncoase sau sunt tarmuri stâncoase sau zone litorale. Restul tarmului zone litorale. Restul tarmului este format din gheata ce se este format din gheata ce se continua si dupa capatul rocilor continua si dupa capatul rocilor continentale. Banchiza ce continentale. Banchiza ce înconjoara înconjoara AntarcticaAntarctica, formata , formata cu milioane de ani în urma, are cu milioane de ani în urma, are o grosime medie de 2.160 de o grosime medie de 2.160 de metri, în timp ce recordul de metri, în timp ce recordul de grosime atinge 4.700 de metri. grosime atinge 4.700 de metri. Formarea acestei banchize s-a Formarea acestei banchize s-a produs prin suprapunerea produs prin suprapunerea

straturilor de zapadastraturilor de zapada cazute si cazute si transformarea lor în gheata. transformarea lor în gheata.

  Solul ce se afla sub gheata este format din roci Solul ce se afla sub gheata este format din roci metamorfice, acoperite de sedimente din perioadele metamorfice, acoperite de sedimente din perioadele geologice Cretacic si Permian. Continând evidente geologice Cretacic si Permian. Continând evidente despre paduri tropicale si deserturi ce au precedat mai despre paduri tropicale si deserturi ce au precedat mai recenta perioada de conditii glaciare, aceste straturi recenta perioada de conditii glaciare, aceste straturi reflecta complexitatea climatului istoric al reflecta complexitatea climatului istoric al AntarcticiiAntarcticii. . Ceea ce acopera acum solurile continentului este o Ceea ce acopera acum solurile continentului este o uriasa cupola de gheata ce se ridica de pe coastele uriasa cupola de gheata ce se ridica de pe coastele acestuia si se ridica într-un platou înalt de peste 4.000 acestuia si se ridica într-un platou înalt de peste 4.000 m, aflat înca în crestere. m, aflat înca în crestere.

  Muntii "Transantarctici" se întind pe o distanta de 3.500 km de-a Muntii "Transantarctici" se întind pe o distanta de 3.500 km de-a lungul flancului vestic al Antarcticii de Est, separând-o pe aceasta lungul flancului vestic al Antarcticii de Est, separând-o pe aceasta de partea de vest a continentului. Acest sir este un masiv stavilar de partea de vest a continentului. Acest sir este un masiv stavilar penetrat de ghetari pentru platoul de gheata al Antarcticii de Est, penetrat de ghetari pentru platoul de gheata al Antarcticii de Est, care, dealtfel, contine 2/3 din teritoriul continentului.care, dealtfel, contine 2/3 din teritoriul continentului.

Câtiva vulcani activi, printre care si Câtiva vulcani activi, printre care si vulcanul Erebus, puncteaza coasta vulcanul Erebus, puncteaza coasta AntarcticiiAntarcticii si zonele insulare apropiate. si zonele insulare apropiate. Solul multistratificat al Antarcticii de Vest, Solul multistratificat al Antarcticii de Vest, afectat si transformat de modificarea afectat si transformat de modificarea structurii geologice, dezvaluie o istorie structurii geologice, dezvaluie o istorie geologica distincta a acesteia, mult mai geologica distincta a acesteia, mult mai zbuciumata decât cea a partii de est a zbuciumata decât cea a partii de est a continentului. Aceasta multistratificare are continentului. Aceasta multistratificare are la baza un strat din Precambrian, acoperit la baza un strat din Precambrian, acoperit de sedimente vulcanice din Perioada de sedimente vulcanice din Perioada Carbonifera, si altele din Mezozoic si Carbonifera, si altele din Mezozoic si Tertiar.Tertiar.

              GhetariiGhetariiAparitia ghetii aici afost datorata interdependentei dintre Aparitia ghetii aici afost datorata interdependentei dintre temperatura si umezeala aerului. Scaderea accentuata si temperatura si umezeala aerului. Scaderea accentuata si constanta a temperaturii, concomitent cu scaderea constanta a temperaturii, concomitent cu scaderea umezelii aerului a contribuit la formarea ghetii. Desigur, umezelii aerului a contribuit la formarea ghetii. Desigur, prima scadere a precipitatiilor solide in sezonul rece nu prima scadere a precipitatiilor solide in sezonul rece nu poate conduce la transformarea acestora in gheata. Tot in poate conduce la transformarea acestora in gheata. Tot in acest sens se poate afirma ca in ceea ce priveste acest sens se poate afirma ca in ceea ce priveste continutul de vapori de apa din din atmosfera Antarctidei continutul de vapori de apa din din atmosfera Antarctidei desi joaca un rol important in formarea ghetii, nu i se poate desi joaca un rol important in formarea ghetii, nu i se poate acorda un rol determinant. Vapori de apa se intalnesc in acorda un rol determinant. Vapori de apa se intalnesc in toata atmosfera, in cantitati mai mari sau mai mici.toata atmosfera, in cantitati mai mari sau mai mici. La La ecuador, de exemplu, continutul in vaori de apa este de 5-ecuador, de exemplu, continutul in vaori de apa este de 5-10 ori mai ridicat decat la pol, dar cu toate acestea aici nu 10 ori mai ridicat decat la pol, dar cu toate acestea aici nu se formeaza ghetari decat la atitudini mai mari de 4500 m, se formeaza ghetari decat la atitudini mai mari de 4500 m, unde sunt intrunite conditiile de temperatura. Daca se iau unde sunt intrunite conditiile de temperatura. Daca se iau in consideratie zonele climatice de pe glob, se pote in consideratie zonele climatice de pe glob, se pote constata ca gheata se formeaza in zonele cu cele mai constata ca gheata se formeaza in zonele cu cele mai sarace cantitati de precipitatii. In cazul Antarctidei ssarace cantitati de precipitatii. In cazul Antarctidei sîînt nt intrunite cele mai favorabile conditii termice de formare intrunite cele mai favorabile conditii termice de formare aghetii, cu valori medii zilnice, decadale, lunare si anuale aghetii, cu valori medii zilnice, decadale, lunare si anuale ce oscileaza intre -20  si -80 C. ce oscileaza intre -20  si -80 C.

Cupola de gheata.Cupola de gheata. Ocupa cea Ocupa cea mai mare parte din Antarctida mai mare parte din Antarctida de Est si o portiune din de Est si o portiune din Artactida de Vest. Grasimea Artactida de Vest. Grasimea cupolei variaza intre 400 m si cupolei variaza intre 400 m si 500 m500 m (in unele gropi unde (in unele gropi unde cobore sub nivelul marii). cobore sub nivelul marii). Aceasta uriasa cuvertura Aceasta uriasa cuvertura acopera un relief asemanator acopera un relief asemanator unei cladiri cu marginile unei cladiri cu marginile ridicate sub forma unor munti, ridicate sub forma unor munti, ce doar in cateva locuri ce doar in cateva locuri strapung scutul de gheata. Din strapung scutul de gheata. Din aceasta parte centrala masiva, aceasta parte centrala masiva, gheata se deplaseaza spre gheata se deplaseaza spre periferie cu o viteza mai mare periferie cu o viteza mai mare sau mai mica sau mai mica

Ghetarii de slefGhetarii de slef.. Sant situati Sant situati, , indeosebi a marilor Ross si indeosebi a marilor Ross si Weddell. EI prezinta grosimi Weddell. EI prezinta grosimi de 200-300 m. Dupa ultimele de 200-300 m. Dupa ultimele cercetari s-a constatat ca cercetari s-a constatat ca uneori limbile ghetarilor uneori limbile ghetarilor continentali se perd in ghetarii continentali se perd in ghetarii de slef cu care adesea se de slef cu care adesea se confunda. De asemenea, este confunda. De asemenea, este foarte de precizat limita intre foarte de precizat limita intre ghetarii de slef si ghetarii ghetarii de slef si ghetarii plutitori care contiua in mare plutitori care contiua in mare pe primii. pe primii.

Aisbergurile.Aisbergurile. Reprezinta Reprezinta gheturile plutitoare, prin gheturile plutitoare, prin care se produc principala care se produc principala pierdere de ghetata din pierdere de ghetata din zona cupolei. zona cupolei. Cercetatorul Cercetatorul sovieticL.D.Dolgusin sovieticL.D.Dolgusin apreciaza ca intr-un an, apreciaza ca intr-un an, de pe intregul continent de pe intregul continent se scurg in mare 1700 se scurg in mare 1700 kmc de gheata care se kmc de gheata care se transforma in aisberguri, transforma in aisberguri, adica aproximativ adica aproximativ echivalentul a1500 kmc echivalentul a1500 kmc de apa dulce.de apa dulce.

Disparitia aisbergurilor se face pe doua cai. Cea Disparitia aisbergurilor se face pe doua cai. Cea mai des intalnita este calea naturala-prin topirea mai des intalnita este calea naturala-prin topirea ghetii sub actiunea insolatiei directe de la ghetii sub actiunea insolatiei directe de la latitudine joasa, conjugata cu apa sarata a marii. latitudine joasa, conjugata cu apa sarata a marii. A doua cale, mai rar intalnita, este aceea a A doua cale, mai rar intalnita, este aceea a autodistrugerii prin rasucire sub impulsul autodistrugerii prin rasucire sub impulsul furtunilor do la 40ºlat. S. In timpul rasucirii, furtunilor do la 40ºlat. S. In timpul rasucirii, partea mai moale, care a stat in apa macinata partea mai moale, care a stat in apa macinata de sarea marii, ajungind la suprafata intra direct de sarea marii, ajungind la suprafata intra direct sub loviturile puternice ale valurilor. Gheata sub loviturile puternice ale valurilor. Gheata devenita poroasa, lovita de valuri cedeaza usor, devenita poroasa, lovita de valuri cedeaza usor, spargandu-se in milioane de particule mai mari spargandu-se in milioane de particule mai mari sau mai mici. sau mai mici.