Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI –a
TEHNOLOGIA REALIZĂRII AMBALAJELOR
DOMENIU: TEHNICI POLIGRAFICE
NIVEL: 2
CALIFICARE: LEGĂTOR
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
AUTOR: MANGU DUMITRU – Colegiul Tehnic MEDIA Bucuresti
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
COMPETENŢE SPECIFICE………………………………………………………..4
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI……………..6
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII……………………………….8
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI
SECURITATEA MUNCII…………………………………………………………….9
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII
PRACTICII…………………………………………………………………………….12
ORGANIZAREA EVALUĂRII………………………………………………………..34
ANEXE…………………………………………………………………………………38
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….44
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
COMPETENŢE SPECIFICE
Din analiza calificărilor Tehnica realizării ambalajelor este un domeniu
cunoscut, cu deschidere mare actualmente și în perspectivă.
Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” se studiază în anul de
completare (clasa a XI-a- an de completare), în vederea asigurării pregătirii de
specialitate în domeniul „Tehnici poligrafice”, calificarea „legător”.
Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” face parte din „Stagiul de instruire
practică”.
Modulul are alocate un număr de 120 ore / an, din care:
laborator tehnologic – 30 ore;
instruire practică – 90 ore;
Scopul acestui modul este de a dezvolta competenţe cu privire la realizarea
ambalajelor urmărind cu preponderență latura aplicativă a procesului de învățare
conceput şi întocmit în acord cu agentii economici care utilizează acest profil în
obiectul de activitate și are ca mod de organizare spațiul, resursele materiale și
umane implicate în procesul de învățare.
Competențele specialzate sunt de a stabili interacțiunea între materialul de
confecționat ambalaje, produsul ambalat și mediul exterior - sortimentele de
ambalaje - definire a produselor de cartonaje și elementele lor componente - de
clasificare a cutiilor din carton - de stabilire a uneltelor, utilajului și instrumentelor de
măsură - a materialelor pentru ambalaje - confecționare a tipurilor de ambalaje în
modul și corespund cerințelor acestei calificări profesionale, ele fiind relevante
ocupației ce poate fi practicată pe piața muncii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi de
lucru în echipa şi de aplicare a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor specifice atelierelor de realizare a ambalajelor.
Plasarea modulului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor
abordări diferenţiate sau extensii ale conţinuturilor, în funcţie de cerinţele şi resursele
agentului economic la care se realizează pregătirea.
Auxiliarul conţine mai multe exemple pentru instrumentele de lucru necesare
desfăşurării stagiului de pregătire practică şi evaluării:
jurnale de practică;
fişe de observaţie;
fişe de lucru;
studii de caz;
portofolii de practică;
îndrumări pentru realizarea şi susţinerea proiectelor.
Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele
urmărite, sarcinile de lucru şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare.
Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine în anexă un glosar al
cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt
definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui
elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:
Procesele de finsare şi realizare a producţiei de ambalaje a necesitat crearea
unor linii/fluxuri tehnologice automatizate la un nivel modern de control şi utilizare,
cantitativ şi calitativ. De aceea trebuie o atenţie ridicată acordată calificării şi
specializării profesionale pe acest domeniu poligrafic.
Agentul economic trebuie să fie un partener de încredere, competent, eficient,
sigur, care să asigure calitatea şi posibilitaea organizării acţiunilor de formare şi
perfecţionare profesională în domeniul specific de activitate.
Stagiul de practică se va realiza numai la agenţi economici autorizaţi care
desfăşoară activităţi de realizare a produselor de ambalaje poligrafice.
Conform bazei legale partenerul de practică trebuie să aibă ca obiect de
activitate producţia poligrafică.
- activitatea editorială
- producţia poligrafică – o gamă largă şi variată de produse poligrafice
(carte, revistă, ziare, imprimate publicitare, ambalaje etc.)
- utilaje şi tehnologii de lucru adecvate
- specialişti în domeniu
Pentru pregătirea elevilor, viitori specialişti să existe posibilitatea aplicării în
practică a cunoştinţelor acumulate şi de acumulat.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1:
Departamentul în care se va efectua practica2:
Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:
Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4:
1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.3 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de
regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICIIActivitaţile propuse se recomandă a fi de tipul aplicaţiilor practice utilizând
demonstraţia practică, uneori jocul de rol si exerciţiul in scopul înţelegerii necesităţii realizării
unor servicii de calitate şi în stransă corelaţie cu cerinţele beneficiarilor.
Se recomandă, de asemenea, orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor
sarcini de lucru, utilizandu-se cu precădere rezolvarea unei game cat mai variate de aplicaţii
practice si punându-se accent pe realizarea cu exacticitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de
lucru. Realzarea proiectelor in cadrul activităţilor practice va urmari dezvoltarea abilităţilor de
lucru in echipa. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode in funcţie de obiectivele
propuse.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se
pot propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi in depaşirea lor.
1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care
laborator tehnologic: 30 ore
instruire practică: 90 ore
2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:
pe grupe
cu clasa
3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Imprimarea policromă”:
Săpt5.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Săpt.20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37
În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se desfăşoare
activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:
IP – pentru activităţile de instruire practică;
LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.
4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:
________________________________________________________________
5 în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate
naţională, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea
principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau
fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor
măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si
medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;
Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin
acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ si au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară
activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii
urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai
multor activităţi si reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru
activităţi caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale
pentru orice proces de muncă.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus
din următoarele elemente ce interacţionează:
Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate, prin intermediul
mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale
în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în
condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului : executant -
sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de
muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementari normative pentru asigurarea
securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă si a tehnologiilor;
autorizarea funcţionării unităţilor;
instruirea elevilor cu privire la securitatea muncii;
cercetarea accidentelor de muncă şi la stabilirea cauzelor şi a
responsabilităţilor;
controlul realizării măsurilor de securitate a muncii,
fundamentarea programului de protecţie a muncii.
Aplicarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitatea de
realizare a ambalajelor trebuie să se facă complementar cu alte norme specifice, cu
standardele şi instrucţiunile de securitate a muncii, de referintă.
În contextul general pe care l-am prezentat, în "Normele specifice de
securitate a muncii pentru activitatea de realizare a ambalajelor" au fost elaborate
prevederile de securitate, ţinând cont de reglementările existente în domeniul
securităţii muncii pentru această activitate, precum si pe baza studierii proceselor de
muncă si stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, sa existe cel
puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de muncă.
Structura acestor prevederi este făcută astfel încât sa aibă o succesiune
logica, corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de muncă.
Pe lângă prevederile specifice privind activitatea de realizare a ambalajelor,
structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic10
prevederi pentru proiectarea mijloacelor de producţie şi amplasarea acestora în
încăperi, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin
standarde în domeniu de referinţă.
În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la
elaborarea normelor specifice, acestea cuprind anexa în care sunt explicitaţi o serie
de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice sa răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea
ce priveşte conţinutul, dar si forma, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care
precizează conţinutul articolelor care se refera la aceeaşi problematică, facilitând
astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.1
Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legaturile care există între defecţiunile de realizarea ambalajelor, cauzele producerii acestora şi modalităţile de remediere în timpul confectionarii unei lucrări de ambalaj.
1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa, va rugam sa luaţi în considerare pe cele menţionate mai jos : neuniformitatea suprafeţelor,
rigiditate in execuţie, imperfecţiuni de nuanţă şi prelucrare, plierea incorectă în
unghi drept, incompatibilitatea între carton şi benzile adezive, imprimarea lipsită
de intensitate.
2. În cazul în care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întalnit-o, identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă soluţia este cea corectă.
3. Completaţi spaţiile libere din tabelele următoare urmărind desfăşurarea procesului tehnologic pe parcursul realizării unei lucrări de cartonaj.
Nr.crt.
Defecţiune Cauză Remedii
1.
2.
3.
4.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic12
5.
6.
Nr.crt.
Defecţiune Cauză Remedii
1.Neuniformiatea
suprafeţelor
2.Rigiditate in
execuţie
3.Imperfecţiuni de
nuanţă şi prelucrare
4.Plierea incorectă în
unghi drept
5.Incompatibilitatea
între carton şi
benzile adezive
6.Imprimarea lipsită
de intensitate
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legăturile care există între defecţiunile de realizare a unui produs de ambalaj, cauzele producerii acestora şi modalităţile de remediere în timpul execuţiei unei lucrări de cartonaj tipografic.
1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa şi având indicate şi cauzele, operaţi în cadrul stagiului de practică remediile necesare.
2. În cazul in care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întâlnit-o, identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă soluţia este cea corectă.
Nr.Crt.
Defecţiune Cauză Remedii
1.Neuniformiatea
suprafeţelor
-adezivul este prea
consistent pt. suportul
respectiv
-adezivul este prea fluid
pentru suportul respectiv
-cantitatea aderentă este
prea mare
-lipirea/caşerarea
neuniformă
2. Rigiditate în execuţie- factori de compziţie între
mat. prime asamblate
3. Imperfecţiuni de nuanţă
şi prelucrare
-temperatura de
prelucrare
necorespunzătoare
-expunerea la lumină este
prea mare
-suprafeţele de lucru
neuniforme
-există prea multă/puţină
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
cerneluire,lăcuire,bronzare
-cerneala este insuficient
de hidrofobă
-hîrtia/cartonul este tratat
necorespunzator
-încleierea hîrtiei s-a
executat cu un adeziv
neadecvat
-materialul de umplere al
hârtiilor/cartoanelor este
smuls de adeziv
4.Plierea incorectă în
unghi drept
-s-a taiat nerespectând
planietatea
-biguirea/falţuirea/riţuirea
necorespunzator
-debavurarea după
ştanţare incompletă
5. Incompatibilitatea între
carton/hârtie/adezivi/alt
e materiale de
prelucrare
-adeziv incompatibil
-cartonul/mucavaua nu
aderă este prea poros
-întinderea este
neuniformă
-presarea este prea
mică/mare
-rezistenţa la îndoire şi
grosimea neadecvată
-reglarea incorectă,
necorespunzătoare al
utilajului/instrumentului
folosit
-nerespectarea direcţiei
longitudinale
teranzversale în
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
prelucrare
6.Imprimarea lipsită de
intensitate
-cerneala a fost frecată
necorespunzător
-presiune excesivă
-soluţia de umezit prea
acidă
-prea mult sicativ
-prea puţină cerneală
-valuri nereglate
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic16
1. Supuneţi atenţiei produsul poligrafic aflat în derulare în secţia de realizare a
ambalajelor la agentului economic în care desfăşuraţi stagiul de practică.
Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de realizare a produselor de
cartonaje.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Care sunt
operatiile
efectuate în
timpul
executarii unui
produs de
ambalaj?
Ce operaţii şi
reglaje au fost
efectuate
asupra
utilajelor,
instrumentelor
cu ajutorul
cărora se
realizează un
produs
deambalaj?
Ce reguli de
calitate trebuie
să
îndeplinească
produsul de
ambalj?
Ce defecţiuni
au apărut în
timpul realizării
unui ambalaj?
Ce remedieri
au fost
efectuate ?
Atenţie: Produsele pe care le puteţi avea în vedere pot fi: mape de
corespondenţă, cutii, pungi, plicuri, pahare, saci, lazi, bax-uri
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică_________________________FIŞA DE LUCRU NR. 1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
1. Calculaţi necesarul de materiale pentru realizarea unui produs de cartonaje la
alegere.
2. Identificaţi instrumentele şi echipamentele necesare pentru relizarea unui
produs de ambalaj.
3. Precizaţi operaţiile şi reglajele care vor fi efectuate la utilajele de confecţionat
ambalaje pe parcursul realizării acestuia.
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA DE LUCRU NR. 2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
1. Determinaţi caracteristicile principale ale hartiei si cartoanelor interesând
relizarea unui produs de ambalaj aflat în derulare.
2. Precizaţi modalităţile de efectuare a corecţiilor de structură, aspect, format,
gramaj, grosime,direcţie longitudinal/tranzversal, grad de alb, rezistentă etc.
3. Descrieţi funcţionarea echipamentelor de realizare a unui produs de ambalaj.
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA DE LUCRU NR.3
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
1. Indicaţi parametrii care se urmăresc şi controlează în timpul realizării unui
produs de ambalaj.
2. Precizaţi asupra cărora situaţii şi când se intervine pentru reglarea acestor
parametri.
3. Descrieţi operaţiile care se efectuează pentru asigurarea valorilor optime ale
acestor parametri.
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
1. Completaţi fişa tehnologică pentru imprimarea unui ziar tabloid, urmărind
criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferente ?
Caracteristic
i generale
ale
produsului
Materiale
necesare
Echipament
e şi
instrumente
folosite
Indici de
calitate ai
materialelor
Operaţii
pregătitoar
e
Obţinerea
produsului
Verificarea
calităţii
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
3. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei cutii fixe îmbracate,
urmărind criteriile din grila de mai jos.
4. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?
Caracteristic
i generale
ale
produsului
Materiale
necesare
Echipament
e şi
instrumente
folosite
Indici de
calitate ai
materialelor
Operaţii
pregătitoar
e
Obţinerea
produsului
Verificarea
calităţii
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 3
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
5. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei pungi cadou, urmărind
criteriile din grila de mai jos.
6. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?
Caracteristic
i generale
ale
produsului
Materiale
necesare
Echipament
e şi
instrumente
folosite
Indici de
calitate ai
materialelor
Operaţii
pregătitoar
e
Obţinerea
produsului
Verificarea
calităţii
STUDIUL DE CAZ NR. 1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
1. Observaţi cu atenţie maşina de cofectionat ambalaje aflată în lucru şi
identificaţi mecanismele şi aparatele acesteia.
2. Precizaţi rolul funcţional al acesteia.
3. Ce alte tipuri de maşini de confectionat ambalaje aţi identificat în tipografie ?
4. Stabiliţi care sunt asemănările şi deosebirile acestor maşini.
STUDIUL DE CAZ NR. 2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
1. Observaţi şi identificaţi instrumentele, uneltele si piesele care servesc la prelucrarea materialelor solide în scopul schimbării formei/ dimensiunii/proprietăţilor pentru confecţionarea unui ambalaj în derulare
2. Precizaţi rolul funcţional al acestora.
3. Ce alte tipuri de instrumente, unelte si piese de confecţionat ambalaje aţi
identificat în tipografie ?
4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.
STUDIUL DE CAZ NR. 3
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
1. Observaţi mobilierul tehnologic special utilizat pentru realizarea de produse de cartonaje.
2. Precizaţi necesitatea acestora la realizarea de ambalaje.
3. Ce alte tipuri de mobilier specializat pentru confecţionarea ambalajelor aţi
identificat în tipografie?
4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.
PROIECT NR. 1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
Realizarea unei mape de corespondentă, format A3, respectând următoarele etape:
1. Pegătirea materialelor (hârtie pelur, carton preşpan, mucava, pergamoid).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea mapei de
corespondentă.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
PROIECT NR. 2
Realizarea unei cutii compartimentate format ales, respectînd următoarele etape:
1. Pegătirea materialelor (hârtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii
compartimentate.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
PROIECT NR. 3
Realizarea unei cutii cu capac articulat format ales, respectînd următoarele etape:
1. Pegătirea materialelor (hîrtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii cu capac
articulat.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 1
Urmărind traseul realizării ambalajelor notaţi în zonele încadrate despre clasificarea ambalajelor
1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Clasificarea ambalajelor În spaţiul de mai jos clasificaţi ambalajelor în funcţie de,
30
STUDIU DE CAZ
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Stabilşte interacţiunea între materialul de confecţionat ambalaje, produsul ambalat şi mediul exterior – sortimente de ambalajeÎn spaţiul de mai jos precizaţi funcţiunile, factorii, sortimentele, particularităţile ambalajelor
31
Expunerea motivelor:
Pregătirea elevilor pentru realitatea cu care se vor confrunta la locul de muncă
este o parte esenţială a pregătirii pentru practica la locul de muncă.
Utilizarea unor scenarii cu situaţii din viaţa reală este o modalitate excelentă
de a transpune în context aspectele legate de „ce trebuie făcut” şi „ce nu trebuie
făcut” .
ACTIVITATE
În cadrul grupului scrieţi un studiu de caz (o poveste) pe marginea căruia elevii ar
putea discuta, pentru a ilustra ce trebuie să facă aceştia (şi/sau să nu facă) atunci
când se confruntă cu un aspect legat de practica la locul de muncă. Aţi putea include
întrebări cum ar fi – “Ce ar fi trebuit să facă acest elev”? Cum ar fi putut fi evitată
această situaţie”?
Notă: Dacă se utilizează exemple din viaţa reală, acestea ar putea avea un efect şi mai puternic. De exemplu – “Anul
trecut unul dintre elevi a făcut …… şi s-a întâmplat …… - cum ar fi putut el/ea să evite acest lucru”?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
JOC DE ROLURI
Expunerea motivelor:
Elevii trebuie să aibă încredere în propria capacitate de a asigura igiena şi
securitatea muncii şi trebuie să poată identifica ei înşişi riscurile. Nu este suficientă
doar informarea elevilor în legătură cu riscurile şi pericolele pentru ca aceştia să fie
pregătiţi pentru activitatea de la un loc de muncă.
ACTIVITATE
Redactaţi un dialog scurt de 5 minute între un agent economic şi un elev, care să se
refere la o situaţie cotidiană care ar putea apărea în timpul practicii la locul de muncă
în ceea ce priveşte igiena şi securitatea (sau orice alt aspect cu care consideraţi că
elevii dumneavoastră se vor confrunta).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
ORGANIZAREA EVALUĂRII
Prin efectuarea stagiului de practică comasată la agentul economic se poate
asigura contactul cu echipamenete performante specifice domeniului, echipamente
pe care unitatea de învaţământ nu le poate deocamdată achiziţiona.
Evaluarea trebuie sa fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate in Standadul de Pregatire Profesională. Ea
trebuie sa vizeze mai ales demonstarea preactică a competentelor achiziţionate. Se
evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singur dată. Demonstrarea unei alte abilitaţi
în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul
evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi
nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formative, iar la sfarşitul lui se
realzează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă
performanţa unui elev, şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile
definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi
colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza
probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate
metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamna observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o
activitate (fie ea reală sau simulată).
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate
răspunde fie verbal fie în scris. Întrebările pot sa fie legate de activitaţile descrise sau
pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate.
Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor despre
cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele
tradiţionale:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
Investigaţia
Fişe de observare
Fişe de autoevaluare
Metoda proiectelor
FIŞA DE AUTOEVALUAREAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic35
PROGRAM PERSONAL PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂCompania – Am învăţat următoarele lucruri despre companie Care este obiectul de activitate? Câţi angajaţi are? Recrutează personal? Ce fel de personal le lipseşte? Ce abilităţi doresc să aibă angajaţii
lor? Este o piaţă care se dezvoltă sau care
se restrânge? Care sunt clienţii lor? Care sunt principalii furnizori?
Slujba
Principalele atribuţii pe care le-am avut în cadrul activităţilor desfăşurate
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Nume:
Numele şcolii:
Numele angajatorului:
Datele efectuării stagiului de practică:
36
O zi de muncă tipică pentru mine.
Ce parte a săptămânii sau ce activitate mi-
a plăcut cel mai mult?
De ce?
Cum m-am înţeles cu ceilalţi din cadrul
organizaţiei?
Ce i-aş spune altui elev care m-ar întreba
cum a fost această practică la locul de
muncă?
Care sunt avantajele/dezavantajele
acestui tip de activitate?
Ce parte a săptămânii sau ce activitate mi-
a plăcut cel mai puţin?
De ce?
Ce aş fi putut face diferit?
De ce?
Ce am obţinut din această experienţă?
Abilităţile dobândite …
Alte lucruri învăţate …
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
ANEXEAnexa 1
Fişa de rezumat
Titlul modulului: Tehnologia realizării ambalajelorNumele elevului:
Data începerii: Data finalizării:
Competenţa Activitatea de învăţare
Data îndeplinirii(data la care obiectivele
învăţării au fost îndeplinite)
Verificat (semnătura profesorului)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
Anexa 2FIŞĂ DE PROGRES (model 1)
Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat
Comentariile elevului*
Comentariile profesorului**
*) De exemplu: ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii; ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.
**) De exemplu: comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a
demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi. ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în
considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
FIŞĂ DE PROGRES (model 2)Anul şcolar: Domeniul de pregătire: Tehnici poligraficeCalificarea: „Legător”Clasa a XI-a
Numele şi prenumele elevului:
...................................................................................
Numele şi prenumele evaluatorului:
..................................................................................Activităţi propuse
Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă
Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator
B S R
1. Igiena şi securitatea
muncii
Aplică legislaţia şi reglementările privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
(a) Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii
(b) Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacelor de protecţie la locul de muncă
(c) Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă
Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de
muncă
(a) Identificarea factorilor de risc(b) Raportarea prezenţei factorilor de risc
(c) Înlăturarea factorilor de risc
2. Lucrul în echipă
Identifică sarcinile şi resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor
(a) Identificarea obiectivelor lucrului în echipă(b) Descrierea sarcinilor de lucru în echipă
(c) Selectarea resurselor necesare atingerii obiectivelor
Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
(a) Raportarea poziţiei individuale la ceilalţi(b) Asumarea şi promovarea atitudinilor constructive în
grup(c) Iniţierea acţiunilor în grup
3. Lucrul în echipă
Colaborează cu membrii echipei
pentru îndeplinirea sarcinilor
(a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei
(b) Corelarea propriilor sarcini cu ale echipei(c) Adoptarea unor măsuri de eficientizare a lucrului in
echipă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
Activităţi propuse
Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă
Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator
B S R
4.realizarea unui produs poligrafic de
ambalaj
Specifică defectele posibile ale
materialelor ce compun realizarea
unui ambalaj cauzele apariţiei acestora
(a) Enumerarea cauzelor ce produc defecte pentru obtinerea unui produs de ambalaj
(b) Asocierea cauzelor posibile intre calitatea materialele ce compun abalajul si utilajul pe care se realizeaza produsul
(c) Folosirea documentaţiei tehnice pentru identificarea şi localizarea unor defecte ale materialelor ce compun produsul
Precizeaza particularitatile ambalajelor in
procesele poligrafice,
(a) Enumerarea parametrilor in functie de procedeul de realizare a produselor de ambalaj
(b) Folosirea documentaţiei tehnice pentru stabilirea domeniilor de valori specifice ale parametrilor realizarii produselor de ambalaj
(c) Asocierea defectelor posibile unor domenii de valori ale parametrilor
Alege metode şi mijloace folosite la
realizarea unui produs de ambalaj
(a) Enumerarea operaţiilor realizate a unui produs poligrafic de cartonaje
(b) Selectarea mijloacelor de control, verificare sau măsurare necesare pentru realizarea unui produs de cartonaje
(c) Compararea metodelor şi mijloacelor folosite la realizarea unui produs de ambalaj din punct de vedere calitativ
Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi măsurare pentru relizarea unui produs de ambalaj
(a) Respectarea prescripţiilor privind utilizarea mijloacelor de diagnosticare, a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
(b) Executarea operaţiilor de control, verificare şi măsurare conform schemei logice de obtinere a ambalajului
Legendă: B – bine; S – Satisfăcător; R – RefacereDirector,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
_________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
Anexa 3
Cuvinte cheie/Glosar
Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În
cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.
..... – .......
..... – .......
..... – .......
..... – .......
..... – .......
..... – .......
..... – .......
..... – .......
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
BIBLIOGRAFIE
1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;
3. ROGER DEDAME, Les matières d’œuvre et les méthodes de travail dans l’impression offset, Editions François Robert, Paris 1990.
4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions François Robert, Paris 1987.
5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert, Paris 1988.
6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. Max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe, 1995
7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti, 2000 – 2004
8. http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_htm 9. www.caractere.net 10. www.design_tehnology.info/ 11. www.howstufworks.com/ 12. www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html 13. www.reuels.com/reuels/page451/html 14. www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html 15. www.xpresspress.net/glosaary.html 16. www.swanesea.acuk/printing
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic