memoriu cimpani.doc

s.c. PRO EX CO s.r.l.RO Oradea BihorStr. Jiului nr. 16cui 17801909j05/1593/2005

Lucrarea : Modernizare si reabilitare drumuri comunale DC143 si DC257 si strazi din Comuna Cîmpani, judetul BihorBeneficiar : Comuna Cîmpani, județul BihorProiect nr. : 72 / 2014Faza : Proiect Tehnic

MEMORIU TEHNIC GENERAL

În baza contractului încheiat între Comuna Cimpani – jud. Bihor şi

S.C. PROEXCO S.R.L. s-a solicitat realizarea obiectivului:

MODERNIZARE SI REABILITARE DRUMURI COMUNALE DC143 SI DC257 SI

STRAZI DIN COMUNA CÎMPANI, JUDETUL BIHOR

1.AMPLASAMENT

1



Comuna Cîmpani este o localitate în judeţul Bihor, Transilvania, România, la poalele

Munţilor Apuseni, fiind mărginită la est cu depresiunea Nucetului, la nord cu Dealurile

Sighiştelului, la vest cu platoul Lunca Vaşcăului şi la sud cu Dealurile Sârbeştiului.

Comuna Campani are 5 sate componente:

1. Campani

2. Fanate

3. Harsesti

4. Sighistel

5. Valea de sus

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania



DC 143 şi DC 257 si strazile care fac obiectul prezentului proiect tehnic se află pe raza

administrativ - teritorială a comunei Cîmpani, judeţul Bihor.

DC 143 porneşte din DN75 din apropierea localităţii Cîmpani făcând legătura cu satele

Hîrşeşti şi Valea de Sus. Lungimea drumului este de 6,783 km.

DC 257 porneşte din DN75 din localitatea Cîmpani reprezentând singurul acces la Valea

Sighiştelului, declarată rezervaţie şi monument al naturii (prin legea nr. 5/2000, privind Planul de

Amenajare a Teritoriului natural, Secţiune a a III-a). Lungimea drumului este de 2,526 km.

Strazile sunt amplasate in localitatea Sighiştel.

2. TOPOGRAFIA

Terenul studiat este amplasat pe teritoriul comunei Campani, intravilan si extravilan.

Din punct de vedere administrativ terenul este in proprietatea Comunei Campani.

Terenul ocupat de drumurile existente este proprietatea domeniului public administrat de

Consiliul local şi Primaria Comunei Campani. Lucrările proiectate nu vor depăşi ampriza existentă,

deci nu vor fi necesare exproprieri. Terenul care va fi ocupat de obiectivul nou se află în proprietate

conform certificatului de urbanism.

Soluţia traseului a fost aleasă din considerente de evitare a ocupării terenurilor proprietate

privată, evitarea eventualelor exproprieri şi din considerente de dezvoltare urbanistică a zonei.

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de investiţia nouă este de 10.422,45 ml si 73.000,00 mp

(drum+acostamente+santuri+podete+ziduri) reprezentand terenuri din intravilanul și extravilanul

terenurilor apartinatoare Comunei Cîmpani, judetul Bihor in conformitate cu planul urbanistic

general aprobat.

Lucrările propuse de modernizare şi/sau reabilitare se vor desfăşura în limitele tramei

actuale, astfel incat nu vor fi necesare exproprieri.

Lucrările prevăzute a se executa nu afectează alte terenuri iar ca şi căi de acces se vor

utiliza străzile și drumurile din apropiere, care au acelaşi regim juridic ca şi drumul studiat.

Pentru fabricarea mixturilor sau a altor materiale se vor folosi organizările de şantier ale

constructorilor.

3



3 . CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI

HIDROLOGIC – apele de suprafaţă au caracter atat permanent cat si nepermanent,

directia lor de curgere fiind inspre Crisul Baita si Valea Neagra.

CONDIŢIILE HIDROLOGICE ALE COMPLEXULUI RUTIER se încadrează la

categoria MEDIOCRE, îndeplinindu-se condiţiile impuse de STAS 1709/2-90 şi normativ PD

177 – 2001, respectiv colectarea si drenarea apelor este posibila.

CLIMA şi REGIMUL PLUVIOMETRIC – Sectorul studiat se incadreaza ariei de clima

continental – moderata. Directia preponderenta de circulatie a maselor de aer este dinspre vest, cu

frecvente advectii de aer umed, insotite de o activitate frontal pronuntata.

STAS 1709/1-90 situează traseul tronsonului de drum în zona de tip climatic II.

VALOAREA MAXIMĂ A INDICELUI DE ÎNGHEŢ pentru zona în care este situat

tronsonul de drum este I30max = 534, valoarea medie pentru cele mai aspre trei ierni este I3/30med=472,

iar pentru cele mai aspre cinci ierni este I5/30med = 370, conform STAS 1709/1-90.

ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ

Adâncimea de îngheţ este de 80-90 cm, conform STAS 6054 – 77.

Adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie Z, este funcţie de tipul pământului, indicele de

îngheţ, condiţiile hidrologice şi structura drumului, conform STAS 1709/1-90.

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr se consideră egală cu adâncimea de îngheţ în

pământul de fundaţie Z, în condiţii de porozitate şi umiditate specifice, la care se adaugă un spor al

adâncimii de îngheţ ΔZ, funcţie de grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale

rezistente la îngheţ şi de grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a sistemului rutier, conform STAS

1709/1-90.

4.GEOLOGIA , SEISMICITATEA

GEOMORFOLOGIC – perimetrul in studiu prezinta un relief colinar (rampa-palier-

panta).

4



GEOLOGIC – din punct de vedere structural, perimetrul studiat apartine Depresiunii

Panonice, arie de sedimentare cu un fundament cristalin Precambrian rigid, care suporta depozite

desimentare mezozoice, neozoice si cuaternare. Findamentul rigid prezinta o structura denivelata in

blocuri crustate de tipul horsturilor si grabenelor. Cu exceptia formatiunilor mai vechi interceptate

in foraje de adancime, la suprafata terenului afloreoza formatiunii eluviale apartinand

Cuaternarului, care este reprezentat prin depozite argiloase, prafoase si nisipoase de varsta

pleistocena.

HIDROGEOLOGIC – apele de suprafaţă au caracter atat permanent cat si nepermanent,

directia lor de curgere fiind inspre Raul Videsti.

SEISMICITATEA ZONEI

Conform SR 11100/1-1993, privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, sectorul

analizat se incadreaza macrozonei de intensitate seismica 6 (pe scara MSK). Conform Codului de

Proiectare seismic P100-1/2006, acceleratia terenului pentru proiectare pentru un interval mediu de

recurenta (IMR) de 100 ani are o valoare de varf ag (coeficientul acceleratiei gravitationale

locale)=0,12g , iar perioada de colt Tc=0,7s.

5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME

Volumul : 1 - Piese scrise

2 - Piese desenate

6. PROGRAMUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR , GRAFICE DE LUCRU ,

PROGRAM DE RECEPŢIE

Execuţia lucrarilor se va derula începand cu data semnarii contractului de antrepriza.

Recepţionarea lucrarilor de execuţie se va face în conformitate cu H.G.R nr. 273/1994.

Perioda de verificare în exploatare a comportarii lucrarilor este de 1 an de la data recepţiei

preliminare, în care perioada executantul va efectua – daca este cazul – remedierile necesare.

7. TRASAREA LUCRARILOR

Trasarea lucrărilor se va face pe baza planurilor de situaţie ce fac parte integrantă din

prezenta documentaţie.

8. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE ŞI A MATERIALELOR DE PE

5



ŞANTIER

Materialele de construcţii vor fi depozitate în condiţii specifice prevăzute în normativele în

vigoare, pentru asigurarea şi menţinerea caracteristicilor de fabricaţie.

Execuţia lucrarilor se va face pe faze tehnologice normale, conform caietelor de sarcini.

Lucrarile executate în faze intermediare vor fi protejate astfel ca, în urma reluarii

execuţiei sau a continuarii celorlalte faze să se asigure stabilitatea, rezistenţa, durabilitatea şi

funcţionalitatea lucrarilor.

9. MASURAREA LUCRARILOR

Masurarea lucrarilor în vederea evaluarii costurilor consumurilor de materiale , forţei de

munca, ore utilaje de construcţii şi transporturi, s-a făcut în unităţile de masura specifice

diferitelor categorii de lucrări , astfel:

- terasamente - mc

- îmbrăcăminţi - mp

- beton - mc

- podețe tubulare - buc, ml

10. LABORATORUL CONTRACTANTULUI ŞI TESTELE CARE CAD ÎN

SARCINA SA

Materialele şi echipamentele ce se vor pune în operă vor fi însoţite de certificate de calitate,

garanţie şi agremente tehnice.

Pentru îmbinarea conductelor din polietilenă se vor utiliza aparate de sudură omologate.

Executantul trebuie să dispună de laborator pentru determinarea calităţii betoanelor. Testele

care cad în sarcina contractantului sunt cele conform normativelor în vigoare în sectorul constructii

- montaj şi cele precizate în caietele de sarcini.

11.CURAŢENIA ÎN ŞANTIER

Curăţenia în şantier intra în sarcina exclusiva a executantului. Curăţenia se va menţine în

permanenţa, printr-o organizare judicioasa a şantierului şi gospodarirea corecta a materialelor şi

resurselor.

6



12. SERVICII SANITARE

Serviciile sanitare vor fi asigurate de către executant, prin dotările de organizare de şantier,

în conformitate cu normele în vigoare, iar pentru asistenţa sanitară de urgenţă, constructorul va

înştiinţa, la începutul lucrării, spitalul cel mai apropiat.

13. RELAŢIILE ÎNTRE CONTRACTANT (OFERTANT) , CONSULTANT ŞI

ENTITATEA ACHIZITOR (INVESTITOR)

Relaţiile între factorii responsabili în realizarea investiţiei se vor desfăşura în conformitate

cu prevederile Legii nr. 10/95 , privind calitatea în construcţii.

Normele metodologice privind conţinutul cadru al documentelor de licitaţie , al ofertelor şi

al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice sunt cele stipulate în Legea 337/17.07.2006

privind aprobarea O.G. nr. 34/ 19.04.2006, privind achiziţiile publice.

Întocmit

Ing. Gall Vasile

7



MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE

1. DESCRIEREA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR

Descrierea funcţională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice, pe specialităţi

1.1 Situţia actuală

Conform temei de proiectare, beneficiarul solicită întocmirea unui proiect în faza de studiu de

fezabilitate pentru modernizarea şi reabilitare drumuri comunale DC143 si DC257 precum si a a

strazilor 2, 3, 4, 5, 7 si 7 Aleea 1 din localitatea Sighiştel.

Nr. crt.

Drum/strada Localitate Lungime proiectata

1 DC143 Harsesti, Valea de Sus 6783,00 ml2 DC257 Sighistel 2526,10 ml3 Strada 2 Sighistel 213,65 ml4 Strada 3 Sighistel 143,75 ml5 Dr. de expl. 4 Sighistel 116,10 ml6 Dr. de expl. 5 Sighistel 261,60 ml7 Strada 7 Sighistel 236,70 ml8 Strada 7 Aleea 1 Sighistel 139,55 ml

Total 10420,45 mlAmplasamentul îl găsim localizat în partea sudică a judeţului Bihor, în comuna Cîmpani,

intravilan si extravilan.

DC 143 şi DC 257 si strazile care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate se află pe

raza administrativ - teritorială a comunei Cîmpani, judeţul Bihor.

DC 143 porneşte din DN75 din apropierea localităţii Cîmpani făcând legătura cu satele

Hîrşeşti şi Valea de Sus. Lungimea drumului este de 6,783 km.

DC 257 porneşte din DN75 din localitatea Cîmpani reprezentând singurul acces la Valea

Sighiştelului, declarată rezervaţie şi monument al naturii (prin legea nr. 5/2000, privind Planul de

Amenajare a Teritoriului natural, Secţiune a a III-a). Lungimea drumului este de 2,526 km.

Strazile sunt amplasate in localitatea Sighiştel.

DC143 îşi are originea la limita comunei Cîmpani in DN75 făcând legătura cu satele

Hîrşeşti şi Valea de Sus; Lungimea drumului este de 6783,00 ml. Este un drum cu o împietruire

slabă si foarte greu accesibil, doar în condiţii de vreme uscată şi numai cu autovehicule de teren pe

8



portiunea dintre Harsesti si Valea de Sus, pe serpentine. La ora actuală accesul la localitatea Valea

de Sus se face prin localitatea Rieni, pe DC 254 ceea ce înseamnă un ocol considerabil pentru

locuitorii acestui sat.

Traseul este amplasat in extravilan Cîmpani, intravilanul si extravilanul localitatilor

Harsesti si Valea de Sus.

Datorită faptului că şanţurile nu au fost întreţinute, pe majoritatea sectorului de drum apa

pluvială bălteşte, ceea ce a dus la menţinerea în patul drumului a unei umidităţi constante, apariţia

burduşirilor, etc.

Panta longitudinală a traseului este variabilă: de la intersecţia cu DN 75 şi până la ieşirea

din satul Hârşeşti drumul are o pantă longitudinală lină; de aici drumul coboară prin pădure pe nişte

serpentine până la intersecţia cu DC 254 având o pantă de cca. 9 - 10%, iar apoi se continuă până la

capătul satului Valea de Sus.

Drumul are partea carosabilă balastată (cca. 25 - 30 cm grosime) cu o lăţime variabilă între

3,00 si 4,00 ml.

DC254 porneste tot din DN75 reprezentând singurul acces la Valea Sighiştelului, declarată

rezervaţie şi monument al naturii. Lungimea drumului este de 2526,10 ml. Este un drum cu

impietruire pe toata lungimea.

Traseul este amplasat in extravilan Cîmpani, intravilan si extravilan Sighistel.

Lăţitnea actuală a platformei drumului variază între 3,00 si 4,00 ml. În prezent drumul este

pietruit, grosimea stratului de piatră este în jur de 25 - 30 cm, partea carosabilă fiind în stare destul

de bună.

Strazile din Sighistel au urmatoarele caracteristici :

Strada 2 : L=213,65 ml


Dr. de expl. 4 : L=116,10 ml

Dr. de expl. 5 : L=261,60 ml

Starda 7 : L=236,70 ml

Strada 7 Aleea 1 : L=139,55 ml

Strazile sunt impietruite cu piatra sparta dar prezinta numeroase gropi si degradari.

Strazile sunt amplasate in intravilanul localitatii Sighistel.

9



In extravilan drumurile comunale sunt slab pietruite, contaminate masiv cu pamant din

fundatie. Elementele de scurgere a apelor sunt nesistematizate sau lipsesc in totalitate, iar apele

pluviale creaza fagase in drum.

Pe serpentinele de pe DC143 din fonduri locale s-au mai pietruit curbere periculoase, insa

piatra refuleaza pe acostamente, iar din cauza pantelor mari drumul este greu de urcat.

Dispozitivele de scurgere a apelor: podetelele sunt subdimensionate si colmatate, adesea

fara coronamente si camere de captare, avand capetele fisurate si rupte. In aceste situatii aceste

podete nu folosesc pentru scurgerea apelor si este necesara inlocuirea acestora, precum si realizarea

de noi podete acolo unde este necesar.

Întregul sector proiectat se desfăşoară într-o zonă deluroasă, drept urmare prezintă în plan o

complexitate medie, iar în profil longitudinal declivităţile sunt medii spre mari.

Inspecţia vizuală si studiul geohetnic a întregii zone care face obiectul acestui proiect a

relevat faptul că starea tehnică generală a acesteia este precară, caracteristicile tehnice şi

structurale, alături de multiplele defecţiuni generând condiţii improprii pentru circulaţia rutieră.

Terenul ocupat de investitie este proprietatea domeniului public administrat de

Primăria Cîmpani. Lucrările proiectate nu vor depăşi ampriza existentă, deci nu vor fi necesare

exproprieri. Terenul care va fi ocupat se află în proprietate conform certificatului de urbanism.

1.2 Categoria de importanţă şi clasa tehnică a lucrării

Conform H.G. 766/1997, lucrările se încadrează în categoria de importanţă „C” – normală.

Drumurile comunale Dc143, Dc257 și străzile din Sighiștel se încadrează în clasa tehnică V

(trafic foarte redus) – conform Ordin nr. 46 din 27/01/1998; (anexa. Norma tehnică din

27/01/1998).

Dr. de expl. 4 și 5 din Sighiștel au partea carosabilă de 2,75m, conform drumuri de

exploatare din categoria III – (STAS 2900-89 - Lățimea drumurilor).

Străzile 2, 3, 7 și 7 aleea 1, au partea carosabilă de 3,50m, conform străzi secundare din

localități rurale – (STAS 10144/1-90 - Profiluri transversale străzi).

1.3 SOLUȚIA PROIECTATĂ

Linia roşie s-a calculat având la bază cotele obligate impuse pentru punctele de racordare în

intersecţia cu alte străzi.

Diferenţele în ax s-au calculat astfel încât să se asigure amenajarea atât în profil transversal

cât şi corectarea în profil longitudinal a denivelărilor existente.

10



Toate pantele transversale pe carosabil s-au proiectat cu valoarea de 2.5% în acoperiş sau

pantă unică aşa încât să se coreleze toate elementele stradale existente şi să se asigure scurgerea şi

evacuarea apelor spre dispozitivele existente şi proiectate.

Alegerea sistemului rutier s-a făcut pe baza:

- a calculului de dimensionare luând în considerare datele de trafic actuale şi de

perspectivă şi condiţiile locale de teren.

- calculelor de verificare şi la acţiunea de îngheţ – dezgheţ.

- temei de proiectare

- studiului de fezabilitate existent

- necesitatile locale

- norme si normative in vigoare

Calculele sunt anexate în întregime prezentei documentaţii.

Având în vedere tema de proiectare precum şi situaţia existentă, la întocmirea documentaţiei

tehnice s-a urmărit păstrarea elementelor geometrice în profil longitudinal şi transversal precum şi

obţinerea unui preţ de cost cât mai mic. Pentru îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei şi a confortului

curbele au fost supraînălţate şi supralărgite conform STAS 863/85. Viteza de proiectare este de 40

km/h iar acolo unde situaţia o impunea aceasta a fost redusă la 25 km/h în curbele cu rază mai mică

de 100 m.

DC143

Lungimea drumului este de 5493,00 ml.

Lumgime totala : 6783,00 ml din care primii 1290,00 ml sunt asfaltati, si pe acest sector se

aduc imbunatatiri dispozitivelor de scurgere prin refacerea si pereerea santului.

- Complex rutier : de la km 1+290 la km 2+380 (L=1090ml) Parte carosabila: 4,00 ml

- completare fundatie cu balast de 5 cm grosime proiectat

- fundatie din balast de 30 cm grosime proiectata in caseta de largire a drumului de

0,50 m latime si in supralargirile curbelor

- strat de baza din macadam ordinar de 10 cm proiectat

- strat din binder tip BAD 25 de 6 cm proiectat

- imbracaminte din beton asfaltic BA 16 de 4 cm grosime proiectat

- Acostament : latime = 0,50 ml

- Complex rutier de la km 1+290 la km 2+123 (L=833ml):

11



- fundatie din balast de 15 cm grosime proiectat

- strat de balast stabilizat cu 6% ciment de 10 cm grosime proiectat

- tratament bituminos de etansare cu emulsie bituminoasa



- strat de piatra sparta de 10 cm grosime proiectat




1,50 m latime si in supralargirile curbelor







- strat de piatra sparta de 10 cm grosime proiectat








1.00 m latime si in supralargirile curbelor





- Complex rutier : Acostament :


12





Supralargirile din curbe si cele 5 drumuri laterale (de 4 x 15ml) vor avea acelasi complex

rutier ca si partea carosabila si totalizeaza o suprafata de 3975mp.

In satul Harsesti se amenajeaza 70buc. de accese din DC143. Accesele sunt prevazute a fi

executate din tuburi din beton simplu Ø300, lungimea fiecarui acces este de 4,00 ml.

Se vor amenaja serpentinele existente pe legatura Harsesti – Valea de Sus prin realizarea de

ziduri de sprijin. Este necesara executia a 582 ml de zid de sprijin din care 301 ml de debleu si

281 ml de rambleu.

Caracteristicile celor 301 ml de zid de sprijin de debleu sunt:

- din P100 pe partea dreapta – (L = 13ml) He = 2,10m ; Hf = 0,90m

- din Ti54 pana la km 3+985 pe partea dreapta – (L = 30ml) He = 2,10m ; Hf = 0,90m

- de la km 3+985 pana la km 4+017 pe partea dreapta – (L = 33ml) He = 1,45m ; Hf = 0,90m


- de la km 4+050 pana la P113 pe partea dreapta – (L = 33ml) He = 3,80m ; Hf = 1,40m

- de la P113 pana la P116 pe partea dreapta – (L = 26ml) He = 2,90m ; Hf = 1,30m

- de la km 4+131 pana la B57 pe partea stanga – (L = 40ml) He = 2,90m ; Hf = 1,30m

- din B57 pana la Te57 pe partea stanga – (L = 26ml) He = 4,60m ; Hf = 1,45m

- din Te57 pana la P123 pe partea stanga – (L = 68ml) He = 2,90m ; Hf = 1,30m

Caracteristicile celor 281 ml de zid de sprijin de rambleu sunt:

- din Ti53 pana la P96 pe partea stanga – (L = 27ml) He = 2,00m ; Hf = 0,90m

- din P96 pana la B53 pe partea stanga – (L = 34ml) He = 2,70m ; Hf = 1,30m

- de la km 3+932 pana la km 3+940 pe partea stanga – (L = 8ml) He = 2,70m ; Hf = 1,30m

- de la km 3+940 pana la Te53 pe partea stanga – (L = 20ml) He = 3,10m ; Hf = 1,30m

- din Te53 pana la km 3+973 pe partea stanga – (L = 14ml) He = 2,70m ; Hf = 1,30m

- de la km 4+000 pana la km 4+051 pe partea stanga – (L = 50ml) He = 1,60m ; Hf = 0,90m


- de la km 4+200 pana la P123 pe partea dreapta – (L = 63ml) He = 1,60m ; Hf = 0,90m

13



Zidurile sunt realizate cu fundatie de beton ciclopian B400 (C25/30), elevatii si cuneta din

beton B400 (C25/30), pereu din piatra bruta la dren in spatele zidurilor cu barbacane de 1,80 ml la

5 m distanta.

In localitate Valea de Sus pe zona unde valea este foarte aproape de drum de-o parte si

cealalta a drumului se va amenaja un zid de sprijin cu Helevatie = 1,00 m si Hfundatie = 0,80 m, pe

o lungime de 440 ml (stg.+dr.). Zidurile sunt realizate cu fundatie de beton ciclopian C25/30,

elevatii si cuneta din beton C25/30, pereu din piatra bruta la dren in spatele zidurilor cu barbacane

de 1,00 ml la 5 m distanta.

Pentru siguranta circulatiei s-au prevazut 1040 ml de parapet metalic de tip semigreu dupa

cum urmeaza:

- 440 ml in Valea de Sus pe zona cu zid de sprijin

- de la km 3 + 850 pana la km 4 + 050 (L = 200 ml) pe partea stanga

- de la km 4 + 108 pana la km 4 + 508 (L = 400 ml) pe partea dreapta

Scurgerea apelor a fost rezolvata prin realizarea de: santuri in taluz natural, santuri betonate

din beton simplu, rigole cu sectiune betonata, rigola prefabricata din beton simplu , rigola

carosabila din beton. Tipul de beton folosit la santuri va fi C25/30 si sub acesta se va aseza un strat

drenant de nisip de 5 cm grosime.

Santurile sunt prevazute astfel :

- de la km 0+000 pana la km 0+180 stg+dr. – sant in taluz natural L = 180 x 2 = 360ml

- de la km 0+180 pana la km 0+340 stg+dr. – sant din beton simplu L = 160 x 2 = 320ml

- de la km 1+290 pana la km 1+435 dr. – rigola cu sect. betonata L = 145ml


- de la km 2+018 pana la km 2+123 stg. – sant din beton simplu L = 105ml

- de la km 2+105 pana la km 2+393 dr. – sant din beton simplu L = 288ml





- de la km 3+204 pana la km 3+720 stg.+dr. – sant din beton simplu L = 516 x 2 = 1032ml



- de la km 3+900 pana la km3+930 stg. – sant din beton simplu L = 20ml

14





- de la km 5+050 pana la km 5+205 stg+dr. - rigola cu sect. betonata L = 155 x 2 = 310ml

- de la km 5+440 pana la km 5+506 dr. – rigola cu sect. betonata L = 66ml

- de la km 5+506 pana la km 6+073 stg+dr. – rigola cu sect. betonata L = 567 x 2 = 1134ml

- de la km 6+073 pana la km 6+450 stg. – rigola prefabricata L = 377ml

- de la km 6+555 pana la km 6+669 dr. – rigola carosabila din beton L = 114ml

- de la km 6+720 pana la km 6+783 dr. – rigola carosabila din beton L = 63ml

TOTAL SANTURI :

- sant in taluz natural = 360ml

- sant din beton simplu = 5532ml

- rigola cu sectiune betonata = 1655ml

- rigola prefabricata din beton simplu = 377ml

- rigola carosabila din beton = 177ml

TOTAL : = 8101 ml

Apele colectate de pe aceste santuri si de pe santurile existente vor fi conduse spre podete

existente si nou proiectate :

- km 0+325 podet tubular Ø600, L=7,50 ml, cu camera de cadere – drum lateral dreapta

- km 1+305 rigola carosabila din beton, L=6,00 ml – drum lateral dreapta

- km 1+435 rigola carosabila din beton, L=22,00 ml – drum lateral stanga

- km 2+394 podet tubular Ø600, L=10,00 ml, cu camera de cadere










15



DC254

Lungimea drumului este de 2526,10 ml.

- Complex rutier : Parte carosabila:

- km 0+000 la km 1+397,20 : ( pana la intrarea in Sighistel ) pe acest sector partea

carosabila este asfaltata si se vor aduce imbunatatiri dispozitivelor de scurgere prin

refacerea si pereerea santurilor.

- Complex rutier :

- km 1+397,20 la km 2+526,10 : 4,00 ml ( in localitatea Sighistel )



0,50 m latime dreapta-stanga si in supralargirile curbelor


- strat de BAD 25 de 6 cm proiectat

- imbracaminte din beton asfaltic BA 16 de 4 cm grosime proiectat Latime

acostament : 0,50 ml




- tratament bituminos de etanseitate

Supralargirile din curbe si drumurile laterale vor avea acelasi complex rutier ca si partea

carosabila si totalizeaza o suprafata de 481mp.

Se va amenaja la intrarea pe DC257, de la km 0+011,00 la km 0+135,00 un zid de sprijin de

debleu pe partea stanga avand urmatoarele caracteristici : L = 120,00 ml ; Hfundatie = 0,65 m ,

Helevatie = 1,30 m. Inclinarea elevatiei 3:1.

Zidul este realizat cu fundatie de beton C25/30, elevatii si cuneta din beton C25/30, pereu

din piatra bruta la dren in spatele zidurilor cu barbacane de 1,00 ml la 5 m distanta.

Scurgerea apelor a fost rezolvata prin realizarea de rigole betonate din beton simplu C25/30

pe un strat drenant de nisip de 5 cm grosime.

Santurile sunt prevazute astfel:

- de la km 0+135,00 pana la km 0+395,00 (L=260ml) stg. - sant din beton simplu

- de la km 0+395,00 pana la km 1+397,00 (L=1002ml) dr. - sant din beton simplu

16



- de la km 1+397,00 pana la km 1+447,00 (L=2x50=100ml) stg.+dr.– rigola cu sectiune

betonata

- de la km 1+447,00 pana la km 1+565,00 (L=2x118=236ml) stg.+dr.–rig. prefabr. din b.

simplu

- de la km 1+565,00 pana la km 1+700,00 (L=135ml) stg. – rig. prefabr. din b. simplu

- de la km 1+700,00 pana la km 2+526,00 (L=826ml) dr. – rig. prefabr. din b. simplu

- de la km 1+850 pana la km 2+007 (L=157ml) stg. - rig. prefabr. din b. simplu



Apele colectate de pe aceste santuri si de pe santurile existenet vor fi conduse spre podete

existente si nou proiectate :

- km 1+410,00 rigola carosabila (L=7,50ml), la drum lateral stanga

- km 2+170,00 rigola carosabila (L=7,50ml)

Strazile din Sighistel au urmatoarele caracteristici :


- Complex rutier : Parte carosabila: 3,50 ml

- completare fundatie existenta cu balast de 5 cm grosime proiectat




- Latime acostament : 0,50 ml





Partea carosabila va avea in profil transversal panta unica, spre dreapta, unde e Valea

Sighistelului. Pentru siguranta circulatiei s-au prevazut 80 ml de parapet metalic de tip

semigreu.

Apele colectate de pe str. 3 vor fi conduse spre:

- km 0+040 podet tubular Ø 600, L=7,50 ml


17













Drumurile laterale vor avea acelasi complex rutier ca si partea carosabila si totalizeaza o

suprafata de 56,87 mp.

Pe toata lungimea strazii se va proiecta sant din beton simplu pe partea dreapta (L=144ml).

Dr. de expl. 4 : L=116,10 ml











S-a prevazut un podet tubular Ø1000, L=7,50 ml la km 0+008,00.

Partea carosabila va avea in profil transversal panta unica, spre stanga, unde e Valea

Sighistelului.

Dr. de expl. 5 : L=261,60 ml





18









Drumurile laterale vor avea acelasi complex rutier ca si partea carosabila si totalizeaza o

suprafata de 80,60 mp.

S-a prevazut un podet tubular Ø1000, L=7,50 ml la km 0+190,00.

Pe partea cu valea se va amenaja un zid de sprijin cu Helevatie = 1,00 m si Hfundatie =

0,80 m, pe o lungime de 160 ml. Zidurile sunt realizate cu fundatie de beton ciclopian C25/30,

elevatii si cuneta din beton C25/30, pereu din piatra bruta la dren in spatele zidurilor cu

barbacane de 0,80 ml la 5 m distanta.

Starda 7 : L=236,70 ml











Partea carosabila va avea in profil transversal panta unica, spre dreapta, unde e Valea

Sighistelului.

Strada 7 Aleea 1 : L=139,55 ml





19









Supralargirile din curbe si drumurile laterale vor avea acelasi complex rutier ca si partea

carosabila si totalizeaza o suprafata de 21,57mp.

Partea carosabila va avea in profil transversal panta unica, spre stanga, unde e Valea

Sighistelului.

Scurgerea apelor:

Scurgerea apelor de pe platforma drumului se va realiza prin panta longitudinala, respectiv

transversala si prin dispozitivele de scurgere proiectate si prezentate mai sus.

Scurgerea apelor se va asigura prin executarea de şanţuri la cotele proiectate şi

decolmatarea podeţelor existente în dreptul proprietăţilor iar acolo unde este cazul refacerea lor în

mod corespunzător.

Decolmatarea podeţelor existente nu face obiectul acestui proiect ele efectuându-se de

locatarii aferenţi sub directa îndrumare a antreprenorului general care va efectua reparatia

drumului.

Prin decolmatarea acestor podeţe şi refacerea şanţurilor se va asigura scurgerea apelor

pluviale şi drenarea patului drumului înlăturând posibilitatea apariţiei de defecţiuni în carosabil

datorită infiltrării apelor meteorice.

Documente de referinta

Ordonanta de urgenta privind circulatia pe drumurile publice nr. 195/2002

Regulamentul de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe

drumurile publice (publicat in Monitorul Oficial nr. 58/31.01.2003);

Legea 413/26.06.2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 79/2001 pentru

modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a

restrictiilor de circulatie, in vederea executarii de lucrarii in zona drumului public si/sau

20



pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinulul comun MI-MTnr. 1112/411 (publicat

in Monitorul Oficial nr. 397/24.08.2000);

Standardele de Stat nr. 1848/1,2,3 si 7/1986 din colectia" Siguranta Circulatiei", Normele

specifice de Protectia Muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor elaborate de

MMSS nr.79/2001;

Ordinul 44 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protectia

mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator.

Ordinul 45 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind proiectarea,

construirea si modernizarea drumurilor

Ordinul 46 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind clasele

tehnologice a drumurilor publice

Ordinul 47 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind amplasarea

lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale

Ordinul 49 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind proiectarea si

realizarea strazilor in localitatile urbane

Ordinul 50 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind proiectarea si

realizarea strazilor in localitatile rurale.

2. SURSE DE POLUANTI SI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

2.1 Protecţia calitaţii apelor

Lucrarile proiectate nu prezinta surse de poluanti pentru apele de suprafata, gradul de

poluare al acestora fiind mai redus prin amenajarea dispozitivelor de scurgere a apelor.

2.2 Protectia aerului

Sursele de poluanti pentru aer sunt substantele poluante ce insotesc circulatia rutiera si se

diferentiaza in 2 categorii:

-cele evacuate prin circuitul de esapament, constand din gaze de ardere si din aditivi ai

carburantilor si lubrifiantilor (care contin metale grele cum sunt plumbul si cadmiul);

-cele rezultate prin frecare si uzura, sub forma de particule aerosoli, de provenienta si

compozitie foarte diversa (din calea de rulare, din pneuri, din ferodourile de frana si de ambreaj,

din elementele caroseriei, etc.).

Particulele plubice constituie circa 75% din masa plumbul introdus in benzina, cu

dimensiuni sub 5 mm., ceea ce insemna ca se sedimenteaza lent si pot fi transportate de vant, la

21



distante de pana la 150m. de calea rutiera, producandu-se astfel si poluarea vegetatiei si a solului.

Cercetarile efectuate la INRETS si CETU (Franta) asupra corelatiei intre viteza medie de

circulatie si principalele emisii poluante ale autovehiculelor usoare pe benzina, cu motoare clasice

arata ca emisiile de oxid de carbon si de hidrocarburi totale au valori minime pentru intervalul de

viteze cuprins intre 70 si 90/h, acelasi interval in care este cuprinsa si viteza economica.

Emisiile de oxid de carbon si hidrocarburi insotite de sporirea consumului de benzine, cresc

substantial la reducerea vitezei astfel:

- de 2…3 ori, pentru circulatia cu viteza de 40km/h;

- de circa 2 ori, pentru variatii ale vitezei de circa 20km/h, datorita accelerarii si de

decelerarii;

- de circa 50 de ori, pentru hidracarburi la franare.

Este usor de constatat ca aceste conditii de circulatie se intalnesc pe caile rutiere cu

suprafata de rulare mai putin neteda sau degradata, cum este cazul pe drumurile studiate.

2.3 Protectia impotriva zgomotului si vibraţiilor

Zgomotul vehiculelor constituie neplacerea cea mai puternica resimtita de oameni. Traseul

drumurilor studiate este in extravilan, nefiind o sursa potentiala de zgomot si vibratii pentru

populatie.

Prin reabilitarea drumului se va imbunatatii suprafata de rulare si implicit se vor reduce

zgomotul si vibratiile.

2.4 Protectia impotriva radiaţiilor

Lucrarile necesare executarii investitiei, nu presupun crearea de surse de radiatii.

2.5 Protectia solului si subsolului

Sursele de poluari pentru sol si subsol provin din:

-apele pluviale din zona drumului

-emisiile din gazele de ardere ai carburantilor si lubrifiantilor

Masurile luate pentru protectia solului prevazute in proiect sunt:

-executarea de santuri pentru asigurarea scurgerii apelor, a podetelor acolo unde acestea

lipsesc pentru protectia gospodăriilor din zona drumului.

2.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Prin lucrarile proiectate nu sunt afectate ecosistemele terestre si acvatice.

22



15.7 Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public

Lucrarile proiectate sunt benefice pentru asezarile umane, prin reabilitarea suprafetei

carosabile, realizandu-se o reducere atat a poluarii aerului cat si a zgomotului, cat si stabilizarea

terenului.

2.8 Gospodarirea deseurilor

La executia lucrarilor se interzice depozitarea materialelor si circulatia autovehiculelor sau

a utilajelor pe terenurile arabile din zona drumului.

Amplasarea organizarii de santier se face de comun acord cu beneficiarul.

Excedentul de pamant rezultat din sapaturi va fi transportat, nivelat si compactat pe un teren

stabilit cu acordul beneficiarului pentru a fi redat circuitului agricol.

2.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

La executia lucrarilor proiectate nu se folosesc substante toxice si periculoase care sa

influenteze factorii de mediu si sanatatea populatiei.

3. LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA

Prin executarea lucrarilor proiectate, zona din ampriza drumului nu este afectata drept

poluare, nefiind necesare lucrari speciale de reconstructie ecologica, asigurand si imbunatatind

cadrul natural existent.

4. MĂSURI ŞI INDICAŢII GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII, SIGURANŢA CIRCULAŢIEI ŞI PREVENIREA INCENDIILOR (PSI) PE

TIMPUL EXECUŢIEI ŞI AL EXPLOATĂRII LUCRĂRILOR PROIECTATE

4.1. Executantul şi beneficiarul lucrării vor respecta în timpul execuţiei şi exploatării

lucrărilor toate prevederile legale (cuprinse în legi, decrete, norme, standarde, normative,

prescripţii tehnice, instrucţiuni, etc.) care vor fi în vigoare la data respectivă, privitoare la protecţia

muncii, siguranţa circulaţiei şi la prevenirea incendiilor, precum şi măsurile şi indicaţiile de detaliu

cuprinse în piesele scrise şi desenate ale proiectantului .

Măsurile şi indicaţiile din proiect nu sunt limitative, executantul şi beneficiarul urmând să

ia în completare şi orice alte măsuri de protecţia muncii, de siguranţa circulaţiei şi de PSI, pe care

le vor considera necesare, sau pe care le vor solicita autorităţilor locale de specialitate (deţinători de

reţele subterane sau aeriene, organe de poliţie sau PSI, etc.) ţinând seama de situaţia concretă a

lucrărilor din timpul execuţiei sau al exploatării .

Executantul şi beneficiarul rămân direct răspunzători de neaplicarea tuturor acestor măsuri.

23



4.2. Proiectantul atrage atenţia executantului şi beneficiarului că, înaintea începerii

lucrărilor de săpătura de orice fel, beneficiarul va preda executantului o schiţă de plan conţinând

toate datele existente privind lucrările ce pot fi întâlnite sau în apropierea cărora va trece (fundaţii,

conducte, canale de protecţie pentru cabluri, canale de scurgere, bazine, rezervoare, etc.), pentru

asigurarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii.

De asemenea, conform art.303 din “Norme republicane de protecţia muncii”, dacă vor fi

depistate instalaţii subterane în apropierea locului unde se execută săpături, executantul va opri

lucrul , va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate, după care

conducătorul procesului de muncă va lua măsuri pentru evitarea avarierii acestor instalaţii şi pentru

eliminarea pericolelor de accidente .

4.3. Executantul va începe lucrările de terasamente numai pe baza unui acord scris, încheiat

cu toate unităţile care au instalaţii subterane pe teritoriul unde urmează să se execute asemenea

lucrări, şi va respecta condiţiile impuse de aceste unităti deţinătoare de reţele.

4.4. La executarea lucrărilor, executantul şi beneficiarul vor respecta şi toate celelalte

prevederi specifice naturii lucrărilor ce se execută, cuprinse în normele departamentale dintre care

se menţionează :

“Norme departamentale de protecţia muncii în construcţii” aprobate prin Ordinul

Ministerului Industriei Construcţiilor nr.941din 19.10.1968 .

4.5. Întocmirea documentaţiei pentru protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea

incendiilor pentru perioada de execuţie a lucrărilor , cade în sarcina executantului şi se face în

cadrul proiectului de execuţie al organizării lucrărilor .

4.6. În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pe timpul execuţiei şi al exploatării

lucrărilor proiectate, executantul şi beneficiarul lucrărilor vor instala toate indicatoarele şi

mijloacele de protecţie şi de atenţionare adecvate şi vor executa toate marcajele necesare pentru

protecţie şi avertizare, precum şi cele pentru identificare în viitor a traseelor reţelelor subterane

proiectate şi executate .

Lucrările periculoase trebuie să fie semnalizate, atât ziua cât şi noaptea, prin indicatoare de

circulaţie sau tăblii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atenţionări speciale, în funcţie de

situaţia concretă din timpul execuţiei sau a expoatării lucrărilor proiectate .

4.7. La cartea construcţiei trebuie neapărat anexate şi planşele conţinând reţele subterane cu

caracteristicile lor, aşa cum ele au fost real executate .

Mijloacele financiare necesare întocmirii cărţii construcţiei vor fi acoperite de beneficiar.

24



4.8. În afara lucrărilor de protecţia muncii, de siguranţa circulaţiei şi de prevenirea

incendiilor prevăzute în cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toate măsurile de

protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza

proiectului de execuţie a organizării lucrărilor , acestea suportându-se din cota de organizare de

şantier sau din cota de cheltuieli indirecte .

Întocmit

Ing. Gall Vasile

25

Documents

memoriu cimpani.doc