MEMORIU GENERAL P.U.Z. Indreptare eroare materiala si

PROIECTARE CADASTRU si CONSTRUCTII CIVILE

Constanta, Str.Dacia Nr.31; Tel/ Fax.0241657545;

Tel.0241619712; [email protected]

J13/2927/1993

CUI RO 4130135

MEMORIU GENERAL

P.U.Z.

„Indreptare eroare materiala si

modificare P.U.Z. Litoral Mamaia Nord”

PROIECTANT: S.C. CREO – MIXT S.R.L.

BENEFICIAR: ORAȘUL NĂVODARI

DATA ÎNTOCMIRII: 2016

mailto:[email protected]

MEMORIU GENERAL AFERENT

P.U.Z. “Indreptare eroare materiala si modificare P.U.Z. LITORAL MAMAIA NORD”

S.C. CREO-MIXT S.R.L.

Pag.2

CONȚINUTUL LUCRĂRII:

1. CAPITOLUL 1: INTRODUCERE:

1.1. Date de identificare a documentației................................................................... pg. 3

1.2. Obiectul lucrării............................................................................................................. pg. 4

1.3. Domeniul de aplicare................................................................................................... pg. 5

1.4. Surse de documentare................................................................................................. pg. 5

2. CAPITOLUL 2: STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII:

2.1. Amplasament localitate.............................................................................................. pg. 7

2.2. Scurt istoric al localității............................................................................................ pg. 7

2.3. Concluzii ale studiilor de fundamentare………………………………………….... pg. 8

2.4. Caracteristici fizice ale zonei generatoare....................................................... pg. 14

2.5. Situația juridică a terenurilor................................................................................ pg. 16

2.6. Regimul economic........................................................................................................ pg. 18

2.7. Caracterizarea infrastructurii edilitare existente……………………………. pg. 19

2.8. Căi de comunicație…………………………………........................................................ pg. 21

2.9. Caracteristici morfo-tipologice ale țesutului urban...................................... pg. 22

3. CAPITOLUL 3: DATE REFERITOARE LA INVESTIȚIE:

3.1. Necesitate și oportunitate……………………............................................................ pg. 23

3.2. Restricții care se aplică zonei generatoare....................................................... pg. 24

3.3. Încadrarea zonei generatoare în UTR din PUG……………………...…………. pg. 26

3.4. Zonificarea propusă a zonei generatoare.......................................................... pg. 26

3.5. Propuneri de amenajare a circulațiilor.............................................................. pg. 30

3.6. Aspectul exterior al construcțiilor ………………………………………..............… pg. 32

3.7. Rețele tehnico-edilitare ……………………………...………………………….............. pg. 33

3.8. Spații verzi și plantate…………………………………………………………………….. pg. 37

3.9. Surse de poluare a factorilor de mediu …………….…………………….............. pg. 38

3.10. Organizare de șantier - Condiționări privind execuția lucrărilor …….. pg. 39

4. CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI MASURI ÎN CONTINUARE:

4.1. Concluzii și măsuri în continuare.......................................................................... pg. 42

MEMORIU GENERAL AFERENT

P.U.Z. “Indreptare eroare materiala si modificare P.U.Z. LITORAL MAMAIA NORD”


Pag.3

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE:

1.1. Date de identificare a documentației:

Denumirea lucrării: MEMORIU GENERAL - „INDREPTARE

EROARE MATERIALA SI MODIFICARE P.U.Z. LITORAL MAMAIA NORD”

Proiectant: S.C. CREO - MIXT S.R.L.

Data elaborării: 2016

Beneficiar: ORAȘUL NĂVODARI

Zona studiată a prezentului P.U.Z. este delimitată de:

- La NORD: Canalul navigabil Poarta Albă – Midia Năvodari;

- La VEST: bd. Mamaia Nord;

- La SUD: Complex Coral Beach, Popas 3;

- La EST: Teren domeniu public al statului administrat de Apele Române - plaja

Mării Negre.

Zona generatoare - este formată din terenuri, conectate între ele prin intermediul

Promenadei pietonale (proiect: "Amenajarea malului Mării Negre zona de litoral a

orașului Năvodari - dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publică");

Delimitarea zonei generatoare s-a realizat prin studierea P.U.D. și P.U.Z. existente

și aprobate în zona studiată;

Terenurile care constituie zona generatoare sunt:

Categorii de folosință a terenurilor:

Categoria Dr. – Drumuri

Categoria C.C. – Curți – construcții

Categoria Nns. – Neproductive – nisipuri

Categoria Tf. – Neproductive – tufărișuri

Categoria A. – Arabile

- Str. B1 – cat. Dr; - Str. Promenada – cat. Dr;

- Str. A1-A6 –cat. Dr; - Trup 4/2(DL) – cat. Cc;

- Trup 22 (DL) – cat. Dr; - Terenuri Nns – cat. Nns;

- Aleea D28 – cat. Dr; - Trup 1/1(158/5) – cat. Nns;

- Aleea D29 – cat. Dr; - Trup 4(158/5) – cat. Nns;

- Aleea D30 – cat. Dr; - Trup 6(158/5) - cat. Nns;

- Alee acces - cat. Dr; - Trup 7(158/5) – cat. Nns;

- Str.Promenada LOT 10 – cat. Dr; - Goane Atanase – cat. Cc;

- Str. Hanului, lot 1 și lot 2 – cat. Cc; - Trup 2/1(158/6) – cat. Tf;

- Parcare 2(158/5) – cat. Nns; - Trup 3/1(158/6) – cat. Tf;

- Parcare 3(158/5) – cat. Nns; - Trup 1(D) – cat. A;

MEMORIU GENERAL - P.U.Z. “Indreptare eroare materiala si modificare P.U.Z. LITORAL MAMAIA NORD”


Pag.4

- Trup 8(D) - cat. A; - Trup 2(D) – cat. A;

- Trup 9 (D) – cat. A; - Trup 3(D) – cat. A;

- Drum exploatare – cat. Dr; - Trup 4(D) – cat. A;

- Prelungire D10 – cat. Dr; - Trup 5(D) – cat. A;

- Prelungire D12 – cat. Dr; - Trup 6(D) – cat. A;

- Prelungire D13 – cat. Dr; - Teren Digul de Sud – cat. Cc;

- Prelungire D14 – cat. Dr; - Trup 1(DL) – cat. Cc;

- Prelungire D17 – cat. Dr; - LOT 1 – cat. Cc;





- Str. D26 – cat. Dr; - LOT 6 – cat. Cc;

- Str. D27 – cat. Dr; - LOT 7 – cat. Cc.

- Str. Hanului – cat. Dr; - Trup 32 (DL) – cat. Dr;

- Str. D25 – cat.Dr; - Trup 31 (DL) – cat. Dr;

Terenurile zonei generatoare sunt legate și formează un tot unitar prin intermediul

străzii Promenada;

1.2. Obiectul lucrării:

În concordanță cu cadrul metodologic stabilit prin ordinul nr. 91 din 25.10.1991 de către M.L.P.A.T. și utilizând „Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general” aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 31N din 10.03.1999, precum și prin corelarea cu P.U.G al orașului Năvodari aflat procedură de aprobare la momentul întocmirii prezentei documentații, se întocmesc memoriul general și regulamentul aferent „Indreptare eroare materiala si modificare P.U.Z. Litoral Mamaia Nord”.

Astfel prin prezentul document se urmărește atingerea următoarelor obiective:

- Corectarea valorilor coeficientilor urbanistici P.O.T. si C.U.T. pentru toate zonele si

subzonele functionale definite;

- Modificarea retragerilor impuse pentru constructiile proiectate, in functie de tipul

zonelor functionale;

- Definirea circulatiilor auto propuse si stabilirea caracteristicilor acestora;

- Stabilirea modului de organizare a zonei limitrofe strazii Promenada, dispusa in

lungul Litoralului Marii Negre;

- Alte corectii si modificari minore in cadrul caracteristicilor fiecarei zone in parte;



Pag.5

1.3. Domeniul de aplicare:

Prezentul memoriu general, împreună cu regulamentul P.U.Z. căruia ii este aferent,

cuprinde normele obligatorii pentru :

- eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire;

- respingerea unor solicitări de construire, neconforme cu prevederile P.U.Z.;

- bază a proiectelor de infrastructură tehnico-edilitară care vizează zona generatoare

- alte operațiuni curente ale compartimentelor de specialitate ale Consiliului Local și ale

Primăriei Orașului Năvodari;

1.4. Surse de documentare:

În scopul întocmirii prezentei lucrări s-au cercetat surse documentare referitoare la

documentațiile P.U.Z. anterioare aprobate și documentații ce vizează nivele teritoriale

superioare (PUG oraș Năvodari în curs de aprobare, PUG mun. Constanța, PATZ Zona costieră a

Mării Negre) pentru evidențierea potențialului turistic al zonei generatoare în raport cu

vecinătățile în contextul actual și viitor al dezvoltării sistemului urban Zona Metropolitană

Constanța.

Prezentul P.U.Z. nu include suprafețele de teren asupra cărora s-au realizat și aprobat documentații de urbanism aprobate anterior:

- 1. PUD - SPATII CAMPARE, CAZARE P+1E,COMERCIALE ȘI DE ALIMENTATIE PUBLICA - ZONA TRUP MAMAIA NORD

- 3. PUD - HOTEL P+M+5-6 - MAMAIA NORD NAVODARI - 4. PUD - IMOBIL LOCUINTE P+9E - POPAS 3, MAMAIA NORD - 5. PUZ - AMPLASARE LOCUINTE P+7-8E - POPAS TURISTIC 3, MAMAIA - 6. PUD - ANSAMBLU BLOCURI DE LOCUINTE P+7E - POPAS 3, MAMAIA NORD - 7. PUZ - IMOBIL APARTAMENTE P+12E, POPAS III, MAMAIA - 8. PUZ - ANSAMBLU BLOCURI P+18E, POPAS III, MAMAIA - 9. PUD - PENSIUNE S+P+3E, POPAS 3, MAMAIA - HCL 192/ 2008 - 10. PUD - ANSAMBLU CORAL BEACH 2 P+7E - 11. PUD - HAN TURISTIC, CASUTE SEZONIERE, CASA DE VACANTA ȘI ACTIVITATI TURISTICE

SEZONIERE P+1E - DC 86, ZONA POPAS III, MAMAIA - 12. PUD - POPAS TURISTIC ȘI DE AGREMENT P-P+1E - ZONA SAT VACANTA, MAMAIA NORD - 13. PUZ - ANSAMBLU REZIDENTIAL, HOTEL ȘI CASE DE VACANTA P+3-8E - TRUP MAMAIA

NORD, DC86, NR.79; - HCL NR.39 /2008 - 14. PUD - ANSAMBLU CASE DE VACANTA P+1E-P+6E, MAMAIA NORD - 15.PUZ - ANSAMBLUI REZIDENTIAL - TRUP C, MAMAIA NORD, UTR T7, ZONA DC 86, HANUL

PIRATILOR - HCL NR.51 /2008 - 16. PUD - SAT VACANTA , ZONA HANUL PIRATILOR - 17. PUD - LOCUINTE DE VACANTA ȘI DOTARI TURISTICE PARTER, ZONA HANUL PIRATILOR - 18. PUD - LOTIZARE PARCELA 158-5, MAMAIA NORD - HCL NR.137 /2003 - 19. PUD - COMPLEX HOTELIR P+2E, DEPOZIT 10, MAMAIA NORD - 20. PUD - 2 MINIHOTELURI ȘI SPATII COMERCIALE P+2-3E, ZONA MAMAIA NORD - 21. PUD - MINIHOTEL P+2E , MAMAIA NORD - 22. PUD - 2 MINIHOTELURI ȘI SPATII COMERCIALE P+2-3E, ZONA MAMAIA NORD - 23. PUD - 2 MINIHOTELURI ȘI SPATII COMERCIALE P+2-3E, ZONA MAMAIA NORD - 24. PUD - TEATRU DE VARA, CLUB DE VACANTA ȘI MINIHOTELURI - ZONA DEPOZIT 10,

MAMAIA NORD



Pag.6

- 25. PUZ - COMPLEX REZIDENTIAL BEACH LAND, - TRUP C, UTR T2, LOT 1 - HCL NR.86 /2009 - 38. PUD - SUPRALARGIRE DC86 MAMAIA-NAVODARI - 39. PUZ - ANSAMBLU LOCUINTE - TRUP MAMAIA NORD, PARCELA A 158/5, TRUP 1/2,

NAVODARI - 40. PUZ - ANSAMBLU REZIDENTIAL - MAMAIA NORD, PARCELA A 158/5, TRUP 5, NAVODARI - 41. PUZ - ANSAMBLU REZIDENTIAL - MAMAIA NORD, PARCELA A 158/5, TRUP 8, NAVODARI - 42. PUZ - ANSAMBLU REZIDENTIAL - MAMAIA NORD, PARCELA A 158/5, TRUP 9, NAVODARI - 43. Proiect „Amenajarea malului Marii Negre, zona de litoral a orasului Navodari –

Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publica” – MAMAIA NORD, STR. PROMENADA

Baza legală și cadrul de elaborare al PUZ: - Plan Urbanistic General Năvodari, aprobat prin H.C.L. nr. 69/12.05.2004; - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal – Zona costieră a Mării Negre - Plan Urbanistic General – Municipiul Constanța - Baza legala a elaborării:

- Noul Cod Civil – legea 287/2009 cu modificările ulterioare.

- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului;

- Legea 289/2006 pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind amenajarea

teritoriului și urbanismului;

- Ordonanța 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind

amenajarea teritoriului și urbanismului;

- Ordonanța de urgență 10/2009 pentru modificarea și completarea Legii 350/2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismului;

- Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HGR nr. 525/1996 (republicata). Ale cărei prevederi sunt detaliate în conformitate cu condițiile specifice zonei studiate;

- “Ghidul privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor locale de urbanism” indicative GM-007-2000 aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 și GM-010-2000;

- P.U.G. nr. 182/1993; - Decizia nr. 71/29.01.91 a Prefecturii Constanța și Avizul nr. 76/30.01.91 a M.L.P.A.T –

D.U.A.T.; - Normativul departamentului pentru proiectarea parcărilor auto în localități urbane. (P

132/93); - H.G.R. 101/97 privind “Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de

protecție”; - Legea 137/95 – privind protecția mediului; - Legea 7/96 – legea cadastrului și a publicității imobiliare; - Legea 71/96 – legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea I – cai de comunicație; - Legea 215 / 2001 – a administrației locale; - Legea apelor nr. 107/96; - Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicata în 1998; - Legea nr.41/1995 privind protejare patrimoniului cultural național; - Legea 453/2001 privind autorizarea executării construcțiilor și unele masuri pentru

realizarea locuințelor;

- Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție şi autorizare a construcțiilor în

zona de coastă a Mării Negre, completată prin OUG nr. 38/2011.



Pag.7

Studii de fundamentare: Raport de mediu - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Documentație tehnica pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor pentru „PUZ

Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Studiu geotehnic - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Studiu topografic - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Studiu cadastral - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Studiu de circulație - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari”

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ZONEI STUDIATE

2.1. Amplasament localitate: Orașul Năvodari este situat în zona centrala a județului Constanța, pe malul de sud al

lacului Tasaul și pe istmul dîntre acesta și lacul Siutghiol. Se afla la o distanta de 15km de municipiul Constanța, având ca vecini:

- la Nord: lacul Tasaul și satul Sibioara;

- la Sud: lacul Siutghiol și stațiunea turistică Mamaia;

- la Vest: localitatea Lumina;

- la Est: Marea Neagra;

Zona studiată se desfășoară pe latura de est a stațiunii Mamaia Nord, în intravilanul

orașului Năvodari, pe cordonul de nisip care separa Marea Neagra de lacul Siutghiol și canalul

Poarta Alba – Midia-Năvodari. este delimitată de digul de sud al canalului Poarta Albă – Midia

Năvodari la nord, bd. Mamaia Nord la vest, complex Coral Beach (Popas 3) la sud și limita de vest

a plajei Marii Negre la est.

2.2. Scurt istoric al localităţii: Cele dintâi dovezi ale existentei unor comunități pe pământul Dobrogei aparțin

mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca. 100.000 – 35.000 i.Hr). Perioada aceasta corespunde

cu sfârșitul celei de a treia interglaciații (Riess-Wurm) și cu prima parte a glaciațiunii următoare

(Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei și faunei dobrogene, asupra

vieții și activității oamenilor.

În perioada feudală, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea

Zanauarda, fapt care vine sa demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual

al orașului Năvodari. Acest lucru indica și o circulație intensa și un schimb activ economic și

comercial, folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tasaul în mare.

Prima atestare documentara este din timpul administrației otomane, când localitatea

apare menționată în anul 1421 cu numele de Caracoium (nume derivat din cuvintele turcești

„kara” și „koyum”, traduse prin „oaia neagră”, denumire care a devenit ulterior Carachioi

(însemnând „satul negru”).

După obținerea independentei de stat a României în anul 1877, au avut loc schimbări

majore în viată social-economica a zonei. În acea perioada satul Caracoium din plasa Kustenge

(Constanța) aparținea la început de comuna Cicarcic (azi, satul Sibioara), apoi de comuna

Cogealia (azi, comuna Lumina) și figura doar cu 317 familii ce se ocupau cu agricultura,

pescuitul, creșterea animalelor și în mai mică măsură negustoria și alte meserii.



Pag.8

În anul 1927 denumirea satului Carachioi este schimbata cu aceea de Năvodari, iar după

cinci ani, la 15 august 1932, localitatea este recunoscută comună.

Evoluția urbanistică, trecerea de la cadrul rural la structura urbană se produce după cel

de Al II-lea Război Mondial, mai cu seamă începând din 1949-1950, moment în care dezvoltarea

economică și industrială transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc.

În anul 1954 începe construcția Uzinei de Superfosfat și Acid Sulfuric (U.S.A.S.), care a

intrat în funcțiune cu prima linie în 1957, aceasta deschizând drumul industrializării zonei și

creșterii numărului populației (în anul 1968 populația localității Năvodari depășea 6500 de

locuitori). Astfel, prin Legea 2/20 decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraș,

având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut o

evoluție continuă, rezultând o imagine cu personalitate a localității.

Construcția combinatului Petrochimic Midia-Năvodari și ulterior a Canalului Poarta Alba

– Midia Năvodari a dus la o explozie demografica în anul 1983, când populația a ajuns la 26.000

locuitori. Populația actuala a orașului este de 31 550 locuitori.

2.3 Concluzii ale studiilor de fundamentare 2.3.1 Studiu geotehnic - „PUZ Zona litoral – Mamaia Nord-Năvodari” Studiul geotehnic realizat în cadrul procesului de elaborare a prezentei documentații are la

bază 6 foraje dispuse liniar, paralel cu linia țărmului, fapt ce oferă informații relevante despre

structura solului pe întreaga suprafață a zonei generatoare.

Sunt prezentate structura solului, caracteristici ale pânzei freatice, cât și recomandări

privind condițiile de fundare pentru viitoarele construcții.

Astfel, terenul prezintă două straturi majore litologice, primul de suprafață, cu o adâncime

de 0,70m – 1,10m format din pământ cenușiu prăfos-nisipos, cu rădăcini de plante iar al și cel

de-al doilea, format din nisip fin-mijlociu, cochilifer, cu intercalații centimetrice de cochilii,

cenușiu-gălbui, observat până la adâncimea de 5,50m, care continuă până la o adâncime de

minim 16,00m, conform lucrărilor executate anterior. Solul este necoeziv, de culoare cenușie-gălbuie, are o granulație variată, preponderent

mijlocie, îndesire medie și devine foarte umed-saturat sub nivelul pânzei freatice, întâlnit la o

adâncime de 1,20m – 1,40m.

Caracteristici dinamice:

- Coeziune c=0

- Unghi de frecare interioară ɸ=28o – 30o

- Modul de deformare liniară M2-3=100daN/cm2 – 150daN/cm2

Condiții de fundare estimative:

Pentru construcții cu regim de înălțime între P și P+1E:

Pentru încărcări de calcul mai mici de 10t/ml fundație sau 40t/stâlp, fără procese

tehnologice umede, fundarea se va face direct pe stratul de nisip galben-cenușiu, după execuția

unui pat din piatră spartă de 30cm grosime.



Pag.9

Pentru construcții cu regim de înălțime între P+2E și P+4E:

Pentru încărcări de calcul mai mari de 10t/ml fundație sau 40t/stâlp, fundarea se va face

pe teren consolidat în suprafață prin intermediul unor perne generale din piatră spartă sau

deșeu de carieră, în funcție de cotele de săpătură prevăzute în proiect (funcție de cota de apariție

a nivelului pânzei freatice), cu grosimi de pernă de hp=1,00m – 1,50m.

Pentru fundații încărcate centric:

p ef≤ pconv în GF

p’ef≤1,2pconv în GS

2.3.2 Raport de mediu – „PUZ Zona litoral Mamaia Nord – Năvodari”

Raportul de mediu aferent documentației cuprinde două părți principale.

Prima constă într-o analiză multicriterială a zonei studiate și a relațiilor stabilite între

aceasta și teritoriul învecinat iar cea de-a doua descrie posibilul impact al propunerii și

recomandări privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

Aspectele de mediu cu probleme prioritare identificate sunt:

- Calitatea și cantitatea apei potabile

- Poluarea apelor de suprafață

- Degradarea solului

- Poluarea apelor subterane

- Poluarea atmosferei

- Gestiunea deșeurilor

- Pericole generate de fenomene naturale

- Urbanizarea mediului

Recomandări pentru protecția mediului natural:

Apă:

- Realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din mediul natural și

din cadrul obiectivelor economice;

- Reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă;

Aceste conditii se vor respecta prin racordarea la rețeaua de distribuție a apei potabile

existente în imediata vecinătate a amplasamentului. La nivelul zonei generatoare se va realiza o

rețea subterană de distribuție utilizând materiale ce vor asigura integritatea sistemului, astfel

încât să se elimine riscul avariilor și, ca urmare, consumurile suplimentare prin pierderi în

mediu.

Colectarea apelor uzate se va face în sisteme centralizate.

Se recomandă ca spațiile de alimentație publică (restaurante, cantine, etc.) să fie dotate cu

separatoare de grăsimi pentru a se preveni contaminarea apelor cu grăsimi vegetale sau

animale.



Pag.10

Aer:

- Informare și conștientizare a agenților economici poluatori asupra termenelor

conformării

- Sprijinirea introducerii de tehnologii curate

- Măsuri pentru scăderea emisiilor

Se vor respecta recomandările prin suprafața plantată impusă prin PUZ și RLU aferent de

peste 5% din zona rezidențial-balneară (ZRB). Utilizarea centralelor cu gaz natural va avea un

impact redus față de sistemele clasice de încălzire pe bază de lemn sau combustibil lichid.

Gestiunea deșeurilor:

- Aplicarea planului județean de gestionare a deșeurilor

- Crearea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor urbane și industriale la nivelul

fiecărei localități

Pentru colectarea deșeurilor vor fi amenajate spații special destinate, echipate astfel încât

să permită colectarea selectivă a deșeurilor în scopul valorificării celor reciclabile și diminuării

cantității eliminate la depozitele de deșeuri.

Recomandări cadru pentru extinderea spațiilor verzi:

- Respectarea prevederilor O.U.G. 114/2007 pentru modificarea și completarea O.U.G.

195/2005 privind protecția mediului, Art. 2, alin. 1, referitor la raportul „nr. locuitori/spații

verzi” în interiorul localităților (minim 26m2/locuitor până la 30 decembrie 2013) precum și

realizarea de noi spații verzi.

- Prin legea 24/2007 se impune ca documentațiile de urbanism să prevadă un minim de

5% spații verzi publice, cât și un minim de 20m2 de spațiu verde/locuitor.

Suprafața afectată spațiilor verzi în prezenta documentație va însuma aproximativ 5% din

totalul zonei și va fi amenajată cu vegetație joasă, medie și înaltă respectând specificul zonei

litorale.

Potențiale efecte semnificative asupra mediului:

Biodiversitate:

Impactul cel mai puternic se va resimți în perioada de construire datorită prezenței umane

și cu precădere a proceselor tehnologice specifice. Dată fiind durata scurtă a acestor activități,

impactul va fi temporar.

Flora nu va suferi un impact semnificativ, întrucât vegetația prezentă pe terenul afectat nu

are valoare ecologică importantă, fiind formată din specii ruderale. De asemenea, spațiile verzi

amenajate vor cuprinde specii locale, astfel păstrându-se parțial caracterul zonei.

Fauna va fi afectată prin diminuarea habitatului unor specii oportuniste de păsări, acestea

nefiind în pericol și putându-se adapta la noile condiții. În perioada de construcție se recomandă

evitarea desfășurării activităților în perioadele sensibile la păsările prezente în aria naturală

protejată ROSPA0076 Marea Neagră. După implementarea PUZ nu va exista impact asupra

speciilor prezente în zona protejată.

Populația și sănătatea umană:

Se estimează că populația din zona învecinată nu va fi afectată de implementarea planului.



Pag.11

Solul:

Impactul asupra solului se va manifesta în perioada de implementarea a planului, prin

lucrările de amenajare a drumurilor, parcărilor și fundațiilor. După implementarea planului nu

va exista un impact asupra solului. Pentru evitarea impactului, deșeurile se vor depozita în spații

special amenajate, în recipiente specifice tipului de deșeu.

Apa:

Prin implementarea planului, acest factor de mediu nu va suferi un impact. Nu vor fi

generați poluanți iar distanța față de sursele de apă este relativ mare.

Aerul:

Calitatea aerului va fi afectată doar în perioada de implementare, însă caracterul temporar

și neconcomitent al procesului va păstra impactul în limite admisibile.

Intensificarea traficului rutier în perioada estivală este estimată ca nesemnificativă în

raport cu cea existentă.

Măsuri propuse pentru a preveni, reduce și compensa posibilele efecte adverse

asupra mediului în perioada de implementare:

Sol:

- Nu se va face depozitarea carburanților, a uleiurilor și a altor substanțe chimice, dacă este

cazul, în zona amplasamentului, cu excepția organizării de șantier extinse, când se vor prevedea,

de către constructor, magazii special destinate pentru recipienți adecvați.

- Evitarea afectării unor suprafețe suplimentare de teren.

- Depozitarea temporară a deșeurilor numai în locurile special amenajate și, în funcție de

categorie, numai în recipiente special destinate.

- Acoperirea zonelor afectate temporar cu sol vegetal la sfârșitul fazei de construcție

- Organizarea de șantier va fi dotată cu material absorbant, necesar intervenției în caz de

poluare accidentală cu hidrocarburi.

- Pentru fiecare zonă și parcelă se vor respecta POTmax și CUTmax stabilit cu caracter

obligatoriu

- Refacerea stratului vegetal și plantarea acestuia cât mai repede posibil după fiecare

construcție realizată pentru împiedicarea apariției fenomenelor de eroziune a vântului.

- Îndepărtarea deșeurilor atât din zona reglementată, cât și din vecinătatea acesteia.

Apa subterană și de suprafață:

- Intervenția rapidă cu absorbanți în cazul scurgerilor accidentale de carburanți și

lubrifianți.

- Schimburile de ulei ale utilajelor și alimentarea cu carburant se vor face în afara

amplasamentului

- Asigurarea unei stări de funcționare bune a utilajelor și vehiculelor, în scopul evitării

scurgerilor de hidrocarburi



Pag.12

- Deșeurile vor fi colectate selectiv și eliminate prin firme specializate pentru a se preveni

eventualele scurgeri de la acestea.

- Vidanjarea toaletelor ecologice și transportul apelor uzate la o stație de epurare, de către

firme special autorizate.

- Spațiile de alimentație publică vor fi dotate cu separatoare de grăsimi pentru a se preveni

contaminarea apelor cu grăsimi vegetale sau animale.

Aerul:

- Întreținerea corespunzătoare a stării drumurilor.

- Reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi și praf.

- Materialele pulverulente se vor depozita astfel încât să mi fie împrăștiate sub acțiunea

vânturilor

- Oprirea motoarelor vehiculelor atunci când acestea nu sunt implicate în activități.

- Folosirea exclusivă a utilajelor și autovehiculelor cu verificarea tehnică la zi.

- Acoperirea depozitelor de materiale de construcție pulverulente sau depozitarea etanșă a

acestora.

- Evitarea manipulării unor cantități mari de pământ sau agregate de carieră în perioadele

cu vânt.

Biodiversitatea:

- Toate spațiile neconstruite vor fi înierbate, plantate, în principal, cu gazon și arbori

specifici zonei de litoral, fără a se introduce specii alohtone, în special a celor cu caracter invaziv.

- Utilizarea, pe cât posibil, a rețelei stradale existente.

- Desfășurarea activităților de construire în afara perioadelor sensibile pentru păsări.

- Desfășurarea lucrărilor de construire numai pe suprafețele destinate acestor tipuri de

lucrări, fără a se afecta suprafețe suplimentare de teren.

- Îngroparea cablurilor electrice, astfel încât în perioada de pasaj a păsărilor să nu existe

risc de coliziune între acestea și stâlpii sau cablurile de electricitate.

- Interzicerea cu desăvârșire a distrugerii vegetației din vecinătatea zonei reglementate.

2.3.3 Documentație tehnică pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor –

„PUZ Zona litoral Mamaia Nord – Năvodari”

Studiul caracterizează situația existentă coroborând date din alte studii aferente prezentei

sau altor documentații cu analiza caracteristicilor geo-climatice locale, evidențiază factorii

majori de risc pentru resursele de apă și determină reguli și principii de implementare a

investiției în concordanță cu evoluția preconizată a acestor factori.

Conform forajelor executate de I.N.M.H. și I.S.P.I.F. realizate în 1971, profilul litologic al

cordonului litoral cuprinde o succesiune de depozite marine și lacustre, formată din:

- Nisipuri fine de plajă, identice celor actuale (1,00m – 5,00m)

- Nisipuri de plajă cu numeroase cochilii de moluște și galeți calcaroși rulați (5,00m –

7,00m)

- Depozite argiloase de culoare cenușie – albicioasă, slab nisipoasă spre bază, cu intercalații

turboase (7,00m – 10,00m)



Pag.13

- Nisipuri foarte fine cu faună salmastră și dulcicolă, indicând o îndulcire a apei (10,00m –

12,00m)

- Nisipuri fine, cuarțoase și micacee de culoare gălbuie (12,00m – 19,00m)

- Argile silitice de culoare cenușie (10,00m – 21,00m)

- Depozite argiloase, uneori cu fragmente de cochilii (21,00m – 65/70m)

Date hidrografice:

Sunt prezente două orizonturi acvifere, primul cantonat în nisipuri întâlnite de la suprafață

până la adâncimea de 6,00m – 9,00m, al doilea cantonat în nisipurile fine cenușii, în bază

prăfoase, situate între adâncimile de 8,50m/11,50m, până la 21,00/22,00m. Apele acestora sunt

dulci și curg dinspre lac spre mare.

Nivelul apelor Mării Negre este în continuă creștere, cu un ritm de 1,7mm/an, fapt ce

determină inundarea permanentă a zonelor joase și accelerarea procesului de eroziune costieră,

uneori în mod ireversibil.

Măsuri de atenuare a fenomenului de eroziune costieră în zona mamaia nord, prevăzute

pentru implementare după 2021:

- Două noi structuri de sparge val în larg

- Diguri și structuri transversale, care vor fi prelungite în larg.

2.3.4 Studiu de circulație - „PUZ Zona litoral Mamaia Nord – Năvodari”

Studiul de circulație descrie accesibilitatea zonei, starea actuală a căilor de acces și

proiectele în derulare ce vor afecta acest palier.

Căi rutiere:

Accesul în zonă se realizează preponderent pe cale carosabilă, folosind automobile

proprietate personală și, în mai mică măsură, folosind transportul în comun sau pietonal. Zona

generatoare este legată de Bd. Mamaia Nord prin străzi secundare în prezent parțial amenajate.

Bd. Mamaia Nord asigură legătura zonei cu mun. Constanța la sud și orașul Năvodari la

vest. Alte relații carosabile relevante pentru zona studiată, la nivel teritorial, se realizează prin

Dj226 (Lumina-Năvodari-Mihai Viteazu), care asigură legături cu:

- A4 - Constanța-Tulcea, la vest

- A2 – Constanța-București, la vest

- Dn2a – Constanța-Hârșova-București, inclusiv Aeroport Mihail Kogălniceanu, la vest

- Dn22 – Constanța-Tulcea, la vest

- Platforma Midia, Corbu, Săcele, Istria, Sinoe la nord.

Transportul în comun, pe relația Constanța-Năvodari se face prin microbuze având

capacitate insuficientă în perioada estivală.

Alte forme de transport:

Cel mai apropiat debarcader se află la aproximativ 7km la sud de zona generatoare, în

stațiunea Mamaia, și este destinat exclusiv curselor de agrement cu ambarcațiuni mici. Cel mai

apropiat port de agrement se află în mun. Constanța

Aeroportul Mihail Kogălniceanu este situat la 15km spre vest. Având un trafic redus, nu

constituie o variantă principală de acces la zonă.



Pag.14

Pe cale feroviară, accesul se face prin stația Constanța, aflată la 15km sud. Există linii de

transport în comun ce fac legătura între gară și zona studiată.

La nivelul zonei studiate se observă în prezent disfuncții de accesibilitate reprezentate de:

- Gabaritul redus al Bd. Mamaia Nord (1 bandă pe sens pe teritoriul UAT Năvodari),

- Amenajarea necorespunzătoare a intersecțiilor dintre străzile secundare și Bd. Mamaia

Nord

- Amenajarea necorespunzătoare a stațiilor de transport în comun

- Lipsa zonelor de traversare a Bd. Mamaia Nord

- Lipsa unei zone amenajate de circulație pentru biciclete

- Lipsa zonelor amenajate pentru circulație pietonală pe relația Mamaia-Năvodari (pe

teritoriul UAT Năvodari)

Aceste disfuncții sunt generate de lipsa lucrărilor de modernizare a infrastructurii publice

în raport cu dezvoltarea rapidă și susținută a activităților în zonă. În prezent Bd. Mamaia Nord

este în curs de modernizare, urmând ca disfuncțiile precizate mai sus să fie eliminate odată cu

finalizarea proiectului.

2.4 Caracteristici fizice ale zonei generatoare: 2.4.1 Soluri:

Conform studiului geotehnic anexat, zona generatoare este situată pe cordonul de nisip ce

separă apele sărate ale mării de apele dulci ale lacului Siutghiol și cele ale canalului Poarta Albă –

Midia-Năvodari. Nu există date stricte pentru această zonă privind calitatea factorului de mediu

„sol”.

Pânza freatică se întâlnește la o adâncime de 1,20m – 1,40m și este formată din ape dulci,

având sens de deplasare dinspre continent spre mare.

Terenul din zona generatoare este relativ plan, cu declivități minore. Solul este de natură

nisipoasă cu grad mediu de îndesire, este necoeziv și are o adâncime maximă de îngheț de 0,80m

În zona studiată nu există accidente de teren, goluri subterane, alunecări sau prăbușiri care

să pună în pericol stabilitatea viitoarelor construcții.

Din punct de vedere seismic, amplasamentul are următoarele caracteristici:

Conform Codului de proiectare seismica – Partea 1 „Prevederi de proiectare pentru

clădiri” P100-1/2013, amplasamentul se încadrează în zona cu valoarea accelerației

terenului pentru proiectare ag=0,20g pentru cutremure având intervalul mediu de

recurență IMR=100ani și în zona cu perioadă de control (de colț) Tc=0,7sec;

Conform SR 111/1/93, în macrozona cu gradul „71” de intensitate seismică (grade MSK,)

în care probabilitatea producerii unui seism de gradul 7 sau mai mare este de minim o

dată la 50 de ani.

Conform raportului de mediu ce fundamentează PUZ, pe terenul generator nu au fost

identificate surse importante de poluare a solului. Cele mai apropiate obiective industriale cu

potențial poluator, pe cale aeriană, sunt platforma Petromidia și combinatul de îngrășăminte

chimice Fertilchim.



Pag.15

2.4.2 Ape:

Apele subterane: Conform raportului de mediu, corpul de apă subterană aferent zonei

studiate este RODL05, conform clasificării apelor subterane din spațiul hidrografic Dobrogea.

Acesta se întinde pe teritoriul Dobrogei centrale, aparține tipului poros-permeabil și prezintă

mari variații cantitative și calitative, atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Conform studiului geotehnic, în zona studiată, pânza freatică se întâlnește la o adâncime de

1,20m – 1,40m și este formată din ape dulci, având sens de deplasare dinspre continent spre

mare.

Apele de suprafață: Nu există ape de suprafață pe teritoriul studiat, dar acesta este

învecinat la est cu Marea Neagră, la nord cu Canalul Poarta Albă – Midia-Năvodari și se află la o

distanță de aproximativ 70m (la nord-est) de lacul Siutghiol.

Conform documentației tehnice pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor, nivelul

mării este în curs de creștere, încă din secolul trecut, cu o rată actuală măsurată la 1,7mm/an.

2.4.3 Aerul atmosferic

Conform raportului de mediu aferent PUZ, din punct de vedere al climatului, zona se

încadrează în microclimatul litoral, (temperat-continental cu influențe marine.) Verile sunt

secetoase iar iernile au perioade de viscol, cât și intervale dese de încălzire, fapt ce dă stratului

de zăpadă un caracter episodic.

Temperatura medie anuală este de 11,2oC iar precipitațiile medii anuale sunt de

347,8mm/mp.

Circulația aerului atmosferic are loc pe sensul vest-est în semestrul cald și pe direcția nord-

est – sud-vest în ambele sensuri, în semestrul rece.

Aerul atmosferic este cel mai larg vector de propagare a poluanților. La nivelul zonei

studiate, în perioada de exploatare, singura sursă de poluare a aerului este obținerea agentului

termic, prin centrale individuale alimentate cu gaze naturale. La aprox. 600m spre nord se află

obiective industriale care pot influența calitatea aerului din zonă.

2.4.4 Biodiversitatea

Conform raportului de mediu aferent PUZ:

Flora este reprezentată de plante ruderale și stufăriș. Vegetația lemnoasă este

reprezentată, în principal, de exemplare arbustive de salcie. Nu au fost observate specii floristice

de importanță ecologică sau conservativă.

Pe amplasamentul aferent planului, cât și în vecinătatea zonei studiate nu au fost

identificate habitate de interes comunitar.

Fauna din zona studiată este reprezentată în mare parte de păsări. Dîntre speciile protejate

în aria naturală ROSPA0076, cele mai multe sunt prezente în perioada de pasaj și de iernat.

Conform formularului Natura 2000, situl este important doar în perioada de migrație și iernare.

Implementarea planului propus, prin natura investiției, va atrage după sine concentrări

sezoniere de populație în zonă. Nerespectarea de către aceștia a normelor igienico-sanitare în

timpul îmbăierii în Marea Neagră ar putea favoriza eutrofizarea apei, cu consecințe directe

asupra biodiversității mediului marin costier. În condițiile respectării normelor igienico-sanitare

în timpul îmbăierii, impactul va fi ținut sub control.



Pag.16

2.5 Situația juridică a terenurilor Terenul se afla în intravilanul localității Năvodari, TRUP „C”. Zona este proprietatea:

- „Domeniului public și privat al orașului Năvodari”

TERENURI CARE

CONSTITUIE ZONA

GENERATOARE

SITUATIA

JURIDICA

CATEGORIA DE

FOLOSINTA

ACTUALA

CATEGORIA DE

FOLOSINTA

PROPUSA

SUPRAFETE

STR. B1 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

DRUM (DR) DRUM 5 690.00 mp

STR. A1 – A6 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

DRUM (DR) DRUM 15 958.00mp

TRUP 22 (DL) DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


ALEEA D28 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI DRUM (DR) DRUM 1 598.00 mp





ALEE ACCES DOMENIUL PUBLIC


STR.PROMENADA

LOT 10

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


STR. HANULUI, LOT 2 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

CURTI

CONSTRUCTII

DRUM(PARCARE) 1 698.00 mp

STR. HANULUI, LOT 1 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

CURTI

CONSTRUCTII


PARCARE 2 (158/5) DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) DRUM(PARCARE) 1 622.00mp

PARCARE 3 (158/5) DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) DRUM(PARCARE) 1 625.00mp

TRUP 8 (D) DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI ARABIL (A) DRUM(PARCARE) 1 232.00 mp

TRUP 9 (D) DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI ARABIL (A)


DRUM EXPLOATARE DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE D10 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE STR.

D12

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE

STR.D13

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE STR.

D14

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI

DRUM (DR) DRUM 2 054.00mp

PRELUNGIRE STR.

D17

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE STR.

D18

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE STR.

D19

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI




Pag.17

PRELUNGIRE STR.

D20

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


PRELUNGIRE STR.

D24

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


STR. D26 DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI



ORAS NAVODARI


STR. HANULUI DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI



ORAS NAVODARI


STR.PROMENADA

Năvodari

DOMENIUL PUBLIC

ORAS NAVODARI


TRUP 4/2 (DL) DOMENIUL PRIVAT

ORAS NAVODARI

CURTI

CONSTRUCTII

(CC)

CURTI

CONSTRUCTII 1 460.00 mp

TERENURI NNS DOMENIUL PRIVAT

AL ORASULUI

NAVODARI

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) CURTI

CONSTRUCTII 2 615.00mp


ORAS NAVODARI

DRUM (DR) DRUM

(PARCARE)

1547.00mp


ORAS NAVODARI

DRUM (DR DRUM

(PARCARE)

1568.00mp

S TOTAL = 178168.00 mp

- „Domeniului privat al persoanelor fizice și juridice”

TERENURI CARE

CONSTITUIE ZONA

GENERATOARE

SITUATIA

JURIDICA

CATEGORIA DE

FOLOSINTA

ACTUALA

CATEGORIA DE

FOLOSINTA

PROPUSA

SUPRAFETE

TRUP 1/1 (158/5) PROPRIETATE

PRIVATA

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) CURTI

CONSTRUCTII

24 720.00 mp

TRUP 4 (158/5) PROPRIETATE

PRIVATA

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) CURTI

CONSTRUCTII

18 724.00 mp


PRIVATA

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS)

CURTI

CONSTRUCTII

20 311.00 mp


PRIVATA`

NEPRODUCTIV

NISIPOS (NNS) CURTI

CONSTRUCTII

20 736.00 mp

GOANE ATANASE PROPRIETATE

PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI



PRIVATA

TUFARIS (TF) CURTI

CONSTRUCTII

20 000.00 mp


PRIVATA

TUFARIS (TF) CURTI

CONSTRUCTII

9 817.00 mp

TRUP 1 (D) PROPRIETATE

PRIVATA

ARABIL (A) CURTI



PRIVATA

ARABIL (A) CURTI



PRIVATA

ARABIL (A) CURTI




Pag.18


PRIVATA ARABIL (A) CURTI








TEREN DIGUL DE

SUD

PROPRIETATE

PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI


TRUP 1 (DL) PROPRIETATE

PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI


Str. Promenada, Lot 1 PROPRIETATE

PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

4 573.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

2 312.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

4 815.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

2 353.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

6 806.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

6 800.00 mp


PRIVATA

CURTI

CONSTRUCTII (CC)

CURTI

CONSTRUCTII

3 318.00 mp

S TOTAL = 377 715.00 mp

Conform Procesului verbal de recepție nr. 140/2014 aferent planului de situație,

întocmit de OCPI Constanța la data 03.04.2014: „Pe latura de nord, imobilele cu numere cadastrale 102682, 104135, 102756, 108358, 102886, 102737, 104052, 109579, 109580, 109581, 103114, 107407, 107408, 107016, drumul de acces situat la nord si vest de acestea, precum si aleile dintre ele, toate incluse în planul urbanistic zonal (PUZ), se suprapun cu imobilul cu număr cadastral alocat 2486, reprezentând terenul aflat în administrarea C.N.A.C.N.

BILANȚ TERITORIAL EXISTENT

Categorii de folosință a terenurilor

Suprafață existentă (m2)

Procent

Nisipos neproductiv (Nns) 90 627,00 16,30% Tufărișuri (Tf) 29 817,00 5,36% Curți-Construcții (Cc) 192 129,00 34,57% Arabil (A) 68 589,00 12,34% Drum (Dr) 156 349,33 28,13% Terenuri in litigiu 18 371,67 3,30% TOTAL 555 883,00 100,00%

2.6 Regimul economic: Zona generatoare are o așezare optima pentru realizarea echipamentelor turistice -

pensiuni, hoteluri, restaurante - și a locuințelor, datorită imediatei vecinătăți cu Marea Neagră; accesul realizându-se prin intermediul străzilor perpendiculare pe plaja Marii Negre, din Bulevardul Mamaia Nord.



Pag.19

În zona generatoare a PUZ - "Zona Litoral Mamaia Nord - Năvodari" - folosirea actuală a

terenului este:

- Teren neamenajat - tufărișuri și mărăcinișuri – terenuri acoperite masiv cu vegetație

arborescentă de mică înălțime, ienuperisuri, mărăcinișuri;

- Teren nisipos neproductiv - vegetație spontană, unde cresc trestiișuri, păpurișuri și alte

tipuri de vegetație specifică.

Folosința viitoare a terenului va fi:

- Locuințe sezoniere și permanente;

- Hoteluri, pensiuni

- Funcțiuni complementare: restaurante, autoserviri, magazine alimentare, terase, beach-

bar-uri;

- Circulații pietonale, carosabile și parcaje.

Conform HOTĂRÂRII nr. 1309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile,

impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile

începând cu anul 2013, se vor lua în calcul, pentru stabilirea încasărilor la bugetul local,

valorile prevăzute în Anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin HG nr. 44/2004,

tabel prin care se stabilesc valorile impozabile, impozitele și taxele locale.

Estimarea din prezentul PUZ s-a realizat pe baza valorilor date prin intermediul

Serviciului Public de Impozite și Taxe Constanța – Calculator taxe:

- Impozitul anual estimat pentru zona generatoare, intravilan, după realizarea

construcțiilor este de aproximativ 2 000 000 Euro.

2.7 Caracterizarea infrastructurii edilitare existente:

2.7.2 Rețele de distribuție a apei potabile:

Conform documentației tehnice pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor, în

zona Mamaia Nord, pe partea stanga a drumului DC 86 (lângă canal) exista o conducta de

aducțiune Dn 600 mm OL+PREMO care se reduce pana la Dn 400 mm Ol în zona podului peste

canalul Dunăre-Midia,.

Totodată zona numita “Depozit 10” din Mamaia Nord este alimentata printr-o rețea de conducte de distribuție Dn 110 mm PEHD.

Din conducta de aducțiune se alimentează Tabăra Năvodari și ansamblurile de case de vacanta din zona Hanul Piraților.

Distribuția apei în zona se face prin pompare pe o singura zona de presiune (pentru consumul menajer și industrial). Presiunea ce se asigura în zona variază în jurul valorii de 1,5 atm.

Datorita cererii crescute de apa din ultima perioada, SC RAJA SA prin programul POS Mediu a început montarea unei alte conducte de aducțiune Dn 500mm PEHD, amplasata pe limita vestica a b-dului Mamaia Nord, care însă ajunge doar pana în dreptul Depozitului 10.

2.7.3 Canalizare menajeră: În zona studiată s-au dezvoltat sistemele de canalizare de la Depozitul 10 și ansamblul de

locuințe din sudul Hanului Piraților – care sunt în operarea SC RAJA SA, precum și unele extinderi de rețele de canalizare, realizate de către persoane particulare – care nu sunt operate de SC RAJA SA.



Pag.20

Conform documentației tehnice pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor, în zona “Depozit 10”, exista o canalizare în sistem separativ, numai menajer, care este direcționată către stațiile de pompare nr. 3 și 3’,,0 însă nu se poate ajunge gravitațional către aceasta rețea de canalizare.

În zona taberei de copii există 2 stații de pompare nr 4 și nr 6, care pompează numai apă menajeră.

În stația de pompare nr 6 se descarcă refularea stației de pompare nr 3. Refularea stației nr 6 trece pe sub canalul Poarta Albă – Midia și se descarcă în colectorul gravitațional existent pe partea vestică a canalului, pe DJ 226.

La sud-vest de zona studiată trece o conductă de refulare DN 800 PREMO, care acumulează toate refulările diverselor stații de pompare aflate între Mamaia și Năvodari se transportă apa către Stația de Pompare nr 1 de la Năvodari. De aici se repompează către Stația de Epurare de la Midia.

Conducta de refulare existentă poate prelua și apele menajere ale zonei studiate, tot prin intermediul unor viitoare stații de pompare.

Stația de epurare preia apele uzate, iar după tratare le evacuează în Marea Neagră. În zonă nu există un sistem de colectare a apelor pluviale. 2.7.4 Alimentarea cu energie electrică: Conform avizului ENEL Distribuție Dobrogea, în zona generatoare nu există rețele

distribuție a energiei electrice. În partea de nord a zonei studiate există o rețea de transport LEA de 20Kv destinată alimentării cu energie electrică a taberei Năvodari.

În zona studiată există rețele de distribuție subterane a energiei electrice (LES) realizate prealabil dezvoltării diverselor proiecte imobiliare.

2.7.5 Alimentarea cu gaz natural: Conform avizului de traseu/amplasament emis de S.C. Congaz S.A. pentru prezenta

documentație: Pe partea dreaptă a b–dului Mamaia în direcția de deplasare Constanța – Năvodari, este

montată conducta de gaze naturale de presiune redusă PE 100 SDR 11 Dn 200mm în trotuar la 0,5 m - 12,7 m de limita carosabilului și în unele porțiuni în carosabil, până la 11,5m de limita carosabilului.

- Pe str. D16, conducta PE 100 SDR 11 Dn 90mm este montată pe partea dreaptă în direcția de deplasare D1 – D5, la 2,5m de limita de proprietate.

- Pe str. D15D, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea dreaptă în direcția D16 – D15, la 1,5m de limita de proprietate.

- Pe str. D15 conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea dreaptă în direcția D15D – D14 la 4m de limita de proprietate.

- Pe str. D 14 conducta PE 100 SDR 11 Dn 90mm este montată pe partea stângă în direcția D1 – D5 la 1m de limita de proprietate.

- Pe partea dreapta a str. D13 în direcția D1 – D5, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată la 1m și 2,2m de limita de proprietate, iar pe partea stângă în aceeași direcție de deplasare conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montata la 2,8m și 4,5m de limita de proprietate.

- Pe str. D12, tronsonul dintre D1 și D4, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63 este montată la 2m de limita de proprietate, pe partea dreaptă în direcția D1 –D4. Între D4 și D5, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea stângă în accesai direcție de deplasare la 2m de limita de proprietate.

- Pe str. D10, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea dreaptă în direcția de deplasare D1 – D5, la 1,4m de limita de proprietate.



Pag.21

- Pe str.D11D, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D11 – D10 la 1m de limita de proprietate.

- Pe str. D11S, conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D11 – D10, la 1,3m de limita de proprietate.

- Pe str. D1 conducta PE 100 SDR 11 Dn 200mm este montata pe partea dreaptă în direcția de deplasare D14 – D 10, la 6,2m de limita de proprietate și înainte de intersecția cu str. D10 subtraversează.

- Pe str. D2 conducta PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D14 – D10, la 2,3 m, respectiv 1,8m de limita de proprietate.

- Pe str. D3 conducă PE 100 SDR 11 Dn 63mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D14 – D10, la 1,6 m și 2m de limita de proprietate.

- Pe str. D4 conducta PE 100 SDR 11 Dn 75mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D14 – D10, la 0,8m și 1,5m de limita de proprietate.

- Pe str. D5 conducta PE 100 SDR 11 Dn 90mm este montată pe partea stângă în direcția de deplasare D14 – D10 la 3m și 1,5m de limita de proprietate.

Adâncimea de montare a conductelor de gaze naturale este de minim 0,90m de la

generatoarea superioară a acestora sau a tubului de protecție, iar la capătul branșamentelor este 0,50m.

2.7.6 Rețele de telecomunicație: Conform avizului emis de ROMTELECOM Constanța pentru prezenta documentație, pe

terenul generator nu sunt amplasate în prezent rețele de telecomunicație.

2.8 Căi de comunicație Studiul de circulație care stă la baza prezentei documentații relevă următoarele: Zona

generatoare este deservită de străzi de acces secundare, acestea făcând legătura cu artera

principală de circulație auto - bulevardul Mamaia Nord (DC86). Prin intermediul bulevardului se

face legătura cu orașul Năvodari spre Nord și cu municipiul Constanța spre Sud.

Drumul Dc 86 asigură legătura Constanța–Năvodari-Sibioara-DN 2A ( Constanța-Hârșova-

București). Drumul Dc86 se intersectează cu DN22B, care asigură relația Constanța-DN2A-

DN22- Midia-Corbu-Dj 226.

Drumul DC 86 este o arteră de categoria III cu funcțiuni în principal interurbane.

Capacitatea traficului arata o pondere ridicată – peste 75% a autoturismelor.

Partea Estică a zonei generatoare este str. Promenada Năvodari - dispune de proiect

pentru realizarea acestui acces pietonal

Transportul în comun este realizat cu autobuze și microbuze.

Zona generatoare nu este deservită în mod direct de rețea de cale ferată - stația CF

Constanța (15 km), aeroport - Mihail Kogălniceanu (25 km), port turistic sau de agrement.

Disfuncțiile zonei sunt:

- lipsa intersecțiilor amenajate pe rețeaua de acces de primă importantă - bd. Mamaia

Nord;

- lipsa amenajărilor pentru stațiile de transport public cât și lipsa amenajări zonelor pentru

traversare în zonele intens circulate din Mamaia Nord.

Începând cu toamna 2013 se va începe extinderea și modernizarea bd. Mamaia Nord care

va rezolva aceste probleme.



Pag.22

2.9 Caracteristici morfo-tipologice ale țesutului urban Geometria tramei stradale este determinată de 3 elemente dominante: Marea Neagră, lacul

Siutghiol și bd. Mamaia Nord. Cele două elemente naturale generează rețele stradale relativ

ortogonale, racordate la liniile țărmurilor. Axa antropică reprezentată de bulevard preia doar

ocazional această regulă, determinând astfel zone de racord cu unghiuri atipice. Acestea sunt

accentuate de parcelările recente în care s-au considerat ca axe directoare limitele terenului

studiat, în detrimentul regulilor și dominantelor locale. Consecințele acestor intervenții sunt

apariția unor trasee pe direcții nesusținute cât și zone cu orientare excesiv interioară care

constituie bariere în parcurgerea pietonală a zonei în special pe direcția nord-sud.

Zona studiată prin PUZ are, din punct de vedere al parcelarului, un caracter eterogen. Se

pot observa tipologii de țesut urban din următoarele categorii:

1. Parcele specifice locuirii individuale cu caracter urban - cea mai răspândită formă

de organizare reglementată, la nivelul zonei. Acestea sunt organizate în 3 ansambluri, unul

realizat în totalitate, unul parțial realizat și unul existent la nivel de reglementare. Loturile sunt

în cea mai mare parte rectangulare, cu raportul între laturi mai mic de 5 și suprafețe între

500mp și 600mp. Există un număr de excepții, notabile fiind un număr de parcele cu suprafețe

de 250mp situate în parcelarea din partea de nord. Sunt incluse în această categorie micile

unități turistice amenajate conform acestei tipologii de ocupare (pensiuni).

2. Locuințe colective. Acestea sunt amplasate sau propuse în regim izolat, pe parcele.

Categoria include și unitățile turistice care respectă această tipologie de ocupare a terenului

(cărora le lipsesc dotările anexe specifice – sport/agrement, alimentație publică, promenadă,

etc.)

3. Complexe turistice. Sunt prezente două ansambluri hoteliere care se remarcă prin

planimetria semicirculară, situate în parcelarea centrala, și tabăra de copii Năvodari. Aceasta din

urmă se distinge prin suprafața mare de teren ocupată, cât și prin faptul că este singurul

ansamblu turistic care cuprinde o gamă variată de dotări, având caracter comercial, sportiv și

cultural.

4. Unități turistice de dimensiune medie. Tipologia cuprinde pensiuni ce prezintă

dotări anexe în general destinate recreerii. Se disting prin dimensiunile ample ale loturilor,

realizate în general prin reparcelare (comasare sau diviziune,) și sunt situate dispersat, în cadrul

ansamblurilor existente.

5. Parcele de tipologie agricolă. Loturile nereglementate, majoritatea constituind

obiectul PUZ, au în general dimensiuni mari și forme regulate, cu câteva excepții. Sunt terenuri

neproductive, situate în mare parte în vecinătatea plajei.



Pag.23

CAPITOLUL 3. PROPUNERI URBANISTICE

3.1. Necesitate și oportunitate

În urma studierii zonelor reglementate prin documentațiile P.U.Z. și P.U.D. menționate

anterior, se observă tendința de depășire a coeficienților specifici stabiliți de PUG. Se observă, de

asemenea, solicitări din partea proprietarilor de terenuri din zonă cu privire la creșterea

procentului de ocupare a terenului și a coeficientului de utilizare a terenului. Această tendință

este susținută atât de presiunile imobiliare de densificare a fondului construit din stațiunea

Mamaia, unde același potențial natural și economic constituie baza pentru o activitate turistică

de intensitate ridicată, cât și de creșterea accesibilității zonei studiate, pe traseul Ovidiu-Lumina-

Năvodari, odată cu realizarea centurii Constanța, a bd. Năvodari și a Bd. Mamaia-Nord.

Funcțiunile dominante ale zonei studiate sunt locuirea permanentă, sezonieră, turismul și

activități anexe acestora (comerț, servicii, sport/agrement). Având în vedere opțiunile

proprietarilor, se propune o reconfigurare a zonei generatoare cu funcțiuni rezidențiale,

balneare și agrement, cu construcții individuale cat și colective.

În prezent, zona studiată nu este reglementată sub forma unui tot-unitar, din punct de

vedere al amplasamentului, proiectării și execuției construcțiilor, aspect ce are ca rezultat o

zonificare neuniformă, cu variații mari între regimurile de înălțime ale construcțiilor,

amplasarea acestora, precum și a materialelor folosite pentru fațade.

Până în acest moment reglementările urbanistice s-au realizat prin întocmirea de PUZ-uri

care au ca țintă terenuri cu suprafețe reduse și dispersate ca amplasare în cadrul zonei studiate.

Prezenta documentație își propune sa uniformizeze reglementările urbanistice, astfel încât zona

sa se poată dezvolta armonios, ridicându-se astfel aspectul estetic și nivelul calitativ al serviciilor

turistice oferite.

Datorită atragerii unui număr mai mare de turiști, precum și organizarea de activități

recreative (concerte, activități sportive, concursuri, etc.), zona devine cu rapiditate un centru

turistic important, fapt ce impune o organizare coerentă a acesteia, astfel încât sa se ofere

servicii turistice la nivel european, care să genereze venituri suplimentare atât agenților

economici cât și comunității prin intermediul impozitelor și taxelor aplicate (taxe anuale

estimate la 2 000 000 Euro.)

Propunerea de dezvoltare a zonei generatoare preconizează, în urma calculelor realizate,

ca în zonă se vor dezvolta obiective turistice având un regim de înălțime pornind de la P+1E+E2

retras la maxim P+7E, cu o populație echivalentă estimată de cca. 6614 persoane.

De asemenea va fi necesară realizarea unui număr de aproximativ 2200 locuri de parcare;

în urma calculelor care au la baza suprafețele bilanțului teritorial.

Regulamentul de urbanism aferent P.U.Z. va rezolva aceste propuneri și totodată P.U.Z.-ul

va transforma categoriile de folosință diverse ale zonei într-o categorie unitară curți construcții.



Pag.24

3.2. Restricții care se aplică zonei generatoare: Parcelă/Lot – Unitatea cadastrală de bază, pe care se întocmește P.D.A.C.

3.2.1. Restricții generate de caracteristicile fizice ale zonei generatoare: Având în vedere datele rezultate în urma studiului geotehnic anexat, se recomandă

următoarele soluții de fundare: Pentru construcții al căror regim de înălțime va fi P+1E: - în situația în care încărcările de calcul vor fi < 10 t/ml fundație sau < 40 t/stâlp, fără

procese tehnologice umede fundarea se va face direct pe stratul de nisip galben-cenușiu, după execuția unui pat din piatră spartă de 30cm grosime

Pentru construcții al căror regim de înălțime va fi P +2E -P+7E: - în situația în care încărcările de calcul vor fi > 10t/ml fundație sau > 40 t/stâlp, fundarea

se va face pe teren consolidat în suprafață prin intermediul unor perne generale din piatră spartă sau deșeu de carieră, în funcție de cotele de săpătură prevăzute în proiect (funcție de cota de apariție a nivelului pânzei freatice), cu grosimi de pernă de hp = 1,00-1,50m.

Nivelul terenului sistematizat se recomanda a fi la min. +1.00 m față de nivelul Mării Negre, această recomandare fiind valabilă inclusiv pentru lucrările de organizare de șantier propuse.

3.2.2. Restricții generate de cadrul juridic specific zonei generatoare: Conform avizului emis de Ministerul Apărării Naționale Statul Major General: Avizul este condiționat de: - respectarea cu strictețe a limitelor amplasamentului și a zonelor funcționale

prevăzute în documentație; - neafectarea, sub nici o formă a activităților militare, a terenurilor, construcțiilor sau

instalațiilor, de orice fel, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Încălcarea oricărei condiții de mai sus atrage de la sine anularea avizului cat și

răspunderea juridică a beneficiarului. Conform ORDONANŢEI nr.79 din 24 august 2000 privind regimul navigației pe

Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari: - În scopul asigurării stabilității secțiunii transversale realizate-proiectate și a

condițiilor normale de exploatare și întreținere a căilor navigabile interioare se instituie zona de siguranță și de protecție a canalelor navigabile.

- Zona de siguranță a canalelor navigabile cuprinde fâșia de teren de 10m lățime, situată de o parte și de alta a amprizei canalelor, măsurată de la muchia superioară a taluzului realizat în debleu (în săpătură), respectiv 1m lățime de la muchia exterioară a șanțului de desecare în zonele cu diguri.

- Zonele de siguranță constituie domeniu public al statului. - Zona de protecție cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte și de alta a

amprizei canalelor, pe o lățime de 100m, indiferent de forma de proprietate a acestora. - Zona de protecție este destinată: a) instalării semnelor și semnalizatoarelor de navigație necesare pentru asigurarea

condițiilor de navigație în siguranță; b) accesului pentru supraveghere și intervenții vizând siguranța navigației și pentru

asigurarea vizibilității în scopul desfășurării navigației în condiții de siguranță; c) intervențiilor în cazul producerii unor accidente navale sau de poluare a apei din

canal;

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z. “ZONA LITORAL MAMAIA NORD - NĂVODARI”


Pag.25

d) efectuării lucrărilor de reparații, întreținere, consolidări și protecții la canalele navigabile și la construcțiile hidrotehnice aferente.

- În zona de protecție a canalelor navigabile se pot executa lucrări numai cu avizul Companiei Naționale "Administrația Canalelor Navigabile" - S.A. Constanța și cu aprobarea Ministerului Transporturilor.

- Se interzice deținătorilor de terenuri situate în zonele de protecție efectuarea oricăror lucrări, amenajări, consolidări și construcții care, prin natura lor, ar afecta siguranța construcțiilor și instalațiilor aferente canalelor navigabile, calitatea apei din aceste canale sau ar putea împiedica vizibilitatea și deteriora semnalele de navigație.

- Prevederile art. 8 și 9 se aplică și în cazul în care zona de protecție a canalelor navigabile se interferează cu alte zone de protecție instituite conform reglementărilor în vigoare.

Conform OUG nr. 202/2002, modificată completată și aprobată prin Legea nr.

280/2003:

.

- (1) În scopul conservării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului, se delimitează pe toată lungimea litoralului o fâșie de teren lată de 50-150 m măsurați de la linia cea mai înaintată a mării, în funcție de lățimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcții definitive. Această interdicție se aplică, de asemenea, construcțiilor provizorii sau transportabile, cu excepția celor pescărești, precum și caravanelor sau structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare.

- (2) Construcțiile indispensabile securității sau serviciilor publice pot face excepție de la prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea de construcții noi pe fâșia de teren delimitată conform prevederilor alin. (1) se va face numai cu avizul prealabil al autorității publice centrale pentru turism, al autorității publice centrale pentru lucrări publice, transporturi și locuință și al autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

- (3) Responsabilitățile, criteriile și modul de delimitare a fâșiei stabilite în alin. (1) se vor reglementa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru lucrări publice, transporturi și locuință și al autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Conform Procesului verbal de recepție nr. 140/2014 aferent planului de situație, întocmit de OCPI Constanța la data 03.04.2014: „Pe latura de nord, imobilele cu numere cadastrale 102682, 104135, 102756, 108358, 102886, 102737, 104052, 109579, 109580, 109581, 103114, 107407, 107408, 107016, drumul de acces situat la nord si vest de acestea, precum si aleile dintre ele, toate incluse în planul urbanistic zonal (PUZ), se suprapun cu imobilul cu număr cadastral alocat 2486, reprezentând terenul aflat în administrarea C.N.A.C.N.

În cazul acestor terenuri, atât construirea, cât și operațiunile cadastrale și

urbanistice sunt interzise până la soluționarea situației juridice a acestora



Pag.26

3.3. Încadrarea zonei generatoare în unitățile teritoriale de

referință din P.U.G: Zona generatoare, încadrata în Trupul C – Mamaia Nord, conține următoarele

unități teritoriale de referință din P.U.G. (cuprinse între Bulevardul Mamaia Nord-DC86 și

plaja Mării Negre):

UTR30 – ZONĂ DESTINATĂ ECHIPAMENTELOR TURISTICE ȘI LOCUIRII

(cuprinde zona echipamentelor turistice, zona locuințelor mici și colective mari);

UTR31 – ZONĂ DESTINATĂ ECHIPAMENTELOR TURISTICE LOCUIRII

(cuprinde zona echipamentelor turistice și zona locuințelor individuale mici);

UTR33 – ZONĂ DESTINATĂ ECHIPAMENTELOR TURISTICE ȘI LOCUIRII

(cuprinde zona activităților balneare și turistice și zona locuințelor individuale mici);

Având în vedere presiunea imobiliară exercitată asupra zonei (resimțită acut și în

stațiunea Mamaia), se propune prin prezenta documentație creșterea gradului maxim de

ocupare a terenului stabilit prin PUG, cât și detalierea reglementărilor acestuia, în vederea

unei dezvoltări coerente a zonei.

NOTĂ: Denumirea și încadrarea în zonele de mai sus au fost extrase din „Proiectul de

Reactualizare a Planului Urbanistic General al Orașului Năvodari”.

3.4. Zonificarea propusă a zonei generatoare: Zona generatoare se încadrează în Trupul C – Mamaia Nord și se propune a fi

împărțită în următoarele zone distinctive:

ZRB – Zona construcțiilor Rezidențiale și Balneare (inclusiv

funcțiuni complementare) – mixta:

ZRB1 – Subzona construcțiilor rezidențiale și balneare cu potențial mediu de

dezvoltare a activităților comerciale. Subzona cuprinde loturile care nu sunt în vecinătate

directă cu plaja și nu au, în mod implicit, acces la un flux mare de persoane. Investițiile

realizate pe alte paliere decât cel locativ (ex: comerț, servicii, agrement,) vor fi, în

consecință, fie de mică anvergură, deservind locatarii, fie de anvergură destul de mare

pentru a se promova prin mai multe mijloace decât strict vizibilitatea directă.

ZRB2 – Subzona construcțiilor rezidențiale și balneare, cu potențial ridicat

de dezvoltare a activităților comerciale, cuprinzând parcele cu acces din str. Promenada.

Zona cuprinde acele loturi aflate în vecinătate directă cu plaja, prin accesul la str.

Promenada. Dat fiind fluxul turistic estival, orice investiție în activități comerciale va

beneficia de un aport sporit de potențiali clienți, dată fiind vizibilitatea directă implicită.

Acestea se pretează amplasării de funcțiuni comerciale, servicii, agrement, alimentație

publică, etc, în relație directă cu str. Promenada. Reglementările vor impune dezvoltarea

unui front continuu la str. Promenada.



Pag.27

Se interzice prin regulamentul aferent PUZ reparcelarea în cazul în care cel puțin una

din parcelele rezultate are suprafața mai mică de 300mp sau frontul la strada Promenada

mai mic de 15,0m.

Dacă în urma operațiunilor de reparcelare rezultă parcele fără acces direct la str.

Promenada, acestea vor aparține de UTR ZRB1 și vor respecta prevederile aferente ale

Regulamentului local de urbanism.

ZRB3 – Subzona construcțiilor preponderent rezidențiale cu potențial scăzut

de dezvoltare a activităților comerciale. Subzona cuprinde lotizările situate la nord de str.

B1. Dimensiunile relativ mici ale parcelelor din această zonă fac dificile intervențiile de

mare anvergură (unele parcele nu se pretează nici micilor unități turistice). Amplasamentul

este relativ izolat și proximitatea combinatului Midia Năvodari (element vizual dominant),

cat și țesutul urban destructurat scad potențialul turistic. Reglementările vor favoriza

dezvoltarea funcțiunii rezidențiale și a dotărilor aferente. Terenurile cu suprafețe mari vor

face obiectul PUZ pentru detalierea funcțiunilor și a modului de ocupare.

Dacă în urma operațiunilor de reparcelare rezultă parcele cu acces direct la str.

Promenada, având suprafața minimă de 300mp și frontul la str. Promenada de minim

15,0m acestea vor aparține de UTR ZRB2 și vor respecta prevederile aferente ale

Regulamentului local de urbanism.

Posibilități de ocupare a terenului pentru ZRB:

Procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafața

construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecția pe sol a perimetrului etajelor

superioare) și suprafața parcelei. Suprafața construită este suprafața construită la nivelul

solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, a

platformelor, scărilor de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub

3,00 m de la nivelul terenului amenajat și a logiilor închise ale etajelor, se include în

suprafața construită. Se impun partere înalte astfel încât balconul sa fie la peste 3,00 m de

la nivelul terenului.

Coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafața

construită desfășurată (suprafața desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei

inclusă în unitatea teritorială de referință. Nu se iau în calculul suprafeței construite

desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de până la 1,80 m, suprafața

subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, spațiile tehnice sau

spațiile destinate protecției civile, suprafața balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și

neacoperite, teraselor și copertinelor necirculabile, precum și a podurilor neamenajabile,

aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecție.

Pentru fiecare zona propusa în parte sunt specificați coeficienții de utilizare a

terenului.



Pag.28

ZRB – Zona construcțiilor Rezidențiale și Balneare - mixta:

Coeficienți propuși pentru ZRB1

- loturi cu suprafața mai mare sau

egala cu 3000mp:

- regim de înălțime maxim P+7E;

- POT maxim propus 35.00%;

- CUT maxim propus 4.00;

- loturi cu suprafața între 250 și 3000mp:




Se interzice prin regulamentul aferent PUZ reparcelarea în cazul în care cel

puțin una din parcelele rezultate are suprafața mai mică de 250mp sau frontul la

stradă mai mic de 12,0m.

În cazul în care pe un lot se amenajează în plus față de locuire, spații destinate

următoarelor activități, este permisă creșterea indicatorilor POT și CUT cu 10

procente față de maximul admis.

- Garaj închis

- Spațiu comercial sau de alimentație publică.

- Spații destinate activităților de recreere (terenuri sportive, parc acvatic, etc.)

- Spații destinate practicării de activități liberale (proiectare, avocatură, cabinet

medical, etc.)

- Servicii pentru public (spa, sală fitness, agenție de turism, etc.)


- loturi cu suprafața mai mare sau

egală cu 3000mp:




- loturi cu suprafața între 250 și

1500mp:




- loturi cu suprafața între 1500 și

3000mp:




Se interzice prin regulamentul aferent PUZ reparcelarea în cazul în care cel

puțin una din parcelele rezultate are suprafața mai mică de 250mp sau frontul la

strada Promenada mai mic de 12,0m.

În cazul în care pe un lot se amenajează în plus față de locuire, spații

destinate următoarelor activități, este permisă creșterea POT cu 10 procente,

respectiv CUT cu 20 procente față de maximul admis.



Pag.29

- Garaj închis





- loturi cu suprafața între 200 și 350mp

- regim înălțime maxim P+1E+E2 Parțial;



- loturi cu suprafața între 500 și 3000mp:




- loturi cu suprafața între 350 și 500mp

- regim înălțime maxim P+2E+E3 Parțial;



- loturi cu suprafața peste 3000mp:




Loturile care îndeplinesc condițiile de apartenență pentru subzona ZRB2

(Suprafața de minim 250mp și front la str. Promenada de minim 12,00m,) vor fi

tratate conform reglementărilor aferente ZRB2.

În cazul în care pe un lot se amenajează în plus față de locuire, spații

destinate următoarelor activități, este permisă creșterea indicatorilor POT și

CUT cu 10 procente față de maximul admis

- Garaj închis



- Spații destinate practicării de activități liberale (proiectare, avocatură, cabinet

medical, etc.)


ZGC – zona de gospodărire comunala: - subzona construcțiilor și amenajărilor izolate pentru gospodărie comunala;

- se vor amenaja după caz în zonele destinate parcărilor publice (in

subteran);



ZCP – zona de circulație și parcări publice și private: ZCP1 - subzona publica de circulație auto si pietonala;

ZCP 2 - subzona publica de parcari auto, acces pietonal si auto pe

proprietate;



MEMORIU GENERAL P.U.Z. “ZONA LITORAL MAMAIA NORD-NAVODARI”


Pag.30

BILANȚ TERITORIAL PROPUS Categorii de folosință

a terenurilor Suprafață existentă

(m2) Procent

Circulații și parcaje 182 044,25 32,75% ZRB1 75 353,49 13,55% ZRB2 197 405,70 35,52% ZRB3 82 407,30 14,82% Terenuri in litigiu 18 672,26 3,36% TOTAL 555 883,00 100,00%

3.5. Propuneri de amenajare a circulațiilor 3.5.1 Accese și străzi:

- Date fiind fluxurile pietonale foarte reduse observate la nivelul zonei studiate, în

cadrul ansamblurilor deja existente, circulația pietonala va fi delimitata de cea auto și de

parcaje prin marcaj rutier reprezentat de linie punctata alba de o parte și de alta a spațiului

de circulație auto/pietonal rămas sau cu borduri prefabricate din beton. Se va asigura o

bandă de circulație auto cu lățimea minimă de 3,00m. Viteza maximă admisă pentru

automobile va fi de 25km/h.

- Partea estică a zonei generatoare este str. Promenada Năvodari - dispune de proiect

pentru realizarea acestui acces pietonal. Suplimentar în această zonă se dispune o zonă de

circulație auto cu sens unic și lățimea zonei carosabile de 3.00m, o zonă de parcare auto de

5,00m lățime, ambele amplasate pe domeniul public.

- Accesele vor fi realizate în sensul satisfacerii regulilor de acces de deservire și

respectării normelor PSI în vigoare;

- În toate situațiile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice pentru

persoanele cu handicap locomotor;

- Străzile se vor reglementa și realiza astfel încât sa se realizeze o tramă stradală

compusă din accese cu sens unic și străzi cu dublu sens.

Profilul transversal al str. Promenada se reglementează astfel :

- 6,00m - din terenuri proprietate privată vor fi destinați amenajării de terase sau alte

anexe publice aferente funcțiunilor din front. (în vederea unei medieri optime a relației

public-privat.)

- 3,00m – circulație auto cu sens unic;

- 2,00m – circulație pietonală

- 5,00m – parcare auto

- 6,00m - promenada proiectată și aprobată (HCL 131/29.05.2014);



Pag.31

3.5.2 Parcaje și staționări:

Pentru o utilizare cât mai eficientă a terenului, se propune realizarea zonelor de

parcare auto cu acces liber, tangent la circulațiile publice, cu locuri dispuse in lungul sau

perpendicular pe acestea, în limita terenului disponibil, respectiv locuri private de parcare

auto in interiorul parcelelor. Date fiind profilele transversale subdimensionate ale

circulațiilor publice, se propun următoarele metode de amenajare:

Pentru străzi cu profil transversal de 5,00m

- Crearea unei benzi de circulație auto de 3,50m cu sens unic și pietonală de 1,50m

lățime. In lungul acestor strazi nu se vor dispune spatii publice de parcare auto.

Pentru străzi cu profil transversal de 10,00m aferente subzonelor ZRB1,

respectiv ZRB2:

- Profilul va cuprinde o zonă de circulație carosabilă cu dublu sens având lățimea de

7,00m sau sens unic si spatii de parcare pe una din laturile suprafetei rutiere,

respectiv două suprafete pietonale cu lățimea de 1,50m.

Pentru străzi cu profil transversal de 10,00m aferente subzonei ZRB3:

- Profilul va cuprinde o zonă de circulație carosabilă cu dublu sens având lățimea de

7,00m, respectiv două trotuare cu lățimea de 1,50m.

Pentru străzi cu profil transversal de 20,00m:

- Crearea a 2 benzi de câte 5,00m lățime în stânga și dreapta drumului pe care se vor

amenaja parcajele

- Crearea a 2 benzi de circulație auto și pietonală de 5,00m lățime cu dublu sens

pentru circulația auto.

Pentru Prelungirea D13 (profil transversal de 28,20m:)

- Crearea a 2 circulații pietonale, tangente la aliniamentele parcelelor, de câte 1,50m

lățime.

- Crearea a 2 circulații auto cu dublu sens și lățime a benzilor de 3,50m.

- Crearea a 2 zone de parcaje perpendiculare pe firele de circulație.

- Amenajarea zonei mediane rămase cu vegetație decorativă locală.

Spatiile private de parcare auto se vor dispune în incinta lotului sau în incinta

construcției – la demisol sau parter, astfel incat sa se satisfaca numărul necesar de locuri de

parcare, in funtie de regimul de inaltime al constructiilor, functiunile acestora si

conditionarile zonelor si subzonelor in care se incadreaza terenul.

Pentru a asigura vizibilitatea în intersecții, nu se vor amenaja parcaje pe o distanță

de 10,00m măsurați în lungul străzilor, de la centrul fiecărei intersecții.

Accesul în zona generatoare se face exclusiv prin străzi existente și deja reglementate.



Pag.32

3.6 Aspectul exterior al construcțiilor - In toate unitățile teritoriale de referință, construcțiile - din toate categoriile de

importanță – vor fi concepute și tratate ca elemente care fac parte din întregul

ansamblu al zonei în care se integrează.

- Clădirile edificate trebuie sa pună în valoare zona, recomandând-se o arhitectura

plastica care sa se armonizeze cu caracterul construit existent, având elemente

specifice zonei litorale, specifice arhitecturii locale dobrogene.

- Fațadele vor fi vopsite uniform în alb sau culori deschise, fără accente colorate intens.

- Acoperișuri cu panta maximă de 200, din învelitoare olane, țiglă ceramica sau tabla tip

tigla, toate de culoare naturala cărămizie, brun-roscat sau nuante de gri, respectiv

invelitori din stuf așezat profesional, după metoda lipovenească de construcție a

cherhanalelor, doar pentru constructii cu regim de inaltime maxim Parter. Streașina va

avea lățimea de 60cm și pazia va fi de 15cm. Sunt interzise învelitorile din alte

materiale, în nuanțe tari, deranjante și atipice cromatic.

- Construcțiile anexe ușoare și cele de recreere, din lemn (pergole, foișoare pentru

grătar) se vor păstra în culoarea naturala a lemnului (tratate împotriva intemperiilor)

și se pot acoperi cu învelitori din țiglă ceramica sau tabla tip tigla, toate de culoare

naturala cărămizie, brun-roscat sau nuante de gri, învelitori bituminoase, învelitori

tradiționale din stuf. Sunt interzise învelitorile din alte materiale, în nuanțe tari,

deranjante și atipice cromatic.

- Clădirile cu acoperiș tip terasa vor avea prevăzut atic de protecție de minim 0.50m;

terasele pot fi circulabile sau necirculabile; în cazul teraselor circulabile se vor

prevedea balustrade de protecție conform Normativului de siguranță în exploatare a

construcțiilor (NP 068/2002 cu adăugirile și modificările ulterioare).

- Nu se recomandă realizarea mâinii curente și a parapetelor din inox; se vor folosi

elemente metalice vopsite în culori mate, elemente din zidărie sau lemn tratat pentru o

buna rezistenta împotriva intemperiilor;

- Împrejmuirea terenului se va realiza astfel încât spre vecini sa se asigure o suprafața

opaca, plina, de culoare alba sau culori deschise, care sa nu permită vederea. Pe laturile

cu acces la stradă este permisa realizarea atat de imprejmuiri care sa nu permita

vederea (suprafete opace, pline) sau imprejmuiri cu elemente constructive care sa

permita vederea in interiorul parcelelor (porti si garduri din fier forjat, elemente

metalice, etc). Imprejmuirile vor avea o inaltime minima Hmin.=1.80m.

3.7 Rețele tehnico-edilitare

- În toate zonele, clădirile și echipamentele specifice vor fi în mod obligatoriu

racordate la toate tipurile de rețele tehnico-edilitare existente și vor avea prevăzută

posibilitatea de racordare la viitoarele rețele publice proiectate.



Pag.33

- Instalațiile edilitare în zona costieră se vor proiecta și se vor realiza astfel încât să

nu genereze deplasarea sedimentelor sau să afecteze geomorfologia terenului.

- Orice clădire de locuit, precum și orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihnă

sau recreere, trebuie să fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deșeurilor menajere

în containere; aceste amenajări se vor amplasa la marginea incintei lotului și vor găzdui

containere tip;

- Propunerea de dezvoltare a rețelelor tehnico-edilitare în zona studiată a plecat de la

premisa că în zonă se vor dezvolta obiective turistice având un regim de înălțime de maxim

P+7E, cu o populație echivalentă estimată de cca. 6614 persoane.

3.5.1. Alimentare cu apă și canalizare menajeră

Conform Breviarului de calcul anexat documentației tehnice pentru obținerea avizului

de gospodărire a apelor, au rezultat ca fiind necesare următoarele lucrări:

1. Realizarea unei rețele magistrale din conducte Dn 315mm PEHD PN 10 PE

100, în lungime de 4925m, având traseul conform planului anexat. Ea se va alimenta prin

ambele capete din conducta de aducțiune Dn 600mm Ol (în zona Popas 3 Mamaia / Dn 315

mm PEHD (în zona ecluzei). Aceasta conducta va avea rolul de a asigura necesarul de apă în

cele 4 zone de distribuție.

2. Din această conductă se vor alimenta prin rețele de distribuție având Dn 110-

160mm PEHD PN 10 PE 100, imobilele și hidranții de incendiu prevăzuți în zonă. Rețelele

de distribuție vor avea lungimea cumulată de 6127m.

3. Realizarea zonei de canalizare a apelor uzate menajere nr 1, în zona de nord,

lângă canal, deservită de stația de pompare proiectată nr 7. În acesta zona se vor realiza

rețele de tip gravitațional în lungime de 1549m, din țeava PVC-KG. Conducta se va poza la

adâncimea de minim 0.8m (măsurat față de generatoarea superioară) pentru a se respecta

adâncimea de îngheț prevăzută în STAS-uri. Apele uzate vor fi trimise către o stație de

pompare dotata cu 1A+1R pompe având Q=12 l/s și H=30mCA. Apele uzate vor fi evacuate

de la stația de pompare, printr-o țeavă de refulare având Dn 160 mm, din PEHD, în lungime

de 1621m, către stația de pompare SP 6 existentă.

4. Realizarea zonei de canalizare a apelor uzate menajere nr 2, deservită de

stația de pompare proiectată nr 8. În această zonă se vor realiza rețele de tip gravitațional

în lungime de 2441m, din țeava PVC-KG. Conducta se va poza la adâncimea de minim 0.8m

(măsurat față de generatoarea superioară) pentru a se respecta adâncimea de îngheț

prevăzută în STAS-uri. Apele uzate vor fi trimise către o stație de pompare dotată cu 1A+1R

pompe având Q=12l/s și H=30mCA. Apele uzate vor fi evacuate de la stația de pompare,

printr-o țeavă de refulare având Dn 160mm, din PEHD, în lungime de 295m, către stația de

pompare SP 3’ existentă. În acest caz va fi necesară redimensionarea pompelor din stația de

pompare nr 3’ prin înlocuirea cu unele având Q=65mc/h (față de debitul actual de 56mc/h)

și H=10mCA. Se va păstra conducta de refulare existentă.


stația de pompare proiectată nr 7. În această zonă se vor realiza rețele de tip gravitațional



Pag.34

în lungime de 2552m, din țeava PVC-KG. Conducta se va poza la adâncimea de minim 0.8m


prevăzută în STAS-uri. Apele uzate vor fi trimise către o stație de pompare dotată cu 1A+1R


printr-o țeavă de refulare având Dn 160mm, din PEHD, în lungime de 209m, către stația de

pompare SP 3 existentă. În acest caz va fi necesară redimensionarea pompelor din stația de

pompare nr 3 prin înlocuirea cu unele având Q=130mc/h (fata de debitul actual de

74mc/h) și H=10mCA. Se va păstra conducta de refulare existentă. Va fi necesară însă și

înlocuirea pompelor din SP6 cu unele având Q=200mc/h (fata de debitul actual de

180mc/h) și H=32mCA. Facem observația că conducta de refulare a apelor uzate este

supradimensionată și nu se obține viteza de autocurățire a conductei.


stația de pompare proiectată nr 7. În acesta zona se vor realiza rețele de tip gravitațional în

lungime de 2659m, din țeava PVC-KG. Conducta se va poza la adâncimea de minim 0.8m


prevăzută în STAS-uri. Apele uzate vor fi trimise către o stație de pompare dotata cu 1A+1R


printr-o țeava de refulare având Dn 160mm, din PEHD, în lungime de 1004m, către stația

de pompare SP Popas 3 Mamaia existentă. Pentru stația de pompare existentă se păstrează

pompele și conducta de refulare, ea având capacitatea de a prelua și debitul suplimentar

rezultat din zona de distribuție nr 4.

Calculul capacitații stațiilor de pompare ape uzate menajere a fost făcut pe baza

datelor de funcționare din luna august 2012 (luna de vârf – cu cele mai multe ore de

funcționare). S-a calculat debitul zilnic mediu, iar pe baza coeficienților Kzi și Kor s-a

estimat debitul orar maxim ce intra în aceste stații.

S-a adunat apoi debitul orar maxim existent cu cel proiectat și s-a comparat cu

valoarea debitului pompelor existente. Acolo unde valoarea debitului pompelor a fost mai

mic decât debitul orar prognozat s-a propus înlocuirea pompelor cu altele de capacitate

mai mare. S-a comparat apoi debitul noilor pompe cu debitul ce poate fi propagat prin

conductele de refulare existente. Acolo unde debitul noilor pompe este mai mic decât

debitul capabil al conductelor de refulare existente, s-a ales păstrarea acestor conducte.

Caz particular, pentru SP 6 s-a propus redimensionarea conductei de refulare, dacă se

poate, prin micșorarea diametrului, deoarece pe conducta existentă vitezele de curgere

sunt foarte mici (de ordinul a 0.3m/s).

În faza următoare de proiectare se va prezenta, spre avizare, proiectul unitar de alimentare cu apă și canalizare a întregii zone generatoare.

3.5.2. Alimentare cu energie electrică

Din punct de vedere al instalațiilor de alimentare cu energie electrică, calculul

puterii instalate s-a realizat pornind de la aceeași populație echivalentă estimată de cca

6.614 persoane. De asemenea s-au făcut estimări cu privire la numărul de loturi care s-ar

putea încadra în fiecare categorie:



Pag.35

Astfel, s-au estimat următoarele tipuri de loturi:

10 loturi cu regim maxim de înălțime P+7E;




Pentru fiecare dintre aceste loturi, s-a estimat împărțirea fiecărui nivel de clădire cu

garsoniere / apartamente de aprox. 30-40mp , care să acopere maximul de P.O.T. respectiv

C.U.T. reglementat prin prezentul PUZ pentru fiecare zonă.

De asemenea, pentru fiecare unitate locativă s-a considerat în mod estimativ o

putere instalată maximă de 4kW / unitate locativă. A rezultat astfel o putere instalată

maximă de aproximativ 5 000kW pentru numărul total de loturi din fiecare categorie,

respectiv o putere instalată totală de 22 000kW pentru întreaga zonă generatoare.

O verificare suplimentară situează aceasta valoare la un consum mediu de

0.25kW/persoană.

În urma acestor estimări se prevăd ca fiind necesare următoarele lucrări:

1. Se va executa instalația de alimentare cu energie electrică, dimensionată

corespunzător, în urma unui proiect tehnic întocmit de specialiști autorizați și agreați de

autoritățile de distribuție a energiei electrice;

2. Se impune realizarea îngropată a întregii infrastructuri de alimentare cu

energie electrică. Nu se acceptă realizarea de rețele de alimentare cu energie electrică de

tip aerian. Poziționarea cablurilor de alimentare se va face pe cat posibil în zona de

circulație pietonală sau la min. 1.00m de limitele de proprietate privată, pe ambele laturi

ale circulațiilor auto.

3. Se vor respecta valorile minime impuse de către normele în vigoare la data

avizării PUZ cu privire la distanțele între diferitele rețele tehnico-edilitare.

4. Fiecare lot în parte se va branșa la rețeaua de energie electrică proiectată.

5. La nivelul fiecărei parcele delimitată de circulațiile auto prevăzute în cadrul

acestui PUZ se va poziționa cate un post TRAFO dimensionat corespunzător pentru

alimentarea tuturor loturilor viitoare din respectiva parcelă. Poziționarea posturilor

TRAFO se va realiza în cadrul terenului aflat în domeniul public al orașului Năvodari din

zona anexă promenadei pietonale. Se estimează un număr de 22 de posturi TRAFO pentru

6. Iluminatul public va fi asigurat de stâlpi de iluminat pentru traficul auto

precum și trafic pietonal, care sa prezinte consum redus de energie electrică. Se recomandă

folosirea de stâlpi de iluminat public dotați cu instalații de captare a energiei solare și

folosirea acesteia pentru alimentarea instalațiilor de iluminat. Datorită caracteristicilor

zonei, iluminatul public se va racorda și la rețeaua centralizată de alimentare cu energie

electrică, pentru asigurarea iluminatului public și în perioadele din timpul anului când sunt

predominante fenomenele de ceață.



Pag.36

7. Stâlpii de iluminat public se vor amplasa la o distanță medie de 20-25m unul

față de celălalt, prioritizându-se iluminarea corespunzătoare a intersecțiilor auto. Stâlpii de

iluminat public se vor poziționa pe ambele laturi ale străzilor cu 20m lățime, respectiv pe o

singura latura a străzilor cu 10m lățime. Se estimează un număr de 670 de stâlpi de

iluminat pentru zona generatoare.

8. Estimarea stâlpilor de iluminat nu ține cont și de dezmembrări viitoare ale

parcelelor, fapt ce poate duce la suplimentarea străzilor de acces către acestea. Străzile de

acces vor fi de asemenea iluminate corespunzător conform prevederilor prezentului PUZ.

- În toate zonele, clădirile și echipamentele specifice vor fi în mod obligatoriu

racordate la toate tipurile de rețele tehnico-edilitare existente și vor avea prevăzută

posibilitatea de racordare la viitoarele rețele publice proiectate.

- Instalațiile edilitare în zona costieră se vor proiecta și se vor realiza astfel încât să

nu genereze deplasarea sedimentelor sau să afecteze geomorfologia terenului.

- Orice clădire de locuit, precum și orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna

sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deșeurilor menajere

în containere.

Propunerea de dezvoltare a rețelelor tehnico-edilitare în zona studiată a plecat de la

premisa ca în zonă se vor dezvolta obiective turistice având un regim de înălțime de maxim

P+7E, cu o populație echivalentă estimată de cca 6.614 persoane.

Pentru racordarea clădirilor și echipamentelor la rețelele tehnico-edilitare și proiecte

privind dezvoltarea rețelelor tehnico-edilitare este necesar să se depună documentația de

specialitate specifică fiecărui proiect separat.

În faza următoare de proiectare se va prezenta , spre avizare, proiectul unitar de alimentare cu energie electrică a întregii zone generatoare.

3.5.3. Alimentare cu gaze naturale

Conform Normelor Tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor

de alimentare cu gaze naturale – 2009, distanțele minime de siguranță față de conductele și

branșamentele de gaze naturale sunt:

- 1,00 m, în proiecție orizontală față de clădiri cu subsoluri sau aliniamente de

terenuri susceptibile de a fi construite;

- 0,50 m, în proiecție orizontală față de clădiri fără subsoluri, copaci, stâlpi, față de

limita exterioară a fundației gardului.

Distanțele, exprimate în metri, se măsoară în proiecție orizontală între limitele

exterioare ale conductelor și construcțiilor sau instalațiilor subterane.

În zona conductelor și a branșamentelor de gaze naturale săpătură se va realiza

manual.

La amenajarea cailor de acces pietonal, circulație auto, parcări, inventarierea

răsuflătorilor existente pe amplasament se va face înainte de începerea lucrărilor de către

reprezentantul SC CONGAZ SA. Dacă este necesar se vor transforma răsuflătorile de câmp



Pag.37

în răsuflători de carosabil și se vor aduce la noua cotă a terenului casetele răsuflătorilor

montate.

În faza următoare de proiectare se va prezenta, spre avizare, proiectul unitar de alimentare cu gaz natural a întregii zone generatoare.

Pentru racordarea clădirilor și echipamentelor la rețelele tehnico-edilitare și proiecte

privind dezvoltarea rețelelor tehnico-edilitare este necesar sa se depună documentația de

specialitate specifică fiecărui proiect separat.

Avizul își pierde valabilitatea în cazul în care, se modifica datele care au stat la baza

emiterii și în consecință se va solicita un nou aviz.

3.5.4. Rețele de telecomunicații

Pentru rețelele tehnico-edilitare aferente acestui obiectiv, proiectate în afara perimetrului studiat, beneficiarul va obține avizul ROMTELECOM, în baza unei documentații tehnice de specialitate.

3.8 Spații verzi și plantate

În prezent la nivelul zonei nu există spații plantate publice. Vegetația prezentă s-a

dezvoltat natural, fără intervenție umană și nu cuprinde specii protejate.

Datorită rezervelor limitate de teren disponibile primăriei, suprafața necesară

plantată pentru categoria prezentei investiții va fi realizată pe domeniul privat.

Se stabilesc, privind funcțiunile propuse prin prezenta documentație, următoarele:

Procentele minimale, menționate mai jos, reprezintă raportul dintre suprafața

aferentă spațiilor verzi și suprafața terenului deținută de investitor/beneficiar, cu

mențiunea că investitorul/beneficiarul poate repartiza suprafața de spațiu verde pe:

- suprafața de teren rămasă liberă după realizarea construcțiilor și parcărilor

aferente menționate în anexa 5 la Regulamentul general de urbanism, aprobat prin HG

525/1996, republicată;

- suprafața teraselor/acoperișului.

Construcții administrative (sedii de prefectură, sedii de servicii descentralizate în

teritoriu ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice

centrale, sedii de primării, sedii de partid, sedii de sindicate, culte, fundații, organizații

neguvernamentale, asociații, agenții, fonduri, sedii de birouri) - vor fi prevăzute spații verzi

cu rol decorativ și de protecție cu o suprafață de minim 20%.

Construcții comerciale (comerț nealimentar, magazin general, supermagazin, piață

agro-alimentară, comerț alimentar, alimentație publică, servicii, autoservice) – nu se

impune un procent minim al spatiilor verzi. Se recomanda realizarea acestora pe

spatiile ramase libere dupa executia constructiilor si a spatiilor de parcare auto.



Pag.38

Construcţii de cult (lăcașe de cult, mânăstiri, schituri, cimitire) - vor fi prevăzute

spații verzi cu rol decorativ și de protecție cu o suprafață de minim 5%.

Construcții de cultură (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli de reuniune,

cazinouri, case de cultură, centre și complexe culturale, cinematografe, teatre, săli

polivalente) - vor fi prevăzute spații verzi cu rol decorativ și de protecție cu o suprafață de

minim 10%.

Construcții și amenajări sportive (complexuri sportive, stadioane, săli de

antrenament pentru diferite sporturi, săli de competiţii sportive, patinoare, poligoane

pentru tir, popicării) - vor fi prevăzute spații verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă, cu o

suprafață de minim 20%.

Construcţii de turism (hotel, motel, pensiune, vilă, bungalou, cabană, camping, sat de

vacanţă) - vor fi prevăzute spații verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă cu o suprafață

de minim 5%.

Blocuri de locuinţe - vor fi prevăzute spații verzi şi plantate, în funcţie de tipul de

locuire, în suprafaţă de minim 5%.

Construcţii de locuinţe unifamiliale – vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în

funcție de tipul de locuire, în suprafață de minim 5mp/locuitor.

Construcţii de sănătate (spital, centre de asistență de specialitate, pentru persoane

cu dizabilități, de recuperare funcțională, centre psihiatrice, dispensar și alte unități (centre

de recoltare de sânge, medicină preventivă, stații de salvare, farmacii,) creșe, leagăne de

copii) - vor fi prevăzute aliniamente simple sau duble, cu rol de protecție și parcuri

organizate cu o suprafață de minim 15mp/persoană.

3.9 Surse de poluare a factorilor de mediu:

- posibile surse de poluare pentru factorul de mediu apa rezulta din activitatea

igienico-sanitară a utilizatorilor din zonă. Noxele rezultate vor fi: ape uzate menajere

a căror concentrații nu vor depăși limitele maxime admise, conform normativului

privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare NTPA – 002 /

2002, ape pluviale a căror concentrație nu depășesc limitele maxim admise conform

normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate în receptori naturali

NTPA – 001 / 2002.

- posibile surse de poluare pentru factorul de mediu aer pot rezulta din instalații

de climatizare. Acestea vor fi degajări în aer de vapori de apa încărcați cu substanțe

organice volatile. Aceste noxe vor fi captate de instalații speciale prevăzute cu filtre

de absorbție și de reținere. Din încălzirea spatiilor și prepararea apei calde rezulta

noxe aferente centralei termice: CO2, NO2, SO2 estimate în cantități mai mici decât

CMA STAS 12574 – 87.



Pag.39

- posibile surse de poluare a solului și subsolului: pot rezulta din exploatarea și

întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor de canalizare, din depozitarea

deșeurilor în mod necorespunzător. Se vor amenaja spatii de depozitare bine izolate

astfel încât impactul asupra mediului sa fie nul. Se va supraveghea și întreține corect

rețeaua de canalizare pentru evitarea contaminării solului și a apei freatice prin

scăpări necontrolate.

- protecția împotriva radiațiilor: nu sunt și nu vor fi surse de radiații.

- substanțe toxice și periculoase: nu se vor utiliza substanțe toxice sau periculoase

Obiectivele propuse se vor proiecta conform cerințelor de calitate pentru protecția

mediului, a sănătății și igiena exploatatorilor și a vecinătăților, astfel încât sa nu

constituie o amenințare pentru mediul înconjurător.

Zona studiata, implicit cea generatoare, nu prezinta probleme de mediu;

vegetația spontana prezenta în zona generatoare creează în zona un disconfort prin

aspect.

3.10 Organizare de șantier - Condiționări privind execuția

lucrărilor, valabile pentru toate zonele și subzonele delimitate:

Prezentele condiționări au rolul de a asigura o succesiune logică a etapelor de

execuție, a unui aspect estetic plăcut al zonei mai ales în perioada estivală, precum și un

nivel ridicat de satisfacție a turiștilor și o fidelizare a acestora.

Eliberarea autorizației de construire se va face după elaborarea proiectului DTAC si

obtinerea avizelor necesare.

Avize necesare în vederea obținerii autorizației de construire:

- Avize de branșare de la operatorii rețelelor tehnico-edilitare.

- Pentru terenurile cuprinse parțial sau total în zona de protecție a canalului Poarta

Albă – Midia-Năvodari se va obține avizul Companiei Naționale „Administrația Canalelor

Navigabile”

- Aviz al agenției naționale pentru protecția mediului.

- Aviz Statul Major al Armatei – Ministerul Apărării Naționale

Se impun următoarele condiționări privind efectuarea lucrărilor de execuție,

aplicabile tuturor zonelor și subzonelor:

- În urma lucrărilor de săpătură, specifice realizării construcțiilor, pământul

rezultat din excavare se va transporta și depozita conform indicațiilor oferite de Primăria

Năvodari;



Pag.40

Măsuri de sănătate și securitate în muncă În toate etapele de proiectare, execuție și exploatare a construcției se respectă

prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății,

securitatea socială și reducerea riscului terorismului

La executarea lucrărilor se va se va folosi numai personal autorizat, cu instruire

profesională corespunzătoare, cu aptitudini, experiență și capacitate fizică și neuropsihică

normală.

În documentațiile tehnice de execuție a lucrărilor se includ recomandări cu privire la

prevederile actelor normative care permit executarea și exploatarea construcției în condiții

de deplină securitate și sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuție, și pe de altă

parte pentru beneficiarii construcției.

Documentația a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii nr. 319/2006; HG

300/2006 directiva 89/391/CE privind protecția muncii. S-au respectat prevederile din

“NORME UNICE DE PROTECȚIE A MUNCII” Ed. 1982 (NUPM), normele C9/1 art. 12-14, 17,

28, 31, 109, 137, 142.

Pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare se vor respecta prevederile

din normele “Primului ajutor în accidente” elaborat de MP ed. 1968.

În timpul execuției lucrărilor ca și în timpul lucrărilor de întreținere și exploatare,

personalul muncitor va utiliza în mod obligatoriu echipamentul de protecție și de lucru

prevăzut în “Normativul Republican pentru Acordarea Echipamentului de Protecție și a

Echipamentului de Lucru” elaborat de Ministerul Muncii , și HG 971/2006 ; HG 1146/2006.

Obligațiile și răspunderile pentru protecția, siguranța și igiena mucii revin:

- conducătorului locului de muncă;

- personalului de exploatare;

- beneficiarului;

Șeful de echipă este obligat să adopte funcție de operațiile ce urmează a se executa

normele de securitate și sănătate în muncă și să facă:

- Instruirea personalului la fazele și intervalele stabilite prin legislația în vigoare ,

întocmirea și semnarea cu personalului instruit a documentelor doveditoare;

- Dotarea cu echipament individual de protecție și de lucru corespunzător sarcinilor;

- Acordarea alimentației de protecție și a materialelor igenico-sanitare pentru

prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;

- Verificarea stării utilajelor, agregatelor, și a sculelor cu care se lucrează și

înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecțiuni;

- Măsuri organizatorice de protecție securitate și sănătate în muncă specifice

lucrărilor de construcții, printre care: formarea și componenta echipelor de lucru, lucrări

asupra conductelor aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune, etc.



Pag.41

Măsuri PSI În toate etapele de proiectare, executare și execuție a construcției se vor respecta

prevederile din legislația în vigoare privind:

- apărarea împotriva incendiilor;

- instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;

- echiparea și dotarea construcțiilor și instalațiilor din obiectiv cu mijloace tehnice de

apărare împotriva incendiilor.

În cazul producerii unui incendiu se procedează la stingerea incendiului, concomitent

cu anunțarea serviciilor pentru situații de urgență.

La proiectarea și executarea și exploatarea lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se

vor respecta următoarele acte normative:

- Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118-99;

- Norme de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate prin Ordin 742/D.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI MĂSURI ÎN CONTINUARE:

Obiectul prezentei documentații îl constituie dezvoltarea imobiliară și

reglementarea urbanistică a zonei generatoare, în vederea valorificării potențialului

turistic.

Prioritățile de intervenție în vederea realizării programului de dezvoltare

urbanistica sunt următoarele:

- Avizarea prezentului PUZ de către Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei

Năvodari;

- Terenurile din categoria "Neproductiv nisipos „și "Tufăriș" vor fi trecute în categoria

de folosință "Curți Construcții".

- Impunerea prevederilor incluse în prezentul PUZ și regulament la eliberarea noilor

certificate de urbanism aferente zonei;

- Dezvoltarea rețelelor tehnico-edilitare și de comunicații ale zonei, astfel încât sa se

asigure o dezvoltare uniforma;

Impunerea prevederilor incluse în prezentul PUZ ori de cate ori prin demolarea a

unui imobil existent, rezultă un teren liber de construcții care cade sub incidența zonei

vizate, respectiv a regulamentului PUZ.

Respectarea cu strictețe a Regulamentului local de urbanism aferent P.U.Z. este

esențială în vederea atingerii scopurilor urbanistice propuse în documentație.

Întocmit,

arh. Dan Pavel

Documents

MEMORIU GENERAL P.U.Z. Indreptare eroare materiala si