MENTENANŢA PRODUCTIVĂ TOTALĂ

Apariţia Mentenanţa Productivă

Totală – MPT este legată de managementul

japonez în domeniul mentenanţei şi în special de o instituţie profesională numită „Japan

Institute of Plant Maintenance” (JIPM)

creată în 1969 de către „Japan Management

Association”, consorţiu alcătuit din câteva

mari firme, cu sprijinul specialiştilor din câteva

renumite universităţi japoneze.

Impactul asupra industriei japoneze se

manifestă prin atribuirea unui premiu anual, denumit PM (Productive Maintenance), firmelor care au

aplicat cu cele mai bune rezultate doctrinele

Mentenanţei Productive.

Conceptul de cea mai mare importanţă pentru

managementul mentenanţei, Mentenanţă Productivă Totală

(MPT) are ca definiţie pe cea a lui Nakajima, care consideră ca

Mentenanţă Productivă Totală (MPT) reprezintă:

obţinerea unui randament maxim pentru sistemul tehnic;

stabilirea unui sistem global de Mentenanţă Productivă, pe

toată durata de viaţă a mijloacelor fixe;

implicarea competentă în mentenanţă a tuturor

compartimentelor de muncă, de la concepţie

la exploatare, precum şi a managerilor acestora;

creşterea autonomiei de acţiune a angajaţilor,

organizaţi în cercuri (similare cercurilor de calitate).

Literatura românească de specialitate defineşte opt

puncte fundamentale ale unui sistem de Mentenanţă

Productivă Totală (MPT):

eliminarea sistematică a pierderilor;

mentenanţa autonomă;

mentenanţa productivă;

instruire tehnică şi operaţională;

concepţie şi gestiune (pentru produse şi

echipamente);

calitatea produselor;

performanţa serviciului;

gestiunea securităţii.

PILONII MENTENANŢEI PRODUCTIVE TOTALE

OBIECTIVELE

MENTENANŢEI PRODUCTIVE TOTALE

DIRECTE INDIRECTE

0% OPRIRI

ACCIDENTALE

0% ACCIDENTE

0% POLUARE

0% PRODUSE

DEFECTE

AUTOMENTENANŢA reprezintă implicarea competentă a

personalului de producţie în activităţile de mentenanţă ale

mijloacelor de producţie utilizate în procesul de fabricaţie.

aplicarea unui plan eficient de mentenanţă preventivă;

„ urmărirea funcţionării sistemelor, crearea şi utilizarea unei baze de

date privind indicatorii tehnici şi economici specifici;

„ adaptarea mijloacelor de producţie la condiţiile tehnice şi de mediu

în care sunt utilizate;

implicarea operatorilor în efectuarea de intervenţii de mică dificultate;

recurgerea la mentenori calificaţi pentru mentenanţă dificilă.

‰ se previn dereglările ce pot conduce la

creşterea cheltuielilor de mentenanţă;

‰ se evită deplasările inutile ale

tehnicienilor mentenori pentru intervenţii

minore;

‰ se asigură un ansamblu de sarcini de

mentenanţă preventivă simple la nivelul

utilizatorilor mijloacelor de producţie.

mai buna utilizare a timpului de lucru a operatorilor de

producţie, prin reducerea

timpilor de aşteptare pe durata intervenţiei;

deplasarea unei părţi din personalul de producţie spre

sfera serviciilor de mentenanţă, conducând la micşorarea

relativă a efortului depus şi resurselor alocate acestui

serviciu;

creşterea fiabilităţii ,disponibilităţii şi

randamentului sistemelor tehnice;

micşorarea timpilor de diagnostic şi intervenţie

în caz de pană;

responsabilizarea operatorilor în ceea ce

priveşte utilizarea mijloacelor de producţie,

datorită unui nou raport om-maşină;

creşterea calităţii de ansamblu a producţiei

şi micşorarea ratei de non-calitate datorate

mentenanţei;

utilizarea mai eficientă a mentenorilor, aceştia

fiind apelaţi numai în cazul unor intervenţii cu

grad ridicat de dificultate, etc.

5 CONCEPTE APLICATE ÎN DOMENIUL MANAGERIAL

În domeniul MPT, unii termeni provenind din limba japoneză sunt păstraţi de literatura de specialitate în forma lor originală.

“SEIRI”

“SEISSO”

“SEITON”

“SEIKETSU”

“SHITHSUKE”

“SEIRI” = aranjare, eliminare a lucrurilor inutile

optimizarea aranjării sculelor, dispozitivelor şi materialelor de

întreţinere, astfel încât să poată fi reparate cu uşurinţă de

utilizator, iar accesul la acestea să se facă cu minimum de efort;

stabilirea unei conformităţi între tipul de material utilizat/tipul de

utilaj deservit, pentru o mai rapidă depanare în caz de necesitate;

îmbunătăţirea nivelului de instruire a executanţilor, privind

metoda de mentenanţă ce trebuie aplicată;

eliminarea obiectelor declasate, a rebuturilor, pieselor de schimb

defecte şi, deja înlocuite, ce pot lungi traseele parcurse de

executanţi sau mări gradul de atenţie necesar identificării

acestora etc.