Numele oficial: Estados Unidos Mexicanos (Statele Unite Mexicane).

Cu o cultură şi o geografie variate, Mexicul este o ţară a contrastelor, cu ceva

pe gustul fiecăruia: oraşe coloniale şi centre urbane moderne, zone arheologice, rezervaţii naturale, şi nu în ultimul rând plaje faimoase, ca cele de la Acapulco şi Cancun. O destinaţie potrivită pentru toate gusturile şi bugetele, cu un sistem de comunicare dezvoltat: aeroporturi internaţionale moderne, autostrăzi catre cele mai importante destinaţii turistice, tran-sport maritim intern şi internaţional. Pe langă toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru cumpărături, un paradis al gastronomiei şi al distractiilor, o destinaţie fascinantă, de neuitat. Dar Mexic nu oferă numai plaja şi distracţie, ci şi o bogată moştenire culturală, rămăşiţe ale unei lumi fascinante şi încă necunoscute - civilizaţia Maya.

1.Aguascalientes 2.Baja California 3. Baja California Sur 4. Campeche5. Chiapas 6. Chihuahua 7. Coahuila de Zaragoza 8. Colima 9. Durango

10. Guanajuato 11. Guerrero 12. Hidalgo 13. Jalisco14. México 15. Michoacán de Ocampo 16. Morelos

17. Nayarit 18. Nuevo León 19. Oaxaca20. Puebla 21. Querétaro Arteaga

22. Quintana Roo 23. San Luis Potosí24. Sinaloa 25. Sonora 26. Tabasco

27. Tamaulipas 28. Tlaxcala29. Veracruz 30. Yucatán

31. Zacatecas

Cele 31 state federale componente ale Statelor Unite Mexicane

Statul este situat în sudul Americii de Nord , cu deschidere la Oceanul Pacific în vest şi Oceanul Atlantic în est ( Golful Mexic , Marea Caraibilor) .

Aşezat în extremitatea sudica a Americii de Nord, se învecinează la nord cu S.U.A, la vest şi sud cu Oceanul Pacific, la est cu Golful Mexic iar la sud-est cu Belize, Guatemala şi Marea Caraibelor.

 •Suprafaţa: 1.972.547 km2 .

•Populaţia: 87.987.051 locuitori.

•Limba vorbita:Spaniola.

•Densitatea: 41 locuitori / km2.

Moneda oficiala: Peso 1 peso = 100 centavos.

Religii:

•Catolici 93%•protestanti 3%•alte religii 4%.

Basilica de Nuestra Senora de Guadalupe

Scurt istoric:

Istoria Mexicului cuprinde mai multe culturi impresionante si misterioase in acelasi timp.

Olmecii, un popor misterios despre care nu se stie nici de unde au venit nici cum au disparut, au influentat culturile ulterioare.

Toltecii, asezati in nordul Vaii Mexicului, au ridicat orasul Tula, in jurul anului 600 ICh. Cultura tolteca a influientat puternic cultura maya si azteca

Mayasii au avut cea mai puternica si influenta cultura. Ei sunt care au inventat sistemul numeric si au fost maestrii ai ingineriei si arhitecturii, au folosi scrierea hieroglifica, au controlat un mare imperiu si aveau mari calitati de comercianti. Complexele de la Palenque (Palatul construit in mijlocul orasului, pe un deal artificial, inconjurat de galerii si curti; Templul Soarelui a fost construit de Chan – Bahlum/ sarpele jaguar), Tikal, Tulum, Chichén Itzá, Copán si Uxmal (Piramida Magicianului, despre care, legenda spune ca a fost construita intr-o noapte de un copil minune, devenit ulterior conducatorul mayasilor/ in realitate constructia a durat 300 de ani) sunt marturii vii a culturii maiase. 

Zapotecii si Mixtecii au dezvolata valea Oxaca. Au fost excelenti constructori si artistii in metal si ceramica. Descendentii lor locuiesc in statul Oxaca de astazi  Aztecii, sunt ultimul trib sosit din nord in jurul anului 1200 ICh, pe

Valea Mexicului.  Nu au avut o istorie scrisa, informatiile pastrandu-se din generatie in generatie, in forma orala.Legenda spune ca au sosit din insula numita Aztlan, asezata in mijlocul lacului Chicomoztoc. In mijlocul insulei existau 7 temple dedicate zeului  protector Huitzilopochtli. Se spune ca erau poporul ales al zeului care le-a cerut sa pleca in cautarea « pamantului promis ». Pentru o lunga perioada de timp au avut un stil de viata nomad.  Abia in 1325, marele trib al aztecilor se stabileste in sudul lacului Texcoco, la Tenochtitlan, localitate devenita astazi Mexico, denumire ce deriva din numele zeului razboiului Mexitli. Cunoscuti mai ales prin munarul mare de sacrifiici uname facute zeilor,  aztecii credeau ca bunavointa zilnica a zeilor poate fi dobandita prin sacrificarea unui sclav. Sacrificau anual intre 20-50 de mii de sclavi, crezand ca sunt singurii responsabili de fericirea  zeilor. La sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere in zona. Aztecii si Montezuma, conducatorul imperiului, au fost cuceriti de Cortez (1520-1538), incheidu-se astfel istoria marelui imperiu Aztec.

El este variat , cuprinzand lungi lanturi montuoase, intanse podisuri, campii, depresiuni. Pe teritoriul Mexican se desfasoara, pe directia NV – SE, doua mari lanturi muntuoase: Sierra Madre Occidentali( alt. max. 3420 m), abrupti spre V si cu pante domoale spre E, cu vai de tip canion, si Sierra Madre Oriental, cu alt. mai scazute(2000-2500 m ; si alt. max 4054 m), care delimiteaza, spre E si V, inaltul Podis Mexican, inchis spre S de lantul muntos Sierra Volcanica

Transversal, care atinge cele mai mari altitudini din

Mexic in vulcanii active Pico de Orizaba(5747 m.), Popocatepeti(5452 m) Iztaccihuati(5326 m). Podisul Mexican cuprinde o

serie demari bazine, dominate de massive muntuase, sectorul sudic reprezentand cea mai populate regiune. In V Mexicul, despartita de restul teritorului prin Golful Californiei, se desfasoara Peninsula California(1330 Km. lungime, 90 Km latime medie), cu un relief muntos(3078 m Cerro de Encatada).

Caracteristicile cele mai vizibile geografice din Mexic sunt peninsulele Baja California, în nord-vest şi în Peninsula Yucatan la est. Primul este traversat de la nord la sud de o gamă de munte, recunoscut sub numele Sierra de Baja California, San Francisco sau Sierra de la Giganta, punctul său cel mai înalt este vulcanul “Trei fecioare”. Peninsula Yucatan, prin contrast, este o platforma de calcar aproape complet plat. 

Situat între Sierra Madre Oriental şi Occidental, şi axa neo-vulcanică, este Podisul mexican, care, la rândul său, este împărţit în două părţi de munte mici intervale, cum ar fi Zacatecas şi San Luis. Partea de nord este arid şi mai mică decât sud. Este situat deşertul Chihuahua şi semidesert din Zacatecas. În partea de sud a muntelui transversal se află regiunea Bajio şi văi numeroase ca Podisul Tarascan, valea Toluca, Mexic, şi

Puebla- Tlaxcala. În jumătatea sudică a platoului este concentra- tă cea mai mare parte a populaţiei mexicane. 

Între Neovolcanic şi Sierra Madre del Sur este situat în Depresiunea Balsas şi Tierra Caliente de Michoacan, Jalisco şiGuerrero. La est traversează Sierra Mixteca complicate, sunt Văi Central al Oaxaca, inconjurata de munti abrupte, care complică de acces şi de comunicaţii. 

În sudul ţării clima este tropicală, în regiunile situate sub Tropicul Racului. În nord, deasupra Tropicului, temperaturile sunt mai reci în lunile de iarnă, în vreme ce în sud se menţin constante pe tot parcursul anului, dar variază în funcţie de altitudine. Mexic are una dintre cele mai diverse sisteme climatice din lume.

Tropicul Racului efectiv împarte Mexicul în două zone de climă: partea din nord cu climă temperată(iarnă cu temperaturi mai reci) şi partea din sud cu climă tropicală(cu temperaturi aproximativ constante pentru tot timpul anului).Zonele din sudul paralelei 24, care ajung până la înălţimea de 1000 m au o temperatură medie anuală situată între 24ºC şi 28ºC. În aceste zone temperatura rămâne mare tot timpul anului existând doar o diferenţă de 5ºC între temperaturile medii de vară şi temperaturile medii de iarnă.

În nordul paralelei 24,( deşi zonele de acolo sunt la o altitudine mai joasă decât cele din sudul paralelei), tempe-raturile medii anuale variază între 20ºC şi 24ºC, aceste tempera-turi fiind date de verile umede şi fierbinţi şi iernile reci. De exem-plu la Acapulco tempe-ratura medie este de 26ºC în ianuarie şi de 29ºC în iulie, cantita-tea de precipitaţii fiind de numai 7 cm pe an. Temperatura medie la Mexico este de 12ºC, respectiv 18º, cantitatea de precipitaţii fiind de 55 cm/an, iar în oraşul Merida din sud cifrele sunt de 23ºC , respectiv 28ºC şi 90 cm/an precipitaţii. Acest lucru îi conferă Mexicului unul dintre cele mai complexe sisteme climatice de pe Terra.

Medii lunare minime şi maxime zilnice de temperaturi.

°C/°F

Precipitatiilor este orice produs de condensare de vapori de apă din atmosferă, care este depus pe suprafaţa pământului. Aceasta

include ploaie, Burniţă, zăpadă, grindină şi.

mm/inch

Numărul de zile cu precipitatii ≥ 1 mm Lunar numărul mediu de ore de soare pe zi.

Râurile din Mexic sunt grupate în trei direcţii. Panta din Pacific, Golf şi partea interioară. Cel mai lung fluviu este mexican Bravo, panta din Golf. Acesta are o lungime de 3034 km, şi serveşte ca frontiera SUA. Alte râuri sunt în acest moment de cotitură Usumacinta, care serveşte la frontiera cu Guatemala, râul Grijalva, probabil, cea mai puternică din ţară, şi râul Panuco, al cărui bazin este o parte din Valea Mexic. 

În fluxul Pacific Lerma şi râuri Balsas sunt de o importanţă vitală pentru oraşele Highlands din Mexic, râuri Sonora, Fuerte, Mayo şi Yaqui, care deţin agricultura prosperă în nord-vest, şi Colorado River, în comun cu Statele Unite ale Americii. râuri interioare, adică cele care nu se varsă în mare, sunt scurte şi fluxul de rar. Repere includ Casas Grandes River în Chihuahua, şi Nazas, Durango. Cele mai multe râuri din Mexic au puţină apă, şi aproape nici unul dintre ei este navigabil.

Mexicul detine multe lacuri şi iazuri, dar de dimensiuni modeste. Cel mai important organism intern de apă este Lacul Chapala, insă din cauza supraexploatării este în pericol de dispariţie. Alte lacuri Lacul Pátzcuaro, Zirahuén şi Cuitzeo, toate în Michoacan. În plus, construirea de baraje a dus la formarea de lacuri artificiale, cum ar fi Insulele mii, în Oaxaca. 

Mexicul şi America Centrală împreună, reprezintă una dintre regiunile cu plantele cele diversitate iar datorita acetui fapt, au fost mult timp cunoscutepentru aceasta. Sarcina acestor state a fost de a cuantifica diversitatea florei mexicane, dar cercetarile au fost încetinite; lipsa unui inventar complet de specii cunoscute este cauzată numărului semnificativ estimat de specii nedescoperite. 

Astazi cunoaşterea bogăţiei floristice păstrează multe din identitatea anumitor plante, pe parucrsull anilor ni se dezvă-luie din ce în ce multe specii interesante. O distribuţie a biodiversităţii vegetale în Mexic nu este (cum era de aşteptat), dar orasele cu cele mai mari concentraţii de specii sunt Chiapas, Oaxaca şi Veracruz. Un număr semnificativ mai mic de specii pot fi găsite pe Peninsula Yucatan, care include statele din Yucatan, Campeche şi Quintana Roo (vezi harta).

De asemenea, este interesant de notat, că şase familii de plante face până în jur de 40% din flora mexi-cane şi că importanţa relativă a fiecărei familii variază de la regiune la regiune. Compositae, graminee şi Cactaceae sunt cel mai bine reprezentate în părţile nordice şi centrale ale ţării, în timp ce Orchidaceae şi Rubiaceae sunt mai diverse în jumătatea de sud. Leguminosae devin mai abundente în zonele cu climă mai caldă. 

Flora din Mexic este, de asemenea notabilă pentru numărul mare de endemics. Sa estimat că 12% din genurile din lume sunt limitate (endemice) spre Mexic, care reprezintă una dintre cele mai mari procente de endemism generice din lume. Astfel, cu o floră de 20.000 până la 30.000 de spe-cii, între 10.000 şi 15.000 pot trăi numai în Mexico. Plantele endemice la cel mai înalt nivel de specie se

găsesc în înălţimile montane (70%), zonele aride şi semi-aride zone (60 %), moderat ridicat (40%) în zonele tropicale, moderată (30%) în zonele temperate umede (5%) şi o mică parte în

zonele joase tropicale umede, motive pentru care o astfel de bogăţie biologică sunt multe. 

O corelaţie remarcabil poate fi observată între endemism ridicat la nivel de genuri şi specii, climatice şi ariditatea puternică. La nivel de specie, şi semi-umede zonele temperate sunt la fel de dotate cu endemics. Totuşi, în regiunile calde umede, endemism este slabă. În general, genurile endemice sunt mai bine reprezentate în jumătatea de nord a ţării, şi a speciilor endemice sunt mai numeroase pe pantele din Pacific decât Atlanticul de pante.

Există mai mult de 170 de ţări din lume. Dintre acestea doar 12 împart între 60 şi 70% din biodiversitatea totală a planetei şi să câştige astfel privilegiul de a fi numit megadiverse. Mexicul este una dintre ele. Puteţi găsi Mexic cea mai mare diversitate de reptile, mamifere, amfibieni, plante vascu+lare şi păsări. În general, se estimează că mai mult de 10% din toate speciile din lume trăiesc în această ţară; aproximativ 65.000 de specii au fost descrise, desi mai mult de 200.000 de se crede ca exista aici.

Pe locul întâi în biodiversităţii în reptilelor cu 707 de specii cunoscute, al doilea la mamifere, cu 438 de specii, al patrulea în amfibieni cu 290 de specii, şi al patrulea din flora, cu 26 mii de specii diferite. Mexicul este, de asemenea, considerată a doua ţară în lume în ecosisteme şi a patra la speciile de ansamblu. Aproximativ 2500 de specii sunt protejate de legislaţiile mexicane.

Guvernul mexican a creat Sistemul Naţional de Informaţii despre biodiversitate, în scopul de a studia şi a promova utilizarea durabilă a ecosistemelor. Despadurirea este unul dintre cele mai grave probleme de mediu în Mexic, mai mult de un milion de hectare de padure sunt pierdute în fiecare an. În 2002, Mexic a avut cea mai rapida defrişărilor în lume, fiind pe locul doi în acest sens.

În Mexic, 170.000 de kilometri pătraţi sunt consideraţi ai "ariilor naturale protejate." Acestea includ 34 biosfere rezervă (ecosisteme nealterate), 64 parcuri naţionale, 4 monumente ale naturii (protejate pentru eternitatea lor estetică, ştiinţifică sau valoarea istorică), 26 zone de floră şi faună protejate, 4 zone de protecţie a resurselor naturale (de conservare a solului, bazinele hidrologice şi păduri) şi 17 sanctuare (zone bogate în diverse specii).[72]

Descoperirea Americi a adus lumii multe culturi alimentare şi plante comestibile folosite pe scară largă. Din Mexic unele reţete culinare, ingrediente cum ar fi:ciocolata, de avocado, roşii, porumb, vanilie, guava, chayote,epazote, camote, jícama, nopal, dovlecel, tejocote, huitlacoche, sapote, sapote mamey, multe soiuri de fasole, şi o mai mare varietate chiar de ardei iute, cum ar fi Habanero şi Xalapeño. Cele mai multe dintre aceste nume provin din limbi indigene ca Nahuatl.

Mexicul are o populaţie de 104.9 milioane locuitori(in 2003) cu o densitate de 53,18 loc/ km2 . Structura pe vârste este următoarea :

•Între 0-14 ani: 32.3% (bărbaţi 17 298 964; femei 16 617 728);•Între 15-64 ani: 63.1% (bărbaţi 32 217 513; femei 33 932 km2 603);•Peste 65 ani: 4.6% (bărbaţi 2 145 252; femei 2 695 931) (estimare din anul

2003). Rata de creştere a populaţiei a fost estimată ca fiind de 1,43%. • Grupurile etnice existente sunt: metişi 75%, albi 10-15%, amerindieni 9% şi

alte etnii.

Demografia din Mexic

Populaţie 107,550,697[1]

Populaţia de sex masculin 50,249,955

Populaţia de sex feminin 53,013,433

Creşterea populaţiei 1,0%

Natalitate 19 / 1000

Rata mortalităţii 4.9 /1000

Rata mortalităţii infantile 18.1 / 1000

Speranţei de viaţă 75.6 ani

Populaţia vorbitoare de limbi indigene

6,011,202

Naţionalitate Mexican

Cu o populaţie 111211789 în 2009,  Mexic este cel mai populat stat vorbitor de limba spaniolă din lume, A doua ţară din cele mai populate din America Latină  după portugheza vorbită de Brazilia, şi a doua în America de Nord, după Satele Unite. De-a lungul celei mai mari parţi a secolului al douăzecilea, populaţia Mexicului s-a caracterizat printr-o creştere rapidă. Oraşul cel mai populat din ţară este capitala, Ciudad de Mexico , cu o populaţie de 8,7 milioane (2005), este şi o zonă metropolitană, de asemenea, cel mai populat din ţară cu 19,2 milioane (2005). Aproximativ 50% din populaţie trăieşte într-una din cele 55 de zone metropolitane mari din ţară.

În 1900, populaţia mexicană a fost de 13600000. În perioada de prosperitate economică, care a fost numit de catre economisti ca "mexican Miracle", guvernul mexican a investit in programe sociale eficiente, care a redus mortalitatea infantilă şi rata crescută a speranţei de viaţă în comun, care a condus la o creşterea demografică intensă între 1930 şi 1980 a populaţiei, rata anuală de creştere a fost redusă de la un vârf 3.5%,

în 1965, la 0,99% în 2005. Ratele fertilităţii au scăzut, de asemenea de la 5,7 copii pe femeie în 1976 la 2.2 în 2006. Statul cu rata cea mai scăzută de creştere a populaţiei în aceeaşi perioadă a fost Michoacán (-0,1%), în timp ce statele cu cele mai mari rate de creştere a populaţiei au fost Quintana Roo (4,7%) şi Baja California Sur (3,4).  

Guvernul, conform anumitor proiecte mexicane, presupune că populaţia mexicană va creste pana la aproximativ 123 de milioane până în 2042 şi apoi va avea loc un declin lent. Ipoteze includ stabilizarea fertilităţii la 1.85 copii pe femeie dar şi emigrarea ridicată (uşor în scădere de la 583 mii în 2005 la 393000 în 2050).

Mexico City, fiind coextensiv cu Districtul Federal, este oraşul cel mai populat din ţară, şi a fost estimat a fi cel de-al doilea oraş populat din lume, de către ONU Raport de urbanizare.

În timpul secolului XIX, populaţia Mexicului abia dacă se dubla. Această tendinţa a continuat în timpul primelor două decade ale secolului XX şi incluviv, la recensământul din 1920 s-a înregistrat o pierdere de circa 2 milioane de locuitori. Fenomenul poate explica de ce din timpul deceniului 1910 până în 1920 a avut loc Revoluţia mexicană.Rata de creştere a crescut drastic între deceniile 1930 şi 1980, când ţara a ajuns să întregistreze indici de creştere mai mari de 3% (1950-1980). Populaţia mexicană s-a dublat într-o sută de ani şi în acest ritm se aşteaptă ca pentru anul 2000 să fie 120 milioane de mexicani.Înainte de această situaţie, guvernul federal a creat Consiliul Naţional al Populaţiei (CONAPO), cu misiunea de a stabiliza politica de control a natalităţii si de a realiza investigaţii despre popula-ţia ţării. Măsurile luate au avut rezultate spectaculoase şi rata de creştere a scăzut până la 1,6 în perioada1995-2000. Speranţa de viaţă a trecut de la 36 de ani în 1895 la 72 ani în anul 2000.

De asemenea s-a schimbat şi imaginea mexicanilor. La începutul secolului XX aproape 90% din populaţie trăia în localităţi rurale (sate,moşii). Datele recensământului din 1960 au arătat că populaţia urbană era pentru prima dată mai mare decât cea rurală 50,6% din total). Numărul persoanelor care au reşedinţa în statul său natal în 1895 reprezenta 96,6% din populaţia totală a ţării. La recensământul din 1920 însumau puţin mai mult de 90%. Treizeci de ani mai târziu reprezentau 80%, iar astăzi depăşesc cu puţin 18% cei ce trăiesc în afara statului în care s-au născut. Ambele tendinţe se pot explica prin procesul de industrializare a oraşelor mari şi mijlocii şi prin sărăcirea treptată din mediul rural, cauzată de recesiunea din agricultură. Oraşele ce concentrau cea mai mare populaţie sunt Estado de México,Distrito Federal, Veracruz,Jalisco şi Puebla. În schimb, cele mai puţin populate sunt Baja CaliforniA Sur,Campeche şi Quintana Roo. Acest ultim oraş este unul din cele ce prezintă o rată de creştere a populaţiei cea mai mare din ţară, ca urmare a industriei turistice a Cancunului, ce concentrează 50% din populaţia oraşului Quintana Roo.

Din punct de vedere etnic, Mexicul este divers. În articolul 2 din Constituţia Mexicană se defineşte ca fiind o naţiune multiculturală fondată pe principiul statelor indigene. Mexicul actual se caracterizează ca fiind o "naţiune amestecată", sau aşa cum zicea José Vasconcelos Calderón (1925), un "creuzet al tuturor raselor" atât naţional cât şi rasial.Deşi nu este o statistică oficială pentru identităţile etnice ale ţării, un procentaj mare a populaţiei este fenotipic mixtă.Politica predominantă primului secol de viaţă independentă a Mexicului era puţin rasistă. După triumful revoluţiei, mai mulţi gânditori au considerat că Mexicul era o naţiune mixtă din punct de vedere cultural, şi atunci politicile sociale s-au dirijat să asimileze indigenii în cultura naţională. Consecinţele au fost: reducerea în termeni absoluţi şi relativi a persoanelor ce vorbesc limbi indigene. Criteriul pe baza limbii a fost utilizat pentru a determina numărul indigenilor din ţară. Cu toate acestea, acest criteriu a fost criticat, deoarece identitatea etnică nu este dată de identitatea lingvistică precum spuneaGuillermo Bonfil Batalla în México profundo.<

Cifrele oferite de Institutul Naţional de Geografie, Statistică şi Informatică şi Comisia Naţională pentru Dezvoltare a Popoarelor Indigene (înainte Institutul Naţional Indigen, INI) sunt în opoziţie. Pentru prima dată, populaţia indigenă este în jur de 6% din total, cât şi pentru INI, proporţia oscilează între 10% si 14%. Pe site-ul web al CNDI cifra oferită de instituţie este de 10.220 indigeni în ţară în anul 2000, care reprezentau circa 11% din populaţia mexicană. Criteriile angajaţilor de la CNDI pentru calcul includ, în afara celor lingvistice, locul de origine, identitatea etnică a unuia sau a ambilor părinţi, ipoteza individuală a identităţii indigene, printre altele.CNDI recunoaşte doar 65 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza criteriului lingvistic. Cele mai mari astfel de grupuri sunt náhuatl, maya, zapoteco, mixteco, otomi şi purépecha.Toate acestea sunt descendente ale vechilor mesoamerica-nilor. Grupurile mai mici sunt kiliwa, aşezat la nord de BajaCalifornia şi lacandón în Chiapas, cu aproape 100 de inte-granţi. Privind imigraţia în Mexic, principalele comunităţi străine cu puternică prezenţă în teritoriul naţional de mulţi ani se întălnesc comunităţile de americani, spanioli, germani,italiei, cubanezi, francezi, chinezi, ruşi,libanezi, evrei, rromi, japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci, irlandezi, austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni şi turci. Dintre comunităţile străine recent apărute pe teritoriul Mexicului se disting comunităţile provenite din Argentina, Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada, Uruguay, Ecuador, Costa Rica, Bolivia, Brazilia, Nicaragua, Panama, Venezuela, Republica Dominicană, Chile, Haiti, Paraguay, Elveţia, Olanda şi Suedia.

Cel mai mari popoare indigene

Mayas în Chiapas

Grup Număr

popoarelor Nahua (Nawatlaka)

2,445,969

Maya (Maaya) 1,475,575

Zapotec (Binizaa) 777,253

Mixtec (Ñuu Savi) 726,601

Otomí (Hñähñü) 646,875

Totonac (Tachihuiin)

411,266

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este cla-sificată ca şi economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza eco-nomică din 1994-1995, ţara a trecut printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de creştere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2004 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie şi servicii, deşi există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de ţiţei din lume.Datorită înţelegerii NAFTA, comerţul cu Canada şi SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comerţ din ce în ce mai liber, introducând agremente de comerţ liber cu peste 40 de ţări, inclusiv ţările Uniunii Europene şi Japonia. Guvernul este în discuţii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comerţ liber.Deşi economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse probleme structurale. Problemele ţării includ salarii mici, o distribuţie neuniformă a veniturilor (20% din populaţie câştigă 55% din venitul naţional) şi oportunităţi reduse pentru statele din sud, care au o populaţie amerindiană numeroasă. Inegalităţile geografice sunt de asemenea o problemă principală: părţi ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupţia şi evaziunea rămân probleme cronice.

Mexicul este bogat in minerale si surse de energie se gasesc din belsug.Se extrag peste 150 mil t de petrol, 37160 de mil de metri8 cubi de gaze naturale si 9 mil t de carbuni.Exista si rezerve de gips,argint, fluorit,fier,zinc si cupru.De curand a avut loc o industralizare rapida.

Au inflorit prelucrarea produselor agricole, siderurgia si produsele petro-chimice.Se fabrica produse textile si se produce otel in zona industriala din nord.50% din industrii sunt situate in zona orasului mexico.Industria mexicana se inscrie intre cele mai dezvoltate si diversificate de pe continentul american.Mexicul este principalul producator mondial de argint si un important producator de petrol(locul 5).Multa vreme concentrata in capitala industria prelucratoare a cunoscut in ultimele decenii un proces de descentralizare,noile intreprinderi fiind amplasate cu precadere in orase ca Monterrey,Veracruz,Guadalajara,Leon. Industriilor traditionale - textila pe baza de bumbac,pielarie,a zaharului-li s-au adaugat siderurgia(mai ales otel),metalurgia nefe-roasa(plumb,zinc, cupru), constructiile de masini(material feroviar unul dintre primele locuri pe glob-masini textile,montaj de autovehi-cule),prelucrarea petrolului si industria chimica.

In Mexic, principalele ramuri industriale sunt: industria de automobile, petrochimică, industria de cement şi construcţii, textilele, industria alimentară.

Industria de automobile în Mexic se deosebeşte de cea din alte ţări latino-americane, fiind bazată, în special, pe asamblarea autovehiculelor. ”Cei trei” ( General Moters, Ford şi Chrysler) s-au amplasat în Mexic din 1930, în comparaţie cu Volkswagen şi Nissan – 1960. Dintre companiile autohtone din domeniul autovehiculelor putem enunţa Dina Camiones S.A., specializată în producerea de tractoare şi microbuze.

Sectorul energetic este administrat de c ătre stat împreună cu sectorul privat. Mexic este al 15 – lea exportator de petrol în lume, cu 3,8 milioane de barrel/zi. În 2000, exportul de petrol a constituit 7,3% din totalul exportului.

Sectorul terţiar include transportul, comerţul, servicii hoteliere, sănătate,

educaţie, servicii financiare şi bancare, telecomunicaţii. Sectorul serviciilor în Mexic este foarte puternic dezvoltat, detronind Brazilia de pe poziţia virf din ţările latino-americane in anul 2001.

Din industria alimentara putem enumera aşa corporaţii trans-naţionale ca Coca-cola, Grupo Modelo (producerea alcoolului). Tehnologiile de virf sunt reprezentate de companiile Bimbo, Telemex, Televisa.

Cea mai mare parte a Mexicului e mult prea secetoasa pentru agricultura si multe regiuni au soluri de proasta calitate. Doar 13% din suprafaţa pamantului poate fi folosita pentru culturi si alte 39% pentru pasunat. Peste 25% din forta de munca este angajata in agricultura, dar importul alimentelor este inca esential pentru populatia in crestere. Problemele cu apa se reduc in prezent pri proiecte de irigatii. Raurile Rio Grande si Colorado sunt importante in nord, unde se cultiva fructe, legume si bumbac in cateva ferme productive. Multe parti ale platoului sunt folosite numai pentru agricultura de subzistenta, aici cultivandu-se porumb, care ocupa 43% din totalul terenului cultivat, precum si grau, sorg si fasole. In deprsiunile din Golf se cultiva trestie de zahar si fructe. Bauturile, inclusiv tequila, se obtin din cactus, agava, iar in nord este raspandita cresterea vitelor pentru carne.

În ceea ce priveşte agricultura, ponderea ei în PIB este în continuă descreştere. În 2006 ea a constituit 3,9 %, în comparaţie cu 7% in 1980 si 25% in 1970. Avantajul comparativ al Mexicului în agricultură reprezintă horticultura, fructele şi legumele. Mexic ocupă I loc în lume la cultivarea fructelor de avocato, lămâie şi lime, locul II – la cultivarea ardeiului, locul III – la cultivarea unor fructe ca banane, portocale, ananas, locul IV – la cultivarea lui mango.

O mare parte din traficul auto Mexic depinde de sistemul de drumuri nationale.

Un avion Aeromexico aterizare la Mexico City International Airport

Transportul – Cei 19.906 km de cale ferata sunt importanti pentru transportul de marfa si de pasageri, legand, in principal, cele mai importante orase, dar aducand legaturi internationale cu S.U.A. si Guatemala. Exista peste 225.000 km de drumuri din care jumatate sunt asfaltate. Traficul pe coasta este important pentru comertul intern si penru legaturile cu California cu coasta Golfului din S.U.A. Transportul aerian s-a dezvoltat rapid, cu 116 linii aeriene si 1.113 de aeroporturi, dintre care 18 se ocupa si cu zboruri pe distante mari.

Industria turismului s-a dezvoltat rapid,cu peste 5 mil de vizitatori pe an.Ruinele aztece din zona orasului Mexico sunt deosebit de populare,la fel şi staţiunile de pe coasta dintre care cea mai vestita este Acapulco.Ruinele Maiase precum şi clima şi vegetaţia tropicală atrag vizitatorii in Yucan. Turismul Mexicului aduce in fiecare an aproximativ 600 mil USD.

În 1967, guvernul mexican a comandat un studiu pentru a vedea care este locul ideal pentru a construi o staţiune de lux. Rezultatul studiului a fost Cancun, care a fost transformat ca în poveşti. Aici vin mai mulţi turişti decât în orice altă zonă din Mexic, pentru nisipul fin, apa cristalină de culoarea turcoazului, viaţa de noapte, dar şi pentru ca staţiunea este aproape de numeroasele ruine ale civilizaţiei Maya din peninsula Yucatan. De indată ce turiştii aterizează la Cancun, le este clar că staţiunea a fost practic “sapată” în junglă. La inceputul anilor ‘70, plajele din zona erau populate numai de iguane şi de păsări; acum, aici este plin de hoteluri luxoase, mall-uri şi restaurante cu vedere spre ocean.

Mexico City  (Ciudad de Mexico), cel mai important megalopolis din Mexic, se gaseste chiar in locul unde odinioara se afla legendara asezare azteca Tehochtitlan, care i-a uluit pe spaniolii ce au descoperit-o, prin amploare, bogatie si frumusete. Daca astazi asezarea azteca a ramas doar o legenda, Mexico City este un oras suficient de interesant pentru a atrage pe oricine, chiar daca din alte motive.

Este cel mai mare oras de pe planeta, cu circa 25 de milioane de locuitori si este clar ca atunci cand veti ajunge aici marimea orasului va va lasa fara cuvinte. Mexico City este pur si simplu urias, pare infinit, si te poti convinge de aceasta inca de cand ajungi in Aeroportul International Benito Juarez, mereu aglomerat si plini de turisti. Va veti regasi, dupa obositoarea calatorie, la inaltimi, iar Mexico City se intinde in toate directiile cat vezi cu ochii.

Nr. Zonă metropolitană Stat federal Populaţie (2005)

1 Mexico City DF 19.231.829

2 Guadalajara Jalisco 4.095.853

3 Monterrey Nuevo León 3.664.331

4 Puebla de Zaragoza Puebla 2.109.049

5 Toluca de Lerdo México 1.610.786

6 Tijuana Baja California 1.483.992

7 León Guanajuato 1.425.210

8 Ciudad Juárez Chihuahua 1.313.338

9 Torreón Coahuila 1.110.890

10 San Luis Potosi San Luis Potosí 957.753

11 Querétaro Querétaro 918.100

12 Mérida Yucatán 897.740

13 Mexicali Baja California 855.962

14 Aguascalientes Aguascalientes 805.666

15 Tampico Tamaulipas 803.196

16 Culiacán Sinaloa 793.730

17 Cuernavaca Morelos 787.556

18 Acapulco Guerrero 786.583

19 Chihuahua Chihuahua 784.882

20 Morelia Michoacán 735.624

Cele mai mari zone metropolitane din Mexic la recensământul din 2005 sunt:

Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale dobândite de un popor şi transmise din generaţie în generaţie.

Mexic este paradisul pentru orice turist, găsesti deşert, munţi vulcanici acoperiţi de zăpadă, ruine antice, oraşe moderne, oraşe în stil colonial, plaje pustii, hoteluri elegante, o frumoasă floră şi faună. Cultura mexicană este evidentă peste tot. Mexicul iţi prilejuieşte intâlnirea cu agitaţia specifică staţiunilor turistice dar şi cu aerul străvechi al oraşelor antice. Pământ cucerit pentru prima oara de Fernando Cortez, care a descoperit aici vestigii ale culturilor azteca şi mayasa, Mexicul păstrează şi acum aerul straniu al vremurilor demult apuse.

Vechile civilizaţii ale Mexicului au produs unele dintre cele mai spectaculoase opere de arhitectură construite vreodată în lume.În zone precum Teotihuacan, lânga Ciudad de Mexico, Monte Alban, lânga Oaxaca ori la Uxmal sau Chichen Itza, în peninsula Yucatan, se pot întâlni oraşe pre-hispanice aproape intacte. Spectaculoasele lor centre ceremoniale utilizate de elita religioasa sau politica erau menite să impresioneze. Ele conţineau enorme piramide din piatră, altare de sacrificiu, palate, zone administrative, terenuri de sport.Stilurile utilizate de civilizaţiile indigene sunt foarte diferite:în timp ce la Teotihuacan şi la Monte Alban construcţiile aztece şi zapotece sunt relativ simple, proiectate să impresioneze prin scara la care au fost ridicate, arhitectura maya a acordat mai mare atenţie esteticii, prin faţade acoperite de superbe basoreliefuri pictate şi de sculpturi masive.Cele din siturile Maya de la Uxmal şi Chichen Itza sunt printre cele mai frumoase creaţii arhitectonice din Mexic.

Poluarea foarte mare, la care se mai adauga traficul, care poate fi oribil la anumite ore din zi, dar are şi cele mai multe teatre, săli de concerte şi muzee, ceea ce e o mare bogăţie, de care se poate bucura oricine are interes să o facă.

 Deşi localnicii nu prea sunt interesaţi de activităţile în natură, totuşi există facilităţi pentru practicarea sporturilor pe tot teritoriul ţării, destinate îndeosebi turiştilor.       Pescuitul este mai popular în lungul coastei pacifice şi în Golful California. Diving şi snorkeling se practică mai ales pe coasta estica, în jurul staţiunilor litorale, dar şi in Puerto Vallarta, Cozumel sau Acapulco. În interiorul ţării există numeroase balnearios, locuri de făcut baie precum piscine sau izvoare calde, situate de obicei în zone cu privelişti superbe. Surfing-ul este frecvent pe coasta pacifica, unele dintre cele mai bune locuri fiind Mazatlan, Manzanillo, Puerto Escondido. Capitala wind-surfing-ului este Los Barriles in Baja California, dar mai sunt şi alte locuri

bune la sud de Puerto Vallarta şi Manzanillo. În statul Veracruz se practică mai ales rafting-ul pe râuri repezi şi învolburate.

  Fiind şi o ţară montană, este de la sine înteles că în Mexic se practică alpinismul, mai ales pe cei mai înalţi vulcani Iztaccihuatl, Pico de Orizaba, Nevado de Toluca şi La Malinche.

     

Picturile murale ale aztecilor de pe teri-toriul mexican, datând din anii 200 i.e.n., infăţişează războinici care beau o băutu-ră numită Pulque, făcută din sucul fermen=tat al unei plante (Agava). După cucerirea Mexicului de către spanioli, când rezervele de vinuri şi cognac s-au sfârşit, conchis-tadorii au început să distileze acest suc de Agava pentru a obţine alcool.

Aşa s-a născut tequila. Contrar credinţelor populare, Agava nu este un cactus, ci este inrudită cu Amarullis, o specie de crin

cu frunze lungi şi subtiri şi flori foarte înalte (uneori mai inalte de 12 m). Fiecărei plante îi trebuie 10-70 de ani pentru a ajunge la maturitate. Ca un enorm muzeu, Ciudad de Mexico este un oras remarcabil cu o

cultura veche de 3000 ani, fiind cel mai vechi oraş din Emisfera Vestica. Este asezat pe vechea albie a unui lac larg de 7500 metri fiind inconjurat de munţi. Doar câteva oraşe din lume pot concura cu grandoarea acestui oras, cu un istoric ce imbină culturi ale erei Pre Columbiene, colonizarii Europene şi erei moderne în final.Oraşul  Ciudad de Mexico este oraşul pe care civilizaţia Azteca  l-a dezvoltat in aşa măsură, încât era cel mai mare şi mai remarcabil oraş al civilizaţiei secolului al 16 lea.

Mexic are o prezenţă semnificativă la nivel mondial şi este membră a mai multor organizaţii internaţionale şi forumuri, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Statelor Americane, G8 +5, G-20 econo-mii majore, Asia -Pacifi, Cooperare Economică şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare.

Intr-o vizita in Mexic nu vei putea trece cu vederea orasele piata - locuri perfecte pentru a te relaxa si a studia oamenii locului. Aceste locuri deschise au un farmec aparte tocmai pentru ca nu sunt moderne, ele fiind pastrate in stilul traditional al societatii mexicane. 

Piesele de rezistenta in Mexic sunt pietele : Veracruz care este faimoasa pentru muzica ce se aude non stop si veselia tropicala. O singura privire spre piata Oxaca si iti vei da seama de ce e atat de importanta pentru localnici, imbina foarte bine frumusetea si grandoarea ei cu o intimitate linistitoare. 

Mexico City Alameda are o parte intunecata si dramatica a istoriei – ereticii erau arsi pe rug aici in perioada coloniala. Astazi insa iubitorii de plimbari sunt rasfatati de vanzatorii din piata cu dulciuri si diverse sortimente de prajiturele. 

Gradina San Miguel de Allende este un loc foarte bun pentru intalniri, relaxare, pictat si facut schite. In timpul festivalurilor este plina de dansatori, parade si artificii elaborate. Localnicii prefera sa-si faca singuri fel de fel de artificii complicate. 

Guanajuato si Queretaro sunt cele mai linsitite si comode piete. Oamenii vin aici pentru a se odihni pe iarba in timp ce citesc o carte sau povestesc ceva cu amicii. in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Musica Popular Nimic nu evidentiaza sufletul oamenilor ca muzica, iar Mexic are multe stiluri

de muzica. Poti gasi mariachi in faimoasa Plaza de Garibaldi. Sau poate doresti sa asculti muzica romantica despre dezamagirea in dragoste cantata de o chitara spaniola sau cum o numesc mexicanii : musica tropical.  Dans Folk regional 

Fie ca e Ballet Folklorico in Mexic sau Ballet Folclorico in Guadalajara, aproape in fiecare seara se danseaza in parc in Merida. Aceste dansuri sunt colorate si fac parte din traditiile Mexicului. Artificii 

Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui. Targuri regionale 

Aproape fiecare oras sau sat are targurile lui. Aceste targuri scot la vanzare produse regionale: tequilla sau bauturi din fructe, septel, sculpturi din argint si multe altele.  Cel mai cunoscut oras care gazduieste un astfel de targ este LaFeria del Caballo in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Actul de a găti in Mexic este considerat ca fiind una din cele mai importante activităţi şi îndeplineşte funcţii sociale şi rituale extrem de valoroase. În Mexic aceasta profesie este predominant feminina, şi acest lucru îşi are rădăcinile încă din perioada colonială, când bucătăresele moşiilor erau numite „mayoras”, ceea ce in prezent, în limbajul european este echivalent cu cuvântul „şef bucătar”. Ora mesei în Mexic este extrem de valorată, ea fiind un mijloc de a reuni familia. De altfel mâncarea este factorul ce uneşte societatea, prin intermediul ei se stabilesc prietenii, se cunosc viitoarele cupluri, se încheie afaceri, se întăresc legăturile familiale, sau pur şi simplu se savurează un moment plăcut.

Gastronomia mexicană, a fost mereu calificată ca fiind o bucătărie de o mare influenţă barocă, datorită diversităţii culinare.

Pe plan internaţional, bucătăria mexicană este cunoscută ca fiind una din gastronomiile mâncării rapide (fast food), existând astfel numeroase restaurante, în majoritatea capitalelor lumii.

Bucătăria mexicană nu ar mai fi aceeaşi fără nenumăratele soiuri de ardei, dintre care o bună parte sunt foarte iuţi. Alte condimente sunt: chimion, scorţişoară, cuişoare, coriandru, oregano, ceapă, usturoi şi sucurile de lămâie si lămâie verde (limes). In plus, roşiile, fructele de avocado si bananele joaca un rol important in bucătăria mexicană. Tomatillos - cunoscute şi sub numele de "tomates verdes" - se folosesc in pregătirea sosurilor.

O delicatesă mexicană originală, autentică este „mole poblano” – curcan in sos cu zeci de ingrediente, printre care ardei iute si ciocolată. Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine indiene).

Specialităţi mexicane:Sosul “salsa” – este la fel de prezent precum sarea in Europa sau sosul de soia in Asia; este

foarte iute si poate fi pregătit in zeci de feluri, in funcţie de ingredientele folosite; cel mai folosit este sosul roşu, pregătit din roşii coapte, ardei iuti chili, usturoi, ceapă şi coriandru;

 Ardeii chili – cei mai iuti din lume; se consuma atât proaspeţi, cat si uscaţi; sunt zeci de feluri de ardei chili, marea majoritate fiind roşii sau verzi;

 Orezul – ingredient de baza in prepararea burrito-ului, dar si la alte mîncăruri; a fost introdus in Mexic de către navigatorii spanioli, acum 500 de ani;

 Porumbul – fără el, bucătăria mexicana nu ar exista, pur si simplu; este si element important al civilizaţiei aztece; tortilla se face, in majoritatea cazurilor, din mălai, ca si nachos;

 Fasolea – fasolea albă, roşie sau cea neagră, toate se folosesc in bucătăria mexicană; cum ar arăta un burrito fără fasole? Pe lângă porumb, ardei si roşii, fasolea joacă un rol important in bucătăria mexicană. Se serveşte aproape la fiecare masă, fiartă in apă sau prăjită in untură. Ca şi porumbul, şi fasolea poate fi cultivată in aproape toate zonele climatice. Deseori este uscată si astfel ţine mai mult. Cea mai consumată este fasolea cu bob roşu sau pătat. Se consuma însă şi fasolea albă sau neagră.

Fructele – se întrebuinţează în special avocado, papaya, mango, ananas şi nucile de cocos.

Tortillas este pâinea mexicanilor şi se serveşte la orice masă. De obicei se prepară dintr-o făină de porumb specială. Pentru aceasta, boabele de porumb sunt fierte în apă cu calc, astfel încât coaja tare se crapă. Boabele fierte se macină apoi. Această făină de tortilla se numeşte „masa harina". Din făină de porumb normală nu se poate face Tortillas deoarece aluatul nu se leagă. În Mexic se foloseşte o presa Tortilla pentru a forma lipiile la fel.

In Mexic diferitele mâncăruri - Tortilla se numesc şi „antojito", „mici aperitive" deşi cu tortillas se poate pregăti un întreg meniu. Tacos sunt rulate si prăjite, enchiladas sunt puse in sos, Tostadas se prăjesc crocante, in afară de acestea, in Mexic se cunosc si Sopes, Gorditas, Chalupas, Flautas, Quesa-dillas, Garmachas, Salbutes sau Sambutes si Panuchos, toate pe baza de lipie si anume Tortilla.

Guacamole – avocado mărunţit, la care se adaugă roşii tăiate şi ceapă. Guacamole are numeroase utilizări: poate fi sos pentru tortilla sau un ingredient în salatele proaspete.

Taco – este o mâncare tradiţională mexicană, compusă dintr-o tortilla de porumb, pliată, înăuntrul căreia se găseşte o compoziţie (guacamole, salsa, ceapa, carne, etc.) Taco a devenit foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra large, plina cu carne (de vită, pui sau porc), brânză, salată şi roşii. Deseori, taco este prăjit astfel încât tortilla să se înfăşoare in jurul compoziţiei.

Fajita (se pronunţă fahita) este o mâncare Tex-Mex, si este de fapt tortilla cu carne la grătar (la început se făcea doar cu carne de vită).

Burrito – compoziţie de carne tocată, învelită intr-o tortilla de grâu subţire. In Statele Unite, compoziţia include si orez, fasole, salată, roşii, salsa, guacamole, brânza, rezultatul fiind unul mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiartă sau prăjită, pentru a deveni mai moale şi mai pliantă.

Enchilada – este compusă dintr-o tortilla de porumb, înmuiată în ulei fierbinte şi în sos picant şi umplută cu aproape orice, după preferinţă: carne, brânza, legume, fructe de mare, ouă şi chiar banane.

Nacho – reprezintă chipsurile de baza din bucătăria mexicană; sînt mici forme de tortilla uscate sau prăjite, acoperite cu brânză sau cu guacamole;

 Quesadilla – reprezintă o tortilla umplută cu brânza sau caşcaval, în principal, dar şi cu alte ingrediente, şi apoi coaptă sau ţinută pe grătar, până se prăjeşte; la final, se taie in mai multe porţii si se serveşte fierbinte, cu caşcavalul topit;

 Churros – cel mai cunoscut desert mexican, denumit şi gogoaşa mexicană, este făcut pe baza de cartofi fierţi şi făină (cocă), amestecul fiind apoi turnat în forme lungi şi prăjit în ulei încins; la final se presară zahăr.

Mexicul este cunoscut pentru ciocolata sa caldă, amestecată cu tradiţionalul molinillo (o lingura de lemn sculptat). Aztecii au rezervat aceasta băutură pentru regi, dar spaniolii i-au adăugat zahăr şi scorţişoară şi au liberalizat consumul ei.

...La Guerra de los pasteles (Războiul prăjiturilor în spaniolă) a fost de fapt un conflict între Mexic şi Franţa?...Adevăratul nume al lui Francisco Villa era Doroteo Arango Arámbula?...La data de 13 august 1521, oraşul Tenochtitlan a fost cucerit de spanioli?...Universitatea Naţională Autonomă Mexicană este cea mai mare din America după numărul de studenţi, şi cea mai bine cotată din lumea hispanică?...Mexicul este a doua ţară din lume după numărul de credincioşi catolici?...Mexicul are cea mai mare comunitate hispanofonă din lume?...Ciudad de Mexico este al doilea mare oraş al lumii după Tokio?...Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume?...Mexicul este ţara cu cea mai mare populaţie indigenă din America?

1.Pentru SUA, Mexicul este un furnizor constant de imigranti ilegali. Unul din 11 mexicani trăieşte în SUA, majoritatea ajungând acolo ilegal. Numarul lor a depăşit 10 milioane, iar cei care înfruntă riscurile trecerii frontierei nu se descurajează în ciuda vigilenţelor patrule cetăţeneşti şi de grăniceri, care supraveghează frontiera cu Mexicul 24 de ore din 24.

Mişcarea cetăţenească numită "Minuteman Project" are filiale în 18 state americane, şi a inspirat alte 40 de organizaţii asemănătoare care se ocupa cu detectarea şi denunţarea imigranţilor ilegali, în special cei hispanici.

Majoritatea imigrantilor ilegali nu au nici o educaţie sau calificare, îngrosind considerabil numarul săracilor, copiii născuti din aceste familii nu au acces oficial la servicii medicale şi şcoli. Cei fără documente muncesc pe salarii mici, fără asigurari şi în condiţii dificile.

În Mexic toate partidele politice sunt favorabile emigraţiei către SUA, televiziunea prezintă deseori reportaje despre cazuri de maltratare a imigrantilor ilegali capturati la graniţă, iar legile americane referitoare la imigratie sunt discutate pe larg în presă. Preşedintele Mexican, Vincente Fox este supus în parlament tirurilor partidelor din opozitie care il acuza de imobilism pentru a-i convinge pe americani să deschidă graniţele. Nu sunt puţini nici mexicanii care îşi doresc o "recucerire" a Americii, printre ei, cunoscutul scriitor Carlos Fuentes care menţiona într-un articol o eventuală "recucerire linistită", prin raspândirea cât mai larga a limbii spaniole pe teritoriul SUA.

2.Potrivit unor studii efectuate de experţi orasul Ciudad de Mexico se scufundă - în unele zone- cu cel putin un picior pe an, în ultimul secol scufundându-se cu 30 de picioare. Metropola, care este de 2 ori mai mare decât Londra, a secat acviferele pe care a fost construit (iar acviferele sunt în prezent în colaps).

Pentru a face faţă cererii curente de 10.5 milioane de galoane de apă pe zi, oraşul se aprovizionează de la 2 bazine de rau învecinate, pentru care cheltuie 50,000$ pe zi, doar pentru dreptul pentru apa.

Oraşul influenţează în mare măsură şi distribuţia pentru reţeaua de apă şi sistemele de drenare, care înregistrează pierderi de aproximativ 40% din apa potabilă. Oraşul ar trebui să aibă canale cu acces spre Golful Mexic.

Apa uzată a oraşului reprezintă un semn al problemelor care vor rezulta din cauza metastabilităţii marilor oraşe ale lumii.

3.Mexicanii au unul dintre cele mai mari procente de infractori. Sunt cei care poartă crucea de aur la gât dar scot repede cuţitul şi te omoară .Sunt cei care când iau banii fug la birt şi-i beau pâna la ultimul banut,la mulţi neajungandu-le până la urmatorul salar. Mexicul este o ţară mare unde pe langă spanioli şi alte naţionalităţi se află un procent mare de indieni americani care sunt ca şi sălbaticii.

4.Mexicul se afiă pe locul 3 în topul celor mai celebre cutremure.Astfel, în anul 1985, la Ciudad de Mexico, a avut loc un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter.