58
1 Metode şi procedee Metode şi procedee didactice didactice utilizate în utilizate în predarea predarea personajului personajului feminin feminin din literatura din literatura

Metode Active Participative

  • Upload
    bocacio

  • View
    395

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Metode Active Participative

11

Metode şi procedee Metode şi procedee didactice didactice

utilizate în predarea utilizate în predarea

personajului femininpersonajului feminin din literatura din literatura

română interbelicăromână interbelică

Page 2: Metode Active Participative

22

Argument„Într-o lume cum e cea contemporană, unde

toate par a ţine de o anumită lege a degradării energetice, unde toate decad şi toate obosesc, faptul feminităţii e un miracol despre care nu se vorbeşte încă îndeajuns.” - spunea Constantin Noica în Însemnări despre feminitateÎnsemnări despre feminitate

De multe ori, atunci când citeşti un roman sau descoperi o nouă montare după o piesă de teatru, personajul feminin nu e cel care să-ţi rămână în memorie. Şi asta nu pentru că nu ai fost atent ci pentru că unda de mister, neînţeles şi problematic ascunde ”citirea” îmediată a personajului feminin.

Cu atât mai mult acum, în secolul al XXI –lea, când pe lângă alte revelaţii, se manifestă şi aceea că femeile - în realitate ca şi în literatură – pot avea trăsături de caracter, voinţă şi raţiune, nu numai senzaţii şi temperament. Camil Petrescu observa încă din 1937 că ” Înfăţişarea lumii în curgerea ei colorată, dar şi în brutalitatea necesităţii practice, întreţine în femei o stare de tulburare şi de iritare a sensibilităţii care sporeşte cunoaşterea.”

Page 3: Metode Active Participative

33

Cu mult înainte de feministele previziuni ale Virginiei Woolf (1929) , Eugen Lovinescu sesiza un fenomen ce avea să determine o profundă schimbare în conştiinţa omenirii: „ Ne îndreptăm cu siguranţă spre feminismul integral, aşa că urmaşii noştri vor trăi sub regimul egalităţii totale. Inevitabilului ne închinăm. Sunt însă romancieri care-şi închipuie că numai în ziua când femeile vor avea toate drepturile îşi vor da seama de ceea ce au pierdut, întrucât podoaba lor cea mai mare era tocmai în neegalitate şi în lipsa de drepturi, şi cu farmecul fragilităţii au cucerit lumea.”

Deşi nici o programă şcolară nu insistă pe studiul personajelor feminine şi nici în lucrările metodice şi psihopedagogice nu se precizează un tipar anume, o metodă diferită de lucru în studierea personajului feminin, ELE sunt ALTFEL decât restul personajelor. Ba chiar la finalul perioadei de şcolarizare, prin examenul de bacalaureat, mulţi din itemii-eseu fac trimitere la personajul feminin sau la relaţia de cuplu ( cuplu fiind definit de SNEE în 2007 ca fiind „alcătuit din persoane de sexe diferite”).

Page 4: Metode Active Participative

44

Iată de ce mi se pare relevant să vorbesc despre personajul feminin bine realizat artistic într-o epocă la fel de tranzitorie ca şi a noastră, în sărăcia referinţelor didactice ale programei şcolare, pentru că adesea ele devin femei cu voinţă puternică, exemple de comportament ce pot sluji ca modele tuturor tinerelor de astăzi.

Page 5: Metode Active Participative

55

MOTTO:MOTTO:

„„Vremelnic sensibilulVremelnic sensibilulDoar ca simbol survine; Doar ca simbol survine; Aici intangililulAici intangililulEvidenţă devine; Evidenţă devine; Aici genuinul ne-Aici genuinul ne-Rostibil s-a spus; Rostibil s-a spus; Etern – Femininul ne Etern – Femininul ne Trage în sus.”Trage în sus.”

Goethe – Goethe – FaustFaust

Page 6: Metode Active Participative

66

Cuprins

I. I. Repere teoretice asupra personajuluiRepere teoretice asupra personajului

II II .. Personajul literar în şcoală Personajul literar în şcoală A. A. Metodologia studiului textului literarMetodologia studiului textului literar B B ..Sistemul de lecţii în studiul personajului Sistemul de lecţii în studiul personajului literarliterar

III.III. Metode şi procedee didactice noi/moderne Metode şi procedee didactice noi/moderne utilizate în studiul personajului literarutilizate în studiul personajului literar

IV IV ..Pesonajele femininePesonajele feminine ( 1( 15 5 personaje din texte personaje din texte epice epice şi dramatice)şi dramatice)

VI .Anexe ( fişă de caracterizare, scheme VI .Anexe ( fişă de caracterizare, scheme conceptuale, dezbaterea, proiecte didactice conceptuale, dezbaterea, proiecte didactice etc.) etc.)

VII . BibliografieVII . Bibliografie

Page 7: Metode Active Participative

77

I. Repere teoretice asupra personajului

a) personajul – element de structură epico –dramatică b) relaţia personajului feminin cu

realitatea c) psihologia personajului feminin în context istoric şi cultural

Page 8: Metode Active Participative

88

1. Personajul ca termen de relaţie în semantica discursului

DEFINIŢII : - personajul ocupă locul principal în sistemul operei literare, alături de alte unităţi textuale sau diegetice ca istorie, discurs, intrigă, timp, spaţiu, narator. El reprezinta forţa centripetă a universului reprezentat, căci restrânge acţiunile divergente sub numitorul comun al unităţii sale. - personajul este un homo fictus, o imagine

ficţională animată, dublu construit pe o dimensiune exterioară, ca fiinţă socială, şi pe o dimensiune interioară, ca fiinţă psihologică.

- fiinţă umană sau alegorică, personajul se defineşte prin:• CE FACE ?CE FACE ? • CUM ESTE ? CUM ESTE ? • CE REPREZINTĂ ? CE REPREZINTĂ ? • CE SPUNE ?CE SPUNE ?

Popa, Marian, Homo fictus. Structuri şi ipostaze Greimas, Julien, Despre sens. Eseuri semiotice

Page 9: Metode Active Participative

99

2. Personajul între epică şi dramă Personajul epic: e anunţat prin portret, realizat după părerea lui

Silviu Angelescu, prin următoarele :1. corpul (silueta, proporţii): talia, constituţia, braţele, mâinile, gâtul, umerii,

picioarele;1. figura: forma capului, conturul feţei, părul, fruntea, sprâncenele,

ochii, nasul, gura, buzele, bărbia, tenul, ridurile (barba, mustăţile), urechea;

2. semne particulare - rectificări anatomice cu sens cultural (urme ale unor intervenţii chirurgicale), mutilări (juridice, religioase, profesionale, terapeutice, accidentale), tatuaje şi ornamente (religioase, politice, erotice);

3. vestimentaţie;4. podoabe şi insigne;5. trasături dinamice (funcţionale): ţinuta corpului, poziţia capului,

mersul, mimica, privirea, vocea, râsul, tusea, vorbirea;6. efectul de ansamblu sau mina, aerul personajului.

Dar portretul conjugă prosopografia, înfăţişarea personajului, cu etopeea, descrierea conformaţiei psiho-morale,

tradiţiile fizionomiste

Sunt două feluri de realizare artistică a portretului: portretul compact, prezent într-o singură secţiune discursivă sau portretul difuz,

compus în etape succesive pe o mare suprafaţă textuală

Page 10: Metode Active Participative

1010

Personajul dramatic are un statut special precizat ca individualitate în condiţiile scenice cunoscute, rezultat tocmai din raportul dintre actor şi personaj; Datorită dublului său statut, el aparţine în acelaşi timp lumii fictive şi universului real al scenei unde este încarnat de către un actor. E o fiinţă de hârtie care iubeşte, suferă, moare, dar şi o fiinţă în carne şi oase care rosteşte cuvintele şi/sau face gesturile prin care se transmite acţiunea de a iubi, de a suferi

Personajul dramatic e o fiinţă fictivă care nu are chip şi corp, în consecinţă, nu are nici portret cum ne-a obişnuit epica şi se conturează prin:• elemente de identificare care îl plasează într-un anumit orizont

(precizările iniţiale referitoare la sex, vârstă, rolul social sau familial )• faptul că e un actant şi se manifestă ca producător al unor acte scenice • se caracterizează mai ales prin ceea ce spune

Textul dramatic păstrează rudimente de caracterizare directă prezente în lista personajelor — dramatis personae — adresată regizorului, dar şi cititorului; fundamentală rămâne însă caracterizarea indirectă, în primul rând prin limbaj şi apoi prin fapte, prin nume sau prin caracterizarea altor personaje

Personajul dramatic se pretează lesne grupării în categorii: mitico-arhetipale (al miturilor antice, dar şi al celor

moderne), sociale, de caracter, psihologice, simbolice

Page 11: Metode Active Participative

1111

3. Modelele istorice ale personajului

Personajul e un model uman care a fluctuat de-a lungul literaturii diferitelor epoci

Literatura Antichităţii promovează modelul omului ca fiinţă exemplară

Evul Mediu propune personaje exangue, lipsite de individualitate, reprezentări alegorice ale unor valori curente : literatura religioasă va face apologia omului damnat , literatura eroică va exalta figura cavalerului ,,fără teamă şi fără prihană", educat în spiritul căutării aventurii şi a pasiunii.

Omul renascentist devine valoare prin el însuşi este un abis de ştiinţă şi un iubitor de artă (homo universalis), ca trup, nimic din ce este omenesc nu-i este străin. Crede în demnitatea fiinţei umane, în capacitatea ei de a-şi ameliora condiţia prin raţiune, voinţă şi putere creatoare, pentru el lumea nu are secrete, totul poate fi cuprins în raza minţii

Personajul clasic va fi expresia măsurii, a raţiunii, a unui ideal moral , unitar, coerent şi neschimbător (chiar şi ca vârstă personajul clasic este invariabil adult), pentru că e redus la o dominantă de caracter

Preromantismul propune imaginea omului sensibil , omul care, înainte de a fi condus de raţiune, e mişcat de sentiment, ce trăieşte experienţe şi stări personale, omul ce descoperă deliciile solitudinii în mijlocul naturii sau pe ruinele trecutului.

Specific personajului romantic este construcţia sa ca unitate a contrariilor, ca fiinţă scindată, ca întâlnire a extremelor. De aceea, i se va aplica formula de ,,personaj excepţional în împrejurări excepţionale“.

Page 12: Metode Active Participative

1212

Realismul opune viziunii idealizate asupra omului, o viziune obiectivă, mai ştiinţifică cea a omului comun, a omului obişnuit, a omului veridic, concret, o fiinţă istorică, căci e plasat într-un univers complex, cu multiple determinări şi dedus ca tipologie din configuraţia specifică a mediului de viaţă. Tipurile realiştilor sunt sociale şi nu psihologice, căci tipurile nu mai sunt date dintr-o dată, ele devin, omul e prezentat în procesul lui de formare şi nu mai e descris pur şi simplu, ci explicat .

Naturalismul propune imaginea omului în ipostaza de caz clinic, a omului fiziologic studiat la intersecţia a trei factori preluaţi din estetica lui Taine: rasa, mediul şi momentul istoric.

Secolul XX oferă în privinţa personajului un tablou de o diversitate deconcertantă, căruia nu i se poate găsi nici un numitor comun, astfel că singura intreprindere neriscantă ar fi înregistrarea câtorva direcţii mai precizate: este vorba de omul ca flux al conştiinţei (romanul de tip proustian) şi omul ca simplu comportament, privit constant din afară, cum l-a impus proza americană (Hemingway).

Deşi nu dispare ca entitate, el îşi pierde unitatea, fie prin supralicitarea datelor despre el, fie prin ambiguizarea sa, prin dispariţia trasăturilor care îl individualizează . Devine o figură contradictorie, difuză, risipită în text.

Page 13: Metode Active Participative

1313

4. Teorii ale clasificarii personajelor

S-ar putea afirma că orice clasificare a personajelor literare este imposibilă, căci personajele, ca şi indivizii cu identitate istorică, sunt nişte unicate. S-ar putea afirma exact cu aceeaşi tărie că orice clasificare este posibilă, pentru că toate personajele create, ca şi indivizii concreţi, sunt repetabile şi identice în totalitatea lor, printr-un numitor comun care este condiţia umană. S-ar putea încadra exact aceleaşi personaje în categorii diferite şi s-ar putea eventual demonstra că nu există nici o legatură între categoriile formulate.

Clasificarea personajelor se arată a fi o întreprindere deconcertantă, pândită de riscul încadrării forţate, de dragul de a completa nişte scheme care de altfel interferează.

Câteva criterii de diferenţiere , clasificare a personajelor, au doar uz didactic , fiind enunţate de Gilles Philippe în Romanul. De la teorii la analize , completate ulterior de Marian Popa -Homo fictus. Structuri şi ipostaze , Northrop Frye în Anatomia criticii , Iuri Lotman - La structure du texte artistique :

a. după locul deţinut în acţiune b. după funcţia îndeplinită c. după gradul de individualitate d. după capacitatea de a evolua sau nu pe parcursul intrigii e. după complexitatea personajului sau densitatea lui psihologică

etc

Page 14: Metode Active Participative

1414

I b) Relaţia personajului feminin cu realitatea

În ceea ce priveşte evoluţia personajului feminin, literatura s-a dovedit destul de nedreaptă, pentru că majoritatea scriitorilor fiind bărbaţi, perspectiva asupra acestui tip de personaj este, oarecum, distorsionată. Este de ajuns să reamintim argumentul lui G. Călinescu ,,femeia, legată de pământ prin fiziologia ei, nu se simte Beatrice, nu are vocaţia conducerii spre cer. Ea e stăpânită mereu de problema raporturilor cu bărbaţii şi a procreaţiei”.

În plus, această femeie, pe care mulţi au idealizat-o, este plină de defecte, dintre care cel mai important este acela că latura sa predominantă este cea socială, femeia trăind în societate, fiind dependentă de ceilalţi indivizi, în aceeaşi măsură în care şi ei, la rândul lor, depind de ea. Ea nu are nevoie de recunoaşterea postumă, spune acelaşi G. Călinescu, căci gândirea ei este practică.

Sunt puţini scriitori-femei care ar fi putut crea personaje feminine puternice însă şi atunci se pare că CEVA împiedică realizarea literară. Să fie vorba de teama de a nu desconspira MISTERUL FEMININ? Sau poate că personajele ar fi fost crâmpeie subiective ale scriitoarelor?

În orice caz, personajele feminine s-au aflat mereu în sfera de interes scriitoricesc tocmai pentru că CEVA nu putea să fie spus cu certitudine despre ele.

Page 15: Metode Active Participative

1515

I c) Psihologia personajului feminin în context istoric şi cultural

Freud, care şi-a întemeiat metoda sa în domeniul psihopatologiei tocmai prin sondarea inconştientului, la sfârşitul vieţii n-a putut spune altceva decât că „ Marea întrebare la care nu s-a răspuns niciodată şi la care nu am fost în stare nici eu să dau un răspuns, după 30 de ani de studiu, este sufletul feminin.” Are femeia un statut aparte în particularităţile de trăire şi exprimare psihică? DA !

Iată deci câteva trăsături particulare ale psihicului feminin:o imaginaţie bogată, sensibilitate deosebită, răbdare, capacitate remarcabilă de a asculta şi simplifica, predominanţa vieţii vegetative, facilitate verbală, inteligenţă afectiv - intuitivă, dexteritate, prevalenţa sentimentelor estetice.

Dar toate acestea nu au contrariat pe nimeni, ci din contră, ele s-au constituit puncte nodale ale atracţiei feminine.

Evoluţia socială şi istorică determină psihologia personajului feminin. Începând cu Antichitatea şi până în zilele noastre, personajul feminin a fost supus evoluţiei în funcţie de statutul socio-istoric al femeii

Emanciparea femeii din perioada interbelică va genera noi tipuri de personaje feminine, cu viaţă psihologică intensă, luptând să ascundă sau să divulge secrete, să-şi asigure ei şi copiilor ei un trai liniştit. De cele mai multe ori apare conturat chipul femeii-mamă, mai ales în literatura română, căci la urma urmei aceasta este valoarea supremă a femeii

Page 16: Metode Active Participative

1616

II. Personajul literar în şcoală

A. Metodologia studiului textului literar•Etapele studiului literaturii în şcoală•Competenţe generale, valori şi atitudini în procesul receptării literaturii române în liceu•Competenţe specifice studiului operei literare în liceu

B. Sistemul de lecţii în studiul personajului literar•Text şi interpretare•Lecţia de literatură – lecţie activă în receptarea operelor epice şi dramatice•Câteva tipuri de lecţii aplicabile în studierea personajului literar

Page 17: Metode Active Participative

1717

B .c) Câteva tipuri de lecţii aplicabile în studierea personajului literar

Pentru că personajul literar apare clar individualizat prin particularităţi fizice şi psiho-comportamentale în operele epice şi în cele dramatice, ne vom opri acum asupra lecţiei de receptare (comentare) a acestor tipuri de opere literare, insistând asupra metodelor de integrare a personjului în studiul acestor texte.

Lecţia de predare - învăţare ( lecţia de comunicare/ însuşire de noi cunoştinte) sau Lecţia de comentariu literar

apud Vistrian Goia şi Ion Drăgotoiu - geneza operei - compoziţia operei - caracterizarea personajelor - arta scriitorului

apud Emanuela Ilie • organizarea colectivului de elevi;• pregatirea psihologică a elevilor (captarea atenţiei lor) pentru receptarea

optimă a noilor conţinuturi;• anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale urmărite de profesor;• comunicarea noilor cunoştinte printr-o strategie metodică potrivită • fixarea temei pentru acasă. (Adăugând alte momente decât cele de mai sus, transformăm lecţia într-una

mixtă!)

Page 18: Metode Active Participative

1818

Lecţia prelegere - în prezentare a unor curente sau mişcări literare, e etapelor

de dezvoltare a literaturii române într-o anumită perioadă, etapele de creaţie ori coordonatele imaginarului autorilor canonici

Dintre lecţiile de verificare şi evaluare a cunoştinţelor lecţia dezbatere, Etapele lecţiei-dezbatere: ( apud Emanuela Ilie )1. Iniţierea ei: anunţarea temei(moţiunii) şi se recomandă

bibliografie ce oferă dovezi (mărturii, exemple, citate) pe baza cărora să îşi alcătuiască şi să îşi susţină argumentarea – cu 2-4 săptămâni înaintea orelor fixate în planificare pentru dezbatere

2. Pregătirea ei:▪ parcurgerea activă a bibliografiei (efectuarea de adnotări pe marginea textului, identificarea de întrebări pornind de la materialele citite, elaborarea de fişe de idei)

▪clasificarea, analiza şi sistematizarea dovezilor în funcţie de argumentele şi contraargumentele pentru care sunt valorificate.3.Dezbaterea propriu-zisă: I oră - organizarea colectivului de elevi în

afirmatori şi negatori şi stabilirea a câte 4-5 motive pro şi contra moţiunii

a II-a oră – afirmatorii şi negatorii, în echipe de câte 3 elevi fiecare îşi prezintă părerile în faţa clasei de elevi şi a arbitrilor-judecători

4. Analiza dezbaterii

Page 19: Metode Active Participative

1919

III. Metode şi procedee didactice noi/moderne utilizate în studiul personajului literar

a)Aspecte teoretice ( taxonomii ample, variate – cea mai cunoscută e cea propusă de Ioan Cerghit şi Ioan Paşcu)

A. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:1. Metode de comunicare orală:- expozitive (afirmative): expunerea cu variantele ei: povestirea,

expunerea cu oponent, prelegerea-dezbatere;- interogative (conversative sau dialogate): conversaţia;- metoda discuţiilor şi a dezbaterilor cu variantele ei: Philips 6-6 şi

brainstormingul;- metoda problematizării (instruirea prin problematizare) .2. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern:- reflecţia personală.3. Metode de comunicare scrisă:- lectura explicativă;- învăţarea după textul scris al cărţii.

Page 20: Metode Active Participative

2020

B. Metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice)

1.Metode bazate pe acţiune reală:- exerciţiul - algoritmic, euristic;- lucrările practice - cu caracter reproductiv, demonstrativ, problematizat;- proiectele tematice - reproductive, problematizat - creative;- studiul de caz;- proiectul sau tema de cercetare.

2.Metode bazate pe acţiune simulată:- jocurile didactice;- jocurile de simulare;- lectura pe roluri;- învăţarea prin dramatizare;- învăţarea pe simulatoare.

Mijloacele de învăţământ sunt fie tradiţionale (tabla, creta ) fie moderne (audio-vizuale: retroproiector, casetofon, PC)

Materialul didactic folosit în studiul literaturii este felurit ca formă şi ca posibilităţi de utilizare, variind de la ilustraţie la audiţie de text sau casetă/DVD/ CD audio-vizual, de la muzeu la spectacolul de teatru, de la ediţii rare ale operelor studiate la ilustraţii şi tabele realizate de profesori şi elevi

Page 21: Metode Active Participative

2121

Noile deziderate ale unui învăţământ formativ eficient şi activ a impus în cadrul orelor de literatură şi lecţii pe calculator (Asistent Electronic Lesson) care îmbină mijloacele audio-vizuale cu cele tradiţionale( caiet, fişe, cretă, tablă etc.) De multe ori, materialele ilustrative pe suport clasic( hârtie, carton) sunt înlocuite de cele în format electronic, sub forma unor prezentări Power-Point

PROCEDEUL REPREZENTĂRII GRAFICE LA LECŢIA DE LITERATURĂ (limbajul iconic)

-Procedeul este de neconceput în afara şi înaintea contactului cu textul literar autentic

-Reprezentarea grafică oferă un mod de a vedea opera literară, un anumit aspect al naturii sale complexe, în cadrul căreia afectivului i se raliază factori intelectuali.

Page 22: Metode Active Participative

2222

b) Aplicaţii

1.) brainstorming-ul

În procesul receptării romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, elevilor li se va cere să explice titlul în legătură directă cu personajul principal al operei. Întrebarea problemă generează viziunea celorlalte personje asupra personajului feminin, ajungându-se la perspectivele multiple şi diferite asupra caracterului ei; pentru a fixa ideile descoperite de elevi se realizează o hartă conceptuală care se va afla la baza redactării cacterizării personajului Otilia.

Anexa 2 : Harta conceptuală Otilia

Page 23: Metode Active Participative

2323

Cum se defineşte Otilia, din romanul lui George Călinescu, Enigma Otiliei, în viziunea celorlalte personaje ?

farmec

puritate

inteligenţă

OTILIA intuiţie generozitate caracter

ENIGMĂ nestatornicie în superficialitate formare frivolitate nonconformism feminitate

FELIX „ Otilia e o fată admirabilă, o fată superioară… pe care n-o înţeleg!”

ideală 

PASCALOPOL „ A fost o fată delicioasă, dar ciudată. Pentru mine o enigmă!” femeia în devenire

 

MOŞ COSTACHE „ Fetiţa mea …tu ştii că numai pe tine te am. Ţie îţi las tot… ce-ţi trebuie ţie alt nume ?”

fetiţa 

STĂNICĂ RAŢIU „Deşteaptă fată, comentă Stănică ştire când o află. Ştiu că se descurcă în viaţă !”

spirit practic

 

GEORGETA „ Stimez pe Otilia numai după cum îmi vorbeşti despre ea.” domnişoara

 

FAM. TULEA „ Proastă eşti, Aurico – vorbi Aglae suspinătoarei pri uşa deschisă. Să-ţi faci sânge rău pentru o dezmăţată!”

stricata

Page 24: Metode Active Participative

2424

b) Aceeaşi metodă, un alt roman, Maitreyi, de Mircea Eliade. Întrebarea problemă: Ce îl atrage pe Allan, europeanul instruit, la exotica Maitreyi? Răspunsurile argumentate, cu citate reprezentative generează o schemă conceptuală utilizată apoi în caracterizarea eroinei.

Anexa 3: Harta conceptuală Maitreyi

Foto: Mircea Eliade si Maitreyi Devi

Page 25: Metode Active Participative

2525

SCENE CHEIEPRIMELE ÎNTÂLNIRI BIBLIOTECA Atingerea picioarelor LA LACURIMotto: "Iţi mai amintesti de mine, Maitreyi ? Şi daca da, ai putut să mă ierţi ?" Allan: "Aş vrea să privesc ochii Maitreyiei"=final deschis

o tânără de 16 ani, fiica inginerului Narendra Sen(=prof. Surendranath Dasgupta, un mare filosof indian ) din Calcutta

Allan - o vede uneori ca pe o zeiţă sau ca pe o sfântă: "Alergam într-o masina a secolului al XX-lea şi alături de mine aveam un suflet nepătruns şi neînţeles, tot atât de himeric şi de sfânt ca şi al celeilalte Maitrevi. sihastra din Upanishade".

tânara bengalezăconferenţiază despre frumos şi scrie poeme filosofice apreciate chiar de marele scriitor Tagore/ Thakkur

MAITREYICând s-au cunoscut:

India anilor 1930M.E. / Allan = 23 ani;

Maitreyi are 16 (face 17 pe 17 sept.) Maitreyi devine o

cunoscuta poetă indiana/ Amrita va scrie Dragostea nu moare, răspuns la romanul lui

Eliade

Cel mai exotic personaj feminin din lit. r. -"simbol al sacrificiului in iubire"

faptură misterioasă şi schimbătoare, stranie şi ciudată

o fiinţă pură, o "primitiva" în sensul

inocenţei, care crede că arborii au suflet( iubise copacul 7 frunze) şi se simte jignită până la lacrimi, atunci când un bărbat îi atinge braţul

pe Allan nu-l atrage iniţial, găsind-o chiar urâtă "cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase, cu sânii puternici de fecioară bengaleză, crescuta prea plin, ca un fruct trecut în copt"

"Fără îndoială e cea mai talentată şi mai enigmatică fată din câte am cunoscut"-Allan

Plină de sensibilitate (atunci când îi daruieşte lui Allan o

floare în care impletise un fir din părul ei)

mândră şi dispreţuitoare în alte momente, cântând de una singură şi întristându-se dintr-o

dată, Maitreyi arată mereu o altă înfăţişare

amestec de nevinovăţie şi senzualitate de la jocul

copilăresc şi naiv până la dăruirea totală, (din clipele de dragoste)

instruită şi cultă apreciată în cercurile bengaleze de intelectuali, dar păstrând totodată în suflet, un

amestec de păgânism şi iraţional care o face unică

o indiancă educată în spiritul credinţelor arhaice, cu ingenuităţi de fetiţă, dar şi cusenzualităţi salbatice şi religioase de brahman

Ipostaza de mireasă pentru o viitoare "nuntă în cer" se contureaza în ultima parte a romanului când, dupa dramatica lor despărtire, Maitreyi îi spune lui Allan: "în viata viitoare ne vom întâlni iar. dragule. Ai să ma recunosti atunci?"

Numele eroinei trimite, prin asemănare, la o zeitate: Maitreya, în traducere "Cel legat întru prietenie"; poate şi din acest motiv, dăruindu-i o carte lui Allan, ea i-o dedică, simplu, "Prietenului"în mitologia indiana, acest nume era purtat de soţia unui mare înţelept şi le simboliza pe femeile superioare intelectualiceşte; în termenii, mitului, Maitreyi era o iniţiată, însetată de cunoaşterea adevărului absolut

"sufletul feminin indian, o adevarată terra incognita pentru un european"- G. Călinescu

tatăl ei este sever, şi respectă rigorile vieţii indiene, trăieşte în belsug, dar doarme ascetic pe jos, pe o rogojina subţire ca pânza; în iubire pare nestiutoare, dar în prima noapte îl uimeste pe Allan cu îmbrăţişările sale. După modul cum vorbeşte,

adeseori nu ştii daca e naivă sau îşi bate joe de cineva.

La fel de enigmatică pentru Allan ca Otilia pentru Felix (din romanul călinescian) , Maitreyi este mai profundă. mai devotată iubirii sale, pe care o consideră unică, intelegând-o ca devoţiune.

- varianta a eternului feminin,- tip al adolescentei, senzuală şi spirituală, candidă şi voluptoasă, copil si femeie in acelaşi timp

Page 26: Metode Active Participative

2626

2) Dezbaterea

De multe ori e considerată o formă aparte a discuţiei; Ioan Cerghit o consideră o „discuţie pe larg şi amănunţită a unor probleme, deseori controversate şi rămase deschise (dezbatere cu catacter polemic, urmărindu-se influenţarea convingerilor, atitudinilor şi conduitei participanţilor)“

Dezbaterea propriu- zisă constă în următoarea schemă:•afirmator(1)- 5 minute;•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute;•negator(1) - 5 minute;•întrebarea afirmatorilor şi răspunsul prompt al negatorului-2 minute;•afirmator(2) - 5 minute;•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute•negator(2) - 5 minute;•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al negatorului- 2 minute;•la final are loc deliberarea juriului şi desemnarea câştigătorilor.

Page 27: Metode Active Participative

2727

Fisa de lucru - dezbatereFisa de lucru - dezbatere

Echipa I: AFIRMATORII ( 5 ) Echipa II: NEGATORII ( 5 )

3,4 ARGUMENTE + Concluzia 3,4 CONTRA ARGUMENTE + Concluzia

Intervenţia fiecăruia: 2' - 3'. Folosirea pers. I plural: 1. Afirmaţia : Noi considerăm că….

Intervenţia fiecăruia: 2' - 3'. Folosirea pers. I plural: 1. Identificarea argumentului : Echipa afirmatoare sustine /

consideră/ crede că...

2. Motivarea:Argumentele noastre în sprijinul celor afirmate sunt: Ne susţinem afirmaţia, aducând în sprijin urmatoarele

dovezi:

2. Expunerea contraargumentului: Noi nu suntem de acord, deoarece credem ca / sustinem

3. Concluzia: 3. Concluzia: În consecinţă:...

Drept urmare: Drept urmare...

II. EVALU ATORII ( 4 ): anunţă REZULTATELE ( le justifică )Restul clasei: "spectatori"

III. Analiza Profesorului ( feedback )Participanţi A1 A2 A3 A4 A5 N1 N2 N3 N4 N5

Calitatea argumentelorr

Calitatea argumentării

Limbaj: corectitudine, fluentă, adecvare la partener etc.

Total

Page 28: Metode Active Participative

2828

a) A procedat bine Ileana-Lena , din romanul lui Mircea Eliade Nuntă în cer, dispărând din viaţa lui Andrei Mavrodin ?

AFIRMATORII NEGATORII

1 . Ileana crede în destin şi se teme de singurătate. Când Andrei nu acceptă ideea unui copil în viaţa lor, Ileana care nu se putea împlini ca femeie, a considerat că i s-a împlinit destinul, că va rămâne singură până la moarte şi trebuie să plece din viaţa singurului bărbat cu care EA voia să aibă un copil

2. Singurătatea Ilenei e mai mult o scuză a faptului că nu şi-a găsit până la Andrei Rostul în Viaţă, Sufletul pereche.

3. De ce Lena a acceptat divorţul şi nu a încercat să comunice cu soţul pentru a-i explica şi pentru a amâna momentul maternităţii ?

4. Pentru Ileana nu maternitatea este importantă cât faptul că a găsit şi trăit marea iubire căreia îi sacrifică perfecţiunea trupului ei şi că acest bărbat, Andrei, a făcut-o să se simtă specială, unică, împlinită. Copilul cu Andrei ar fi fost dovada NUNŢII în CER, a refacerii în plan uman a cuplului adamic.

1. Atunci de ce nu a acceptat propunerea primului soţ, Barbu Hasnaş, de a avea copii dacă se teme să rămână singură? Plecarea de lângă Andrei nu înseamnă că e singură?

2. Nu lipsa copiilor din viaţa Lenei a determinat divorţul de Hasnaş. Poate că nu era încă pregătită să devină mamă, simţea că mai are încă multe alte lucruri de realizat în viaţa ei însă nu putea să-i explice aceste lucruri lui Hasnaş, bărbatul a cărei concepţie de viaţă e cinică şi pragmatică.

3. Hasnaş vrea copii pentru că e singurul lucru pe care încă nu-l făcuse în viaţă şi crede că Lena e datoare, ca soţie, să ii ofere.

Etc.

Page 29: Metode Active Participative

2929

b) Este cu adevărat vinovat de trădare personajul feminin din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu?Ce însemnă trădare în viziunea lui Ştefan? - materialismul, petrecerile şi ieşirile cu „ noii prieteni”, absenţa de acasă fără „învoire”, flitrul, avortul, scrisoarea etc.

AFIRMATORII NEGATORII

1. În timpul Facultăţii Ela era o fată mondenă, cu viaţă socială activă, la care însă a renunţat prin căsătoria cu Ştefan.

Citat reprezentativ !2. Lupta pentru banii moşteniţi de la unchiul Tache ne

prezintă o faţă nouă a Elei. Idem 3. Având bani, Ela redevine mondenă: garderobă nouă,

ieşiri la restaurante, noi prietenii( Anişoara, domnul D.), excursii, noi activităţi mondene- tango, etc.

Idem.4. Lipseşte o noapte de acasă când Ştefan vine pe

neaşteptate. Idem.5. Flirtul evident cu domnul D. În timpul excursiei la

Odobeşti. Idem.6. La Câmpulung Muscel, înainte de începerea

războiului, se află şi D. Pe care Ştefan ar vrea să-l împuşte.

Idem.7. Scrisoarea pe care o primeşte Ştefan în timpul

permisiei de convalescenţă. Idem.

1.Originea modestă a Elei şi frumuseţea ei nu reprezintă argumente ale trădării.

1.Nevoia de bani e firească în condiţiile angoasei de a fi sărac, de a nu avea un viitor sigur. De altfel şi renta pe care o cere de la Ştefan e la fel justificată.

2.Ela cheltuie bani şi pentru familie: mobilează o locuinţă, schimbă garderoba lui Ştefan, face cadouri prietenilor din studenţie etc.

3.Lipsa de acasă e justificată de plecarea îndelungată a lui Ştefan cu treburi şi de biletul de la Anişoara care o chema la ea.

4.Fiindcă în monologurile introspective, Ela nu se apără, nu se justifică asupra faptelor nu înseamnă că are o aventură ci că Ştefan e orbit de gelozie

5.La desele despărţiri de Ştefan Ela suferă, iese rar în public, are orgoliul de a nu face ea primul pas, tocmai pentru că nu e vinovată de trădare.

6.Consideră scrisoarea o calomnie şi propunerea divorţului o răneşte.

Page 30: Metode Active Participative

3030

3 Metoda horoscopului Este Este specificspecificăă disciplinei noastre, disciplinei noastre,

poate fi utilizatpoate fi utilizatăă doar în cazul unor doar în cazul unor lecţii în care se lecţii în care se vizează vizează caracterizarea unor personaje caracterizarea unor personaje literare.literare.

Practic, în ora de literatură în care Practic, în ora de literatură în care se utilizează metoda, se se utilizează metoda, se organizează clasa în grupe de 4 organizează clasa în grupe de 4 elevi şi se desfăşoară următorii elevi şi se desfăşoară următorii paşi:paşi:

Citirea/ studierea în mod Citirea/ studierea în mod individual a unui text epic sau individual a unui text epic sau dramatic ;dramatic ;

Alegerea / desemnarea unui Alegerea / desemnarea unui personaj pentru discuţie ( câte personaj pentru discuţie ( câte unul pentru fiecare echipă sau unul pentru fiecare echipă sau acelaşi pentru toate echipele );acelaşi pentru toate echipele );

Citirea trăsăturilor/ descriptorilor Citirea trăsăturilor/ descriptorilor fiecărui semn zodiacal ( acestea fiecărui semn zodiacal ( acestea vor fi date elevilor pe fişe );vor fi date elevilor pe fişe ); Opţiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera Opţiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera

unui semn unui semn zodiacal;zodiacal; Prezentarea Prezentarea în faţa clasei a opţiunilor şi argumentelor ce le în faţa clasei a opţiunilor şi argumentelor ce le justificăjustifică urmată de discuţii;urmată de discuţii; Descoperirea unei alte soluţii, mai potrivite (eventual ) sau Descoperirea unei alte soluţii, mai potrivite (eventual ) sau îmbogăţirea îmbogăţirea argumentării.argumentării.

Page 31: Metode Active Participative

3131

VĂRSĂTOR20.01 – 18.02Trăsături:-omenos-meditativ-onorabil-altruist-excentric-lipsit de simţ practic-de neînduplecatVALOARE: zelosPERICOL: fanatism

PEŞTI19.02 – 20.03Trăsături:-altruist-filantropic-compătimitor-adaptabil-supersensibil-credul-risipitor-capriciosVALOARE: flexibilitatePERICOL: autocompătimire

BERBEC21.03 – 20.04Trăsături:-plin de iniţiativă-dinamic-hotărât-egoist-extremist-neortodox-capriciosVALOARE: idealismPERICOL: egoism

TAUR21.04. – 21.05Trăsături:-tenace-stoic-prudent-inflexibil-convenţional-încăpăţânat-rigidVALOARE: hotărârePERICOL: posesiv

GEMENI22.05 – 20.06

Trăsături:-multilateral-altruist-magnetic-perspicace-capricios-ambiguu-neliniştitVALOARE: deşteptPERICOL: împrăştiat

RAC21.06 – 20.07

Trăsături:-intuitiv-analitic-sociabil-hipersensibil-ostentativ-susceptibil-metodicVALOARE: diplomaţiePERICOL: nesiguranţă

LEU21.07 – 21.08Trăsături:-optimist-vivace-ambidextru-arogant-opulent-ostentativ-impetuosVALOARE: magnetismPERICOL: egoism

FECIOARĂ22.08 – 21.09Trăsături:-perfecţionist-obiectiv-analitic-încăpăţânat-precaut-indecis-modestVALOARE: capacitate analiticăPERICOL:hipercriticism

BALANŢĂ22.09 – 22.10Trăsături:IntuitivLogicEsteticTemperatAutocompătimitorIndolentIndecisVALOARE: diplomaţiePERICOL : autocompătimire

SCORPION23.10 – 22.11Trăsături:-tenace-întreprinzător-pasionat-ager-arogant-senzual-nemilos-sarcastic-răzbunătorVALOARE: scopPERICOL: nemilos

SAGETATOR23.11 – 20.12Trăsături:NeinteresatIdealistProfeticCompătimitorRisipitorÎncăpăţânatLipsit de tactDe neîncredereVALOARE: viziune PERICOL :împrăştiat

CAPRICORN21.12 – 19.01Trăsături:-diplomaţie-pragmatism-profund-întreprinzător-avar-egoist-materialist-carieristVALOARE: ambiţiePERICOL: rigiditate

Fişa cu trăsăturile zodiilor, furnizată prin reţeaua informativă a M.E.C.T

Page 32: Metode Active Participative

3232

CAPRICORNCAPRICORN21.12 – 19.0121.12 – 19.01

Trăsături:Trăsături:diplomaţiediplomaţiepragmatismpragmatismprofundprofundîntreprinzătorîntreprinzătoravaravaregoistegoistmaterialistmaterialistcarieristcarierist

VALOARE- ambiţieVALOARE- ambiţiePERICOL – rigiditatePERICOL – rigiditate

Elena Drăgănescu , din Concert din muzică de Bach

( CAPRICORN )

Page 33: Metode Active Participative

3333

Elena Drăgănescu ( CAPRICORN )Concert din muzică de Bach, Hortensia Papadat Bengescu

Diplomaţie: gazdă bună, încă din casa părintească, ştie să organizeze întâlnirile mondene;Pragmatism: nu iubeşte pe George Drăgănescu, însă decepţia din dragoste( Maxenţiu) şi teama de ridicol o determină să contracteze această căsătorie;Profund: iubeşte muzica şi cântă la pian; simte superficialitatea celor din jur, dar mai ales a Adei şi a Mikăi-Le; iubeşte sincer pe Marcian deşi nu arată;Întreprinzător: organizează Joile muzicale şi două concerte anuale în casa eiAvar: nu caută să se îmbogăţească însă cheltuie prudent din averea pe care o moşteneşteEgoism: e insensibilă la suferinţele fizice ale celor din famile; moartea Siei nu o împiedică să găzduiască Concertul.Carierist: urmăreşte succesul monden şi se teme să nu i se strice reputaţia prin asocierea numelui ei cu cel al gemenilor Hallipa pe care nici nu-i primeşte în casăVALOARE: ambiţia o face ceea ce este, un snob.PERICOL: rigiditate( e rece , protocolară, insensibilă la suferinţă)

Page 34: Metode Active Participative

3434

PESTI19.02 – 20.03

Trăsături:altruistfilantropiccompătimitoradaptabilsupersensibilcredulrisipitorcapricios

VALOARE: flexibilitatePERICOL: autocompătimire

Ilisafta Jder M. Sadoveanu, Fraţii Jderi )

Ana Baciu( L. Rebreanu, Ion )

Page 35: Metode Active Participative

3535

BERBECBERBEC21.03 – 20.0421.03 – 20.04

Trăsături:Trăsături: plin de iniţiativăplin de iniţiativă dinamicdinamic hotărâthotărât egoistegoist extremistextremist neortodoxneortodox capricioscapricios

VALOARE: idealismVALOARE: idealismPERICOL: egoismPERICOL: egoism

Lina Rim( H. P. Bengescu, Concert din muzică de Bach )

Tofana SbiltTofana Sbilt ((Patima RoşiePatima Roşie de Mihail Sorbul) de Mihail Sorbul)

Page 36: Metode Active Participative

3636

Lina Rim ( BERBEC)( H. P. Bengescu, Concert din muzică de Bach )

Plină de iniţiativă: deschide o clinică, cam imorală, care-i aduce un venit consistent

Dinamic: plină de enrgie, mereu cu treabă, fără momente de relaxare

Hotărât: pentru că vrea un statut social cumpără soţului postul de Profesor Universitar şi o casă somptuasă care o propulsează spre înalta societate bucureşteană

Egoist: nu iubeşte pe Rim şi nici pe fiica sa nelegitimă, Sia; Extremist: nu-şi recunoaşte fiica, lăsând-o spre creştere lui Lică

Trubadurul şi o primeşte în casă ca îngrijitoare profesorului bolnav Rim; când află de aventura dintre Rim şi Sia, o alungă pe aceasta din casă ; boala Siei nu o înduplecă şi îi refuză chiar ajutorul, tardiv cerut de altfel, lăsând-o să moară;

Neortodox: clinica ei e un loc în care "fecioare" nevinovate vin să scape de copilul nedorit; avusese o aventură cu vărul său lică, în urma căreia o va naşte pe Sia

• VALOARE: idealism aparent, căci familia o percepe ca fiind generoasă cu toţi;

• PERICOL: egoismul ei, snobismul o dezumanizează.

Page 37: Metode Active Participative

3737

Tofana SbiltTofana Sbilt (BERBEC)(BERBEC) Patima RoşiePatima Roşie de Mihail Sorbul de Mihail Sorbul Tenace: studentă săracă, în ultimul an de facultate, ajunsese până aici datorită relaţiei

cu fiul senatorului Castriş, ce riscase dezmoştenirea de dragul ei; îşi doreşte FERICIREA cu orice preţ şi e dispusă să-şi sacrifice onoarea pentru a urca pe scara socială ( amantă întreţinută);

Plină de iniţiativă: deşteaptă, lucidă, rece, calculată are mereu idei: supărată de „generozitatea” senatorului care acceptă căsătoria fiului lui cu Tofana, îi dă Crinei capa adusă cadou de Castriş; îi sugerează lui Rudy închirierea camerei din acelaşi imobil şi modul în care o poate cuceri pe ingenua Crina iar când Rudy se angajează la un ziar ea îi scrie articolele;

Dinamic: e un personaj evolutiv, surprinzător în fapte şi în afirmaţii; Hotărâtă mai exact ambiţioasă şi orgolioasă fără măsură: nu acceptă să piardă iar

eşecul ei se datorează lipsei de sensibilitate şi de umanitate Egoistă: nu se iubeşte decât pe sine; nu se gândeşte la cei din jur, vrea totul doar

pentru ea: bani şi relaţii de la Castriş, iubire de la Rudy; faptele ei rănesc pe cei din jur; Extremistă: deşi îţi dă seama de caracterul lui Rudy, de lipsa lui de valoare umană, îl

vrea ca iubit; caută pericolul şi-l trăieşte intens( „patima roşie”); când Castriş cere explicaţii lui Rudy şi Tofana aude refuzullui Rudy de a o lua de soţie, înnebuneşte parcă de furie şi-i cere lui Castriş să-l sugrume „ ca pe un câine” ; deşi îşi strigă iubirea pentru Rudy îl împuşcă apoi se sinucide;

Neortodox: va rupe relaţia cu Castriş pentru a-l seduce pe Rudy, chiar în dormitorul Crinei, pe care acesta o iubeşte sincer; crima şi apoi sinuciderea sunt păcate ce nu au iertare;

Capricios: e mereu în tabăra opusă majorităţii: vrea să fie onorabilă dar refuză căsătoria, nu vrea să locuiască la „moşie” şi să fie profesoară în provincie ci vrea viaţa agitată a capitalei; îl umileşte pe Rudy pentru ca apoi să declare că-l iubeşte şi nu poate trăi fără el;

VALOARE: idealismul ei rezultă din faptul că are convingerea că prin educaţie poate să cunoască FERICIREA însă morbul agresivităţii criminale o urmăreşte;

PERICOL: egoismul ei e periculos chiar şi pentru Tofana.

Page 38: Metode Active Participative

3838

TAUR21.04. – 21.05

Trăsături:tenacestoicprudentinflexibilconvenţionalîncăpăţânatrigid

VALOARE – hotărârePERICOL - posesiv

Emilia RăchitaruEmilia Răchitaru ( C. Petrescu, Patul lui Procust )

Page 39: Metode Active Participative

3939

Otilia MărculescuOtilia MărculescuG. CG. Căălinescu, linescu, Enigma

Otiliei

GEMENI22.05 – 20.06

Trăsături:multilateralaltruistmagneticperspicacecapriciosambiguuneliniştit

VALOARE: deşteptPERICOL: împrăştiat

Ileana-Lena Ileana-Lena Mircea Eliade,Mircea Eliade, Nunta Nunta îîn cern cer

Page 40: Metode Active Participative

4040

LEULEU21.07 – 21.0821.07 – 21.08Trăsături:Trăsături:

optimistoptimistvivacevivaceambidextruambidextruarogantarogantopulentopulentostentativostentativimpetuosimpetuos

VALOARE: magnetismVALOARE: magnetismPERICOL: egoismPERICOL: egoism

Ioana Boiu Suflete tari, Camil Petrescu

Page 41: Metode Active Participative

4141

Maitreyiromanul omonim de Mircea Eliadede Mircea Eliade

FECIOARAFECIOARA 22.08 – 21.0922.08 – 21.09

Trăsături:Trăsături: perfecţionistperfecţionist obiectivobiectiv analiticanalitic încăpătânatîncăpătânat precautprecaut indecisindecis modestmodestVALOARE: capacitate VALOARE: capacitate

analiticăanaliticăPERICOL: hipercriticism PERICOL: hipercriticism

Page 42: Metode Active Participative

4242

Doamna T.

( C. Petrescu, Patul lui Procust ) Doamna T.

( C. Petrescu, Patul lui Procust )

BALANTABALANTA 22.09 – 22.1022.09 – 22.10Trăsături:Intuitiv

LogicEsteticTemperatAutocompătimitorIndolentIndecis

VALOARE- diplomaţiePERICOL - autocompătimire

Page 43: Metode Active Participative

4343

SCORPION 23.10 – 22.11

Trăsături:•întreprinzător•pasionat•tenace•ager•arogant•senzual•nemilos•sarcastic•răzbunător

VALOARE- scopPERICOL - nemilos

Ada Razu Ada Razu H. P. Bengescu, H. P. Bengescu, Concert din Muzica de Bach

Ela Gheorgidiu ( posibil SCORPION; în viziunea lui Ştefan) Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Page 44: Metode Active Participative

4444

Ada Razu ( SCORPION )Ada Razu ( SCORPION ) ( ( H. P. Bengescu, Concert din muzică de Bach )

Tenace: pentru că are avere dar nu are statut social e dispusă să-şi cumpere statutul prin mariajul pe care îl face, cu prinţul Maxenţiu; va cuceri prin atenţia acordată lui Maxenţiu simpatia rudelor acestuia şi a lui Marcian;

Întreprinzătoare: răscumpără moşia prinţului Maxenţiu care îi asigură statutul social; creşte cai de rasă;face dans şi tenis devenind campioană ;

Pasionată: aventura cu Lică, ce-i va deveni la un moment dat soţ, e plină e senzualitate;

Agerime: minte ascuţită, îşi calculează fiecare pas în accederea pe scara socială

Arogantă: îşi ascunde tot mai bine vulgaritatea şi condiţia umilă afişând o imagine stilată şi mondenă.

Senzuală: slabă, atletică, cu trăsături bine definiteNemilos: suferinţa lui Maxenţiu e exploatată de Ada pentru a accede în

înalta societate; îl duce pe bolnavul prinţ la Concerul Elenei; îl interneză prea târziu pentru a putea fi salvat;

Sarcastică: prinţului îi replică "ştiai doar bine că răscumperi hodoroaia de palat şi moşia lucie cu făinăreasa".

VALOARE: ambiţia şi răbdarea în atingerea scopuluiPERICOL: e nemiloasă, sacrificând parcă pe Maxenţiu în atingerea

scopului.

Page 45: Metode Active Participative

4545

4 Metoda pălăriilor 4 Metoda pălăriilor gânditoaregânditoare

MetodaMetoda “Six thinking hats” sau “Metoda pălăriilor gânditoare” “Six thinking hats” sau “Metoda pălăriilor gânditoare” permite gândirea laterală, termen aparţinând dr. Edward de Bono;permite gândirea laterală, termen aparţinând dr. Edward de Bono; are la bazare la bază proverbul englez ă proverbul englez “Gândeşte în conformitate cu pălăria “Gândeşte în conformitate cu pălăria pe care o porţipe care o porţi””

Gândirea verticalăGândirea verticală Gândirea lateralăGândirea laterală

Este selectivă;Este selectivă; Este generativă;Este generativă;

Înaintează doar dacă există o direcţie în Înaintează doar dacă există o direcţie în care să înainteze;care să înainteze;

Înaintează pentru a genera o direcţie;Înaintează pentru a genera o direcţie;

Este analiticăEste analitică Este provocatoare;Este provocatoare;

Este secvenţială;Este secvenţială; Poate face salturi;Poate face salturi;

Urmează cele mai plauzibile căi;Urmează cele mai plauzibile căi; UrmeaUrmeazză cele mai puţin probabile căi;ă cele mai puţin probabile căi;

Este un proces finit;Este un proces finit; Este un proces probabilistic;Este un proces probabilistic;

Page 46: Metode Active Participative

4646

Cele 6 pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor;Cele 6 pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor; Pălăria AlbăPălăria Albă se concentrează pe informaţii. Se referă la fapte, se concentrează pe informaţii. Se referă la fapte,

figuri, informaţii disponibile sau necesarefiguri, informaţii disponibile sau necesare. Ea strânge informaţiile . Ea strânge informaţiile existente, umple spaţiile goale cu noi date.existente, umple spaţiile goale cu noi date.

Pălăria GalbenăPălăria Galbenă se concentrează pe beneficii şi aspecte pozitive.se concentrează pe beneficii şi aspecte pozitive. Ea Ea tete ajutăajută s săă g gândeştiândeşti pozitivpozitiv,, abordează abordează punctul de vederepunctul de vedere optimistoptimist,, care care tete face s face săă con conştientizezi toate beneficiile şi valorileştientizezi toate beneficiile şi valorile implicate de implicate de decidecizzie.ie.

Pălăria RoşiePălăria Roşie dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile.dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile. PălăriaPălăria roşie rezolvă problemele din punctul de vedroşie rezolvă problemele din punctul de vedeere al intuiţieire al intuiţiei, al, al reacţiilor rapide şi al emoţiilorreacţiilor rapide şi al emoţiilor. De. De asemenea, încearcă să acopere asemenea, încearcă să acopere modul în care vor reacţiona emoţional alte persoane.modul în care vor reacţiona emoţional alte persoane.

Pălăria NeagrăPălăria Neagră este pălăria problemelor, criticilor şi a este pălăria problemelor, criticilor şi a precauţiilor. precauţiilor. Pălăria neagră contribuie la diminuarea riscurilor şi a Pălăria neagră contribuie la diminuarea riscurilor şi a problemelor înainte de stabilirea soluţiei finale. În cartea sa, De Bono problemelor înainte de stabilirea soluţiei finale. În cartea sa, De Bono ajunge la concluzia că aceasta este cea mai naturală pălărie datorită ajunge la concluzia că aceasta este cea mai naturală pălărie datorită tendinţei umane de a privi automat şi aspectul negativ al problemei. tendinţei umane de a privi automat şi aspectul negativ al problemei.

Pălăria VerdePălăria Verde este cea a creativitătii, schimbării, a alternativelor, este cea a creativitătii, schimbării, a alternativelor, propunerilor, a ceea ce este interesant şi provocativ. Ea susţine propunerilor, a ceea ce este interesant şi provocativ. Ea susţine modalitatea de a gândi liber, ideile critice fiind mult diminuate. modalitatea de a gândi liber, ideile critice fiind mult diminuate.

Pălăria AlbastrăPălăria Albastră este pălăria coordonării. Nu vizează un subiect este pălăria coordonării. Nu vizează un subiect în sine, ci procesul gândirii. în sine, ci procesul gândirii.

Page 47: Metode Active Participative

4747

Page 48: Metode Active Participative

4848

Ilisafta Jder, din romanul sadovenian Fraţii Jderi, soţie şi mamă de eroi:

1. “Prezintă informaţiile ştiute despre personaj.” ( purtătorul pălăriei albe )•soţia lui Manole Păr-Negru;•mamă a patru băieţi( Damian, Cristea, Nicoară-Nicodim,Simion); •are suflet bun şi acceptă să crească şi pe Ionuţ, copilul nelegitim al lui Manole; •gospodină: face dulceţuri şi mâncăruri tradiţionale moldoveneşti; pregăteşte ospăţul domnesc la poalele pădurii, cu bucate alese;•a fost frumoasă în tinereţe;•soţie, mamă, soacră, văduvă în finalul romanului;

2.“Prezintă motivaţia opţiunilor personajului” ( purtătorul pălăriei galbene )•soţul, Manole este vel-comis al hergheliei domneşti de la Timiş şi oştean de frunte al voievodului, moare în bătălia de la Vaslui;•toţi băieţii sunt în slujba voievodului Ştefan cel Mare: Cristea e vistiernic, Simion e al doilea mare comis al hergheliei domneşti; Nicoară-Nicodim e cărturar, sfătuitor, diplomat şi cronicar al lui Vodă ; Damian e negustor la Lwov, însă e spion al voievodului;•Ionuţ, mezinul, se formează ajungând în final „om al măriei sale” •păstrează tradiţiile: botează, cunună, face pomeniri bărbaţilor din familie căzuţi pe câmpul de luptă

Page 49: Metode Active Participative

4949

3.“Judecă atitudinea persoanjului faţă de celelalte personaje” ( purtătorul pălăriei negre )•se găteşte ca în tinereţe sub supravegherea şi îndrumarea babei Chiva;•critică politica domniei( Ionuţ, încă nevârstnic e luat la Curte); •cleveteşte nora, pe Candachia, că n-are prunci şi nu-i nici frumoasă;4.“Adu argumente de ordin afectiv în legătură cu opţiunile personajului” ( purtătorul pălăriei roşii )•îşi iubeşte toţi cinci feciorii căci poartă însemnul Jderilor şi pentru că sunt rodul fericirii ei maritale;•curiozitate feminină: vrea să afle prima veştile despre feciori sau despre întâmplările din ţară•invidioasă pe tinereţea nurorii, o împunge cu vorbe de duh;5.“Adu interpretări numai / fă nişte afirmaţii surprinzătoare asupra faptelor personajului” ( purtătorul pălăriei verzi );•„ O Junonă dublată de o Minervă.” ( Perpessiciuss)•conduce gospodăria cu severitate;•comentează ştirile şi îşi apostrofează soţul•frumuseţea ei atrage până şi privirile Voievodului6.“Speculează unele dintre faptele lui, ordonând şi cele spuse de ceilalţi colegi” ( purtătorul pălăriei albastre )Aşadar… Ilisafta se dovedeşte a fi mamă şi soţie de eroi.

Temă: Redactarea compoziţiei-caracterizare a personajului.

Page 50: Metode Active Participative

5050

Ana Baciu, soţia lui Ion Pop al Glanetaşului, din romanul lui Liviu Rebreanu, Ion.

1. “Prezintă informaţiile ştiute despre personaj ” ( purtătorul pălăriei albe)•Portret fizic: slăbuţă şi urâţică, cu faţă „lunguiaţă, arsă de soare, ca o întipărire de suferinţe”; •Creşte „singură, lipsită de o dragoste părintească mângâietoare” căci mama a murit la o naştere şi tatăl o priveşte acuzator, considerând-o răspunzătoare de moartea soţiei şi de faptul că va pierde din avere când va trebui să o mărite;•Iubeşte pe Ion al Glanetaşului pe care îl consideră „norocul” ei:•Credulă, se lasă sedusă de Ion;•Suportă bătăile şi umilinţele tatălui, iar după nunta cu Ion, pe cele ale soţului;•La propria nuntă, fiindcă sarcina e înaintată, Florica, iubirea lui Ion, îi ia locul la dansul miresei, moment în care Ana îţi dă seama că soţul nu o iubeşte decât pentru avere;•Naşte un copil, pe Petrişor;•Fiindcă Ion o suduie, o repede şi uneori o bate, Ana se simte părăsită;•Vestea morţii lui Avrum- prin spânzurare- şi zvonul adus de Savista, că Ion o vizitează pe Florica o determină pe Ana să se sinucidă;

2.“Prezintă motivaţia opţiunilor personajului” ( purtătorul pălăriei galbene)•Nu a primit nici un fel de educaţie, n-are cine să o sfătuie şi să o ajute(orfană);•Nu are prietene şi e foarte retrasă ( nu cunoaşte firea omului);•Caută la Ion iubirea şi fericirea de care nu avusese parte;•În numele iubirii sacrifică tot: statut social, avere, viaţă;•Sinuciderea ei e finalul tragic al unui destin nefast;

Page 51: Metode Active Participative

5151

3.“Judecă atitudinea persoanjului faţă de celelalte personaje” ( purtătorul pălăriei negre )•Îşi iubeşte timid tatăl dar se şi teme de el;•Iubirea pentru Ion o înrobeşte, îi tulbură minţile şi o consideră o salvare , o eliberare de sub autoritatea paternă;•Sfidează întreaga comunitate şi chiar pe preotul satului în numele iubirii sale;•E geloasă pe frumuseţea Floricăi;•Crede zvonurile împrăştiate de Savista;•Caută la soacră înţelegere dar e sfătuită să tacă şi să îndure;•Îşi iubeşte copilul dar îl lasă orfan;4. “Adu argumente de ordin afectiv în legătură cu opţiunile personajului” ( purtătorul pălăriei roşii )•Nesiguranţa în legătură cu iubirea lui Ionfaţă de ea;•Complexată de frumuseţea Floricăi;•Deznădejdea îi dă gânduri de moarte;5. “Adu interpretări numai / fă nişte afirmaţii surprinzătoare asupra faptelor personajului” ( purtătorul pălăriei verzi );•G. Călinescu: “femeia reprezintă două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” •în moartea Anei e un mod de a pedepsi o lume încremenită sufleteşte în dorinţele meschine de a avea6.“Speculează unele dintre faptele ei, ordonând şi cele spuse de ceilalţi colegi” ( purtătorul pălăriei albastre )Deci… Ana s-a născut sub semnul nefericirii

Tema Redactarea compoziţiei-caracterizare a personajului.

Page 52: Metode Active Participative

5252

IV . Pesonajele feminine

1. Vitoria Lipan – “O femeie în lumea bărbaţilor”Foto: Sidonia Manolache , în filmul Baltagul

2. Ilisafta Jder – “Soţie şi mamă de eroi”

3. Ana Baciu/ Pop a Glanetaşului – “Întruchipare a durerii nesfârşite”

Page 53: Metode Active Participative

5353

4. Ela Gheorghidiu

5. Ioana Boiu- “Balansul slăbiciunii femeieşti “

6. D-na T.( Maria T. Mănescu) şi Emilia Răchitaru –

“personaje feminine atipice“

Page 54: Metode Active Participative

5454

7. Maitreyi – ” fecioara bengaleză “ foto : Shabana Azmi, în The Bengali nightThe Bengali night

8. Ileana – Lena – “eternul feminin “

9. Otilia MărculescuFoto: Julieta Szönyi, în Felix şi OtiliaFelix şi Otilia

Page 55: Metode Active Participative

5555

10. Elena Drăgănescu / Ada Razu / Lina Rim –

” femeile snob “

11. Tofana Sbilt- “Femeia pasională modernă “

12. Nastasia Sorcovă – ” aspiraţia către lumină “

Page 56: Metode Active Participative

5656

VII. BIBLIOGRAFIE

OPERE

1. Călinescu, George - Enigma Otiliei , Ed. Pentru Literatură, 19672. Eliade, Mircea - Maitreyi, Ed. Minerva, Chişinău, 19933. Eliade, Mircea - Nuntă în cer ,Ed. CARTEX 2000, Bucureşti, 20064. Papadat Bengescu, Hortensia - Concert din muzică de Bach , Ed. Albatros,

19905. Petrescu, Camil - Patul lui Procust Ed. Cartea Românescă, 19876. Petrescu, Camil - Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război, Ed.

Cartea Românească,19877. Petrescu, Camil - Teatru vol.I, Ed. Minerva, 19818. Rebreanu, Liviu - Ion, Ed. Albatros, 19859. Sadoveanu, Mihail - Baltagul , Ed. Pentru literatură, 196910. Sadoveanu, Mihail - Fraţii Jderi, Ed. Militară, 198811. Sorbul, Mihail - Teatru, vol. I , ESPLA, 1956

Page 57: Metode Active Participative

5757

EXEGEZĂ1. Bodiştean, Florica, Personajul şi întruchipările sale istorice, în „ PERSPECTIVE” nr.

2(13) / 2006 2. Călinescu, George– Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.

Fundaţiilor Regale, 1941 3. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1

Gramar, Bucureşti, 2001 4. Rotaru, Marilena – Femei celebre în literatura română, Ed. Orientul Latin, 1997 5. Tudor, Dumitru – Femei vestite în lumea antică, Ed. Ştiinţifică, 1972 6. Philippe, Gilles, Romanul De la teorii la analize Iaşi, Institutul European, 2002. 7. Bărboi, Constanţa şi Itu, Iustina - Dicţionar de personaje literare, Ed. Universitas,

Chisinau, 1993. 8. Angelescu, Silviu, Portretul literar, Bucureşti, Editura Univers, 1985.

Pedagogie şi Didactica limbii şi literaturii române1. Goia, Vistrian şi Drăgotoiu, Ion – Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed.

Didactică şi pedagogică, 1995 2. Goia, Vistrian , Drăgotoiu, Ioan – Didactica limbii şi literaturii române pentru

gimnaziu şi liceu, Ed Dacia Educaţional, 2002 3. Ilie, Emanuela – Elemente de didactica literaturii române, Ed. Universităţiii

“Alexandru Ioan Cuza” , Iaşi – 2007 4. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, EDP, 1997 5. Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed.

Polirom, Iaşi, 1999 6. Secrieru, Mihaela - Didactica limbii române, Ed. Ovi-art, Botoşani – 2004 7. Pertoman, Pavel, Reprezentarea grafică în predarea-învăţarea literaturii române, în

Limba şi literatura română . Calitate şi eficienţă în predare-învăţare, EDP, 1983

Page 58: Metode Active Participative

5858

Concluzii

Am început lucrarea cu dorinţa sinceră de reabilitare a personajelor feminine din literatura românească interbelică, având deseori, în procesul instructiv-educativ, impresia că nu s-a spus tot despre acele femei-personaj de către critica literară.

Am sfârşit însă prin a realiza o culegere de metode şi procedee didactice ce se pot utiliza direct şi efectiv la ore pentru predarea acestor personaje, astfel încât elevii de liceu să şi le apropie şi să le înţeleagă mai uşor comportamentul.

Ajutându-i pe ei, prin joc şi dezbateri aprinse, să-şi apropie personajele m-au ajutat şi ei să sintetizez în compoziţii finale caracterizările acestora.

Aşadar cred acum că e mai important CUM ajung elevii să înţeleagă personajele şi CUM reuşesc ei să-şi exprime argumentat punctul de vedere asfel încât aceste femei-personaj să fie mai actuale, mai reale.

Mulţumesc deci generaţiilor de elevi care m-au ajutat în acest demers didactic!