METODOLOGIE DE EXECUTIE

REABILITARE SI EXTINDERE RETELEALIMENTARE CU APA, RETELE DE CANALIZARE, STATII DE POMPARE APA UZATA UAT 1 Bragadiru

TERASAMENTE TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare. Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitatecu toate reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate cere intreruperea lucrarilor sisa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului. La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise in capitolele 6 si 9 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial nr. 307/9mai 2007 STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire; NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii; NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice; C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

MATERIALE SOLURI SI ROCI

Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte deimpuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 inexcavatii vor fi considerate ca roci masive. "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de celmult 150mm. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.

LUCRARI DE UMPLUTURA

Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si carepot fi compactate conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:o Materiale perisabile;o Materiale care provin din zone mlastinoase;o Busteni, butuci, noroi sau namol;o Materiale susceptibile la combustie spontana;o Materiale in stare inghetata;o Argila; o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Inginer;o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis; Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.

EXECUTAREA LUCRARILOR TRASAREA

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul. Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.

LUCRARI PRELIMINARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare: defrisare; indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea stratului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de terasamente. Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile, asigurand si transportulacestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecteformalitatiile legale privind indepartarea vegetatiei. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii acestuia va fistocat indepozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

LUCRARI DE EXCAVARE

Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:o Teren slab coeziv: 0.75mo Teren mijlociu: 1.25mo Teren tare si foarte tare: 2.00m Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:o Nisip, balast: 2:3;o Nisip argilos: 1:1;o Argila nisipoasa: 4:3;o Argila: 3:2;o Roca: 6:1; Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va reduce aceste limitedefinite mai sus, n special n cazul prezentei apei n aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operatiunile de umpluturi si compactari;costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite n acest scop vor fi prevazute n preturile unitare aleAntreprenorului. La nceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica ncheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare. Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnicoeconomic. n timpul executarii sapaturilor, trebuie avute n vedere urmatoarele aspecte: mentinerea stabilitatii naturale a terenului n jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu periclitaconstructiile nvecinate; cnd turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executareasapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii safie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata n zona excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferenta sa fie executata manual; pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu studiulgeotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal de verificarea naturii terenului de fundare; n cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi n teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iarmasurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului; n cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce,dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza terenul de fundare de catreGeotehnician, si apoi se poate ncepe turnarea betonului de egalizare. Cheltuielile suplimentare datorate schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a conditiilor meteo sunt in sarcina antreprenorului.

CONDITII PENTRU SANTIERAntreprenorul: Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unuiProces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor. Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor detrasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.

EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETALAntreprenorul: Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita de Inginer. Vaexcava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevad plantari si va pastramaterialul excavat pentru reutilizare; Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. mprastierea si nivelarea unui strat de pamnt vegetal n grosime uzuala de 10cm sau pna la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.

EXECUTAREA FUNDATIEISe va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor n cazul prabusirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton decompletare, n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor implica modificari asupravolumului net de lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

STRATUL PORTANTDaca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant necorespunzator precum si rocile masive gasite inamplasament vor fi indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.

EVACUAREA APEI Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest scop va lua urmatoarele masuri: drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente; mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor. Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2). Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a apei. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.

ELIMINAREA MATERIALELORMaterialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in care acesta corespunde acestui scop).

Daca sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi informati att Proiectantul ct siInginerul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la acestia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

LUCRARI DE UMPLUTURA Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate 20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.

LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROSExecutarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.

EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROSVa fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.

TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROSTransportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)- 5 90-10 60-15 50

EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROSUmpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respect urmatoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura masurata in timpulSaparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat.+1C executiei proceselor descrise Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu esteinghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat +1C Durata de sapare +1C In momentul asternerii stratului La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri deprotejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren, activitate catrebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie compterminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subde 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR Inaintea nceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari: Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibpastrarea eventualelor trasee ingropate; Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la:o o stratificatia terenului;o o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;o o cota apelor subterane;o o cota apelor subterane; Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: o planul general de fundatii;o planul de sapaturi (umpluturi);o detalii de executie fundatii; La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.

MATERIALE DE UMPLUTURASe vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamnt coeziv granulat va cntari 25kg ct si probele de pamnt necoeziv format din pietris grosier. Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra: Tipului de materiale de umplutura aprobate; Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

LUCRARI DE COMPACTERESe va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor.

ABATERI ADMISEAbateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm; Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;Abateri dimensionale ale elementelor. In plan orizontal:o inaltimi pana la 2 m: 20 mm;o pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ; nclinarea fata de verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm; Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;

TERASAMENTE PENTRU DRUMURI GENERALITATI

Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor,transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde si normative in vigoare,la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea, incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului. In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa: In rambleu sau umplutura In debleu sau sapatura In profil mixtLucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice. STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii. STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

MATERIALE PAMANT VEGETALPentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

PAMANTURI PENTRU TERASAMENTECategoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului. Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase. Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde,frunzis, radacini, crengi..)

APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora .

LUCRARI PREGATITOAREInainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

MISCAREA PAMANTULUIMiscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentruumplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini specialeTabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceastaexista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; - fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;-la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor natural nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de acestepagube. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILORAntreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catreInginerul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apeisubterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu. In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant,pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie caexecutarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: in perioada ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza safie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa seinceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o pansuficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizornecesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celode rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad dcompactare Proctor normal conform tabelului

EXECUTIA RAMBLEURILOR Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatorconsemnata in Jurnalul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet d sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunereaAntreprenorului. Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platform si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaglatime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimemaxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profiludefinitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o pantatransversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor dprezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau dibeton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 grosime la partea superioara a rambleului.

La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umidilaboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si sin opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand ppentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din coaduce la valoarea umiditatii optime. NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) agradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

VERIFICARI SI TESTE CONTROLUL COMPACTARIIIn timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: controlul va fi pe fiecare strat;PROFILE SI TALUZE Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele dintolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate diconstituente ale rambleului .Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispsarcini speciale. Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fide 1:2. In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma +/- 3 cm platforma cu strat de forma +/- 5 cm taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apaCand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.

PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOSMaterialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului.Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa.Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, vezi tabel.4.Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (culei, aripi,ziduri de sprijin) In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

PROTECTIA IMPOTRIVA APELORAntreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELORSanturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.

FINISAREA PLATFORMEIStratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:la latimea platformei:+/- 0.05 m, fata de ax;+/- 0.10 m, pe intreaga latimea; la cotele proiectului:+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETALCand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.

Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 dingrosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentruacest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentrugropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor natural nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de acestepagube. -Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare saudespagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

DRENAREA APELOR SUBTERANEAntreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.

SANTURI SI RIGOLESanturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.

UTILAJE TERASIERE LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE (Cazul strazilor in general)Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate . -NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii. Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura accesul cetatenilor la proprietati. Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc. Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI. Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori: Posibilitatile de lucru ale utilajelor Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de transport Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp MATERIALE GEOCOMPOZITE GEOGRILE GENERALITATI Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crapaturilor de la suprafata imbracamintii vechi pe suprafata imbracamintii noi sau armarea imbracamintii asfaltice pe zonele de franare din vecinatatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.Geocompozitele se vor folosi inconformitate cu SR EN 15381/2009. Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformarii imbracamintii asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lunga durata (date de vehiculele ce stationeaza). In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in opera a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREAGeogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta si se vor aseza paralel. PREGATIREA STRATULUI SUPPORT Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica de min. 2 cm. Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialulfrezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mmprecum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate). Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei serecunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice.

MONTAREA GEOGRILEI Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru aceasta operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O alta fixare in lungul rolei nu mai estenecesara. Dupa fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derularii rolei aceasta se vaindeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri! Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat sa se adapteze la de raza curburii. O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtura. Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei. Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre straturile de asfalt. Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura. Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele. Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt. Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 . Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.

GEOTEXTILE GENERALITATI Prezentul capitol se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de drumuri. Geotextilele se vor folosi in conformitate cu SR EN 15381/2009. Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestorlucrari. Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceastaactiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta. In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului. Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt: o separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;o filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca apa; o ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iareforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici; - ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul estesupus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind maiinsemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului sidetermina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult maisolicitat la intindere. Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si urmatoarele avantaje: previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia,reducandu-i unghiul de frecare interioara. actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeazaconsolidarea fundatiei; asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului. La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator. Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de Inginer. Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -50C, se interzice. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.). In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE. Va avea urmatoarele caracterisitici: Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m transversala : 21.5 kN/m Elongatia la incarcare max longitudinala: 100% transversala: 40 % Dimensiunea porilor O90 : 95 m Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si temperatura solului)

PUNEREA IN OPERA Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate. Pregatirea suprafetelor: Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextiluluiInainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si deposibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avemrezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei). In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor. Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor. De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra. COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI. Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m. Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe toateneuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra. Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii coasere de maijos) Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare.

GEOMEMBRANEEtansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b. GENERALITATI Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul urmator: Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02. Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 13257:2001 si SR EN 15381:2009 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrari de drumuri si pentru straturi de uzura asfaltice.

Suprapunerea materialelor geocompozite 15 - 20 cm 30 - 50 cm10 cm Nepericuloase

TRANSPORTUL SI MANEVRAREA Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta, descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat catre santier. Caietul de sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor. La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului.Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat.

DEPOZITAREA Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare,amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer.

INSTALAREA MEMBRANEI HDPE SANTURILE DE ANCORARE Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii din desene. Inainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele: Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru a evita eventualele deteriorari ale stratului. Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri ascutite. Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul.Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de impermeabilizare trebuie remediate imediat.

AMPLASAREA PANOURILOR Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului deteren va fi cat mai simplu si mai logic posibil. Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite. Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si transmis Inginerului.

PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii prezentelor Specificatii va fi aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza din argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de Antreprenor. LOCATIA Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul.

IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.

PROGRAMUL DE INSTALARE Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare (pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include,fara sa se limiteze la, urmatoarele: Numele personalului de pe santier. Detalii legate de evolutia lucrarilor. Detalii legate de panourile de teren instalate. Detalii legate de testele de teren si de reparatii. VERIFICARI Antreprenorul va face urmatoarele: Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii acesteia, de trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati. Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare acceptabila imediat inainte de aplicare. Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza, poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care vor merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi usoare. Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila. Se vaacorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru a fi plasate pe suprafete inclinate. Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales cutele de la imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.

Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe membrana, Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris. Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii specificat a fost finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata. Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv. Antreprenorul va informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu poate fi indeplinita.

DETERIORARI Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare, pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fostrespinse vor fi marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.

REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE DISPUNEREA SUDURII

In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara a taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45o pentru a diminua tensiunea sudurii. Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit intre Antreprenor si Inginer. Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea cu electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune).

ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatulpentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile. Antreprenorul se va asigura ca: Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana. Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare, pana cand tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor. Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie deteriorata. Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este necesara pentru sudarea prin fuziune).O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat. Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.

PREGATIREA PENTRU SUDARE Antreprenorul va verifica ca: Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si material straine de orice tip. Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze sanatatea umana si sa polueze mediul. Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.

CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub -5oC sau peste 35oC. Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele: Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme provocate de conditiile de vreme.

SUDURI DE TEST Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit. Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren. Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de 100mm; 75mm minim. Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre sudor. Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manu