Embed Size (px)
Citation preview
1
S.C. „PROIECT” S.A. Proiect nr.6206/2005 TÂRGU MURES PUZ - Unirii etapa I+II
MEMORIU GENERAL
1. Introducere
1.1. Date de recunoas�tere a documentat�iei
Denumirea lucra�rii: PLAN URBANISTIC ZONAL zona rezident�iala� UNIRII, etapa I+II
Beneficiar: Prima�ria municipiului Târgu Mures�
Proiectantul lucra�rii: S.C. Proiect S.A. - Tg.Mures�, str.Tineretului nr.2
Subproiectant�i, colaboratori:
S.C. Rapidproiect S.r.l. Târgu Mures�
⇒ Compartimente proiectare: • S.C. Distrigaz Nord SA Tg.Mures� • S.C. Romtelecom SA Tg.Mures� • S.C. Electrica SA Tg.Mures�
Data: 2005
Planul urbanistic zonal - zona rezident�iala� Unirii, a fost întocmit în
baza temei de proiectare formulata� de beneficiarul lucra�rii (tema anexata� la
studiu) s�i care stabiles�te principalele cerint�e, precum s�i obiectivele ce se
intent�ioneaza� a fi atinse prin acest studiu.
2
1.2. Obiectul lucra�rii
Planul urbanistic zonal reprezinta� un instrument de gestionare a
interferent�elor activita�t�ii diferitelor colectivita�t�i, ce compun populat�ia unui
teritoriu s�i a nevoilor acestora.
Autoritatea locala�, care gestioneaza� nevoile comunita�t�ii în cadrul
strategiei globale la nivelul localita�t�ii, stabilite prin planul urbanistic
general, pe termen mediu, are nevoie de instrumente funct�ionale, de tipul
planului urbanistic zonal, care prin prevederi sectoriale, ce se înscriu în
prevederile PUG, sa�-i permita� materializarea pas cu pas a acestei strategii.
În acelas�i timp studiile secvent�iale ce însot�esc de regula� cererile de
autorizare, de construct�ii, (de tipul planurilor urbanistice de detaliu), au
nevoie de coordonare pe ansamblul teritoriului acoperit, în as�a fel încât
prevederile finale sa� fie coerente s�i corelate.
Aplicarea prevederilor planului urbanistic zonal se estimeaza� a avea
doua� faze:
• gestionarea crizei funct�ional-relat�ionale a teritoriului studiat, în
scopul reechilibra�rii dezechilibrelor;
• ga�sirea unui model optimizat al zonei pe termen mediu s�i lung
s�i adaptarea continua� a acelor reguli de dezvoltare, care sa�
sust�ina� acest model.
Obiectul lucra�rii este definit în continuare prin preluarea datelor din
tema elaborata� de beneficiar.
Scopul lucra�rii este elaborarea Planului urbanistic zonal pentru
terenul delimitat de str.Voiniceni, str.Principala� din Sâncraiu de Mures�,
limita de vecina�tate a intravilanului Târgu Mures�, cu comunele Sâncraiu de
Mures�, Sântana de Mures� s�i Voiniceni, precum s�i a regulamentului local
de urbanism aferent.
3
Necesitatea lucra�rii deriva� din:
• nevoia de a reglementa zona rezident�iala� Unirii, zona� în care
exista� o presiune ridicata� pentru autorizarea de construct�ii de
locuint�e s�i alte funct�iuni din partea proprietarilor - s�i care nu
dispune înca� de un sistem de circulat�ie de interes local
dimensionat corespunza�tor s�i integrat în sistemul urban s�i
periurban de circulat�ie s�i de ret�elele tehnico-edilitare aferente
pentru a se putea satisface cerint�ele de autorizat�ii de construire în
zona�;
• crearea instrumentului de lucru necesar gestiunii dezvolta�rii
urbanistice a zonei respective a municipiului;
• materializarea politicii de dezvoltare urbanistica� a Consiliului
local - pentru zona respectiva� - în instrumentul de lucru juridic
specific - Planul urbanistic zonal s�i Regulamentul aferent -
precum s�i armonizarea acestora cu cel la nivel de municipiu.
Date privind amplasamentul s�i principalele obiective
Zona de studiu este în suprafat�a� de cca 350,0 ha s�i cuprinde
majoritatea terenurilor situate pe malul drept al râului Mures�, din
municipiul Târgu Mures�, zona� delimitata� de str.Voiniceni s�i liniile de
demarcat�ie între intravilanul Târgu Mures� s�i comunele Sântana de Mures�,
Sâncraiu de Mures� s�i Voiniceni. Terenul prezinta� o panta� nesemnificativa�,
iar în foarte put�ine zone, natura solului prezinta� un potent�ial pericol de
alunecare (zona de început de dealuri cuprinse între str.Remetea s�i
str.Voinicenilor).
Proprietarii terenurilor solicita� construirea de locuint�e individuale s�i
alte funct�iuni, de servicii sau mica� product�ie. Pentru zone restrânse
4
delimitate de stra�zi existente, s-au întocmit prin grija proprietarilor Planuri
Urbanistice de Detaliu pentru relotizare s�i amplasare de diferite funct�iuni.
În alte cazuri lotiza�rile s-au efectuat prin vânzarea terenurilor fa�ra� a se t�ine
cont de necesita�t�ile dezvolta�rii unei trame stradale s�i a unei ret�ele de
utilita�t�i coerente pentru întreaga zona�. De aici rezulta� la ora actuala� aparit�ia
unor disfunct�ionalita�t�i s�i necesitatea elabora�rii unui plan coerent de
dezvoltare a sistemului de ret�ele de utilita�t�i, în special ceea ce prives�te
ret�eaua de apa�-canalizare.
Actualmente o suprafat�a� de cca 27,5 ha teren este în proprietatea
Statului Român. Dezvoltarea fondului construit este condit�ionata� de
dezvoltarea unei ret�ele de circulat�ie locala�. Aceasta trebuie sa� fie clar
definita�, astfel încât sa� asigure exploatarea optima� a terenurilor din punct
de vedere al construibilita�t�ii. Datorita� schemei preexistente stabilite prin
Planul Urbanistic General, dezvoltarea ret�elei de circulat�ie locala� poate sa�
impuna� anumite constrângeri, mergând pâna� la necesitatea ca anumite
port�iuni din zona studiata� sa� fie relotizate cu rezervare de terenuri pentru
culoare de circulat�ie sau echipamente tehnice. Acest lucru poate sa� fie
impus s�i de necesitatea exploata�rii rat�ionale a loturilor. În acest sens sunt
de dorit loturi, care sa� îndeplineasca� condit�iile impuse de Regulamentul
general de urbanism aprobat prin HG 52/1996 s�i Regulamentul aferent
Planului Urbanistic General aprobat.
5
Domenii de utilizare
Gestiunea urbanistica� a zonei rezident�iale a cartierului Unirii
(fundamentarea deciziilor Consiliului local al municipiului Târgu Mures� în
ceea ce prives�te dezvoltarea urbanistica�, economica� s�i sociala� a zonei
respective, precum s�i a activita�t�ii curente a Biroului de Urbanism -
fundamentarea emiterii certificatelor de urbanism, a autorizat�iilor de
construire, în special a Serviciului de autoriza�ri în construct�ii s�i a Biroului
de gestiune urbana�).
Efecte sociale s�i economice scontate:
⇒ crearea instrumentului de baza� necesar Prima�riei pentru
gestiunea dezvolta�rii urbanistice a zonei rezident�iale Unirii - Târgu Mures�,
înta�rirea legalita�t�ii în domeniul urbanismului, precum s�i sensibilizarea s�i
cres�terea responsabilita�t�ii populat�iei fat�a� de problemele dezvolta�rii
urbanistice s�i de calitate a viet�ii din zona, în care doresc sa� investeasca�.
⇒ demararea etapelor urma�toare pentru întocmirea studiilor
tehnico-economice pentru dezvoltarea ret�elelor de circulat�ie s�i a ret�elelor
tehnico-edilitare, în vederea cuprinderii acestora în programele s�i
proiectele de buget pe anii urma�tori.
1.3. Surse documentare
Principala documentat�ie prin care s-a stabilit profilul funct�ional al
zonei este Planul urbanistic general, atât cel întocmit în 1991 (etapa I), cât
s�i prevederile cuprinse în Planul urbanistic general etapa II (2000) aprobat,
precum s�i Regulamentul de urbanism aferent acestuia. Studiul include s�i
6
elemente din documentat�iile privind zona periurbana� (studiul PATN s�i
PATJ).
S-au mai folosit ca surse de documentare studiile preliminare
întocmite pentru PUG etapa II-a (locuire, sociologie, ret�ele de utilita�t�i,
studiu de circulat�ie - propuneri preliminare, economic, mediu).
Studiul integreaza� prevederile documentat�iilor de urbanism
aprobate:
• Planuri urbanistice de detaliu elaborate pâna� la momentul
definitiva�rii PUZ Unirii.
Problema echipa�rii tehnico-edilitare (îndeosebi a alimenta�rii cu apa�
s�i canaliza�rii), fiind determinanta� pentru configurat�ia finala� a zonei, studiul
include o documentat�ie specifica� acestei probleme.
Suportul topografic al planului urbanistic zonal îl constituie baza
topografica� a oras�ului, întocmita� la scara 1:1000 pe cale
aerofotogrametrica�, reactualizata� de colectivul topografic al S.C. Proiect
S.A. - Tg.Mures�, prin ma�sura�tori în teren.
1.3. Surse de documentare
Baza topografica� este constituita� din carourile scara 1: 50000, 1: 0000, 1:5000, 1:2000, completate cu :
• reactualizare ridica�ri topo realizata� de ca�tre S.C. Proiect S.A. - Tg.Mures� scara 1:1000
• date culese pe teren sau din documentat�ii existente,
• date privind ret�elele de infrastructura�,
• date s�i elemente necesare pentru dezvoltare, preluate din :
⇒ Planurile Urbanistice Generale al municipiului Târgu-
Mures�,
7
⇒ PUG-urile localita�t�ilor comunelor Sântana de Mures� s�i
Sâncraiu de Mures� ( avizate de Comisia tehnica� de amenajarea teritoriului s�i urbanism a Consiliului Judet�ean Mures�, aprobate cu Hota�rârile Consiliilor locale ale comunelor Sântana de Mures� s�i Sâncraiu de Mures�),
⇒ ale Planurilor Urbanistice de Detaliu întocmite, avizate s�i
aprobate de ca�tre Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mures�.
⇒ Studiul geotehnic întocmit de ca�tre geol Gagyi Peter
proiect nr 6206.0/2004.
2. Stadiul actual al dezvolta�rii urbanistice
2.1. Incadrarea în localitate, aspecte generale, încadrarea în prevederile Planului urbanistic general (etapa II)
Zona studiata� prin planul urbanistic zonal ce face obiectul acestui
studiu se afla� în intravilanul aprobat al municipiului Târgu Mures� (etapa II
- elaborat în anul 2000). Este situata� pe malul drept al râului Mures�, în
zona de nord-vest a municipiului, fiind delimitata� de restul oras�ului de
marile comune din vecina�tatea acestuia.
Principala artera� din ret�eaua stradala� o constituie str.Voinicenilor.
Gruparea funct�ional-urbanistica�, constituita� pe malul drept al râului
Mures�, este delimitata� spre nord s�i est de limita de vecina�tate cu comunele
Sântana de Mures� s�i Voiniceni, spre vest de limita de vecina�tate cu comuna
Sâncraiu de Mures�, spre sud de str.Principala� din Sântana de Mures� s�i
malul râului Mures�, spre est de traseul stra�zii Voinicenilor.
Gruparea funct�ionala� constituita� pe partea opusa� a stra�zii
Voinicenilor s�i care nu face parte din teritoriul studiat, este delimitata� spre
nord de limita de vecina�tate cu comuna Sântana de Mures�, spre est de
8
malul Mures�ului, spre sud s�i vest de str.Voinicenilor ce reprezinta� limita
prezentului studiu. Aceasta� zona� întrunes�te elemente funct�ional-urbane de
aceea factura� cu cele caracteristice zonei studiate.
În studiile precedente de urbanism (Plan Urbanistic General etapa I s�i II) pentru gruparea funct�ionala� situata� pe malul drept al râului Mures�, s-a stabilit ca principala� funct�ionalitate, amplasarea de cla�diri de locuit individuale sau colective, de alte funct�iuni de servicii sau mica� product�ie, compatibile cu specificul rezident�ial preexistent al zonei.
Aceeas�i destinat�ie funct�ionala� este stabilita� s�i pentru zona situata� aferenta� laturii estice a stra�zii Voinicenilor, descrisa� mai sus. Pe o importanta� port�iune aferenta� zonei descrise, se aplica� regimul interdict�iei temporare de construire pâna� la întocmirea de planuri urbanistice zonale sau/s�i de detaliu care sa� stabileasca� o dezvoltare coerenta� în concordant�a� cu prevederile PUG-Tg.Mures� s�i a studiilor de dezvoltare periurbana� existenta�.
Din punct de vedere al schemei generale de circulat�ie, Planul
urbanistic general etapa II-a, propune o posibila� lega�tura� de traversare
(pe direct�ia nord-est-sud-vest a municipiului Târgu Mures�), printr-o artera�
de circulat�ie de categoria a II-a, realizata� pe malul drept al Mures�ului,
aceasta� artera� ar lega cartierele Mures�eni s�i 22 Decembrie precum s�i zonele
de comune din vecina�tatea oras�ului, pe un traseu situat pe malul drept al
râului Mures�. Toate variantele propuse pentru Planul urbanistic general ca
alternative de dezvoltare, cont�in aceste prevederi pentru zona malului
drept.
În zona de amplasare a Planului Urbanistic Zonal - ZONA�
REZIDENT�IALA� cartier Unirii, zona� situata� exclusiv pe teritoriul
administrativ a municipiului Târgu-Mures�, s-a dezvoltat în timp o zona� de
locuit de tip colectiv cu regim mare de îna�lt�ime, nefinalizat s�i implementat
9
între tipul de locuire unifamilial, cu regim mic de îna�lt�ime. Zona de
servicii, unita�t�i de product�ie existente sau dezvoltat haotic, sunt împra�s�tiate
în teritoriu, astfel încât nu exista� o zona� industriala�/de depozitare bine
stabilita�.
Zona studiata� este strangulata� s�i este situata� între 2 teritorii
administrative învecinate, deci la limita lor, unde s-au promovat construct�ii
pentru locuire, construct�ii noi, realizate în ultimul timp, sunt cuprinse între
râul Mures� s�i dealurile situate la nord
Zona studiata� este formata� din terenuri construite s�i neconstruite.
Deci exista� terenuri libere, fa�ra� construct�ii, având categoria de terenuri
agricole, majoritatea lor sunt aflate în proprietatea persoanelor fizice sau
juridice.
Terenurile zonei situate se afla� în zona plana� a luncii râului
Mures�ului, dealurile situate la nord s�i teritoriile administrative-
intravilanele localita�t�ilor Ba�rdes�ti s�i Sântana de Mures�, comuna Sântana de
Mures� s�i Sâncraiu de Mures�, comuna Sâncraiu de Mures�.
Dezvoltarea ret�elelor tehnico edilitate, de transport energie electrica�
produs corespunza�tor dezvolta�rilor realizate în timp, în consecint�a�, strict la
nevoile imediate s�i concrete, coexistând cu cele existente.
În condit�iile actuale, dar mai ales pe termen mediu s�i lung sunt
prioritare urma�toarele:
• stabilirea funct�iunilor s�i zonifica�rii teritoriului studiat,
• asigurare zone pentru institut�ii s�i servicii publice, zone de dota�ri
necesare populat�iei din zona�,
• stabilirea traseelor s�i profilelor arterelor majore de circulat�ie
rutiera�,
• ment�inerea s�i modernizarea stra�zilor existente,
10
• realizarea unei trame stradale în ret�ea, funct�ie de trafic, intensitate
a circulat�iei existente s�i preconizate,
• îmbuna�ta�t�irea echipamentelor s�i îmbra�ca�mint�ilor pentru stra�zile
existente,
• ma�suri de retehnologizare, transformarea, modernizare a
unita�t�ilor de product�ie existente pentru a obt�ine performant�a�
conform cerint�elor actuale, dar mai ales pentru viitor,
• asigurare terenuri pentru dezvoltare product�ie / depozitare /
servicii,
• asigurare terenuri de sport, spat�ii verzi, parcuri, scuaruri
• ma�suri s�i act�iuni pentru protect�ia mediului.
Condit�ia necesara� s�i obligatorie este promovarea investit�iilor,
asigurarea dezideratului de a construi locuint�e individuale, asigurarea
cadrului legislativ necesar unei locuiri durabile, t�inând cont s�i de interesul
fat�a� de zona�.
Ment�inerea unui mediu curat, nepoluat, realizarea unei trame s�i
structuri urbanistice vor duce la o revigorare economica� a municipiului dar
s�i a regiunii.
Pe termen lung este necesar sa� se asigure coordonarea prin studii
teritoriale a tonelor din extravilan, necesare pentru devierea ca�ii ferate s�i
realizarea Drumului Expres, Varianta de ocolire a municipiului de pe malul
drept al Mures�ului care va avea important�a� pentru toata� zona de Câmpie a
Transilvaniei.
Se impune respectarea s�i asigurarea cadrului legal de implementare
s�i promovare a investit�iilor preconizate prin studiile s�i proiectele elaborate
anterior, s�i pentru promovarea dezideratului de a se putea construi pe
terenul studiat în suprafat�a� de cca 350,00 ha.
11
Zona studiata� este teren situat la nordul municipiului între
intravilanele localita�t�ilor Sântana de Mures� s�i Sâncraiu de Mures�.
Zona studiata� este part�ial ocupata� de construct�ii, majoritatea
terenului este liber, plan, dar s�i cu pante mici, mai accentuate la nord s�i
este situat în vecina�tatea unui important drum judet�ean: D.J.135 s�i a
viitoarei Variante de ocolire a municipiului.
Posibilitatea de completare s�i mobilare a zonei cu noi obiective,
pentru care s-a manifestat un deosebit interes din partea populat�iei este
motivul pentru care se fac propuneri; în prezenta documentat�ie ce va
reglementa din punct de vedere urbanistic s�i juridic modul de amplasare s�i
construire.
Din concluziile studiilor anterioare, majoritatea PUD - uri, rezulta� ca
necesare studierea, aprofundarea s�i analizarea urma�toarelor aspecte:
• respectarea dreptului de proprietate,
• modernizarea stra�zilor existente
• continuarea bulevardelor începute s�i neterminate,
• stabilirea terenurilor necesare pentru dezvoltare,
• zonificarea funct�ionala� a zonei studiate,
• integrarea noilor construct�ii s�i amenaja�ri cu cadrul natural s�i
construit,
• asigurarea cu utilita�t�i,
• introducerea în intravilan de noi suprafet�e necesare dezvolta�rilor,
• reglementarea zonelor de protect�ie cerute de lege,
• întocmirea Regulamentului Local de Urbanism.
Terenul studiat, în suprafat�a� de cca 350,00 ha din care majoritatea
este teren situat în intravilanul municipiului.
12
Terenul studiat, este format din terenuri agricole, drumuri s�i ape,
zone ocupate de construct�ii cu funct�iuni de la locuint�e, dota�ri, unita�t�i de
product�ie agricola� sau industriala�. Zona studiata� cuprinde cca 150 ha
terenuri libere, plane s�i neconstruite, în cea mai mare parte proprietate
particulara�.
Accesul actual în zona� se asigura� printr-un singur pod peste râul
Mures� s�i prin D.j.135 spre zona de Câmpie a Transilvaniei, drum în stare
rea, subdimensionat.
2.2. Analiza geotehnica� a terenului
Zona studiata� este definita� în Planul Urbanistic General, ca o zona� fa�ra� mari probleme din punct de vedere geomorfologic dar cu o anumita� specificitate rezultata� din desfa�s�urarea ei în vecina�tatea albiei râului Mures�.
Din acest motiv planul urbanistic zonal este însot�it de un studiu preliminar complet, privind condit�iile geomorfologice ale terenului, anexat documentat�iei.
Din analiza efectuata�, rezulta� condit�iile de construibilitate, structura geomorfologica� a acestuia, relat�ia s�i comportamentul terenului în raport cu apele meteorice pluviale, precum s�i cu cele aflate în diferitele straturi freatice.
În condit�iile geologice s�i geomorfologice date, luând în considerare s�i evolut�ia naturala� în trecut a amplasamentelor, ce compun zona studiata�, se disting urma�toarele aspecte:
Generalita�t�i
13
Amplasamentul se afla� la nord-vest de albia râului Mures�, fiind
delimitat lateral - dinspre sud-vest s�i nord-est de localita�t�ile Sângeorgiu de
Mures� s�i Sântana de Mures�.
Din punct de vedere geomorfologic, majoritatea suprafet�ei
amplasamentului se încadreaza� în lunca majora� a râului Mures�, cu
suprafat�a� aproximativ orizontala�. Luând în considerare toata� zona în
studiu, apar pante de teren cu înclina�ri neînsemnate din punct de vedere
geotehnic. Nu exista� pericol de producerea aluneca�rilor de teren.
Conform încadra�rii geologice s�i geomorfologice, terenul de fundare
este alca�tuit din roci de origine aluviala�, la partea superioara� cu granulat�ie
fina�, spre adâncime grosiera�. Complexul aluvial s-a sedimentat pe stratul
de baza� din punct de vedere geotehnic - o argila� marnoasa�,
supraconsolidata�, impermeabila�. Argila marnoasa� are sute de metri
grosime.
Peste argila marnoasa� s-a format o pânza� freatica� de apa� subtrana�, cu
nivel hidrostatic (NH) variabil, în funct�ie de condit�iile meteorologice,
respectiv de cantitatea precipitat�iilor atmosferice infiltrate în teren într-un
anumit interval de timp.
În vederea caracteriza�rii stratificat�iei s-au prelucrat datele a 11 foraje
geotehnice existente, mai reprezentative. Planul de situat�ie s�i 4 profile prin
foraje sunt anexate.
Stratificat�ia terenului
La suprafat�a� apare sol vegetal, negru sau cafeniu închis, pâna� la
adâncimea de −0,50 − 1,00 m (nr.1 pe profil). Foarte rar pot apare s�i
umpluturi de pa�mânt a ca�ror grosime nu depa�s�es�te 2,00 m (nr.2). În intervalul de adâncime dintre suprafat�a stratului de pietris� cu nisip
s�i solul vegetal, se afla� partea fin-granulara� a aluviunilor, dispusa� uneori în
14
stratificat�ie lenticulara�, cu grosime variabila�, cuprinsa� între 0,50÷2,50 m. În intervalul de adâncime amintit anterior, apar urma�toarele tipuri de roci: argila� pra�foasa� - nr.3; mâl negru - nr.4; nisip mijlociu-fin - nr.6 s�i praf argilos, nisipos (nr.7).
Suprafat�a stratului de pietris� cu nisip este ondulata�, se ga�ses�te la
adâncimi cuprinse între −0,80 − 0,30 m de la suprafat�a terenului. Pâna� la
limita inferioara� a zonei de influent�a�, care se afla� în stratul de pietris� cu nisip, nu sunt intercalat�ii cu roci cu caracteristici nefavorabile din punct de vedere geotehnic.
Stratul de baza� - argila marnoasa� - se afla� imediat sub stratul de
pietris� cu nisip, la adâncimea cuprinsa� între −5 − 6 m fat�a� de nivelul
terenului.
În aria de teren în studiu, terenul de fundare este alca�tuit din categoria pa�mânturilor coezive s�i necoezive. Cele coezive (argila� pra�foasa�, mâlul s�i praful argilos, nisipos) - sunt plastic moi - pl. vârtoase, put�in permeabile, cu compresibilitate medie-mare. Rocile necoezive - nisip s�i pietris� cu nisip - au compresibilitate medie-mica�. Din punct de vedere a capacita�t�ii portante, se remarca� prezent�a stratului de mâl, roca� compresibila� s�i cu capacitate portanta� mica�, tocmai la adâncimea obis�nuita� de fundare, în zona centrala� a amplasamentului.
Condit�ii hidrogeologice
Nivelul hidrostatic (NH) al apei freatice se afla� între adâncimile
cuprinse între −1,30 − 3,00 m de la suprafat�a terenului. Pe baza datelor
existente, în perioadele cu NH maxim, nivelul apei se afla� cu cca 0,50 m deasupra nivelelor ment�ionate. Astfel, în perioade cu nivel maxim, în zona F1, F2, situat�ia respectiva� poate sa� cauzeze probleme specifice în faza de execut�ie a fundat�iilor.
15
Indiferent de pozit�ia în cadrul zonelor delimitate prin studiu geomorfologic, pentru fiecare amplasament, pe care se vor solicita lucra�ri de construct�ie sau amenajare, se vor prezenta studii de specialitate, geotehnice cu foraje, analiza nivelului hidrostatic al apei, profile de stabilitate a terenului, acolo unde este cazul, întocmite de personal autorizat.
2.3. Analiza fondului construit
În zona studiata� exista� construct�ii, deci zona care face obiectul prezentului PLAN URBANISTIC ZONAL este formata� din terenuri cuprinse în intravilan s�i extravilan, construite s�i neconstruite, grupate în zone funct�ionale, dupa� cum urmeaza� în tabelul de mai jos:
Nr. ZONE FUNCT�IONALE EXISTENT crt. suprafat�a %
1 ZONA� DE LOCUIT 126,80 35,26 -locuint�e cu regim mic 109,95 - -locuint�e cu regim mare 16,89 -
2 DOTA�RI 5,50 1,53 3 ZONA INDUSTRIALA�/DEPOZITARE 1,20 0,33 4 ZONA� AGRICOLA�/SERE 3,40 0,94 5 ZONA� SPORT S�I AGREMENT, SPAT�II VERZI
ZONE DE PROTECT�IE 15,75 4,38
6 ZONA� CIRCULAT�II 35,50 9,87 7 GOSPODA�RIE COMUNALA� 3,75 1,04 8 ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA� 11,50 3,20 9 TEREN LIBER NECONSTRUIT/REZERVE 153,66 42,73
10 APE 2,50 0,72 11 PA�DURI - -
TOTAL ZONA� STUDIATA� 359,56 100%
Identificarea fondului construit, s-a fa�cut pe baza carta�rilor pe teren dupa� reactualizarea bazei topografice.
16
Fondul construit este alca�tuit preponderent din locuint�e individuale
s�i colective, ce au compus zona tradit�ionala� de locuint�e, dezvoltata� mai
ales în partea mediana� a unita�t�ii teritoriale studiate (str.Voinicenilor).
Locuint�ele individuale sunt în general cla�diri în stare buna�, alca�tuite din
materiale durabile, cu regim de îna�lt�ime parter, parter s�i un nivel sau
parter, un nivel s�i mansarda�. Aceasta� situat�ie se întâlnes�te în lungul
stra�zilor tradit�ionale de acces sau de lega�tura� cu teritoriul ora�s�enesc situat
pe malul stâng.
Alta� categorie de construct�ii existente în zona�, preponderent la latura
sudica� a zonei studiate s�i în partea centrala� sunt blocurile cu locuint�e
colective, realizate în general cu parter s�i patru nivele sau parter s�i opt
nivele. Starea acestora este buna�, fiind construite relativ recent.
Cla�diri de locuit din materiale mai put�in durabile s�i în stare mediocra�
sau rea, sunt cele situate în adâncimea fronturilor principalelor ca�i de acces
ca�tre Sâncraiu de Mures� s�i în zona Remetea.
Dintre cla�dirile cu alta� destinat�ie decât cea de locuire, sunt cla�dirile
care îndeplinesc funct�iunea de dota�ri (cu profil de înva�t�a�mânt, de cult, de
alimentat�ie publica� etc.). Aceste cla�diri sunt preponderent în stare buna�.
Zonele mai mari de product�ie s�i servicii sunt cele reprezentate de incinta
…
În vecina�tatea perimetrului studiat se mai ga�sesc s�i alte locuint�e
colective (blocuri de locuit, în zona stra�zii Cicio Pop aceasta fiind zona� în
care densitatea depa�s�es�te pragul minim de rentabilitate pentru echiparea cu
ret�ele (cca 30 locuint�e/ha).
O categorie aparte, o reprezinta� cla�dirile de locuit individuale,
realizate în ultimul deceniu, part�ial încheiate, part�ial în curs de finalizare,
cla�diri cu regim de îna�lt�ime parter s�i mansarda� sau parter, etaj s�i mansarda�,
17
în stare buna�, dar nu întotdeauna amplasate optim din punct de vedere
urbanistic.
Cla�dirile cartate, sunt în general dotate cu racorduri s�i brans�amente
la ret�elele edilitare, except�ie fac o parte din casele finalizate recent sau
aflate în curs de finalizare, care nu beneficiaza� de nici un fel de utilita�t�i.
2.4. Ca�i de comunicat�ie
Zona studiata� este deservita� de:
• rumul judet�ean D.J.135 care limiteaza� zona studiata� la nord, nord
est. Acest drum este neamenajat, necesita� modernizarea traseului
s�i profilului sa�u.
• drumuri de câmp ce deservesc terenuri agricole, au îmbra�ca�mint�i
de pa�mânt, se intersecteaza� cu stra�zile localita�t�ii.
Accesul spre zona studiata� se face pe drumurile de exploatare
existente, podul de râul Mures� s�i stra�zile localita�t�ilor învecinate.
Zona fiind constituita� în mod tradit�ional ca zona� rezident�iala�,
circulat�ia în interiorul acestei unita�t�i urbanistice este relativ redusa� (dictata�
de nevoile zilnice de deplasare ale locuitorilor sa�i - la locul de munca� s�i de
la locul de munca� sau spre zona centrala� pentru a utiliza dota�rile acesteia).
Se înregistreaza� însa� s�i except�ii de la aceasta� regula�, except�ii ce se pot
clasifica în doua� categorii: deplasa�rile locuitorilor zonei ca�tre centrul
oras�ului s�i zonele funct�ionale majore ale acestuia (zone de product�ie,
sa�na�tate, agrement etc.), deplasa�ri concentrate cu predilect�ie în zona
mediana� a perimetrului studiat - str.Voinicenilor, str. Remetea s�i deplasa�ri
de tranzit dinspre arealul cartierului Unirii s�i restul zonelor ora�s�enes�ti spre
localita�t�ile situate în zona de Câmpie a Transilvaniei spre direct�ia Zau de
18
Câmpie, Pa�net etc. (deplasa�ri realizate preponderent pe str.Voinicenilor,
str.Prtincipala� din Sâncraiu de Mures�).
În acelas�i timp trama stradala� este inegal dezvoltata� în raport cu
profilul de potent�ialitate al zonei, existând în general stra�zi dezvoltate pe
direct�ia radiala� cu foarte put�ine lega�turi transversale, acestea din urma�
fiind fie suprasolicitate fie neutilizate din cauza profilelor agabaritice.
Distribut�ia s�i calitatea ca�ilor de acces, conduce la ideea ca� ret�eaua
stra�zilor din zona studiata� nu se înscrie într-un sistem coerent, care sa�
favorizeze circulat�ia din interiorul zonei (inclusiv deservirea loturilor
purta�toare de construct�ii noi) s�i nici pe cea de tranzit între diferitele unita�t�i
urbanistice, ce dezvolta� lega�turi relat�ionale cu restul oras�ului sau cu
teritoriile aflate în afara acestuia.
19
2.5. Echiparea tehnico-edilitara�
Pe ansamblu zona ce face obiectul acestui studiu beneficiaza� de o
buna� alimentare cu energie electrica�, gaze naturale, alimentare cu apa� s�i
canalizare, acest fapt contribuind la conturarea potent�ialului bun de
dezvoltare al zonei s�i venind în întâmpinarea celor ce doresc realizarea de
construct�ii noi.
În zona studiata� exista� canalizare menajera�, în zonele construite dar
nu exista� ret�ele pe stra�zile în curs de constituire.
Canalizarea pluviala� este asigurata� prin s�ant�uri s�i rigole, paralele cu
stra�zile s�i drumurile din zona�, sau canale de drenaj.
În zona studiata� exista� ret�ele de alimentare cu energie electrica� LEA
110 kV s�i 20 kV.
În zona studiata� exista� ret�ele sau sisteme de alimentare cu energie
termica�, acestea fiind amplasate în special în zona de blocuri.
Locuint�ele individuale au sisteme de înca�lzire locala�, prin sobe de
teracota�, centrale termice de apartament, alimentate cu gaze naturale.
În zona studiata� exista� ret�ele de fibra� optica� pozate în lungul
D.J.135.
Ret�ele de telefonie
În zona studiata� exista� ret�ele de telefonie pozate în paralel cu stra�zile
sau drumurile zonei studiate.
Reprezentând în mod tradit�ional o zona� cu mai put�ine locuint�e
ra�spândite în adâncimea fronturilor în majoritate acestea fiind concentrate
în zona ca�ii de acces dinspre Câmpie, ret�eaua de alimentare cu apa� s�i
canalizare s-a concentrat în port�iunea mediana�, fa�ra� ramificat�ii
semnificative.
20
Exista� câteva port�iuni (zona cu o densitate mai mare a stra�zilor), unde datorita� constrângerii exercitate de noile cla�diri s�i de nevoile acestora de alimentare cu apa� s�i canalizare, s-au proiectat solut�ii de rezolvare a acestor utilita�t�i. Problema principala� pe care încearca� sa� o rezolve acest plan urbanistic zonal, este cea de corelare s�i coordonare a unui sistem pentru întreaga zona�, sistem de alimentare cu apa� s�i canalizare integrabil celor ora�s�enesc existent. Principiile s�i ca�ile care stau la baza adopta�rii unei astfel de solut�ii sunt descrise pe larg în studiul preliminar pentru alimentare cu apa� s�i canalizare anexat documentat�iei.
2.6. Regimul juridic al terenului
Terenul studiat în planul urbanistic zonal în suprafat�a� de cca 350,0 ha, se ga�ses�te în majoritate în intravilanul municipiului Târgu Mures� s�i este proprietatea privata� a persoanelor fizice s�i juridice s�i part�ial domeniul public de interes local sau nat�ional aflat în proprietatea municipiului Târgu Mures� sau a organismelor interesate.
De asemenea pentru zona ca�ilor de acces s�i spat�ii aferente acestora
proprietatea apart�ine domeniului public.
Zona de referint�a� prezinta� spat�ii libere aferente locuint�elor colective
ce alterneaza� cu o parcelare relativ neregulata� ca forma� s�i dimensiuni,
part�ial mos�tenita� din perioade mai vechi pentru port�iunile locuite în mod
tradit�ional, part�ial realizata� prin vânza�ri de terenuri în fostele de gra�dini
sau terenuri agricole unde se realizeaza� construct�ii noi.
În paralel cu actualizarea planurilor topografice în fis�ele ce figureaza�
în anexele studiului s-a fa�cut s�i identificarea proprieta�t�ilor asupra terenului,
cartare ce se va completape parcursul studiului data� fiind suprafat�a foarte
mare pe care se întinde planul urbanistic zonal s�i în acelas�i timp datorita�
faptului ca� acest proces de stabilire a proprieta�t�ii este în continua�
transformare.
21
2.7. Disfunct�ionalita�t�i
Din analiza situat�iei existente s�i suprapunerea multicriteriala� a
elementelor inventariate, sunt de ret�inut urma�toarele aspecte:
• existent�a în perimetrul zonei studiate, datorita� constitut�iei
geomorfologice a terenului, a unor particularita�t�i specifice
anumitor port�iuni cere prezinta� elemente care influent�eaza� regimul
de construibilitate. Exista� nivele ape apelor freatice dificil de
controlat în port�iunile joase, apar zone cu riscuri naturale în zona
versantului estic al stra�zii Remetea (aluneca�ri de teren) de
anvergura� redusa�.
• parcelarul zonei alca�tuit fie din zona aferente locuint�elor
colective, fie din terenuri de dimensiuni s�i forme extrem de
diversificate, rezultat în ultimii ani, mai ales ca urmare a
schimburilor datorate piet�ii funciare, nu constituie un suport
suficient de solid pentru alca�tuirea unei imagini arhitectural
urbanistice de calitate coerente s�i nu îndeplines�te condit�iile
necesare de accesibilitate, aliniere, densitate în concordant�a� cu
caracterul general urban al zonei;
• fondul construit, acolo unde este mai recent construit cu locuint�e
colective, prezinta� o densitate în exces s�i o imagine excesiv de
monotona�, în schimb în zonele nou construite cu locuint�e
individuale diverse, acesta des�i în stare buna�, prezinta� o tendint�a�
de utilizare excesiva� a terenului, periclitând aspectul predominant
natural al zonei;
• trama stradala� insuficienta� s�i neechilibrata�, nu asigura� o deservire
eficienta� a întregii zone s�i prezinta� numeroase stra�zi cu gabarit s�i
22
profile longitudinale s�i transversale inadecvate, fa�ra� spat�ii de
parcare;
• în afara circulat�iei carosabile nu sunt asigurate accese pietonale
sau pentru biciclis�ti corespunza�toare cu caracterul zonei;
• echiparea tehnico-edilitara� a zonei nu asigura� sistemul necesar de
utilita�t�i, care sa� permita� funct�ionarea normala� a fondului construit,
extinderea acestuia, dar nici protect�ia corespunza�toare a mediului
natural prin captarea torent�ilor care degradeaza� prin eroziune s�i
efecte de alunecare unele port�iuni din versant�i aferent�i stra�zii
Remetea s�i a noii stra�zi de lega�tura� între str.Remetea s�i
str.Voinicenilor.
Aspectele enumerate mai sus se pot sintetiza astfel:
Din analiza situat�iei existente rezulta� urma�toarele disfunct�ionalita�t�i.
• zona studiata�, în conformitate cu prevederile PLANULUI
URBANISTIC GENERAL Târgu-Mures�, se prezinta� astfel:
⇒ terenul studiat este situat în intravilanul localita�t�ii Târgu-
Mures�, avizat de ca�tre Comisia tehnica� judet�eana� de avizare a planurilor de urbanism s�i amenajarea teritoriului cu nr…………./2000 s�i aprobat cu Hota�rârea consiliului local cu nr......………..
⇒ zona studiata� este situata� pe partea dreapta� a râului Mures�,
este practic izolata� de majoritatea zonelor de locuit sau dota�ri
⇒ lega�turile cu municipiul sunt put�ine, respectiv podul peste
Mures�, sau prin ocolire prin stra�zile Sâncraiului de Mures� s�i apoi podul de la Barajul nou
⇒ exista� ret�ele de alimentare cu apa�, canalizare menajera� s�i
pluviala�, fibra� optica�, gaze naturale, energie termica�, etc. ce
23
trebuiesc protejate ca zona� protejata� fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice.
⇒ terenurile necesare pentru promovarea noilor investit�ii sunt
în majoritate neconstruite, sunt utilizate pâna� în prezent ca terenuri
agricole, deci propunerile din prezenta documentat�ie a t�inut cont de
limitele de proprietate, fa�ra� a avea situat�ii sau vicisitudini legate de
existent�a unor cla�diri amplasate care ar putea stopa dezvoltarea.
⇒ nu exista� zone verzi, spat�ii plantate.â,
⇒ pentru sport exista� un teren amenajat pe strada Remetea
sau în incintele s�colilor,
⇒ parcela�rile terenurilor sunt cele rezultate ca urmare a
aplica�rii de ca�tre administrat�ia locala� a Legii nr.18/1991, cu
modifica�rile ulterioare,
⇒ bulevarde începute s�i neterminate
⇒ intersect�ii neamenajate s�i dimensionate corespunza�tor
noilor cerint�e de dezvoltare a zonei, sau normelor europene,
⇒ la nordul zonei studiate este preva�zuta� amplasarea variantei
de ocolire a municipiului, varianta� ce se va confunda cu Drumul
Expres preva�zut prin Legea nr.71/1996, ceea ce va aduce un plus de
interes s�i trafic auto.
Devierea traseului ca�ii ferate paralel cu Drumul Expres, posibilitate
evident�iata� de studii anterioare, dar nepromovata� de studiul în curs de
elabroare.
În zona studiata�, în baza analizei situat�iei existente, se constata�
urma�toarele disfunct�ionalita�t�i, redate în tabelul de mai jos:
24
DOMENIU DISFUNCT�IONALITA�T�I PRIORITA�T�I
CIRCULAT�IE -D.J.135 are profil transversal
de 6 m, respectiv 2 benzi de circulat�i -intersect�ii neamenajate corespunza�tor
-realizarea a 4 benzi de circulat�ie -asigurare s�i dimensionare intersect�ii
-trafic în cres�tere datorita� dezvolta�rii oras�elor s�i localita�t�ilor din zona�
-dimensionarea ca�ilor de circulat�ie funct�ie de traficul în cres�tere -realizarea de lucra�ri de arta� necesare-podet�e
FOND CONSTRUIT S�I UTILIZAREA TERENURILOR
-exista� construct�ii în diferite sta�ri -teren suficient pentru dezvoltarea localita�t�ii
-extindere zona� de locuit -extindere zona� industriala� -extindere spat�ii verzi
-zonificare funct�ionala� învechita� ce nu mai corespunde dezvolta�rilor actuale s�i viitoare
-stabilirea zonifica�rii funct�ionale -evitarea surselor de disconfort
SPAT�II PLANTATE, AGREMENT, SPORT
-nu exista� spat�ii plantate pentru agrement, sport sau protect�ie suficient dimensionate
-creare spat�ii verzi, pentru sport s�i agrement -spat�ii de protect�ie ret�ele tehnico-edilitare, -implementare zone plantate de protect�ie având rolul de protect�ie de noi habitate s�i aspect estetic
PROBLEME DE MEDIU
APA- zona este bra�zdata� de canale de colectare s�i drenare ape pluviale -asigurare alimentare cu apa� din sistemul de alimentare cu apa� al oras�ului
-supravegherea s�i monitorizarea apelor de suprafat�a� s�i de adâncime, -asigurarea scurgerilor de ape pluviale -asigurare zona� de protect�ie pentru traseul LEA -ma�suri pentru evitarea polua�rii electrostatice,
AER - sursele de poluare sunt determinate de traficul aerian al LEA, CT. S�i trafic auto - traficul auto sau vibrat�ii sonore s�i acustice s�i zgomot,
-nu se vor admite unita�t�i produca�toare de noxe, -reducerea polua�rii chimice generate de motoare -prevenirea s�i limitarea
25
având aceleas�i surse
deteriora�rii -ameliorarea calita�t�ii atmosferei
SOL- teren plan cu mici denivela�ri ce determina� condit�ii de stagnare prelungita� a apei - calitatea solurilor sunt aluvionale, hidromorfe cu exces de umiditate - studiu de impact asupra mediului releva� posibilitatea existent�ei de substant�e toxice s�i periculoase, petroliere s�i diluant�i, etc.
-respectare prescript�ii din studiul de impact -ment�inerea, ameliorarea calita�t�ii mediului s�i reconstruct�ia zonelor deteriorate
PROTEJAREA ZONELOR: -cu valoare de patrimoniu -pe baza normelor sanitare în vigoare -fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice -cu destinat�ie speciala� -zone poluate
-în zona� nu exista� zone cu valoare de patrimoniu, pe baza normelor sanitare în vigoare, cu destinat�ie speciala� sau poluate, -culoarele tehnice fat�a� de construct�ii s�i ret�ele tehnico edilitare nu sunt definite s�i marcate prin planuri de urbanism, -zonele de culoare LEA traverseaza� întreaga zona�
-marcare s�i definire zone de protect�ie fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice pentru drumuri, ca�i ferate, ret�ele electrice, gaze naturale, -stabilire zona� de protect�ie conf. legislat�iei în vigoare -protejarea culoarelor LEA -protejare UZINA DE APA�
2.8. Necesita�t�i s�i opt�iuni
Conform temei de proiectare, rezulta� cu pertinent�a� oportunitatea
realiza�rii unui Plan Urbanistic Zonal datorita� faptului ca� suprafat�a de teren
necesara� realiza�rii s�i implementa�rii prevederilor PUG-ului nu pot fi
realizate fa�ra� o detaliere mai ama�nunt�ita�.
PUG Târgu-Mures� are prevederi urbanistice pentru zona studiata�, în
concluzie, sunt necesare propuneri s�i reglementa�ri urbanistice atât pentru
construct�ii cât s�i pentru ret�ele tehnico-edilitare, precum s�i un Regulament
Local de Urbanism aferent zonei.
-în conformitate cu tema de proiectare
26
- se solicita� includerea în intravilan a zonei necesare dezvolta�rilor,
- definirea zonifica�rii funct�ionale,
- marcarea zonei de protect�ie a drumurilor, culoarelor tennico-
edilitare, sanitare
- marcarea zonei de protect�ie pentru LEA, ce se vor stabili în
conformitate cu prevederile legale în vigoare:
- realizarea unei circulat�ii fluiente cu la�t�imi minime în profil
transversal s�i longitudinal, pentru drumuri de toate categoriile, normate
astfel încât sa� nu se formeze baraje,
Din cele enunt�ate mai sus, se desprind urma�toarele :
- vor fi afectate terenuri aflate în proprietatea persoanelor fizice sau
juridice, ceea ce presupune necesitatea exproprierii pentru cauza� de
utilitate publica�, conform Legii nr.33/1994 s�i a HGR 583/1994.
- În conformitate cu Legea nr.318/2003 privind legea energiei electrice, art.32 alin.2 ”Ret�eaua de transport a energiei electrice este proprietate publica� a statului, inclusiv terenurile pe care aceasta este amplasata�”.
- rezolvarea intersect�iilor dintre drumuri s�i stra�zi funct�ie de trafic, important�a�, fluxuri necesare pentru a nu se produce blocaje pe arterele de circulat�ie,
- completarea s�i definirea gradului de urbanizare a zonei, - creerea unui aspect arhitectural corespunza�tor important�ei zonei s�i
funct�iunilor preconizate, - echiparea tehnico-edilitara� funct�ie de noile investit�ii, corelarea lor
fat�a� de cele existente,
- asigurarea posibilita�t�ilor de a se construi s�i dezvolta zona,
- ment�inerea s�i promovarea unui mediu confortant, nepoluat, de tip
urban,
27
-asigurarea posibilita�t�ilor de a se construi într-un cadru legal,
-consultarea populat�iei.
3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL URBANISTICA�, CATEGORII DE
INTERVENT�II S�I REGLEMENTA�RI
3.1.Elemente de tema�
Tema de proiectare a fost întocmita� de ca�tre beneficiar, init�iatorul
lucra�rii.
Planul Urbanistic Zonal ZONA REZIDENT�IALA� cartier Unirii se
elaboreaza� în vederea stabilirii traseului, profilului s�i nodurilor de
intersect�ie pentru bulevarde s�i stra�zi.
Pe baza acestui proiect, se vor întocmi studii de prefezabilitate,
studii de fezabilitate s�i proiecte tehnice pentru realizarea lucra�rilor tehnico-
edilitare (echipare cu ret�ele de apa�, canalizare menajera� s�i pluviala�, gaze
naturale, energie electrica�, drumuri s�i alei pietonale, spat�ii verzi, dota�ri,
etc.).
3.2.Descrierea solut�iei de organizare arhitectural-urbanistica�
Pentru a descrie modul de organizare arhitectural urbanistica�,
puncta�m obiectivele s�i scopul urma�rit:
Planul Urbanistic Zonal REZIDENT�IALA� cartier Unirii cuprinde în
zona sa studiata�, terenuri private s�i ale unita�t�ilor teritorial administrative
ale municipiului, terenuri proprietate publica� de important�a� locala�
Funct�ie de destinat�ia noua�, se vor stabili:
-modul s�i condit�iile de schimba�ri de destinat�ii,
28
Terenurile necesare pentru amplasarea noilor funct�iuni se vor marca
s�i include în mod grupat în zone funct�ionale prestabilite
Remodelarea arhitectural-urbanistica� s�i funct�ionala� va oferi noi
posibilita�t�i de ocupare a terenului din zona studiata�, potrivit
amplasamentului, ma�rimii, condit�iilor de orientare din punct de vedere a
punctelor cardinale s�i a cadrului natural existent s�i propus.
ZONE FUNCT�IONALE PROPUSE
-ZONA� DE LOCUIT, FUNCT�IUNI COMPLEMENTARE
- pe terenurile propuse pentru includere în intravilanul oras�ului prin
PUD-uri, s-a propus posibilitatea completa�rii zonei construite cu locuint�e
-stabilirea amplasamentelor pentru locuint�e de serviciu, din
necesitate, precum s�i servicii sau funct�iuni complementare
-ZONA� UNITA�T�I INDUSTRIALE/DEPOZITARE
- cuprinde incintele unita�t�ilor existente cu cla�dirile s�i instalat�iile
tehnologice aferente, precum s�i preuzinalul ELECTROMURES� face parte
din sistemul de product�ie de interes local, UZINA DE APA� este de interes
judet�ean pentruca� transporta� apa potabila� pe distant�e mari.
-ZONE DE PRODUCT�IE AGRICOLA�
- cuprinde zona ocupata� de serele din vecina�tatea CAP –ului de pe
strada Pomilor sau strada Voiniceni,
-ZONE DE PROTECT�IE-SPAT�II VERZI
- în lungul liniilor de înalta� tensiune s-au propus zone de protect�ie,
spat�ii libere ce nu vor putea fi construite, dar se vor putea cultiva,
- în jurul UZINEI DE APA� s-a propus zona de protect�ie
29
- zonele verzi situate în lungul B-delor propuse, în incintele caselor
unifamiliale, vor completa zonele verzi ale municipiului
- crearea unui parc, scuar
-ZONA� DE CIRCULAT�II
- cuprinde D.J.135, stra�zi, drumuri de acces la lotiza�rile preconizate,
platforme ale preuzinalului unita�t�ilor industriale,
- drumuri de câmp ce vor deservi terenurile agricole din zona
studiata�,
-ZONA� APE
-cuprinde s�ant�uri, canale de drenare a apelor pluviale
-TERENURI LIBERE
- terenurile agricole din intravilan s�i extravilan-ul zonei studiate.
Descrierea solut�iei de organizare arhitectural-urbanistica�
Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat în vederea stabilirii
urma�toarelor obiective:
-zonificarea funct�ionala� a terenurilor
-traseele liniilor de înalta� tensiune, conform proiectului de
specialitate,
-trasee, profile s�i tipurile de drumuri necesare pentru buna
funct�ionare a zonei, funct�ie de existent-propus,
-identificarea terenurilor s�i proprietarilor terenurilor necesare pentru
construirea s�i realizarea drumurilor se va face prin Dosar de cercetare
prealabila� aferenta� drumurilor sau ret�elelor tehnico-edilitare necesare,
Terenul studiat aferent „PUZ ZONA� REZIDENT�IALA� cartier
Unirii”, este în cea mai mare parte domeniul privat al unor persoane
30
fizice, DAR S�I domeniul public s�i privat al statului, reprezentate în
mai mica� ma�sura�.
Modul de amplasare a zonelor funct�ionale au fost stabilite de ca�tre
proiectant�i împreuna� cu beneficiarul lucra�rii, deci cu administrat�ia
publica� locala�.
S-au determinat funct�iunile s�i modul de amplasare a construct�iilor
propuse în cadrul terenului pus la dispozit�ie. Pentru alte funct�iuni ce pot sa�
apara� în timp, precum nevoi de extindere, de dezvoltare în viitor a altor
activita�t�ilor economice, se vor întocmi Planuri Urbanistice de detaliu prin
nominalizare obiective, determinare funct�iune, capacita�t�i, etc..
Construct�iile care se vor amplasa, vor fi construct�ii de tip izolat, cu
regim mic de îna�lt�ime sau mare, specificat pentru fiecare parcela� .
Lucra�rile de împrejmuire s�i amenaja�rile aferente, se vor face
respectându-se REGULAMENTUL DE URBANISM, limitele de
proprietate s�i prevederile codului civil privind vecina�tat�ile, sau ale
PUD-urilor ce se vor întocmi de ca�tre cei interesat�i.
3.3.Organizarea circulat�iei
Analiza circulat�iei în zona rezident�iala� a cartierului Unirii, are la
baza� aspectele relevate de "Studiul de fundamentare PUG - Studiul de
circulat�ie al municipiului Târgu Mures� - Prognoza s�i terapia traficului" -
întocmit de SC VELTONA SRL Timis�oara, în anul 2000.
Faza III a lucra�rii " Reactualizarea Studiului General de Circulat�ie"
ca studiu de fundamentare pentru P.U.G. Târgu Mures�, are ca principal
obiectiv determinarea traficului de prognoza� s�i elaborarea pe aceasta� baza�
a propunerilor de dezvoltare a ret�elei stradale.
31
Prognoza traficului s-a fa�cut pentru doua� etape s�i anume: o etapa� pe
termen lung la nivelul anului 2025, când se apeciaza� ca� dezvoltarea
oras�ului se va stabiliza iar gradul de motorizare va ajunge aproape de
limita de saturat�ie s�i o etapa� pe termen mediu la nivelul anului 2010 pentru
stabilirea priorita�t�ilor de execut�ie a investit�iilor majore de infrastructura�
rutiera�.
Necesita�t�ile de deplasa�ri de autovehicule pentru etapele de prognoza�
2010 s�i 2025 au fost calculate ca s�i la etapa actuala� separat pentru cele
doua� tipuri de vehicule (ca�la�tori s�i marfa�) s�i cele trei feluri de trafic
(interior, penetrat�ie s�i tranzit), sub forma unor matrici de trafic exprimate
în Vt/14 ore.
Matricele de trafic interior pentru vehiculele de ca�la�tori respectiv
marfa� au fost calculate cu modelul matematic etalonat în cadrul fazei de
analiza� a traficului s�i t�inând seama� de urma�torii factori:
• cres�terea gradului de motorizare de la 192 veh/1.000 locuitori
în 2000 la 285 veh/1.000 loc în 2010 s�i la 260 veh/1.000 loc. în
2025;
• cres�eterea numa�rului de locuitori de la 164.445 în 2000 la
169.000 în 2010 s�i la 175.000 la 2025;
• extinderea intravilanului conform PUG;
• restructurarea economiei oras�ului prin cres�terea ponderii
sectorului tert�iar.
Obiectivele stabilite prin studiu s�i care interfereaza� cu zona
rezident�iala� Unirii sunt:
• redistribuirea funct�iilor pe suprafat�a oras�ului conform PUG s�i
sca�derea relativa� a atractivita�t�ii de trafic a centrului;
32
• absorbt�ia sporita� a deplasa�rilor de persoane pe trasee colaterale
cu reducerea solicita�rii excesive a tradit�ionalelor ca�i de acces
din teritoriu spre zonele concentrice ora�s�enes�ti.
Traficul de penetrat�ie s�i tranzit a fost calculat având în vedere
urma�toarele elemente:
• coeficient�ii de evolut�ie a traficului pe categorii de vehicule
pentru drumuri nat�ionale s�i judet�ene recomandate de MLPAT;
• dezvoltarea municipiului Târgu Mures� într-o forma� complexa�
de aglomerat�ie urbana�;
• realizarea pâna� în 2025 în zona� a unei autostra�zi s�i a unui drum
expres conform prevederilor P.A.T.N;
• realizarea pâna� în 2010 a unui traseu ocolitor pe direct�ia
Sighis�oara-Reghin.
La elaborarea propunerilor de lucra�ri rutiere menite sa� satisfaca� în
condit�ii cât mai bune necesita�t�ile de trafic de viitor, s-au avut în vedere în
primul rând valorile traficului de prognoza� s�i liniile de dorint�a� ale acestuia,
urma�rindu-se concomitent s�i realizarea urma�toarelor obiective:
• devierea traficului de tranzit pe trasee care sa� nu afecteze
ret�eaua stradala� a oras�ului;
• asigurarea unor lega�turi mai bune între ret�eaua stradala� a
oras�ului s�i arterele de penetrat�ie;
• degrevarea zonei centrale de traficul de traversare;
• eliminarea disfunct�iilor legate de structura ret�elei stradale
semnalate în cadrul fazei de analiza� a traficului (vezi Anexa
nr.6);
• realizarea unei ret�ele stradale care sa� ofere condit�ii bune pentru
transportul în comun s�i circulat�ia biciclis�tilor;
33
• afectarea într-o ma�sura� cât mai mica� a fondului construit
existent în special în zonele rezervate culoarelor de acces s�i
echipa�rii cu utilita�t�i;
• pentru traseul drumului expres pe direct�ia Sovata - Târgu
Mures�-Turda preva�zut în P.A.T.N. recomanda�m ca acesta sa� fie
condus prin partea de Nord a oras�ului traversând DN 15 între
Sângeorgiu de Mures� s�i Ernei, sa� treaca� la Nord de Sântana de
Mures�, Sâncraiu de Mures�, Nazna s�i Sântioana de Mures�, sa�
traverseze din nou Mures�ul s�i DN 15 între aeroport s�i Ungheni
s�i sa� se racordeze la autostrada preconizata� pe direct�ia Bras�ov-
Cluj în apropiere de Cerghid; în acest fel drumul va constitui s�i
o centura� pe relat�ia Turda-Reghin oferind s�i o lega�tura�
suplimentara� pentru partea de nord a oras�ului cu aeroportul s�i
zona de agrement de la Vidrasa�u.
În aceasta� idee, rezervarea în cadrul studiului a culoarului aferent,
creerii unei artere majore de tranzit care sa� lege partea de sud-vest a
municipiului (inclusiv accesele dinspre Cluj s�i Sighis�oara), cu zona de
nord-est a acestuia (inclusiv accesul pe direct�ia Reghin s�i localitatea
Sângeorgiu de Mures�), pare necesara� în condit�iile de relief s�i de regim de
construibilitate existent s�i în plus este necesara� crearea unui sistem stradal
local, legat cu mai multe punct de acces s�i ies�ire din zona�, fa�ra� afecta în
mod esent�ial vocat�ia rezident�iala� s�i naturala� a zonei.
Dimensionarea ret�elei stradale propuse s-a fa�cut pe baza fluxurilor
de circulat�ia calculate prin repartizarea matricelor de trafic de prognoza� pe
grafurile aferente ret�elei stradale pentru etapa 2010 respectiv 2025.
Valorile acestor fluxuri s�i indicatorii tehnico-economici ai ret�elei se
prezinta� în listele din anexele 16 s�i 17 iar reprezentarea lor grafica� este
redata� în Anexele 8, 8.1-8.6 s�i 10, 10.1-10.6. În principalele intersect�ii
34
fluxurile au fost detailate pe direct�ii de mers s�i reprezentate grafic în
anexele 9.1 … pentru etapa 2010 s�i 11.1 … pentru etapa 2005.
În paralel cu executarea lucra�rilor de extindere s�i modernizare a
ret�elei stradale se vor urma�ri prin ma�suri de gestionare organizarea
circulat�iei s�i amenajarea corespunza�toare a tuturor dispozitivelor de
circulat�ie. În acest sens în Anexa nr.2 sunt prezentate stra�zile pe care sa� fie
dirijat transportul în comun s�i traseele recomandate a fi amenajate cu piste
de bicilcete, iar în Anexa nr.13 sunt prezentate recomanda�rile pentru
instituirea restrict�iilor de tonaj pentru vehicule de transport marfa�.
O alta� problema� de mare complexitate ce trebuie avuta� în vedere s�i la
nivelul zonei rezident�iale Unrii, este asigurarea unui numa�r suficient de
locuri de stat�ionare având în vedere ca� pâna� în anul 2025 în Târgu Mures�
vor fi cca 63.000 de autoturisme s�i în jur de 6.000 de vehicule de transport
marfa� din care aproximativ o treime autocamioane s�i autotractoare iar
restul de camionete, furgonete s�i utilitare. Pentru vehiculele de marfa� sunt
necesare spat�ii de garare pentru toate autovehiculele (situate de regula� în
incintele proprietarilor) s�i locuri de stat�ionare temporara� pentru 400-500 de
camioane amplasate în zonele de transfer, în zonele industriale s�i de
depozitare, precum s�i în parkinguri amplasate lânga� arterele de centura� s�i
penetrat�ie. Pentru autoturisme este recomandat sa� fie asigurate spat�ii de
garare la domiciliul pentru minim 70% din numa�rul total de vehicule
(restul putând fi preluat de ret�eaua de stra�zi secundare) s�i parca�ri publice
de interes general cu un total de cca 10.000 de locuri din care 4.000 în
zona centrala�, iar restul în centrele de cartier s�i zone de mare atractivitate:
gara�, zone comerciale, centru de afaceri etc.
3.3.1. Ca�ile de comunicat�ie
35
În zona studiata� se va circula pe drumuri sau stra�zi, deci cu mijloace
auto s-au pietonal.
Zona studiata� NU este traversata� de alte mijloace de transport: aero,
CFR., etc.
AEROPORTUL INTERNAT�IONAL TÂRGU-MURES�, va deservi
de asemenea si zona studiata� fa�ra� a fi afectata� efectiv.
3.3.2. Transportul în comun
Transportul în comun se va desfa�s�ura în continuare pe D.J. 135 SAU
str.Voinicenilor s�i str. Podeni pentru transportul de ca�la�tori în tranzit,
Stat�ie pentru ca�la�tori nu este necesara�, iar pentru opriri sau
stat�iona�ri ocazionale se propune o suprala�rgire a carosabilului în zona de
drum actual, pentru a oferi posibilita�t�i de intrare atât în terenurile din zona�
cât s�i la obiectivele existente s�i propuse.
Pentru transport în comun, transportul de ca�la�tori poate fi prelungit
pâna� la capa�tul stra�zii Remetea s�i închiderea unui inel prin strada Pomilor
s�i Voinicenilor.
3.3.4. Parcaje s�i garaje
Parcaje s�i garaje se vor propune prin PUD-uri, în incinte, în limita
terenurilor aferente loturilor, indiferent de funct�iune.
Daca� obiectivele vor solicita parcaje, acestea se vor rezolva
punctual, pentru fiecare obiectiv, respectând regulile de circulat�ie, în
condit�iile avizelor s�i acordurilor ce se vor obt�ine de ca�tre beneficiarii de
investit�ii, de la det�ina�torii acestora, pe baza PUD-urilor ce se vor întocmi
anterior proiectelor de execut�ie.
3.3.4. Sistematizare verticala�
36
Având în vedere planeitatea generala� a terenului studiat,
sistematizarea verticala� presupune mis�ca�ri de terenuri minime, ele se vor
stabili prin proiectele de execut�ie pentru fiecare obiect.
3.4.Zonificarea teritoriului s�i bilant� teritorial
Zonificarea teritoriului studiat propune cuprinderea urma�toarelor
zone funct�ionale: zona� de locuit s�i servicii complementare, zona� unita�t�i
industriale/depozitare, zone de product�ie agricola�, zone de protect�ie-spat�ii
verzi, zona� de circulat�ii, zona� ape s�i terenuri agricole, libere.
3.5. Regimul de îna�lt�ime
Regimul de îna�lt�ime a fost determinat de funct�iile s�i destinat�ia
construct�iilor, precum s�i de zonele de protect�ie .
Se propune folosirea pantei naturale a terenului s�i realizarea de
construct�ii cu regim mic de îna�lt�ime cu parter, parter s�i 4 etaj, având
funct�iunile permise de lege.
Îna�lt�imea maxima� a construct�iilor va fi de max. +8,00-:-15,00m fat�a�
de cota +0,00 .
În cazul în care se va solicita un alt fel de îna�lt�ime, aceasta va fi
reglementata� printr-o alta� documentat�ie de urbanism ce va fi supusa�
aviza�rii s�i aproba�rii, conform legislat�iei în vigoare.
3.6. Regimul de aliniere a construct�iilor
Aliniamentele propuse sunt marcate în plans�a de reglementa�ri s�i
propuneri, plans�a nr.4. sau cel propus prin PUD-urile ce se vor solicita de
câtre beneficiarii investit�iilor viitoare.
Aliniamentul obligatoriu este limita de proprietate a fieca�rui teren s�i
domeniul public sau proprieta�t�ile învecinate, s�i reglementa�rile în vigoare.
37
3.7.Modul de utilizare a terenului
Indicii recomandat�i în lucrare, pentru o utilizare buna� a terenului
aferent zonei studiate sunt :
POT = 1,4-1,0 %
CUT = 0,11-0,16
3.8. Echiparea edilitara�
În zona studiata� exista� ret�ele tehnico-edilitare.
3.8.1 Alimentarea cu apa� a zonei se poate face din sistemul
centralizat de alimentare cu apa� a localita�t�ii: sunt necesare extinderi în
lungul stra�zilor existente s�i propuse pentru ment�inere de cca. 4,7 km.
3.8.2 Canalizarea menajera� s�i pluviala� poate fi asigurata� de Stat�ia
de epurare, amplasata� în Cristes�ti sau prin racordare la ret�elele existente în
zona�.
3.8.3 Alimentarea cu ca�ldura� -nu este cazul, ea se va rezolva local.
3.8.4.Alimentarea cu energie electrica� poate fi asigurata� de o ret�ea
de distribut�ie de 20 kw, prin racordare la ret�elele existente în zona�.
LEA de 110 kV existenta�, va fi ment�inuta� în cea mai mare parte,
demolata� part�ial s�i modificata� conform propunerilor de specialitate.
Solicitarea propunerilor de deviere implica� demontarea unor trasee
s�i reamplasarea lor pe un alt circuit, ceea ce presupune redarea în circuit
agricol a suprafet�elor eliberate de construct�iile stâlpilor, sau ocuparea de
noi suprafet�e.
38
3.8.5 Alimentarea cu gaze naturale poate fi asigurata� prin racordare
la ret�eaua de presiune redusa� din zona învecinata�, situata� paralel cu
drumurile s�i stra�zile existente s�i propuse, pentru care sunt/nu sunt necesare
extinderi, funct�ie de zona de racord.
3.8.6. Telecomunicat�ii. Construct�iile propuse pot fi deservite de
ret�ele telefonice, sau se vor folosi telefoane mobile.
3.9. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA�
3.9.1. Lista obiectivelor de utilitate publica�
- b-dul Decebal
- bdul Burebista
- drum de acces
- ret�ea de alimentare cu apa�
- ret�ea de gaze naturale
- ret�ele de alimentare cu energie electrica�
- stâlpi de înalta� tensiune,
- ret�ele de transport energie electrica� 110 kV
- canalizare menajera� s�i pluviala�.
3.9.2.Tipul de proprietate a terenurilor Terenul studiat este format în majoritate din terenuri agricole, din
care o parte sunt cuprinse în intravilanul oras�ului, în proprietatea prima�riei.
Tabelul de mai jos releva� situat�ia propusa�, fat�a� de cele doua� teritorii
administrative ale zonei studiate, dupa� cum urmeaza�:
Din punct de vedere al zonifica�rii existente s�i propuse, sunt necesare
mis�ca�ri de terenuri ce vor fi dobândite în conformitate cu legislat�ia în
vigoare, respectiv circulat�ia terenurilor.
39
În concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma
procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza� de
utilitate publica�.
3.9.3.Circulat�ia terenurilor
Regimul juridic al terenurilor EXISTENTE este consemnat în fis�ele
de cartare s�i identificare s�i releva� faptul ca� majoritatea terenurilor sunt
private.
Pentru demararea execut�iei proiectului de echipare sunt necesare
mis�ca�ri de terenuri, dintr-un domeniu în altul, pentru amplasarea definitiva�
a ret�elelor sau temporara�, pe durata execut�iei lucra�rilor.
Cumpa�rarea sau exproprierea suprafet�ei necesare pentru drumuri,
amplasarea noilor stâlpi de înalta� tensiune, ret�ele de apa�, canal, gaze
naturale de la persoanele fizice sau juridice se va face prin negociere
directa�, iar în cazul neconcordant�elor de interese, aceste se va obt�ine prin
expropriere, în condit�iile Legii nr.33/1996.
În concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma
procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza� de
utilitate publica�.
Prezentul studiu se încadreaza� în prevederile PUG-ului avizat s�i
aprobat s�i ale R.G.U. conform prevederilor H.G.R.525/1996, a studiilor s�i
proiectelor elaborate anterior. Prin propunerile formulate s�i dezvoltate a�în
etapa viitoare, studiul va ridica valoarea urbanistica� a zonei s�i va ra�spunde
nevoilor actuale s�i viitoare de dezvoltare.
Regiile s�i societa�t�ile comerciale furnizoare de utilita�t�i, împreuna� cu
prima�ria oras�ului s�i beneficiarul lucra�rii vor întocmi un program pentru
demontare, reamplasare ret�ele tehnico edilitare, s�i de modernizare a
stra�zilor/ drumurilor propuse
40
Este necesara� includerea în intravilan a suprafet�ei cuprinse între
actualul Drum de câmp situat în continuarea stra�zii Pomilor între strada
Remetea s�i str. Voinicenilor.
Pe baza Planului Urbanistic Zonal, se vor emite Certificatele de
Urbanism (CU), s�i Autorizat�iile de Construire (AC) pentru toate tipurile de
investit�ii preconizate, pe baza PUD-urilor ce se vor întocmi.
Remodelarea arhitectural-urbanistica� s�i funct�ionala� va oferi noi
posibilita�t�i de ocupare a terenului din zona studiata�.
Pentru realizarea culoarelor pentru utilita�t�i, se vor face demersurile
necesare pentru exproprierea pentru cauza� de utilitate publica�, în
vederea asigura�rii terenului necesar, în conformitate cu prevederile legale.
4. CONCLUZII
Inventarierea principalelor categorii de disfunct�ii, determina� o serie
de opt�iuni care vor jalona solut�ia de dezvoltare a zonei transpusa� în
regulamentul propus pentru planul urbanistic zonal.
⇒ Din punct de vedere al constitut�iei geomorfologice a terenului.
zonificarea diversa� datorata� pantelor naturale, compozit�iei geologice,
interact�iunii cu apele meteorice s�i nivelul apelor freatice impune un regim
de construibilitate divers în care prin regulamentul ce urmeaza� sa� fie
întocmit sa� fie limitate s�i excluse intervent�iile în zonele ce prezinta� riscuri
naturale.
⇒ Reorganizarea tramei stradale va urma�ri crearea unui sistem
de circulat�ie carosabila� s�i pietonala� care sa� permita� lega�turi favorabile în
interiorul zonei studiate cât s�i prin puncte de acces de lega�tura� cu
principalele unita�t�i urbanistice învecinate aflate în teritoriul periurban al
41
municipiului (zona centrala�, zona cu funct�iuni specifice ora�s�enes�ti). Trama
stradala� creata� va permite accesul facil la loturile destinate construirii,
lega�turi carosabile în sensul paralel cu principalele direct�ii ale parcelarului
existent al terenului, dezvoltarea ret�elelor de utilita�t�i în condit�iile impuse
de normele tehnice ale acestora (pante, închideri în inel etc.).
⇒ Solut�ia prin regulamentul de construct�ie va urma�ri protejarea
mediului construit s�i natural în condit�iile dezvolta�rii durabile, prin
limitarea implanta�rii de funct�iuni perturbatoare (product�ie de mare
anvergura�, servicii inadecvate conviet�uirii cu zona rezident�iala�), indici de
control (POT, CUT), care sa� conserve s�i sa� accentueze caracterul
cvasinatural al unita�t�ii urbane.
⇒ Asigurarea echipa�rii zonei cu ret�ele de alimentare cu apa� s�i
canalizare corespunza�toare integrate favorabil în sistemul global
ora�s�enesc, care sa� permita� racordarea noilor consumatori rezultat�i din
procesul de dezvoltare urbana�, dar s�i protect�ia mediului prin captarea
torent�ilor apelor de suprafat�a� s�i protejarea corespunza�toare a ca�ilor de
acces.
Multitudinea de constrângeri inventariate de analiza diverselor
criterii urbane (presiuni ale piet�ii funciare, tendint�e spontane tradit�ionale,
probleme tehnice de echipare, legislat�ia în domeniul urbanismului, ce se
diversifica� s�i completeaza� continuu), nu lasa� loc unei multiduini de
variante pentru modelul de dezvoltare urbana� a zonei, fat�a� de solut�ia
propusa� existând posibilita�t�i minore de varietate legate de trama stradala�
minora� sau de pozit�ionare al anumitor funct�iuni urbane specifice.
Important este ca acest plan urbanistic zonal - ca element de
detaliere s�i aprofundare a prevederilor planului urbanistic general sa� ofere
gestionarilor zonei s�i utilizatorilor ei, instrumente tehnice necesare s�i
42
satisfact�ia unui model urban echilibrat, care sa� puna� de acord opt�iunile
individuale cu programul de dezvoltare globala� durabila� a întregului
municipiu.
Intocmit arh.Raus Adriana
