Embed Size (px)
Citation preview
1
TÂRGU MUREŞ 2010
MENTENANŢĂ SIGURĂ!
ASPECTE PRACTICEALE EVALUĂRII DE RISCURI DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ ÎN ACTIVITĂŢI DE MENTENANŢĂ
În unele ţări europene,
până la 20% din totalul
accidentelor de la locul de
muncă au legătură cu
lucrările de mentenanţă,
iar într-un număr de
sectoare mai mult de
jumătate din totalul
accidentelor sunt asociate
lucrărilor de mentenanţă.
2
De ce mentenanţa în campania europeană?
3
Ce este mentenanţa?
Definiţie DEX RO: mentenánță = s. f. Totalitatea operațiilor de
întreținere și reparație ale unui sistem tehnic. (< fr. maintenance);
În conformitate cu standardul european 13306 (BS, DIN) „mentenanţa”
reprezintă ansamblul de activităţi tehnice, administrative şi de
management întreprinse pe parcursul ciclului de viaţă al unui element
având ca scop menţinerea sau readucerea acestui element în starea în
care să îndeplinească funcţia necesară.
4
Mentenanţă, întreţinere, reparaţii fiabilitate
întreţinere - acţiunea de a (se) întreţine şi rezultatul ei.
sistém - Ansamblu de elemente dependente între ele și formând un
tot organizat, care pune ordine într-un domeniu, reglementează
clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face
ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.
fiabilitáte - capacitate a sistemelor tehnice de a funcționa un
timp determinat, menținându-și parametrii prestabiliți.
fiábil - Care prezintă siguranță în funcționare.
5
Aspecte cu privire la mentenanţă şi menţinerea sistemelor fiabile 1
mentenanţa include atât întreţinerea cât şi reparaţia elementelor
sistemului;
mentenanţa se adresează elementelor pentru fiabilitatea sistemelor;
acţiunile de îmbunătăţire şi de modificare a sistemelor nu intră în
categoria „activităţi de mentenanţă”.
mentenanţa este un plan-proiect pentru menţinerea fiabilităţii
sistemelor. Nu este o “sarcină singulară” ci este un proces ce
urmează sistemul pe întreaga durată de viaţă;
6
Aspecte cu privire la mentenanţă şi menţinerea sistemelor fiabile 2
mentenanţa este asociată de regulă cu instalaţii, utilaje sau clădiri mari
şi complexe şi mai puţin cu echipamente de muncă mici sau simple.
mentenanţa protejează elementele sistemului împotriva defectării sau
deteriorării astfel încât sistemul, operatorul şi mediul înconjurător să fie
protejat.
mentenanţa realizează funcţionarea normală a unui sistem în termenii
prestabiliţi un timp predeterminat şi nu pentru totdeauna. Nu există
mentenanţă care să asigure funcţionarea veşnică a unui sistem.
7
Tipuri de mentenanţă
mentenanţă corectivă
mentenanţă planificată
mentenanţă preventivă
mentenanţă predictivă
mentenanţă proactivă
8
Mentenanţa corectivă
Reprezintă completul de activităţi în scopul restabilirii
stării de funcţionare a sistemului după ce acesta este
avariat (repararea sau înlocuirea unor componente
defecte).
Acest tip de mentenanţă este cunoscut şi ca
„mentenanţă reactivă”, deoarece acţiunea este iniţiată
atunci când are loc evenimentul neprevăzut al avariei
unui element.
9
Mentenanţă planificată
Sistemul este oprit în mod planificat, în funcţie de numărul de ore de
funcţionare acumulate, pentru efectuarea reviziilor tehnice (RT),
reparaţiilor curente (RC1, RC2 ) şi a reparaţiilor capitale RK.
Este important numărul de ore de funcţionare şi nu gradul de uzură
instalat.
Planificarea este cea dată din proiectare sau de furnizor şi nu ţine cont
de modificările survenite în timp (mediul de lucru).
10
Mentenanţa preventivă
Activităţile sunt efectuate planificat, cu criterii
prestabilite cu scop mai degrabă îndreptat spre
reducerea probabilităţii avariilor decât evitarea
degradării funcţionării sstemului.
11
Mentenanţa predictivă
Pe lângă planificarea conform graficului, constă în monitorizarea unor
parametrii cheie şi validarea intervenţiilor.
Mentenanţa predictivă îşi propune să evalueze starea echipamentului
printr-o monitorizare periodică (off-line) sau continuă (on-line). După
realizarea mai multor cicluri se poate obţine obiectivul final al
mentenanţei predictive care este executarea lucrărilor de mentenanţă
"la momentul oportun”, înainte ca elementul, sistemul respectiv să
se deterioreze în timpul operării.√√
12
Mentenanţa proactivă
În urma “mentenanţei predictive” utilizând aparatură
specifică, cu urmărirea continuă, dinamică, a stării de
funcţionare a tuturor elementelor sistemului, în condiţii
specifice locului de muncă, pot fi gestionate aprioric defecte
incipiente.
Soft-uri dedicate creează baze de date şi prelucrare
informaţiilor astfel încât o conducere centralizată operativă
poate genera un program dinamic de înlăturare apriorică a
defecţiunilor.
13
Despre mentenanţa proactivă
Soft-urile dedicate şi sistemele de conducere operativă propun
oprirea sistemului într-un interval de timp astfel încât să fie evitate
momente nepotrivite şi în acelaşi timp crează plan-programul de
mentenanţă.
Rezultatele monitorizării, păstrate în baze de date, se
acumulează în volume de informaţii utilizabile pentru analize
periodice a principalelor cauze ale defecţiunilor şi realizarea unor
măsuri mai ample de înlăturare a acestora.
14
Parametri urmăriţi în mentenanţa predictivă (proactivă) vibraţii; temperaturi; presiuni şi sarcini de lucru; uzură şi dereglare subansamble; uzură produse realizate; corodarea şi erodarea; analiza fizică şi chimică a uleiurilor; analiza fizică şi chimică a particulelor din uleiuri; analiza materialelor componente a subansamblelor cu ultrasunete; analiza produselor realizate cu ultrasunete; măsurarea parametrilor electrici (rezistivitate).
15
Avantajele mentenanţei proactive
1. Optimizarea plan-programelor de opriri tehnologice. Se permite
asigurarea unor intervale de timp de mentenanţă în siguranţă – implicit
optimizarea cumulării activităţilor de mentenanţă.
2. Asigurarea unor ferestre de timp suficente pentru evaluări de risc
complete (inclusiv a evaluărilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională).
3. Maximizarea producţiei şi limitarea costurilor legate de mentenanţă.
4. Prelungirea vieţii, a fiabilităţii sistemului.
5. Reducerea riscului de stres a lucrătorilor.
16
Activităţi de mentenanţă 11. Planificarea mentenanţei
studiul documentaţiei tehnice;
planificarea mentenanţei;
întocmirea documentaţiei;
evaluarea riscurilor activităţilor de mentenantă şi postmentenanţă;
stabilirea resurselor necesare mentenanţei;
instruirea lucrătorilor cu privire la procedurile de lucru, procedurile de
blocare, riscuri şi măsuri de prevenire, repunerea în funcţiune.
17
Activităţi de mentenanţă 2
2.Lucrări propriu-zise de mentenanţă 1
decuplare, oprire, întrerupere;
transport la locul de mentenanţă;
blocarea tuturor surselor energetice în amonte, în aval, intern şi
auxiliare şi de fiecare echipă de mentenanţă;
verificarea blocărilor;
inspecţie, testare, măsurători;
18
Activităţi de mentenanţă 31. Lucrări propriu-zise de mentenanţă 2
înlocuire, reglare, reparare;
detectarea defecţiunilor;
asistenţă tehnică;
verificarea bunei execuţii a lucrărilor de mentenanţă;
înlăturarea deşeurilor generate;
deblocarea surselor energetice;
avertizarea tuturor lucrătorilor (atât echipa de mentenanţă cât şi
vecinătăţi).
19
Activităţi de mentenanţă 4
3.Urmărirea bunei execuţii a lucrărilor de mentenanţă
4.Documente de urmărire a mentenanţei
20
Documente de mentenanţă 1
1. Documentaţia de proiectare (cartea tehnică);
2. Documentaţia schimbărilor tehnice (registrul de
coordonare, dosarul de intervenţii ulterioare);
3. Manual tehnic;
4. Cataloage tehnice şi de aprovizionare;
5. Manual de transport;
6. Limitarea cheltuielilor de întreţinere şi proceduri de reglare;
7. Lista de reparaţii şi unelte;
8. Harta de alocare a activităţilor de mentenanţă;
21
Documente de mentenanţă 29. Instrucţiuni de mentenanţă proactivă;
10. Specificaţii tehnice şi desene specifice;
11. Proceduri de lucru;
12. Evaluarea riscurllor pentru activităţile de mentenanţă şi post
mentenanţă;
13. Documentaţie şi tehnică de programare – reprogramare;
14. Documentaţia de prevederi şi dispoziţii;
15. Recomandări ale conducerii cu privire la activităţile de
mentenanţă;
22
Documente de mentenanţă 3
16.Lista de identificări;
17.Lista de componente;
18.Date de asistenţă pentru sistem;
19.Lista de elemente de siguranţă critice;
20.Date despre ridicare, coborâre şi fixare panouri într-o poziţie sigură;
21.Documentaţie privind materialele periculoase.
23
Risc şi mentenanţă
Între riscul în funcţionarea sistemelor şi mentenanţă pot fi consemnate 4 aspecte relevante:
24
Mentenanţa în organizaţii din RomâniaO privire generală asupra organizaţiilor actuale din România le grupează în următoarele categorii:
organizaţii în care nu se execută activităţi de mentenanţă. Lucrările de întreţinere şi reparaţii se execută numai corectiv.organizaţii în care se execută activităţi de mentenanţă preventivă pe instalaţii sau utilaje complexe însă sunt uitate lucruri simple cum ar fi verificarea şi întreţinerea periodică a clădirilor;organizaţii în care sunt în curs de implementare elemente de management al mentenanţei cum ar fi: proceduri de blocare. Sunt puţine organizaţiile care tind către sisteme de mentenanţă proactivă.
25
Evoluţia mentenanţei
Utilizarea sistemelor complexe
de mentenanţă proactivă este
posibilă datorită sistemelor hard
şi soft.
De asemenea aceleaşi sisteme
computerizate au permis
realizarea unor sisteme
evoluate de conducere
operativă cu succes şi în
activitatea de mentenanţă.
26
Managementul mentenanţei
Din cele două unghiuri de vedere: riscurile asociate şi evoluţia
sistemelor de urmărire, planificare, realizare a activităţilor de
mentenanţă (mentenanţa proactivă – conducere operativă) se
impune includerea în sistemul global de management al
organizaţiei şi al „managementului mentenanţei”.
Managementul mentenanţei în organizaţie este un sistem
strâns legat de managementul riscului.
27
Activităţi ale managementului de mentenanţă
1.Identificarea completelor de activităţi de mentenanţă din organizaţie.2.Determinarea responsabililor cu urmărirea activităţilor de mentenanţă.3.Documentarea activităţilor de mentenanţă.4.Stabilirea echipelor de plan-proiect pentru activităţile de mentenanţă care necesită acest lucru.5.Realizarea plan-proiectelor de mentenanţă.6.Evaluarea riscurilor pentru fiecare plan-proiect prin prisma celor 4 aspecte relevante (slide 23).7.Determinarea activităţilor de mentenanţă care urmează a fi externalizate şi a modului în care vor fi externalizate.8.Stabilirea şi conducerea resurselor şi bugetului pentru activităţile de mentenanţă.9.Organizarea structurilor de urmărire a activităţilor de mentenanţă la nivel de unitate.
28
Managementul mentenanţei şi managementul riscului 1
20% dintre defecte produc 80% din neconformităţi;
Aplicarea planurilor de mentenanţă eficace, eficiente şi rezonabile
sporesc fiabilitatea organizaţiei;
Alegerea corespunzătoare a punctelor (nodurilor) de verificare
potenţează eficienţa managementului mentenanţei;
Implementarea elementelor de mentenanţă proactivă care să
urmărească evoluţia în timp real a riscurilor;
Analiza impactului mentenanţei asupra sistemelor care sunt în
aşteptare pe durata activităţilor;
29
Managementul mentenanţei şi managementul riscului 2
Reconectarea şi interconectarea dispozitivelor de siguranţă şi
automatizare deconectate în timpul activităţilor de mentenanţă;
Refacerea completului de echipamente de intervenţie (scule de
mână, echipamente de muncă, echipamente de protecţie) epuizate,
deteriorate sau murdărite pe timpul procesului de mentenanţă;
Evaluarea nivelului de siguranţă a organizaţiei pe parcursul
activităţilor de mentenanţă.
30
Întrebări comune mentenanţei şi evaluării de riscuri
1. Poate utilizatorul să detecteze sau să vadă şi să repare corect defecţiunea?
2. Poate modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei să aibă efecte asupra securităţii sau sănătăţii utilizatorului?
3. Poate modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei să aibă efect asupra mediului înconjurător?
4. Este costul defecţiunii şi al consecinţelor daunelor mai mare decât costul prevenirii defecţiunii?
5. Are modul de defectare efect asupra performanţelor operaţionale?6. Are modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei efect de
stres psiho-social?
31
Care sunt riscurile majore din sistemele organizaţiei?
Cum mă pot asigura că aceste riscuri sunt gestionate mai eficient?
Cum pot să îmbunătăţeasc reţinerea cunoştinţelor (procedurilor,
instrucţiunilor noi) din moment ce industria este în continuă schimbare?
Cum pot deveni mai flexibil?
Cum pot avea realizări de excelenţă în securitate şi sănătate fără a
compromite performanţa financiară?
Cum să dezvolt cele mai eficiente metode pentru gestionarea riscurilor
inerente instalaţiilor noastre?
Întrebări comune managementului riscului şi managementului mentenanţei 1
32
Întrebări comune managementului riscului şi managementului mentenanţei 2
Cum pot determina activităţile de funcţionare care prezintă cel mai mare
risc?
Cât de eficiente sunt garanţiile şi asigurările şi cum pot fi acestea
îmbunătăţite pentru a contracara riscul?
Ce măsuri ar trebui să pun în aplicare pentru reducerea riscului
şi pentru a mă asigura dacă acestea sunt rezonabile?
Ce riscuri prezintă activitatea mea pentru mediul înconjurător
şi cum pot să le minimalizez?
33
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 1
MANAGER DE MENTENANŢĂ
ATELIERUL CENTRAL
RESPONSABILUL MENTENANŢEI
DE SECTOR
INGINERIA DE MENTENANŢĂ
ŞEFUL ECHIPEI DE MENTENANŢĂ
ÎNTREŢINEREA DE URGENŢĂ
34
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 2
MANAGERUL DE MENTENANŢĂRevizuieşte, distribuie, actualizează şi implementează în aria sa de competenţă procedurile specifice;Alocă şi administrează resursele umane şi materiale;Este responsabil cu aplicarea politicii de mentenanţă în concordanţă cu obiectivele generale ale organizaţiei;Analizează şi stabileşte priorităţile de intervenţie în caz de conflicte inter şi intra sisteme;Urmăreşte, măsoară şi optimizează următorii indicatori:
1.Timpul total al întreruperilor;
2.Costul pieselor de schimb şi al materialelor;
3.Costul serviciilor asigurate de terţi;
4.Numărul de evenimente şi accidente.
35
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 3
ATELIERUL CENTRALRepară echipamente şi pregăteşte subansamble mecanice, electrice, hidraulice pentru întreaga organizaţie;Participă la reparaţiile planificate cu lucrători specializaţi;Participă la întocmirea analizelor şi rapoartelor;Respectă politica, procedurile de lucru şi instrucţiunile de prevenire şi protecţie.
RESPONSABILUL MENTENANŢEI DE SECTORDefineşte planul general de mentenanţă al sectorului şi îl adaptează pentru mentenanţe specifice;Realizează mentenanţa în concordanţă cu politica, procedurile şi instrucţiunile de mentenanţă;Supervizează şi coordonează personalul de mentenanţă;Autorizează intervenţiile în sectorul lui de activitate;Urmăreşte şi controlează resursele alocate.
36
INGINERIA DE MENTENANŢĂrevizuieşte şi actualizează documentaţia de bază a echipamentelor în concordanţă cu realităţile din teren;Participă la analizele problemelor cronice;Sprijină echipele de mentenanţă de sector în rezolvarea problemelor dificile şi/sau complexe;arhivează docunentaţia sau o oferă pentru realizarea activităţilor de mentenanţă;supervizează softurile, bazele de date şi asigură suportul logistic al conducerii operative al mentenanţei proactive;furnizează soluţii de urmărire şi de mentenanţă proactivă.
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 4
37
ŞEF ECHIPĂ DE MENTENANŢĂadaptează planul de mentenanţă la specificul lucrării;elaborează măsuri specifice de prevenire şi protecţie în urma evaluării mentenanţei predictive;programează intervenţiile de mentenanţă în aria lor;Conduc activităţile de mentenanţă din aria lor şi răspund de buna realizare a acestora;Întocmesc documentaţii şi popuneri postmentenanţă şi le înaintează conducerii .
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 5
ÎNTREŢINEREA DE URGENŢĂRezolvă căderile de sistem accidentale;Colaborează, participă la activităţile planificate,Repară şi întreţin subansamblele mici şi refolosibilele;Contribuie cu personal calificat la faze specifice;Întocmesc documentaţii şi propuneri postmentenanţă şi le înaintează conducerii. ..
38
Aplicaţie practică – organizarea structurii de mentenanţă la nivel de organizaţie 5Organizarea structurii de mentenanţă se concepe astfel încât să combată deteriorarea.
39
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 1
40
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 2
41
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 3
42
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
S.C. XYZ S.R.L. ROMÂNIA
Instrucţiune proprie pentru securitate şi sănătate în muncă
ZONA : SECTOR 1
Cod: IPSM – S1-BLOC- 001
Ediţia: 1
Revizia :0
Pagina 1 din 3
Titlul: BLOC,Aplicarea dispozitivelor de
blocare în SECTOR 1
Locurile de muncă/Posturile de lucru la care se aplică
Mecanici, Lăcătuşi, Electricieni1. OBIECTIVUL:
Respectiva instrucţiune a fost elaborată pentru realizarea în condiţii de siguranţă a mentenanţei echipamentelor acţionate electric, prin aplicarea procedurii de blocare a pornirii accidentale din panoul electric, camera de comandă sau acţionarea robineţilor de de deschidere.
43
Aplicaţie practică – Procedură de blocare2. REFERINŢE:
Numărul TitlulNorma internă a S.C. XYZ S.R.L. ROMÂNIA
L.319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI:Termenul/Abrevierea Definiţia
BLOC Blochează / Afişează: blocare prin dispozitive de blocare; afişează etichetă de avertizare.
4. RESPONSABILITĂŢIMecanicul, lacătătuşul şi electricianul sunt responsabili de aplicarea instrucţiunii BLOC. Operatorul va supraveghea direct activităţile de mentenanţă. Şeful de schimb este responsabil de verificarea aplicării instrucţiunii.Serviciul PP este responsabil de instruirea suplimentară a personalului vizat de instrucţiunea BLOC. Şeful de schimb de instruirea periodică a lucrătorilor din subordine.
44
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
Nume Poziţia Semnătura DataELABORAT: ION Ion
VASILE VasileŞef secţie Responsabil mentenanţă energetică
VERIFICAT/AVIZAT:
MANEA Mihaela Şef serviciu PP
ABROBAT : PANTEA Stefan Director fabrică
5. COLECTIVUL DE REALIZARE
6. DISPOZITIVE
6.1. Dispozitive de blocare6.2. Etichete de avertizare
P E R
I C O
LNU PU
NETI I
N
FUNCT
IUNE !
Acest
lacat
/ Sigil
iu
poate
fi inlatu
ratdo
arde
catre
:
Nume : __
______
______
___
Depa
rtamen
t : ___
______
_
Data/
orapre
vazuta
pentr
u
finaliza
re: __
______
______
P E R
I C O
L
P E R
I C O
LNU PU
NETI I
N
FUNCT
IUNE !
Acest
lacat
/ Sigil
iu
poate
fi inlatu
ratdo
arde
catre
:
Nume : __
______
______
___
Depa
rtamen
t : ___
______
_
Data/
orapre
vazuta
pentr
u
finaliza
re: __
______
______
45
Aplicaţie practică – Procedură de blocare7. INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE7.1 INSTRUCŢIUNI DE BLOCARE MIXERE - electrician
Anuntaţi şeful de schimb;
Se va întocmi permisul de lucru de către şeful de schimb. Va fi vizat de şeful de secţie pe schimb;
Dispozitivele BLOC se vor păstra în camera de control a sectorului1;
Operatorul sector 1 va supraveghea întreaga operaţiune;
Intrerupeti tensiunea in panoul local;
46
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
Suspendaţi capacul mixerului;
Electricianul blochează alimentarea cu tensiune în panoul local, aplicând dispozitivul BLOC, lacăt şi etichetă avertizoare proprie.În cazul în care mecanicul sau lăcătuşul au şi ei de lucru, aplică şi ei lacăt şi etichetă avertizoare. Ultimul aplică operatorul local;
Fiecare participant la aplicarea BLOC, va deţine un lacăt şi etichetă personalizată;
Dupa blocarea echipamentului şi afişarea etichetei de avertizare, se verifică dacă echipamentul poate porni şi dupa blocarea acestuia, prin acţionarea butonului ,,ON/OFF’’.
Apăsaţi butonul de urgenţă al panoului local de comandă;
47
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
7.3 Punerea în funcţiune
Deblocarea se va efectua, după terminarea operaţiunilor la mixere, prin anunţarea tuturor persoanelor implicate, ridicarea lacătelor, blocajelor şi etichetelor de avertizare. În cazul în care mentenanţa se desfăşoară pe două schimburi, între schimburi se vor înlocui lacătele şi etichetele de avertizare, de omologii fiecărui participant la operaţiunea de blocare. Se verifică dacă nu există alte persoane în zonele periculoase. Se repune mixerul în funcţiune şi se verifică funcţionarea acestuia.
8. ÎNREGISTRĂRI
a)Formularul de instruire specific BLOC;
b)Fişa de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
7.2 APLICAŢII PE ALTE SISTEME ENERGETICE (mecanice, lichide energetice, enegie hidraulică, hidotermică, etc.)
Instrucţiunea e relativ identică
