15
Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

  • Upload
    arnold

  • View
    244

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Mihai Eminescu. Stea. Vis. Visul. motiv literar preferat de romantici, visul are calitatea de vehicul ş i creator de simboluri. El face cunoscut ă natura complex ă , reprezentativ ă , emotiv ă , vectorial ă a simbolului, precum ş i dificult ăţ ile unei corecte interpret ă ri ; - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Mihai  Eminescu

Mihai Eminescu

Page 2: Mihai  Eminescu

Visul motiv literar preferat de

romantici, visul are calitatea de vehicul şi creator de simboluri. El face cunoscută natura complexă, reprezentativă, emotivă, vectorială a simbolului, precum şi dificultăţile unei corecte interpretări;

este considerat simbol al aventurii individuale, atât de adânc înrădăcinate în intimitatea conştiinţei şi care iese de sub controlul propriului eu creator

apare drept expresia cea mai tainică şi mai impudică a fiinţei noastre;

este la fel de necesar în echilibrul biologic şi mental precum este somnul;

este cel mai bun agent de informare privitor la starea psihică a celui ce visează.

Page 3: Mihai  Eminescu

Eminescologii despre visG.Călinescu, T.Vianu, C. Noica, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ioana Em. Petrescu

În opera lui Eminescu, visul este tărâmul libertăţii fără hotare, al evaziunii compensatorii, punte între lumea fenomenală şi cea numenală, plan al întâlnirilor posibile.

Câteva dintre ipostazele visului eminescian sunt:

Visul – coşmar Visul hipnotic Visul - dimensiune paradisiacă,

asociată cu zborul, cu plutirea Visul ca aspiraţie de a trăi în altul Visul iniţiatic Visul în stare de veghe Visul în vis Visul proiectiv Visul erotic

Page 4: Mihai  Eminescu

“Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri”

Afară-i toamnă

“Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea,Ca visul pe-un copil.”

Amorul unei marmure

“Şi de la creştet pân-în poalePluteşti ca visul de uşor.”

O, vis ferice de iubire,Mireasă blândă din poveşti,

Spăşi-voi visul de luminăTinzându-mi dreapta în deşert.”

Atât de fragedă...

Page 5: Mihai  Eminescu

“Stai ca somnul să te prindă.Ce tresari din vis deodată?

Să te vezi pe tine însăţi

Visătoare, surâzândă.

"Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburătorŞi strângându-l tare-n braţe, era mai ca să-l omor…

Al vieţii vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i,Şi-l visez, când cu-a mea mână al tău braţ rotund îl pipăi.”

Călin “Resai din umbra vremilor încoace

Ca să te văd venind ... ca-n vis, aşa vii!”

Când însuşi glasul

Page 6: Mihai  Eminescu

“Vis de răzbunare negru ca mormântulSpada ta de sânge duşman fumegând

Visul tău de glorii falnic triumfând,Spună lumii large steaguri tricoloare,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

“Ah! v-aţi dus visuri, v-aţi dus!Mort e al meu frate.

Dar ades într-al meu visOchii mari albaştri”

Copii eram noi amândoi

Page 7: Mihai  Eminescu

Bibliografie

www.romanianvoice.com

www.google.com

Chevalier, J., Gheerbrant, A, Dicţionar de simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureşti, 2001

Evseev, Ivan, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Editura Amarcord, Timişoara, 1997

Dumitrescu Buşulenga, Zoe, Eminescu-cultură şi creaţie, Editura Eminescu, Bucureşti,1976

Tacciu, Elena, Eminescu- poezia elementelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti,1979

Page 8: Mihai  Eminescu

Realizator: Mihaela Ioana Lăpădat cl. a XII-a filologie

Lic. Teoretic Axente -Sever Mediaş

Prof. coordonator:

Ana-Aura Lăpădat

Page 9: Mihai  Eminescu

Steaua Steaua ocupă un loc important în simbolistica astrală a tuturor

popoarelor. Stelele sunt ochii cerului, fiii lunii şi ai soarelui, în mod tainic legaţi de soarta oamenilor.Ca lumini ale cerului, stelele sunt considerate în popor drept călăuze ale oamenilor şi simboluri ale destinului individual.

Se crede ca fiecare om are o stea a lui, naşterea este legată de apariţia unei noi stele, căderea unei stele înseamnă moartea unui om.

În Vechiul Testament, fiecare stea găzduieşte un înger, în alte tradiţii mito-poetice, stelele sunt sufletele morţilor sau ferestrele cerului prin care pătrund în spaţii siderale ale nemuririi sufletele celor aleşi.

Diferite stele (planete) au semnificaţii mito-poetice proprii.(Steaua dimineţii, Luceafărul de seară etc). Steaua din vârful bisericilor, de pe tavanul lor, înseamnă vegherea cerului asupra comunităţii bisericeşti.

Page 10: Mihai  Eminescu

“Stele rare din tărie cad ca picuri de argint,Şi seninul cer albastru mândru lacrimile-l prind;

Noaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor de râuNu-i ca noaptea cea mocnită şi pustie din sicriu;”

Călin

“Deasupra casei tale iesŞi azi aceleaşi stele”

Când amintirile...

“Pe bolta alburie o stea nu se arată,Departe doară luna cea galbenă - o pată”De câte ori, iubito...

“Mai mândră decât orice stea,Iubita mea, iubita mea! “

De ce nu-mi vii?

Page 11: Mihai  Eminescu

“Femeie între stele şi stea între femeiŞi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng”

Din valurile vremii...

“Se-nserează... Nilul doarme şi ies stelele din strungă,Luna-n mare îşi aruncă chipul şi prin nori le-alungă.

Dar ş-acum turburând stele pe-ale Nilului lungi unde,Noaptea flamingo cel roşu apa-ncet, încet pătrunde,

Povestindu-şi basme mândre îmbrăcate-n flori şi steleDe oraşul care iese din pustiile de jele”

Egipetul

“Mâini în schit la sfânta AnaVei găsi la cel din stele...”

Făt-Frumos din tei

Page 12: Mihai  Eminescu

“Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,

Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,Acum secolii străbate, o minune luminoasă,

Voi, pierduţi în gânduri sânte, convorbeaţi cu idealuri;Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,

Când, plutind pe aripi sânte printre stelele senine,Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.

Rămâneţi dară cu bine, sânte firi vizionare,Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare”

Epigonii

Page 13: Mihai  Eminescu
Page 14: Mihai  Eminescu

Bibliografie

www.romanianvoice.comwww.google.comChevalier, J., Gheerbrant, A, Dicţionar de

simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureşti, 2001

Evseev, Ivan, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Editura Amarcord, Timişoara, 1997

Dumitrescu Buşulenga, Zoe, Eminescu-cultură şi creaţie, Editura Eminescu, Bucureşti,1976

Tacciu, Elena, Eminescu- poezia elementelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti,1979

Page 15: Mihai  Eminescu

Realizator: Mihaela Ioana Lăpădat cl. a XII-a filologie

Lic. Teoretic Axente -Sever Mediaş

Prof. coordonator:

Ana-Aura Lăpădat