Click here to load reader

mijloace traditionale

  • View
    258

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of mijloace traditionale

3.2Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc

Turismul romnesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu i atrage pe cetatenii straini, dar i alunga si pe romni, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente n Turcia sau Grecia.

O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o recunoastem - lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala, putini sunt strainii care accepta riscul de a ramne fara bani sau obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai muri fiind frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dnd dovada de o naivitate specifica traiului ntr-un mediu cu un grad ridicat de siguranta[1].

n vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic romnesc. n acest sens mentionam faptul ca Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel national:

mbunatatirea si consolidarea produsului turistic n acele zone, statiuni, localitati, trasee care sunt cele mai cunoscute n prezent pentru turistii straini si romni si unde exista, deja, consolidata o anumita structura;

. dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel nct Romnia sa se distinga de alte tari de destinatie turistica;

. ridicarea nivelului standardului serviciilor n conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful utilizat;

. optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

. tinnd cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, n principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism ce se adreseaza acestei categorii de populatie;

. cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

. protejarea si mbunatatirea mediului natural n zonele turistice, mbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului nconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

. definitivarea si promovarea unui numar restrns de produse turistice pentru piata externa, bine puse la punct;

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si strainatate pentru a se putea valorifica ntregul areal turistic, natural si antropic al Romniei;

. reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, avnd ca scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

. elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si grupuri tinta de consumatori;

. crearea unei strategii pentru mbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante;

. valorificarea punctelor de atractie unice ale Romniei: zonele de turism cultural, folcloric si rural;

. colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatii multiple;

. asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale;

Promovarea interna a produsului turistic romnesc va urmari scoaterea n evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica n ansamblu:

. diversitatea si complexitatea produsului turistic romnesc care acopera si cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarna, turismul cultural si rural s.a. si se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei, de diferite vrste, cu venituri modeste sau ridicate etc.;

. raportul pret-calitate, avantajos pentru majoritatea populatiei n comparatie cu destinatiile externe, mai costisitoare, n multe cazuri pentru o oferta asemanatoare.

Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic romnesc trebuie sa aiba n vedere asigurarea conditiilor optime de cazare n hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza:

. o curatenie exemplara, pornind de la exteriorul hotelului (parcari, trotuare etc.) si terminnd cu ultima camaruta din interior;

. turistii occidentali sunt foarte sensibili n privinta acestui aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuala revenire n viitor;

. adaptarea bucatariei la gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera sa fie serviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mncare (self-service). Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor, preferintelor clientilor;

. asigurarea unor variante de recreere, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau gradina;

. asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari de bilete, nchirieri de autoturisme, servicii obisnuite: spalat, calcat etc.).

Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta problema pe care Romnia trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre n circuitul turistic international. Hotelierul de la noi din tara nu a nteles nca faptul ca zmbetul nu-l costa nimic... n plus, este deja cunoscut modul n care chelnerii romni si trateaza clientii, ncarcarea notelor de plata sau, pur si simplu, escrocarea turistilor se regasesc, din nefericire, n topul plngerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton si schimba vechea mentalitate foarte greu si ntmpina dificultati de ntelegere a psihologiei si nevoilor turistilor occidentali. Aici trebuie sa avem n vedere faptul ca se vinde confortul unei vacante care, n majoritatea cazurilor, se realizeaza o data pe an si sunt foarte greu de compensat nemultumirile care pot sa apara n rndul turistilor.

Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile aferente: autostrazi, statii de alimentare cu combustibil suficient (n aceasta privinta, progresul este evident), indicatoare de prezentare a cailor de circulatie si a zonelor strabatute de automobilisti, posibilitati de a nchiria autovehicule de o ct mai mare diversitate, posibilitati de parcare, statii de spalare si reparatii etc.

n plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor, ilustratelor si obiectelor de artizanat.

Atunci cnd grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punti si balustrade din lemn ntr-o pestera oarecare, luminnd-o electric si gasindu-i, ulterior, si o anumita valoare istorica, ei au construit, de fapt, un produs turistic, n jurul caruia s-au ridicat, apoi, minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera respectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere n turism: mai nti depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (cai de acces, unitati de cazare etc.).

3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional

Transformarea unor zone rurale n destinatii turistice se face progresiv fie la initiativa unor grupuri de ntreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre vizitatori genernd astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza.

n ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile nationale ale statelor membre au ncurajat orientarea turismului catre zonele rurale lund n calcul efectele si implicatiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta ntr-un ritm mai rapid dect turismul international n ansamblul sau.

3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmei turistice, asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la un moment dat pe piata. Aceasta analiza se aplica mediului n care se desfasoara afaceri si constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradul de ndeplinire a obiectivelor si nu n ultimul rnd pentru a identifica problemele cu care aceasta se confrunta.Puncte tari :

Potential natural ridicat;

Mediul natural bine conservat, diversitatea deosebita, aerul curat, cadrul natural propice relaxarii;

Forme de relief deosebite;

Peisajele naturale atractive (cu paduri, ruri, lacuri, munti);

Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

Existenta asezamintelor cultural-spirituale;

Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

Dezvoltarea produselor turistice tip nisa (turism ecologic, montan);

Centre culturale, muzee istorice, casele memoriale, monumentele unice pe plan mondial;

Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;

Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);

Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile traditionale;

Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe