BIROU DE ARHITECTURĂ Nr. 138 / 25.06.2004

B-dul M. Viteazul, nr. 16/O1/5, 4700, ZALĂU, jud. SĂLAJ

PLAN URBANISTIC ZONALDEALUL MORII - ZALAU

FISA PROIECTULUI

Date de recunoaştere a documentaţiei

Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC ZONAL ZONA DEALUL MORII

MUNICIPIUL ZALAUProiect nr.: 138 din 2004Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ZALAUProiectant general: S.C. TERRA XXI DESIGN S.R.L.

MUNICIPIUL ZALAU Faza de proiectare: P.U.Z.Data elaborării: Ianuarie – Iunie 2004

1

BORDEROU GENERAL Pag.

SECTIUNEA I – PLANUL URBANISTIC ZONAL

Va contine:I. PIESE SCRISE

A. TEMA DE PROIECTARE 4

B. MEMORIU GENERAL 13

1. INTRODUCERE 13 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 13 1.2. Date generale, obiectul lucrării 13

1.3. Surse de documentare 14

2. STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE URBANISTICA 14 2.1. Analiza situaţiei existente 14 2.2.1. Aspecte generale (încadrarea în localitate) 14 2.2.2. Analiza fondului construit existent 24 2.2.3. Analiza geotehnica 25

2.2.4. Căile de comunicaţie 282.2.5. Echiparea edilitară – Situaţia existentã 282.2.6. Disfuncţionalităţi 302.2.7. Necesităţi şi opţiuni 30

3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL – URBANISTICA, CATEGORII DE INTERVENTIE, REGLEMENTARI 313.1. Elemente de temă 313.2. Descrierea soluţiei de organizare arhitectural - urbanistică

32

3.3. Organizarea circulaţiei 333.3.1. Căile de comunicaţie 333.3.2. Transportul în comun 353.3.3. Parcaje şi garaje 353.3.4. Sistematizare verticală 35

3.4. Zonificarea teritoriului, bilanţ teritorial 363.5. Regimul de înălţime 393.6. Regimul de aliniere a construcţiilor 393.7. Modul de utilizare al terenului 40

2

3.8. Zona protejată cu valoare istorică, intervenţii permise

40

3.9. Echipare edilitară – Soluţii propuse 403.9.1. Alimentare cu apă 403.9.2. Canalizarea 423.9.3. Alimentare cu energie termicã 433.9.4. Alimentare cu energie electrică 433.9.5. Alimenatre cu gaz metan 433.9.6. Telecomunicaţii – Reţele de telefonie 44

3.10. Obiective de utilitate publică 443.10.1. Lista obiectivelor de utilitate publică propuse 453.10.2. Tipul de proprietate a terenului 453.10.3. Circulaţia terenurilor 48

4. CONCLUZII 49

C. REGULAMENT AFERENT P.U.Z. „DEALUL MORII” 50

1. PRESCRIPŢII GENERALE LA NIVELUL ZONEI STUDIATE 511.1. Prescriţii şi recomandări generale 511.2. Condiţii pentru autorizarea parcelărilor şi construcţiilor

51

1.3. Condiţii tehnice de construire 521.4. Intervenţii în zone protejate, monumente, ansambluri şi situri istorice 531.5. Circulaţii, accese, parcaje, garaje 531.6. Echiparea tehnico – edilitară 53

2. PRESCRIPŢII SPECIFICE LA NIVELUL ZONELOR COMPONENTE

54

3.PRESCRIPŢII ŞI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL SUBZONELOR COMPONENTE 60

3.1. Subzona ZM1 şi ZM2 613.2. Subzona ZM3 633.3. Subzona ZM4 653.4. Subzona ZM4 – A 673.5. Subzona ZM4 – B 703.6. Subzona ZM5, ZM6, ZM7 72

4. CAIET DE SARCINI 75

II. PIESE DESENATEPlanşa nr. 1. Încadrarea în teritoriul localităţii sc. 1/5000Planşa nr. 2. Situaţia existentă şi priorităţi sc.

3

1/1500Planşa nr. 3. Analiza fondului construit existent sc. 1/1500Planşa nr. 4. Analiza geotehnică sc. 1/1500Planşa nr. 5. Zonificarea teritoriului şi căi de

comunicaţie sc. 1/1500Planşa nr. 6. Echiparea edilitară – alimentarea

cu apă şi canalizare sc. 1/1500Planşa nr. 7. Echiparea edilitară – alimentare cu

energie electrcă, termică, gaze, telecomunicaţii sc.

1/1500Planşa nr. 8. Obiective de utilitate publică sc. 1/1500

TEMA DE PROIECTARE

DENUMIREA LUCRARII: Plan Urbanistic Zonal – Dealul Morii

BENEFICIAR: Primăria Municipiului Zalău

NECESITATEA ÎNTOCMIRII DOCUMENTAŢIEI

Necesitatea întocmirii planului urbanistic de zonă care va studia terenul situat în vestul municipiului Zalău, cuprins între limita extravilanului (în dreptul cartierelor Dumbrava II – Dumbrava Nord), zona de protecţie a obiectivului special al M.A.N. şi terenul cu destinaţie specială aflat în administrarea M.A.N., rezultă din numeroasele solicitări ale unor persoane fizice care deţin în proprietate terenuri în această zonă, aflată în extravilanul municipiului de a construi locuinţe individuale.

Posibilitatea mobilării cu construcţii a acestei zone a fost oferită odată cu micşorarea razei zonei de protecţie al obiectivului special al M.A.N., amplasat în parcela „Rotunda”, la solicitarea Primăriei Zalău şi cu comunicarea de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a condiţiilor în care se poate construi în vecinătatea Staţiei Meteorologice existentă în zonă.

Documentaţia va oferi instrumentul necesar realizării unui concept unitar şi coerent de dezvoltare a construcţiei de locuinţe de echipare edilitară şi de extindere în această zonă a reţelei stradale, pentru asigurarea unei circulaţii fluente, prin corelarea cu Planul Urbanistic General al municipiului aprobat în cursul anului 2000.

4

SCOPUL EXECUTARII DOCUMENTAŢIEI

Documentaţia se va elabora în scopul mobilării terenului cu locuinţe individuale, având regimul de înălţime în corelare cu recomandările studiilor geotehnice şi cu restricţiile impuse de apropierea faţă de Staţia Meteorologică, a echipării tehnico edilitare a acesteia, a executării circulaţiei carosabile, pietonale, parcărilor, va stabili priorităţi, permisivităţi şi restricţii în ceea ce priveşte obiectivele propuse.

DOMENII DE UTILIZARE

Planul urbanistic de zonă cu regulamentul de urbanism aferent vor deveni după aprobarea de către Consiliul Local al municipiului Zalău şi cuprinderea zonei în intravilanul municipiului, acte de autoritate ale administraţiei publice care vor servi la:- eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de

construire,- elaborarea temelor de proiectare pentru planuri urbanistice

de detaliu în zonă.

EFECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE SCONTATE

Prin destinaţia solicitată de populaţie, zona studiată va avea o funcţiune predominant rezidenţială, dar va include şi o zonă mixtă care va permite amplasarea unor instituţii, servicii şi echipamente publice, lăcaşe de cult, sedii de firme, proiectare, cercetare, consultanţă, servicii sociale, depozitare mic-gros, hoteluri, restaurante, parcari, spaţii plantate şi locuinţe, care vor spori calitatea locuirii cetăţenilor care manifestă din ce în ce mai mult dorinţa de a părăsi locuinţele colective în favoarea celor individuale.

În această zonă, care în prezent este lipsită de infrastructură, aceasta se va extinde cu costuri minime, fiind limitrofă unor cartiere de locuinţe colective.

CADRUL LUCRARII: CATEGORII DE PROBLEME

Problematica studiată va fi cea specificată în ordinul 91/1991 al M.L.P.T.L. şi în documentaţia model elaborată de URBAN – PROIECT – Bucureşti:

- analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi- zonificarea funcţională a perimetrului studiat şi stabilirea

regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi.

5

- organizarea circulaţiei, stabilirea modului de organizare urbanistică şi a categoriilor de investiţii necesare

- reabilitarea şi dezvoltarea fondului construit- stabilirea aliniamentelor construcţiilor- precizarea regimului de înălţime a construcţiilor şi a indicilor

privind utilizarea terenului (P.O.T., C.U.T.)- stabilirea tramei stradale şi a profilelor caracteristice ale

acesteia- propunerea trecerii în domeniu public a terenurilor necesare

amenajării circulaţiilor (carosabile, pietonale), a intersecţiilor şi parcarilor corespunzătoare funcţiunilor propuse

- precizarea soluţiilor de echipare tehnico edilitară şi modul de racordare a acestora la reţelele publice.

- detalierea categoriilor de investiţii permise în zonele de protecţie şi a spaţiilor limitrofe acestora

- detalierea formei de proprietate asupra terenurilor şi a condiţiilor de asigurare a terenurilor necesare pentru obiective de utilitate publică

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului

În scopul rezolvării optime a problematicii de mai sus, se vor efectua următoarele:

- studiu topografic, reambulare pentru zona studiată,- studii geotehnice şi hidrogeologice,- studiu de reţele edilitare,- studiul organizării circulaţiei şi transporturilor,- cartarea fondului construit,- stabilirea zonelor de protecţie a zonei speciale şi

meteorologică,- tipuri de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor,- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.Aceste studii vizează următoarele categorii de probleme:

A.MEDIU NATURAL

A1. CADRUL NATURALPrincipalele probleme ale cadrului natural sunt: clima, geografia

fizică şi solul.

1.1. CLIMALa scara zonală interesează următoarele aspecte:- principalele caracteristici climatice- microclimat specificSe vor examina următoarele:- temperatura aerului- umezeala relativă a aerului

6

- nebulozitate şi perioada de strălucire a soarelui- regimul vântului- principalele fenomene meteorologice

1.2. GEOGRAFIA FIZICA A ZONEIInteresează la scară zonală următoarele aspecte:- relieful- reţeaua hidrografică- fauna- flora- sola. ReliefulSe vor examina următoarele:- altitudinea- pante, orientări- creste, orientări- depresiuni, ravene, fenomene specifice- bazine hidrografice- inventarierea zonelor protejate din punct de vedere al

cadrului naturalb. Reţeaua hidrograficăSe vor examina următoarele:- apa de suprafată – caracteristici- calitatea apelor de suprafaţă- regim de scurgere- zone inundabile- lucrări hidrotehnicec. FaunaSe vor examina următoarele:- principalele specii- ponderea speciilor şi efectivele- localizarea speciilor- condiţii de viaţă şi evoluţia acestor condiţii- influenţa poluării asupra fauneid. FloraSe vor examina următoarele:- inventarierea florei terestre şi rezervaţii- culturi agricole- parcuri- specii deosebite aferente zonei- starea vegetaţiei- specii rezistente la poluanţii din zonă- habitate naturale valoroase aflate în echilibru şi zone cu

valoare peisagistică deosebită- mecanisme de influenţă a poluării asupra florei- efectele poluării asupra vegetaţiei

7

- zone cu vegetaţie degradată- principii de alcătuire a perdelelor vegetalee. SolSe vor examina următoarele:- tipuri de sol si caracteristicile lor generale- soluri degradate

1.3. SUBSOLULInteresează la scara zonală următoarele aspecte:- geologia zonei- geotehnica- hidrologiaa. GeologiaSe vor examina următoarele:- unităţi şi subunităţi- roci de adâncime şi caracterizarea lor (compoziţie, direcţii,

înclinări, cute, grosimi, vârste)- versanţi instabili- delimitarea zonelor cu resurse mineraleb. GeotehnicaSe vor examina următoarele:- tipuri de roci- caracteristicile geotehnice a terenurilor de fundare pentru

construcţii- adâncimea de îngheţ- zonare seismică- delimitarea zonelor cu probleme dificile de fundarec. HidrologieSe vor examina următoarele:- strate acvifere- adâncimi- caracteristici hidrogeologice (nivele, permeabilităţi, variaţii

de nivel)- caracteristici calitative- agresivitatea apelor freatice- delimitarea suprafeţelor cu strate acvifere poluate

A2. POLUAREA FACTORILOR DE MEDIUPrincipalele probleme ale mediului natural sunt poluarea

factorilor de mediu: aer, apă, sol, nivel fonic, vegetaţieInteresează la scara zonală următoarele:- poluarea sezonieră a aerului- poluarea permanentă a aeruluiSe examinează pentru analizare următoarele:- surse de poluare sezoniere şi permanente

8

- efectul poluanţilor asupra animalelor, plantelor şi al construcţiilor

- distribuţia spaţială a poluanţilor- monitorizarea surselor de poluare

2. APAInteresează la scară zonală următoarele:- calitatea resurselor naturale de apă- gospodărirea apelor- poluarea apelorSe examinează pentru analizare următoarele:- caracteristicile calitative ale apelor de suprafată- caracteristicile calitative ale apelor de subsol- gestionarea surselor de apă- echiparea zonei- gospodărirea de apă urbană şi a zonei- suprafeţe deservite de reţele centralizate- disfuncţii ale reţelelor centralizate- lucrări hidrotehnice- amenajări piscicole- surse de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane- perdele de protecţie- zone de protecţie a apelor de suprafată

3. SOLInteresează la scară zonală următoarele:- gestiunea deşeurilor- terenuri degradateSe examinează pentru analizare următoarele:- surse de poluare chimică a solului- transportul deşeurilor- gestionarea deşeurilor (menajere, stradale, industriale,

agrozootehnice)- terenuri degradate de activităţi industriale- halde de deşeuri industriale- perdele de protecţie pentru haldele de deşeuri menajere şi

industriale

4. NIVELUL FONICInteresează la scară zonală următoarele:- analiza nivelului fonic în zonăSe examinează pentru analizare următoarele:- măsurarea nivelului fonic în zonele căilor de transport rutier- analiza zonei poluate fonic în prezent (suprafeţe aferente,

timp de afectare, grad de depăşire a nivelului fonic admis)

9

5. VEGETAŢIEInteresează la scară zonală următoarele:- calitatea factorului de mediu vegetaţieSe examinează pentru analizare următoarele:- listarea surselor de poluare a mediului asupra cărora au

efecte perdelele vegetale- componenta perdelelor vegetale funcţie de sursa de poluare- organizarea sistemelor de spaţii verzi în zonă

A.3. RISCURI GENERATE DE CADRUL NATURAL

1. VERSANŢI INSTABILIInteresează la scară zonală următoarele:- delimitarea suprafeţelor cu versanţi instabiliSe examinează pentru analizare următoarele:- delimitarea suprafeţelor cu versanţi instabili- tipuri de măsuri pentru stabilitatea versanţilor- efecte scontate- urmărirea în timp a efectelor lucrărilor de stabilizare a

versanţilor

2. ZONE INUNDABILEInteresează la scară zonală următoarele:- delimitarea suprafeţelor inundabileSe examinează pentru analizare următoarele:- delimitarea suprafeţelor inundabile- lucrări de desecări

A.4. RISCURI TEHNOLOGICE

1. RISCURI CREATE DE DEPOZITELE DE MATERIALEInteresează la scară zonală următoarele:- suprafeţele ce pot fi afectate de explozia materialelor

inflamabile, explozibile şi nocive aflate în depozitele importante ale zonei

Se examinează pentru analizare următoarele:- delimitarea suprafeţelor ce pot fi afectate de explozia

materialelor inflamabile, explozibile şi nocive aflate în depozitele importante ale zonei.

2. RISCURI CREATE DE ACCIDENTE TEHNOLOGICE, TEHNOLOGIE DEFICITARA SAU EXPLOATAREA NECORESPUNZATOARE A INSTALAŢIILORInteresează la scară zonală următoarele:

10

- delimitarea instalaţiilor care pot produce riscuri tehnologice şi suprafeţele afectate,

- determinarea instalaţiilor cu tehnologie deficitară sau exploatare necorespunzătoare care au impact semnificativ asupra zonei.

Se analizează următoarele:- listarea instalaţiilor care pot produce riscuri tehnologice şi

suprafeţele ce pot fi afectate,- listarea instalaţiilor cu tehnologie deficitară,- listarea instalaţiilor exploatate necorespunzător,- efectele asupra sănătăţii populaţiei.

B.MEDIUL ARTIFICIAL

B.1. RELAŢII ÎN ZONA1. Analiza situaţiei existente, stabilirea criteriilor de analiză a relaţiilor între zonă şi localitate generate de :- potenţial natural- activităţi economice şi servicii- căi de comunicaţie- echiparea tehnico edilitară- protecţia şi conservarea mediului- localităţi componente

2. Propuneri- valorificarea eficientă a potenţialului existent- echiparea tehnico - edilitară a zonei- protecţia mediului natural şi construit

B.2. CULTURA URBANA1. Evoluţia istorică a localităţii şi a zoneiInteresează la scară zonală următoarele:- cunoaşterea principalelor etape de formare şi de dezvoltare,- evidenţierea principalelor tendinţe, evoluţie şi clasificarea

lor,- descrierea factorilor care influenţează evoluţia.Se vor analiza:- evoluţia spaţială,- evoluţia culturală,- evoluţia activităţilor economice,- evoluţia zonelor funcţionale.

2. Protecţia valorilor culturale

11

Interesează următoarele aspecte:- constituirea şi evoluţia ansamblurilor urbanistice de valoare

deosebită până în prezent şi oportunităţile de valorificare în viitor,

- delimitarea zonelor, edificiilor, ansamblurilor sau siturilor necesitând protecţie şi în consecintă, propuneri de completare sau scoatere de pe lista D.M.A.S.I.

B.3. CADRUL URBAN

1. Reţele edilitare Interesează următoarele aspecte:- alimentarea cu apă şi canalizarea, - alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii,- alimentare cu energie termică.Se vor aborda:- analiza sistemelor existente,- principalele disfuncţii evidenţiate şi localizarea lor în teren,- propuneri de reducere / eliminarea disfuncţiilor, - potenţial şi priorităţi de intervenţie, efecte scontate.

2. Căi de comunicaţiiSe vor aborda următoarele probleme:- analiza sistemului existent şi disfuncţionalităţi,- rezolvarea sistemului de circulaţie auto în relaţii cu sistemul

municipal,- organizarea transportului în comun,- organizarea parcarilor,- organizarea circulaţiilor pietonale şi pentru biciclişti.

3. Fond construitSe vor aborda următoarele probleme:- analiza fondului construit existent (sistem constructiv, starea

clădirilor),- tendinţe în evoluţia stării fondului construit, de reabilitare /

degradare.4. Forma urbanăInteresează următoarele aspecte:- caracterizarea ţesutului urban existent- identificarea elementelor de configuraţie spaţial –

volumetrică de preluat în viitoarele regulamenteSe vor aborda:- analiza existentului sub aspectul:

modul de utilizare al terenului (regim de înălţime, POT, CUT, retrageri),

geometrii şi dimensiunile parcelarului,

12

spaţiul stradal.- propuneri de elemente de configuraţie de preluat în

viitoarele regulamente

5. Calitatea locuiriiSe vor aborda:- analiza situaţiei existente: identificarea principalelor tipuri de

locuire la scara zonei, descrierea şi listarea lor,- evidenţierea şi ierarhizarea disfuncţiilor pentru tipurile

delimitate,- propuneri, priorităţi, etapizare.

6. Instituţii şi servicii de interes generalInteresează:- starea şi nivelul calitativ al sistemelor de servicii (publice,

comerciale, sociale, tehnice).Se cer abordate:- analiza situaţiilor existente, disfuncţii,- propuneri de dezvoltare.

C.GESTIUNEA ZONEI

1. Regimul juridic al terenurilor:- situaţia actuală a proprietătii terenurilor,- evidenţierea şi ierarhizarea principalelor situaţii de clarificat,

cu recomandări de măsuri pentru administraţia locală.Se vor aborda:- domeniul public al statului sau al administraţiei locale,- domeniul privat al statului şi al administraţiei locale,- domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice.

2. Aspecte organizatoriceInteresează politicile ce se preconizează a fi adoptate de administraţia locală, vizând gestiunea spaţiului urban şi a resurselor din zonă.

MEMORIU GENERAL

1. Introducere

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

Planul Urbanistic Zonal s-a întocmit ca urmare a certificatului de urbanism nr. 389 din 19 Aprilie 2004 emis de Primăria Municipiului Zalău în vederea realizării cadrului urbanistic pentru construirea unor locuinţe pe terenul din zona „Dealul Morii” alăturat

13

intravilanului Municipiului Zalău lângă cartierele Dumbrava II şi Dumbrava Nord.

În documentaţie se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare a zonei într-o perioadă determinată (10 ani) pe baza analizei multicriteriale ale situaţiei existente. Documentaţia orientează şi fundamentează ştiinţific activitatea organelor locale în scopul construirii şi amenajării teritoriului zonei studiate.

Planul urbanistic zonal se corelează cu prevederile documentaţiilor din zona superioară respectiv cu planul urbanistic general, propunându-se extinderea acestuia pe o suprafată de 74.71 ha, în care se mai adaugă şi P.U.Z.-ul din zona Meteo Zalău, proiect anterior realizat pe o suprafată de 3.18 ha.

Planul Urbanistic Zonal cuprinde strategia, priorităţile, reglementările şi servituţiile de urbanism necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din zona studiată a zonei respective „zona Dealul Morii”.

În conţinutul documentaţiei se vor trata următoarele categorii de probleme:

- analiza situaţiei existente cu evidenţierea principalelor probleme rezultate, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie,

- zonificarea funcţională a terenurilor din perimetrul studiat şi stabilirea regimului juridic al acestora,

- organizarea circulaţiei,- stabilirea modului de organizare arhitectural – urbanistică,- categorii de intervenţii, reglementări,- echiparea tehnico-edilitară,- reabilitarea şi protecţia mediului,- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate

publică.Memoriul general tratează în detaliu atât sub aspect cantitativ

cât şi calitativ, problemele principale rezultate din conţinutul P.U.Z. prezentat.

Regulamentul de urbanism explică şi detaliază P.U.Z., sub forma unor permisiuni, şi restricţii în vederea urmăririi acesteia.

1.2. Date generale, obiectul lucrării

Solicitări ale temei – program:Planul urbanistic zonal Dealul Morii constă în aprofundarea şi

rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi estetice din zonă. Se va soluţiona urbanistic teritoriul menţionat mai sus precum şi determinarea condiţiilor de amplasare în zonă a locuinţelor unifamilale de tip locuinţă, vilă, locuinţe cuplate precum şi rezolvarea circulaţiei carosabile şi pietonale, a mişcării juridice a terenurilor, echipare edilitară şi protecţia mediului.

14

Obiectul principal al lucrării este argumantarea necesităţii, extinderii intravilanului propus prin P.U.G. 2000 pentru a cuprinde suprafata de 74.71 Ha ce face obiectul prezentului P.U.Z.

1.3. Surse de documentare

La întocmirea prezentei documentaţii a fost consultat:- Planul Urbanistic General 2000 pentru Municipiul Zalău,

pentru încadrare şi propunerile la nivelul zonelor Dumbrava Nord şi Dumbrava II.

- Plan Urbanistic Zonal al Municipiului Zalãu zona Andrei Mureşan - George Coşbuc – Decebal.

- Ridicări topografice ale terenului în zona Dealul Morii cu, curbe de nivel, amplasamentele cu toate utilitãţile existente cât şi vecinătăţile din Cartierul Dumbrava Nord, Dumbrava II, valea Pietriş şi zona unitãţii militare.

- Studiu geotehnic elaborat de S.C. PROCONSAL S.A. a zonei Dealul Morii cu 50 de foraje.

- Date statistice provenite de la Direcţia Judeţeană de Statistică

- Planul de încadrare a Municipiului Zalău la scara 1/5000 pus la dispoziţie de Primãria Municipiului Zalãu.

- Având în vedere obiectul lucrării, la elaborarea documentaţiei s-a avut în vedere „Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului urbanistic zonal”, reglementare tehnică cu indicativ: GM – 010 – 2000, aprobat cu Ordinul MLPAT

nr.176/N/16 Aug. 2000- Medalion şi numerele topografice ale parcelelor existente în

teren a zonei Dealul Morii.- Extrase din Carte Funciară privind proprietăţile şi suprafeţele

terenurilor studiate ce s–au obţinut de la O.J.C.G.C. şi Fondul Funciar al Primăriei Zalãu, fãcute prin reconstituirea cadastrului de identificare a percelelor din teren.

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII:

2.1. Analiza situaţiei existente

2.2.1. Aspecte generale (încadrarea în zonă)Zona considerată în studiu este aşezată limitrofă intravilanului

din zona Dumbrava Nord şi Dumbrava II de o parte şi de alta a străzii Meteorologiei. Este o zonă ce cuprinde două parcele de formă lenticulară cuprinzând între ele o zonă de 3.18 Ha ce a cuprins studiul unui P.U.Z. cu denumirea ”Asociaţia de proprietari zona Meteo – Zalău”. Amplasarea este în zona de vest a Municipiului

15

Zalău la limita actualului intravilan, iar prin demersurile administrative şi de proiectare urbanistică se urmăreşte obţinerea cuprinderii în intravilan a zonei considerate în P.U.Z.

Teritoriul studiat este limitat la nord cu zona industrială RENEL filiala Electrocentrale Zalău şi teren agricol, la est este limitrofă cu limita intravilanului oraşului cât şi zona industrială, cartierul de blocuri Dumbrava Nord, la sud se învecinează cu intravilanul cuprins de Str. Andrei Mureşanu şi S.P.P. (livada) Zalău, iar la vest este limitat cu zona de pădure şi obiectivul special al M.A.N.

Terenul de studiat din zonă nu prezintă nici un drum modernizat, având numai accese de drumuri nemodernizate, haotic amplasate. Prelungirea str. Meteorologiei duce la accesul obiectivului special care se bifurcă pe conturul exterior al acestuia prelungindu-se de o parte şi de alta.

În vederea unei mai bune orientării, lucrarea P.U.Z. Dealul Morii se va împărţi în două zone, una D.M.1 zona aferentă cartierului Dumbrava II şi cealaltă D.M.2 zona aferentă cartierului Dumbrava Nord.

În parcela D.M.1 din zona Str. Andrei Mureşanu, accesul se face prin prelungirea străzii Dumbrava, str. Sub. Loc. Tuşer Todor nemodernizată mergând de-a lungul văii pârâului Pietriş şi drumul nemodernizat de lângă obiectivul special.

În parcela D.M.2 accesul se face prin două intrări, una prin Str. Meteorologiei şi cu coordonare a circulaţiei spre Nord şi un alt acces în capătul cartierului Dumbrava Nord în zona blocurilor SB 86 şi SB 88. În cadrul Planului Urbanistic General, se stabilesc direcţiile de dezvoltare a municipiului în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public. Noile propuneri corelează potenţialul economic şi uman disponibil cu aspiraţiile de ordin social şi cultural al populaţiei, ţinându-se seama şi de poziţia municipiului în reţeaua de localităţi a judeţului.

Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm:- evoluţia istorică, economică şi culturală a municipiului îi oferă o

poziţie aparte în cadrul reţelei de localităţi.- direcţia principală de dezvoltare rămâne cea economică de

învăţământ, cultura şi administraţie, acordându-se o atenţie deosebită creşterii numărului de locuri de muncă în sfera sectorului terţiar.

- pentru necesităţi teritoriale privind dezvoltarea de unităţi mixte noi vor fi luate în considerare terenurile disponibile în cadrul platformelor existente (vezi Pl. A05 – Reglementări).

- în scopul realizării locuinţelor solicitate de populaţie se are în vedere parcelarea suprafeţelor existente în zonele de extindere a intravilanului.

16

- zona aferentă circulaţiei necesită creşterea suprafeţei, modernizarea, realizarea de noi trasee, degajarea zonei de traficul greu şi de tranzit.

- echiparea edilitară a municipiului se propune a fi dezvoltată cu noi trasee în special spre Sud şi Nord, respectiv retele de alimentare cu apă, canalizare, electrice, telefonice şi gaz metan.

Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Zalău, teritoriul considerat în studiu (LC1, LC2) se înscrie în subzona locuinţelor individuale şi colective mici izolate şi cuplate.

Terenul studiat este teren agricol pe întreaga suprafaţă şi prezintă o pantă crescătoare de la cota +310.05 la bazinele de apă până la +359.70 la S.P.P. (livada), de la valea pârâului Pietriş terenul este în creştere spre pădure şi MapN.

În partea de Sud – Vest este prelungirea str. Andrei Mureşanu cu accese spre valea Miţii, poligon, pădure şi obiectiv M.Ap.N. Pe terenul P.U.Z. Meteo Zalău sunt amplasate două bazine de apă ale oraşului.

Pe zona respectivă se găseşte traseul liniei electrice aeriene de 110 kV cât şi a liniei electrice de 20 kV.

În parcela D.M.2 din zona P.U.Z. în dreapta Straţiei Meteo, din extravilanul cartierul Dumbrava Nord cu o pantă crescătoare actualmente teren arabil având cotele între +288.50 şi +305.20 pe care nu se găseşte nici o stradă modernizată, ci numai drumuri şi cărări nemodernizate.

Terenul studiat prezintă la limita intravilanului un canal colector pe aproximativ toată lungimea zonei şi o zonă de vale pentru strângerea apelor meteorice cu deversare în canal. Pe acest teren se găsesc câteva construcţii de case de locuit şi case de vacanţă. Această zonă este traversată de conducta de apă potabilă majoră a oraşului Zalău. Tot în această zonă în partea de Nord – Vest este cursul unui pârâu. Atât pe suprafata din stânga cât şi pe cea din dreapta se află linia electrică aeriană de 110 kV.

Accesul acual în această zonă se face prin str. Torentului, str. Meteorologiei şi str. Sub. loc Pretorian toate pornind din str. Simion Bărnuţiu.

A. Mediu naturalOraşul Zalãu, reşedinţa Jud. Sãlaj este situat în depresiunea cu

acelaşi nume la poalele de Nord – Vest ale poalele muntelui Meseş, în partea de Vest a oraşului peste zona depresionarã cu artera centralã a oraşului se aflã cartierele de locuinţe Dumbrava I, Dumbrava II şi Dumbrava Nord, care limiteazã zona studiatã zona Delaul Morii.

Clima specificã zonei oraşului Zalãu se încadreazã în cea de tip continental moderat caracteristicã regiunii Nord – Vest-ice ale

17

ţãrii noastre ca urmare, în timpul iernii predominã invaziile de naturã maritim polarã din Nord – Vest, iar vara, aerul cald din Sud – Vest, în cadrul activitãţii ciclice nord mediteraneene.

Temperatura aerului reflectã, în parte caracteristicile climatului temperat continental al zonei astfel temperatura medie multianualã este de 9,5ºC.

Temperatura aerului este într-o evoluţie continuã, la 6 valori medii negative în intervalul Decembrie – Februarie şi cu valori pozitive în intervalul Martie – Noiembrie. Luna cea mai rece este Ianuarie (-2,4ºC) iar cea mai caldã Iulie (19,6ºC). Din datele prelucrate rezultã cã mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive în tot cursul anului, oscilând între 0,9ºC la 3,8ºC iarna (Decembrie – Februerie), 9,4ºC la 20,5ºC primãvara, 32,2ºC la 25,2ºC vara şi 8,5ºC la 21,3ºC toamna.

În nopţile geroase în care teperatura minimã diurnã este mai micã sau egalã cu -10ºC prezintã o frecvenţã anualã de 12,2 zile. Zilele de iarnã prezintã în zona Zalau-ului o frecvenţã minimã anualã de 30,4 zile. Zilele de varã sunt considerate acelea cu temperaturã mai mare sau egalã cu 25ºC, acestea sunt mai numeroase în Iulie (17,1ºC) şi August (16,0ºC).

În zona Zalau-ului temperaturile zilnice devin pozitive din 18 Februarie şi se menţin pânã la 16 Decembrie.

Umezeala relativã a aerului reprezintã în medie la Zalãu de 72%, reprezintã un maxim în perioada rece (Noiembrie – Ianuarie) şi unul minim primãvara. Cea mai mare valoare medie lunarã a umezelii relative (81%) este în Decembrie iar cea mai scãzutã (65%) în Aprilie.

Nebulozitatea medie anualã la Zalãu este de 5,8 zecimi. Nebulozitate cea mai mare este în luna iulie şi perioada de strălucire maximă a soarelui în luna iulie 480 de ore şi cea mai scăzută în decembrie de 265 de ore (fără nori). O caracteristicã importantã a regimului nofic la Zalãu este datã de frecvenţa zilelor în care predominã diferite tipuri de timpi (senin, noros sau acoperit).

Durata de strãlucire a soarelui este dependentã de nebulozitatea respectivã, variaţie care se rãsfrâng asupra insolaţiei, reducând din intensitate şi durata acesteia. Durata medie de strãlucire este de 9 ore.

Precipitaţiile atmosferice, oraşul Zalãu beneficiazã de cantitãţi anuale de precipitaţii de 634 l/mp. Regimul precipitaţiilor este de tip continental temperat cu maxime în luna Iunie (99,1 l/mp) şi o minimã în luna Februarie (28,5 l/mp). Caracteristic regimului pluviometric a arealului oraşului Zalãu constituie distribuţia inegalã a cantitãţilor de precipitaţii. Din punct de vedere practic, pentru construcţii şi mai ales pentru dimesionarea canalizãrii urbane este utilã a se cunoaşte valoric probabilitatea de producere a anumitor cantitãţi de precipitaţii pe 24 de ore. Astfel s-a înregistrat cã numãrul

18

mediu lunar şi anual de zile cu precipitaţii respectiv s-a mãsurat cel puţin 0,1 l/mp. Stratul de zãpadã se menţine cât mai îndelungat în medie de 29 de zile în perioada Ianuarie – Martie.

Regimul vânturilor este condiţionat de succesiunea diferitelor formaţiuni barice care caracterizeazã continentul european şi relieful limitrof a aerului studiat, ce imprimã curenţilor de aer orientãri dictate de configuraţia sa, influentând directia şi viteza vântului. Frecvenţa anualã cea mai mare (17,4%) o deţin vânturile din direcţia Sud – Vest, urmate de vânturile din Nord – Vest (10,1%) şi cele din Sud – Vest (9,0%). În zona studiatã datoritã adãpostului orografic, calmul prezintã o direcţie ridicatã toamna (49,9%), vara (47,2%), iarna (47,1%) şi primãvara cea mai redusã (38,9%). Din aceste date rezultã cã viteza medie anualã a vântului, indiferent de direcţie este de 2,1 m/s, cele mai mari viteze medii (2,5 m/s) au fost înregistrate primãvara, iar cele mai mici vara şi începutul toamnei.

Fenomene meteorologice. Ceaţa face parte din categoria hidrometeorilor şi este suspensia în atmosferã a picãturilor de apã sau a cristalelor de gheaţã de dimensiuni foarte mici care reduc vizibilitatea. Ea poate produce perturbãri notabile în mod special în transporturile rutiere şi în cele energetice. Din analiza datelor preluate, frecvenţã anualã a ceţii este de 15,2 zile/an. Ele se produc în luna Decembrie, Ianuarie şi Februarie. Aerul ceţos se manifestã în deosebi sub forma unui val cenuşiu care estompeazã culorile peisajului. În oraşul Zalãu, frecvenţa anualã a aerului ceţos este de 93 de zile. Viscolul ca fenomen meteorologic este nesemnificativ dar prezintã şi perioade în ultimii ani cu intensitate mai mare din Câmpia Vestivã. Poleiul este un fenomen specific iernii dar are o frecvenţã redusã prezentându-se doar 0,5 cazuri/an. Principalele fenomene meteorologice: grindină slabă, vânt, ploi, însorire normală. Pentru zona de blocuri în zona Dumbrava Nord fără vizibilitate, fenomenul influenţează durata soarelui în zonă

Concluzii: Relieful zonei reflectã fidel caracteristicile climatului temperat continental moderat cu ierni blânde şi veri moderate şi cu umezealã destul de ridicatã, precipitaţii suficiente. Zona oraşului Zalãu beneficiazã de un climat adãpostit. Inversiunile de temperaturã, datoritã caracteristicilor reliefului, sunt relativ frecvente. Contrastul termic este în general mic, semnificativ este briza de munte – vale dinspre Sud – Est, brizã transformatã în brizã urbanã. Zona studiatã se încadreazã în general ca şi climã a oraşului Zalãu fiind mai mult feritã de acţiunea vânturilor predominante.

- Geografia fizică a zonei cu următoarele aspecte: relieful este deluros

19

reţeaua hidrografic, apa freatică în zona înaltă nu apare iar în partea de jos la 5 m, zona prezintă câteva izvoare cu debit mic

fauna în zonă este reprezentată prin animale mici: iepuri, vulpi, căprioare, veveriţe, fazani, vrăbii, etc. (în apropiere fiind o pădure)

flora zonei este predominant păşune, ierburi şi pădure

solul este predominant brun-roşcat de pădure- Relieful prezintă:

altitudinea zonei este la +250 m faţă de nivelul mării (Staţia Meteo), latitudinea 47,12 şi longitudine de 23,03

panta predominantă a zonei este de la Vest la Est zona de creastă a reliefului este în zona

obiectivului special şi al pădurii zona nu prezintă depresiuni, ravene şi fenomene

specifice zona este cuprinsă în bazinul hidrografic „Valea

Pietriş Zalău” în areal nu sunt zone protejate din punct de vedere

a cadrului natural- Reţeaua hidrografică:

apa de suprafaţă se prezintă în partea de aval a zonei pe tot conturul ei la adâncime

calitatea apei de suprafaţă este bună regimul de scurgere a reţelei hidrografice se face

printr-un canal amenajat în cart. Dumbrava Nord şi în zona Valea Pietriş cart. Dumbrava II

zona nu este inundabilă şi nu prezintă lucrări hidrotehnice.

- Flora zonei: zona nu prezintă rezervaţii de flori culturile agricole preponderente sunt: cerealele,

grâu, porumb, cartofi zona nu prezintă parcuri naturale zona nu prezintă specii deosebite în vederea

protejării lor starea vegetaţiei în zonă este bună speciile din zonă răspund bine la factorii poluanţi

existenţi în limite normale în zonă în zona studiată nu se găsesc habitate naturale

valoroase şi nici zone cu valoare peisagistică deosebită

în zona studiată nu se observă efectele de poluare asupra vegetaţiei sau a florei, nici zone degradate

20

- Sol: pentru zona „Dealul Morii” tipul de sol este brun luvic (luvosol) cu caracteristica generală de sol argilos cu textură lutoasă. Terenurile din zonă nu prezintă soluri degradate, conform studii O.S.P.A. Sălaj.

A1. Poluarea factorilor de mediuÎn urma discuţiilor cu factorii de mediu poluarea din zonă

privind aerul, apa, solul, nivelul fonic, vegetaţia, nu prezintă riscuri. - în arealul „Dealul Morii”, nu avem zone cu ape poluate.- în zona nivelul fonic este cel normal, neavând căi de transport

major rutiere cât şi suprafeţe afectate. Vegetaţia în zona studiată cuprinde în vecinătăţi păduri de

foioase. Pe suprafaţa studiată se găseşte o vegetaţie spontană de păşune formată din agrastis, festucă şi trifelium. Nu sunt necesare organizarea de sisteme de spaţii verzi.

A2. Riscuri generate de cadrul natural- Zona prezintă versanţi stabili fără a fi necesare lucrări de

stabilizare şi nu prezintă zone inundabile.

A3. Riscuri tehnologice- La limita de Vest a zonei studiate se află zona specială a M.A.N.

cu limite de protecţie perimetralã de 200 m în zona oraşului şi 400 m spre exterior. Prin tema documentaţiei zona prezintă distanţe de siguranţă, care au un impact semnificativ ce sunt evidenţiate în planşa Reglementãri urbanistice A05.

A4. Probleme de mediu- Aer: poluarea atmosfericã reprezintã unul dintre factorii majori

care afecteazã sãnãtatea şi factorii de viatã ale aglomerãrilor urbane. Disconfortul produs de fum şi mirosuri, reducerea vizibilitãţii, efecte negative asupra sãnãtãţii umane şi a vegetaţiei produsã de pulberi şi gaze nocive daune asupra construcţiilor datorate prafului, gazelor corozive, precipitaţii acide, se înscriu în problemele majore de mediu ale zonelor locuite. Atmosfera este vectorul de propagare a nonpoluãrii, noxe evacuate în ea afectând direct şi indirect, la micã şi mare distanţã, atât elementul uman cât şi celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construcţii).

Sursele de poluare a atmosferei de tip urban:- încãlzirea spaţiilor de locuit, comerciale şi instituţionale;- prepararea hranei pentru micile gospodãriri şi unitãţile

specializate;- traficul rutier, autoturisme personale şi traficul în comun;- generarea curentului electric;

21

- servicii (service auto, spãlãtorii, aparaturã electrocasnicã, distribuţie de produse petroliere şi gaze naturale);

- depozitarea şi incinerarea deşeurilor solide

Sursele enunţate mai sus de poluanţi atmosferici se constituie în categoria poluanţilor de tip urban. Sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub formã de aerosoli şi gaze, cu efecte negative asupra mediului. Plumbul conţinut în benzinã, se aflã în special în zona arterelor de trafic rutier intens având efect negativ asupra organismului uman.

Agresivitatea poluanţilor urbani, primari şi secundari se manifestã nu numai asupra sãnãtãţii umane, prin creşterea morbiditãţii şi a mortalitãţii, ci şi asupra construcţiilor civile, sociale şi industriale, determinând creşterea substanţialã a ratei de coroziune şi de degradare a materialelor: beton, metal, sticlã, lemn, cauciuc, vopsea, etc. Acestea au drept consecinţã apariţia unor serioase daune asupra mediului construit: locuinţe, instituţii, strãzi, etc. Efectul acestor daune se rãsfrâng asupra mediului uman, în plan psihic şi moral, atât la nivel individual cât şi a cel al societãţii. Un alt factor asupra caruia se repercuteazã în mod direct poluarea atmosfericã este vegetaţia, din cadrul oraşelor. Aceasta este o problemã care trebuie rezolvatã privind întreţinerea spaţiilor verzi, atât din spaţiul public cât şi din cel individual. Este necesar amenajarea de perdele de vegetaţie pentru a reuşii stoparea înaintãrii factorilor poluanţi nefavorabili oamenilor. Aceasta reprezintã un element deosebit de important în menţinerea echilibrului fizic şi psihic ce a fost alterat prin îndepãrtarea tot mai accentuatã a spaţiului plantat din mediul urban. Prin menţinerea calitãţii atmosferice între limitele acceptabile constituie o linie strategicã esenţialã a programului de mamagement al mediului într-o zonã, program cu scopul conştient de reconstrucţie ecologicã şi asigurarea dezvoltãrii sale durabile. Dezvoltarea durabilã nu poate fi realizatã decât dacã orice activitate umanã, de la asigurarea condiţiilor civilizate ale existenţei cotidiene (hranã, încãlzire, îngrijirea sãnãtãţii, etc.) pânã la activitãţi de folosire a resurselor şi de produse a bunurilor materiale, este privitã prin prisma integrãrii sale economice. Este necesar menţinerea sub control a surselor de poluare a atmosferei existente şi viitoare.

Un program complet de management este: - eliminarea emisiilor necontrolate şi accidentale;- cunoaşterea tuturor surselor de poluare existentã şi viitoare,

localizarea parametrilor fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluanţilor, modul de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de epurare, etc.);

- utilizarea corecta a instalaţiilor de producţie şi a celor de protecţie a atmosferei;

22

- reducerea etapizatã şi progresivã a emisiilor în corelaţie cu progresul ştinţific şi fizic şi disponibilitãţilor financiare la un moment dat, pe baza studiilor cost – eficientã;

- elaborarea şi aplicarea unui sistem legislativ şi de reglementãri pentru protecţia calitãţii aerului la nivel naţional şi local;

Managemetul calitãţii aerului într-o zonã este o componentã a programului de management a aerului din acea zonã, program care trebuie sã acopere mai multe sectoare: controlul poluãrii aerului şi a apei, circuitul deşeurilor solide, protecţia împotriva radiaţiilor neomizate, atenuarea zgomotelor, igiena hranei, sãnãtatea la locul de muncã, etc.

- Efecte asupra sãnãtãţii umane.Expunerea la monoxidul de carbon (CO) dau efecte asupra

sãnãtãţii - Efecte cardiovasculare- Efecte neurocompartimentare- Efecte asupra fibrinolizei- Efecte perinatale

- Plumbul. Aceste efecte se clasificã în 3 categorii:- Asupra biosintezei hemoglobinei- Asupra sistemului nervos- Asupra presiunii sanguine

- Ozonul. Este un oxidant puternic şi exercitã acţiuni în principal prin douã mecanisme;

- Oxidarea grupului sulfhidin şi aminoacizilor, enzimelor, co-enzimelor, proteinelor şi peptidelor

- Oxidarea acizilor graşi- Afectarea semnificativã a funcţiei respiratorii- Iritarea ochilor, nasului şi laringelui- Disconfort al cutiei toracice- Tuse şi dureri de cap- Favorizarea infecţiei bacteriene

- Bioxid de sulf şi particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanţi conduce la creşterea mortalitãţii

- Aerosoli acizi (acid sulfuric şi sulfaţi) conduc la afecţiuni pulmonare ca: bronşite asmatice alergice şi bronşite cronice.

- Bioxidul de azot în amestec cu ozonul are efecte sinergice. S-au observat apariţia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, creşterea infecţiei bacteorologice a plãmânilor.

- Efecte asupra vegetaţiei.- Bioxidul de sulf. Efectele fitotoxice sunt micşorarea prin

convertirea lor prin mecanisme enzimatice şi neenzimatice în sulfati. În comunitãţile de plante apar schimbãri de dezechilibru între specii: reducerea varietãţilor sensibile determinã alterarea structurii şi

23

funcţiunilor întregilor comunitãţii. Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii recomandã limita de 30µ g/mc ca medie anualã.

- Oxizi de azot. Pânã la anumite concentraţii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la creşterea acestora. Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acţiune fitotoxicã foarte clarã. Ca valoare, ghid de protecţie la acţiunea NO2 se recomandã 95µ g/mc pe interval de 4 ore.

- Efecte asupra materialelor şi construcţiilor.- Trebuie sã-şi focalizeze rãspunsurile pe 3 direcţii:

- Identificarea şi definirea a ceea ce conţine dauna- Atribuirea cauzelor daunelor- Estimarea costurilor atribuite poluanţilor atmosferici

- Degradarea biologicã a construcţiilor este adesea atribuitã factorilor abiotici, biodeteliorarea şi cel mai adesea creşterii lichenilor. Poluarea atmosfericã cu substanţe amiotice poate face dezvoltarea unor bacterii care determinã degradarea construcţiilor:

- Autotrofe, bacterii care oxideazã sulful şi azotul şi se dezvoltã pe substraturi anorganice

- Heterotrofe care se dezvoltã pe straturi organice. Daunele provocate de acestea se datoreazã produselor de acizi care reacţioneazã cu carbonatul de calciu.

A5. Protecţia mediului (propuneri de dezvoltare urbanisticã)

- Propuneri de mãsuri de intervenţie urbanisticã Diminuarea si eliminarea surselor de poluare

Pentru diminuarea surselor de poluare se va ţine cont de urmãtoarele aspecte: - în zona studiatã se vor construi în proporţie de 80% locuinţe individuale, familiale cu regim mic de înãlţime.

- Se va ţine cont ca în zonele mixte sã nu se construiascã obiective ce eliminã surse de poluare în aer (atmosferã) şi în sol.

- Toate deşeurile rezultate din activitãţile domestice şi industriale se vor colecta în containere ce vor fi depozitate în zone special amenajate

- Introducerea sistemului de colectare orãşeneascã a deşeurilor de la gospodãriile populaţiei, instituţii, intreprinderi

- Se va propunere intreoducerea sistemului DUAL, prin colectarea separatã a deşeurilor reciclabile şi a celeor depozabile

- Conainerizarea produselor menajere va fi un element favorabil pentru adoptarea acestui sistem cu condiţia stabilirii şi evidenţierii destinaţiei celor douã tipuri de containere prin

24

vopsire într-o culoare diferitã a lor materialele reciclabile ( hârtie, carton, sticlã, plastice).

- Educarea populaţiei pentru aplicarea colectãrii selective este o condiţie esenţialã pentru reuşita acţiunii. Se va recomanda organizarea de campanii susţinute de popularizarea sistemului prin toate mijloacele mas-media locale.

Prevenirea şi producerea riscurilor naturale.- Zona studiatã în urma efectuãrii studiului geotehnic s-a

constatat cã terenul este stabil. Nu sunt zone cu mari declivitãţi şi alunecãri de teren. Prin studiile şi analizele anterioare s-a prevãzut în aval de zona Dealul Morii executarea unui canal colector major atât pentru protecţia cartierului Dumbrava Nord cât şi colectarea apelor meteorice şi deversarea lor.

Depozitarea controlatã a deşeurilorÎn zona studiatã sunt deşeuri menajere rezultate din activitatea

domesticã ce au loc în 796 de locuinţe cu un numãr aproximativ de 2400 locuitori. Aceste gospodãrii vor elimina o cantitate de 83500 mc de deşeuri. Deşeurile vor trebui depozitate şi transportate în zonele special amenajate.

- Preocuparea actualã pentru calitatea vieţii urbane, dupã alimentarea cu apã şi energie electricã depozitarea deşeurilor menajere cade în sarcina primãriei ca organizare şi control. La nivel municipal s-a înfiinţat S.C. GERMAROM TRANS S.R.L. care efectueazã servicii de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere

Recuperarea terenurilor degradate- Pe suprafaţa zonei studiate din studiu geotehnic rezultã zona 2

şi 3 cu probleme de emergenţã de apã ce baltesc pe suprafaţã cât şi izvoare. Se Propune un sistem de drenare zonalã cu drenaje la adâncimea de 3 – 4 m adâncime, remodelarea suprafeţei terenului respectiv regularizarea zonei pentru care se va tine seama de regimurile de înãlţime impuse de acest studiu.

Organizarea spaţiilor verzi- În planşa cu reglementãri urbanistice s-au prevãzut spaţii verzi

în zona din faţa aliniamentului construcţiilor pe o lãţime de 5 m care vor fi acoperite cu arbuşti cu înãlţime medie şi joasã cât şi spaţii cu gazon. Zonele mixte de pe întreaga zonã studiatã va prezenta 40% spaţii plantate. Pe aliniamentul strãzilor nou proiectate s-au prevãzut pastile de verdeaţã cu grupuri de arbuşti.

Eliminarea disfuncţionalitãţilor din domeniul cãilor de comunicaţie şi al reţelelor edilitare majore.

- Prin introducerea zonei Dealul Morii în intravilanul oraşului Zalãu se vor dezvolta cãi de comunicaţie noi. Strada Torentului va forma un nod de legãturã cu strada Sub. Loc. Tuşer Todor şi cu strada E1. Strada Simion Barnuţiu va continua cu strada Meteorologiei din care vor porni alte trei strãzi noi, strada A, strada B şi strada D. Strada B va fi artera principalã din zona Dumbrava Nord

25

ce leagã zona de locuinţe proiectatã de zona industrialã. Strada Simion Bãrnuţiu ce realizeazã o buclã în zona blocului SB 37, 38, 86,88 se leagã cu noua zonã prin strada J. S-a studiat amenajarea strãzii R din strada Simion Bãrnuţiu cu continuarea strãzii P de închidere a zonei studiate în partea de Nord - Vest. Prin realizarea acestor cãi de comunicaţie noi se va elimina disfuncţionalitatea în zonã realizându-se un flux bun de introducere a zonei noi de locuinţe propuse. S-au eliminat 4 noduri de circulaţii neamenajate.

- În zona studiatã Dealul Morii trece magistrala de apã potabilã de la Vârşolţ ce alimenteazã oraşul Zalãu. S-a avut în vedere respectarea zonei de protecţie a acestei magistrale în planşa de reglementãri urbanistice. Prin construirea acestui nou cartier s-a prevãzut în zona 1 (alimentare cu apã) din planşa A06 Echipare edilitare, alimentare cu apã şi canalizare douã rezervoare de stocare a apei proiectate.

2.2.2. Analiza fondului construit existent Relaţionări între funcţiuni; Zona studiată prezintă foarte puţine construcţii care sunt

aşezate dispersat. Numărul mai mare de case se afă în zona de Nord.

Pe toată suprafaţa studiată, fondul construit existent este format din 21 de case din care 15 case noi iar restul sunt construcţii în stare mediocră şi rea, construite cu regim variat de înălţime între P, P+M şi D+P+M. În această zonă se găseşte Staţia Meteo, o construcţie pe parter în stare medie.

Principale caracteristici ale funcţiunilor ce ocupă zona studiată;

În zona studiată în conformitate cu „Regulamentul General de Urbanism”, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.21/N/10.04.2000, indicativ: GM – 007 – 2000 şi a Ordinului M.T. nr.158/1996, sunt „zone de protecţie” pentru zona specială M.A.N., zona de protecţie pentru L.E.A. şi a Staţiei Meteo.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit; Zona studiată în proporţie de 98% este liber de construcţii.

Cele existente formează fondul construit existent, suprafaţa cărora raportată la suprafaţa totală a zonei, după cum urmează:

POT = Sc/ST x 100 ; 1990 mp / 747.100 mp x 100 = 0.266 % , deci

Procentul de ocupare a terenului este 2%Iar coeficientul de utilizare în momentul de faţă este:CUT = Sd/ST ; 3500 mp / 747.100 mp = 0.0046

26

Aspecte calitative ale fondului construit: Construcţiile existente în zona studiată sunt construcţii noi cu

o vechime de 1 – 5 ani, cădiri vechi construite din paiantă, zidărie de cărămidă, planşee din lemn şi beton armat cu fundaţii din beton ciclopian şi beton armat şi care la ora actuală sunt pe teren extravilan.

Pe terenul studiat se gãsesc locuinţe cu o vechime de peste 25 de ani.

Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine;

Zona studiată este adosată celor două cartiere ale Municipiului Zalău, la ora actuală având căi de legătură nemodernizate cu oraşul, pentru servicii de orice gen, dar la distanţe mai mari.

Asigurarea cu spaţii verzi;Pe terenul studiat terenurile sunt ocupate cu grădini şi arbori

de diferite specii în special pomi fructiferi. Spaţiile verzi a zonei vor fi asigurate prin fâşiile verzi de protecţie în zona de alimiament a drumurilor proiectate, în zona cimitirului şi a zonelor mixte.

Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau zonele vecine;

La limita inferioară între zona studiată şi Dumbrava Nord, pentru protecţia acestui cartier s-a executat un canal colector betonat pentru evacuarea apelor meteorice.

În Planul Urbanistic General elaborat în 2000 în zona studiată şi ceea învecinată nu sunt zone cu riscuri naturale.

2.2.3. Analiza geotehnică

a. Introducerea1. Prin prezentul studiu geotehnic ce s-a întocmit în baza

contractului nr. PS 5839/2004 între S.C. TERRA XXI DESIGN S.R.L. în calitate de proiectant general şi S.C. PROCONSAL S.A. Zalău în calitate de proiectant de specialitate, pentru determinarea condiţiilor de construire din zona studiatã.

a.2. Prin tema emisă se cere studierea din punct de vedere geotehnic al terenului situat în partea de vest a municipiului în amonte de cartierele Dumbrava II şi Dumbrava Nord. S-a impus necesitatea studierii acestei zone pentru a fi inclusă în intravilanul municipiului Zalău. Studiul se bazeazã pe informaţiile din studiile anterioare, reactualizându-le şi completându-se cu elemente noi, prin executarea de foraje.

Redãm în continuare Studiul Geotehnic şi concluziile acestuia.

b. Generalităţib1. Geomorfologie – amplasamentul se găseşte pe versantul

drept al văii Zalăului, pe interfluviul dintre văile Pietriş şi Mitei.

27

Relieful este relativ uniform fiind traversată de un pârâiaş ce izvorăşte de sub zona specială şi curge spre complexul şcolar G. Coposu din cartierul Nord, partial este canalizat cu şant de gardă din amonte de cartier, iar apa care se scurge sub şi din acest şanţ de gardă cauzează baltiri de apă în aval de şanţ. Panta variază între 6 – 10 %.

b2. Geologic – terenul studiat este din bazinul neogen al Şimleului care are ca rocă de bază complexul argilelor mărnoase cenuşii pannoniene. Ele sunt acoperite de depozite de trasă şi deluviale de vârstă cuaternară, din argile, argile prăfoase şi nisipoase, nisipuri, pietrişuri.

b3. Apa subterană – în zona 2 a perimetrului studiat apare sub formă de emergenţe de apă şi a unui izvor. În foraje ea s-a întâlnit între -1.90 şi -4.80 m şi s-a stabilizat la -1.00 , -3.80 m.

b4. Adâncimea de îngheţ – conf. STAS 6054 – 77 este 80 cm.b5. Gradul de seismicitate – conf. STAS 11100/1 – 93 terenul

studiat se încadrează în macrozonă cu intensitate seismică de gradul VI. Conf. Normativului P100 – 92 amplasamentul se încadrează în zona de calcul F cu coeficientul seismic Ks=0.08 şi ca perioadă de colt Tc=0.7 s

c. Stabilitatea terenului – amplasamentul este pe un versant stabil. Constructiile existente noi cu structură bine dimensionată nu prezintă degradări cauzate de conlucrarea terenului de fundare cu structura.

d. Stratificaţia terenului – pentru identificarea succesiunii, tipului stării şi pentru determinarea caracteristicilor fizico mecanice ale straturilor, care alcătuiesc terenul de fundare s-au executat 29 de foraje geotehnice (F4205, F4286, F4287, F4309 – 4334)

Au fost interceptate următoarele straturi:1. sol vegetal 0.60 m grosime, 2. praf argilos galben, galben

consistent, 3. argilă prăfoasă galbenă cafenie, 4. nisip galben, 5. argilă prăfoasă gabenă, galbenă cenuşie, 6. argilă galbenă, 7. argilă cafenie gălbuie, 8. argilă prăfoasă cafenie cenuşie, 9. nisip galben cu pietriş, 10. argilă cenuşie gălbuie, 11. argilă nisipoasă galbenă, 12. pietriş şi bolovăniş cu liant argilos, 13. argilă prăfoasă nisipoasă galbenă. Straturile corespund cu cele din profilele geotehnice.

Caracteristicile geotehnice ale straturilor sunt centralizate în fişele forajelor (plansele G04 – G33)

e. Condiţii informative de fundareLuând în considerare condiţiile naturale şi fizico mecanice ale

terenului de fundare se dau următoarele condiţii:

e1. Zona I. – necolorat pe planul de situaţie – are cea mai mare extindere, se va funda în pachetul de depozite deluviale argiloase.

28

e2. Zona II. – este haşurată pe planul de situaţie cu albastru. Se găseşte în partea sud–estică a perimetrului studiat. În această zonă se observă emergenţă de apă care băltesc pe suprafaţă şi izvoare. Scade rezistenţa de tăiere ale pământurilor argiloase şi micşorează coeficientul de stabilitate.

e3. Zona III. – este haşurată pe planul de situaţie cu galben. Această zonă este zona ogaşului amintit la capitolul b1. geomorfologia zonei.

e4. La fiecare construcţie în parte, în faza de proiect de execuţie se va întocmi şi un studiu geotehnic (S.G.)

f. Analiza situaţiei existente şi propuneri Măsuri şi recomandări

În urma executãrii forajelor şi a cartãrii geotehnice au fost delimitate trei zone în funcţie de situaţia existentã şi utilizarea lor viitoare.

Au fost identificate zone care pe planul geotehnic au fost colorate diferit: e1 - Zona I necoloratã cu extinderea cea mai mare în care se pot executa construcţii cu regimuri de înãlţime D+P+E fãrã condiţii speciale de fundare. Adâncimea minimă de fundare:

Dmin = -1,10 – 1,50 m faţă de cota terenului natural sau amenajat prin săpare.

La calculul terenului de fundare se poate lua presiunea convenţională de bază:

p conv = 220 – 270 kPa

e2 - Zona 2 Se propune în această zonă, înainte de mobilare ca apa subterană să fie drenată cu un sistem de drenaj de 3-4 m adâncime şi suprafaţa terenului să fie remodelat.

Construcţiile în această zonă vor fi fundate la adâncimea minimă de fundare:

Dmin = -1,10 – 1,50 m. La calculul terenului de fundare se va lua presiunea convenţională de bază:

p conv = 200 – 250 kPa

e3 – Zona 3 Se poate construi în această zonă numai după regularizarea, canalizarea acestei văi şi drenarea zonei adiacente. Poate fi mobilată cu construcţii cu regim de înălţime maximă (D+P+E).

29

Se va funda la adâncimea minimă:

Dmin = -1,10 – 2,50 m faţă de cota terenului natural.

La calcului terenului de fundare se va lua presiunea convenţională de bază:

p conv = 180 – 230 kPa

Pentru a evita fenomenele negative cauzate de tasări se va realiza structuri rigide, cu centuri din beton armat în infra şi suprastructură, cu planşee monolit din beton armat.

- taluze rezultate pe sistematizare verticală vor fi susţinute cu ziduri de sprijin

- nu se permite stagnarea apelor pe amplasament şi în săpăturile de fundare, vor fi respectate prevederile Codului de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari - indicativ NE 0001-96

- se vor lua măsuri de protecţie anticorozivă conf. Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat – indicativ NE 012-99

2.2.4. Căile de comunicaţieCirculaţia principală în zonă se desfăşoară actualmente pe str.

Meteorelogiei pe direcţia Est-Vest, o arteră de categoria a-III-a, arteră ce nu face parte din reţeaua majoră de circulaţie a localităţii.

Circulaţia secundară se mai desfăşoară şi pe str. Torentului cu prelungire pe str. Sub.Loc Tuşer Todor, o arteră de categoria a-IV-a B recent formată în zona P.U.Z..

Circulaţia secundară se mai desfăşoară şi în zona P.U.Z. pe străzile adiacente zonei speciale, un drum nemodernizat ce traversează zona de la Sud–Est la Nord–Vest pe o lungime de 1000 m şi alta perpendiculară pe aceasta care face legătura cu zona Dumbrava Nord, de asemeni nemodernizată, drumuri de categoria a–IV-a B.

În zona Dumbrava Nord există un canal amenajat pentru colectarea apelor de suprafaţă cu secţiune trapezoidală având baza mică de 2.50 m iar baza mare 4.50 m.

În zona Dumbrava II valea pârâului Pietriş este regularizat până aproximativ în dreptul Şcolii Nr. 7, de unde valea nu mai este regularizată.

30

2.2.5. ECHIPAREA EDILITARĂ – SITUAŢIA EXISTENTĂ

Terenul ce face obiectul P.U.Z. – ului este situat în extravilan, în

Municipiul Zalău şi este delimitat: la S-SE de Pârâul Pietriş, la E şi NE de cartierul Dumbrva II şi Dumbrava Nord, la N-NV de terenuri agricole iar la V de zone speciale (depozit de muniţie, poligon).

În zona studiată există utilităţi de alimentare cu apă (conducte de transport apă potabilă şi rezervoare de acumulare), linii electrice aeriene de transport energie electrică(LEA 110 KV şi 20 KV).

În zona de vecinătate cu cartierul Dumbrava II şi Dumbrava Nord, există toate utilităţile.

Alimentarea cu apăPe terenul ce face obiectul PUZ – ului există, conducte de

alimentare cu apă pe str. Torentului şi Meteorologiei, rezervoarele de apă (2 buc.) cu capacitatea de 5.000mc/buc. Din reţelele existente în zonă nu se poate realiza alimentarea tuturor consumatorilor, propuşi în acest studiu, la parametri necesari de debit şi presiune.

CanalizareaPe terenul ce face obiectul P.U.Z. – ului nu există conducte

stradale de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere şi acelor pluviale. În zona de vecinătate a blocurilor există conducte de canalizare stradale, iar apele pluviale sunt colectate prin rigole deschise.

Alimentarea cu gaz metanPe terenul ce face obiectul PUZ – ului nu există conducte de

distribuţie a gazului metan. Pe străzile adiacente din zona blocurilor de locuinţe, există conducte de distribuţie cu posibilitatea de extindere în zonele studiate.

Alimentarea cu energie termicăÎn zona studiată nu există reţele termice pentru apă caldă şi

încălzire a locuinţelor, asemenea reţele există la limita terenului studiat, în incinta blocurilor de locuinţe.

Petru zona studiată se preconizează utilizarea gazului metan petru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde menajere.

Reţele de telefoniePe terenul ce face obiectul PUZ – ului nu există reţele de

telefonie, însă în zona blocurilor de locuinţe există pe toate străzile şi aleile cu posibilităţi de extindere.

31

Alimentarea cu energie electrică

Situaţia energetică din zonăZona studiată este traveresată de LEA 110 kV şi 20 kV, care

obligă conform normativului PE 104/93 realizarea culoarului de protecţie faţă de viitoarele construcţii, care este trasat pe planul de situaţie. Această zonă de protecţie impune amplasarea viitoarelor construcţii la distanţele prevăzute în normativ.

În apropierea zonei studiate, există instalaţii de distribuţie a energiei electrice, posturi de transformare, care permit extinderea reţelelor de distribuţie pentru alimentarea viitorilor consumatori.

Soluţiile de alimentare a consumatorilor din zona studiată, se vor stabilii printr-un proiect tehnic de specialitate în fazele următoare de proiectare.

2.2.6. DisfuncţionalităţiDin analiza situaţiei existente reies următoarele

disfuncţionalităţi principale:- aspectul arhitectural – urbanistic al zonei este necorespunzător- aspecte de incompatibilitate şi incomodare în relaţiile dintre

circulaţia carosabilă şi pietonală (lipsă străzi modernizate, rigole şi trotuare amenajate, pastile verzi)

- lipsa spaţiilor verzi- lipsa echipării edilitare- lipsa unor servituţi create de LEA 110 kV – 20 kV,

amplasamentul staţiei meteo cât şi a zonei speciale- existenţa unor zone tip văi cu periculozitate de inundaţii ce

necesită ziduri de sprijin şi estacade- separarea zonei construite printr-un canal colector a apelor

meteorice din cartierul Dumbrava Nord şi zona studiată, fiind necesare căi de traversare.

2.2.7. Necesităţi şi obţiuniNecesitatea întocmirii planului urbanistic de zonă va studia

situaţia terenului situat în zona de vest a municipiului Zalau cuprin între limita intravilanului cartierelor Dumbrava II – Dumbrava Nord, zona de protecţie a obiectivului special al MapN cu destinaţie specială aflat în administrarea MapN cât şi a numeroaselor solicitări al unor persoane fizice care deţin în proprietate terenuri în această zonă, aflate în extravilanul municipiului pentru construire de locuinţe individuale.

Dorinţa autorităţilor locale ale municipiului Zalău, cu privire la vitoarea organizarea a terenurilor au fost obţinute de proiectant prin consultări şi analize de fond astfel:

- posibilitatea mobilării cu construcţii a zonei a fost oferită odată cu micşorarea razei de protecţie al obiectivului special al

32

MApN la solicitarea Primăriei Zalău şi comunicarea de către Ministerul Apelor şi Pritecţia Mediului a condiţiilor în care se pot construi în vecinătatea staţiei Meteorologice existentă în zonă

- lucrarea va oferi instrumentul necesar realizării unui concept unitar şi coerent de dezvoltarea a construcţiei de locuinţe, de echipare edilitară cât şi extinderea reţelei stradale în această zonă pentru asigurarea unei circulaţii fluente şi corelat cu P.U.G. 2000.

- înbunătăţirea aspectului arhitectural al zonei prin construcţia de locuinţe individuale şi colective mici izolate şi cuplate cu regimuri de înălţime cu P – P+2 niveluri, conforme cu restricţiile aferente, acestea necesitând întocmirea unor Planuri Urbanistice de Detaliu pentru zonele stabilite prin P.U.Z.

- înglobarea în zona aferentă P.U.Z a unor funcţiuni comerciale şi servicii profesionale, dotări cu multiple funcţiuni, cât şi alte dotări necesare în vederea dezvoltării zonei.

- Având în vedere disfuncţionalităţile prezentate cât şi corelarea cu tendinţa de dezvoltare a zonei, a creşterii valorii fluxului în scopul înbunătăţireii circulaţiei este necesar:

- să se elimine traficul greu din zonele rezidenţiale, - amenajrea corespunzătoarea a intersecţiilor mai importante cu soluţii de amenajare ce vor fi stabilite prin proiecte în funcţie de valorile fluxului în perspectivă,- legături rutiere fluente asigurate pe direcţia Nord – Sud şi Est – Vest,- asigurarea unui număr suficient de parcari şi garaje atât la domiciliu (locuinţe) cât şi în spaţiile destinate serviciilor cu norme tehnice atuale, încât circulaţia să nu ocupe carosabilul arterelor cu fluxuri mai mari de circulaţie.

3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL – URBANISTICA A ZONEI, CATEGORII DE INTERVENŢIE. REGLEMENTARI

3.1. Elemente de temăTema de proiectare întocmită de Primăria Municipiului Zalău

(beneficiar) stabileşte criteriile de elaborare a lucrării Plan Urbanistic de Zonă „Dealul Morii” şi cuprinde următoarele:

În zona staţiei Meteo s-a întocmit un Plan Urbanistic de Zonă Meteo cu suprafaţa de 3.18 ha ce se doreşte corelat cu P.U.Z.-ul ce se elaborează în zona Dealul Morii.

Cadrul urban

33

În urma analizei din punct de vedere urbanistic se fac următoarele recomandări legate de întocmirea acestui P.U.Z. care să clarifice anumite categorii de probleme ce sunt specificate în ordinul 91/1991 al M.L.P.T.L. cât şi a documentaţiei elaborată de URBAN PROIECT Bucureşti:

- funcţiunile teritoriului.- analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi.- verificarea funcţională a perimetrului studiat şi stabilirea

regimului juridic.- trasee de drumuri.- stabilirea circulaţiei şi a modului de organizarea urbanistică şi

categorii de intervenţii.- circulaţia pietonală.- reabilitarea şi dezvoltarea fondului construit.- accese auto şi pietonale.- stabilirea aliniamentelor construcţiilor şi precizarea regimului

de înălţime a constructiei cât şi indicatorii (P.O.T. şi C.U.T.).- stabilirea tramei stradale şi a profilelor caracteristice.- propuneri de trecere în domeniul public necesare amenajării

circulaţiei, intersecţiilor.- solţii de echipare tehnico edilitare cât şi modul de racordare a

acestora la racordurile publice.- categorii de intevenţii permise în zonele de protecţie şi a

spaţiilor limitrofe.- forme de proprietate şi condiţiile de asigurare a terenurilor sunt

necesare pentru obiective de utilitate publică- reabilitarea protecţia şi conservarea mediului

3.2. Descrierea soluţiei de organizare arhitectural – urbanistică

Criteriile principale de organizare arhitectural – urbanistice ale zonei sunt următoarele:

- amplasarea noilor locuinţe în parcelele proprietate personală existente, asigurarea accesului şi orientării lor în vederea rezolvării problemelor urbanistice de rezolvat.

- trasarea şi organizarea reţelelor stradale carosabile şi pietonale în vederea legării cu trama stradală existentă, extinderea în teritoriul studiat prin trasee optime, economice şi minimale.

- construirea unei infrastructuri tehnico edilitare capabilă să furnizeze agenţii necesari noilor construcţii cât şi buna racordare la reţelele existente ale oraşului.

- valorificarea cadrului natural al reliefului ce compune structura topografică a zonei Dealul Morii şi armonizarea amplasamentelor propuse în vederea obţinerii unui ambient climato – geografic bun.

34

- se va căuta tratarea amplasării grupurilor de locuinţe în parcelele existente încât să se poată executa drumuri de servitute şi accese ce nu vor modifica mult scheletul existent al proprietăţilor.

- prin tratarea diferenţiată a aspectului arhitectural şi a spaţiilor se va evita monotonia cadrului natural şi s-a urmărit crearea unui ansamblu unitar şi în aceaşi timp variat.

- se vor realiza legături carosabile în nodurile principale de circulaţie de acces din oraş în vederea obţinerii unei fluidizări bune.

- se va ţine cont de asigurarea distanţelor cerute de amplasamentul existent al Staţiei Meteo, a zonei speciale conform cerinţelor şi a traseelor electrice LEA 110 kV şi 20 kV.

Parcela Dealul Morii ce este subiectul si tema acestui P.U.Z. are forma unei lentile convexe ce cuprinde în interiorul ei o zonă cu o destinaţie specială ce obligă urmărirea formei deja existente. Aceste obiective Staţia Meteorologică, unitatea specială, traseele de LEA 110 kV, rigola de la baza parcelei constituie elemente existente ce trebuiesc luate în considerare pentru încadrarea în intravilanul orasului. În proiect s-au stabilit două zone de studiat de-o parte si de alta a străzii si Satiei Mteorologice în suprafaţă de 74.71 Ha.

3.3. Organizarea circulaţiei

3.3.1. Căi de comunicaţieOrganizarea circulaţiei se fundamentează pe străzile existente

ce sunt preluate din Planul Urbanistic General, traficul actual şi de perspectivă ce rezultă din studiul de circulaţie şi asigurarea unor accese corespunzătoare la locuinţe cât şi la celelalte unităţi economice din zonă.

Din punct de vedere a organizării circulaţiei rutiere şi pietonale intrarea în zona studiată se face prin trei străzi ce vin din cartierele Dumbrava II şi Dumbrava Nord, acestea fiind formate din străzile Dumbrava cu prelungirea străzii Sub.Loc. Tuşer Todor, str. Meteorologiei legând cartierul Dumbrava Nord cu zona specială şi str. Loc.Col. Pretorian ce leagă bulevardul principal al oraşului, b-dul Mihai Viteazu, cu zona extremă Nord a P.U.Z.-ului studiat.

Traseele existente se menţin iar cele din interiorul parcelei se vor redimensiona pentru traficul din zonă legând cele două extreme prin viitoare străzi.

Pentru a înlesnii legătura funcţională a obiectivelor preconizate cu cele existente, respectiv în vederea asigurării prevederilor art.25 din R.G.U.(accese carosabile interioare) a accesului autospecialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, prin studiu să fie asigurat o arteră de circulaţie de categoria a III-a, adică cu două benzi de circulaţie şi trotuar. În această formă se poate

35

asigura o bună desfăşurare a circulaţiei pe drumurile existente şi proiectate, aceastea având un trafic rutier moderat.

Arterele propuse prevãd modernizarea circulaţiei prin asigurarea condiţiilor optime a fluxului de trafic interior respectiv prin asigurarea zonei (zonelor) cu rigole de colectare a apelor pluviale şi trotuare respectiv cu condiţii speciale de construire pentru handicapaţi.

Soluţia pentru organizarea circulaţiei în această zonă şi legarea cu reţeaua stradală a municipiului s-a făcut ţinând cont de:

- dotări şi amenajări pentru circulaţiile existente- se va ţine cont de relieful terenului din amplasament - prevederea studiilor de circulaţie pentru intersecţiile de

drumuri de aceeaşi categorie cât şi de categorii diferite- s-a ţinut cont de tendinţa de dezvoltare urbanistică a

perimetrului studiat cu extinderile viitoareStrăzile nou propuse sub formă inelară vor face legătura cu

strada Simion Bărnuţiu. Terenul din P.U.Z. Dealul Morii este format dintr-un platou ce va cuprinde noile străzii propuse ca să dezvolte spre Vest trama stradală nou proiectată.

Luând în considerare cele precizate anterior reţeaua majoră va fi alcătuită din artere de circulaţie principale existente pe vechile trasee nemodernizate şi completarea cu artere noi astfel încât s-a dorit realizarea a două inele de circulaţie: unul în zona Dumbrava II care este compusă din Str. Torentului, Str. Sub.Loc. Tuşer Todor, Str. A. Mureşanu şi Str. E, arteră ce trece pe lângă pădure, zona specială şi făcând legătura cu Str. Meteorologiei. Inelul din dreptul cartierului Dumbrava Nord va porni din Str. Meteorologiei, trei ramificări spre dreapta denumită Str. A, o arteră de circulaţie proiectată ce va fi adosată canalului colector în amonte cu o stradă de categoria a III-a ce se va lega cu inelul de legătură Str. S. Bărnuţiu. A doua stradă majoră cu denumirea de Str. B de categoria a III-a ce va străbate zona paralelă cu Str. A făcând legătura cu o stradă nemodernizată ce va fi preluată în zona următoare a altui P.U.Z.

A treia stradă Str. E ce este proiectată pe un traseu existent nemodernizat va face legătura cu Str. C. În această zonă mai sunt proiectate străzi perpendiculare pe Str. A, B şi E. Aceste artere importante legate de prelungirea Str. Meteorologiei şi poziţionate pe trasee nemodernizate se propune pentru viitor străzi de categoria a III-a cu două fire de circulaţie, acostament, rigole, trotuare şi zona verde de aliniament.

Aceste străzi perimetrale ce se vor amenaja în etapa a II –a, pe aceste drumuri de câmp existente, vor fi legate cu străzi secundare şi de servitute. Reţeaua secundară de circulaţie, alcătuită de străzi de categoria III şi IV a fost prevăzută pentru preluarea traficului

36

local şi pentru asigurarea acceselor auto la toate obiectivele existente cât şi care se vor realiza.

Posibilităţile de racordare a tronsoanelor de străzi noi se va realiza cu declivităţi maxime de 6-9%, fiind necesare condiţii de respectare a cotelor obligatorii (cote zero la construcţii existente, cote străzi existente). Unde este necesar se vor face prin lucrări de taluzări, trepte mici şi ziduri de sprijin. Accesele rutiere se vor prevedea pentru intrări în garaje şi platforme în zonele de acces al construcţiilor.

În prezenta documentaţie a fost stabilit traseele reţelelor de circulaţie urmând ca definitivarea arterelor propuse să se realizeze în Planurile Urbanistice de Detaliu. Pe parcele mai mari s-au separat.

Profiluri transversale caracteristice pentru arterele prezentate şi piesele desenate în proiect au fost alcătuite în conformitate cu prevederile S.T.A.S. 10144/3-81 (Elemente geometrice ale străzilor) şi S.T.A.S. 10144/6-33 (calculul capacităţii de circulaţie a intersecţiilor de străzi şi de componenta traficului prognozat).

Arterele de circulaţie vor avea următoarele caracteristici ale profilurilor transversale:

- Str. Meteorelogiei, profil tip 1 (categoria a III-a) va avea 7.50 ml parte carosabila şi 0.50 ml acostament, 1.00 ml şanţ de scurgere ape pluviale şi totuar de 1.50 ml iar distanţele între trotuar (gard) şi aniliamentul fronturilor construite de 5.00 m cu lăţimea profilului caracteristic total de 26.50 ml.

- Celelalte artere de circulaţie vor avea profilele caracteristice de tip 2 (categoria a III-a), vor avea 7.50 ml parte carosabilă, acostament de 0.50 ml, 1.00 şanţ de scurgere şi trotuar de 1.00 ml pe o singură parte a drumului iar distanţele între fronturile construite de 4.00 ml, cu lăţimea profilului caracteristic total de 20.50 ml, acestea fiind: Str. Sub.loc Tuşer Todor, Str. A. Mureşanu, Str. E, Str. C, Str. B6, Str. B7, Str. B1, Str. B5, Str. D, Str. E1, Str. E2, Str. E3, Str. E4, Str. E5, Str. E6, Str. F, Str. G, Str. H, Str. I, Str. K, Str. L, Str. O şi Str. J.

- Restul arterelor de circulaţie vor avea profile caracteristice de tip 3 categoria a IV-a), vor avea 4.50 ml parte carosabilă, şanţ de scurgere de 1.00 ml pe ambele părţi, un singur trotuar de 1.00 ml pe una din părţi cu fronturile construite de 4.00 ml, cu lăţimea profilului caracteristic total de 15.50 ml, acestea fiind străzile: Str. B2, Str. B3, Str. B7, Str. B8, Str. B9, Str. E2, Str. E7, Str. E8, Str. E10, Str. E11, Str. E12, Str. E13, Str. K1, Str. K2, Str. L1, Str. M, Str. N.

Pentru fluidizarea circulaţiei în zona canalului existent (Dumbrava Nord) s-a propus executarea a 3 podeţe dalate cu

37

lăţimea carosabilului de 7.80 m şi trotuare pe ambele părţi de 1.00 m.

3.3.2. Transportul în comunCartierul Dumbrava Nord, este capăt de linie pentru traseele de

autobuze ce fac legătura cu centrul şi celelalte zone ale oraşului. Liniile viitoare de transport în comun va trebui completate cu noi trasee ce să preia necesarul de călători din zona intraodusă în intravilan. Noua linie de transport în comun va putea intra pe Str. J, va merge pe traseul Str. B, Str. Meteorologiei, Str. Sub.loc. Tuşer Todor şi va intra cartierul Dumbrava II prin Str. A. Mureşan. În dreptul zonelor de locuinţe, unde traficul este redus se vor organiza retrageri pentru staţii.

În cadrul Planului Urbanistic de Detaliu vor fi studiate amplasarea şi amenajarea staţiilor de transport în comun.

3.3.3. Parcaje şi garajeÎn cadrul Planului Urbanistic Zonal se propune amenajarea de

spaţii destinate parcării şi garării autovehocolelor după cum urmează:

- pentru construcţiile de locuinţe, garaje şi parcaje individuale în curţile şi la nivelul inferior al locuinţelor individuale, staţionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei

- platforme de staţionare şi parcare în interiorul parcelelor cu destinaţie mixtă, generatoare de trafic

Numărul locurilor de parcare, garare în zonele mixte se va rezolva în cadrul P.U.D. când se vor întocmi pentru fiecare subzonă şi dimensionarea acestor parcări vor fi făcute în conformitate cu prevederile normativului P123-93 şi R.L.U. capitolul II punct 3, subcapitol 2.3.5.

3.3.4. Sistematizare verticalăDatorită diferenţelor mari de nivel ale terenului natural din

perimetrul zonei, sunt necesare o serie de măsuri şi lucrări care să asugure:

- declivităţi acceptabile pentru accese locale la construcţii şi locuinţe,

- scurgerea apelor de suprafaţă (meteorice) să fie în mod continuu fără zone deprezionale intermediare,

- realizarea volumetrică a construcţiilor să fie convenabile sub aspect plastic şi adaptate la teren (terase succesive, ziduri de sprijin),

- se asigură un ansamblu coerent de străzi carosabile, trotuare, alei pietonale rezolvate în plan şi pe verticală în condiţii de eficienţă estetică şi economică,

38

- pentru colectarea apelor de suprafaţă se propune realizarea unor şanţuri cu secţiune triunghiulară şi dispunerea unor guri de scurgere în zonele de intersecţii a străzilor în aşa fel încât să elimine rapid apele în cazul unor ploi torenţiale sau a unor topiri din zăpezi,

- în zona Dumbrava Nord unde există un canal de gardă de suprafaţă a zonei, şanţurile ce coboară, vor fi racordate la acest canal, iar din anumite zone de intersecţii apele de suprafaţă vor fi preluate de canale pluviale colectoare proiectate, prin guri de scurgere şi deversate în canalul mai sus amintit,

- în zona Dumbrava II colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă se va realiza tot cu şanţ ce vor fi dirijate în canalul pluvial colector de pe viitoarea stradă propusă str. Sub.Loc. Tuşer Todor iar canalul va fi racordat la pârâul Pietriş cu două racordări,

- în condiţiile actualului P.U.Z. străzile proiectate sunt dimensionate pentru colectarea apelor pluviale prin şanţuri conform profilelor caracteristice, iar în faza de finalizare a străzilor se va executa canale pluviale subterane, cu preluarea apelor pluviale prin guri de scurgere,

- la străzile modernizate se va renunţa la şanţul de scurgere, se va mări suprafaţa carosabilă de la 6.00 m la 7.00 m şi trotuarele de la 1.00 m la 1.50 m,

- conform studiului geotehnic la Zona II se propune drenarea cu un sistem de drenaje de 3.00 – 4.00 m adâncime şi suprafaţa terenului să fie remodelat. La Zona III conform studiului geotehnic în zona ogaşului se va regulariza canalizarea acestei văi cât şi drenarea zonei adiacente

- în actualul P.U.Z. luând în considerare traficul din zonă, nu este economic mărirea căilor de circulaţie pentru executarea unor piste de biciclete, având în vederea existenţa unui trafic redus

3.4. Zonificarea teritoriului, bilanţ teritorialIn prezent principalele funcţiunui ale zonei care trebuiesc luate

în studiu sunt „zonele de protecţie M.A.N., L.E.A. 110 şi 20 kV cât şi a Staţiei Meteo” în conformitate cu legislaţia urbanmistică în vigoare.

Zona propusă în vederea realizării introducerii în intravilanul Municipiului Zalău a ţinut cont de amplasarea circulaţiilor carosabile în aşa fel încât să cuprindă şi să deservească toate zonele de locuinţe cuprinse în P.U.Z.

În zona studiată pentru reglementările privind dimensionarea şi forma parcelelor s-a ţinut cont ca suprafeţele loturilor să varieze între 300—500 mp, între 500 – 1000 mp şi între 1000 – 1500 mp.

39

- frontul stradal cuprins între 12 – 14 m pentru construcţiile cuplate.

- 15 – 18 m pentru construcţiile izolate.- pentru o parcelă neconstruită ce este situată între două

parcele construită care are un front de dimensiuni mici şi terenul nu provine din subânpărţiri anterioare a unei parcele de dimensiuni normale, pentru lotizarea respectivă având o zonă minimă de 150.00 mp şi un front la stradă de minim 11.00 m se poate considera construibilă în cazul unei clădiri semicuplate.

S-au amplasat locuinţe individuale şi colective mici, izolate şi cuplate cu D+P şi D+P+M niveluri realizându-se pe baza unor planuri de lotizare.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 389 din 19.04.2001, pentru utilizare funcţională şi utilizăru admise, suprafaţa studiată cuprinde locuinţe izolate şi cuplate.

Se mai admit utilizări cu condiţionări pentru funcţiuni mixte (comerciale, servicii profesionale) care să nu depăşească 200.00 mp ADC şi să nu afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei.

Faţă de funcţiunile existente repartiţia procentuală a zonelor în cadrul bilanţului teritorial propus s-a înbunătăţit astfel:

LC1 – zonă de locuit cu regim de construire izolat şi cuplat cu înălţime D+P conform limitei de protecţie M.A.N. (de la linia de interdicţie de construire totală şi până la distanţa pe orizontală şi altitudine pozitivă de la cota obiectivului special în sus şi altitudinea negativă de -8.00 m formată din parcele medii, suprafaţa de locuit este egală cu 164.068 mp reprezentând 17.81% din suprafaţa totală.

Suprafaţa totală a zonei studiate este de 74.71 ha din care:- suprafata ocupată de locuinţe.............................387.446,06 mp- spaţii verzi, circulaţie auto şi circulaţie pietonală......99.887,27

mp- zona de protecţie a zonei speciale....................... 144.852,00

mp- zona de protecţie a staţiei meteo......................... 20.171,70 mp- zonã de protecţie a conductei de apã Vârşolţ............. 2.166.59

mp- se menţionează existenţa în zonă a unor reţele

electrice de înaltă tensiune care traversează teritoriul cu zona de protecţie........................................... 10.2726,00 mp

- canal colector ape meteorice................................ 3.520.00 mp- zone geotehnice cu condiţii speciale........................ 4213.50 mp

40

BILANŢ TERITORIAL

ZONE FUNCŢIONALEPROPUS PROPUS

mp % mp %

1. ZONA MIXTA AFERENTA DOTARILOR CONF P.U.Z. - - 36981.45 4.95

2. ZONA AFERENTA LOCUINŢELOR

LC1-1, LC1-2

ZONA LOCUINŢELOR FAMILIALESUPRAFAŢA LOT 300-500 MP

- -114330.4

315.30

LC2-1, LC2-2

ZONA LOCUINŢELOR FAMILIALESUPRAFAŢA LOT 500-1500 MP

- -272915.6

336.53

ZONA LOCUINŢELOR (BLOCURI) TIP A.N.L. PEDOMENIUL PRIVAT AL STATULUI P+3E

- - 97720.68 13.08

3.V1

ZONA VERDE DE PROTECŢIE A STAŢIEI METEO CONFORM ADRESEI NR.15428/27.06.2003 CENTRU METEO

20171.70 2.70 20171.70 2.70

4.V2

ZONA DE PROTECŢIE A ZONEI SPECIALE CONFORM ACTULUI NR.12088/30.05.2003 M.A.N.

400.00 0.05 200.00 0.02

5.V3-V4

ZONA DE PROTECŢIE CU REGIM DE SERVITUTE 110 KV SI 20 KV

238462.45

31.91 93610.45 12.52

6.V5

ZONA DE PROTECTIE PENTRU CONDUCTA DE ADUCŢIUNE APA POTABILA DE LA VARSOLŢ

2166.59 0.30 2166.59 0.29

7.

ZONA DE CIRCULAŢIE, DRUMURI ŞI ALEI PIETONALE CU ELEMENTELE ADIACENTE, ZONE VERZI DE ALINIAMENT, STRAZI DE LEGATURA, TALUZURI SI TROTUARE

- - 99887.27 13.37

8. ZONA AFERENTA DOTARILOR ECHIP. EDILITARE - - 9115.80 1.22

9. TEREN NEAMENAJAT485899.2

665.04 - -

T O T A L 747100.0

0100 747100.0

0100

I N D I C I U R B A N I S T I C I

GRADUL DE OCUPARE A TERENULUI

OBIECTIVELE PROPUSE

%

0. 1. 2.

41

PROCENTUL DE OCUPARE AL TERENULUIPOT %

Construcţii 10.56%

COEFICIENTUL DE UTILIZARE AL TERENULUI CUT mp/Ad

Construcţii 0,21

LC2 – Zonă de locuit cu regim de construire izolat şi cuplat cu înălţime D+P+M, sunt acele parcele ce sunt amplasate în afara zonelor amintite mai sus.

V1+V3+V4+V5 ce reprezintă, zona verde de protecţie a Staţiei Meteo, zona de protecţie a conductei de apã potabilã de la Vârşolţ şi zona de protecţie LEA 110 – 20 kV cu o suprafaţă de 125.064.54 mp ce reprezintă 37.41% din suprafaţa totală a zonei studiate.

T – zona de străzi cu circulaţie auto şi pietonală, drumuri de servitute şi alei cu S = 9.988 ha cu un procent de 13.37% din suprafaţa totală a perimetrului studiat.

Zona de servicii în suprafaţă de 8.130 ha, reprezintă 8.8 % din suprafaţă totală.

Zona studiată prin acest studiu, ca zonă de dezvoltare cu funcţiunea de zonă de locuit se propune ca urmare a Certificatului de Urbanism nr. 389 din 19. Aprilie 2004 emis de Consiliul Local Zalău, urmând ca după aprobarea acestuia să poată fi cuprinsă în intravilan pentru ca suprafaţa de 74.71 ha să poată fi construit conform reglementărilor în vogoare.

Luând în considerare bilanţul situaţiei existente propunerile P.U.Z. „Dealul Morii” aduc modificări şi schimbări majore prin faptul că zona urmează să primească o destinaţie cu caracter rezidenţial. Suprafetele de teren neconstruite în majoritate proprietăţi particulare ca şi cele afectate de producţii agricole, grădini vor primi funcţiuni fie pentru amplasarea de construcţii, spaţii verzi, fie prin amenajarea de spaţii publice de diferite categorii.

In spiritul valorificării potenţialului existent din zona studiată şi obligativităţile legate de zonele de protecţie se propune respectarea „Regulament local de urbanism aferent P.U.Z.”.

3.5. Regimul de înălţimeRegimul maxim de înălţime propus va fi în funcţie de:

- destinaţia clădirilor,- regimul de înălţime a clădirilor existente,- marcarea unor puncte de interes, intersecţii, capete de

perspectivă şi axe de compoziţie,- asigurarea unui coeficient de utilizare al terenului

corespunzător funcţiunilor din necesităţile de protecţie a spaţiilor construite faţă de sursele de poluare determinate de arterele de circulaţie,

- avizul M.A.N. cât şi a Centrului Meteorologic Cluj,

42

- înălţimea maximă a clădirilor la cornişă va respecta înălţimile prevăzute ca fiind D+P, D+P+M în cazul clădirilor nestandardizate,

- se va admite depăşiri de 1-2 m numai pentru alinierea la cornişă a clădirilor învecinate în cazul cuplărilor.

3.6. Regimul de aliniere al construcţiilorCriteriile ce stau la baza determinării regimului de aliniere al

construcţiilor au fost următoarele:- profile transversale caracteristice ale arterelor de circulaţie

preconizate în lucrare,- asigurarea vizibilităţii în intersecţii a căilor de circulaţie,- regim de aliniere al construcţiilor existente,- asigurarea unităţii şi varietăţii spaţiilor urbane prin efecte

compoziţionale,- regimul de aliniere al construcţiilor marcat în planşa A05 indică

limita maximă admisă a construirii către străzile perimetrale aferente clădirilor şi se marchează printr-o retragere ce variază între 4-5 m,

- se va menţine limita până la care se consideră în planurile iniţiale parcela construibilă (aliniat posterior) şi care măsurată de la aliniament variază între 2-5 m.

3.7. Modul de utilizare al terenuluiPentru caracterizarea modului de utilizare al terenului s-au

stabilit valori maxime privind procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) şi coeficientul de utilizare al acestuia (C.U.T.) pentru zonele de construit a terenului studiat, asigurându-se o corelare a acestor indici şi necesităţile de spaţiu de locuit rezultat din tema de proiectare cât şi a elementelor de disfuncţionaliţăţi legate de zonele de protecţie.

Valorile indicilor şunt menţionate în regulamentul aferent P.U.Z.

3.8. Zona protejată cu valoare istorică, intervenţii permise

În cadrul suprafeţei studiate nu sunt valori istorice şi prin urmare nu sunt necesare intervenţii în acest sens.

Nu sunt necesare operaţiuni de consolidare, restaurare, valorificare la nici o construcţie.

3.9. ECHIPAREA EDILITARĂ – SOLUŢII PROPUSE

3.9.1.Alimentarea cu apă

Surse de alimentare

43

Apa constituie unul din elementele care condiţionează desfăşurarea vieţii oamenilor şi intervine ca un factor determinant în aproape toate procesele tehnologice. Sursele de apă trebuie să asigure alimentarea cu apă, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a consumatorilor din centrele populate.

Structura consumului de apă din clădirile de locuit şi social culturale cuprinde:

consum menajer, pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti zilnice ale oamenilor (băut, prepararea hranei, spălatul corpului, al rufelor şi a vaselor etc.);

consum pentru nevoi publice (spălatul şi stropitul străzilor şi a spaţiilor verzi, fântâni publice şi ornamentale, spălarea canalizărilor, etc);

consum pentru combaterea incendiilor (alimentarea cu apă a hidranţilor exteriori, a hidranţilor interiori,etc);

Cantităţile de apă pentru satisfacerea consumului, precum şi variaţiile acestuia, în perioadele de exploatare, constituie pentru sistemele de alimentare şi distribuţie a apei, un element fundamental privind alegerea soluţiilor tehnice, privind: sursa de alimentare, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul şi înmagazinarea apei, precum şi schema de distribuţie a apei la consumator.

Cantităţiile de apă necesare pentru satisfacerea consumului menajer, industrial sau pentru combaterea incendiilor sunt normate (STAS 1478 şi STAS 1343).

Necesarul de apă potadilăReprezintă cantitatea de apă care trebuie furnizată unei

folosinţe în punctele de utilizare, astfel încât procesele în care este folosită să fie satisfăcute în mod raţional.

Debitul necesarului de apă (exprimat în mc/s, mc/h, sau ca debit zilnic mc/zi) conţine debitul de apă ce se consumă şi nu mai revine la reţeaua de canalizare cât şi debitul de apă ce se restituie după ce este utilizată.

La determinarea cerinţei de apă se ţine cont dacă sunt, sau nu întroduse restricţii.

Necesarul de apă pentru o zi se raportează la unitatea de folosinţă (consumator) şi se exprimă în l/om∙zi, l/m2∙zi, l/animal∙zi, etc.

Ca structură acesta va fi: necesar de apă rece şi caldă pentru consum menajer,

care este normat în funcţie de destinaţiile clădirilor (STAS 1478);

necesar pentru consum tehnologic; necesar specific de apă pentru combaterea incendiilor;

44

Cunoaşterea debitului maxim zilnic este necesar la dimensionarea volumului rezervoarelor de înmagazinare a apei, iar a debitului maxim orar, la dimensionarea instalaţiilor de ridicare a presiunii apei şi a instalaţiilor de preparare apei calde de consum.

Structura necesarului de apă potabilă:a) consumuri specifice:

nevoi gospodăreşti (qc)........................... 280 l/loc∙zi; nevoi publice (qp) ................................. 100 l/loc∙zi; stropit străzi, (5% qp) ................................5 l/loc∙zi; stropit spaţii verzi 25l/m2∙loc∙10m2/14 zile.....18

l/loc∙zi;Total: 403 l/loc∙zi;

b) debite caracteristice: debitul mediu zilnic Qzi med = 0,49 l/s; debitul maxim zilnic Qzi max = 0,54 l/s; debitul maxim orar Qo max = 0,62 l/s;

Debitele de apă pentru canalizareApele uzate provenite din utilizări, în scopuri menajere, igienico

– sanitare, industriale, precum şi apele pluviale sunt colectate, transportate cu ajutorul instalaţiilor şi reţelelor de canalizare.

Soluţii privind sistemele şi schemele de alimentare cu apă

Instalaţiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri proiectate, se vor realiza ţinând cont de diferenţele de nivel a terenului, de parametrii apei din conducta publică în punctele de racord, astfel:

racord direct, care funcţionează sub presiunea apei din conducta publică (sau bazine de acumulare) zona III;

racord prin intermediul instalaţiei de ridicare a presiunii apei (staţie de hidrofor) zona I;

racord prin intermediul instalaţiei de pompare cu rezervoare de înălţime (executarea a două rezervoare de 200 mc fiecare pentru alimentarea consumatorilor prin cădere liberă) zona II;

Reţelele proiectate vor fi de tip – reţea comună – pentru consumul menajer şi pentru incendiu, iar ca formă a reţelei de distribuţie sunt mixte.

45

Amlpasarea rezervoarelor de acumulare precum şi traseele reţelelor sunt prezentate pe planul de situaţie, dimensionarea şi realizarea lor se va face pe baza unui proiect tehnic de execuţie.

3.9.2. Canalizarea menajeră şi pluvială Evacuarea apelor uzate menajere şi pluviale, din instalaţiile

interioare la emisar, se efectuează printr-un ansamblu de conducte şi construcţii accesorii ce alcătuiesc reţelele exterioare de canalizare.

După rolul şi importanţa lor reţelele exterioare de canalizare vor fi reţele exterioare secundare amplasate în interiorul ansamburilor de clădiri şi reţele exterioare principale (reţele publice de canalizare) în care sunt preluate apele uzate din reţelele secundare şi transportate în staţia de epurare din localitate.

Reţelele stradale de canalizare menajeră se vor executa din tuburi PVC având diametrele cuprinse între 250 – 400 mm. Căminele de vizitare se vor executa din tuburi prefabricate din beton, având Dn = 1000mm.

Racordarea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere, se face prin conducte distincte în cămine exterioare de racord. La reţelele secundare exterioare de canalizare se racordează şi gurile de scurgere apelor pluviale care sunt amplasate la rigole.

Preluarea apelor uzate menajere şi a apelor uzate pluviale vor fi preluate în reţele separate.

Pentru colectarea apelor uzate de suprafaţă se propune realizarea unor şanţuri cu secţiune triunghiulară şi dispunerea unor guri de scurgere în zonele de intersecţie a străzilor în aşa fel încât să elimine rapid apele în cazul unor ploi torenţiale sau topiri ale zăpezilor. În zona D-va Nord conductele de canalizare pluviale colectoare vor fi deversate în canalul de gardă de suprafaţă existent. În zona Dumbrava II colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă se va realiza tot cu şanţuri ce vor fi dirijate în canalul colector de pe viitoarea stradă propusă str. Sub.Loc. Tuşer Todor iar canalul va fi racordat la pârâul Pietriş cu patru racordări.

Apele pluviale vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere şi vor fi transportate printr-o reţea de canalizare pluvială în valea Zalău-lui sau afluenţii acestuia.

Reţeaua de canalizare pluvială se va executa din tuburi PVC având Dn cuprinse între 300 – 500 mm. Căminele de vizitare se vor executa din tuburi prefabricate din beton, având Dn = 1000 mm.

Debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare şi alegerea sistemului de canalizare vor face obiectul unui proiect tehnic de execuţie.

3.9.3. Alimentarea cu energie termică

46

Nu se intenţionează racordarea la reţelele termice ale oraşului, pentru încălzire şi apă caldă. Nu este necesară extinderea reţelelor existente în zonă.

3.9.4. Alimentarea cu energie electricăAlimentarea cu energie electrică a consumatorilor analizaţi în

acest P.U.Z., se va realiza prin montarea a patru posturi de transformare legate în buclă, pe medie tensiune, cu posturile de transformare existente din Dumbrava II şi Dumbrava Nord, pentru asigurarea siguranţei în funcţionare.

Din postul de transformare din Dumbrava II, se va realiza o extindere pe medie tensiune şi două posturi de transformare în anvelopă de beton de 400 KVA fiecare, din care vor fi alimentaţi pe 0,4 KV toţi consumatorii proiectaţi din zonă.

Din postul de transformare din Dumbrava Nord, se va realiza o extindere pe medie tensiune şi două posturi de transformare în anvelopă de beton de 400 KVA fiecare, din care vor fi alimentaţi pe 0,4 KV toţi consumatorii proiectaţi din zonă.

Alimentarea consumatorilor se va face prin reţele de linii electrice subterane dimensionate conform cerinţelor tehnice ale consumatorilor.

Traseele liniilor, amplasarea posturilor de transformare sunt prezentate pe planul urbanistic zonal, cu utilizarea semnelor convenţionale prezentete în legendă.

Construcţia posturilor vor fi în anvelopă de beton, dimensionate astfel ca să asigure necesarul de energie electrică. Distribuţia de energie electrică pe joasă tensiune, se va realiza prin LES 0,4 KV (linie electrică subterană).

Dimensionarea reţelelor electrice, se va face printr-un proiect tehnic separat, intocmite şi avizate de organele abilitate în acest scop.

3.9.5. Alimentarea cu gaz metan

Se preconizează că încălzirea caselor familiale şi prepararea apei calde menajere să se realizeze local, folosind drept combustibil gazul metan.

În acest scop pe străzile prevăzute în acest PUZ se prevăd reţele de distribuţie subterane, ce vor fi racordate la reţelele existente pe str. Torentului, Alea Pietriş şi în zona Dumbrava Nord.

Pentru alimentarea cu gaze naturale a noilor consumatori din zonele studiate în PUZ, s-au propus reţele de gaz presiune redusă, având diametre cuprinse între 50 – 80 mm.

Aceste reţele se vor monta subteran la h = -0,90 m, având răsuflători cu capac în toate punctele obligate.

În calculul de dimensionare a reţelei de gaz propuse se ţine seama de următoarele debite utilizate pentru:

47

prepararea hranei – 0,67mc/h încălzirea cu cazan – 1mc/h încălzirea cu sobă – 0,60mc/hReţelele se vor realiza cu ţeavă din polipropilenă specială

pentru transportul şi distribuţia gazelor naturale.Dimensionarea reţelelor şi stabilirea necesarului de gaz se va

face printr-un proiect tehnic separat.

3.9.6. Telecominicaţii - Reţele de telefoniePe străzile noi create prin planul de urbanizare zonal sunt

prevăzute reţele de telefonie ca extinderi din reţelele existente. Acestea se vor realiza pe baza unor documentaţii tehnice intocmite şi avizate de organele abilitate în acest scop.

3.10. Obiective de utilitate publicăÎn cadrul zonei studiate prin prezentul P.U.Z urmează să se

amplaseze două categorii de obiective:- obiective de interes public printre care:

terenuri particulare pentru zone mixte cu interes comercial,

teren alocat pentru un viitor cimitir în zona de Nord-Est a P.U.Z.-ului,

pe proprietatea domeniului privat al statului blocuri de locuinţă tip A.N.L. cu P+3E, cu spaţii de parcare,

drumuri şi trotuare, amenajări de intersecţii, lucrări tehnico-edilitare: alimentare cu apă, canalizare

menajeră şi pluvială, reţele electrice, posturi trafo, reţele de gaze naturale, telefonie, etc.

- obiective de interes privat: locuinţe individuale şi cuplate

A. DENUMIREA LUCRĂRII:

Identificarea tipului de proprie-tate asupra bunului imobil(teren+Constr.)cf.Legii nr.213/1998

Determinarea circulaţieiterenurilor întred e t i n ă t o r i

1.

Artera de circulaţie interioară:

terenuri proprietate publică (de interes naţional,judeţean,sau local)

terenuri ce se intenţioneză a fi trecute în proprietatea publică a unităţilor administrative teritori-ale,

48

- trotuare, terenuri proprietate privată (de interes naţional,judeţean sau local)

terenuri ce se intenţionează a fi trecute în proprietatea privată a unităţilor administrativ – teritoriale,

- spaţii verzi, terenuri proprietate privată a persoane-lor fizice sau juridice

terenuri aflate în proprietate privată,destinate concesionării

2.

- parcaje,

B. CATEGORIA DE INTERES:

1.

Artere de circulaţie interioară:

- trotuare,

- spaţii verzi,

2.

- parcaje,

3.10.1. Lista obiectivelor de utilitate publică propuse

- terenuri cu 7 blocuri A.N.L. P+3E- zone mixte ZM1- S=0.400 ha, ZM2- S=0.220 ha, ZM3-

S=0.630 ha, ZM4- S=0.431 ha, ZM5- S=0.365 ha, ZM6- S=0.568 ha, toate prevăzute pe suprafete particulare

- cimitir zonal şi capelă, suprafaţă propusă 1.174 ha- străzi noi, lărgiri de străzi, amenajări de intersecţii- bazine de apă proiectate- reţele alimentare cu apă- canale menajere- canale pluviale- reţele electrice şi posturi trafo- reţele cu gaze naturale- reţele de telefonie digitale- pe zona limită între zona Dumbrava Nord şi P.U.Z.-ul Dealul

Morii s-a prevăzut două zone mixte una de S=632.00 ha şi S=573.00 ha

- pe zonele de traversare a căilor de circulaţie s-au prevăzut 4 poduri

- zonă de protecţie cu zid de sprijin la zona verde

3.10.2. Tipul de proprietate al terenurilorZona studiată prin prezentul P.U.Z. Dealul Morii este situată în

intravilanul Municipiului Zalău. Suprafaţa totală aflată în studiu este de 74.71 ha. Din totalul teritoriului cuprins în P.U.Z. 0.440 ha reprezintă teren aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale (Primăria Municipiului Zalău). Terenul rămas în suprafaţă de 74.24 ha reprezintă terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice reprezentând grădini, mici terenuri arabile, drumuri nemodernizate, spaţii nefolosite improprii, păşuni, etc.

49

TABEL NOMINAL CU PROPRIETARII DE TEREN DE LA APLICAREA LEGII 18/91 DIN MUNICIPIUL ZALAU

“ZONA METEOROLOGIEI” ŞI “DEALUL MORII”

Nr.crt.

Numele şi prenumeleproprietarilor

Suprafaţăteren

Nr.cadastr

al1. STANCA VIOREL 1 Ha 3700 mp 12. TERDIC MARIUS 6 Ha 5300 mp 23. NICULESCU MINERVA 1 Ha 3500 mp 34. BIKFALVI CAROL 5 Ha 7400 mp 4 - 55. COBZA FLOAREA 4000 mp 66. BALANEAN NAZARICA 1 Ha 2700 mp 77. GAAL GAHEORGHE 7500 mp 88. KOVACS KOVENDI 1 Ha 3600 mp 99. SUR MARIA 2900 mp 10

10. CSEH GAVRILA 1 Ha 2800 mp 1111. POP FLORE 3700 mp 1212. BODA ANDREI 6800 mp 1313. BIKFALVI CAROL 16 Ha 6100 mp 1414. ERDEI GABRIELA 5600 mp 1515. VEGR FARKAS 1400 mp 1616. NYESTE SUSANA 3600 mp 1717. - 1000 mp 1818. CRISAN MARIA 4000 mp 1919. MOLNAR FRANCISC 2 Ha 400 mp 2020. KUCZITAR ELISABETA 5000 mp 2121. CHIS IOAN 1500 mp 2222. SAV DUMITRU 4000 mp 2323. TALOS EUGEN 3000 mp 2424. OPRIS VASILE 7000 mp 2525. NILAS GEORGIU 5400 mp 2626. GONCZI PARASCHIVA 2800 mp 2727. ADAM TEREZIA 5600 mp 2828. ILIES GHEORGHE 1600 mp 2929. BANTO IRMA 5000 mp 3030. SZIGYARTO ALEXANDRU 4500 mp 3131. GURZAU IRINA 500 mp 3232. GURZAU IRINA 1000 mp 3333. CHERECHES IOSIF 1 Ha 1400 mp 3434. DUDAS ELISABETA 2500 mp 3535. MESZAROS FRANCISC 3800 mp 3636. FODOR IOAN 5000 mp 37

50

37. SZUCS ROZALIA 1 Ha 4500 mp 3838. FAGARASI SUSANA 5800 mp 3939. ROMAN IRINA 1000 mp 4040. ROMAN IRINA 2900 mp 4141. ARDELEAN IOAN 5300 mp 4242. SZEKELY KATALIN 7800 mp 4343. PRIMARIA ZALAU 4400 mp 4444. TARPAI ANDREI 4500 mp 4545. SZABO ALEX 4400 mp 4646. GALGAU ANA 1600 mp 4747. MARIAN AURICA 2100 mp 4848. MATE LUDOVIC 4949. FACAKAS STEFAN 4900 mp 50 – 5150. LADANVI ANA 4200 mp 5251. BALANEAN GRIGORE 3300 mp 5352. -53. CZEKZI PAL 2800 mp 5454. BALANEAN NAZARICA 1500 mp 5555. JURCO EMILIA 2100 mp 5656. CIUPE STELA 2000 mp 5757. SZABO EMERIC 1400 mp 5858. DOMBI IOSIF 800 mp 5959. COBZA FLOARE 2000 mp 6060. DULL MAGDALENA 1 Ha 6000 mp 6161. SZABO ALEXANDRU 2400 mp 6262. OPRIS TRAIAN 3000 mp 6363. GONCZI PARASCHIVA 4200 mp 6464. BONDI ELISABETA 5000 mp 6565. HIRICZKO ROZA 5200 mp 6666. CSIKI COLOMAN 3300 mp 6767. GHIMAN AUGUSTIN 6100 mp 6868. SELEK ARCADIU 9000 mp 6969. ROKA STEFAN 2800 mp 69/A70. -71. -72. -73. -74. -75. -76. -77. -78. -79. -80. -

51

81. -82. -83. KOCIS ALEX 4200 mp 7084. SZTOIKA VASILE 4300 mp 7185. TUKODYI LUDOVIC 2300 mp 7286. SUTIC 2000 mp 7387. BALOG MARGARETA 1 Ha 3000 mp 7488. IEPURE IOAN 1000 mp 7589. MINDRUT GHEORGHE 4000 mp 7690. CZECSI ELISABETA 1 Ha 8600 mp 7791. CHIS RUBEN 2500 mp 7892. POPA AURELIA 2500 mp 7993. REVENCU SUSANA 5900 mp 8094. BALABAS PARASCHIVA 1 Ha 2700 mp 8195. MATYAS ELISABETA 1 Ha 3800 mp 8296. PETO CAROL 7 Ha 4900 mp 8397. FARCAS CAROL 1 Ha 4500 mp 8498. CZEICZI IDA 2 Ha 4200 mp 8599. MAIOR SARA 9700 mp 86100

.TALOS ARISTINA 1 Ha 1190 mp 87

101.

TALOS IOAN 1 Ha 1900 mp 88

102.

BIKFALVI ELISABETA 1 Ha 5204 mp89-90-

91103

.SZOKE ZOLTAN 9128 mp 92

104.

LAKO IOSIF 2 Ha 604 mp 93

105.

RACZ FRANCIS 4818 mp 94

106.

BIKFALVI ELISABETA 1875 mp 95

107.

CZEICZI IDA 5690 mp 96

108.

ARDAI BALASZ 3000 mp 97

109.

RACZ ALEX 2000 mp 98

110.

DAN MARIA 5000 mp 99

111.

SZEKELY NICOLAE 3200 mp 100

112.

- 101

52

113.

POP MARGIT 4000 mp 102

3.10.3. Circulaţia terenurilorÎn funcţie de necesitătile de amplasare a noilor obiective de

utilitate publică a fost determinată circulaţia terenurilor între deţinători după cum urmează:

- terenuri ce se intenţionează să fi trecute în domeniu public cu o suprafaţă de 99887.27 mp

- terenuri aflate în domeniu public al unităţilor administrative destinate concesionării în suprafată de 4400.00 mp

4. ConcluziiPrin P.U.Z. Dealul Morii s-a reuşit stabilirea categoriilor de

intervenţii, a reglementărilor şi restricţiilor ce au fost impuse de factorii existenţi în zonă efectuându-se analize detaliate privind:

- crearea unei baze topografice juridice pe baza căreia să se poată trece la efectuarea demersurilor legale pentru schimburile de teren, comasarea şi redistribuirea terenurilor cu declararea interesului public în vederea realizării arterelor de circulaţie, dotărilor de interes comun

- posibilităţi de încadrare a teritoriului în Plan Urbanistic General - mobilarea zonei în vederea extinderii oraşului în acea zonă a

municipiului- posibilitatea întocmirii de Planuri Urbanistice de Deteliu pe zone

şi subzone cât şi documentaţii tehnice în vederea realizării reţelelor tehnico edilitare

- în vederea organizării arhitectural urbanistice a zonei studiate precum şi natura specifică a problemelor ce trebuiesc rezolvate în P.U.Z. sunt necesare aprofundarea unor capitole din cadrul studiilor de specialitate.

Întocmit,Arh. Corneliu Zebacinschi

53

C. REGULAMENT AFERENT P.U.Z.„DEALUL MORII”

54

1. PRESCRIPŢII GENERALE LA NIVELUL ZONEI STUDIATE

1.1. Prescripţii şi recomandări generaleActivitaea de construire în zona studiată „Dealul Morii”

delimitată prin P.U.Z. urmează să se desfăşoare în cadrul următoarelor categorii principale:

- construirea pe terenul liber al acestei zone- modernizarea fondului construit existent cu intervenţii în

organizarea funcţională şi înbunătăţirii nivelului de echipare edilitară

- reglementarea dreptului pentru noile construcţii şi de exploatare potrivit funcţiilor stabilite în P.U.Z.

- realizarea infrastructurii tehnico-edilitară a zonei- realizarea căilor de comunicaţii şi amenajărilor aferente- realizarea legăturii cu zonele adiacente oraşului- realizarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zonele

funcţionale potrivit priorităţilor stabilite de beneficiar zona cu destinaţia blocuri A.N.L. zonele din P.U.Z. cu funcţiuni mixte pe terenuri private amplasarea unui cimitir în zona Est construirea de traversări cu poduri în zona nou

studiată conform P.U.Z.- Certificatele de Urbanizm vor cuprinde datele referitoare

pentru fiecare zonă, iar autorizaţiile pentru construcţiile ansamblului de locuinţe individuale şi cuplate urmează să se supună prevederilor P.U.Z. şi P.U.D. respectiv regulamentelor aferente

55

1.2. Condiţii pentru autorizarea parcelărilor şi construcţiilor

Pentru condiţiile de autorizare a parcelelor se vor respecta prevederile art.30 din RGU-GM-007-2000 şi precizările planşei nr.5 ”Zonificarea teritoriului şi căile de comunicaţie” astfel:

- faţă de prevederile Regulamentului General de Urbanizare(R.U.G.) în cazul zonelor de locuinţe individuale şi colective şi conform temei de proiectare (conf. Art. 4, sect. II) s-a ajuns la concluzia, în urma studiului elaborat că o subunitate funcţională (parcela), trebuie să aibă o suprafaţă minimă de 300 mp şi maximă 1500 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplat cu frontul la stradă la maxim 15 - 18 m, în vederea asigurării accesibilităţii şi manipulării a materialelor în interiorul parcelelor.

Pentru a fi construibilă, parcela trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să aibă asigurat accesul la drum public(direct sau prin servitute)

- să aibă posibilităţi de asigurare a echipării tehnico-edilitare necesare cu respectarea normelor sanitare şi de protecţia mediului;

- lotul (subunitatea funcţională) să aibă forme şi dimensiuni care să permită amplasarea corectă a construcţiilor.

1.3. Condiţii tehnice de construireUn teren este construibil atunci când prin forma şi dimensiunile

sale, precum şi în urma respectării retragerilor faţă de aliniament şi limitele laterale, posterioară (în conformitate cu prevederile Codului Civil, cu regulile ce derivă din necesităţile de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi din prevederile documentaţiei de urbanism) este apt să primească o construcţie cu o configuraţie în acord cu destinaţia sa.

Lipsa echipării cu reţele de apă şi canalizare (până la mobilarea tehnico - edilitară a zonei) conduce la obligativitatea adaptării unor soluţii locale (puţuri pentru alimentare cu apă şi bazine de vidanjare pentru preluarea apelor uzate etc.) cu caracter temporal până la realizarea reţelelor edilitare publice.

- obiectivele propuse a fi realizate vor avea destinaţia prevăzută în P.U.Z.

- accesele vor fi realizate conform prevederilor P.U.Z. sau propunerilor din P.U.D. având la bază avizul de specialitate

în zona de protecţie M.A.N. între raza de 200 m de la obiectivul special şi atitudinea terenului cuprinsă între - 8.00 m şi atitudinea pozitivă, construcţiile proiectate vor avea în zona de vizibilitate spre obiectiv închideri totale şi fără accese conform legendă Pl. Nr. 5

56

- în dreptul porţilor de acces la drumurile publice se vor amenaja retrageri astfel ca aşteptările să nu se facă pe domeniul public, proprietarii îşi vor asigura parcaje proprii să nu afecteze căile de circulaţie.

- amplasamentul construcţiilor se va aliniamentul stabilit prin P.U.Z. faţă de drumuri cu respectarea normelor de distanţă faţă de vecinătăţi, norme sanitare, cod civil (conf. Art. 5)

retragerile proiectate pentru clădir faţă de aliniament vor varia între 4 – 5 m

se va menţine limita din planurile iniţiale, parcela construibilă (aliniament posterior), care măsurat de la aliniament variază între 2 – 5 m

- alinierea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parclelor (conf. Art. 6)

în cazul existenţei unui calcan clădirile vor fi relizate cuplat pe una din laturile laterale ale parcelei şi cu o retragere faţă de limita opusă de minim ½ din înălţimea la cornişă, dar nu mai mică de 4 .00 m.

se acceptă retragerea clădirilor izolate în cazul loturilor puţin adânci pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există un calcan al unei construcţii principale de locuit şi respectă înălţimea şi lăţimea calcanului iar prevederea este valabilă şi în cazul unor anexe şi garaje.

distanţa minimă dintre clădiri de pe aceeaşi parcelă va fi la ½ din înălţimea la cornisa clădirii celei mai înalte, dar nu mai mică de 4.00 m.

1.4. Intervenţii în zone protejate, monumente, ansambluri şi situri istorice

În zona studiată nu sunt zone protejate, monumente, ansambluri şi situri istorice.

1.5. Circulaţii, accese, parcări şi garajeLucrările privind circulaţia vor respecta Planul Urbanistic

General şi studiul de circulaţie al localităţii atât ca alcătuire a reţelei de străzi cât şi ca rezolvare a profilelor de artere, categoria tehnică a strazilor, distanţa între intersecţii şi tipul intersecţiei.

Se va ţine seama de standarde pentru lucrări de străzi, nr. 10144/-1-6 şi normativul pentru proiectarea parcajelor

Amplasarea construcţiilor faţă de arterele de circulaţie trebuie să respecte profilele transversale caracteristice ale arterelor de circulaţie şi regimul de aliniere propus.

57

Lucrări de străzi se vor executa după terminarea lucrărilor tehnico-edilitare subterane, fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrărilor subterane.

Execuţia străzilor şi a lucrărilor de sistematizare verticală se va face pe baza unui program corelat cu programul de construcţii şi instalaţii, respectându-se prevederile tehnice de execuţie din normative şi standarde.

Se va avea în vedere valorificarea lucrărilor de străzi existente, care se vor menţien pe cât posibil, prevăzându-se amenajările tehnice necesare.

Se vor efectua, după necesitate, detalii de organizarea circulaţiei, stabilirea fluxurilor de vehicole, pietoni, călători cu transport în comun, vehicole staţionate, etc.

1.6. Echiparea tehnico – edilitară- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico edilitare

publice- la clădirile dispuse pe aliniament se recomandă ca

racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să fie făcută sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii

- să se asigure evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare

- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat

- branşamentele vor ţine seamă de condiţiile şi prescripţiile impuse de structura geotehnică a terenului şi nivelul apelor freatice

- să se evite dispunerea vizibilă a cablurilor TV- se va interzice dispunerea antenelor TV în locuri vizibile din

circulaţiile publice

58

2. PRESCRIPŢII ŞI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL ZONELOR COMPONENTE

2. PRESCRIPŢII SPECIFICE LA NIVELUL ZONELOR COMPONENTEAvând în vedere că P.U.Z.-ul „Dealul Morii” este o zonă

preponderent de locuire cu terenuri proprietate particulară, suprafeţele destinate zonelor speciale sunt mici. Au rezultat un număr de 6 subzone mixte indicate în plansa A05 cu suprafeţe variabile şi sunt materializate pe cât posibil după următoarele criterii:

- sunt tratate în zona pe străzi principale- construcţii publice dispuse izolat pe teren minim de 1000 mp

cu front la stradă de minimum 30 m- lotizarea parcelelor la minimum 500 mp şi cu front la stradă

de minimum 12 m

59

- construcţiile faţă de aliniament vor fi retrase cu 6-10 m şi dispuse pe aliniament în funcţie de profilul activităţii şi normele actuale

- clădirile formate din fronturi continui va avea o adâncime faţă de aliniament ce nu va depăşi 20 m

Zonele mixte din P.U.Z. nu au fost dezvoltate deoarece aceste parcele sunt proprietate personală iar proiectarea lor va face obiectul unui alt P.U.D. cu cererile şi cerinţele necesare din zonă.

Tratarea zonelor mixte în cadrul regulamentului aferent P.U.Z.

Dispoziţii generaleArt. 2.1. Regulamentul de Urbanizm aferent P.U.Z. se aplicã în

proiectarea, realizarea tuturor construcţiilor şi amenajãrile amplasate pe teritoriul zonei, la care sunt valabile prescripţiile din regulament.

Art. 2.2. P.U.Z. şi regulamentul aferent cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executãrii construcţiilor preconizate la atricolul 2.1. şi odatã aprobate devin acte ale administraţiei publice locale pe baza cãrora se elibereazã certificate de urbanism şi autorizaţii de construire.

Art. 2.3. Activitatea de construire în zonã urmeazã sã se desfãşoare în cadrul urmãtoarelor categorii principale:

- construirea pe teren liber a clãdirilor de locuit şi cu destinaţii comerciale şi servicii;

- înlocuirea fondului construit existent, necorespunzãtor;- modernizarea cu intervenţii în organizarea funcţionalã şi

dotarea cu echipamente edilitare;- amenajarea de spaţii erzi, cãi de comunicaţii, accese

bune, etc.;Art. 2.4. În cazul în care P.U.Z. şi regulamentul aferent nu

prezintã date suficiente de urbanism a unor zone Primãria are obligaţia iniţiererii, elaborãrii unui P.U.D. pentru subzona respectivã. P.U.D-ul va studia potenţialul de integrare în zona noilor construcţii.

Art. 2.5. Se va avea în vedere modul de ocupare al terenului la amplasarea construcţiilor stabilite prin regulamentul general de urbanism.

- pãstrarea integritãţii modului şi protejarea patrimoniului natural

- reguli cu privire la siguranţa construcţiilor (fundare, structurã) cât şi la apãrarea interesului public.

Art. 2.6. Planul Urbanistic Zonal şi regulamentul aferent va fi avizat de organismele teritoriale interesate şi va fi aprobat de Primãria Municipiului Zalãu (p.c.t. C5 din anexa la legea 50/1991).

60

Art. 2.7. Proiectul pentru atorizarea de construire (P.A.C.) va conţine obligatoriu urmãtoarele avize:

- avizul geotehnic;- aviz de la furnizorii de utilitãţi (apã, canal, energie

electricã, gaze, telecomunicaţii, drumuri);- aviz de la Statul Major de Apãrare Civilã Judeţean

Alte avize necesare vor fi specificate în Certificatul de Urbanism, în funcţie de destinaţia construcţiei.

Condiţii pentru autorizarea parcelelor şi construcţiilorArt. 2.8. Prin parcelã se înţelege împãrţirea unei suprafeţe de

teren, constituind una sau mai multe proprietãţi constituind o proprietate din douã sau mai multe pãrţi cât şi comasarea a douã sau mai multe proprietãţi, rezultând astfel parcele noi, utilizate pentru construire.

Art. 2.9. O parcelã trebuie sã aibã dimensiuni minime precizate în regulamentul generel de urbanism.

Art. 2.10. Proprietarii terenurilor, pe a cãror suprafaţã se pot construi douã sau mai multe clãdiri de orice naturã, au dreptul sã le reparceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afara prevederilor legislaţiei în vigoare, dispoziţiilor P.U.Z. şi regulament.

Art. 2.11. Primãria poate sã autorizeze parcelãrile de cãtre deţinãtorii de terenuri, la solicitarea acestora, pe baza P.U.Z. aprobat, stabilind termenul de valabilitate al avizului.

Art. 2.1.2. Parcelarea terenurilor se va admite în urmãtoarele condiţii:

- calitatea terenurilor permite realizarea obiectivelor propuse;

- respectarea dimensiunilor minime ale parcelelor;- fiecare parcelã sã aibã legãturã cu strãzi sau pieţe; - respectarea prevederilor P.U.G. şi P.U.Z aprobate.

Art. 2.13. Se recomandã, la fiecare situaţie în parte sã se asigure fronturile stradale prin luarea în considerare a situatiei vecinilor colaterali şi a caracterului general al strãzii.

Art. 2.14. Regimul de înãlţime a noilor construcţii vor respecta înãlţimea medie a clãdirilor învecinate. Depãşirea regimului de înãlţime se va face conform planşei de reglementãri şi a prevederilor din regulament.

Art. 2.15. Arhitectura exterioarã a constructiilor şi aspectul lor va respecta de regulã caracterul general al zonei (materiale, goluri, registre de înãlţime, conformarea învelitorii, etc.).

Condiţii tehnice de construire

61

Art. 2.16. Gabarit, suprafaţã teoreticã ce acoperã volumul admis a se utiliza pentru clãdiri se determinã prin planuri verticale, perpendicular pe toate alinierile prevãzute pentru clãdiri şi prin planurile înclinate faţã de orizontalã, pentru acoperire.

Excepţie se admit ieşirile din gabaritul reglementar al clãdirii numai pentru pãrţile de construcţie prevãzute mai jos:

- Pãrţile fundaţiilor pot ieşi din alinierea construcţiilor sau a pãrţilor de construcţie care sunt în retragere faţã de stradã în orice dimensiune;

- Soclurile clãdirilor se vor alinia conform prevederilor din P.U.Z.

- Treptele scãrilor de acces la subsoluri şi demisoluri, din cãile publice se vor încadra în limita aliniamentului stradal propus;

- Este interzis ca uşile spaţiilor situate la parterul clãdirilor sã reducã gabaritul trotuarului prin deschidere în exterior;

- Balcoanele sunt admise numai la construcţiile cu etaj sau mansardã la o înãlţime faţã de teren la cel puţin 4.00 m pentru clãdirile situate la aliniamentul strãzii şi 2.00 m la clãdirile retrase din aliniament;

Art. 2.17. Terasele sunt permise numai pe terenul curţilor, grãdinilor sau deasupra construcţiilor.

Art. 2.18. Cornişele pot ieşi din alinierea construcţiilor cu maxim 1/10 din lãrgimea strãzii, fãrã a depãşi 1.20 m sau 2/3 din lãţimea trotuarului.

Art. 2.19. Firmele construite transversal pe aliniere sunt supuse condiţiilor stabilite pentru cornişe.

- elementele de firmã se vor aşeza la înãlţimea de 2.50 m deasupra nivelului trotuarului;

- firmele care vor acoperii perspectiv de circulaţii sau puncte de vedere deosebite pot fi interzise complet.

Înprejmuir, mobilier urban, spaţii libere şi plantateArt. 2.20. Proprietãţile de pe cuprinsul zonei vor fi înprejmuite

chiar dacã nu sunt construite.- Exceptate de la prevederile articolului sunt dotãrile de

interes public.- Este permisã autorizare înprejmuirilor opace la soclu,

transparente, decorative sau gard viu.- Înprejmuire spre stradã se va poziţiona pe linie de

aliniere a strãzii;- Porţile situate pe aliniamentul stradal se vor deschide

numai spre interior.Art. 2.21. Înprejmuirile la drumurile publice nu vor depãşi

înãlţimea de 1.80 m de la nivelul trotuarului.

62

Art. 2.22. Construcţiile destinate folosirii temporare pot fi autorizate, în mod excepţional, pentru o duratã determinatã.

- la expirarea autorizaţiei, construcţiile vor fi dezafectate revenindu-se la starea iniţialã;

- construcţiile provizorii vor fi retrase la minim 2.00 m de la aliniament, în interiorul parcelei.

Art. 2.23. Este interzis de amplasarea de chioşcuri sau tonete pe spaţiile verzi, parcuri, trotuare.

Art. 2.24. Se recomandã ca în spaţiile neocupate cu clãdiri sã se asigure:

- amenajarea unui spaţiu plantat pe minim 40% din suprafaţa dintre aliniament şi clãdire;

Art. 2.25. Reţeaua de drumuri precum şi retragerile construcţiilor faţã de drumurile publice se va face conform normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea strãzilor în localitãţile urbane, Ordin 49/1998 al Ministerului Transporturilor.

Art. 2.26. Amplasarea lucrãrilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor se va proiecta şi realiza conform Normelor tehnice aprobate prin Ord. 47/1998 al Ministerului Transporturilor.

Art. 2.27. Amplasarea construcţiilor faţã de arterele de circulaţie trebuie sã respecte profilele trensversale caracteristice ale arterelor de circulaţie şi regimul de aliniere propus.

Art. 2.28. Lucrãrile de drumuri se vor executa, dupã terminarea lucrãrilor tehnico edilitare.

Art. 2.29. Pentru a fi construbil un teren trebuie sã dispunã de acces carosabil şi pietonal din drumurile publice, direct sau prin servitute.

Art. 2.30. Accesele pietonale vor fi executate astfel încât sã se permitã circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace speciale de deplasare.

Art. 2.31. Este interzis transformarea spaţiilor verzi de aliniament în spaţii pentru parcaje şi garaje.

Art. 2.32. La locuinţele individuale parcãrile se vor realiza de preferinţã sub formã de garaje înglobate în construcţie.

Art. 2.33. Intrãrile şi ieşirile la parcaje şi garaje vor fi dispuse încât sã asigure o circulaţie fluentã în zonã.

Art. 2.34. Garajele izolate vor fi retrase faţã de aliniament cu minim 5.00 m.

Art. 2.35. Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau crearea de spaţii verzi şi plantate în funcţie de capacitatea construcţiei

Art. 2.36. Plantaţiile rutiere se vor executa pe bazã de documentaţie tehnicã de specialitate.

Echiparea tehnico - edilitarã

63

Art. 2.37. Primãria municipiului, prin organele sale tehnice va asigura coordonarea realizãrii reţelelor tehnico edilitare astfel încât reţelele nou proiectate sã completeze reţelele existente din zonã.

Art. 2.38. Este obligatorie racordarea tuturor construcţiilor care prin destinaţie o pretind la toate tipurile de reţele tehnico – edilitare existente în zonã.

Art. 2.39. În cazul în care nu existã posibilitatea de racordare la reţelele publice existente de apã sau de canalizare se vor prevedea reţele individuale şi bazine de vidanjare.

Art. 2.40. Lucrãri de echipare al clãdirilor (apã, canal, gaze naturale, alimentare cu energie electricã, telefonie, telecablu, etc.) se vor proiecta şi executa evitând traseele vizibile, de regulã îngropate.

Art. 2.41. Firele de branşament vor fi înzidite evitându-se amplasarea lor pe faţadele principale ale clãdirilor.

Art. 2.42. Posturile de transformare vor fi executate în soluţia de cabine de zidãrie sau prefabricate sau vor fi înglobate în unele clãdiri.

64

3. PRESCRIPŢII ŞI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL SUBZONELOR

COMPONENTE

65

3.1. Subzona ZM1 şi ZM2Cap.1. GeneralitãţiEste formatã din zona cuprinsã între strãzile E1 (proiectatã),

Andrei Mureşanu (existentã) şi E19 (proiectatã), Sub.Loc. Tuşer Todor, E4 şi zona de protecţie MApN.

- cuprinde: locuinţe colective (având regimul de înãlţime P+M), clãdiri pentru unitãţi cu servicii, motel şi restaurant, loisir şi sport.

- Funcţiunea subdominantã a subzonei: locuire.- Funcţiuni complementare ale subzonei: servicii,

activitãţi sportive şi recreere (motel şi restaurant)Cap. 2. Natura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenuluiSunt permise clãdiri de locuit sau mixte (spaţii comerciale sau

servicii profesionale, locuire temporarã şi petrecerea timpului liber), lucrãri tehnico edilitare şi amenajare de zone verzi şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise:- locuire- comerţ- recreere şi sport- parking-uri

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul- ateliere de reparaţii auto şi de producţie- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Cap. 3. Condiţii de ocupare al terenului Înplantarea construcţiilor în raport cu cãile de

circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe planşa de reglementãri.

Inplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minim 1.90 m cu deschideri.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m

66

lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de P+M, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor. Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã. Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 Reguli privind amplasarea parcajelor

- Pentru locuinţe se va asigura minimum douã locuri de parcare, din care unul în garaj;

- Pentru funcţiunile mixte se vor prevedea parcãri exterioare pentru un numãr de 10 – 15 autoturisme. Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minimum 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

- Pe planul de situaţie la zonele ZM1 şi ZM2 depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m. Pentru ZM1 şi ZM2 nu se vor amplasa înprejmuiri, ci numai separãri prin gard viu cu înãlţimea maximã de 1.00 m.

67

3.2. Subzona ZM3Cap.1. GeneralitãţiZona mixtã 3 care se mãrgineşte cu str. E8, str. Sub.Loc Tuşer

Todor, str. E3 şi zona de protecţie MapN.- Se va lua în considerare zona de protecţie LEA ce

tranverseazã zona.- Cuprinde locuinţe individuale şi colective având regim

de înãlţime D+P+M- Construcţii pentru comerţ cu amãnuntul, servicii, mic-

gros.- Funcţiunea dominantã a subzonei: locuire- Funcţiune complementarã a subzonei: comerţ cu

amãnuntul, servicii, mic-gros.

Prescripţii şi recomandãri specificeNatura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenului: sunt admise

clãdiri de locuire sau mixte, spaţii comerciale sau servicii sociale, lucrãri tehnico – edilitare, amenajãri de zone verzi şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise- locuinţe- comerţ cu amãnuntul - servicii profesionale, sociale şi personale- depozit mic – gros- servicii

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul- ateliere de reparaţii auto şi de producţie- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Condiţii de ocupare al terenului

68

Inplantarea construcţiilor în raport cu cãile de circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe planşa de reglementãri.

Inplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minim 1.90 m cu deschideri.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de D+P+M, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor. Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã. Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 Reguli privind amplasarea parcajelor

- Pentru locuinţe se va asigura minim douã locuri de parcare, din care unul în garaj;

- Pentru funcţiunile mixte se vor prevedea parcãri exterioare pentru un numãr de 10 – 15 autoturisme. Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minimum 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

69

- Pe planul de situaţie la zona ZM3 depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m. Pentru ZM3 nu se vor amplasa înprejmuiri ci numai separãri prin gard viu cu înãlţimea maximã de 1.00 m.

3.3. Subzona ZM4Cap.1. GeneralitãţiZona mixtã 4 care se mãrgineşte cu str. E2, str. Sub.Loc Tuşer

Todor şi limita zonei speciale MApN- Se va lua în considerare zona de protecţie LEA ce

tranverseazã zona.- Cuprinde locuinţe individuale având regim de înãlţime

D+P+M- Construcţii cu parter şi etaj pentru învãţãmânt preşcolar

(creşe şi grãdiniţe).- Funcţiunea dominantã a subzonei: zona ZM4- Funcţiune complementarã a subzonei: învãţãmânt

preşcolar

Prescripţii şi recomandãri specificeNatura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenului: sunt admise

clãdiri de locuire, spaţii de învãţãmât preşcolar, lucrãri tehnico – edilitare, amenajãri de zone verzi şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise- locuinţe- învãţãmânt preşcolar

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul- ateliere de reparaţii auto şi de producţie

70

- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Condiţii de ocupare al terenului Înplantarea construcţiilor în raport cu cãile de

circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe planşa de reglementãri.

Înplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minimum 1.90 m cu deschideri.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

ZM4 va cuprinde rezolvarea problemelor a învãţãmântului preşcolar pentru copii a zonelor ZM1, ZM2 şi ZM3.

Aceastã unitate de învãţãmânt va avea legãturã cu zona de învãţãmânt şcolar de VIII clase, Şcoala Nr. 7.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de D+P+M, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor. Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã. Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 Reguli privind amplasarea parcajelor

- Pentru locuinţe se va asigura minim douã locuri de parcare, din care unul în garaj;

- Pentru funcţiunile mixte (învãţãmânt preşcolar) se vor prevedea parcãri exterioare pentru un numãr de 10 – 15 autoturisme cu, curte interioarã pentru petrecerea activitãţilor,

71

locuri de joacã pentru copii, mici terenuri de sport şi mobilier urban. Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minim 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

- Pe planul de situaţie la zona ZM4 depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse în special cele preşcolare. Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite atât pentru locuinţe cât şi pentru zona de învãţãmânt preşcolar.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m. Pentru ZM4 nu se vor amplasa înprejmuiri, ci numai separãri prin gard viu cu înãlţimea maximã de 1.00 m.

3.4. Subzona ZM4 - ACap.1. GeneralitãţiZona mixtã 4 – A care se mãrgineşte cu str. Meteorologiei, str.

A, str.F şi limita zonei speciale MApN- Se va lua în considerare zona de protecţie LEA ce

tranverseazã zona.- Cuprinde locuinţe individuale având regim de înãlţime

P+M, blocuri A.N.L. cu D+P+3E.- Zona A.N.L. este teren în proprietatea Primãriei în

vederea concesionãrii.Pe terenul Primăriei amplasat la strada A până la strada F:

- se va amplasa construcţii de tip A.N.L. în număr de 7 blocuri (apartamente cu 2,3 şi 4 camere) pentru populaţie, parcaje la subsol blocurilor

- se vor amenaja circulaţii carosabile, parcări, spaţii pietonale, mobilier urban.

72

- Funcţiunea dominantã a subzonei: locuinţe familiale şi A.N.L.

Prescripţii şi recomandãri specificeNatura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenului: sunt admise

clãdiri de locuire, lucrãri tehnico – edilitare, amenajãri de zone verzi şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise- locuinţe

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul- ateliere de reparaţii auto şi de producţie- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Condiţii de ocupare al terenului Înplantarea construcţiilor în raport cu cãile de

circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe planşa de reglementãri.

Înplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minimum 1.90 m cu deschideri.

Pentru zona de construcţii A.N.L. primãria va întocmi documentaţii în vederea de construire de blocuri D+P+3E, parcãri, spaţii plantate, spaţii de joacã pentru copii, spaţii de recreere, etc.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

Zona A.N.L. va avea legãturã prin str. A şi Meteorologiei cu centrul de cartier şi servicii Dumbrava Nord.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de P+M, D+P+M şi D+P+3E, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m la locuinţe, 14.00 m la blocurile de locuinţã de tip A.N.L.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor.

73

- aspectul exterior al blocurilor vor forma un ansamblu de clădiri după configuraţia terenului ce va da o tentă unitară, se va încadra în aspectul zonei şi va armoniza subzona.

Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã. Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 pentru locuinţe familiale

- Se admite POT max. = 40% şi CUT max. = 1.7 pentru blocurile ANL

Reguli privind amplasarea parcajelor- Pentru locuinţe se va asigura minim douã locuri de

parcare, din care unul în garaj;- Pentru zona A.N.L. se vor prevedea parcãri exterioare

pentru un numãr de 50 autoturisme. Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minim 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

- Pe planul de situaţie la zona ZM4 - A depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse în special cele preşcolare. Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite atât pentru locuinţe cât şi pentru zona ANL.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m. Pentru ZM4 - A nu se vor amplasa înprejmuiri, ci numai separãri prin gard viu cu înãlţimea maximã de 1.00 m.

74

3.5. Subzona ZM4 - BCap.1. GeneralitãţiZona mixtã 4 – B care se mãrgineşte cu str. A, str.F, limita zonei

speciale MapN, str. I, str. B şi str. I.- Se va lua în considerare zona de protecţie LEA ce

tranverseazã zona.- Cuprinde locuinţe individuale având regim de înãlţime

D+P+M.- Str. A se va construi în partea amonte a canalului

colector existent.

75

- La str. A zona se învecineazã cu zona de servicii din cartierul Dumbrava Nord.

- Funcţiunea dominantã a subzonei: locuinţe familiale. - Zona este evidenţiatã în studiul geotehnic ca fiind cu

probleme de construire.- Zona cuprinde douã spaţii verzi una de amenajat şi alta

cu spaţii neamenajate

Prescripţii şi recomandãri specificeNatura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenului: sunt admise

clãdiri de locuire, lucrãri tehnico – edilitare, amenajãri de zone verzi amenajate şi neamenejate şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise- locuinţe

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul- ateliere de reparaţii auto şi de producţie- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Condiţii de ocupare al terenului Înplantarea construcţiilor în raport cu cãile de

circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe planşa de reglementãri.

Înplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minimum 1.90 m cu deschideri.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de D+P+M, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m la locuinţe.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor. Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de

76

proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã. Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 pentru locuinţe familiale

Reguli privind amplasarea parcajelor- Pentru locuinţe se va asigura minimum douã locuri de

parcare, din care unul în garaj; Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minim 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

- Pe planul de situaţie la zona ZM4 - B depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse în special cele preşcolare. Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite pentru locuinţe.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m.

3.6. Subzona ZM5 şi ZM6 Cap.1. GeneralitãţiZonele mixte 5 şi 6 care se mãrginesc cu str. A, str. J, str. B1,

str. O, str. P, str. R.

77

- Se va lua în considerare zona de protecţie LEA ce tranverseazã zona.

- Cuprinde locuinţe individuale având regim de înãlţime D+P+M

- Zona este tranversatã de o arterã principalã nou proiectatã str. B care face legãtura de la str. Meteorologiei şi zona industrialã.

- În cuprinsul acestei zone sunt evidenţiate mai multe zone mixte.

- ZM5 cu destinaţie de micro – piaţã alimentarã pentru comerţ cu amãnuntul, depozit mic – gros, servicii, etc.

- ZM6 cu destinaţie de spaţii pentru instituţii, servicii, echipamente publice, sedii de companii şi firme.

- Parcaje la subsol.- Cimitir zonal şi capelã- Pentru accesul în aceastã zonã din cartierul Dumbrava

Nord accesul se va face pe un pod cu douã fire de circulaţie şi trotuare peste canalul colector general în dreptul str. J şi în zona de acces cu str. R.

- Zonele ZM5 şi ZM6, vor face legãturile prin acest pod cu centru de cartier Dumbrava Nord (conf. Prevederilor P.U.G.) şi vor prelua funcţiunile de servicii de interes general (profesionale, colective şi personale pentru comerţ, hoteluri, restaurante).

- Funcţiunea dominantã a subzonei: locuinţe individuale şi cuplate în proporţie de 75%

- Funcţiune complementarã a subzonei: spaţii pentru instituţii, servicii, echipamente publice, sedii de companii şi firme, etc.

Prescripţii şi recomandãri specificeNatura ocupãrii terenuluiTipul admis de ocupare şi utilizare al terenului: sunt admise

clãdiri de locuire, zone mixte, cimitir zonal, lucrãri tehnico – edilitare, amenajãri de zone verzi şi plantaţii de aliniament.

Funcţiuni admise- locuinţe- spaţii pentru instituţii, servicii şi echipamente publice- spaţii pentru companii şi firme- spaţii pentru servicii sociale, colective şi personale- spaţii pentru comerţ cu amãnuntul- spaţii pentru profesii liberale- spaţii verzi- cimitir zonal propus

Tipul interzis de ocupare şi utilizare al terenului- activitãţi ce polueazã mediul

78

- ateliere de reparaţii auto şi de producţie- construcţii provizorii- depozite de orice fel- anexe gospodãreşti de orice fel

Condiţii de ocupare al terenului Înplantarea construcţiilor în raport cu cãile de

circulaţie se face conform limitei de aliniament, fixatã pe lanşa de reglementãri.

Înplantarea construcţiilor în raport cu limitele separatoare ale parcelei.

Distanta pânã la limitele laterale vor fi de minim 1.90 m cu deschideri.

Reguli privind asigurarea acceselor, acces carosabil la garaj de minim 2.50 m lãţime, accesul carosabil pentru traficul greu în curte pentru mijloace de stingere a incendiilor de 3.00 m lãţime, acces pietonal de 1.50 m lãţime la locuinţe, acces pietonal de 1.50 m lãţime la spaţii cu alte destinaţii.

Pentru cimitir se va face o organizare spaţialã pentru loturi particulare de teren în suprafaţã de 6.00 mp, cu alei perpendiculare cu lãţimea de 1.50 m şi spaţiul dintre ele de 3.00 m.

- se vor face accese perimetrale- se va amenaja o alee centralã la intrarea în cimitir pânã

în zona cea mai îndepãrtatã- se va amenaja o capelã cu funcţiuni multireligioase şi

capelã mortuarã- se va amenaja circulaţii carosabile, spaţii pietonale,

zonã pentru depozitarea gunoaielor, etc.- În zona cimitirului şi în zona perimetralã spre locuinţe se

va executa o perdea de spaţii verzi cu pomi cu înãlţime mare, flori şi gazon.

Reguli cu privire la echiparea tehnico edilitarã. Zona fiind neechipatã cu utilitãţi, autorizaţie se va emite numai dupã obţinerea avizelor necesare.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului, parcela va avea lãţimea minimã de 14 m şi suprafaţa minimã de 300.00 mp.

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile construcţiilor. Regim de înãlţime maxim de D+P+M, înãlţimea maximã la straşinã de 4.50 m.

Reguli cu privire la aspectul exterior al construcţiilor. Clãdirile nou propuse vor fi cu proporţii armonioase. La executarea finisajelor se vor folosi materiale de calitate evidenţiate de proiectantul construcţiei în proiect. Acoperişul va fi şarpantã cu învelitoare din ţiglã, tablã tip ţiglã, sau şindrilã bituminoasã coloratã.

79

Iluminatul încãperilor de la mansardã se va face prin lucarne sau ferestre tip velux.

Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare al terenului.

- Se admite POT max. = 35% şi CUT max. = 1.5 Reguli privind amplasarea parcajelor

- Pentru locuinţe se va asigura minim douã locuri de parcare, din care unul în garaj;

- Pentru funcţiunile mixte se vor prevedea parcãri exterioare pentru fiecare zonã mixtã în numãr de 10 – 15 autoturisme, capãt de linie pentru transport în comun. Reguli privind amplasarea spaţiilor verzi.

- Spaţiile libere neconstruite se vor planta cu arbori şi arbuşti în compoziţia peisagisticã;

- Se va prevedea un minim 3.00 mp de spaţii verzi per locuitor;

- Se va planta gazon decorativ, plante floricole de primãvarã, varã, toamnã şi arbori ornamentali (plantaţii de arin, stejar roşu, paltin şi brazi);

- Pe planul de situaţie la zonele ZM5 şi ZM6, depus pentru P.A.C. se va prezenta plantaţia ce intenţioneazã a forma un ambient cu construcţiile propuse. Reguli privind amplasarea înprejmuirilor

- Înprejmuirile la aliniamentul strãzilor se vor executa transparent, cu înãlţimea maximã de 1.80 m, la autorizare se va prezenta planşa cu elevaţia înprejmuirilor, porţilor indicându-se materialele şi culorile ce urmeazã a fi folosite atât pentru locuinţe cât şi pentru zona de învãţãmânt preşcolar.

- Înprejmuireile spre vecini se vor executa transparent sau opac cu înãlţime maximã de 2.00 m. Pentru ZM5 şi ZM6, nu se vor amplasa înprejmuiri, ci numai separãri prin gard viu cu înãlţimea maximã de 1.00 m.

80

4. CAIET DE SARCINI

Prezentul caiet de sarcini prezintă un document contractual,ce stabileşte dispoziţii referitoare la categoriile de lucrări,realizarea şi administrarea obiectivelor, vânzarea de parcele,servituţi şi tot odată defineşte cadrul de convieţuire.

1. Regulament de construire: se prezintă în Anexa nr. 12. Lista categoriilor de lucrări edilitare: se prezintă în Anexa

nr.1.1.3. Sarcini de realizare, administrare şi intreţinere: se prezintă în

Anexa nr.2.4. Vânzare şi licitare parcele:

În funcţie de formele de proprietate ale terenurilor şi de intenţiile proprietarilor,parcelele se pot vinde, concesiona sau oferi spre schimb.

Se poate proceda în mai multe variante după cum urmează:

A, Pentru terenurile în proprietatea Primăriei:a.1. Primăria promotor pentru lucrările exterioare şi

concesionarea terenurilor pentru construcţii edilitare.a.2. Concesionare teren unui promotor(altul decât primăria) pe

durata executării lucrărilor exterioare şi concesionarea terenurilor pentru construire.

a.3. Concesionare teren unui investitor pe durata executării lucrărilor exterioare şi a realizării construcţiilor, apoi vânzarea cladirilor şi concesionarea terenurilor pe durata existenţei acestora.

La toate tipurile de concesionări se vor urmării cu stricteţe reglementările Legii nr.219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor.

B. Pentru terenurile în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice:

Planul de reparcelare a ţinut cont îm măsura în care aceasta a fost posibilă, de limitele de proprietate actuale ale parcelelor. Totuşi, măcar pentru a realiza infrastructura zonei, este necesar a acţiona într-una din următoarele variante.

b.1.Cumpărarea de către Primărie, numai a terenurilor necesare realizării infrastructurii, acestea trecându-se în domeniul public al Primăriei. În acest caz parcelarea se va realiza prin vânzarea terenului destinat construirii de către proprietarul actual sau folosirea terenului direct de el pentru construire.

81

b.2. Cumpărarea de către Primărie a tuturor terenurilor, după care se poate acţiona într-una din variantele a.1. - a.3.

b.3. Realizarea variantelor b.1. sau b.2. efectuând schimb de teren în loc de cumpărare.

b.4. Cumpărarea terenurilor de către un investitor şi realizarea de către acesta a tuturor lucrărilor, apoi vânzarea terenului şi construcţiilor.

4.Sarcini cu privire la terenurile proprietarilor:Cele descrise mai jos prezintă reguli de organizare a vieţii

colective ce trebuiesc respectate de viitorii proprietari, aceste dispoziţii vor fi supuse atenţiei proprietarilor.

Fiecare proprietar va primii din partea promotorului sau a Primăriei căte un dosar cuprinzând:

- fişa semnal al zonei;- lista tuturor parcelelor conţinând: suprafaţa terenului, indici

de utilizare a terenului;- lista cuprinzând sarcini de realizare şi intreţinere;- lista cu adrese utile (Primărie, Notariat, Proiectant PUZ,

servicii topo-geo, regii autonome).- eventului(comerţ, servici, dotări sanitare etc.)- fişa a parcelei, conţinând date despre posibilităţile de

construire în lot, poziţiile reţelelor exterioare şi posibilităţile de racordare la acestea;

82

DIMENSIONAREA SPATIILOR VERZI IN CONFORMITATE CU PREVEDERILEREGULAMENTULUI DE URBANISM

Zona PUZ Dealul Morii a fãcut parte din extravilanul Municipiului Zalãu, fiind constituit din terenuri agricole proprietate particularã.

Prin autorizaţie de construire,terenurile agricole din intravilanul PUZ-lui se scot din circuitul agricol, definitiv, comform legii.

Conform art.4, normele pentru ocuparea raţionalã a terenului localitãţii se stabilesc prin adaptarea la condiţiile locale a prevederilor RGU si devin parte integrantã a reuglamentelor locale, dupã obţinerea avizelor, comform legii.

In suprafaţa zonei de teren PUZ Dealul Morii sa luat în considerare amenajarea de spaţii verzi în conformitate cu prevederile Regulamentului de Urbanism dupã cum urmeazã:

- la noile drumuri publice proiectate:- sa prevãzut de o parte si alta a drumurilor publice fâsii de plantaţii cu arbori decorativi cu lãţimea intre 1.00 – 1.50 m. Baza legalã

Legea nr.43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor,

Legea nr.13/1974 privind drumurile Legea nr. 137/1995 privind protecţia

mediului - Anexa 2 Ordin MAPPM nr. 125/1996 privind elaborarea Procedurii

de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurãtor

83

5.Anexe:Anexa nr.1. REGULAMENT DE CONSTRUIRE

ÎNĂLŢIMEA MAXINA ADMISIBILA A CLADIRILOR:

- înălţimea construcţiilor nu poate depăşii 8 m., măsurată între teren şi cornişă, cu regim de înălţime „ D+P+M”- la blocurile A.N.L. înălţimea construcţiilor nu poate depăşi 12 m, măsurate între teren şi cornişă- se admit depăşiri de 1-2 m numai pentru alinierea la cornişa clădirii învecinate în cazul cuplărilor

INPLANTAREA CONSTRUCŢIILOR:

- zona de implantare este definită de planul de parcelare intre limitele precizate; - construcţiile preconizate vor fi amplasate „la aliniament” fără retrageri de la aliniament; - orientarea faţadei principale este indicată în planul de parcelare. - retragerile din planurile initiale se menţin şi variază între 4-5 m - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă, distanţa minimă pe aceeaşi parcela va fi ½ din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 4 m.

ACOPERIŞURI: - pante cuprinse intre 10 şi 150; - iluminarea incăperilor la mansardă se poate realiza şi prin ferestre tip „Velux” - invelitorile vor fi realizate obligatoriu din ţiglă sau tablă tip ţiglă „LINDAB”

STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR:

- parcarea maşinilor mici va fi asigurată numai în interiorul parcelelor sau în zona retrasă; - la blocurile A.N.L. se va asigura o parcare exterioară - parcarea maşinilor mici nu va impiedica accesele şi fluxurile pe căile de circulaţie.

ACCESE OBLIGATORII:

- accese carosabile pentru intervenţii în caz de incendiu dimensionate în baza normelor pentru trafic greu; - acces carosabil(arteră de circulaţie de cat.III – a) de interes local realizat din două benzi de circulaţie,prevăzut cu trotuar, zonă verde- parcela este construibilă dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4 m carosabil dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietaţile învecinate

ÎMPREJMUIRI:

- împrejmuirile, gardurile la stradă vor avea 1.50 m din care un soclu opac de 0.30 m şi o parte transparentă de 1.20 m, dublată de un gard viu. - gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu înălţimi de maxim 2.20 m care vor masca spre vecini garaje,

84

sere, anexe. Împejmuirile vor fi construite: - fie conform modelelor indicate de proiectant; - fie în urma consultării cu proiectantul Planului de Parcelare.

SPAŢII LIBERE SI SPAŢII PLANTATE

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor f tratate ca grădini de faţadă- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuarele de gardă vor fi înnerbate şi vor fi plantate cu un arbore la 100 m- pentru înbunătăţirea microclimatului şi protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese

ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCŢIILOR:

- clădirile noi se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje- toate clădirile vor fi prevăzute cu acoperiş- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectura cu clădirea principală- se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea garajelor şi anexelor - toate imitaţiile de materiale sunt interzise; - este obligatoriu plantarea a cel puţin un arbore cu tulpină mai înaltă de 4 m pentru fiecare 100 mp din lot.

SERVITUŢI: - Viza arhitectului coordonator pentru fiecare permis de construire (chiar şi pentru împrejmuiri)

Anexa nr.1.1 LISTA LUCRĂRILOR EDILITARE

DOMENIUL DE ACTIVITATE L U C R Ă R I MATERIALE

Alimentare cu apă: -Conductă de racord; D = 100 mm.-Reţele incintă; D = 50 75 mm.

Oţel.

Oţel.

Canalizare menajeră şi pluvială:

- Menajer:Conducte: D = 250 mm - Pluvial:Conducte: D = 250 mm

Beton.

Beton.

Electricitate: - Linii aeriene neizolaţi tip funie. - Post de transformare de 160 KVA.

- Montat aparent pe stălpi de beton

Gaze naturale - linii subterane Oţel

Telecomunicaţii: - linie de telefonie Cabluri telefonite cu fibră optică

Circulaţii: - străzi categoria III – a; - trotuare;

Fundaţii din balast ;Strat rezis - tent din beton de ciment;îmbră-căminte asfaltică;fundaţii din ni-síp;suprastructură din dale beton.

85

Iluminat public: - stâlpi stradali - ţeavă cu profile rotunde

Plantaţii: -în spaţii verzi de aliniament, libere şi plantate

- gazon,flori anuale şi perene arbuşti şi arbori,gard viu.- se recomandă speciile de salcâm, fag, plop, frasin

Împrejmuiri: - amenajare la aliniament; - opace de 2,00 m înâlţime, din zidărie de cărămidă sau pa-nouri metalice tratate antico-roziv ( din tablă „Lindab”)

Anexa nr.2 SARCINI DE REALIZARE ŞI INTREŢINERE

LUCRĂRI ÎN SARCINA PRIMĂRIEI

LUCRĂRI ÎN SARCINA PROMOTORULUI

LUCRĂRI ÎN SARCINA BENEFICIARULUI

R E A L I Z A R E

- STRĂZI DE IMPORTANŢĂ ZONALĂ;- ELIBERARE DE AMPLASAMENT;- REŢELE MAJORE;

- APĂ;- CANAL;- ELECTRICE;- ILUMINAT PUBLIC;- GAZE;- TERMICE;- POST TRAFO;

- PLANTAŢII DE ALINIAMENT.

- STRĂZI ŞI ACCESE DE ÎMPORTANŢĂ LOCALĂ- REŢELE SECUNDARE;

- APĂ;- CANALIZARE;- ELECTRICE,etc.

- ELEMENTE DE SEMNALIZARE.- PISTE,PARCARI.

- BRANŞAMENTE- APĂ;- CANAL;- ELECTRICE;- TELECOMUNICAŢII;- GAZE;- ÎMPREJMUIRI.

I N T R E Ţ I N E R E

- STRĂZI DE IMPORTANŢĂ ZONALĂ;- REŢELE PRINCIPALE ŞI SECUNDARE;- POST TRAFO;- SPAŢII VERZI; - PLANTAŢII DE ALINIAMENT, - SCUARURI.

_____________

- SPAŢII VERZI DE MICĂ SUPRAFAŢĂ; - INCINTA UNITĂŢILOR MIXTE DIN ZONA; - ÎMPREJMUIRI.

86

6. PRESCRIPŢII ŞI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL SUBZONELOR DE LOCUIT

Dispoziţii generale

Rolul R.L.U. Regulamentul local de urbanism este o piesã de bazã în

aplicarea P.U.Z., el întãrind şi detaliind reglementãrile dein P.U.Z.. Prescripţiile cuprinse sunt obligatorii pe tot teritoriul ce face obiectul P.U.Z.. La baza elaborãrii R.L.U. aferent P.U.Z. stau la bazã regulamentul de urbanism aprobat prin HGR 525/1996 şi Ghidul de aplicare al R.L.U. aprobat prin ordinul MLPAT 21/N/10.04.2000, precum şi reglementãrile cuprinse în P.U.G. şi prescripţiile regulamentului local de urbanism aferent P.U.G., pentru zona de intravilan ce conţine (48.50 Ha) din teritoriul studiat P.U.Z. (în suprafaţã totalã de 74,71 Ha).

Baza legalã a elaborãrii R.L.U. constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executãrii construcţiilor indiferent de proprietarul sau beneficiarul acestuia. Prevederile P.U.Z. modificã propunerile P.U.G. în ceea ce priveşte limita intravilanului prin introducerea unui nou terutoriu în suprafatã totalã de 74.71 Ha, care va face parte din unitatea Teritorialã de Referinţã.

Domeniu de aplicare

87

R.L.U. se aplicã în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajãrilor amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cât şi în intravilan.

Reglementarea activitãţii de construire aferent P.U.Z. se va desfãşura dupã cum urmeazã:

- pe terenurile prevãzute pentru construcţia de locuinţe individuale se va respecta lotizarea propusã prin P.U.Z. sau se va putea comasa parcelel propuse, urmãrind limitele stabilite. În cazul comasãrii mai multor parcele se vor respecta condiţiile de constructibilitate.

Rolul R.L.U.

Reguli cu privire la pãstrarea integritãţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit.Funcţiunea principalã a zonei studiate este locuirea

permanentã a locuinţei individuale mici, completate cu echipamente publice şi activitãţi complementare.

Reglementãrile prevãzute au rolul de a asigura dezvoltarea durabilã a zonei. Terenul studiat prein P.U.Z. cu funcţiunea pânã în prezent de teren agricol va fi transformat în parcele de locuit cu strãzi limitrofe. Terenurile neconstruite vor fi plantate cu specii arboricole şi decorative. Se interzice cultivarea plantelor prãşitoare. Zonele nebetonate vor fi înierbate. Nu se permite stagnarea apelor pe amplasament şi în sãpãturile de fundare. Se va pãstra sistemul de drenuri existente.

Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apãrarea interesului public.Este interzisã amlasarea pe teritoriu a construcţiilor cu funcţiuni

ganeratoare de riscuri tehnologice sau de poluare de orice fel, inclusiv fonicã.

Autorizarea executãrii construcţiilor se face numai cu condiţia asigurãrii condiţiilor tehnico edilitare obligatorii aferente:

- alimentarea cu energie electricã- alimentarea cu apã potabilã- colectarea şi înlãturarea apelor menajere reziduale şi a

deşeurilorAsigurarea dotãrilor edilitare obligatorii se face prin grija

organelor administrative locale. În cazul nerealizãrii echipãrii edilitare, înainte de darea în exploatare a construcţiei, investitorul are obligaţia de a asigura o soluţie provizorie proprie, avizatã de Agenţia de Mediu.

Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevãzute în P.U.Z. a terenurilor necesare lucrãrilor de utilitate publicã, acestea sunt:

- cãile de comunicaţie şi lucrãrile aferente

88

- terenuri rezervat pentru dotãrile publice şi spaţiilor verzi- reţele şi echipamente tehnico edilitare.

Regul generale de amplasare şi retrageri minime obligatorii Regimul de aliniere este stabilit prin P.U.Z. pentru fronturile

tuturor arterelor de circulaţie şi explicit prin profilele transversale caracteristice.

Regimul de înãlţime este stabilit prin P.U.Z. D+P+M conform prevederilor studiului geotehnic.

Dimensiunile în plan ale construcţiei pot fi variabile astfel încât sã permitã o bunã vizibilitate asupra peisajului şi sã nu antreneze destabilizarea versantului. Clãdirile vor fi dispuse izolat şi cuplat, se vor retrage faţã de limitele laterale ale parcelei cu minim ½ din înãlţimea la cornişã, mãsuratã în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 3.0 m.

Retragerea de la limita posterioarã a parcelei va fi egalã cu jumãtate din înãlţimea cornişei mãsuratã în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 5.0 m.

Clãdirile se vor retrage de la aliniament cu o distanţã de minim 5.0 m dar în conformitate cu respectarea sistemului de drenaj existent (se va reglemnta prin P.U.D. în urma studiului geotehnic).

Aspectul exterior al clãdirilor se va armoniza cu clãdirile învecinate ca arhitecturã şi finisaje. Toate clãdirile vor fi prevãzute cu acoperiş. Se interzice folosirea tablei de aluminiu pentru învelitori. Garajele şi anexele vizibile din circulaţii publice se vor arminiza cu finisaje şi arhitecturã, cu clãdirea principalã. Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea garajelor şi anexelor.

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Accesul la toate construcţiile sau în toate incintele se va realiza

din cãi de circulaţie publicã direct sau prin dreptde trecere legal obţinut prin una din proprietãţile învecinate. Totodatã se interzice staţionarea autovehicolelor în afara parcelei, aceasta efectuîndu-se doar în interiorul împrejmuirii.

Reguli cu privire la echiparea edilitarã Toate clãdirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare

publice. În cazurl nerealizãrii echipãrii edilitare înainte de darea în exploatare a construcţiei, investitorul are obligaţia de a asigura o soluţie provizorie avizatã de Agenţia Teritorialã de Mediu.

Se va asigura în mod special evacuarea rapidã şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor pentru construcţiiParcela va fi construibilã dacã dimensiunea frontului este de

12.00 m, iar adancimea este mai mare sau egala cu lafimea. Parcela trebuie sa fie accesibila dintr-un drum public sau prin servitute printr-o trecere de minimum 3,0 m.

89

Reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi si imprejmuiri Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca

grãdini de fafadã, preferându-se arbuşti decorativi, cu rol de fixare a terenului.

Spaţiile neconstruite neocupate vor fi inierbate si plantate cu arbori la fiecare 100 m.

Se recomandã specii de salcam, fag, frasin.Imprejmuirile vor fi realizate fie transparent, fie cu gard viu.

Inalţimea gardurilor va fi cãtre stradã de 1,50 m din care 0,30 m va fi un soclu opac.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA

Unitãţi si subunitãţi funcţionale Zonificarea funcţionalã a teritoriului studiat in prezenlul PUZ

este structuratã dupa cum urmeaza:1. Zona de locuit. Cuprinde subzonele (L.C.1-1, L.C. 1-2) locuinţe

individuale si colective mici, in condiţii speciale de densitate redusã, realizabile punctual pe baza de expertize geotehnice, de reechilibrare, de consolidare.

2.Zona de circulaţie. Cuprinde subzonele:-drumuri existente modernizate-carosabil nou-parcaje- trotuare-alei pietonale3. Zona spaţiilor verzi. Cuprinde subzonele:-plantaţii de aliniament-spaţii verzi cu dotãri3.Zona echipari edilitare

PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE

ZONA DE LOCUIRE L.C. - Locuinte individuale şi colective mici cu P+M şi D+P+M

- Blocuri A.N.L. cu P+3ESe va asigura o greutate cât mai redusã a construcţiilor si un

procent de acoperire a suprafeţei terenului cu cladiri. Utilizare funcţionalã:

Utilizari admise: locuinfe individuale si colective mici si izolate; echipamente publice de nivel rezidenţial; biserici.

90

Utilizãri admise cu condiţionãri: se admit funcţiuni comerciale si servicii profesionale cu condiţia ca suprafaţa acestora sa nu depaşeascã 200 mp ADC, sa nu genereze transporting grele si sa nu afecteze liniştea, securitatea si salubritatea zonei; se recomandã ca acestea sa fiedispuse la itersecţii si sã se considere cã au o arie de servire de 250 metri; se admite mansardarea numai a cladirilor parter, cu luarea în calculul coeficientului de utilizare a terenului a unei suprafeţe desfãşurate pentru nivelul mansardei de maxim 60% din aria unui nivel curent.

Utilizãri interzise: funcţiuni comerciale si servicii profesionale care depaşesc suprafaţa de 200 mp ADC, genereaza un trafic important de persoane si mãrfuri, au program prelungit dupã orele 22.00, produc poluare. Sunt de asemenea interzise activitãţile productive poluante, cu risctehnologic sau incomode prin traficul generat (peste 5 autovehicule mici pe zi sau transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare si producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate; constructive provizorii de orice naturã; depozitarea en-gros; depozitãrile demateriale refolosibile; platformele de precolectare a deşeurilor urbane; depozitarea pentru vânzare a unor cantitaţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; activitãţile care utilizeazã pentru depozitare si producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;autobazele si staţiile de intreţinere auto; lucrãrile de terasament de natura sã afecteze amenajãrile din spaţiile publice si construcţiile de pe parcelele adiacente; orice lucrãri de terasament care pot sã provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedicã evacuarea şi colectarearapidã a apelor meteorice.

Caracteristici ale parcelelor: Parcela se considerã construibilã dacã se respectã cumulativ

urmatoarele condiţii, ţinându-se seama de dimensiunea maxima admisã a cladirii de 15 x 15 metri: - cladirile sunt dispuse numai in regim de construire izolat; suprafafa minima este de 350 mp si un front minim la strada de 12 m; adancimea parcelei este mai mare sau egala cu laţimea; parcela este accesibila dintr-un drum public direct sau printr-o servitute de trecere.

Amplasarea cladirilor faţã de aliniament

Cladirile se vor retrage de la aliniament cu o distanţa de minim 5.00 metri.

91

Amplasarea cladirilor fatã de limitele laterale si posterioare ale parcelelorCladirile vor fi dispuse cuplat şi izolat numai izolat si se vor

retrage faţã de limitele laterale ale parcelei cu minim jumãtate din inalţimea la cornisã masuratã in punctul cel mai inalt faţa de teren dar nu mai puţin de 3.00 metri.

Retragerea faţã de limita posterioarã a parcelei va fi egalã cu jumatate din inãlţimea la cornişe masuratã in punctul cel mai inalt faţã de teren dar nu mai puţin de 5.00 metri.

Amplasarea cladirilor unele fafa de altele pe aceeasi parcela Distanţa minimã dintre construcţiile de pe aceeasi parcelã va fi

de 4.00 m. Se recomandã amenajarea unui demisol parţial pentru adaptarea cladirilor la teren.

Circulaţii si accese Parcela este construibilã numai dacã are asigurat un acces

carosabil de minim 4.00 metri lãţime dintr-o circulatie publicã in mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietãţile învecinate.

Aspectul exterior al cladirilor Cladirile noi sau modificãrile/reconstrucţiile de clãdiri

existente se vor integra in caracterul general al zonei si se vor armoniza cu clãdirile invecinate ca arhitecturã si finisaje. Toate cladirile vor fi prevazute cu acoperis. Se interzic invelitorile din tabla de aluminiu. Garajele si anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principalã. Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea garajelor si anexelor.

Condiţii de echipare edilitarã Toate cladirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare

publice. Pentru instalaţiile de apã si canal se vor prevedea galerii ramforsate. Toate noile branşamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat. Se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reţeaua de canalizare.

COEFICIENTUL GENERAL DE OCUPARE ŞI UTILIZARE AL TERENULUI

PENTRU P.U.Z. „DEALUL MORII”

92

6.1. LIMITA REGIM DE INALTIME P+M CONF. AVIZ M.A.N.,S=20.228 Ha

Înãlţimea maximã admisibilã: P+MLocuinţe cuplate: 255Procentul maxim de ocupare al terenului (POT): 12.60%Coeficient maxim de ocupare al terenului (CUT):CUT max. Pentru înãlţimi P+M = 3.78 ADC/mp

teren

6.2. LIMITA REGIM DE INALTIME D+P+M ,S=50.519 Ha

Înãlţimea maximã admisibilã: D+P+MLocuinţe cuplate: 532Procentul maxim de ocupare al terenului (POT): 10.53%Coeficient maxim de ocupare al terenului (CUT):CUT max. Pentru înãlţimi P+M = 3.15 ADC/mp

teren

6.3. TEREN PRIMARIE BLOCURI A.N.L. P+3E, S=13.085 Ha

Înãlţimea maximã admisibilã: P+3ELocuinţe individuale: 7

Procentul maxim de ocupare al terenului (POT): 11.54%Coeficient maxim de ocupare al terenului (CUT):CUT max. Pentru înãlţimi P+3E = 0.46 ADC/mp

teren

Întocmit,Arh. Corneliu Zebacinschi

93