Prof. dr. Irurun KOVACS

Prof. DnruTru FIRICEL

MEMORATOR

DE BIOLOGIElJt

VEGETALA SI ANIMALA

pentru clasele IX-X

Edrtia a III-a

colectiaCO M PACT

Editor: Cdlin Vlasie

Redactor: Mugur ButuzaTehnoredactare & prepress: Luminila BadeaCoperta colecliei: Ionut Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei \

KOVACS, IRINAMemorator de biologie vegetalii gi animall : clasele

IX-X / Daniela Firicel, Irina Kovacs. - Ed a 3-a - PitEti : Paralela 45,2015

rsBN 978-97347-2t70-2

I. Firicel, Daniela

57:s8(075.35)(079. I )59(075.35X079. l)

Copyright @ Editura Paralela 45, 2015Prezenta lucrare folosegte denmiri ce constituie rftri inregistnte, iar conlinuhtleste protejat de legislagia privind dreptul de proprietate inrelectuald-

CUPRINS

II. CELULA_UMTATEA STRUCTURALA $TFUNCTTONALAA VrETrr. ..............22

rrr. DrvrzruNEA CELULARI .....................28

IV. EREDITATEA $MRTABTLTTATEA LUMIM.......324.1. Concepte. ........................324.2- Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare.

Legile lui Mendel ...........3343. Recombinarea genetici prin schimb

reciproc de gene................ .....................354.4. Determinismul cromozomal al sexelor..........................364.5. Influenfa mediului asupra ereditiifii.............................364,6. Geneticl umani............ ..........................38

CLASA A IX.AI. DIVERSITATEA TUMII WI

1.I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Unitdlile de clasificare, numite taxoni, reprezintd niveluri in ie-rarhia unei clasificlri: specie, gen, familie, ordin, clasd, incren-gdturd ffilum), regn.

Linnd a introdus nomenclatura binartr, primul termen desem-ndnd genul, iar cel de-al doilea, specia (ex. Canis lupus).

Organismele sunt grupate in cinci regnuri: procariote, protiste,fungi, plante gi animale.

r l.l.l.Virusurile

Caracterd generaleSunt entitA{i infeclioase situate la limita dintre materia vie (au

acizi nucleici) $i cea nevie (lipsite de metabolism propriu, multi-plicate doar in celula pe care o paraziteazd).

Sunt strict parazite intracelular.Virusul matur se nume$te virion gi este compus din:

- capsidi, invelig proteic format din capsomere;

- material genetic (genom viral), format din acizi nucleici:ADN sau ARN.Clasifi.carea virusurilar Se face dupd mai multe criterii (morfo-logie, proprietd$ fizice/chimicelbiologice, substrat, tipul de acidnucleic).

Dupi tipul de acid nucleic, existd:r dezoxiribovirusuri (conlin ADN): virusul varicelei, virusul

herpetic, virusul hepatitei;o ribovirusuri (confn ARN): HIV, Ebola, virusul gripei, virusul

turbdrii, VMT.

Bolile produse se numesc viroze: hepatita, turbarea, gripa, her-pesul, varicela, SIDA.

a 1.1.2. Begnurile lumii vii

i) REGNUL PROCARIOTA (MOTVERA)

Caractere generaleCuprinde organisme unicelulare, procariote, fdri nucleu indivi-

dualizat. Sunt rispandite ln toate mediile de viafi, inclusiv in celecu condilii exfteme.Cbsiftcare

- bacterii - arhebacterii $i eubacterii;

- alge albastre-verzi (cianobacterii) - cleiul-pimdntului (Nosroccommune). \

.E. BACTERIILE

Pot avea diferite forme: sferici (coci), de bastonage (bacili), devirguld (vibrioni), de spirald (spirili).Alcdtuire

- perete celular rigid (confine mureind);

- capsuli cu rol protector;

- flageli;

- nucleu lipsit de membran6 nucleari (nucleoid);

- I cromozom in formi circulari format din ADN;- dintre organitele citoplasmatice prezintd doar ribozomi.

Hrdnire- autotrofr (prin fotosintezi sau chemosintezi);

- heterotrofa (saprofiti sau parazitA).Reproducerea este asexuo.td, prin diviziune directi. in conditiineprielnice formeazi spori de rezisten!6.

6

ImportanldBacteriile fermentative produc fermentalii: lactici, acetic6.Bacteriile saprofite sunt descompundtori. Unele produc alterarea

alimentelor.Bacteriile parazite produc boli numite bacterioze: tuberculoza,

lepra, sifilisul, ciuma, tetanosul, holera etc.

Reprezentanf.. bacterii saprofit€: Bacillus subtilis (bactul mnului), Lactobacillus

/actls (lactobacil).. bacterii parazite: Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch),

Salmonella ry'phit (bacilul tific).

II) REGNUL PROTISTA

Caractere generaleSunt organisme eucariote unicelulare sau pluricelulare, solitare

sau coloniale. Pot fi forme libere sau parazite.Nutrit'c

- autotrofr - prin fotosinteze;

- heteroffofl - saprofitd sau paraziti.Respira{u

- anaerobdla formele primitive;

- aerobdla majoritatea speciilor.Locomofn se realizeazd cu ajutorul flagelilor, cililor, pseudopodelor.

Reproducere* asexuatd prin diviziune directd sau prin spori;

- sexuatd, la unele apirdnd alternanla de generalii.Importanld

- protistele participd la realizarea ciclurilor biogeochimice;

- intri in alcituirea planctonului, constituind hranE pentru alte

animale acvatice;

- protistele autotrofe contribuie la oxigenarea mediului;- stau la baza evolutiei fungilor, plantelor gi a animalelor.

Reprezentanlio alge verzi unicelulare: fotoautotrofe, ex. verzeala-zidurilor;. euglena verde (autotrofe la lumind gi heterotroft la intuneric;

prezintd stigmi - formaliune sensibild la lumini; diviziunelongitudinalS; deplasare cu ajutorul flagelului).

o sporozoare - protiste imobile care se inmullesc prinsunt exclusiv parazite.

Exemple:

- plasmodiul malariei produce malaria; transmis de tAntarulanofel; distruge globulele rogii;

- babesiile produc babesioze la vite;

- coccidiile produc coccidioze la pdsdri gi iepuri.

io REGNUL FUNGI (CTUPERCT)

Caractere generale \

- Eucariote imobile, lipsite de clorofild, heterotrofe. Au corpulformat din hife ce formeazd un miceliu.

Prezinti perete celular ce conline chitind, iar substanla de re_zervd este glicogenul.Nutrilic

- heterotrofd - saprofiti,micorize).Reproducere

parazitA sau simbiotrofh (licheni,

spon;

- asexuati (fragmentare, diviziune direcE, spori);- sexuat?i (game!i).

Importanld- speciile saprofite sunt descompunitori care asiguri ctcuitul

materiei in naturd. Multe specii saprofite au important5 econo_micd, fiind sursd de hrand sau sunt utilizate pentru producerea deantibiotice (P enicillium notatum), alcool, vitamine;

- speciile parazite cauzeazi. diminuarea producliei agricole, bolila plante gi animale.

8

Reprezentanfi. Ascomicete - pot fi uni- sau pluricelulare. Sporangele are

formi de sac numit ascd, ce conline spori numili ascospori.

Exemple: - parazite - Aspergillus (mucegaiul negru), cornul-se-

carei;

- saprofite - droj diile, Penicillium - mucegaiul verde-albdstrui;c Bazidiomicete - ciuperci superioare, pluricelulare, sporii sunt

produgi in bazidie.Exemple: - parazite - Puccinia graminis - rugina grAului,

U stilago maydis - tdciunele porumbului;

- saprofite, ciuperci cu pil5rie ce pot fi: comestibile (Boletus

edulis - hribul, Psalliota campestris - ciuperca de cdmp) gi

oEavitoare (Annnim muscaria - muscarila, B o letus satanas -hribul-dracului).

Iv) REGNUL PIANTE

Caractere generaleSunt organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe. Sunt rds-

pAndite in toate zonele globului, in medii acvatice qi terestre. Sunt

fixate de substrat prin rizoizi sau rdddcini.Clasificare

- plante avasculare - lipsite de vase conducf,toare, sunt repre-

zentate de algele pluricelulare gi de briofite;

- plante vasculare - au vase conducatoare (trahei $1 traheifu).Corpul plantelor vasculare este numit corm (pentru ci are organe

vegetative diferenliate), iar plantele sunt numite gi cormofite.Sunt reprezentate de pteridofite gi spermatofite (gimnosperme $iangiosperme).

* ALGELE PLURICELULARE

Caractere generaleSunt organisme acvatice. Corpul lor se numegte tal.

ClasificareDupd tipul pigmenlilor asirnilatori, se deosebesc algele: verzi,

rogii, brune gi aurii.

- algele verzi (cloroffte) prezintd clorofili a Si b. Exemple:mitasea-broagtei (Sp iro gyra), lina-broagtei (Cladophora), salata-de-mare (Ulva);

- algele ropii (rodofite) sunt alge care populeazd mdrile calde gi

la care predominl pigmentul rogu (ficoeritrind). Exemple: Chondruscrispus, Ceramium rub rum;

- algele brune (feofite) sunt alge care trdiesc in apele mdrilor gi

oceanelor qi la care predomini pigmentul brun (fucoxantind).Exemple : Fucus, Laminaria, Sargassum.

.... BRIOFITELE (MU$CHII)

Caractere generaleSunt primele plante verzi adaptate la mediul terestru.

ImportangdSunt pionierii vegetaliei, impiedici eroziunea solului, menlin umi-

ditatea solului, reprezinti indicatori pentru schimbdrile survenite inecosisteme; au format cerbunii (turba), ingrdgdmdnt in agricultur6.Reprezentanfi

. Mu.;chi hepatici (inferiori) -Marchantia potymorpha -fiellea-pd-mintului;

t Mu;chi frunzo,qi (superiori) - Polytrichum commune - mu$-chiul-de-pimAnt, Sphagnum sp. - mugchiul-de+urbd.

* PTERIDoFITELE (FERIGILE)

Caractere generaleTrf,iesc in mediul terestru in locuri umede Si umbroase sau in

mediul acvatic. Au vase conducitoare lemnoase reprezentate de tra-hei.de, prin care seva circuld mai lent decAt la celelalte grupe deplante vasculare. Nu formeazi flori gi seminle.

't0

Importan{dPlante medicinale, plante decorative, ajutd la formarea depo-

zitelor de cdrbuni de pdmAnt (ferigile fosile, arborescente).Repreryntanfi

. Filicatele cuprind cele mai evoluate ferigi: feriga comuni(Dryopte ris fil ix-mas), feigula dulce (P oly p odium v ulgare),nivalnicul (Scolopendrium vulgare).

.:. SpERMAToFTTE (pLANTE cu SAMANTA)

Gimnosperme - conifere

Caractere generalePlante cu slmdnfa neinchis6 in fruct. Majoritatea sunt arbori (existi

;i arbuqti - ienupirul). Au vase conducdtoare - traheide. Frunzeaciculare sau solzoase. Flori organizate in conuri, Iipsite de inveliglloral. Conul masculin este o floare, iar conul feminin este o inflo-rescenld. Polenizare prin vint, reproducere sexuate, fecundaliacste simpld. Au glande rezinifere ce produc r69ind.Importanld

Formeazd pdduri pe suprafele extinse. Lemnul lor este utilizat inconstruclii, industria lemnului, industria celulozei. Din rdgind se

cxtrag: terebentina, sacaz, substanle antifungice gi insecticide. Dinrnugurii de pin se oblin siropuri expectorante. Multe gimnospermesunt plante decorative.Repreryntanli:

c Abies alba (brad), Picea abies (molid), pin, jneapin, ienupdr.

Angiosperme

Caractere generalePlante superioare, ierboase sau lemnoase, cu flori $i cu seminle

inchise in fruct. Au vase conducAtoare - trahei. Au inveliq floralrcprezentat de caliciu (totalitatea sepalelor) gi corolE (totalitateapetalelor). Polenizarea se face cu ajutorul insectelor, fecundaliacste dubld. Dupd fecundalie din ovar rezulte fructul, iar din ovulerezultd seminlele.

11