8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 1/14

 

 Ministerul Educatiei şi Tineretului din Republica Moldova 

Universitatea Tehnica a Republicii Moldova

Catedra de Geodezie, Cadastru şi Geotehnică 

MEMORIU EXPLICATIV

PROICT DE CURS

DISCIPLINA: URBANISM SI AMENAJAREA

TERITORIULUI

SISTEMATI ZAREA UNEI ASEZARI RURALE

A efectuat : st. gr. GTC-1015: Chizl Natalia

A veri fi cat: lector superior : Andrusceac C.

CHISINAU 2012

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 2/14

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 3/14

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 4/14

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 5/14

5

6.   Numarul de locuitori angajați în deservirea socială a populației 27 % .Cota lucrгtorilor din sistemul de deservire socialг % 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

1 25 26 27 28 29 30 31 32 33 342 19 18 17 16 15 16 17 18 19 20

3 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

4 23 22 21 20 19 18 17 16 15 16

5 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

6 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18

7 17 16 15 16 17 18 19 20 21 22

8 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

9 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16

Dsociala = 21 %

7.  Populația pasivă 47 % .Ponderea populației pasive % 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

1 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

2 51 50 49 48 47 46 45 44 43 42

3 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

4 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

5 51 50 49 48 47 46 45 44 43 42

6 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

7 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

8 51 50 49 48 47 46 45 44 43 42

9 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

P paivă = 47 %

8.  Calculul numarului total de persoane din localitate : ≈1100 persoane .

H = A*100/(100-( Dsociala + P paivă )=557*100/(100-(21+47)) == 1074≈1100 persoane

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 6/14

6

9.  Repartizarea pe vîrstă a populației . 

Nr.cr. Virsta % Persoane

1. Pina la 3 ani 6,0 64

2. Intre 4 si 7 ani 6,5 70

3. Intre 8 si 15 ani 14,0 150

4. Intre 16 si 17 ani 3,5 38

5. Intre 18 si 40 ani 25,0 269

6.Intre 40 si 60 ani femei sau

Intre 40 si 65 ani barbati30,0 322

7.Peste 60 ani femei sau

Peste 70 ani barbati15,0 161

10. 

Repartizarea populației dupa structura demografică . 

Nr.cr. Componenta familiei % PersoaneNr.

familiiAria normativa m² 

1. Celibatari (33%) 9,40 113 37 13,50

2. 2 persoane 22,60 271 136 36,00

3. 3 persoane 21,80 262 87 54,00

4. 4 persoane 18,00 216 54 72,00

5. 5 persoane 12,40 149 30 90,00

6. >6 persoane 15,80 190 32 108,00

 Nr.total famil = 33+121+78+48+27+28= 336 familii

Fondul de locuințe 

1.  Aria utilă în case de diferite tipuri . 

Nr. cr. Tipul cladirii de locuit Aria m² 

1. Case de locuit individuale tip tronson 100,00

2. Case de locuit cuplate (blocate) 100,00

3. Case de locuit individuale tip P 150,00

4. Case de locuit individuale tip P + 1E 150,00

5. Camine si hoteluri 30,00

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 7/14

7

2.  Lista clădirilor de locuit pentru utilizarea în localitatea proiectată . 

Nr. cr. Tipul cladirii de locuit %Nr decladiri

Ariatotala mІ 

Aria totaladupa calcul

, mІ 

1. Case de locuit individuale tip tronson 15 50 400 20158

2. Case de locuit cuplate (blocate) 15 50 800 40316

3. Case de locuit individuale tip P 35 118 1200 141107

4. Case de locuit individuale tip P + 1E 35 118 1200 141107

Atotal = 20158+ 40316+141107+141107 = 342688 m2  = 34.6288 ha

Obiective de menire social-culturală Lista obiectivelor de menire social-culturală pentru constructive

obligatore:

Indicatori tehnico –  economici

1 Aria teritoriului localitatii 919239

2 Aria zonei rezidentiale 507639

3 Aria zonei agroindustriale 35500

4 Aria zonelor verzi 228650

5 Aria strazilor si pietelor 65500

6 Densitatea populatiei dupa calcul 766

7 Densitatea populatiei real 800

Nr.cr. Întreprindere Norma CapacitateaAria

sectorului ,m² 

1 Gradinita 75 % copii 200 6000

2 Scoala 1 600 10000

3 Punct medical 1 20 1500

4 Cladire administrativa 1 10 1500

5 Oficiu postal 1 6 1000

6 Banca 1 4 1000

7 Casa de cultura 400-800 loc/1000 loc 300 5000

8 Prestari servicii 9-11 lucr./1000 loc 12 1000

9 Alimentara 70-80 m²/1000 loc 4 100

10 Magazin marfuri industriale 80-110 m²/1000 loc 30 300

11 Cantina 25-40 loc./1000 loc 200 500

12 Terenuri sportine 0,5-0,9 ha/1000 loc 500 8000

13 Sala sportiva 1 sala 400 m²  40 800

14 Biserica 1 150 3000

15 Hotel 1 20 600

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 8/14

8

Bilanțul teritoriului localității Nr.cr. Teritorii ha mІ  %

I

Rezidentiale 53,0639 530639,0000 55,6786

Constructii auxiliare 1,2225 12225 1,2827

Case tip tronson 2,4523 24523 2,5731

Case cuplate 4,6046 46046 4,8315

Case individuale tip P 16,7661 167661 17,5922

Case individuale tip P+1E 16,7661 167661 17,5922

Obiecte de menire socio-culturale 11,3523 113523 11,9117

II

Nerezidentiale 42,2400 422400,0000 44,3214

Agroindustriale 3,7550 37550,0000 3,9400

Drumuri 6,7550 67550,0000 7,0879

Zone verzi si de odihna 22,6650 226650,0000 23,7818

Spatii acvatice 3,6430 36430,0000 3,8225

Cimitir 2,9600 29600,0000 3,1059

Statia de epurare 0,4700 4700,0000 0,4932

Benzinarie 0,3020 3020,0000 0,3169

Groapa de gunoi 1,7000 17000,0000 1,7838

Total 95,3039 953039,0000 100,0000

Amplasarea geografica

Satul este amplasat in zona de centru a Republicii Moldova , dispunind deo vegetatie bogata din cauza ca are o amplasare in inima Codilor Moldovei .La cca.500 m de st trece o drum de importanta nnationala care leaga capital tarii cu parteade nord a ei , acest drum are legatura directa cu drumul national M1 care duce lagranite cu România . Amplasarea la o distanță de circa 12 km de municipiulChisinău și 10 km de centru rational oamenii din localitate au posibilitatea de a

 putea avea un loc de munca atit in capital cit si in raion .

Structura geologică 

Satul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estulEuropei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării.  Partea superioară asecțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare dinerele siluriană,  devoniană,  paleogenului și neogenului.  În secțiunea erozică aparnumai argile, nisipuri și  piatră calcaroasă  din Cenozoicul superior. De la nord lasud satul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul satului, au o adâncime de la 2 până la 30 m.

Relieful

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 9/14

9

Localitatea este amplasata pe Cimpia central a Moldovei , fiind amplasata pe o panta puțin inclinata diferența de nivel dintre cota maxima si cea minima estede circa 42 m . Cota maxima ete de 280 m , iar cea minima este de 240 m . In

 preajma localitatii dispune de un podis care ofera o vedere de ansamblu asupralocurilor din preajma .

Apele Fiind o localitate amplasata in centru tarii dispune de resurse de apa din plin atit resurse subterane cit si lacuri , acestea permitind localitatii sa dispuna de odezvoltare propice a agriculturii si unor mici biznesuri care se pot dezvolta foarteusor in o astfel de localitate .Flora

O localitaet ce se afla in Codrii Moldovei nu putem spune ca nu dispunede o flora bogata si foarte diversa , in preajma localitatii se deschi mari teritorii de

 padure ce au o mare diversitate in tipurile de copaci , arbusti si erburi care nu au

fost atinse de facorul antropic pina in prezent .Amenajarea teritoriului

1.  Transportul, reteaua stradala, accese pietonale. Echiparea si amenajariletehnico-edilitare

Autorizarea executării construcţiilor se face numai dacă există posibilităţi deacces carosabil şi pietonal adecvat destinaţiei construcţiei. Parametrii acceselordirecte şi indirecte la drumurile auto publice trebuie să permită intervenţiamijloacelor de stingere a incendiilor.

Sistemul de transport şi trama stradală a localităţilor vor oferi legături detransport comode, rapide şi sigure între zonele localităţii şi teritoriului periurban, precum şi cu alte localităţi, cu obiectele aflate în afara localităţilor, cu reţeauanaţională ori locală de drumuri. 

În calcule şi proiectări se va urmări ca timpul necesar pentru deplasările zilniceale 90% din populaţie spre locurile de muncă în cadrul localităţii să nu depăşească40 min pentru Chişinău şi 30 min pentru celelalte localităţi 

Gările pentru pasageri (feroviare, auto, aero şi fluviale) vor fi încadrate înreţeaua stradală a oraşului în aşa fel ca să dispună de legături sigure de transport cu

centrul oraşului, cu alte gări de pasageri, cu cartierele locative şi zonele industriale.Se admite cumularea gărilor pentru două sau mai multe tipuri de transport.Aeroporturile trebuie să dispună de aerogări ori agenţii situate în limitele oraşuluişi uşor accesibile pentru pasageri. 

Ansamblurile de locuit şi căile ferate se vor separa prin zonă de protecţiesanitară de 100 m , care se va măsura de la axa liniei feroviare de margine până laclădirea de locuit. În cazul amplasării căii ferate în debleu (excavaţie) ori când serealizează măsuri speciale de protecţie contra zgomotului conform exigenţelorSNiP I I -12-77, lăţimea zonei de protecţie poate fi micşorată până la 50 m. 

Drumurile magistrale auto, de regulă, vor ocoli localităţile, conform SNiP

2.05.02-85 . Distanţa de la mucia terasamentului acestor drumuri până la teritoriulconstruit se va stabili conform normelor de protecţie sanitară şi SNiP 2.05.02-85,

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 10/14

10

dar nu mai puţin de 50 m până la ansamblurile rezidenţiale. Pentru protecţiacadrului construit contra zgomotului şi gazelor de eşapament în lungul drumurilorse vor amenaja fâşii de plantaţii verzi cu lăţimea minimă de 10m. 

În extravilan zona unui drum auto include ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiilede protecţie. 

În dependenţă de funcţia pe care o au în sistemul urban de transport, străzile şidrumurile urbane, secţiunea transversală a acestora va include mai multe elemente-  partea carosabilă, trotuare, fâşii de separare, culoare pentru plasarea reţelelortehnico-edilitare, fâşii plantate ş.a. Lăţimea străzilor şi drumurilor se determină

 prin calcule care vor ţine cont de intensitatea fluxurilor de transport şi pietoni,numărul şi componenţa elementelor secţiunii transversale a străzii, cerinţelesanitaro-igienice, cerinţele de securitate în caz de dezastre. De regulă, lăţimeastrăzilor şi drumurilor în limitele liniilor «roşii» va constitui:

a străzilor şi drumurilor

magistrale

- 40-80 m

a străzilor şi drumurilor locale - 15-25 m

În lăţimea normativă a părţii pietonale a trotuarelor, palierelor şi aleilor nuse include spaţiul prevăzut pentru amplasarea chioşcurilor, gheretelor şi altorelemente de mobilier urban. În caz că trotuarul se mărgineşte nemijlocit de pereţiiclădirilor, pereţi de sprijin ori de îngrădiri, lăţimea lui normativă se va mări cu 0,5m.

Pentru organizarea eficientă a transportului public urban, reţeaua stradală poate include părţi carosabile speciale destinate numai transportului public ori benzi de circulaţie separate şi special destinate circulaţiei transportului public înorele de vârf. Parametrii acestor elemente suplimentare ale reţelei stradale se vordetermina în baza calculelor speciale.

Se admite amenajarea benzilor de circulaţie pentru ciclişti pe marginea părţiicarosabile a străzilor şi drumurilor, marcându-le cu o linie dublă. Lăţimea minimăa unei astfel de benzi va fi de 1,2 m în cazul circulaţiei într -un sens cu circulaţia de

 pe strada ori drumul respectiv şi de minim 1,5 m când se va circula pe sens contrar.Benzile pentru ciclişti amenajate în paralel cu trotuarele vor avea lăţimea minimă

de 1 m. Pot fi prevăzute alee pentru ciclişti izolate de drumuri, străzi şi circulaţia pietonală 

La sfârşitul străzilor de fundătură se vor amenaja platforme (paliere) cu undiametru de miminim 16 m pentru întoarcerea automobilelor şi de minim 30 mdacă se prevede organizarea unui punct de întoarcere a vehiculelor transportului

 public de pasageri. Nu se admite folosirea platformelor de întoarcere pentru parcarea automobilelor.

Raza rotunjirilor de racordare a părţii carosabile la intersecţiile străzilor şidrumurilor, măsurată pe muchia trotuarelor şi benzilor de separare va fi de: 

   pentru străzi şi drumuri magistrale ................................- 8 m  străzi şi drumuri de importanţă locală ........................... - 5 m

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 11/14

11

   pentru pieţele orăşeneşti cu acces de transport ............ - 12 mPrintre preocupările de bază ale planificării urbane vor fi:

  modernizarea şi după caz, extinderea sistemelor de alimentare cu apă, bazată pe studierea rezervelor surselor existente sau căutarea de surse noi, în special pentru acoperirea necesităţilor de apă potabilă. În scopuri industriale se vor

utiliza surse de apă din bazine deschise;  extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare existente sau crearea de

noi sisteme de canalizare, cu epurarea biologică completă a apelor uzate, promovarea tehnologiilor moderne de epurare;

  modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de termificare şi de alimentare cugaze;

  extinderea şi/ori modernizarea sistemelor de alimentare cu energie electrică.Obioectivele de menire social- culurale

Amplasarea acestora am facuto in asa mod ca accesul spre aceste sa fie cit

mai fluent distanta pe raza de la marginea satului pina la centru ei sa nu depaseascacirca 500 m astfel fiind posibila deplasarea tuturor cetatenilor in centru cultural siadministrativ .

Cantitatea mare de vegetatie care am impuso acestei localitati este din cauza problemei din ultima vreme , faptu la apar toto mai multe automobile si nu se faceo reducere a eliminarilor de dioxid de carbon localitatea necesita de multe spatiiverzi si multa vegetatie ca cantitatea de substante nocive sa fie inlaturata .

Scoala am amplasato pe banda centrala a localitatii facind posibila accesulcatre ea posibil tuturor copiilor din localitate .

Am aplicat aceasta amplasare a obiectivelor de importanta majora in centrullocalitatii din motivul ca am observat o majoritate de localitati ce nu dispun de oasemenea asezare face dificila comunicare cu intreaga comunitate din localitateaceasta se observa ca unele regiuni sunt mai putin amenajate sau drumurile au ostare mult mai rea decit in centrele unde sunt amplasate aceste obiective .  

Consecinţe. Aglomerarea populaţiei şi a funcţiilor urbane generează, prindimensiunile atinse, un adevărat nomadism motorizat cu caracter de masă, ale căruifluxuri sunt orientate cu precădere dinspre zonele de domiciliu spre zonele demuncă şi dinspre zonele de domiciliu spre zonele de recreere. Această mobilitateare un caracter pulsatoriu şi, datorită specificului ei, devine din ce în ce mai supusădisfuncţionalităţilor în condiţiile existenţei unei reţele neadaptate de artere decirculaţie (mai ales în structurile urbane care prezintă o solidă constituire istorică,având centre care trebuiesc păstrate şi protejate în condiţiile prezenţei unuiimpresionant echipement tehnic pus la dispoziţie de tehnica contemporană:autostrăzi, tuneluri, traversări denivelate). Astăzi suntem martorii unui fenomen care accentuează trăsătura antiumană amediului uman: dacă în perioada evoluţiei naturale circulaţia era cea care sesubordona funcţiunilor oraşului, evoluţia metropolelor anarhic amplificate duce lasubordonarea oraşului faţă de exigenţele circulaţiei. 

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 12/14

12

Progresul social implică promovar ea procesului de urbanizare; urbanizarea decurgedin dezvoltarea forţelor de producţie şi din concentrarea teritorială a acestora, darnu orice fel de concentrare oglindeşte şi un progres social. 

Transportul şi traficul

Formaţiunile urbane au avut în toate timpurile anumite funcţiuni principale, întrecare cazarea populaţiei şi asigurarea locurilor de muncă a membrilor colectivităţiiau fost mereu prioritare. Cuceririle ştiinţei şi tehnicii au determinat însă –  în timp –  o mărire a bugetului de timp liber, apărând o a treia funcţiune, din ce în ce maicomplicată şi mai complexă: asigurarea posibilităţilor de recreere (recreerea

 presupune libertatea totală a individului de a opta pentru oricare dintre modalităţilede refacere fizică şi intelectuală într -un mediu lipsit de elemente restrictive, careexistă –  în genere –  în afara perimetrului urban).Străbaterea distanţei –  crescânde –  între elementele tripletei: loc de cazare  –  loc de

muncă - loc de recreere a dus la diminuarea timpului liber, astfel încât s-a impusgăsirea de mijloace noi tehnice corespunzătoare soluţionării problemei. Mijloacelede transport în comun utilizate cu succes până în prima jumătate a secolului trecutse dovedesc în prezent insuficiente. Ultima perioadă de timp este caracterizată  prin

 preferinţa pentru automobil, vehicul autonom relativ uşor de manevrat şi folosit,fapt care a determinat creşterea producţiei industriale de autovehicule şi –  implicit

 –  creşterea cifrei de afaceri în domeniu. Această situaţie a determinat şi necesitateaechipării teritoriului cu reţele moderne de circulaţie, acţiune greoaie şi costisitoarecare presupune un efort financiar sporit al membrilor întregii colectivităţi. Printreconsecinţele cele mai evidente ale acestui fenomen putem numi: 

  aglomerarea excesivă a suprafeţelor carosabile;   strangularea temporara a fluxurilor de circulaţie;   creşterea numărului de accidente, care antrenează pierderi umane şi

materiale;  scăderea vitezei medii de parcurs până la eliminarea eficienţei însăşi a

acestui mijloc de deplasare  consumul excesiv de spaţiu (25 mp. pentru fiecare automobil în staţionare

reprezintă echivalentul suprafeţei locuibile minimale pentru o familie cu trei persoane) transformă oraşul într -o zonă de conflict, în care omul şiautomobilul îşi dispută suprafeţe egale; 

in mod necontrolat, structura localitatii se subordonează necesităţilor impuse detransport.Un efect deosebit de negativ asupra amenajării teritoriului (în vederea realizăriicăilor de rulare pentru vehicole) îl are scoaterea din circuitul normal de folosinţă aunor suprafeţe de teren imense. Pe de altă parte, chiar arterele de circulaţie sunt

 blocate de vehicole parcate, ceea ce conduce la strangularea traficului, cel maiadesea în zonele centrale, cu efecte paralizante asupra activităţilor economice şisociale. Apare astfel paradoxul: o imobilitate crescândă datorită abuzului de

mobilitate.

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 13/14

13

Soluţii propuse pentru rezolvarea problemelor generate de trafic Pentru localitai sunt recomandate următoarele rezolvări:   centrele istorice să fie  accesibile numai traficului pietonal (accesele

carosabile şi parcajele urmând să fie amplasate în zone mai îndepărtate);   instituirea de restricţii de circulaţie în zonele centrale şi orientarea acesteia

 pe liniile de centură;   stabilirea unor rute fixe pentru mijloacele de transport.

Chiar dacă aceste studii şi analize nu sunt de natură a oferi soluţii la toate problemele existente, se pot contura însă elementele care trebuie realizate pentru caansamblurile rezidenţiale –   construite sau remodelate  –   să asigure un conformurban corespunzător, care în principiu să constea în: 

◙ asigurarea pentru fiecare familie, a unei locuinţe în care fiecare membru să

 beneficieze de propria sa cameră, cu o arie locuibilă/locatar în conformitatecu cuantumul optim apreciat de studiile socio-medicale;◙ diversificarea locuinţelor după mărime, organizare, dotare, combinaţii

 posibile, amplasament, respectând limitele impuse de nivelul veniturilorlocuitorilor, nuanţate în funcţie de posibilităţile şi cerinţele diverselor categoriide familii;

◙ asigurarea unui plus de locuinţe, care să permită permutări ale familiilor înfuncţie de modificarea structurii veniturilor, ocupaţiei etc. şi flexibilizarea –  în acelaşi scop –  a rezolvărilor arhitectural-structurale;

◙ corelarea gradului de confort al locuinţei şi al ansamblului din care face parte(o vecinătate degradantă,necorespunzătoare scade calitatea celei mai buneclădiri de locuit); 

◙ precizarea nivelului optim de densitate pe baza unor complexe studiimultidisciplinare;◙ completarea, amplificarea şi diversificarea reţelei de dotări social-culturaledin cadrul ansamblurilor rezidenţiale; ◙ adaptarea fiecărei zone rezidenţiale la specificul arhitectural al oraşului. 

8/13/2019 Memoriu Explicativ Urbanism

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-explicativ-urbanism 14/14