Memoriu Arhitectura + Rezistenta

DOCUMENTATIE

PROIECT TEHNIC si DETALII DE EXECUTIE

DENUMIRE PROIECT: BENEFICIAR: PR.NR. 1223

MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE SC HIDROTEC LINE SRL Scop: EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE,

SCHIMBARE DESTINATIE DIN SPATIU DE LOCUIT IN

SEDIU FIRMA Amplasament loc. Busteni, str. Panduri, nr. 26B

jud. Prahova

SC. HIDROTEC LINE SRL BUCURESTI Reprezentata prin

SOLCANU MIHAIL

Bucuresti, Sos. N.Titulescu nr.39-49,

Bl.12, ap. 14

Exemplar Nr.

1

FAZA: P.T+D.E. DATA: 07.2013

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223

pagina 2

DATE GENERALE DENUMIRE PROIECT

MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE SC HIDROTEC LINE SRL. Scop:

EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE DESTINATIE DIN SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA

FAZA: P.T. + D.E.

BENEFICIAR S.C. HIDROTEC LINE SRL BUCURESTI sos. N. Titulescu, nr. 39-49, Bl. 12, sc. A, et. 3, ap. 14 Reprezentata prin SOLCANU MIHAIL

AMPLASAMENT: Loc. BUSTENI , nr. 26B Jud. Prahova

S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. Deva : arh. DUMITRIU CORNEL ___________________________________

COLECTIV DE PROIECTARE ARHITECTURA arh. DUMITRIU CORNEL _______________________________ REZISTENTA ing. MUREAN ERNEST ________________________________

Ing. Bulgaria Dan Florin ________________________________

PROIECTELE DE SPECIALITATE: - INSTALATII SANITARE INSTALATII TERMICE INSTALATII ELECTRICE SUNT CUPRINSE IN VOLUMUL 2 INSTALATII


pagina 3

BORDEROU

A. PIESE SCRISE FOAIE DE CAPAT

BORDEROU

MEMORII TEHNICE ARHITECTURA + REZISTENTA

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR PROIECTATE I N CURS DE EXECUIE

PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE EXECUTIE SI FAZE DETERMINANTE

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE, INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

CAIET DE SARCINI. REZISTENTA

CAIET DE SARCINI. ARHITECTURA

CERTIFICAT DE URBANISM

ACTE PROPRIETATE

AVIZE SI ACORDURI

B. PIESE DESENATE ARHITECTURA

A-01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA

A-02 PLAN DE SITUATIE 1:200

A-03 PLAN PARTER + PLAN DEMISOL - RELEVEU

A-04 PLAN INVELITOARE - RELEVEU

A-05 SECTIUNE E1-E1 si E2-E2 - RELEVEU

A-06 FATADE NORD, VEST, EST si SUD - RELEVEU

A-07 PLAN DEMISOL - PROIECTAT

A-08 PLAN PARTER - PROIECTAT

A-09 PLAN INVELITOARE - PROIECTAT

A-10 SECTIUNE S1 S1 - PROIECTAT A-11 SECTIUNE S2 S2 si S3 S3 - PROIECTAT A-12 FATADE NORD si VEST - PROIECTAT

A-13 FATADE EST si SUD - PROIECTAT


pagina 4

REZISTENTA

R-01 PLAN FUNDATII

R-02 DETALII FUNDATII -1

R-03 DETALII FUNDATII -2

R-04 PLAN ETAPE EXECUTIE SUBFUNDARE

R-05 TEHNOLOGIE EXECUTARE SUBFUNDARE

R-06 DETALII ROST

R-07 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE DEMISOL

R-08 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE PARTER

R-09 DETALII CAMASUIRE

R-10 PLAN CENTURI INFRASTRUCTURA

R-11 PLAN ARMARE PARDOSEALA SUBSOL

R-12 PLAN COFRAJ PARTER

R-13 PLAN ARMARE PARTER

R-14 PLAN CENTURI COTA +2.80

R-15 PLAN COFRAJ PLANSEU COTA +2.80

R-16 PLAN ARMARE COTA PLANSEU+2.80

R-17 PLAN COFRAJ STALPISORI

R-18 PLAN ARMARE STALPISORI

R-19 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI LONGITUDINALE GL1; GL2; GL3

R-20 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI TRANSVERSALE GT1; GT2; GT3

R-21 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA I

R21.1 PLAN COFRAJ SI ARMARE GFE 1 SI CE 1

R-22 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA II

R-23 PLAN SARPANTA SI SECTIUNI


pagina 5

MEMORIU JUSTIFICATIV ARHITECTURA

1. DATE GENERALE: 1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII:

Prezenta documentaie cuprinde piesele scrise i desenate, necesare la faza D.T.A.C. pentru MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

In scopul EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE DESTINATIE DIN SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA, loc.BUSTENI, Str. Panduri, Nr. 26B, jud. Prahova.

DESTINATIA Beneficiarul are ca obiect de activitate al SC HIDROTEC LINE SRL, lucrari de constructii la

caile ferate de suprafata si subterane, si doreste dezvoltarea activitatii prin extinderea si modernizarea cladirii actuale. Principala activitate ce se va desfasura in constructia proiectata este de realizare a unor subansambluri semifabricate pe standuri de confectionare (dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie, - parti si subansamble ale sistemelor de drenare si filtrare), precum si testarea acestora in cadrul unui laborator CTC pentru verificarea calitatii materialelor.

1.2 ELABORATORUL PROIECTULUI: Proiectantul lucrrilor este S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L.Deva.

1.3 BENEFICIAR:

Beneficiarul acestui proiect este S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. reprezentata prin SOLCANU MIHAIL, Bucuresti, Sos. N. Titulescu, nr.39-49, Bl.12/14.

Terenul si imobilul existent sunt in proprietatea S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. , conform Deciziei Asociatului Unic Nr.1/30.06.2010 a S.C.HIDROTEC LINE S.R.L., J40/11050/3010.1998, CUI 1125726 si a Procesului de Predare-Primire, prin care D-nul Solcanu Mihail face majorarea capitalului social prin aport in natura, in cuantum de 34.700 lei.

1.4 AMPLASAMENT: Amplasamentul imobilului care se propune pentru modernizare, este situat n localitatea

Busteni, Str. Panduri, Nr.26B, jud.Prahova. Vecintile imobilului, conform Planului de Situaie, sunt locuine particulare: - la Nord

Marinescu Petre, - la Vest strada Panduri, - la Est-Radu Monica Alice; iar la Sud este proprietatea privata a lui Petroiu Ion.

1.5 FAZA: Proiectul are nr. 1223 din luna iulie 2013, si este elaborat in faza D.T.A.C. Pentru documentaie s-a obinut Certificat de Urbanism Nr.154 din 20.06.2013, eliberat de

Primria Orasului Busteni, judeul Prahova.


pagina 6

1.6 REGIM JURIDIC: Terenul este situat in intravilanul localitatii si anume in subzona de locuinte si functiuni

complementare conform prevederilor Regulamentului de Urbanism afferent P.U.G. aprobat. Dreptul de administrare asupra terenului este dovedit cu proces-verbal de predare- primire, incheiat in data de 02.07.2010. 1.7 REGIM ECONOMIC:

Folosina actual : Curti constructii. Destinaia : Zona de locuinte si functiuni complementare

1.8 REGIM TEHNIC: Suprafata terenului 204mp. P.O.T. max 40%, C.U.T. 1.4. Regimul de inaltime al zonei este P+2E+M.

Lucrarile propuse se vor executa cu respectarea prevederilor Codului Civil, Normelor sanitare, P.S.I. si de protectia mediului. Volumetria si expresivitatea arhitecturala vor fi adecvate functiunii si zonei de amplasare. Se vor avea in vedere precizarile din Anexele 3, 4, 5, 6 la Regulamentul General de Urbanism (HGR 925/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare) referitor la orientarea cladirilor fata de punctele cardinal, asigurarea acceselor carosabile, amenajarea parcajelor si a spatiilor verzi in cadrul incintei.

2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI:

2.1 SITUATIA EXISTENTA

Conform Planului de situaie anexat, imobilul ce face obiectul proiectului de fata, a fost desprins spre vinzare dintr-o casa veche, cu un regim de inaltime: D+P. Vecinatatea cu vechiul proprietar este la jumatatea zidurilor comune.

Constructia cuprinde la demisol, spre strada, o pivni cu intrare din curte. Parterul construciei existente, are cota +0,00 situata la 0,95 m peste cota terenului existent in dreptul peretelui dinspre strada. Intrarea se face pe latura stinga, spre cele 3 incaperi ale locuinei (fara baie). Locuina are o structura de rezisten total neadecvata, realizata in diferite etape de constructie si cu materiale diferite (caramida + paianta + blocuri din beton); - pe fundaii din beton subdimensionate si insuficient de adinci; - planeu din grinzi de lemn peste demisol si peste parter; - acoperi tip sarpanta din lemn si nvelitoare din tabla faltuita.

Suprafata construit existent este de 56,00 mp. Suprafata desfasurata existent este de 73,20 mp.


pagina 7

2.2 SITUATIA PROIECTATA

Prin prezenta documentaie se propune modernizarea si dezvoltarea activitatii S.C. HIDROTEC LINE S.R.L prin extinderea si modernizarea cladirii actuale, unde societatea va avea sediul social. Extinderea se face cu un corp spre strada cu un regim de inaltime D+P si dimensiunile in plan de 6,10 m x 4,65 m. La demisolul extinderii exista legatura spre demisolul existent, iar intrarea se va face de pe platforma carosabila propusa la intrarea in curte, la cota 2.80.

Modernizarea parterului const n urmtoarele: - se desfac zidurile dintre camere, acestea fiind si foarte slabe si degradate, rezultand o

incapere larga necesara desfasurarii activitatii de productie. - se creaza o incapere de baie cu dus si o incapere pentru wc, ambele dotate

corespunzator; - au fost prevazute doua intrari; - una dinspre strada, prin biroul din corpul extinderii, cu

scari de acces de pe platforma auto din curte, de la cota 2.80; - iar cealalta de pe vechea intrare din curte pe latura nordica a cladirii. La aceasta intrare au acces si persoanele cu handicap prin intermediul unui elevator rabatabil montat pe balustrada scarilor de acces de pe fatada nordica.

Prin noua solutie s-a prevazut un zid nou despartitor spre vecinatatea rezultata din vanzare, zidul vechi ramanand vecinului, iar constructia proiectata va avea un zid nou separat care se inalta si pe toata inaltimea sarpantei vechi, vecine, facand astfel separarea podurilor. Prin crearea acestui zid nou se micsoreaza si suprafata construita existenta.

Podul rezultat este necesar la depozitarea materialelor neinflamabile si neexplozive. Din punct de vedere structural, solutiile sunt:

- Fundatii continue sub ziduri cu subfundari la constructia veche care nu are fundatiile corespunzatoare;

- Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime si samburi din beton armat;

- Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolate in zona podului; - Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla faltuita. - Compartimentari nestructurale la incaperile de baie, cu perei uori din gips-carton.

Suprafata construit proiectata este de 82,00 mp. Suprafata demisolului proiectata este de 46,00 mp Suprafata desfasurata proiectata este de 128,00 mp.

2.3 FUNCTIUNI

Prin funciunile propuse si cele existente modernizate se urmrete satisfacerea fluxurilor tehnologice cerute de beneficiar, si marirea gradului de confort. La demisol sunt dou ncperi-pivni, cu ventilaie direct spre exterior; in prima incapere se va instala centrala termica, iar a doua va fi pe post de depozit de materiale fara pericol de incendiu sau explozie.

La parter: In corpul nou de cladire este amnplasata intrarea principala, si biroul. In corpul vechi, este legatura dintre birou si spatiul de productie, pe langa grupurile

sanitare, cu camera de dus si camera wc. Spatiul de productie are legatura directa spre curte, asigurand totodata si o a doua evacuare din cladire.


pagina 8

Podul va fi deasemenea pe post de depozit de materiale fara pericol de incendiu sau explozie, cu ventilaie direct prin ferestre tip Velux.

Accesul auto si pietonal in curte se face din strada Panduri pe latura vestica prin intermediul platformei creata in dreptul portii existente, cu un gabarit de 3 m.

2.4 FINISAJE

Finisajele exterioare utilizate urmresc obinerea unei expresii arhitecturale cu o linie modern. ntreaga cldire se va izola termic (la pereti), cu plci de polistiren de 10 cm grosime. Se vor folosi tencuieli structurale moderne colorate in masa, culoare bej deschis i bej nchis. Delimitarea suprafeelor se va executa cu nuturi verticale i orizontale de 1 x 1 cm, conform planelor anexate. Tmplria este din profile PVC, cu geam termopan, de culoare stejar inchis. Pentru luminarea i ventilarea corect a spaiilor de la pod, s-au propus i ferestre integrate in acoperis, tip Velux, amplasate conform planului de nvelitoare. Pantele arpantei sunt de 16,10 grade, si 80,30 grade la streasina. Izolatia termica a parterului este executata in pod cu saltele de vata mineral rigida de 10cm grosime, dispuse in doua straturi incrucisate suprapuse, obtinandu-se in final o grosime de 20 cm a izolatiei, peste care va fi o sapa slab armata. Finisajele interioare sunt la pereti cu tencuieli si zugraveli lavabile, la peretii bailor cu placaje din faianta. La pardoseli se folosesc parchetul si gresia antiderapanta. Tavanele vor fi cu beton aparent la demisol si cu placaje de gips carton la parter. nvelitoarea va fi din tabla faltuita de culoare caramizie. Paziile, streainile sunt din lemn si se vor baitui si lacui. Jgheaburile, burlanele vor fi din tabl prevopsita de culoare caramizie.

Soclurile sunt din similipiatra impartite in asize. Trotuarele si treptele exterioare sunt prevazute din placaje antiderapante din piatra

naturala si cu inclinatii minime pentru a evita alunecarile. Treptele exterioare sunt prevazute cu balustrazi.

2.5 UTILITATI

Alimentarea cu energie electric a extinderii, este rezolvat prin racord la tabloul electric general existent. Alimentarea cu ap este asigurat din reteaua existenta, prin efectuarea de modificri si extinderi de trasee. Canalizarea apelor menajere este rezolvat prin racordarea la reteaua existenta in cladire. Sursa de producere a agentului termic necesar nclzirii spaiilor i producerii apei calde se va realiza prin central termic proprie pe peleti (lemn). Colectarea deeurilor menajere se va face n containere etane corespunztoare, conforme cu contractul pentru servicii i prestaii de gospodrie comunal ncheiat de beneficiar.

2.6 BRANSAMENTE

Bransamentele sunt existente.


pagina 9

2.7 PROTECTIA MEDIULUI

Pentru lucrarea propus nu exist condiii speciale de instituire a unui regim de zon protejat i nici condiionri impuse. Ca urmare, nu se impun prevederi pentru monitorizarea mediului. Schimbarea locuinei existente in sediul firmei si spatii productive, nu pune probleme de reabilitare ecologic i nu ridic probleme din punct de vedere al polurii mediului. La lucrrile propuse, in timpul santierului se vor respecta regulile specifice protectiei mediului . Activitatile ce se vor desfasura au urmatoarele caracteristici:

- Nu vor polua aerul, solul, si nu vor exista radiatii; - Nu vor polua sonor si nu vor exista vibratii; - Nu polueaza asezarile umane si alte obiective de interes public; - Nu vor genera deseuri sau alte efecte negative asupra mediului; - Nu exista substante toxice sau explozive; - Apele pluviale sunt dirijate spre guri de canalizare pentru ape meteorice.

Pentru protejarea mediului, spaiile verzi existente se vor pstra i se vor mbunti cu gazon, flori, tufe i arbuti ornamentali.

2.8 MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Respectarea cerinelor eseniale de protecie la foc s-a facut prin msurile de aparare impotriva incendiilor prevzute n faza de proiectare, execuie i exploatare, conform Legislatiei in domeniul protectiei impotriva incendiilor in vigoare (Indicativ P118-99).

Constructia proiectata este sediu de firma cu spatii de miniproductie. Cldirea se ncadreaz n: Categoria de importan C - HGR 766 / 1997.

Gradul V de rezistenta la foc - art. 3.2.5 conf. P 118 / 1999 - 2 nivele suprapuse

Construcia propus, potrivit Categoriei si Clasei de importanta, conform Legii 10/1995,

- HGR 26 / 1994 si HGR 766 / 1997, se incadreaza astfel: - Riscul de incendiu; functie de destinatie si de densitatea sarcinii termice este

considerat: Risc mediu. - Clasa de importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri este: Clasa III - In functie de Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructie se incadreaza

in: Clasa C0; - clasa de reactie la foc A1. - Evacuarea fumului sau a gazelor fierbinti este asigurata la partea superioara a fiecarei

incaperi. Accesul masinilor de interventie in caz de incendiu se face din strada Panduri, pe latura vestica a imobilului.

2.9 CARACTERISTICILE PROIECTULUI

Categoria de importanta este C.

Clasa de importan - III. Gradul de Rezistenta la foc - V.


pagina 10

INDICI URBANISTICI - SITUATIE EXISTENTA

Regimul de inaltime D+P. Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construit - locuinta existent (amprenta la sol) 56,00 mp. Suprafata demisol existent 17,20 mp.

Suprafaa desfurat existenta 73,20 mp Cota 0.00 existenta este la 95 cm pe frontonul existent spre strada. Acoperis tip sarpanta:

nlimea la coam este de 7,10 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada; adica +6.15 m de la cota 0.00 a cladirii.

nlimea la streasina este de 3,75 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada; adica +2.80 m de la cota 0.00 a cladirii.

INDICI URBANISTICI - SITUATIE PROIECTATA

Regimul de inaltime ramane D+P. Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construit spatiu productiv (amprenta la sol) 82,00 mp. din care corp existent consolidat 54 mp extindere 28 mp

Suprafata demisol proiectat 46,00 mp. din care demisol existent consolidat 18 mp

extindere 28 mp Suprafaa desfurat totala proiectata 128,00 mp Cota 0.00 ramane cea initiala pentru a putea avea acelasi punct de referinta asupra proiectului. Acoperisul tip sarpanta proiectat are urmatoarele coordonate:

nlimea la coam ramane +6.15 m de la cota 0.00 a cladirii. nlimea la streasina ramane +2.80 m de la cota 0.00 a cladirii.

Procentul de ocupare POT = 40 %

Coeficientul de utilizare a terenului CUT = 0,63 ntocmit, Arh. Cornel Dumitriu


pagina 11

M E M O R I U J U S T I F I C A T I V REZISTENTA

SITUATIA EXISTENTA:

- Din punct de vedere structural sistemul constructiv al ansamblului este format din trei solutii distincte, astfel :

Primul tronson, identificat ca fiind zona beciului existent impreuna cu parterul aferenta acesteia, este structura compusa dintr-o elevatie de beton simpluin grosime de 35-40 cm, fundata la o adancime de 30 cm (cf. studiului geotehnic intocmit). Peste elevatia de beton este executat un planseu din grinzi de lemn cu tavan si pardoseala din cherestea de rasinoase. Zidurile sunt din zidarie de caramida plina de 30 cm grosime.

Al doilea tronson (tronson de mijloc), este o zona executata din paianta cu grosimea zidurilor de 20 cm, si adancime de fundare de 30 cm, fundatia fiind executata din acelasi material.

Al treilea tronson (camera situata in estul constructiei), este o cladire cu structura din blocuri de beton, grosimea zidurilor fiind de 25 cm. Ca fundatie, este folosit acelasi material, respectiv blocuri de beton, fundata la aceasi adancime de 30 cm.

Nici una din solutiile constructive, nu este consolidata cu stalpisori sau centuri din beton armat.

Acoperisul este alcatuit dintr-o sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla vopsita montata pe astereala din scandura de rasinoase. Elementele sarpantei sunt subdimensionate raportate la incarcarea din zapada aferenta zonei geografice unde este amplasata constructia.


pagina 12

- Ca stare tehnica a structurii se constata urmatoarele :

Fundatiile sunt total incorect executate, nerespectand adancimea de inghet a zonei, care este de 1.10 m fata de CTN;

Toata structura de rezistenta, atat elevatia subsolului cat si a parterului, este brazdata de multiple fisuri datorate tasarilor inegale care au aparut in urma ciclului de inghet-dezghet a pamantului de la talpa fundatiei.

Lipseste cu desavarsire, hidroizolatia verticala a elevatiei subsolului.

Toata tencuiala este compromisa din cauza fisurilor structurale.

SITUATIA PROIECTATA : CONSTRUCTIA EXISTENTA :

- In ceea ce priveste structura de rezistenta a constructiei existente, tinand cont de starea tehnica a structurii si ca urmare a recomandarilor din expertiza tehnica, s-au adoptat urmatoarele masuri si solutii tehnice structurale:

1. Se demoleaza intregul acoperis existent, pana la limita de proprietate a beneficiarului; 2. Se demoleaza toate planseele din grinzi de lemn si astereala; 3. Se demoleaza toate zidurile executate din paianta si blocuri de beton si se vor inlocui

cu zidarie din blocuri ceramice cu goluri de tip POROTHERM in grosime de 30 cm; 4. Elevatia subsolului se va subturna cu beton simplu si centura de beton armat, pana la

cota nou proiectata, respectiv cota -4.15 m, in conditiile in care cota subsolului coboara de la -2.10 la -2.80 m;

5. Elevatia subsolului si structura din zidarie care se pastreaza, aferenta subsolului existent, se va camasui cu beton armat in grosime de 7.5 cm.

6. Planseul peste subsolul existent se va executa din beton armat.


pagina 13

7. Peste nivelul al doilea, (parter) se va executa o centura si un planseu din beton armat. 8. La nivelul podului se va executa o zidarie perimetrala de inchidere de 1.90 m inaltime

iar la limita de proprietate, un zid de calcan pana la cota +6.15 m. Peste pod se va executa o sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase cu astereala si invelitoare din tigla de table faltuita si prevopsita.

- SUBTURNARE FUNDATII: se va executa din beton simplu clasa C20/25, subturnare executata pana la cota -4.15 m. Latimea talpii de fundare ajungand de la 40 cm la 55 cm. Subturnarea se va executa pe tronsoane de maxim 1.50 m, pe etape, in puncte de lucru diametral opuse. Pentru executia corecta a subturnarilor, betonul va depasii cu cca 5-10 cm talpa fundatiei existente. In mod OBLIGATORIU, beton se va vibra prin mijloace mecanice. La cota de -2.40 se va executa o centura din beton armat de aceasi clasa de beton, armarea facandu-se cu 814 din PC52 si etrieri transversali 8/15 cm din OB37.

- CAMASUIALA PERETI - se va executa in grosime de 7.5 cm, pe ambele fete ale elementului camasuit (elevatie beton sau perete din zidarie) din beton clasa C25/30 cu agregat marunt, max. 16 mm. Inainte de executia camasuielii, se vor indeparta toate tencuielile, suprafata se va spala cu jet de apa pentru a indeparta praful rezultat si ramasite de material. Succesiunea opeatiilor pentru executarea camasulelii sunt:

Se vor executa gaurile pentru elementele de ancorare a plasei de armatura;

Se vor fixa elementele de ancorare (9buc/mp) din PC52 12 prin batere; Se va monta plasa STNB 5#100x100 mm si se va lega de elementele de ancorare; Se vor monta purici din plastic pentru asigurarea acoperirii de beton de 2.5 cm;

Se va executa cofragul, lasandu-se guri de turnare la distanta de cca 1.00 m;

Se va turna betonul cu vibrare obligatorie;

Dupa decofrare si eventuala corectie a suprafetei exterioare a demisolului, cu mortar de ciment, se va trece la executia hidro+termoizolatiei verticale exterioare. Aceasta este compusa din amorsa bituminoasa in doua straturi, hidroizolatie verticala din folii bituminoase termosudabile armate cu fibre poliesterice, termoizolatie din polistiren extrudat de 5 cm grosime si protectia hidro-termoizolatiei cu folii speciale din polietilena drenanta alveolara, de tip FONDALINE sau similar.

- FUNDATII - Tinand cont de specificatiile studiului geotehnic, precum si de conformatia structurii existente, s-a continuat cu executia de fundatii continue sub ziduri cu pozarea de centuri de beton armat atat la talpa fundatiei executata din 414 din PC52 legati cu etrieri de tip agrafa din 8/15 cm din OB37 cat si la partea superioara a elevatiei din beton de 30 cm grosime, armara facandu-se cu 414 din PC52 legati cu etrieri inchisi din 8/15 cm din OB37.

Fundatiile, atat in zona de subturnare cat si in zona fundatiilor noi, vor avea latimea talpii de 55 cm si inaltimea blocului de fundare de 50 cm. In zona de trecere de la fundatia corpului de cladire in regim de inaltime P (parter) la cea cu regim de inaltime S+P, fundatia se va executa in trepte, cu inaltimea treptei de 50 cm si latime acesteia cuprinsa intre 60 si 75 cm, asigurandu-se trecerea de la cota de fundare a cladirii parter de -1.55 la cota de fundare a cladirii cu demisol de -4.15m.

In zona peretelui comun cu vecinul, in axul D-4 se va executa o fundatie izolata excentrica cu dimensiunile de 1.50x1.50 m si cuzinet armat de 80x80 cm cu armaturi de legatura pentru stalpisori. In sirul 4 intre axele C si E se va executa o grinda de fundare de 30x50 cm pe care se va executa zidaria noua. Grinda de fundare va rezema pe elevatia de beton a fundatiilor continue si pe elevatia camasuita a demisolului. Armarea cuzinetului fundatiei izolate se va executa cu bare 12/15 cm din PC52 ancorate in blocul de fundatie pe 60 iar grinda de fundare se armeaza simetric cu 3+316 din PC52 legati cu etrieri inchisi din 8/15 cm din OB37. Clasa de beton folosita este C20/25.

In conformitate cu studiul geotehnic s-au respectat urmatoarele caracteristici principale :

Adancime de fundare Df = 1.35 m

Teren de fundare : Fragmente de piatra cu nisip mare cafeniu

Presinea conventionala de calcul : Pconv = 250 KPa (2.5 daN/mp)

Adancimea de inghet - 1.10 m fata de CTS


pagina 14

- STRUCTURA - din centurile de beton de la cota 0.00, se dezvolta stalpisorii cu sectiunea de

30x30 cm care confineaza zidaria de la parter. Armarea stalpisorilor se va face cu 414 din PC52 si etrieri 8/10cm din OB37. In zona inferioara si superioara a stalpisorilor, pe o lungime de 60 cm etrierii se vor indesi la 7.5 cm. Obligatoriu se vor monta armaturi constructive de diametrul 12, intre armaturile din colturi .

Zidaria se va executa din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm care se va termoizola la partea exterioara cu placi de vata minerala in grosime de 10 cm, acestea, in comparatie cu polistirenul expandat care este un material impermeabil, permitand difuzia vaporilor spre exterior, in conditiile in care coeficientul de transfer termic este acelasi si este cuprins intre 0.034 - 0.036 w/mK, valori ce se impun in mod OBLIGATORIU prin prezentul proiect.

Planseul - se va executa din beton armat monolit in grosime de 12 cm clasa de beton folosita fiind C25/30. Planseul va descarca eforturile, spre zidarie, prin intermediul unei centuri de beton armat cu sectiunea de 30x30 cm. Peste planseul de beton, in zona podului creat, se va executa o termoizolatie avand in componenta un strat de difuzie a vaporilor, o bariera de vapori, termoizolatie din vata minerala de 20 cm grosime montata intre grinzisoare de lemn ecarisat de rasinoase peste care se va monta o podea din scandura de rasinoase de 24 mm grosime. Armatura folosita pentru planseu este alcatuita din bare cu diametrul de 10 mm, dispuse cate 7 bucati pe metru linear de placa.

Grinzile longitudinale vor avea sectiunea de 30 x 45 cm si vor fi armate folosind 418 PC52 in zona inferioara si 414 in zona reazemelor. Deasemenea vor fi dispuse bare de montaj 214 PC52, la partea superioara in zonele de camp ale grinzilor. Armarea transversala se va face folosind etrieri inchisi 8/15 OB37. Grinzile transversale vor avea sectiunea de 30 x 35 cm, respectiv 30 x 40 cm. Armarea acestora se va face cu 416, respectiv 514 PC52. Etrierii vor fi dispusi 8/15, din OB37.

Acoperisul - este alcatuit dintr-o sarpanta de lemn ecarisat de rasinoase compusa din cosoroabe, popi, pane, capriori si astereala de rasinoase, peste care se va asterne o folie anticondens si invelitoarea din tabla plana prevopsita, faltuita. Apele pluviale vor fii conduse prin intermediul unui sistem de jgheaburi si burlane avand diametrul de 10 si respectiv 12 cm executate din acelasi material ca si invelitoarea. La partea superioara a invelitorii se vor monta parazapezi pentru protectia impotriva alunecarii zapezii de pe acoperis, fiind protejat in acest fel si jgheabul de scurgere.

Pardoselile de beton interioare - se vor executa atat la nivelul beciului (demisolului) cat si la nivelul cotei 0.00 fiind compusa dintr-un strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne o folie PVC care impiedica scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat anticapilaritate. Peste folie se va monta o termoizolatie din polistiren extrudat de 5 cm grosime peste care se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va finisa prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB 5#100x100 mm. Peste pardoseala de beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.

CONSTRUCTIA NOU PROIECTATA - EXTINDEREA:

Din punct de vedere structural, se pastreaza solutiile de proiectare de la constructia consolidata si

reabilitata, respectiv: - Fundatii continue sub ziduri - fundate la -4.15. - elevatii din beton simplu de 30 cm grosime cu centuri de beton armat de 30x30 cm la partea

inferioara si superioara a acesteia; - Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolat in zona podului; - Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime confinati cu stalpisori si

centuri de beton armat; - Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla prevopsita.

AMENAJARI EXTERIOARE:

Pardoselile de beton exterioare - se vor executa in exteriorul constructiei fiind compusa dintr-un strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne o folie PVC care impiedica scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat anticapilaritate. Peste folie se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va finisa prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB 5#100x100 mm. Peste pardoseala de beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.


pagina 15

Ziduri de sprijin ornamentale se vor executa din beton clasa C20/25, armat cu bare 12/15 cm. In zona de contact cu pamantul se vor dispune protectii astfel: hidroizolatie din emulsie bituminoasa in 2 straturi, si dren de piatra.

Scarile exterioare care vor asigura accesul pe partea frontala dar si la partea laterala a cladirii se vor executa din beton de clasa C20/25, si vor fi armate cu 510 PC52. Scarile vor rezema pe centuri cu sectiunea de 30x30, 30x35, respectiv pe o grinda de fundare cu sectiunea de 30x45. Armarea acestora se va face cu bare avand diametrul 14 mm, in numar de 6 sau 8 bare.

Construcia este ncadrat n clasa C i gradul III de importan conform H.G. Nr. 766/97.

Zpada (conform CR 1-1-3 - 2005) Valoarea caracteristica a inc. din zapada S0,k = 2.0 KN/mp

Vnt (conform NP-082-04*) Zona A: qref = 0,40 KPa Viteza vantului v = 35m/s

Seismicitatea (conform Normativ P 100-1/2006 )

- ag = 0.20g - Tc = 1.0 sec (perioada de col) - clasa de importanta seismica III


pagina 16

NORMATIVE SI LEGI CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIE: Legea 10/1995 privind calitatea n construcii. Normativul C140/1986; 1999 pentru executarea lucrrilor de beton, care se completeaza cu reglementarile din noul cod de practica pentru lucrarile din beton simplu armat si prefabricat. STAS 3300/2 - 85 Privind calculul si dimensionarea fundatiilor. STAS 256/1 83 TEREN DE FUNDARE STAS 2389 77 Jgheaburi si burlane prescriptii de proiectare si alcatuire. STAS 3303/0 77 Pantele invelitorilor. Indicativ NP-082-04* - Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului. Indicativ CR 1-1-3 2005* - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor Normativ P100 -1/ 2006 Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale. Normativ P122/1989 Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie fonica la cladiri civile, social culturale si tehnico administrative. C107 82 Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie termice la cladiri. Normativ C150 /99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile industriale si agricole. Normativ P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Normativul C56 / 1985 privind receptia calitativa a lucrarilor de constructii si instalatii. NE-012-1-2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat - partea 1 - Producerea betonului. NE-012-2-2010 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat - partea 2 - Executarea lucrarilor din beton. EUROCOD - Bazele proiectarii structurilor EUROCOD 1 - Actiuni asupra structurilor EUROCOD 2 - Proiectarea structurilor din beton EUROCOD 5 - Proiectarea structurilor din lemn EUROCOD 6 - Proiectarea structurilor din zidarie EUROCOD 7 - Proiectare geotehnica EUROCOD 8 - Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur.

CONCLUZII Beneficiarul nu va introduce in executie prezenta documentatie fara referat de verificare tehnica din partea unui verificator tehnic de proiecte atestat M.L.P.T.L. Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara existenta detaliilor de executie. Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara ca acesta sa angajeze un DIRIGINTE DE SANTIER atestat MLPTL in vederea urmaririi executarii lucrarilor si a intocmirii CARTII TEHNICE.

Constructorul va respecta normele tehnice, p.s.i. si de protectia muncii in vigoare pentru categoria de lucrari in executie.

INTOCMIT: Rezistenta

ING. MURESAN ERNEST


pagina 17

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR PROIECTATE I N CURS DE EXECUIE

- INVESTIIA ............................... MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII S.C. HIDROTEC LINE S.R.L. -Scop Extindere si modernizare cladire, schimbare destinatie din spatiu de locuit in sediu de firma - BENEFICIAR : ............................... S.C. HIDROTEC LINE S.R.L. -

Bucuresti - Sector 1, Sos. N.Titulescu, Nr.39-49, Bloc 12, Sc.A, Et.3, Ap. 14.

- AMPLASAMENT : ............................BUSTENI str. Paduri nr. 26 B - PROIECTANT GENERAL............... S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA - PROIECTANT DE SPECIALITATE REZISTENTA S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA

n conformitate cu:

-Legea nr.10/1995 - Legea privind calitatea n construcii -C56-85- Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaiile aferente -HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiza tehnic de calitate a

proiectelor, a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr .77 /N/1996 -HG nr.272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii -HG nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea i asigurarea calitii n

construcii - Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor -HG nr.273 / 1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente -OG nr. 623/ 2001 privind nfiinarea Inspectoratului de stat n construcii -HG nr.766/1997 referitor la Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii -HG nr.278 / 1994 - Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii -GH 456/ 1994 - privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice i a

punerii n funciune a capacitilor de producie, Se impune prezentul program de control si urmarire a calitatii lucrarilor ce urmeaza a fii executate, dupa urmatorul program:


pagina 18

PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE EXECUTIE SI FAZE DETERMINANTE

OBIECTIV : MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

NR CRT.

FAZA DE LUCRARE SUPUS CONTROLULUI PARTICIP LA CONTROL

DOCUMENT DE ATESTARE A

CONTROLULUI

1 Verificarea naturii terenului la cota de fundare B ; P; E PVLA

Faza I-a determinanta Faza premergatoare turnarii betonului in fundatii

B; P; E; I PVFD

2 Verificare si receptie armare cuzineti B; E PVLA

3 Verificare si receptie cofraj cuzinet B; E PVLA

4 Verificare si receptie suprafete de beton elevatie,

dupa curatire, in vederea executarii camasuielii

B; E PVLA

5 Verificare si receptie armare camasuire B; E PVLA

6 Verificare si receptie aspect beton dupa decofrare

camasuire

B; E PVLA

7 Verificare si receptie executie amorsa B; E PVLA

8 Verificare si receptie executie hidroizolatie verticala B; E PVLA

9 Verificare si receptie executie termoizolatie polistiren extrudat

B; E PVLA

10 Verificare si receptie executie protectie

termo+hidroizolatie verticala

B; E PVLA

11 Verificare si receptie executie umplutura - grad de compactare

B; E PVRC

12 Verificare si receptie cota de fundare platforme(pardoseli) betonate exterioare

B; E PVLA

13 Verificare si receptie strat filtrant balast platforme

(pardoseli) exterioare (interioare)

B; E PVLA

14 Verificare si receptie armare platforma (pardoseala) betonata

B; E PVLA

15 Verificare si receptie cofrag placa demisol, stalpisori, buiandrugi, centuri

B; E PVLA

16 Verificare si receptie armare placa demisol,

stalpisori, buiandrugi, centuri

B; E PVLA

17 Verificare si receptie zidarie de caramida eficienta parter + pod

B; E PVLA

18 Verificare si receptie cofrag planseu peste parter B; E PVLA

19 Verificare si receptie armare planseu peste parter B; E PVLA

20 Faza a II-a determinanta Faza premergatoare turnarii betonului in planseul

peste parter

B; P; E; I PVFD

21 Receptie structura de rezistenta parter B; E PVRC

22 Verificare si receptie straturi componente

termoizolatie planseu peste parter (bariera de vapori, termoizolatie vata minerala gr.= 20 cm,

structura lemn, podea cherestea in pod.

23 Verificare si receptie sarpanta de lemn B; E PVRC

24 Verificare si receptie invelitoate tabla prevopsita B; E PVRC

25 Receptie instalatie canalizare B; E PVRC

26 Receptie instalatii de apa proba de dilatare si presiune

B; E PVRC

27 Verificare rezistenta ohmica ansamblu instalatie B; E PVRC


pagina 19

Notaii : B - beneficiar, P-proiectant, E executant, I - inspector

PVLA Proces verbal de lucrri ascunse PVRC - Proces verbal de recepie calitativa PVFD - Proces verbal de faza determinanta

NOT Conform reglementrilor n vigoare, executantul i beneficiarul are obligaia de a anuna, cu cel

puin 10 zile naintea fazei determinante pe cei care trebuie s participe la realizarea controlului i ntocmirea actelor;

Beneficiarul va lua toate msurile pentru aducerea la ndeplinire a obligaiilor ce-i revin conform Legii 10-1995;

Un exemplar din prezentul program i actele mai sus menionate precum i proiectul se vor anexa la Cartea tehnic a construciei si va fi vizat de Inspectia in Constructii Deva;

BENEFICIAR, PROIECTANT

S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

PROIECTANT REZISTENTA S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA


pagina 20

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE, INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

Conform HG766-1997 si normative P130-1999 pentru MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

Prevederile din prezentul regulament se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu pentru

toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari,

administratori, utilizatori.

CAP. 1. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE REPREZINTA O COMPONENTA A SISTEMULUI CALITATII.

Obiectivul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiilor si

mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune distincta si are in vedere depistarea din

timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare. Urmarirea comportarii in

exploatare a constructiilor se face prin:

-urmarire curenta;

-urmarire speciala.

Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau speciale-peroiodice, metode, caracteristici si parametrii

urmariti se stabilesc de catre proiectant sau expert in functie de categoria de importanta a constructiilor si

de caracteristicile acestora si se include in cartea tehnica a constructiilor, care va cuprinde de asemenea

si rezultatele consemnate ale acestor activitati.

Deoarece cladirile din prezentul proiect se supun activitatii de urmarire curenta, in continuare se

trateaza acest capitol numai din punctul de vedere al urmaririi curente, urmarirea speciala nefiind, in

acest caz, obiectui capitolului.

Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care

corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea de exploatare a acestora.

Urmarirea curenta se realizeaza pe toata durata de existenta, asupra tuturor constructiilor.

Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa si cu mijloace simple de

masurare, in conformitate cu prevederile din proiectul constructiei. La constatarea, in cursul activitatii de

urmarire curenta, a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea

in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.

Obiectivul din prezentul proiect se va supune urmaririi curente o data pe an si in mod obligatoriu

dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren,

incarcari din zapada peste limitele normale). Vor fi semnalate defectele ivite asupra constructiei, cum ar fi:

-tasari de fundatii, deformari ale elementelor structurii de rezistenta, devieri de la orizontalitate si

verticalitate, rotiri, inclinari. Aceste defecte pot fi observate cu ochiul liber sau se pot constata efecte

secundare care sa conduce la elementele principale care s-au deformat; -coroziunea elementelor

metalice, exfolieri.


pagina 21

Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta, va intocmi rapoarte ce vor fi

mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si vor fi incluse in "Cartea tehnica a constructiei".

In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta,

stabilitatea si durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectie extinsa asupra

constructiei respective, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.

1.1 Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatarea constructiilor.

Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

-Raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, sub toate

formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor, daca este cazul.

-Stipuleaza in contracte indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a

acestora, la instrainarea sau la inchirierea constructiilor.

Proiectantii au obligatia de a elabora, pe baza de contract cu proprietarul, documentatiile tehnice

pentru urmarirea curenta.

Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa.

Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractual stabilite cu proprietarul

privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta, denumite RESPONSABIL CU URMARIREA

COMPORTARII CONSTRUCTIILOR, au urmatoarele obligatii si raspunderi:

-Sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a constructiei,

inclusiv Jurnalul evenimentelor;

-Sa efectueze urmarirea curenta;

-Sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea

expertizarii tehnice.

CAP. 2. INTERVENTIILE IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR

Interventiile in timp asupra constructiilor reprezinta o componenta a sistemului calitatii.

Obiectul interventiilor in timp asupra constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiei, mentinerea

aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.

Interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau imbunatatirea aptitudinilor in exploatare.

Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop;

-Mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;

-Extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.

Lucrarile de interventie sunt:

-Lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop

mentinerea starii tehnice a constructiei;

-Lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care au ca scop

mentinerea starii tehnice a constructiei;

-Lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii

sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.

Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale

elementelor de constructie-finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie sau ale instalatiilor si

echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate,

-Constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitatata pentru a se elimina

acest pericol;

-Cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfintarii constructiei

Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.


pagina 22

2.1. Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor

Proprietarii au urmatoarele obligatii si. raspunderi:

-Asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante

-Asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificarea tehnica a

acestora;

-Asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie,

calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati;

Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

-Elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de interventii, anexe la

proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc in cartea tehnica a constructiei.

Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din

proiectele elaborate in acest scop, luand toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.

Utilizatorii constructillor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce se revin in cadrul activitatii de

interventii in timp asupra constructiilor.

CAP. 3. POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe odata cu initierea actiunii

pentru, desfintarea acelei constructii, care se face:

a. la cererea proprietarului;

b. la cererea administratorului constructiei cu acordul proprietarului;

c. la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in care:

-constructia a fost executata fara autorizatie de construire;

-constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;

-transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute

sau pentru reintegrarea in natura.

Constructia din prezentul proiect este in intregime demontabila si recuperabila. Se pote recupera in

intregime intreaga suprastructura.

Lucrarile de demontare si demolare se pot face numai pe baza unei autorizatii de desfintare si proiect

tehnic care sa inglobeze toale cerintele stipulate prin avizele si autorizatia de demolare.

Intocmit.

Ing. MURESAN ERNEST


pagina 23

CAIET DE SARCINI REZISTEN

1. TERASAMENTE 1.1. Executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor

- Prevederi generale

Lucrrile de terasamente nu se vor ncepe naintea lucrrilor pregtitoare, prevzute n capitolul 2. Constructorul are obligaia s urmreasc stabilitatea masivelor de pmant ca urmare a influenei executrii lucrrilor de terasamente prevzute n proiect, sau aciunii utilajelor de nivelare, spare i compactare, precum i construciilor i instalaiilor nvecinate etc.

Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n proiect - pe baza studiului geotehnic - i constatrile constructorului pe teren la executarea spturilor, vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea msurilor corespunztoare.

Cand executarea spturilor pentru fundaii implic dezvelirea unor reele de instalaii subterane existente (ap, canal, abur, gaze, electrice, etc.) ce rman n funciune, trebuie luate msuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorrii. Aceste msuri vor fi prevzute n proiect, iar executarea spturilor se va ncepe numai dup obinerea aprobrii de la instituiile care exploateaz instalaiile respective (aviz de sptur i atunci cand este cazul i permis de foc etc.).

Cand existena reelelor de instalaii subterane nu este prevzut n proiect dar pe parcursul executrii lucrrilor apar indicii asupra existenei lor, se vor opri lucrrile de spturi i se va anuna beneficiarul lucrrilor. Se va prospecta terenul utilizand procedee adecvate i se va anuna proiectantul i organele de exploatare a reelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul i sub supravegherea beneficiarului sau unitii de exploatare, de la caz la caz.

- Lucrri pregtitoare

Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt, n principal, cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru.

nainte de nceperea lucrrilor de demolri, se vor examina reelele subterane ale instalaiilor de ap, gaze, canalizare, electrice, etc. din zona construciilor respective. Prin proiect se vor stabili msurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrrile de demolare s nu fie stanjenite n executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora i a se evita accidentele sau incendiile.

n cazurile n care exist pericol de incendiu sau de explozie este necesar obinerea de ctre beneficiar a permisului de foc.

n cazul descoperirii dup demolare a unor gropi sau hrube ale cror linii se extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrrile i va solicita beneficiarului i proiectantului soluii corespunztoare din punct de vedere tehnic i economic.

Excavarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat. Pmantul vegetal rezultat din spare va fi depozitat n afara perimetrului construit, n vederea redrii n circuitul agricol a unei suprafee echivalente cu cea dezafectat.

Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execut lucrrile de construcie, va fi oprit prin executarea de anuri de gard ce vor dirija aceste ape n afara zonelor de lucru.

Pmantul rezultat din sparea anurilor se va depune ntre anurile de gard i spturile pe care le apr.

n cazul n care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, astfel c executarea acestor anuri nu este economic, se vor amenaja rigole.


pagina 24

- Trasarea pe teren

Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului.

Pentru ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construcii indicativ C 83 - 75 .

Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i se efectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat.

- Executarea spturilor i a sprijinirilor La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: - meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel ncat s nu pericliteze instalaiile i construciile nvecinate;

- cand turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, aceasta va fi oprit la o cot mai ridicat decat cota final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.

Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili inand seama de adancimea spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul de scurgere a apelor subterane, condiiilor meteorologice i climatice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie adoptat, etc.

Spturile de lungimi mari pentru fundaii se vor organiza astfel ncat, n orice faz a lucrului, fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectrii apelor n timpul execuiei.

Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz, profilul proiectat al spturii. n acest scop sptura se va opri cu 20 ... 30 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare ( buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor asigura condiiile tehnologice, de securitate a muncii i calitate a lucrrilor n conformitate cu legislaia n vigoare.

n cazul terenurilor sensibile la aciunea apei, sptura de fundaie se va opri la un nivel superior cotei prevzute n proiect:

- pentru nisipuri fine 0,20 ... 0,30 m; - pentru pmanturi argiloase 0,15 ... 0,25 m; - pentru pmanturi sensibile la umezire 0,40 ... 0,50 m.

Sparea acestui strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei. n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de

fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundaie n timpul execuiei se poate face numai cu acordul proiectantului.

n cazul executrii de spturi lang construcii existente sau n curs de execuie, se vor prevedea prin proiect msuri speciale pentru asigurarea stabilitii acestora (sprijinirea fundaiilor sau construciilor existente, subzidiri n cazul unor spturi mai adanci etc.).

Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la posibilitatea de fundare a construciei respective.

Pe parcursul executrii lucrrilor executantul are obligaia de a solicita prezena proiectantului geotehnician pe antier la atingerea cotei de fundare i ori de cate ori se constat neconcordana ntre prevederile studiului geotehnic i dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului i caracterului apelor subterane etc.

Rezultatul cercetrilor efectuate n timpul execuiei lucrrilor de ctre proiectant, modificrile stabilite, precum i concluziile asupra acurateei privind modul de executare a soluiilor de fundare preconizate de proiectant se vor ataa la cartea construciei i la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.


pagina 25

- Executarea umpluturilor compactate

Umpluturile se vor executa de regul din pminturile coezive, slab coezive i necoezive rezultate din lucrrile de sptur.

Se interzice realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari, maluri, prafuri, argile moi, cu un coninut de materii organice, resturi de lemn, bulgri, etc.

nainte de executarea umpluturilor este obligatorie ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, iar suprafaa rezultat va fi amenajat cu pante de 3 ... 5% pentru a asigura scurgerea apleor din precipitaii. De asemenea aceast suprafa se va compacta n vederea realizrii unui strat de baz cu portan mrit .

Umiditatea pmantului pus n oper va fi ct mai aproape de umiditatea optim de compactare, admindu-se variaii de 2% .

Umpluturile ntre fundaii i la exteriorul cldirilor pn la cota prevzut n proiect se vor executa imediat dup decofrarea fundaiilor.

- Executarea lucrrilor pe timp friguros

La executarea lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmant, prevzute n Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente indicativ C 16 -79.

- Recepionarea lucrrilor de terasamente

Verificarea calitii lucrrilor de terasamente, n vederea recepionrii lor, se face n conformitate cu prevederile din Normativul C 56 - 85.

Ca operaiuni specifice la recepionarea lucrrilor de terasamente pentru construciile civile i industriale, se vor controla i procesele verbale de lucrri ascunse precum i documentaia de antier privind:

- amplasamentele exacte ale puurilor de colectare pentru drenarea terenului; - n cazul spturilor executate n pmanturi situate sub nivelul apelor subterane sau cu infiltraii

puternice de ap, se va preciza cota la care s-a reuit a se cobor nivelul apelor subterane, care urmeaz a se menine i dup terminarea lucrrilor de fundaii;

- msurile luate pentru asigurarea cotei de spare sau atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau coborarea acesteia, pentru pregtirea fundului spturii, precum i modul n care s-au remediat greelile fcute la executarea acestor lucrri;

- msurile speciale de siguran luate n legtur cu executarea de spturi lang fundaiile unor construcii existente.

- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de terasamente 1.2.1. - Construcii locuine social culturale, industriale

La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare n parte dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul depirii oricrei dintre abaterile admisibile, este interzis nceperea executrii corpului fundaiilor nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv n limitele admisibile.

n toate cazurile n care se constat c - la cota de nivel stabilit pentru proiect - natura terenului nu corespunde cu aceea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit decat pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.

nainte de nceperea executrii corpului fundaiilor se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnat de beneficiar, constructor i proiectant; n procesul verbal se vor nscrie i toate modificrile ntroduse fa de proiect.

Umpluturile (perne) de pmant, nisip, balast, pietri sau piatr spart, care servesc drept consolidare a terenului de fundare i pe care se aeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificandu-se:

- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aeaz; - calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur; - respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect; - realizarea gradului de compactare prevzut n proiect;


pagina 26

- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut n proiect este de -2% pentru medie i 5% pentru valoarea minim;

- toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna n procese verbale de lucrri ascunse.

Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelai regim ca i al pernelor. Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie

auto uoar, sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseli etc., se va verifica:

- ndeprtarea pmantului vegetal i al altor straturi indicate n proiect; - corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de compactare; - realizarea gradului de compactare ( D ). n cazul pmanturilor sensibile la umezire se vor mai verifica: - asigurarea colectrii i evacurii apelor din precipitaii sau din surse accidentale, pe toat durata

executrii lucrrilor de construcii i instalaii; - meninerea ultimului strat de 30 ... 50 cm al spturii pn n ziua n care se ncepe betonarea n

zona respectiv; - excluderea pmanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor, etc.; - executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau provizorii).

1.2.2. - Tolerane admise la trasarea construciilor STAS 9824 / 1 - 75 - Anexa II 2.2. din Buletinul Construciilor vol.1-2 / 1986 1.2.3. - Gradul de compactare admisibil al umpluturilor STAS 2914 - 76 - Anexa 2.3. din Buletinul Construciilor vol.1-2 / 1986

La execuie se vor respecta i reglementrile normativelor C169 / 88 i C56 / 85, aferente terasamentelor.

2. EXECUTAREA FUNDAIILOR 2.1. Executarea lucrrilor de fundaii directe 2.1.1. - Executarea fundaiilor directe nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie s fie terminate lucrrile pregtitoare i anume: - trasarea axelor fundaiilor i executarea spturilor; - protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmant; - coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundaiilor n uscat, atunci cand procedeele de execuie adoptate nu permit betonarea sub ap; - asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare necesare executrii fundaiilor; - verificarea axei fundaiilor; - verificarea corespunztoare dintre situaia real i proiect (din punct de vedere al calitii terenului, dimensiunile i poziiilor), n limitele toleranelor prescrise; - ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare. Dac caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare, msurile ce urmeaz a se lua se stabilesc mpreun cu proiectantul i se transmit prin dispoziie de antier. n cazul fundaiilor n ap cu sau fr epuismente, se verific n mod special c nu s-au produs afuieri, ebulmente, prbuiri etc.sau c efectele acestora au fost nlturate n aa fel ncat corpul fundaiei s poat fi executat corect conform proiectului. Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu. La poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor de beton i beton armat, abaterea admisibil este de 10 mm . Abaterea admis pe vertical la poziionarea fundaiilor fa de cota de nivel, se admite de maximum 10 mm. La executarea fundaiilor trebuie avute n vedere urmtoarele :


pagina 27

- materialele ntrebuinate trebuie s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor din standardele i normele de fabricaie n vigoare; se atrage atenia asupra cazurilor n care proiectele prevd ca msuri de protecie anticoroziv utilizarea de cimenturi speciale i anumite grade de impermeabilitate a betonului; - fundaia se execut fr ntrerupere pe distana dintre dou rosturi de tasare; n cazul cand aceast condiie nu poate fi respectat se procedeaz conform Normativului NE-012 - 99; - n cazul betonrii sub nivelul apei subterane se verific, dup caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a msurilor contra afuierii terenului i splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din anexa Normativului NE-012-99;

2.1.2. - Msuri de tehnica securitii muncii n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuie respectate urmtoarele prevederi n vigoare: - Norme republicane de protecie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu Ord.nr.34 / 1975 i 60 /1979; - Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii - montaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord.nr. 1233 / D / 1980; Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului, indicativ P.118 - 83. Executantul va elabora instruciuni speciale de tehnica - securitii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe antier, precum i pentru diferitele operaiuni ce se efectueaz la lucrrile de fundaii, care nu sunt prevzute n normele n vigoare, folosind n acest scop fiele tehnologice existente sau cartea tehnic a utilajului respectiv.

nainte de nceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din precipitaii i scurgerea lor n spturile de fundaie; aceste lucrri se vor prevedea n proiect, ca lucrri de baz.

Ultimul strat de pmant, de circa 30 cm grosime, din spturile de fundaie trebuie excavat pe poriuni ealonate n timp - pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor n ziua respectiv - i imediat nainte de turnarea betonului de fundaie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaiile de umiditate.

Dac totui se produc crpturi pe suprafaa terenului la cota de fundare, nainte de turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dac crpturile sunt mici) fie cu pmant stabilizat i apoi la compactarea suprafeei de fundare precedat de o uoar stropire a pmantului, pentru a se realiza umiditatea optim de echilibru.

Umpluturile sub pardoseli se vor executa fie din pmanturi lipsite de potenial contracie- umflare - dac se dispune de un astfel de material n zon - fie din P.U.C.M. stabilizate; n toate cazurile, umpluturile vor fi bine compactate, n straturi de 15 ... 20 cm grosime, fiind interzis utilizarea n acest scop a materialelor drenante.

Pentru controlul realizrii umpluturilor de orice fel, se va proceda conform STAS 1913/13-73, aceste lucrri fiind prevzute n proiect ca lucrri de baz .

Stabilizarea PUCM, folosit la umpluturi, care se realizeaz n scopul de a se reduce umflarea relativ a pmantului sub limita care-l face insensibil la variaiile de umiditate UL < 90%, se poate efectua fie prin metode chimice, fie prin degresare cu nisip.

La executarea lucrrilor de terasamente i fundaii se vor respecta urmtoarele reglementri n vigoare:

- Norme republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinul nr.34 / 1975 i 60 / 1975;

- Norme de protecia muncii n construcii - montaje, aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu ordinul 7 / N / 1970 .

2.3. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii 2.3.1. - Domeniu de aplicare, prevederi generale, fundaii directe

Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundaii, de orice tip (continue, izolate, radiere, directe, pe piloi etc.) i executate prin orice procedeu pentru care exist o prescripie tehnic n vigoare.


pagina 28

Orice lucrare de fundaii va fi nceput numai dup verificarea i recepionarea ei ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor i dup retrasarea general a tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective i - unde e cazul - a fiecrui pilot n parte.

n cazul fundaiilor executate n ap, cu sau fr epuismente, se va verifica n mod special c nu s-au produs afuieri, ebulmente, prbuiri etc. sau c efectele acestora au fost nlturate, n aa fel ncat corpul fundaiei s poat fi executat corect, conform proiectului.

n cazul fundaiilor amplasate pe pmanturi sensibile la umezire sau cu contracii mari, se vor verifica n plus msurile luate pentru evitarea umezirii pmantului din jur sau de sub fundaii i c ultimul strat de pmant de 40 ... 50 cm grosime nu s-a spat decat n ziua n care se ncepe executarea corpului fundaiei n zona respectiv.

n cazul fundaiilor de beton sau beton armat, se vor aplica integral i prevederile caietului V al prezentului normativ, inclusiv anexa respectiv.

Toate verificrile, ncercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundaii i rezultatele acestora se vor nregistra n procese - verbale de lucrri ascunse.

Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul execuiei sunt: - aplicarea msurilor de protecie prevzute n proiecte pentru cazul agresivitilor naturale

(ale apelor subterane) n special n ce privete tipul de ciment, gradul de impermeabilitate al betonului i acoperirea armturilor;

- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect; - betonarea continu a fundaiei, fr ntreruperi cu durata mai mare decat aceea prevzut

n normativul C.140 - 79; n cazul n care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau formei fundaiei, rosturile de lucru vor fi stabilite n prealabil, cu avizul proiectantului;

- n cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz: fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a msurilor contra afuierii terenului i splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140 - 79 n legtur cu betonarea sub ap;

- n cazul fundaiilor de tip pahar pentru ncastrarea stalpilor prefabricai, se vor verifica dimensiunile golului (seciuni orizontale i verticale cotele fundului paharului), mpnarea i celelalte legturi provizorii ( care trebuie s asigure echilibrul stabil al stalpului, conform normativului C.140 - 79, P.10 - 77 precum i ncastrarea definitiv , prin betonare);

- n cazul fundaiilor pentru stalpi metalici i a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de prindere (geometrie, caracteristici fizico - mecanice, protecia anticoroziv etc.) i poziiile lor, precum i a mortarului sau betonului pentru ncastrare, subbetonare, etc.

La recepiile pe faze de lucrri i recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua n afar de examinarea actelor ncheiate pe parcurs, n ce privete frecvena, coninutul i ncadrarea n prevederile proiectului i prescripiile tehnice, n limita abaterilor admisibile - i o serie de sondaje, n numrul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, n special n ce privete poziiile, formele i dimensiunile geometrice i calitatea corpului fundaiilor.

n cazul fundrii construciilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate, umpluturilor, etc.) executarea i verificarea lucrrilor de fundaii se va face cu respectarea Normativului C.29 - 85.

Abateri admisibile la fundaii directe 1. Abateri privind precizia amplasamentului i a cotei de nivel: - poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor 10 mm - poziia n plan vertical a cotei de nivel 10 mm 2. Abateri dimensionale ale elementelor: - dimensiuni n plan orizontal:

- nlimi pan la 2 m 20 mm - nlimi peste 2 m 30 mm - nclinarea fa de vertical a muchiilor i suprafeelor: - pentru 1 m liniar 3 mm - pe toat nlimea 16 mm - nclinarea fa de orizontal a muchiilor i suprafeelor : - pentru 1 m liniar 5 mm - pentru suprafee libere 20 mm La executarea fundaiilor se vor respecta i reglementrile normativelor P10 / 86, P70 i C56 / 85 caiet IV.


pagina 29

3. CINTRE, SPRIJINIRI I COFRAJE

3.1. Executarea lucrrilor de cofraje 3.1.1. - Cofraje i susinerile lor Cofrajele i susinerile lor trebuie s fie astfel alctuite ncat s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare, prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectandu-se nscrierea i abaterile admisibile precizate n anexa X.3; - s fie etane astfel ncat s nu permit pierderea laptelui de ciment; - s fie stabile i rezistente, sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de execuie; - s asigure ordinea de montare i demontare stabilit fr a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor i susinerilor; - s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele care se decofreaz. Cofrajele se pot confeciona din: lemn sau produse pe baz de lemn, metal, sau produse pe baz de polimeri. Materialele utilizate trebuie s corespund reglementrilor specifice n vigoare. Din punct de vedere al concepiei de alctuire se deosebesc: - cofraje fixe, confecionate i montate la locul de turnare a betonului i folosite de obicei la o singur turnare; - cofraje demontabile staionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numr de turnri; - cofraje demontabile mobile, care se deplaseaz i iau poziii succesive pe msura turnrii betonului (cofraje glisante, pitoare sau rulante). Pentru a reduce aderena ntre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare pe feele care vin n contact cu betonul, dup curirea prealabil i nainte de fiecare folosire. Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel ncat s se evite deformarea i degradarea lor (umezire, murdrire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj. Constructorul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta i va elabora fiele tehnologice necesare realizrii lucrrilor de cofraje. Fiele tehnologice vor cuprinde precizri de detaliu privind: - lucrrile pregtitoare; - fazele de execuie; - poziia eventualelor ferestre de curire sau betonare; - programul de control al calitii pe fazele de execuie a cofrajelor; - resursele necesare (echipamente de cofrare i susineri,utilaje - scule i fora de munc);

- organizarea raional a locului de munc. nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor curi i pregti suprafeele de beton care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia armturilor de legtur sau continuitate precum i a benzilor de rost. Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii: - trasarea poziiei cofrajelor; - asamblarea i susinerea provizorie a panourilor; - verificarea i corectarea poziiei panourilor; - ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.

3.1.2. -Reglementri privind executarea lucrrilor de cofraje C 41 - 86 - Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor glisante C 162 - 73 - Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor metalice plane pentru perei din beton monolit la cldiri C 11 - 74 - Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj pentru cofraje

3.1.3. - Controlul calitii lucrrilor n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri etapizate astfel: - preliminar, controlandu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i susineri;


pagina 30

- n cursul execuiei, verificandu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor; - final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse. Abaterile fa de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj i cofrajele montate sunt indicate n anexa X.3. (Anexa X.3. - Buletinul Construciilor 12 / 1986 ) 3.2. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de cofraje

3.2.1. - Prevederi comune Panourile refolosibile parial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, nainte de montare trebuie s fie verificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea n vedere urmtoarele aspecte: - dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se deforma; - starea de conservare; - dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior. Cofrajele montate n oper, avand forma elementelor ce urmeaz a se betona, nainte de montarea armturii, se verific de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu proiectantul. Verificrile se refer la corespondena cu prevederile din proiect, la condiiile de calitate i ncadrarea n abaterile admisibile, conform normelor n vigoare. La executarea cofrajelor i cintrelor se vor respecta i reglementrile normativelor NE 012 - 1999 i C56 / 85 - caiet VII.

4. ARMRI 4.1. Verificarea calitii i recepia lucrrilor de armare La terminarea montrii armturilor se va consemna n procesul verbal constatrile rezultate n urma verificrilor efectuate cu privire la:

- numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;

- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior; - poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor; - calitatea sudurilor; - numrul i calitatea legturilor dintre bare; - dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii; - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile acestuia; - poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate.

4.2. Executarea lucrrilor de armare 4.2.1. - Armarea betonului

Oelul beton trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438 / 1,2,3 - 80. Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat i domeniile lor de aplicare sunt indicate n

tabelul 3.1. pag.12 din Buletinul Construciilor vol.12 / 1986. Livrarea oelului beton se va face conform prevedrilor n vigoare i nsoit de certificatul de

calitate. n cazurile n care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificate de garanie corespunztoare loturilor pe care le livreaz .

Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:

- evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului; - evitarea murdririi acestora cu pmint sau alte materiale; - asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru. Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta, conform

prevederilor din anexa X.1. pct.A.5., din: - constatarea existenei certificatului de caliatate sau de garanie; - verificarea dimensiunilor seciunii, inand seama de reglementrile din anexa III.1.;


pagina 31

- examinarea aspectului; - verificarea prin ndoire la rece. Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict

conformitate cu prevederile proiectului. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, n acest scop se vor ndeprta: - eventualele impuriti de pe suprafaa barelor; - rugina, prin frecare cu perii de sarm, dar numai n zonele n care barele urmeaz a fi nndite

prin sudur. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel ncat s se evite

confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, raza cercului de ndoire va fi de minimum

2 d ( d = diametrul etrierului).

Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25mm se vor fasona la cald.

Montarea armturilor poate s nceap numai dup: - recepionarea calitativ a cofrajelor; - acceptarea de ctre proiectant a fiei tehnologice. Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect, luandu-se msuri care s asigure

meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre etc.) Praznurile i piesele matalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur sau legturi cu srm d

Documents

Memoriu Arhitectura + Rezistenta