Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Page 1 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
GHID INFORMATIV
privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru
climă şi mediu
VERSIUNEA 1.0
2015
Page 2 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
CUPRINS
1. DEFINIŢII ......................................................................................................................................... 5
2. CADRUL LEGISLATIV......................................................................................................................... 9
2.1. Legislaţie naţionalã ....................................................................................................................... 9
2.2. Legislaţie europeanã .................................................................................................................... 9
3. SCOPUL GHIDULUI ......................................................................................................................... 11
4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ ................... 11
5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU
CLIMĂ ŞI MEDIU .................................................................................................................................... 15
5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare ........... 15
5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare .................... 16
5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică
în cazul următor: ............................................................................................................................... 17
5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor .................................................................................... 18
6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE
BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ...................................................................................................... 20
7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMANIA -
COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU .................................. 21
7.1. Terase ......................................................................................................................................... 29
7.2. Elemente de peisaj ..................................................................................................................... 33
7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite ................................................................................................. 33
7.2.2. Arbori izolaţi ....................................................................................................................... 37
7.2.3. Arbori în aliniament ............................................................................................................. 41
7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie ........................................................ 44
7.2.5. Margini de câmp .................................................................................................................. 47
7.2.6. Iazuri .................................................................................................................................... 51
7.2.7. Rigole ................................................................................................................................... 53
7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă ............................................................................... 56
7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie ................................................................. 60
7.5. Zonele împădurite ...................................................................................................................... 64
7.6. Zone cu strat vegetal .................................................................................................................. 67
7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot ................................................................................................ 69
8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC ................................ 76
Page 3 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent ............................................................................ 76
8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent ....................................................................... 76
8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă ............................................. 77
8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare................................... 77
8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil ............................................ 78
8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent ................................................. 78
8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent ............................. 78
9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE ...................................................................................................... 80
10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI
MEDIU 80
Page 4 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
ACRONIME
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu
BPS Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)
GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu
IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control
LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC Politica Agricolă Comuna
SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă
SMR Cerinţe legale în materie de gestionare
UE Uniunea Europeană
ZIE
Zone de Interes Ecologic
Page 5 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
1. DEFINIŢII
„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice
sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe
teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;
„exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi
gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;
„suprafaţă agricolă” înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de
fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;
„terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe
disponibile pentru producţia agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este
sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;
„pajişti permanente” înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă
terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane
care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci
ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru
păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
„iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în
mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în
amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;
„culturi permanente” înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a
culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani;
„culturi secundare” înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele
cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de
cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii;
„specii forestiere cu ciclu scurt de producţie” înseamnă suprafeţe plantate cu specii de
arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;
„pârloagă” înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1an, pe
acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;
„anul de cerere” este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată,
conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
„cererea unică de plată” este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia
dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare
rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură
dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
“strat de referinţă” înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite
la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE)
Page 6 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul
Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi
pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru
dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
„Pepiniere” înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber,
destinate plantării ulterioare:
(i) pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi;
(ii) pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure;
(iii) pepiniere de plante ornamentale;
(iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile
proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită;
(v) pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea
drumurilor, pe rambleuri cum ar fi , dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri
şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul
săditor;
Sintagma „activitate agricolă” înseamnă, după caz:
a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea,
mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole,
b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat
sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al
utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau
c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit
într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin
lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;
(d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod
obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea
unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un
cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul
pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menţinute în
mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu
asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe
suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în
derulare în cadrul măsurii 214 - “Plăţi de agro – mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007 – 2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel
puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual. (e) efectuarea unei activitaţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit
într-o stare adecvată pentru paşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuala a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor.
“hectar eligibil” înseamna suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul
unei exploataţii.
Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt
conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la art.10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015 pe
tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forta majoră sau a unor
circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare
împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigatii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de
protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole. În cazul pajiştilor
permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj si arbori,
Page 7 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem
proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul
blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea
suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul
angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni.
Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în
care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.
„parcelă agricolă” înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei
declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o
singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de
abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.
814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
„parcelă de referinţă” este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic,
înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al
parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi
art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este
blocul fizic.
„bloc fizic” este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi
fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai
multe parcele agricole;
„sistemul de informaţii geografice” (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe
sistemul de informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013;
„sistemul de identificare a parcelelor agricole” (LPIS) reprezintă o bază de date
computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care
funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează
ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o
precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.
Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;
„material geografic” înseamnă hărţile sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul
GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statele membre.
„suprafaţă determinată” înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa
pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de
condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa
loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la
faţa locului; “suprafaţa convertită (transformată)” înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea
factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;
“suprafaţa ponderată” suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective
determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului
(UE) nr. 639/2014;
Page 8 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
„suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă” este suprafaţa maximă pentru care se
pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic.
„suprafaţa de pajişti permanente” înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul
2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti
permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul. (1) primul paragraf
litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de
a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu
pajişte permanentă în anul 2012;
„suprafaţa agricolă totală” înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu
articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de
către fermieri care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă
şi mediu.
sintagma „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru
păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul
metodelor şi al utilajelor agricole uzuale”, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă,
înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologia
specifică culturilor agricole;
„livada tradiţională utilizată extensiv” înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt
utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea
minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent
de specia cultivată iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii
furajere perene;
„marginile de câmp” înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia femierului, situate la
marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă
între 1 – 20 m;.
“teren aflat la dispoziţia fermierului” înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte
utilizarea legală a terenului.
Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,
alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe
suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j)
“adiacent”: elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament,
margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când
latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj
neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt
considerate „adiacente terenului arabil” când ating fizic terenul arabil în cel putin un punct (art. 86,
alin. (2) din Ordin MADR nr. 619/2015).
Page 9 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
2. CADRUL LEGISLATIV
2.1. Legislaţie naţionalã
Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care
se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură;
Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în
agricultură începând cu anul 2015;
Ordinul MMSC/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici
agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
Ordinul nr. 1.234 din 14/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă;
Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.
2.2. Legislaţie europeanã
REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al
Consiliului
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi
de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.
814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46);
Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11
martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European
şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la
regulamentul menţionat;
Regulamentul delegat (UE) NR. 640/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau
retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al
sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în
aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din
16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin
scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
Page 10 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurala(FEADR) si de introducere a unor dispozitii tranzitorii
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurala(FEADR)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control,
măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea
Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a
anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de
stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în
cadrul politicii agricole comune
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva
poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole(JO L 375, 31.12.1991, p.1)
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009
privind conservarea pasarilor salbatice(JO L20, 26.1.2010, p.17)
Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de
stabilire a unui cadru de actiune comunitara in vederea utilizarii durabile a pesticidelor(JO
L309, 24.11.2009, p.71)
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei(JO L327, 22.12.2000, p.1)
Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale
si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L206, 22.7.1992)
Ghid privind stabilirea stratului ZIE menţional la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr.
1306/2013
Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9
şi 10 din Regulamentul delegat (UE) nr 640/2014
Page 11 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
3. SCOPUL GHIDULUI
Ghidul pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu constituie o sinteză a aspectelor
privind normele (condiţiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea
accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.
Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora
cu privire la:
definirea elementelor ZIE
modalitatea de identificare şi delimitare a fiecărui element ZIE în parte;
condiţiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru
fiecare tip de element);
stabilirea stratului de referinţă pentru elementele ZIE
modul de măsurare a elementelor ZIE;
funţionalitatea de calcul a factorilor de conversie şi legătura cu matricea de conversie
din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (Regulamentul delegat (UE) nr.
1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE)
nr. 1307/2013).
definirea conceptului ”la dispoziţia fermierului” şi ”niciodată la dispoziţia fermierului”
pentru elementele ZIE
modul de numerotare şi codificare a elementelor ZIE
informaţiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucişate între
zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone
de interes ecologic incluse în stratul ZIE.
4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ
Obiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecţia
mediului, regionalizarea, ameliorarea producţiei şi asigurarea siguranţei alimentare.
Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai
bună calitate, necesar pentru controale eficiente şi reducerea ratei controlului pe teren. Pentru
a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic şi pentru a asigura suport fermierilor
în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS se creează un
strat. Acest strat va fi disponibil şi în aplicaţia IPA-ONLINE. Acesta trebuie să permită
fermierilor să delimiteze elementele specifice zonelor de interes ecologic şi administraţiei
(APIA) să efectueze verificări încrucişate între zonele declarate şi stratul cu aceste zone (tipul,
mărimea şi localizarea). Utilizând aplicaţiile geospaţiale (IPA-ONLINE) se preconizează o
reducerea ratei de eroare în delimitarea şi declararea zonelor de interes ecologic.
Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicaţia geospaţială (IPA-ONLINE) pentru
declararea ZIE.
Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referinţă ce trebuie folosit pentru efectuarea
controalelor administrative încrucişate şi sprijinirea declaraţiei fermierului, trebuie să conţină
toate tipurile potenţiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic,
notificate de statul membru în conformitate cu Regulamentul 1307/2013, care sunt stabile în
timp şi care sunt la dispoziţia fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile
în timp elementele care se aşteaptă să rămână în acelaşi loc timp de cel puţin 3 ani.
Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie sa conţină date despre: tipul elementului,
Page 12 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
locaţia, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În
acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă
beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu.
Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren,
declaraţia fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans).
Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente
vor fi în acelaşi loc cel putin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate
pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea numai în cazul în
care acestea se află exact în acelaşi loc şi se referă la o parte a parcelei de referinţă.
Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual
dimensiunile minime şi/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al
Comisiei (UE) nr. 639/2014 pentru a putea fi calificate drept potenţiale ZIE.
Dimensiunile sunt definite şi în Ordinul MADR nr. 619/2015. În cazul în care există goluri în
aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri
în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai mici de 1 m se ignoră.
Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an
de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic. Suprapunerile
sau încrucişările elementelor de ecologizare nu sunt premise. Zonele care sunt declarate
pentru plata pe suprafaţă de către un beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes ecologic
de către alt beneficiar.
Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE.
Având în vedere că elemente aflate pe păşuni sau complet înconjurate de pajişti permanente
nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esenţială clasificarea terenului
agricol în teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente.
Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor
aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se
realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini şi rezultatele controalelor realizate
cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potenţialele ZIE. Totuşi, includerea
finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene.
Modul de creare şi completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creşterii ratei de control:
- În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conţină cel puţin toate elementele declarate
înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate şi trebuie realizate controalele încrucişate;
- Până în anul 2018 stratul ZIE trebuie să fie complet, să conţină elementele nou create şi pe
cele care respectă principiul de trei ani stabilitate în timp.
- În conformitate cu art. 86, alin (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru elementele de
peisaj declarate fermierul trebuie să facă dovada utilizării legale a terenului.
Ca reguli generale, zonele de interes ecologic trebuie să fie pe teren arabil sau adiacent cu
terenul arabil. Referitor la condiţia de a fi adiacent, elementele neliniare trebuie să fie în
contact fizic cu parcela arabilă, pentru cele liniare latura mai lungă trebuie să fie în contact
fizic cu parcela. Elementele nonliniare cum ar fi iazurile, copacii izolaţi, grupurile de
copaci/pâlcuri arbustive sunt considerate a fi „adiacente terenului arabil” când ating fizic
terenul arabil. Gardurile utilizate de fermier pentru delimitarea parcelelor, situate pe terenurile
arabile eligibile sau pe potenţiale elemente ZIE nu împiedică un element să fie adiacent.
Page 13 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt şi a suprafeţelor împădurite menţionate
la articolul 46 (2)(g) (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele ZIE trebuie să fie
amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum şi zonele tampon pot
fi adiacente terenurilor arabile.
Conform. art 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 elementele de peisaj declarate de
fermier trebuie să fie la dispoziţia fermierului şi sunt prevăzute în Anexa nr. 7. Elementele de
peisaj aflate la dispoziţia fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau
adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada
utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite,
arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente
terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă
de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de
arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate „adiacente terenului arabil”
când ating fizic terenul arabil în cel putin un punct.
Nu sunt considerate ca potenţiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodata
la dispoziţia unui beneficiar şi acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet
înconjurate de pajişti permanente sau culturi permanente.
Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,
alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe
suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j), respectiv:
suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente
aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt
scoase din circuitul agricol;
suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi
terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale
aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor.
În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, Art. 17 fermierii care
au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile
următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
Page 14 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, „plata pentru înverzire”, se
acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute de mai sus în funcţie de specificul
exploataţiei şi/sau structura culturilor.
Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis
de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind
producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole
benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei,
utilizate pentru producţia ecologică.
Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de
plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei salbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata mentionată în prezentul capitol,
cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile
respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative
meţtionate.
În vederea finanţării plăţii pentru înverzire, se utilizează 30 % din plafonul naţional anual
prevăzut în Anexa II la Regulamentul 1307/2013.
☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea
plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.
☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte annual prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit art. 70(2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 România se va asigura că sistemul
de identificare a parcelelor agricole (LPIS) conţine un strat de referinţă pentru includerea
zonelor de interes ecologic (ZIE) care să fie pus la dispoziţie cel târziu pentru anul de cerere
2018. În consecinţă formularele prestabilite (ca parte a cererilor de sprijin geo-spaţiale)
trebuie să ofere informaţii relevante din acest strat ZIE. Mai mult, ca şi controalele
administrative încrucişate pentru SAPS, informaţiile stratului ZIE fac posibile controale
administrative încrucişate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un
beneficiar şi potenţialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. Conform
reglementărilor europene, stratul ZIE în LPIS va fi creat în anul 2015, urmând a fi populat cu
elementele ZIE până cel târziu pentru anul de cerere 2018. Pentru anii 2015-2018 stratul ZIE
va fi populat cu datele declarate de fermieri, urmând ca din anul 2018, stratul ZIE să conţină
toate elementele ZIE stabile, indiferent dacă sunt declarate de fermieri.
Page 15 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
Diversificarea culturilor constă în existenţa a două sau mai multe culturi pe terenul arabil şi se
aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil.
În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, “cultură” înseamnă oricare dintre
următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarbă sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de toamna şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă
aparţin aceluiaşi gen
În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate
după cum urmează:
5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare
Fermierul trebuie să asigure cel puţin două culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren
arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum
75% din terenul arabil.
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil
Grâu-7.5 ha
Porumb- 2.5 ha
Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de
diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită
X
Grâu-9 ha
Porumb- 1 ha
Page 16 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul: 2 - o exploataţie cu 14 hectare teren arabil
Porumb -8 ha
Orz- 6 ha
Cultura principală: 57.15%, condiţia de Cultura principală: 78.57%, condiţia de
diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită
5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare
Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren
arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din
terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din
terenul arabil.
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 40 hectare teren arabil
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi
preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare
este îndeplinită.
Exemplul: 2 - o exploataţie cu 40 hectare teren arabil
X Porumb - 30 ha Orz – 9 ha Cartof – 1 ha
A B C
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi
preponderente A+B = 39 ha adică 97.5 % din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare
nu este îndeplinită.
Exemplul: 3 - o exploataţie cu 200 hectare teren arabil
X
Porumb -11ha
Orz- 3 ha
Porumb - 30 ha Orz - 8 ha Cartof - 2 ha
A B C
Grau - 120 ha Porumb - 60 ha Orz - 20 ha
A B C
Page 17 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Cultura preponderentă A = 120 ha, adică 60 % din terenurile arabile, cele două culturi
preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare
este îndeplinită.
Exemplul: 4 - o exploataţie cu 200 hectare teren arabil
X Grau -170 ha Porumb-28ha Orz-2ha
A B C
Cultura preponderentă A = 170 ha, adică 85 % din terenurile arabile, cele două culturi
preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare
nu este îndeplinită.
5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor:
În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă
sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile
trebuie să ocupe maxim 75 % din terenul arabil rămas.
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 240 hectare teren arabil
Pajişte temporară -
190 ha
Porumb - 35
ha
Orz - 15
ha
A B C
Pajişte temporară, A = 190 ha, adică 79 % din total suprafaţa utilizată. Diferenţa de suprafaţă
până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă
B este de 35 ha adica 70% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de diversificare este
îndeplinită.
Exemplul: 2 - o exploataţie cu 300 hectare teren arabil
Pajişte temporară -
260 ha
Porumb -38 ha Orz - 2 ha
X A B C
Page 18 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Pajişte temporară, A = 260 ha, adică 86,6 % din total suprafaţa utilizată Diferenţa de
suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura
preponderentă B este de 38 ha adica 95% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de
diversificare nu este îndeplinită.
5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor
Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care:
a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de
producţie;
b) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje
erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu
condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;
c) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată
pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte
a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca
suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;
d) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost
declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza
unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se
constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul
calendaristic anterior;
b)
Exemplul: 1 – o exploataţie cu 80 hectare teren arabil
Pajişte temporară, A = 65 ha, adică 81,25 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de
suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.
Exemplul: 2 – o exploataţie cu 151 hectare teren arabil
X
Pajişte temporară – 65 ha Grâu 15 ha
A B
Pajişte temporară – 120 ha Grâu 31 ha
A B
Page 19 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Pajişte temporară, A = 120 ha, adică 79.5 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de
suprafaţă este B = 31 ha > 30 ha, nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi
se procedează conform punct 5.3 prezentat anterior.
c)
Exemplul: 1 – o exploataţie cu 60 hectare teren agricol
Pajişte permanentă, A = 45 ha, adică 75 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa de
suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.
Exemplul: 2 – o exploataţie cu 110 hectare teren agricol
X
Pajişte permanentă, A = 82 ha, adică 72,7 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa
de suprafaţă este B = 28 ha < 30 ha, nefiind respectată prima condiţie acest caz nu
reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.1
prezentat anterior.
d)
Exemplul: 1 – o exploataţie cu 50 hectare teren arabil
Pajişte permanentă – 45 ha Porumb – 15 ha
A B
Pajişte permanentă – 82 ha Porumb – 28 ha
A B
Suprafaţă arabilă în
anul de cerere anterior
– 20 ha grâu
Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 50 ha
porumb
A B
Page 20 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Mai mult de 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul curent - 30 ha, nu au fost declarate
in anul anterior. .Pentru cele 20 ha declarate si in anul anterior sunt culturi diferite, grau si
porumb. Pentru îndeplinirea condiţiei se verifică ce cultură a fost în anul anterior pe suprafaţa
nou declarată de fermier, 30 ha. Dacă fermierul care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat
porumb (a avut altă cultură), condiţia este îndeplinită şi reprezintă excepţie de la
diversificarea culturilor.
Exemplul: 2 – o exploataţie cu 35 hectare teren arabil
X
Suprafaţa arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha si reprezinta mai putin de 50%
din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiţie, nu se mai face verificarea culturilor, nu
reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.2
prezentat anterior.
6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
La nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiştile
permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015 menţinerea pajiştilor permanente
existente implică:
a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile
naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală
declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă
stabilită în anul 2015;
c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se
instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru
acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în
teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din
Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a
unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul
politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în
continuare Regulamentul 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea
cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul
şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun
sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
Suprafaţă arabilă în
anul de cerere anterior
– 20 ha orz
Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 35 ha
grâu
A B
Page 21 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
Conform articolul 46 (1) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 (1), respectiv art. 20 din
OUG nr. 3/2015, în cazul în care terenul arabil al unei exploataţii este mai mare de 15
hectare, fermierii se asigură că, începând cu anul 2015, o suprafaţă care corespunde
unui procent de cel puţin 5 % din terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a
declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este zonă de interes ecologic.
În Romania sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele:
terase;
elemente de peisaj:
i. garduri vii/fâşii împãdurite
ii. arbore izolat
iii. arbori în aliniament
iv. grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie
v. margini de câmp
vi. iazuri
vii. rigole;
zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
terenuri agricole împãdurite prin Măsura 221 din PNDR 2007 - 2013 şi Măsura 8 din
PNDR 2014 - 2020;
zone cu strat vegetal;
zone cu culturi fixatoare de azot.
Zonele de interes ecologic sunt situate în teren arabil, cu excepţia zonelor cu specii forestiere
cu ciclu scurt de producţie şi a terenurilor agricole împădurite. Elementele de peisaj şi zonele
tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare pot fi adiacente terenului arabil al
exploataţiei declarat de fermier.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării
legale.
În conformitate cu art.16 din Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele de interes ecologic care
sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de plată pe suprafaţă sunt următoarele:
a) terasele;
b) arborii izolaţi;
c) arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe
care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m;
d) marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele
de ecocondiţionalitate;
e) zonele tampon-fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea
apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1;
f) zonele cu strat vegetal;
g) zonele cu culturi fixatoare de azot.
România aplică factorii de conversie şi de ponderare, propuşi în Anexa X la Reg. (UE)
639/2014 modificată prin Reg. (UE) 1001/2014, şi în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr.
619/2015.
Page 22 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Element Detalii Factor de
conversie
Factor
de
ponde-
rare
Suprafaţa
zonei de
interes
ecologic
0 1 2 3 4=2x3
Terase (pe 1 m lungime) Construcţii destinate prevenirii şi
combaterii eroziunii solului,
executate de-a lungul curbelor de
nivel, pe terenuri arabile în pantă
Înălţime minimă 1 m
Lăţime minimă 3 m
2 1 2 m2
Elemente de peisaj:
garduri vii/fâşii
împădurite (pe 1 m)
Şiruri de arbuşti/arbori formate din
diferite specii, cu lăţimea de
maximum 10 metri
5 2 10 m2
arbore izolat
(per arbore)
Arbore cu diametrul coroanei de
minimum 4 metri 20 1,5 30 m
2
arbori în aliniament
(pe 1 m)
Şiruri de arbori cu diametrul
coroanei de minimum 4 metri şi
spaţiul dintre coroane de maximum
5 metri
5 2 10 m2
grup de arbori/pâlcuri
arbustive din zona de
câmpie
(pe 1 m2)
Arbori ale căror coroane se
întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce
ocupă o suprafaţă de maximum 0,3
ha în ambele cazuri
nu se
aplică
1,5 1,5 m2
margini de câmp
(pe 1m)
Margini de teren, cu lăţimi
cuprinse între 1 şi 20 metri, fără
producţie agricolă
6 1,5 9 m2
Iazuri
(pe 1m2)
Acumulări permanente naturale de
apă stătătoare, exclusiv
rezervoarele din beton sau din
plastic, cu suprafaţa de maximum
0,1 ha
nu se
aplică
1,5 1,5 m2
rigole
(pe 1 m)
Şanţuri sau canale cu o lăţime
maximă de 6 metri, precum şi
cursurile deschise de apă pentru
irigaţii sau drenare, exclusiv cele
cu pereţi betonaţi.
3 2 6 m2
Zone tampon
(pe 1 m)
Fâşii de protecţie existente pe
terenurile agricole situate în
vecinătatea apelor de suprafaţă, a
căror lăţime minimă este de 1m pe
terenurile cu panta de până la 12% şi
de 3m pe terenurile cu panta mai
mare de 12%, panta terenului fiind
6 1,5 9 m2
Page 23 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
panta medie a blocului fizic adiacent
cursului de apă (obligatorii prin
GAEC 1).
- De-a lungul cursurilor de apă,
aceste zone pot include benzi cu
vegetaţie riverană cu o lăţime de
până la 10 m.
Zone cu specii forestiere
cu ciclu scurt de
producţie
(pe 1 m2)
Zone cu plantaţii de salcie (Salix
L), Plopul alb (Populus alba) şi
Plopul negru (Populus nigra),
Salcâmul (Robinia pseudoacacia)
nu se
aplică
0,3 0,3 m2
Zonele împădurite
menţionate la articolul 32
alineatul (2) litera (b)
punctul (ii) din
Regulamentul 1307/2013
(pe 1 m2)
Terenuri agricole împădurite prin
Măsura 221 „Prima împădurire a
terenurilor agricole” din cadrul
PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura
nr. 8 „Împădurirea şi crearea de
suprafeţe împădurite şi perdele
forestiere”din cadrul PNDR 2014-
2020
nu se
aplică
1 1 m2
Zone cu strat vegetal
(pe 1 m2)
Culturile prevăzute în anexa II nu se
aplică
0,3 0,3 m2
Zonele cu culturi
fixatoare de azot
(pe 1 m2)
Culturile prevăzute în anexa III nu se
aplică
0,7 0,7 m2
Page 24 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
În aplicaţia electronică IPA-ONLINE sistemul va aplica aceste ponderi şi va face automat
calculele în funcţie de declaraţia beneficiarului. În interfaţă şi în cererea de sprijin se vor afişa
informaţiile conform tabelului de mai jos:
II.B. DECLARAŢIE ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) – 2015
ID fermier RO ___________________________________ Nume şi prenume / Denumire exploataţie:
__________________________
În declaraţia menţionată, identificatorul ZIE este alocat automat de către aplicaţia IPA-online, cu
excepţia culturilor succesive pentru strat vegetal şi pentru culturi fixatoare de azot, care sunt parcele
SAPS.
Nr.
Crt
.
Jud
eţ
Informaţii identificare
parcele
Nr.
Parcelă
/cultură
Zone de interes ecologic (ZIE)
Localitate
Comună
/ Oraş
Cod
Siruta
Nr.
Bloc
fizic
Cod
ZIE
Identificator
ZIE
ZIE
declarată
buc/m/mp
Factor de
conversie
Factor de
ponderare
Suprafaţă
ZIE
calculată
- mp/ha-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1)
(terase, elemente de peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri agricole împădurite)
TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (2)– zone cu strat vegetal(culturi de toamnă) şi culturi fixatoare de azot (2)
calcutată prin preluare din declaratie de suprafaţă şi aplicare factor de conversie şi ponderare
TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1) + (2)
TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL
(rezultată din declaraţia de suprafaţă)
*) % ZIE din TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL
Page 25 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Excepţii de la obligaţia de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes
ecologic
Confom articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, alineatul (1) menţionat
anterior nu se aplică exploataţiilor:
(a) în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau
alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face
obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face
obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.
(b) în cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este
utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate
sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face
obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face
obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.
Fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone
de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe terenul
exploataţiei.
Plante care intră în calcul excepţii de la zone de interes ecologic (ZIE) şi de la
diversificarea culturilor sunt:
Categoria Coduri Nume cultura
Pajişti permanente 603 Pajişti permanente comunale utilizate în comun
604 Pajişti permanente utilizate în comun
605 Pajişti permanente comunale utilizate individual
606 Pajişti permanente utilizate individual
607 Fâneaţă utilizată individual
608 Fâneţe comunale utilizate individual
660 Livadă tradiţională utilizată ca paşune
661 Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă
Teren necultivat 970 Teren necultivat
972 Teren sub sere şi solarii necultivat
Page 26 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Orez 111 Orez
Iarbă/furaje erbacee 450 Pajişti temporare
451 Plante de nutreţ
973 Trifoi
974 Lucerna
978 Ghizdei
975 Sparceta
976 Phacelia
Leguminoase 973 Trifoi
974 Lucerna
975 Sparcetă
976 Phacelia
978 Ghizdei
151 Mazăre boabe
152 Fasole boabe
153 Linte
154 Bob
155 Lupin
156 Fasoliţă
157 Năut
158 Măzăriche de toamnă
159 Mazăre furajeră de toamnă
203 Soia
160 Alte leguminoase pentru boabe
Page 27 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Secţiunea II. B. Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) 2015 din cererea unică de plată
2015 cuprinde şi excepţiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a
proporţiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încăt să se
asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.
În aplicaţia IPA-online, se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau
”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”.
Excepţii zone de interes ecologic (ZIE) – în cazurile în care proporţiile din col. 4 sau 6
sunt de minim 75%
Suprafaţă
totală de
teren
arabil din
declaraţia
de
suprafaţă
Suprafaţă
totală de
teren
agricol din
declaraţia
de
suprafaţă
Suprafaţă
teren arabil cu
iarbă/furaje
erbacee/legum
inoase/
pârloagă/comb
inatii ale
acestora/
% teren arabil
cu iarbă/furaje
erbacee/pârloag
ă/ combinatii
ale acestora din
Suprafaţă totală
de teren arabil
(col. 3/col. 1)
Suprafaţă
din teren
agricol
acoperit
cu pajişte
permanent
ă/iarbă/fur
aje
erbacee/
orez/comb
inaţii ale
acestora
% teren
agricol
acoperit cu
pajişte
permanentă/ia
rbă/furaje
erbacee/
orez/combinaţ
ii din
Suprafaţă
totală de teren
agricol
(col. 5/col. 2)
Suprafaţa
pajişte
permanentă
Diferenţa
suprafaţa arabilă
care nu face
obiectul
utilizărilor din
col 3 sau 5
col 1-3 sau
col 1 - (5-7)
1 2 3 4 5 6 7 8
*) Se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau ”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”
Mod de identificare şi gestionare a zonelor de interes ecologic
Denumire zonă de interes ecologic
identificare
element
mod
delimitare
factor
conversie
factor
ponderare
lăţime
buffer
Terase TS linie 2 1.0 3
Elemente de peisaj - Garduri vii/fâşii împădurite GV linie 5 2.0 10
Elemente de peisaj - Iazuri IZ poligon 1 1.5 0
Elemente de peisaj - Rigole RG linie 3 2.0 6
Elemente de peisaj - Margini de câmp MC linie 6 1.5 20
Elemente de peisaj - Arbori în aliniament AA linie 5 2.0 4
Elemente de peisaj - Grup de arbori/pâlcuri
arbustive din zona de câmpie GA poligon 1 1.5 0
Elemente de peisaj - Arbori izolaţi AI punct 20 1.5 4
Zone împădurite ZP poligon 1 1.0 0
Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc >
12% ZT1 linie 6 1.5 3
Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc <
12% ZT2 linie 6 1.5 1
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de
producţie SF poligon 1 0.3 0
Page 28 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Denumire element de peisaj
factor
conversie
factor
ponderare
Zone cu culturi fixatoare de azot 1 0.7
Zone cu strat vegetal 1 0.3
Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE
Zonă de interes ecologic digitizată Mod interpretare buffer
Terase Să fie egală sau să iasă din buffer
Elemente de peisaj-Garduri vii/fâşii împădurite Dacă iese din buffer nu este eligibil
Elemente de peisaj-Arbori izolaţi Coroana să fie egală sau să iasă din buffer
Elemente de peisaj-Arbori în aliniament Diametrul coroanelor să fie egal sau să iasă din buffer
Elemente de peisaj-Grup de arbori/pâlcuri arbustive
din zona de câmpie
Aria maximă 0,3 ha
Elemente de peisaj-Margini de câmp Să se încadreze în buffer
Elemente de peisaj-Iazuri Aria maximă 0,1 ha
Elemente de peisaj-Rigole Dacă iese din buffer nu este eligibil
Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc >12% Să fie egală sau să iasă din buffer
Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc <12% Să fie egală sau să iasă din buffer
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie Se delimitează pe imagine
Zone împădurite Aria minimă 0,5 ha
Zone cu strat vegetal Se delimitează normal parcela – nu în stratul EFA
Zone cu culturi fixatoare de azot Se delimitează normal parcela – nu în stratul EFA
Page 29 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.1. Terase
Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(3) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015
pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de
sprijin pentru fermieri în România, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de
interes ecologic.
În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art.45, alin.(3) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum şi alte terase. Calculul suprafeţelor se face în
conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din
Regulamentul (UE) 639/2014.
Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes
ecologic = 2 m2.
Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie
să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m.
Terasele constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei
II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului, care să
reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii şi GAEC 7 - “Menţinerea
particularităţilor peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a teraselor”, respectiv Ordinul MADR,
MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în
cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.
(GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru
limitarea eroziunii).
Page 30 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Terasele sunt construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a
lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă.
Terasele se amenajează pe pante de peste 15-16%, fiind formate din platforma şi taluz. Prin
lucrarea de terasare se creează condiţii de exploatare raţională a suprafeţelor respective şi
anume:
- se reduc scurgerile de suprafaţă şi pierderile de sol, creându-se condiţii optime de dezvoltare
a culturilor;
- se valorifică terenurile erodate şi neproductive;
- permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere.
Pe suprafaţa treptei, denumită platformă, se înfiinţează culturile de bază (vie, pomi fructiferi,
inclusiv culturi arabile), iar taluzul se lasă înierbat sau pe el se poate înfiinţa o cultură
secundară (coacăz, zmeur, mur).
Din cauza acţiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar
fi:
- refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânţări sau consolidări cu brazde de iarbă;
- nivelarea platformei teraselor şi astuparea denivelărilor produse de şiroirile de apă;
- refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere şi debuşeele;
- supraînălţarea teraselor în zonele depresionare;
- consolidarea taluzurilor surpate cu gărduleţe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m;
- repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin;
- cosirea repetată a vegetaţiei de pe taluzuri şi combaterea creşterii arborilor şi arbuştilor pe
taluzuri;
Page 31 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul
schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii
agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie
înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau
arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi,
toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform
normelor de ecocondiţionalitate.
Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil.
Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul
linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 3
m. Pentru a fi considerată element ZIE lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească
acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea
elementului digitizat.
Page 33 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.2. Elemente de peisaj
7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, garduri vii/fâşii împădurite cu o lăţime de până la 10 m reprezintă
elemente de peisaj.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Factor de conversie(m pe m2)= 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic
gardurii vii/fâşii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 m2
Pentru calculul suprafeţelor ZIE, gardurii vii/fâşii împădurite mai înguste de 10 metri
reprezinta o zonă de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 10 mp pentru
fiecare metru liniar, indiferent de lăţimea acestora, dar nu mai late de 10 m. Nu sunt
zone de interes ecologic gardurii vii/fâşii împădurite cele care au o lăţime mai mare de
10 metri.
Dacă gardurile vii/fâşii împădurite sunt despărţite de goluri mai mari de 1 metru liniar
pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe zone, pentru a respecta
cerinţele minime.
Page 34 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Trebuie avut in vedere faptul că gardurile vii/fâşii împădurite sunt luate în calcul doar
dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren
arabil pe latura lungă a gardului viu/fâşii împădurite.
Exemplul 1:
Exemplul 2:
Page 35 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 3:
Exemplul 4:
Page 36 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 5:
Garduri vii/fâşii împădurite vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind
instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de
10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depăşească acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
Page 37 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.2.2. Arbori izolaţi
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, arborii izolaţi cu un diametru al coroanei de minimum 4 m reprezintă
elemente de peisaj.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5
de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp.
Pentru calculul suprafeţelor ZIE, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minim 4
metri reprezinta o zona de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 30 mp
indiferent de diametrul coroanei. Nu reprezintă zone de interes ecologic arborii izolaţi
cu o coroană cu un diametru mai mic de 4 metri.
Page 38 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemple de arbori izolati cu diametrul coroanei de minim 4 m.
Exemplul 1:
Page 39 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 2:
Exemplul 3:
Page 40 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 4:
Exemplul 5:
Page 41 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct
din aplicaţie, iar diametrul coroanei să fie de minimum 4 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu diametrul de
4 m. Pentru a fi considerat element ZIE arborele izolat trebuie să aibe coroana egală sau mai
mare decît acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie.
7.2.3. Arbori în aliniament
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (c) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arborii în aliniament cu un diametru al
coroanei de minimum 4 m; spaţiul dintre coroane nu trebuie să depaşească 5 m.
Doi sau mai mulţi arbori pot fi în aliniament dacă diametrul coroanei este de minim 4
metri, iar spaţiul dintre coroane nu depăşeşte 5 metri.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Arbori în aliniament (pe 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de
interes ecologic = 10 mp.
Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate
reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar.
Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi
după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente.
Page 42 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 1: distanţa dintre coroanele arborilor mai mica de 5 metri
Exemplul 2: Exemplul 3:
Page 43 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 4: Două elemente ZIE ”arbori in aliniament”
Nu pot fi consideraţi un singur sir de arbori in aliniament deoarece între şirul de copaci din
partea dreapta a imaginii şi coroana ultimului arbore din şirul din partea stângă este o distanţă
mai mare de 5 metri.
În acest caz se vor delimita 2 elemente ”arbori în aliniament”.
Exemplul 5: Şirul de copaci din partea stângă este element ZIE. Şirul de copaci de lângă
drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997
privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermeirului, face parte din zona de protecţie a
drumului şi nu este element ZIE.
Distanţa > 5
metri
Page 44 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul
linie din aplicaţie iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 4
m. Pentru a fi considerat element ZIE un şir de arbori trebuie să aibă diametrul coroanelor
egal sau mai mare decât acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arbori în grup, în care arborii sunt uniţi
prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane, şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie
de maxim 0,3 ha în ambele cazuri.
Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi
diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt
vizibili în LPIS pe ortofotoplanuri.
Arborii în grup şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt eligibili pentru ZIE dacă au o
suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Pentru arbori in grup, condiţia de eligibilitate este
ca arborii din grup să fie uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Arbori în grup factor de ponderare = 1,5.
Factor de conversie nu se aplică.
Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din
zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu
de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.
Page 45 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 1:
Exemplul 2:
Page 46 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 3:
Exemplul 4:
Page 47 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul
poligon din aplicaţie, aria maximă este de 0,3 ha.
În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.
7.2.5. Margini de câmp
Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele de peisaj
reprezintă zone de interes ecologic.
- Marginile de câmp, situate pe teren
arabil, sunt considerate elemente de
peisaj, conform art. 45, alin.(4), lit.(e)
din Regulamentul (UE) nr. 639/2014,
respectiv Ordinul MADR, MMAP,
ANSVSA nr. 352/2015 pentru
aprobarea normelor privind
ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor
şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în
România.
Page 48 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul
(UE) 639/2014, care prevede:
Margini de câmp (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de
interes ecologic = 9 m2.
Marginile de câmp sunt printre cele mai
importante elemente de peisaj ce constituie
zone de interes ecologic, cu rol în păstrarea
şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul
fermelor.
Ele sunt habitate cu rol important în
agricultură şi în conservarea mediului,
având şi un rol cultural, ca element
tradiţional de peisaj sau recreaţional.
Aceste habitate nu se încadrează în tipurile
specifice sau caracteristice de peisaj întrucât
conţin o varietate de specii de plante
ruderale specifice terenurilor arabile sau
virane.
De asemenea, pot fi prezente specii de
ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere
şi acvatice.
În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietăţii funciare
(hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării multifuncţionale a terenului, marginile de câmp
îşi menţin unele din rolurile iniţiale, fiind identificate şi alte funcţii, care reflectă interacţiunile
dintre culturi şi aceste habitate necultivate.
Funcţiile marginilor de câmp seminaturale, sub aspectul bunelor practici agricole, sunt:
Domeniul Funcţia
Agronomic - Delimitarea proprietăţii, a terenului
- Protecţie împotriva animalelor sălbatice
- Adăpost pentru animale
- Protecţia culturilor (perdele de protecţie) împotriva vântului şi a
zăpezii
- Favorizarea dezvoltării insectelor polenizatoare
- Sursă de fructe, furaje şi lemn
Mediu - Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt şi apă
- Reducerea poluării cu îngrăşăminte şi pesticide, în special prin
scurgere la suprafaţă, prin crearea de zone tampon
Biodiversitate - Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică
- Stimularea biodiversităţii şi conservarea faunei sălbatice
- Menţinerea diversităţii peisajelor
Social şi - Încurajarea activităţilor nonagricole
recreaţional - Menţinerea caracteristicilor istorice şi a locurilor cu o anumită
semnificaţie.
Page 49 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante
(ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari,
viespi, fluturi - ce se hrănesc cu polen şi nectar, fiind polenizatori ai
culturilor, sau buburuze, păianjeni – prădători ce se hrănesc cu insecte
dăunătoare - afide).
Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent
habitat pentru păsările pe cale de dispariţie ce-şi fac cuibul pe sol,
îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliţă (pitpalac),
ciocârlie ş.a.
Seminţele plantelor, precum şi insecte ca
lăcuste, viespi, gândaci, fluturi şi larvele lor,
constituie hrană pentru aceste păsări. Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri
de câmp şi mamifere mici (şoareci de câmp) care atrag răpitoare de
noapte ca bufniţa, huhurezul, cucuveaua sau şoimul, constituind
totodată coridoare ideale pentru deplasarea liberă a faunei
sălbatice spre alte habitate.
Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic,
marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m.
Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea
utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul
obţinerii de producţie agricolă.
Ca lucrări de întreţinere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetaţiei
nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi uşor în culturile învecinate: pălămidă,
brusture, scaiete, pir.
Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra
marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.
Page 50 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie
din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de
20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest
contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
Page 51 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.2.6. Iazuri
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj iazurile de până la cel mult 0,1 ha.
Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafaţă de
maximum 1000 metri pătraţi. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone
de interes ecologic.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5;
Factorul de conversie nu se aplică.
Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus
menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes
ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.
Exemplul 1:
Page 52 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 2:
Exemplul 3:
Page 53 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Iazurile se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din
aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.
În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.
7.2.7. Rigole
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj rigolele cu o lăţime maximă de 6 m,
inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare; canalele cu pereţi de beton nu
sunt considerate zone de interes ecologic.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Rigole (pe 1 m): factor de conversie= 3, factor de ponderare= 2, zona de interes ecologic = 6
mp.
Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o
lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de
interes ecologic cu suprafaţă de 60 mp.
Page 54 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 1:
Exemplul 2:
Page 55 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 3:
Exemplul 4:
Page 56 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din
aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 6 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 6
m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă
În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(5) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015
pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de
sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor
de apă, situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic.
Potrivit prevederilor art.45, alin.(5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, în această categorie
intră zonele tampon aflate de-a lungul cursurilor de apă prevăzute de GAEC 1, SMR 1 sau
SMR 10 menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum şi alte zone
tampon. Lăţimea minimă a respectivelor zone tampon nu trebuie să fie mai mică de 1 metru.
Zonele tampon trebuie să se afle pe un teren arabil sau să fie adiacente unui astfel de teren în
aşa fel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui corp de apă.
Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis
păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul
agricol adiacent.
Page 57 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament.
Page 58 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes
ecologic = 9 m2.
Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată
elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei II din Regulamentul (UE)
nr. 1306/2013, după cum urmează:
Page 59 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
GAEC 1 - Crearea/menţinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă. 1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor
de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în
domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la
12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a
blocului fizic adiacent cursului de apă.
. 2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu
există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu
prevederile Codului de bune practici agricole.
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
… g) să nu aplice îngrăşăminte
organice sau minerale pe fâşiile
de protecţie existente pe
terenurile agricole situate în
vecinătatea zonelor de protecţie
a apelor de suprafaţă sau pe
terenurile agricole situate în
zonele de protecţie a apelor de
suprafaţă ori în zonele de
protecţie sanitară şi
hidrogeologică a surselor de
captare a apei potabile/minerale
şi a lacurilor terapeutice, stabilite
în conformitate cu legislaţia în
domeniu. Lăţimea minimă a
fâşiilor de protecţie este de 1 m
pe terenurile cu panta de până la
12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
SMR 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor
“… 4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a
resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone
protejate stabilite în condiţiile legii”.
Fâşiile de protecţie se
înfiinţează de-a lungul cursurilor
de apă şi trebuie să fie permanent
acoperite cu vegetaţie spontană
sau plante cultivate, având rolul
de benzi tampon împotriva
poluării apelor cu pesticide sau
îngrăşăminte provenite din
activităţile agricole şi de
reducere a transportului şi a
depunerii de aluviuni în apele de
suprafaţă.
Page 60 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea
tratamentelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide
în şanturi, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole.
Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul
linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de
până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta
medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 1
sau 3 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona
tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie
În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(8) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu specii
forestiere cu ciclu scurt de producţie, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes
ecologic.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu
salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia
pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
Page 61 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor
Substantele fito-sanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru
instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mica în sol,
acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de
periculozitate, conform legislaţiei în vigoare.
În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea
produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol bio-
diversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei in vigoare în domeniul
utilizării produselor pentru protecţia plantelor.
Este interzisa utilizarea produselor pentru protectia plantelor clasificate din punct de vedere
toxicologic ca toxice (T) si foarte toxice (T+).
În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt
utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii
fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează
produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor UE în domeniu.
Cerinţele privind utilizarea îngraşămintelor minerale:
Administrarea îngraşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de
creşterea lujerilor, şi se pot aplica sub formă minerală.
Îngraşămintele pe baza de N, P, K (azot, fosfor potasiu), pot fi necesare în funcţie de tipul de
sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:
- 80 – 150 kg/ha N substanţă activă
- 60 – 100 kg/ha P substanţă activă
- 40 – 80 kg/ha K substanţă activă
În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate
în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a
speciilor forestiere din România.
Factor de ponderare=0,3
ZIE=0,3m2
Factor de conversie nu se aplică.
Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie reprezintă o zonă
de interes ecologic cu suprafaţă de 0,3 mp pentru fiecare metru pătrat cultivat cu
speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie.
Page 62 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se vor delimitata pe imaginile ortofoto
ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicaţie, inclusiv parcelele cu suprafeţe mai
mici de 0,3 ha.
În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.
Salcia (Salix L)
Ciclul maxim de recoltă al salciei este de 22 de ani, recoltarea începe din anul III de
vegetaţie, şi se execută anual din luna noiembrie până în luna februarie a anului
următor.
Page 63 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra)
Ciclul maxim de recoltă 35 ani
-
Salcâmul (Robinia pseudoacacia)
Ciclul maxim de recoltă 35 ani.
-
Page 64 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.5. Zonele împădurite
Zonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) şi sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii). În
conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5).
zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 „Prima
împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura nr. 8
„Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere” pe parcele cu suprafaţa
minimă de 0,5 ha.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes
ecologic = 1 mp.
Declararea unui zone împădurite de 1 mp reprezintă o zonă de interes ecologic cu
suprafaţă de 1 mp.
Exemplul 1:
Page 65 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 2:
Exemplul 3:
Page 66 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 4:
Zonele împădurite se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul
poligon din aplicaţie iar aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha.
În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.
Page 67 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.6. Zone cu strat vegetal
În conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR
nr. 619/2015 zonele cu strat vegetal reprezintă zone de interes ecologic.
lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi)
Nr.crt Cod cultura Denumirea populară Denumirea ştiinţifică
1 158 Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa
2 159 Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum L
3 104 Secara Secale cereale
4 105 Orz Hordeum sativum
5 107 Ovăz Avena sativa
6 973 Trifoi Trifolium spp.
7 202 Rapiţă Brassica carinata
8 976 Phacelia Phacelia tanacetifolia
9 977 Mustar Sinapis spp.
10 978 Ghizdei Lotus corniculatus
Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9,
considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care
asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie.
Data limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de
însămânţare a culturilor din Anexa nr. 9 este 1 august – 15 octombrie. Zonele acoperite de
strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în
vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa
inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici
de 0,3 ha se va alege TA în câmpul “Cod categorie de folosinta” din fereastra de salvare a
parcelei.
Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Masurii 10.1 agro-mediu si clima,
din PNDR 2014-2020 , nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Factor de conversie = nu se aplică
Factor de ponderare=0,3
ZIE=0,3m2
Pentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS
digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de
cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea .
Page 68 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Mustar-Cod 977
Planta erbacee, muştarul (Sinapis spp.) face parte din familia Crucifere. Există mai multe
soiuri de muştar: alb, negru, muştar de câmp, muştar sălbatic sau muştarul de Serepta cu gust
aromat. Este o plantă de cultură cu originile în Asia (China) precum şi în zona mediteraneană.
În vechime era folosit uleiul de mustar. Mustarul alb poate ajunge la înaltimea de peste un
metru, iar cel negru trece de doi metri. Este o plantă anuală, erectă, care face flori de culoare
galbenă cu patru petale, fructul face seminte mici cu diametru de 1, 1.2 mm în diametru.
Phacelia -Cod 976
Phacelia (Phacelia tanacetifolia), specie anuală, a fost introdusă în ţara noastră ca plantă
specific meliferă, fiind în acelaşi timp şi un bun nutreţ pentru animale şi pentru culturi de
îngrăşăminte verzi. Phacelia este puţin pretenţioasă la condiţiile de climă şi sol, găsind în ţara
noastră condiţii bune de cultură în toate regiunile. Planta creşte înaltă de 40-60 cm, cu o
tulpină ramificată purtând mai multe inflorescente în formă de evantai a căror înflorire începe
cu florile de la bază. Perioada de vegeaţie la facelia este scurtă, de la răsărire până la înflorire
trecând 45-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluţia factorilor
climatici.
Page 69 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Ghizdei-Cod 978
Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o planta perena, cu sistem raticular bine dezvoltat şi
profund, tulpini fistuoase, de 15- 40 (80) cm inalţime. Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole
scurt peţiolate, obovate sau lanceolate, glabre sau slab paroase. Florile sunt galbene, portocalii
sau roşiatice, dispuse in umbele lung pedunculate. Fructul este o pastaie cilindrica,
polisperma, cu seminţe mici, globuloase, de culoare brun-roşcata. Ghizdeiul are cerinţe
moderate faţa de caldura, fiind raspandit pe arii intinse, 1-2°C, iar plantele pot rezista pana la
-25°C, chiar fara strat protector de zapada. Este rezistent la secetă şi foarte vivace. Conţinutul
în proteină brută este destul de mare şi este bogată în caroten. Suportă păşunatul îndelungat,
iar perenitatea lui mare este dată de capacitatea de autoînsămânţare. Înfloreşte din iunie până
în septembrie şi nu produce meteorizaţii. Valoarea furajeră este apropiată de lucernă şi trifoi
roşu.
7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot
În conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR
nr. 619/2015, zonele cu culturi fixatoare de azot reprezintă zone de interes ecologic.
Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în Anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie
prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie si sunt considerate culturi principale şi
participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3
ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul “Cod categorie
de folosinta” din fereastra de salvare a parcelei.
Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole in vigoare, referitoare
la poluarea cu azot.
În categoria culturi fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr.
619/2015, sunt incluse:
Nr.crt. Cod cultura Denumirea populară Denumirea
ştiinţifică
1 151 Mazăre Pisum sativum L
2 152 Fasole Phaseolus vulgaris L.
3 203 Soia Glycine max L.
Page 70 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
4 153 Lintea Lens culinaris
5 155 Lupinul Lupinus perennis
6 157 Năutul Cicer arietinum
7 154 Bobul Vicia faba
8 156 Fasoliţa Vigna spp.
9 973 Trifoi Trifolium spp.
10 974 Lucernă Medicago sativa
11 975 Sparcetă Onobrychis viciifolia
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede
Factor de conversie nu se aplică.
Factor de ponderare = 0,7
ZIE=0,7m2
Pentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de
parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu
codurile de cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea aferentă.
Lucerna - Cod 974
Este numită şi regina plantelor de nutret, ce se cultiva pe soluri profunde, fertile, cu apă
freatică la peste 3 m adâncime în zone mai calde, secetoase sau în regim irigat;
Este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălţime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de
peste 4,5 m, această caracterstică permite plantelor să supravieţuiască în perioadele de secetã.
Ca şi celelate leguminoase la fel şi lucerna are la rădăcină nodozităţi, unde trăiesc bacterii
fixatoare de azot cu care planta trăieşte în simbioză. Planta conţine un procent ridicat de
proteinã, fiind folosită ca nutreţ, pentru însilozare, sau ca uscată ca fân. Ea este o plantă
perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În funcţie de sol şi regiunile climatice, lucerna
poate asigura o canitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obţine recolte mai mulţi ani la rând
din aceaşi cultură, se recomandă o dată pe an, recoltarea lucernei după perioada înfloritului.
Page 71 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Trifoiul (Trifolium)- Cod 973
Trifoiul roşu prefera soluri fertile, uşor acide din zone mai umede; trifoiul hibrid ce rezistă în
zonele mai umede şi reci; Trifoiul alb, care este răspândit în toate zonele cu umiditate şi
lumină asigurată, în regim de paşune mai ales.
Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae.
Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viaţă scurtă. Frunzele sunt
trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adnate pe peţioluri, iar florile sunt grupate în
inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise
în caliciu.
Sparceta - Cod 975
Creşte spontan în zonele de campie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea
seminţelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee
sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafaţă
reticulaţii caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră şi meliferă.
Page 72 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Lupinul - Cod 155
Lupinul este o plantă care se cultivă pentru nutreţ şi pentru îngrãşãmânt verde.
În cadrul unui asolament în arabil, leguminoasele perene pot ocupa 20-33 % datorită
fenomenului de "oboseală" a solului care nu permite revenirea lor pe acelaşi loc, decât după
3-5 ani, în funcţie de specie şi durata culturii respective.
Mazărea (Pisum sativum) -Cod 151
Este o plantã ierboasã, cultivată, mazarea furajera şi mazarichile cultivabile pe toate tipurile
de sol, în climat de la uscat şi cald la umed şi rece, în amestec cu o cereală paioasă, pentru
alcătuirea borceagurilor, mazarea pentru boabe, pe soluri cu fertilitate mijlocie spre bună, din
toate zonele climatice;
Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu
nodozităţi. Tulpina este aeriană,ierboasă şi volubilă, însă fără ţesut de susţinere. Frunzele sunt
compuse şi se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale
inegale, 9 stamine unite şi un pistil. Fructul se numeşte pãstaie.
Page 73 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Fasole -Cod 152
Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari,
păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roşii, cultivată pentru păstăile şi pentru seminţele
sale folosite în alimentaţie (Phaseolus vulgaris). Păstaia fasolei, de culoare verde sau galbenă;
fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi.
Fasoliţa - Cod 156
Seminţele de fasoliţa conţin în medie 26,0% proteina; 1,6% grăsimi; 52,0% substanţe
extractive neazotate şi 4,0% celuloză. Fasoliţa se remarcă printr-un conţinut mai scăzut de
celuloză, fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. Are
aproximativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea, în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe
nisipuri sau ca furaj (păşune, masă verde, fân sau însilozată).
Page 74 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Soia - Cod 203
Este cultivată pentru boabe, pe soluri neutre mai fertile în zone mai calde, cu umiditate
asigurată, adesea irigate;
Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are rădăcina principală pivotanta care pătrunde în sol până
la 1 m, uneori chiar până la 2 m. Ramificaţiile laterale ale rădăcinii principale pătrund şi ele în
sol până la 30 - 40 cm. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităţilor. Tulpina, înaltă de
50 - 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpina şi ramuri se
găsesc perişori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele
şi potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile
sunt, de asemenea, mici şi grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) în raceme scurte.
Bobul -Cod 154
Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agăţătoare, anuală care este cultivată pentru
folosinţa sa în bucătărie. Bobul are vrejul puternic, drept de până la 1,6 m înălţime. Sămânţa
bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole.
Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun. Puterea germinativă a
bobului durează de la 4 la 6 ani. Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului, iar
nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer. Chiar dacă 80% din azotul fixat va
fi consumat însăşi de plantă, 20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.
Page 75 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Năutul - Cod 157
Năutul (Cicer arietinum), cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă
leguminoasã anuală, originară din Asia Micã.Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel
al mazării prin forma frunzelor şi a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei
boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre,
singura deosebire fiind excrescenţa caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se
aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben şi foarte rar cafeniu.
Lintea -Cod 153
Lintea (denumită ştiinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă,
cu frunzele paripenat-compuse ale cărei seminţe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei
plante înseamnă lentilã şi provine din latinescul lens, datorită formei bombate şi circulare a
seminţelor.Planta are cca 40 cm iar seminţele se găsesc în păstăi, ca şi mazãrea şi fasolea.
Spre deosebire de mazare şi fasole, seminţele de linte sunt în general numai câte două in
fiecare pãstaie. Există mai multe varietăţi de linte .
Page 76 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC
8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent
Gardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil şi implicit este considerat element
ZIE.
Gard viu
8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent
Gardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl
desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de
teren arabil în imediata vecinătate.
Drum neeligibil/gard viu
Teren arabil
Teren arabil
Page 77 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă
Acest gard viu atinge fizic terenul arabil la nord cu latura cea mai scurtă. Acest gard viu nu
este considerat ZIE deoarece acesta nu este adiacent terenului arabil pe latura lungă.
Gard viu
8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare
În ceea ce priveşte caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp
cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul
ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.
Teren arabil
Pasuni permanente Pasuni permanente
Page 78 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil
În acest exemplu doar gardul viu este considerat a fi adiacent terenului arabil, acesta trebuie
inclus în stratul ZIE şi poate fi solicitat dacă este la dispoziţia fermierului. Şanţul nu este
adiacent terenului arabil şi ca atare, nu poate fi ZIE, neffind necesară delimitarea acestuia.
gard viu/şanţ
8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent
În ceea ce priveşte acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu şi şanţul trebuie
incluse în stratul ZIE. Gardul viu este adiacent pentru Teren arabil1, şanţul este adiacent
pentru Teren arabil2.
Teren arabil2.
gard viu/şanţ
8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent
Daca fâşia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, şanţul este adiacent terenului arabil
acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu nefiind adiacent terenului arabil nu este
element ZIE.
fâşie tampon/şanţ/gard viu
Teren arabil
Pajiste permanenta
Teren arabil1
Teren arabil2
Teren arabil1
Pasune
Page 79 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
În conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 “un
fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an
cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic”. Prin urmare, nu
poate exista nicio suprapunere de ZIE.
Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în el
În acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat,
în acelaşi timp, element de peisaj .
În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate şi înregistrate în sistemul bazat pe
poligoane această suprafaţă constă dintr-un singur tip de ZIE şi nu este posibilă nici o
suprapunere între diferite ZIE-uri.
Exemplu: utilizarea suprafeţei determinate suprapunere nepermisă
Page 80 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE
Actualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se
constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică,
stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situaţia nouă.
10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU
Exemplul 1:
Un fermier are o exploataţie de 130 ha:
- Teren arabil - 80 ha
- Paşune - 50 ha
În terenul arabil are:
- o rigolă cu laţimea de 4 m şi lungimea de 500 m, cat lungimea unei parcele declarate (având
4 m laţime este exclusă din BF prin digitizare)
- un grup de arbori – 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 1000 mp este
exclus din BF prin digitizare)
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 80 ha
Are mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe
suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul
arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul
arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
a. cultivă grâu pe maxim 60 ha şi b. cultivă porumb pe 15,3 (poate cultiva maxim 16 ha dar trebuie să respecte ZIE, pct.1c) şi
c. cultivă mazăre pe 4,7 ha (vezi punctul 3c)
TOTAL = 60 + 15,3 + 4,7 = 80 ha arabil
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 50 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să
declare 4 ha zone de interes ecologic.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
a. Se declară rigola cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta
îndeplineşte condiţia ca laţimea să fie mai mică de 6 m şi latura lungă a rigolei adiacentă
terenului arabil.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Page 81 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 3 * 2 = 3000 mp = 0,3
ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare
3,7 ha.
b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca
suprafaţa să fie mai mica de 0,3 ha.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha
Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha,
mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafaţă de 3.28 ha zonă interes ecologic poate
asigurată prin:
c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte,
lucernă, trifoi).
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 ha
Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic:
0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplineşte condiţia de minim 5% din
terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic.
Exemplul 2:
Un fermier are o exploataţie de 70 ha:
- Teren arabil - 16 ha
- Păşune - 54 ha În păşune are:
- un iaz cu suprafata de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)
- un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 1000 mp este exclus
din BF prin digitizare)
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha.
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin
două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total
exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind
diversificarea – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin
de 30 ha.
În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul
arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 54 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 16 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să
declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de
paşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total
exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind
Page 82 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
zonele de interes ecologic – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil
este mai puţin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic.
Exemplul 3:
Un fermier are o exploataţie de 34 ha:
- Teren arabil - 14 ha
- Păşune - 20 ha
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 14 ha
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi e. cultivă porumb pe 3,5 ha.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să
declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se
asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau
mai multe dintre zonele de interes ecologic.
Exemplul 4:
Un fermier are o exploataţie de 35 ha:
- Teren arabil - 15 ha
- Păşune - 20 ha
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 15 ha
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha şi b. cultivă porumb pe 3,75 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul
arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din
terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să
declare 0,75 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic:
Page 83 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă,
trifoi.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 1,1 ha * 0,7 = 0,75 ha sau b. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz,
tifoi, rapiţă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sau c. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio
producţie agricolă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 =
8100 mp = 0,76 ha
Exemplul 5:
Un fermier are o exploataţie de 90 ha:
- Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în
cerere an curent
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 90 ha
Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe
suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul
arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul
arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că în anul current de cerere declară 50 ha teren arabil care
nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea –
peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de
cerere anterior.
Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza
unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată acestă condiţie nu se mai aplică
diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de
interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 90 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să
declare 4.5 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:
a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha sau b. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, tifoi, rapiţă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha
Page 84 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
sau c. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio
producţie agricolă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 =
4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă: Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează
suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 5,80 ha * 0,7 = 4,06 ha
Suprafaţa totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiţia este
îndeplinită.