Embed Size (px)
Citation preview
Tehnoredactare: Ștefan DUDU 2014
Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER, Veronica
CHEDEA, Mariana ROPOTĂ, Anca GHEORGHE,
Cristina TABUC, Ioan SURDU
Tehnoredactare: Ștefan DUDU 2014
Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER, Veronica
CHEDEA, Mariana ROPOTĂ, Anca GHEORGHE,
Cristina TABUC, Ioan SURDU
I. Definiții, terminologie și simboluri 1-6
II. Introducere 7-8
III. Valoarea nutritivă a cărnii de porc 9-14
IV. Subproduse neconvenţionale -
resurse de grăsimi nesaturate
15-18
V. Cerinţe nutriţionale pentru
porcii la îngrăşat
19-22
VI. Recomandări generale de bune
practici pentru hrană şi apă
23-24
VII. Interrelaţia nutriţie - bunăstare 25-26
VIII. Soluţii nutriţionale particularizate 27-49
VIII.1 Turtele de camelină 27-32
VIII.2 Turtele de seminţe de struguri 33-40
VIII.3 Criza de înțărcare la purcei 41-49
BIBLIOGRAFIE 50-52
Aditiv furajer – ingrediente nutritive care intră
în structura nutrețurilor combinate în vederea
măririi valorii nutritive, a valorificării
componenților hranei, a gradului de
consumabilitate, a performanțelor de producție, a
calității produselor animaliere, a menținerii
sănătății animalelor și profilaxiei în combaterea
unor boli, a stimulării ritmului de creștere și a
producției, a reducerii cantității substanțelor
eliminate prin dejecții în vederea protecției
mediului și a îmbunătățirii condițiilor de mediu.
Crescător – orice persoană fizică sau juridică
responsabilă temporar sau permenent cu
îngrijirea animalelor, în temeiul unui contract
sau în temeiul legii.
Furajele includ totalitatea produselor vegetale,
animale, minerale și de sinteză care, folosite în
hrana animalelor, asigură funcționarea normală a
organismului și realizarea producției scontate.
1 2
Norma de hrană – cantitatea de substanțe
nutritive care trebuie administrată unui animal
timp de 24 de ore, atât pentru întreținerea
funcțiilor vitale, cât și pentru realizarea unei
producții planificate.
Nutrient – substanță ce poate fi asimilată direct și
în întregime. Poate exista ca atare, dar cel mai
adesea, în urma proceselor de digestie.
Nutriția – reprezintă ansamblul schimburilor ce se
stabilesc între organism și mediul în care acesta
trăiește, schimburi ce urmăresc furnizarea de
energie și substanțe necesare menținerii structurii
țesuturilor și bunei funcționări a organismului.
Nutrețuri combinate – amestecuri de nutrețuri de
origine vegetală, animală, microorganică, minerală,
precum și de aditivi furajeri cu acțiune specifică,
care sunt astfel dozate încât să asigure cerințele
nutritive pe specii, categorii de vârstă și producție.
3 4
Producție animală – cantitatea de produse
animaliere obținută, într-un anumit interval de
timp definit sau pe durata ciclului de producție, de
la un animal domestic crescut în condiții de fermă.
Rație – cantitatea de nutrețuri obținută prin
optimizare, care acoperă integral cerințele normei
de hrană ce trebuie administrată unui animal timp
de 24 de ore, atât pentru întreținerea funcțiilor
vitale, cât și pentru realizarea unei producții
scontate.
Substanțele toxice interzise pentru furajarea
animalelor – substanțe care nu satisfac nevoile
alimentare ale animalelor, prezența lor în nutrețuri
periclitează sănătatea și productivitatea
animalelor, respectiv sănătatea consumatorilor de
alimente de origine animală.
5 6
NC – Nutreț combinat
PB – Proteină brută
PBD – proteina bruta digestibila;
AG – Acizi grași
AG n-3 – Acizi grași din familia omega 3
AG n-6 – Acizi grași din familia omega 6
EM – Energie metabolizabilă.
NTG – Număr total de germeni
E. Coli – Escherichia coli
NTF – Număr total de fungi
.
7 8
Cercetările moderne și managementul fermei
sugerează faptul că programele de hrănire actuale
trebuie modificate în sensul optimizării nutriției
prin adaptarea la noile condiții și obiective. O
componentă cheie a furajării moderne o constituie
astfel, eliminarea decalajului dintre cantitate și
calitate, ceea ce presupune ca prin hrană să se
asigure maximizarea potențialului genetic al
animalului la care se adaugă obținerea de
produse cu calitate îmbunătățită. În egală
măsură, trebuie să existe o concordanță între
nutriție, sănătate și bunăstare. Multă vreme în
formularea dietei pentru suine s-a avut în vedere
acoperirea cerințelor nutriționale de energie și
proteină în scopul optimizării performanțelor de
creștere, obținerii unui procent ridicat de carne în
carcasă și asigurarea necesarului de minerale și
vitamine pentru eliminarea simptomelor de
deficiență.
Disponibilul de hrană
pentru om și animale este
suficient ?
În timp, la aceste aspecte s-a adăugat necesitatea
îmbunătățirii calității cărnii și asigurarea
standardelor de bunăstare la animale pentru a
răspunde astfel cerințelor consumatorului din ce
în ce mai bine informat cu privire la aspectele
legate de interrelația între hrană, sănătate,
bunăstare.
CERERE
URIAȘĂ
DE HRANĂ
POPULAȚIA
LUMII ÎN
CREȘTERE
Soluţii nutriţionale
Valorificarea superioară a resurselor
existente.
Noi resurse furajere de tipul subproduselor.
Hrană cu impact pozitiv asupra cantității și
calității.
9 10
Carnea de porc este unul dintre alimentele
cele mai consumate, în ciuda efectelor „presupus”
dăunătoare. Dincolo de aspectele legate de
preferințe culinare și/sau calități gustative, carnea
de porc se caracterizează prin conținut ridicat de
proteină, energie, vitamine și minerale. În ultimii
ani, s-au obținut hibrizi cu un conținut redus de
grăsime care au stopat oarecum opiniile conform
cărora acest tip de carne conține cantitate mare de
grăsime saturată care influențează negativ
sănătatea consumatorului. Depășirea sintagmei
“Nu Lipidelor” nu a rezolvat total problema calității
cărnii de porc. Astfel, la eforturile geneticienilor de
a modifica potențialul de sinteză a cărnii au
început să se adauge cele ale nutriționiștilor pentru
ameliorarea structurii lipidelor. În fapt, nutriția
reprezintă factorul principal implicat în
ameliorarea structurii lipidelor din carne.
Ca urmare, s-a statutat faptul că prin hrană putem
modifica calitatea lipidelor. Lipidele nu trebuie
subestimate deoarece sunt surse de energie, acizi
grași esențiali, vitamine liposolubile și pigmenți,
ceea ce le conferă un rol nutrițional important.
Carcase Mangalita - Turda
Componenți cheie în structura lipidelor.
Valoarea biologică a lipidelor este dată de
prezenţa în structura lor a AG polinesaturaţi
care trebuie să fie aduşi prin alimentaţie.
Lipsa AG polinesaturaţi din dietă
provoacă tulburări metabolice.
11 12
www.wikipedia.com
Aşadar, elementele cheie ale lipidelor sunt
acizii grași. Nutriţioniştii și-au focalizat cercetările
asupra tipurilor de AG polinesaturaţi și
echilibrului în dietă între AG polinesaturaţi n-3
de tipul acidului alfa linolenic (18:3n-3) și AG
polinesaturaţi n-6, respectiv acid linoleic (18:2n-
6). Raportul dintre AG polinesaturaţi n-6:n-3
este considerat un factor de risc pentru maladii,
în special prin formarea cheagurilor de sânge ce
pot conduce la stop cardiac (Enser, 2000). Se
recomandă ca acest raport să fie mai mic de 4.
Acizii grași sunt implicați în numeroase aspecte
tehnologice ale calității cărnii. Componentele
calității tehnologice a cărnii sunt: soliditatea
(fermitatea), pragul de viața (oxidarea și
pigmentarea lipidelor), gustul și mirosul (Wood şi
col., 2004).
Un conţinut ridicat al AG polinesaturaţi, pe
lângă aspectele pozitive legate de implicaţiile
asupra sănătăţii, ca nutrienţi esenţiali care pot
modula favorabil stări de boală, creşte riscul de
degradare oxidativă a lipidelor. O cale de
diminuare/contracarare a efectelor nocive ale
acestui proces în organism îl constituie folosirea de
resurse cu conținut ridicat în antioxidanţi naturali
de tipul polifenolilor, vitamina E etc., sau adaosul
unui extract de plante bogat în polifenoli.
În INCDBNA – Baloteşti au fost elaborate, testate
și validate soluții nutriţionale care au adus un
plus de cunoştinţe ştiinţifice cu impact pozitiv
social, economic şi de mediu.
13 14
O soluţie viabilă la
problema calităţii
produselor de origine
animală.
Soluțiile alternative trebuie să
aibă caracteristici nutriționale
care să permită un PLUS DE
VALOARE PRODUSELOR!!!!
Nutriţia este elementul cheie pentru orice
strategie de reducere a bolilor la nivel global.
Foamea, malnutriţia, obezitatea şi hrana
nesigură sunt cauze principale ale bolilor, astfel
că cea mai bună nutriţie se traduce în
îmbunătătirea considerabilă a sănătaţii noastre
(WHO, 2002).
Într-o lume care se
schimbă rapid întrebarea
care se pune este cum
putem implementa un
sistem durabil de
producere a hranei în
condiţii de siguranţă şi
securitate alimentară
pentru a nu periclita
civilizaţia. Hrana este
consideraţă “veriga slabă”
a civilizaţiei cu atât mai
mult cu cât schimbările
climatice ameninţă
securitatea alimentară
(Brown, 2011).
15 16
Camelina
Camelina (Camelina sativa) poate fi considerată
un ingredient low–input necesitând cantităţi
mici de apă şi fertilizare redusă faţă de alte
specii de oleaginoase. Prin valoarea sa
nutriţională, camelina reprezintă o oportunitate
pentru cercetările nutriţionale şi de tehnologie a
hrănirii. Principala caracteristică ce dă un plus
de valoare acestui ingredient este reprezentată
de conţinutul ridicat în grăsime şi structura
lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut în
ulei de 35-38%, din care la un nivel destul de
ridicat se găseşte AG linolenic (38-40%).
În ultimii ani, cercetările asupra acestei resurse
vegetale au luat amploare ca urmare a
conţinutului în lipide şi a structurii acestora
dar, şi ca urmare a utilizării uleiului extras ca
biodisel pentru avioane. Turtele rămase după
extracţia uleiului pot fi dirijate către alimentaţia
animalelor. Alături de conţinutul ridicat în AG
benefici sănătăţii (linolenic, DHA) se remarcă
conţinutul ridicat în antioxidanţi naturali ai
uleiului de camelină, cum ar fi tocoferolii, ceea
ce determină o stabilitate crescută a uleiului şi
o rezistenţă mărită la oxidare.
17 18
Analize efectuate în INCDBNA Baloteşti
Turtele de camelină:
Obținute după extragerea uleiului din semințe.
Principala caracteristică ce dă un plus de valoare
acestui subprodus - conţinutul ridicat în grăsime
(11,03%) şi structura AG din lipide (89% AG
nesaturaţi d.c. 61,38% AG polinesaturaţi d.c.
33,23% AG n-3).
Conţinutul în proteină este ridicat (39,61%),
precum şi valoarea biologică a acesteia (nivelul de
lizină - 2,02 % şi metionină - 0,94%).
Subprodus bogat în antioxidanți naturali
(tocoferoli).
Turte din seminţe de struguri:
Obținute din seminţele de struguri prin presare la
rece după extragerea uleiului.
Cantități importante de subproduse (turte din
seminţe de struguri) sunt disponibile pentru a fi
utilizate în hrana animalelor.
Conţin un nivel ridicat de acizi graşi nesaturaţi
(84,66%) din care AG polinesaturaţi 65%, cu
predominanța AG n-6 (62,71%), iar AG n-3 2,39%.
Conținut proteic 10,64%, iar în grăsime 5,97%.
Subprodus bogat în antioxidanți naturali (5-8%).
Analize efectuate în INCDBNA Baloteşti
0
10
20
30
40
50
60
70
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic
Turte de camelina- compoziţia în AG
esenţiali
0
10
20
30
40
50
60
70
AGPAG n-6
AG n-3AG
linolenicAG
linoleic
Turte de semințe de struguri - compoziţia
în AG esenţiali
19 20
Un aspect important, de care trebuie să se
ţină seama în orice strategie de formulare a
reţetelor de nutreţ combinat, îl constituie
asigurarea cerinţelor nutriţionale la un nivel
care să permită atingerea de performanţe
permise de potenţialul genetic, un optim
economic, o stare bună de sănătate şi calitate
superioară a produselor.
Confortul nutriţional este o garanţie pentru
o bună stare de sănătate şi implicit pentru
bunăstare.
În consecinţă, recomandările nutriţionale
trebuie să ţină seama de nevoile lor
comportamentale şi de satisfacerea cerinţelor
fiziologice, iar respectarea acestora duce implicit
la evitarea tulburărilor metabolice şi
nutriţionale.
Categoria EM PB LizinăMet. +
Cis.
kcal/kg % % %
Purcei după
înţărcare - 15
kg
3300 18,3 1,15 0,70
Tineret porcin
15-30 kg3250 17,3 0,95 0,57
Porci creştere -
îngrăşare (30-
50 kg)
3100 15,5 0,80 0,48
Porci îngrăşare
(50-80 kg)3100 14,5 0,70 0,42
Porci finisare
(80-110 kg)3100 13,5 0,60 0,36
Conţinutul minim al NC în energie, proteină
brută şi aminoacizi esenţiali
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme
INCDBNA Baloteşti
21 22
Conţinutul minim al NC în macroelemente
CategoriaCa P total Na
% % %
Purcei după
înţărcare - 15
kg
0,80 0,60 0,10
Tineret porcin
15-30 kg0,80 0,60 0,10
Porci creştere -
îngrăşare (30-
50 kg)
0,70 0,55 0,12
Porci îngrăşare
(50-80 kg)0,60 0,50 0,12
Porci finisare
(80-110 kg)0,60 0,45 0,12
CategoriaVit. A Vit. D3 Vit. E
U.I./kg U.I./kg mg/kg
Purcei după
înţărcare - 15
kg
2.500 250 16
Tineret porcin
15-30 kg2.500 250 16
Porci creştere -
îngrăşare
(30-50 kg)
1.500 200 11
Porci îngrăşare
(50-80 kg)1.500 200 11
Porci finisare
(80-110 kg)1.500 200 11
Conţinutul minim al NC în vitamine
i
În cazul hibrizilor proveniţi din import vor
fi respectate normele de hrană
caracteristice hibridului respectiv,
specificate în ghidul de creştere şi
întreţinere al acestora.
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme
INCDBNA Baloteşti
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme
INCDBNA Baloteşti
23 24
(Surse: Ordinul ANSVSA, 2005; Legea Zootehniei,
2002; Animal Welfare – Pigs-Code of Welfare
2010):
Animalelor trebuie să li se asigure hrană care
sa satisfacă cerinţele nutriţionale diferenţiate
pe categorii de vârstă şi greutate.
Recomandările nutriţionale trebuie să ţină
seama de nevoile lor comportamentale şi de
satisfacerea cerinţelor fiziologice, iar
respectarea acestora duce implicit la evitarea
tulburărilor metabolice şi nutriţionale.
Accesul la hrana trebuie să se facă uşor.
Hrana trebuie să fie în cantitate suficientă
pentru a atinge un nivel optim de performanţă.
Administrarea hranei trebuie să se facă cu
regularitate, respectându-se anumite intervale
de timp.
Hrana trebuie să fie administrată cel puţin
într-un tain pe zi.
La purceii sugari, purceii înţărcaţi şi porci la
îngrăşat este indicat accesul liber la hrană.
Animalele întreţinute într-o boxa colectivă se
selectează în funcţie de greutatea corporală.
Periodic vor fi prelevate probe de furaje pentru
analize de laborator, iar în caz de morbiditate–
mortalitate, se fac prelevări de furaje
incriminate.
Este interzisă administrarea în hrana porcilor
a apelor grase (lături) provenite de la unităţi
de alimentaţie publică.
Totodată este interzisă utilizarea în hrană a
făinurilor proteice (cu excepţia făinii de peşte).
25 26
Bunăstarea = starea animalului în relaţie cu
mediul său înconjurător (Broom, 2003)
În ultimii ani, producţia animală a crescut ca
eficienţă acest fapt fiind privit ca o poveste de
succes. Dezvoltarea sectorului de creştere animală
a avut însă preţul ei, preţ ce a fost plătit în special
de animale.
Bunăstarea animalelor este un domeniu complex
care poate fi afectat de numeroși factori care
includ atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.
Datorită acestui fapt, s-au stabilit de comun
acord de către consumatori, oamenii de știință,
legiuitori și fermieri 4 principii generale ale
bunăstării animalelor:
adăpost corespunzător,
hrănire bună,
stare de sănătate bună,
comportament corespunzator (Kjaernes și
Keeling, 2004, Keeling şi Veissier, 2005).
Nutriția - element
cheie pentru orice
strategie de reducere
a bolilor
Sursa poză: www.google.ro
27 28
VIII.1. Turtele de camelină sunt
subproduse puţin costisitoare de la industria
uleiului, cu potenţial valoros pentru hrana
porcilor.
Într-un procent de 12% în hrana porcilor la
îngrăşat, turtele de camelină:
permit obţinerea de performanţe bioproductive
similare celor obţinute în cazul utilizării
resurselor clasice.
0
20
40
60
80
100
120
G inițială G finală
Evoluția greutății corporale (kg)Hrană bazată pe turte de camelină
comparativ cu şrot de floarea soarelui
Șrot fl. soarelui Turte camelină
0
0,2
0,4
0,6
0,8
Șrot fl. soarelui Turte camelină
Spor mediu zilnic (kg)Hrană bazată pe turte de camelină comparativ
cu şrot de floarea soarelui
29 30
Turtele de camelină asigură un % de țesut
muscular de 60,5% (Clasa E) față de 57% în
cazul șrotului de fl. soarelui.
E
Efectele turtelor de camelină asupra
compoziției tisulare în acizi grași esențiali
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
Longissimus dorsi Țesut hepatic
Acizi grași linolenic la nivel muscular și hepatic
< de 1,36 ori
0
10
20
30
40
50
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic
Compoziția în acizi grași esențiali în m. Longissimus dorsi – Turte camelină vs. şrot
floarea soarelui
șrot fl. Soarelui Turte de camelină
0
5
10
15
20
25
30
35
40
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic
Compoziția în acizi grași esențiali în țesutul hepatic – Turte camelină vs. şrot floarea
soarelui
șrot fl. Soarelui Turte de camelină
>1,94 ori
31 32
Predispoziţia ţesutului hepatic la
procesele oxidative
Specificație
Ţesut hepatic*
Şrot de
floarea
soarelui
Turte de
camelină
Vitamina A (µg/g ficat) 160,73 166,72
Vitamina E (µg /g ficat) 14,45 14,02
Superoxid dismutază
(U/mg proteine/min) 12,15 12,72
Index de
peroxidabilitate 69,76 72,15
Malondialdehide
(µg/g ficat) 0,47 0,51
*Analize efectuate la INRA Franța de dr. ing. Nicoleta
Lefter (Lab. Nutriţie Animală, INCDBNA Baloteşti).
Adaosul a 12% turte de camelină în rețeta
porcilor Topigs, aflaţi în faza de îngrăşare-
finisare nu a condus la modificarea semnificativă
(P>0,05) a nivelelor vitaminelor A şi E din țesutul
hepatic şi a concentraţiei enzimelor antioxidante
superoxid dismutază.
Valorile obţinute pentru concentraţia de
malondialdehică hepatică la lotul cu turte de
camelină se încadrează în limitele normale de
acceptabilitate pentru consumatorul uman
(0,5 – 1,0 μg MDA/g ţesut, Haak şi col. 2006;
Gatellier şi col., 2010).
Compoziția în acizi grași polinesaturați, în
special n-3, precum și în antioxidanți de tipul
vitaminei E în turtele de camelină permit
ameliorarea structurii lipidice a cărnii de
porc, dar și o bună stare de sănătate a
animalelor.
Turtele de camelină nu afectează
performanţele bioproductive ale animalelor.
33 34
VIII.2. Turtele de seminţe de struguri
Subprodusele de la industria uleiului,
respectiv turtele de semințe de struguri, sunt o
resursă potențială pentru hrana animalelor ce
ar putea contribui la creșterea disponibilului de
hrană pentru animale, în condițiile valorificării
superioare a acestora. Ca resurse de hrană,
aceste subproduse sunt de interes economic,
dar și social. În plus, în rețete optimizate
nutrițional pot aduce un plus de valoare
produsului finit. Sub aspect nutriţional, pe
lângă binecunoscutele substanțe biologic active
respectiv polifenolii cu puternice proprietăţi
antioxidante, aceste subproduse conţin şi ulei
rezidual (6,42 %), a cărui compoziţie chimică
este foarte interesantă. Astfel, conținutul în acizi
grași nesaturați este foarte ridicat (~85%), cu o
pondere importantă a acizilor grași
polinesaturați (65%), în special din familia n-6
(~62%).
Numeroase studii au evidențiat efectul
antioxidant al extractelor din struguri datorită
conținutului ridicat în polifenoli (Goni şi col.,
2007; Brenes şi col., 2008; Chedea şi col,
2010).
Forma spectrală a compușilor polifenolici în
turtele de semințe de struguri
271 nm
Este ştiut faptul că flavonoidele au o
activitate antioxidantă superioară de 50 de
ori vitaminei E şi de 20 de ori vitaminei C.
35 36
Efectele turtelor de semințe de struguri
asupra performanțelor bioproductive
Spectre în plasma de porc
0
20
40
60
80
100
120
G inițială G finală
Evoluția greutății corporale (Kg)
Martor Turte struguri
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Martor Turte struguri
Spor mediu zilnic (kg)
Un nivel de includere de 5%
în structura rețetelor de
nutreț combinat conduce la
obținerea de performanțe
similare.
~278 nm
~278 nm
Structura polifenolilor
din extractul apos de
seminţe de struguri
suferă modificări prin
metabolizare astfel că
maximul de absorbţie
se modifică crescând
de la 271 nm la 278
nm.
Polifenolii din clasa catechinelor se absorb la 280
nm. Spectrul arată că polifenolii din clasa
catechinelor au fost absorbiți și prezenți în
plasma porcilor hrăniți cu dietă pe bază de turte
de semințe de struguri.
37 38
Compoziția mușchiului Longissimus dorsi în AG
esențiali prin folosirea turtelor din semințe de
struguri
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
10,00
12,00
14,00
AGP AG n-6 AG n-3 AG linolenic linoleic
Compozitia în AG esențiali
Martor Turte de semințe struguri
> 2,25%> 5,22%
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
AG n-3 AG linolenic
Compoziția în AG n-3 și linolenic
Martor Turte de semințe struguri
> 1,4%
> 12%
Acizii grași polinesaturați s-au încorporat într-o
pondere de 2,25% mai mare în cazul mușchiului
provenit de la animale cu dietă pe bază de turte de
semințe de struguri. Aceeași tendință s-a constatat
în cazul AG linoleic, care s-a sintetizat mai
pronunțat (mai mult cu 5,22%) în cazul adaosului
de turte în hrana animalelor. Chiar dacă nivelul
acidului gras α-linolenic a fost mai scăzut în turte
față de AG linoleic, la nivelul țesutului muscular
sinteza AG α-linolenic a fost mai accentuată cu
12% pe fondul includerii turtelor de semințe de
struguri în dietă. O explicație posibilă a creșterii
nivelului AG esențiali în mușchi constă în faptul că
turtele conțin la un nivel foarte ridicat principi
activi de tipul polifenolilor care potențează efectele
AG asupra compoziției mușchiului. Rezultatele
noastre sunt întărite de teoria, în general
acceptată, conform căreia variația în AG este
datorată hranei, dar și de prezența substanțelor cu
efect antioxidant (Tejerina și col., 2012).
39 40
După fabricarea vinului rămân tone de
semințe, uleiul extras din acestea constituind
un produs secundar al industriei vinului. O
mare parte din deșeurile de la industria
vinului, respectiv tescovina, inclusiv semințele
se aruncau, constituind astfel o sursă de
poluare. Turtele de semințe de struguri sunt
subproduse de la industria uleiului, cu un
potențial nutrițional valoros dat de conținutul
în acizi grași, dar, mai ales, în polifenoli.
Un nivel de includere de 5% în hrana
porcilor în finisare nu afectează performanțele
bioproductive, iar calitatea cărnii este
îmbunătățită. Valorificarea superioară a
acestor subproduse va contribui la creșterea
disponibilului de hrană.
Răspunsul organismului animal la nivelul
ridicat de AG polinesaturați combinat cu
proprietățile antioxidante s-a reflectat în
calitatea cărnii și starea de sănătate.
41 42
VIII.3. Criza de înțărcare la purcei
Efectul nivelului proteic asupra unor parametri
serici, compoziției fecalelor și performanțelor la
purcei în criza de înțărcare
Perioada imediat următoare înțărcării purceilor
constituie permanent un subiect de dezbateri în
lumea științifică. Există puține informaţii
ştiinţifice cu privire la interrelațiile între nivelul
proteic și al AA esențiali, frecvența enteritelor și
modificările plasmatice ale unor parametrii serici.
Schimbarea bruscă a alimentației, dezvoltarea
incompletă a echipamentului enzimatic care să le
permită purceilor digestia componenților
nutriționali din hrană și dezechilibrul între
nutrienţi, provoacă stresul nutrițional care
asociat cu cel social și de mediu generează
creșterea fluxului de radicali liberi în corpul
animalului și implicit stări morbide.
Efectele imediate produse în situațiile sus
menționate constau în creșterea fermentației
proteinei nedigerate la nivelul tractusului gastro-
intestinal, ceea ce duce la apariția stării de
boală, fecale apoase (Wellock și col., 2008)
asociată cu diminuarea performanțelor de
creștere.
43 44
Efectul restricției proteice asociat cu
menținerea/restricția nivelului AA limitativi
asupra unor indicatori serici la purcei după
înțărcare (D-1 and D-7, µg/dL) ).
Dinamica modificărilor anumitor indicatori serici la
purcei TOPIGS pre- și post înțărcare (D-0, D-01, D-1,
D7, µg/dL).
Timp* Cortizol Vitamina E Seleniu Cupru
D-0 1.71 252.50 10.67 132.85
D-01 2.17 250.00 11.40 140.03
D-1 1.86 190.00 11.64 169.95
D-7 1.69 176.50 12.65 179.45
*prelevarea probelor de sânge:
D-0 = în maternitate înainte ca purceii să fie
separați de scroafele mame; D-01 = în maternitate
după ce purceii au fost separați de scroafele
mame; D-1 = o zi după separare de scroafele
mame, după transfer în creșă; D-7 = 7 zile după
înțărcare.
Diferiți factori de stres (sociali, de mediu sau
nutriționali) pot afecta, în mod diferit, anumiți
parametri serici cunoscuți ca având efecte pozitive
asupra stării de sănătate a purceilor în perioada
critică de dezvoltare a acestora. Schimbarea
mediului și separarea de scroafele mame determină
creșterea nivelului cortizolului, Cu și Se, în timp ce
vitamina E înregistrează un declin nesemnificativ.
0
100
200
300
D-1Control
D-1 Dieta 1
D1Dieta 2
D-2Control
D2Dieta 1
D-2Dieta 2
Modificări ale unor parametri serici în diferite
etape tehnologice ale înțărcării
Vitamina E Seleniu Cupru
*prelevarea probelor de sânge:
D-0 = în maternitate înainte ca purceii să fie
separați de scroafele mame; D-01 = în
maternitate după ce purceii au fost separați de
scroafele mame; D-1 = o zi după separare de
scroafele mame, după transfer în creșă; D-7 = 7
zile după înțărcare.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
D-1Control
D-1 Dieta 1
D1Dieta 2
D-2Control
D2Dieta 1
D-2Dieta 2
Concentrațe plasmatică cortizol
45 46
Faptul că nivelul AA a fost menținut la
nivelul cerințelor, în pofida reducerii
nivelului proteic, a permis organismului
animal să își autoregleze mecanismele de
apărare contra stresului oxidativ, permițând
creșterea biodisponibilității Se, Cu, Zn. Din
contră, restricția nutrițională proteică
asociată cu cea aminoacidică a afectat
concentrația Cu, Zn fapt ce ne poate conduce
la ideea că sub un anumit prag de
restricționare a AA esențiali, organismul nu
dispune de mijloace suficiente de autoreglare
pe fondul deficientelor nutriționale. Vitamina
E a înregistrat un declin semnificativ
indiferent de tratamentul aplicat, iar
cortizolul a atins valori similare celor din
maternitate la 7 zile de la înțărcare. Perioada
post înțărcare nu a fost caracterizată prin
probleme majore de sănătate.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
0 5 10 15 20 25
Sco
r fe
cal(
mar
k 1
to
4)
lg U
FC /
g
NTG, E. coli, Salmonella, NTF și scor fecal)
NTG E coli Salmonella NTF Scor fecal
Valorile înregistrate pentru bacterii și fungi au fost
în limite normale. Numărul total de germeni aerobi
mezofili (TNG) și dintre aceștia bacteriile patogene
Escherichia coli și Salmonella nu au fost afectate
semnificativ de tratamentul aplicat. Între fungii
identificați în probele de fecale prelevate,
predominante au fost coloniile de Aspergillus niger,
Mucor, Rhizopus și yeast.
47 48
Cu mici excepții, atât scorul de
consistență fecale, cât și incidența diareii nu
ne-au dat indicii că purceii au tulburări grave.
Pe fondul reducerii nivelului proteic fără ca AA
să fie restricţionați frecvența enteritelor s-a
redus de 1,37 ori, iar restricția proteică și AA a
dus la creșterea frecvenței enteritelor de 1,27
ori.
1,00
11,00
21,00
31,00
41,00
51,00
61,00
71,00
81,00
C C Diet 1 Diet 1 Diet 2 Diet 2
Incidenta diaree
Frecventa enterita Zile cu diaree
medie = 26.19
medie = 19.05
medie = 33.33
0 20 40 60 80 100 120
Dieta 1
Dieta 2
M
Cost/Kg sporCost/ Kg proteină ingerată
Cost /kg proteina ingerata Cost/kg spor
Prin respectarea conceptului de proteină
ideală în cazul Dietei 1 se reduc costurile, atât
pe kg spor (<3,44% faţă de lotul martor), cât şi
pe Kg proteină ingerată (<3,23% faţă de lotul
M), în timp ce diminuarea nivelului proteic şi
în aminoacizi esenţiali în Dieta 2 conduce la o
creştere cu 10,7% a costului/Kg spor faţă de
lotul M, însoţit de o diminuare cu 9,68% a
costului pe Kg proteină ingerată faţă de lotul
M.
49 50
O dietă prin care nivelul AA este menținut la
nivelul cerințelor, în pofida restricției
proteice nu numai că diminuează costurile,
dar nu are efecte negative asupra stării de
sănătate sau performanțelor de creștere ale
purceilor.
1. Animal Welfare –Pigs-Code of Welfare. 2010.
2. Brenes, A., Viveros, A., Goni I., Centeno C.,
Sayago-Ayerdy S. G., Arija, I., & Saura-Calixto, F.
2008. Effect of Grape Pomace Concentrate and
Vitamin E on Digestibility of Polyphenols and
Antioxidant Activity in Chickens. Poultry Science.
87, 307–316.
3. Broom D M. 2008. Welfare assessment and
relevant ethical decisions: key concepts. Annu.
Rev. Biomed. Sci., 10, T79-T90.
4. Brown Lester. 2011. Planul B 4.0. Mobilizarea
generală pentru salvarea civilizaţiei. Editura
Expert. Bucuresti.
5. Chedea, V. S., Braicu, and C., Socaciu, C. 2010.
Antioxidant/prooxidant activity of a polyphenolic
grape seed extract. Food Chemistry. 12, 132–139.
6. EU-Welfare legislation on pigs. 2010.
7. Enser, M., Richardson, R. I., Wood, J. D., Gill, B.
P., & Sheard, P. R. 2000. Feeding linseed to
increase the n 3 PUFA of pork: fatty acid
composition of muscle, adipose tissue, liver and
sausages. Meat Science, 55, 201–212.
51 52
8. Gatellier Ph., A. Kondjoyan, S. Portanguen, V.
Santé-Lhoutellier. 2010. Effect of cooking on protein
oxidation in n-3 polyunsaturated fatty acids enriched
beef. Implication on nutritional quality. Meat
Science, vol. 85, p. 645–650.
9. Goni, I., Brenes, A., Centeno, C., Viveros, A.,
Saura-Calixto, F., Rebole´, A., Arija, I., & Esteve, R.
2007. Effect of dietary grape pomace and vitamin E
on growth performance, nutrient digestibility and
susceptibility to meat lipid oxidation in chickens.
Poultry Science 86, 508–516.
10. Haak L., K. Raes, K. Smet, E. Claeys, H.
Paelinck, S. De Smet. 2006. Effect of dietary
antioxidant and fatty acid supply on the oxidative
stability of fresh and cooked pork. Meat Science vol.
74 p. 476–486.
11. Keeling, L., Veissier, I. 2005. Developing a
monitoring system to assess welfare quality in cattle,
pigs and chickens. Ed: Butterworth, A. Science and
society improving animal welfare.
12. Kjaernes and Keeling. 2004. Principle and
Criteria of Good Animal Welfare.
13. Legea Zootehniei. 2002.
14. Ordinul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
pentru Siguranţa Alimentelor Nr. 75 din 15 august,
2005.
15. Tejerina, D., García-Torres, S., Cabeza de Vaca,
M., Vázquez, F.M., Cava R. 2012. Effect of production
system on physical–chemical, antioxidant and fatty
acids composition of Longissimus dorsi and Serratus
ventralis muscles from Iberian pig. Food Chemistry
133, 293–299.
16. Wellock IJ, Fortomaris PD, Houdijk JGM,
Kyriazakis I. 2008. Effects of dietary protein supply,
weaning age and experimental entertoxigenic
Escherichia coli infection on newly weaned pigs:
health. Animal 2, 834-842.
17. Wood J.D. R. I. Richardson, G. R. Nute, A. V.
Fisher, M. M. Campo, E. Kasapidou, P. R. Sheard and
M. Enser. 2004. Effects of fatty acids on meat quality:
A review. Meat Science., vol. 66, p. 21-32.
18. World Health Organisation. 2002. World Health
Organization. 2002. World Health Report 2002:
Reducing Risks, Promoting Healthy Life. Geneva:
World Health Organization
Baloteşti
