MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-a ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Recepţioner distribuitor

FILIERA TEHNOLOGICĂ

Domeniul de pregătire de bază: ComerţDomeniul de pregătire generală: Comerţ

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

AUTORI:

Dinescu Mirela - Şcoala Superioară Comercială N. Kretzulescu Bucureşti Georgescu Roxana - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte Poştovei Cătălina - Colegiul Economic Buzău Tanislav Cristina - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte Vasilescu Maria - Liceul Economic Costin C. Kiriţescu Bucureşti

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

ŞTEFĂNESCU MIHAELA – inspector de specialitate, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

2

PLAN DE INVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară tehnologii

Calificarea: Recepționer distribuitorDomeniul de pregătire de bază: ComerţDomeniul de pregătire profesională generală: Comerţ

I. Pregătire practică

Modulul I. Tehnici de vânzare Total ore: 350 din care Laborator tehnologic 140

Instruire practică 210

Modulul II. Tehnologia comercială Total ore: 385 din care Laborator tehnologic 175

Instruire practică 210

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul III. Administrarea depozitului

Total ore: 150 din care Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 de ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în

laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE Metode şi tehnici de vânzare Organizarea unităţii comerciale Operaţii specifice casei de marcat Analiza ofertei de mărfuri alimentare Analiza ofertei de mărfuri nealimentare Aprovizionarea cu mărfuri a sălii de vânzare Administrarea mărfurilor Stocarea mărfurilor Prestarea de servicii pentru comerţul cu amănuntul

4

Modulul I. Tehnici de vânzare

1. Notă introductivă

Modulul “Tehnici de vânzare” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Recepționer distribuitor”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 350 ore conform planului de învăţământ, din care:

140 ore – laborator tehnologic 210 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “ Tehnici de vânzare” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării ,,Recepţioner distribuitor”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

Metode şi tehnici de vânzare

5

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: Tehnici de vânzareCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare*

Rezultatul învăţării 1: Aplică formele de vânzare la nivelul unităţii comerciale

Forme de vânzare: - Vânzarea la domiciliu;- Vânzarea prin turnee;- Vânzarea prin comandă prealabilă;- Vânzarea prin automate comerciale; - Vânzarea prin magazine:

o Vânzarea clasică;o Vânzarea asistată;o Autoservirea;o Vânzarea cu preţuri discount;

- Alte forme de vânzare.

Identifică forme de vânzare la nivelul unităţii comerciale.

Utilizează forme de vânzare întâlnite la nivelul magazinului.

Utilizează forme de vânzare întâlnite la nivelul depozitului.

Identificarea diverselor forme de vânzare într-o situaţie dată - studiu de caz, lecţie vizită, simulări.

Utilizarea formelor de vânzare întâlnite la nivelul magazinului - studii de caz, jocuri de rol, prezentări, exerciţii practice, simulări.

Utilizarea formelor de vânzare întâlnite la nivelul depozitului - studii de caz, jocuri de rol, prezentări, exerciţii practice, simulări.

Rezultatul învăţării 2: Practică vânzarea prin corespondenţă

Vânzarea prin corespondenţă- Istoria vânzării prin corespondenţă;- Forme de vânzare prin corespondenţă;- Etape în vânzarea prin corespondenţă;- Modalităţi de plată şi expediere.

Transmiterea Înregistrează comenzile primite de la

clienţi potrivit ofertei.

Identifică contexte de aplicare a vânzării prin corespondenţă.

Înregistrarea comenzilor primite de la clienţi potrivit ofertei prin intermediul exerciţiilor practice, a studiilor de caz.

Identificarea contextelor de aplicare a vânzării prin corespondenţă ( întocmirea şi trimiterea ofertelor, reclame) - exerciţii practice, studii de caz, proiecte, completarea documentelor.

6

Efectuează operaţii de livrare în conformitate cu comanda primită.

Efectuarea operaţiilor de livrare în conformitate cu comanda primită – miniproiect, exerciţii practice, studii de caz.

Rezultatul învăţării 3 : Practică vânzarea prin telefon

Vânzarea prin telefon

- Stabilirea legăturii cu clientul;- Aplicarea regulilor de comunicare prin

telefon;- Finalizarea convorbirii telefonice;- Modalităţi de plată şi expediere.

Stabileşte legături cu clientul în scopul prezentării ofertei.

Aplică reguli de comunicare prin telefon.

Finalizează convorbiri telefonice în conformitate cu opţiunile clientului.

Efectuează operaţii de livrare conform comenzilor primite.

Stabilirea legăturii cu clientul în scopul prezentării ofertei – exerciţii practice, joc de rol, simulare.

Aplicarea regulilor de comunicare prin telefon - simulare, joc de rol, studiu de caz, exerciţii practice.

Finalizarea convorbirii telefonice în conformitate cu opţiunile clientului - studii de caz, simulări, joc de rol.

Efectuarea operaţiilor de livrare conform comenzilor primite - studii de caz, simulări, joc de rol.

Rezultatul învăţării 4 : Practică vânzarea electronică

E-commerce – vânzarea prin Internet

- Identificarea diferitelor utilizări ale internetului în afaceri;

- Evoluţia comerţului electronic;- Tipuri de site-uri utilizate în comerţul

electronic - Căutarea si extragerea informaţiilor comerciale utilizând

Identifică diferite modalităţi de utilizare a internetului în procesul de vânzare.

Extrage informaţii comerciale utilizând motoarele de căutare.

Identificarea diferitelor utilizări ale internetului în procesul de vânzare – miniproiect, studii de caz, exerciţii practice.

Căutarea si extragerea informaţiilor comerciale utilizând motoarele de căutare - simulare, studiu de caz, exerciţii practice.

7

motoarele de căutare;- Avantajele şi dezavantajele comerţului

electronic;- Metode de efectuare a plăţilor în

comerţul electronic;- Comerţul electronic în România.

Efectuează operaţii de livrare conform comenzilor primite.

Efectuarea operaţiilor de livrare conform comenzilor primite - studii de caz, simulări.

* Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională

8

4. Conţinutul formării

I. Forme de vânzare: 1.1 Vânzarea la domiciliu;1.2 Vânzarea prin turnee;1.3 Vânzarea prin comandă prealabilă;1.4 Vânzarea prin automate comerciale;1.5 Vânzarea prin magazine:

o Vânzarea clasică,o Vânzarea asistată,o Autoservirea, o Vânzarea cu preţuri discount,

1.6 Alte forme de vânzare.II. Vânzarea prin corespondenţă

2.1 Istoria vânzării prin corespondenţă;2.2 Forme de vânzare prin corespondenţă;2.3 Etape în vânzarea prin corespondenţă;2.4 Modalităţi de plată şi expediere.

III. Vânzarea prin telefon3.1 Stabilirea legăturii cu clientul;3.2 Aplicarea regulilor de comunicare prin telefon;3.3 Finalizarea convorbirii telefonice;3.4 Modalităţi de plată şi expediere.

IV. E commerce – vânzarea prin Internet4.1 Identificarea diferitelor utilizări ale internetului în afaceri;4.2 Evoluţia comerţului electronic;4.3 Tipuri de site-uri utilizate în comerţul electronic;4.4 Căutarea si extragerea informaţiilor comerciale utilizând motoarele de căutare;4.5 Avantajele şi dezavantajele comerţului electronic;4.6 Metode de efectuare a plăţilor în comerţul electronic;4.7 Comerţul electronic în România.

Toate conţinuturile formării pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Flipchart, markere; Computere; Videoproiector; Diferite mijloace de comunicare: telefon, fax, Internet. echipamente

casă de marcat instrumente de lucru:

balanţă, cântar, metru,

utilaje de ambalare/depozitare: palete, baloţi, containere, pachete,

9

cutii, navete, lăzi.

documente: factură, bon de casă.

6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului ,,Tehnici de vânzare” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice, tutorilor de practică sau mentorilor care abordează conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul ,,Tehnici de vânzare” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus .

Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Acestea vizează următoarele aspecte:

aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnici de vânzare”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:

Exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a diferitelor forme de vânzare, a avantajelor oferite de fiecare din acestea, a diferitelor modalităţi de plată şi expediere; Exerciţii aplicative de comparare a diferitelor forme de vânzare şi a caracteristicilor acestora;

10

Exerciţii de identificare a etapelor realizării unei vânzări prin telefon sau prin corespondenţă; Exersarea deprinderilor de a completa diverse documente de plată şi expediere a mărfurilor; Fişele de documentare - reactualizează cunoştinţele teoretice specifice modulului; Fişele de lucru - constau în căutarea de informaţii din diverse materiale, exerciţii şi activităţi propuse spre rezolvare; Studiul de caz - constă în descrierea unui eveniment (prin text, imagine, înregistrare electronica) care se referă la o situaţie reală. Apoi urmează o serie de instrucţiuni care va determina, ca observator, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii, să luaţi decizii sau să sugeraţi modalitatea de acţiune; Jocul de rol - se prezintă o situaţie, o problemă, la care trebuie să reacţionaţi, prin asumarea unui anumit rol, este o activitate interactive; Jurnalul de practică - oferă posibilitatea de a ţine evidenţa activităţilor desfăşurate pe o perioada de timp, oferă oportunităţi de orientare şi furnizează informaţii utile; Proiectul - oferă posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală; Portofoliul - este o colecţie reprezentativă de materiale din timpul activităţii, realizată de-a lungul perioadei de instruire, pentru a demonstra că au fost îndeplinite o serie de cerinţe.

Se recomandă aplicarea de metode cât mai diverse la care să atragă şi să antreneze elevii în actul de învăţare. Recomandăm în special învăţarea bazată pe proiecte derulate la agentul economic unde elevul îşi desfăşoară stagiul de pregătire practică.

Învăţarea bazată pe proiectCe este învăţarea bazată pe proiect? Este un proces în care elevii: investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o temă de real interes pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa lor de viaţă, cât şi pentru contextele vieţii cotidiene în care vor fi subiecţi; sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea şi evaluarea activităţilor; sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi să experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele dobândite; utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup etc.

Proiectul este un produs care: reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea anumitor obiective formulate şi de programă şi de către elevi împreună cu cadrul didactic. Reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului, constituie dovada implicării fiecărui elev şi a interesului pe care fiecare elev l-a manifestat pentru îmbunătăţirea unui parcurs colectiv.

Rolul cadrului didactic sau a mentorului în învăţarea bazată pe proiect: să fie un inventator de sarcini de învăţare stimulative; să fie o resursă pentru elevi şi, ocazional, o soluţie pentru problemele care îi depăşesc pe elevi; să fie un modelator al proceselor complexe de gândire; să îi ajute pe elevi să lucreze; să le ofere o structură iniţială pentru a facilita implicarea elevilor; să ofere informaţii despre procesul de planificare, desfăşurare a proiectului; să identifice punctele nevralgice ale planurilor şi să-l ajute pe elevi să găsească soluţii.

Proiectul trebuie să cuprindă: obiective, tema şi subtemele, locul de desfăşurare, resurse materiale, forma de organizare, stabilirea sarcinilor, rolurilor, responsabilităţilor, calendarul proiectului, tipuri de produse, modalităţi de evaluare.

11

Este recomandată învăţarea individuală, lucrul în perechi sau pe grupe în funcţie de conţinuturi, situaţia din unitatea şcolară sau de la agentul economic. Este recomandată utilizarea lucrului cu computerul atunci când conţinuturile sunt adecvate.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile

de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie - în care evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinită corect în cadrul unei competente; Fişe de autoevaluare; Testul de verificare - constă în exerciţii sau aplicaţii care ajută la evaluarea nivelului de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor formate; Jocul de rol - permite evaluarea comportamentului,vocabularului,iniţiativei personale însă fără stresul situaţiei reale; Proba orală – constă în evaluarea pe baza întrebărilor orale, comunicării; Proba practică - pune elevul direct în fata unei situaţii de vânzare în cadrul raionului la care este repartizat; se urmăreşte comportamentul acestuia; Jurnal de practică.

Fiind un instrument deosebit de important de lucru cât şi de evaluare prezentăm aici un exemplu:

12

JURNAL DE PRACTICĂClasa :__________________Elev:_____________________________________ Perioada:___________________Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________________________Modul: ____________________________________Tema/ Teme: __________________________________________________________În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat ?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţelor?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de îndrumătorul de practică (cadru didactic / mentor/tutore de practică).

Portofoliul de practică poate cuprinde: jurnalul de practică fişe de observaţie fişe de lucru studii de caz rezultate ale proiectelor / miniproiectelor fişe de observaţie a activităţii elevului pe durata derulării practicii documentaţii tehnice fişe de evaluare (concepute de îndrumătorul de practică) etc.

13

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea deprinderilor specificate în cadrul acestui modul.

În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unui rezultat al învăţării, acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire. Cadrul didactic/ mentorul/tutorele de practică îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării rezultatelor învăţării.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat al învăţării.Modul I: Tehnici de vânzare Rezultatul învăţării 2: Practică vânzarea prin corespondenţă

Activitate. Eşti vânzător la o firmă de vânzări prin corespondenţă din Bucureşti. Primeşti o scrisoare cu următorul conţinut:” Bună ziua, Sunt Ionescu Mihai, domiciliat în Buzău, strada Unirii, nr. 20. Am 25 de ani si sunt căsătorit. Am citit în revista TV Satelit despre produsul dumneavoastră *Cafea instant* cu codul 1254, la preţul de 5,15 lei pachetul şi doresc să comand două pachete. Înţeleg că plata se face la ridicarea coletului. Pentru lămuriri suplimentare pot fi contactat la telefon 0238/458798. Cu mulţumiri anticipate, Ionescu Mihai”

Sarcini de lucru:1. Identifică informaţiile utile din mesajul anterior.2. Înregistrează comanda primită de la clientul Ionescu. 3. Identifică contextul de aplicare a vânzării prin corespondenţă: natura mărfii solicitate,

distanţă, condiţii de manipulare şi ambalare.Fişă client

Nume, prenume Adresă Telefon E-mail

Înregistrare comandăCod produs Nume produs Cantitate Preţ Valoare

comandă

Grila de evaluareNume candidat:Nume evaluator:

Modul I: Tehnici de vânzare Rezultatul învăţării 2: Practică vânzarea prin corespondenţă

Nr.crt. Cerinţe Rezultatul

evaluării Data

a. Identifică informaţiile utile din mesajul anterior.

Numele clientului, date despre acesta: adresă, telefon.

Articolul comandat de client, cantitate.

b. Înregistrează comanda primită de la clientul Ionescu.c. Identifică contextul de aplicare a vânzării prin corespondenţă.

natura mărfii solicitate distanţă condiţii de manipulare

14

condiţii de ambalare

Cadrul didactic/mentorul/ tutorele de practică va urmări modul de lucru al elevului. Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev. Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.

Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare: elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare; elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare; certificarea rezultatului învăţării se va realiza în urma evaluării formativ;. înregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completată de profesor

pe parcursul probei;Sugestii privind dovezile evaluării: Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,

portofoliile. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate

constitui o dovadă a evaluării deprinderilor elevului.

8. Bibliografie

Bucur Cristina Mihaela - Comerţ electronic, Editura ASE 2002Costea Carmen Eugenia - Comerţul de gros şi cu amănuntul, Editura Uranus, 2001Poştovei Cătălina Ileana, Tanislav Cristina, Ilie Suzana – Manual pentru instruire practică clasa a

IX-a , Şcoala de arte şi meserii, Editura OscarPrint, 2005Poştovei Cătălina Ileana, Tanislav Cristina, Ilie Suzana – Manual pentru clasa a X a, Şcoala de arte

şi meserii, Editura OscarPrint, 2006Auxiliare curriculare - www.tvet.ro

9. Softuri

Word sau orice alt editor de text Excel sau orice altă aplicaţie de calcul tabelar Access sau orice altă bază de date Internet explorer sau orice alt browser

15

Modulul II. Tehnologia comercială

1. Notă introductivă

Modulul “Tehnologia comercială” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Recepţioner distribuitor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 385 ore conform planului de învăţământ, din care:

175 ore – laborator tehnologic 210 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

Organizarea unităţii comerciale Operaţii specifice casei de marcat Analiza ofertei de mărfuri alimentare Analiza ofertei de mărfuri nealimentare Aprovizionarea cu mărfuri a sălii de vânzare

16

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: Tehnologia comercială

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *Rezultatul învăţării 1:Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice

Mobilierul şi echipamentele comerciale- Tipuri de mobilier şi echipamente

comerciale în funcţie de locul de muncă: pentru etalare, păstrarea stocurilor de rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea mărfurilor, conservare, depozitare;

- Mobilierul şi echipamentele comerciale: specifice comerţului cu ridicata (rastele, stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi, cuburi, prisme, stendere, suporturi);

- Norme de PM şi PSI privind folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă.

Diferenţiază tipurile de mobilier şi echipamentele comerciale în funcţie de locul de muncă.

Întreţine mobilierul şi echipamentele comerciale.

Foloseşte echipamentele comerciale la locul de muncă.

Diferenţierea tipurilor de mobilier şi echipamentelor comerciale în funcţie de locul de muncă în condiţii reale/ sau simulare.

Întreţinerea mobilierului şi echipamentelor comerciale în condiţii reale/ sau simulare.

Folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă în condiţii reale/ sau simulare.

Rezultatul învăţării 2: Identifică modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare

Modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare

- Metode de ambalare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului: în vid, porţionată, colectivă, în folii contractibile în atmosferă modificată , tip aerosol;

- Condiţii de păstrare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale

Alege metode de ambalare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului.

Asigură condiţii de păstrare a mărfurilor

Alegerea metodelor de ambalare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului în condiţii reale/ sau simulare.

Asigurarea condiţiilor de păstrare a mărfurilor

17

produsului: parametrii fizici, biologici, chimici, igienico-sanitari, reguli de păstrare (vecinătatea admisă, înălţimea stivei, volum, greutate, apropiere de sursele de lumină, rezistenţa ambalajelor);

- Abateri şi modificări calitative: fizice, chimice, microbiologice, bio-chimice.

alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului.

Determină abateri şi modificări calitative.

alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului. în condiţii reale/ sau simulare.

Determinarea abaterilor şi modificările calitative în condiţii reale/ sau simulare.

Rezultatul învăţării 3: Caracterizează sortimentul de accesorii şi piese de schimb

Sortimentul de accesorii şi piese de schimb- Accesorii şi piese de schimb pe grupe de

mărfuri: textile-încălţăminte, metalo-chimice, cosmetice, sticlă, ceramică, lemn, tehnico-sanitare, materiale de construcţii, electrotehnice, electronice, autoturisme, birotică şi papetărie, sport-voiaj – turism, bijuterii şi gablonţuri;

- Calitatea accesoriilor şi pieselor de schimb: caracteristici organoleptice, tehnico – funcţionale (în funcţie de grupa de mărfuri);

- Defecte pentru accesorii şi piese de schimb: de aspect, culoare, formă, design, dimensiuni, funcţionalitate.

Identifică accesorii şi piesele de schimb pe grupe de mărfuri.

Verifică calitatea accesoriilor şi pieselor de schimb.

Identifică defectele pentru accesorii şi piese de schimb.

Identificarea accesoriilor şi pieselor de schimb pe grupe de mărfuri în condiţii reale/ sau simulare.

Verificarea calităţii accesoriilor şi pieselor de schimb în condiţii reale/ sau simulare.

Identificarea defectelor pentru accesorii şi piese de schimb în condiţii reale/ sau simulare.

Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte mărfurile pentru vânzare

Operaţii privind pregătirea mărfurilor pentru vânzare

- Operaţii comune în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare : dezambalare,

Efectuează operaţii comune în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare.

Efectuarea operaţiilor comune în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare în condiţii

18

etichetare, codificare;- Operaţii specifice în vederea pregătirii

mărfurilor pentru vânzare cu instrumente specifice:cântărire, preambalare, porţionare (mărfuri alimentare); călcare, recondiţionare, ştergere de praf, asamblare, remedierea micilor defecte: coasere de nasturi, tăierea butonierelor, prinderea ochiurilor scăpate (mărfuri nealimentare);

- Instrumente specifice operaţiunilor de pregătire a mărfurilor în sala de vânzare: de cântărire, tăiere, de măsurare, ambalare, sigilare, etichetare, porţionare, condiţionare;

- Transportul şi manipularea mărfurilor în sala de vânzare.

Efectuează operaţii specifice în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu instrumente specifice.

Transportă şi manipulează mărfurile în sala de vânzare.

reale/ sau simulare. Efectuarea operaţiilor specifice în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu instrumente specifice în condiţii reale/ sau simulare.

Transportarea şi manipularea mărfurilor în sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

Rezultatul învăţării 5: Expune mărfurile în sala de vânzare

Expunerea mărfurilor în sala de vânzare- Întreţinerea spaţiilor şi mobilierului din

sala de vânzare: ştergere de praf, spălare, curăţare;

- Elemente de etichetare în sala de vânzare: coduri, denumirea produsului, preţ, cantitate, afişe promoţionale;

- Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare: pe rafturi, gondole, suporturi, vitrine, vitrine frigorifice, lăzi frigorifice, pe podium, pe stendere, gradene, conform încadrării pe sortiment.

Pregăteşte spaţiile şi mobilierul comercial din sala de vânzare.

Aplică elementele de etichetare în sala de vânzare.

Aranjează mărfurilor în sala de vânzare

Pregătirea spaţiilor şi mobilierul comercial din sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

Aplicarea elementelor de etichetare în sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

19

Rezultatul învăţării 6: Actualizează sortimentul de mărfuri din sala de vânzare

Actualizarea sortimentului de mărfuri din sala de vânzare

- Identificarea sortimentului descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzarea: după formă, articol, marcă, preţ, mărime, model;

- Scoaterea din vânzare a sortimentului cu termen de valabilitate expirat: pe baza termenului de valabilitate, expirarea promoţiei produsului;

- Completarea sortimentului în sala de vânzare: în funcţie de vânzările zilnice, ritmul aprovizionării, promoţii, acorduri cu furnizorii, sezonalitatea cererii, evenimente speciale.

Identifică sortimentul descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzarea.

Scoate din vânzare sortimentul cu termen de valabilitate expirat.

Completează sortimentul comercial în sala de vânzare.

Identificarea sortimentului descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

Scoaterea din vânzare a sortimentului cu termen de valabilitate expirat în condiţii reale/ sau simulare.

Completarea sortimentului comercial în sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.

Rezultatul învăţării 7: Asigură funcţionarea casei de marcat

Funcţionarea casei de marcat- Funcţionalitatea echipamentelor de casă:

curăţarea geamului scannerului, fixarea/înlocuirea rolelor, testarea funcţionării sistemului, raport funcţionare casă;

- Pregătirea casei de marcat în vederea funcţionării: verificare numerar, bandă de transport, codificare mărfuri, eşantioane bani, monedă divizionară;

- Reguli de încasare: eliberare bon de casă, regimul banilor proprii, deschiderea/ închiderea.

Verifică funcţionarea echipamentelor de casă.

Pregăteşte casa de marcat în vederea funcţionării.

Respectă regulile de încasare.

Verificarea funcţionării echipamentelor de casă în condiţii reale/ sau simulare.

Pregătirea casei de marcat în vederea funcţionării în condiţii reale/ sau simulare.

Respectarea regulilor de încasare în condiţii reale/ sau simulare.

* Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională

20

4. Conţinutul formăriiSe recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Mobilierul şi echipamentele comerciale

1.1. Tipuri de mobilier şi echipamente comerciale în funcţie de locul de muncă: pentru etalare, păstrarea stocurilor de rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea mărfurilor, conservare, depozitare;1.2. Mobilierul şi echipamentele comerciale: specifice comerţului cu ridicata (rastele, stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi, cuburi, prisme, stendere, suporturi);

1.3. Norme de PM şi PSI privind folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă.2. Modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare

2.1. Metode de ambalare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului: în vid, porţionată, colectivă, în folii contractibile în atmosferă modificată, tip aerosol;2.2. Condiţii de păstrare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului: parametrii fizici, biologici, chimici, igienico-sanitari, reguli de păstrare (vecinătatea admisă, înălţimea stivei, volum, greutate, apropiere de sursele de lumină, rezistenţa ambalajelor);2.3. Abateri şi modificări calitative: fizice, chimice, microbiologice, biochimice.

3. Sortimentul de accesorii şi piese de schimb3.1. Accesorii şi piese de schimb pe grupe de mărfuri: textile-încălţăminte, metalo-chimice, cosmetice, sticlă, ceramică, lemn, tehnico-sanitare, materiale de construcţii, electrotehnice, electronice, autoturisme, birotică şi papetărie, sport-voiaj – turism, bijuterii şi gablonţuri;3.2. Calitatea accesoriilor şi pieselor de schimb: caracteristici organoleptice, tehnico – funcţionale (în funcţie de grupa de mărfuri);3.3. Defecte pentru accesorii şi piese de schimb: de aspect, culoare, formă, design, dimensiuni, funcţionalitate.

4. Operaţii privind pregătirea mărfurilor pentru vânzare4.1. Operaţii comune în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare: dezambalare, etichetare, codificare;4.2. Operaţii specifice în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu instrumente specifice: cântărire, preambalare, porţionare (mărfuri alimentare); călcare, recondiţionare, ştergere de praf, asamblare, remedierea micilor defecte: coasere de nasturi, tăierea butonierelor, prinderea ochiurilor scăpate (mărfuri nealimentare);4.3. Instrumente specifice operaţiunilor de pregătire a mărfurilor în sala de vânzare: de cântărire, tăiere, de măsurare, ambalare, sigilare, etichetare, porţionare, condiţionare;4.4. Transportul şi manipularea mărfurilor în sala de vânzare.

5. Expunerea mărfurilor în sala de vânzare5.1. Întreţinerea spaţiilor şi mobilierului comercial din sala de vânzare: ştergere de praf, spălare, curăţare;5.2 Elemente de etichetare în sala de vânzare: coduri, denumirea produsului, preţ, cantitate, afişe promoţionale;5.3. Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare: pe rafturi, gondole, suporturi, vitrine, vitrine frigorifice, lăzi frigorifice, pe podium, pe stendere, gradene, conform încadrării pe sortiment.

6. Actualizarea sortimentului de mărfuri din sala de vânzare

21

6.1. Identificarea sortimentului descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzarea: după formă, articol, marcă, preţ, mărime, model;6.2. Scoaterea din vânzare a sortimentului cu termen de valabilitate expirat: pe baza termenului de valabilitate, expirarea promoţiei produsului;6.3. Completarea sortimentului în sala de vânzare: în funcţie de vânzările zilnice, ritmul aprovizionării, promoţii, acorduri cu furnizorii, sezonalitatea cererii, evenimente speciale.

7. Funcţionarea casei de marcat7.1. Funcţionalitatea echipamentelor de casă: curăţarea geamului scannerului, fixarea/înlocuirea rolelor, testarea funcţionării sistemului, raport funcţionare casă;7.2. Pregătirea casei de marcat în vederea funcţionării: verificare numerar, bandă de transport, codificare mărfuri, eşantioane bani, monedă divizionară;7.3. Reguli de încasare: eliberare bon de casă, regimul banilor proprii, deschiderea/ închiderea.

Toate conţinuturile formării pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

echipamenteo casă de marcat

instrumente de lucru:o balanţă,o cântar,o metru.

utilaje de ambalare/depozitare:o palete,o baloţi,o containere,o pachete, o cutii, o navete, o lăzi.

utilaje de păstrare a mărfurilor: o rafturi, o suporţi, o grătare, o platforme, o palete, o camere şi o dulapuri frigorifice.

documente:o factură, o bon de casă.

22

6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologia comercială” trebuie să fie abordate

într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Tehnologia comercială” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,

vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea

modulului în orele de laborator tehnologic, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Orele de instruire practică se recomandă să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor pe piaţa forţei de muncă la terminarea şcolii.

Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:– să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii;– să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru;

23

– să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii; de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate;

– să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;– să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologia comercială”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

Prezentarea - poate lua forma unei prezentări a unei teme tehnice. Elevii trebuie să transmită informaţii şi să lanseze idei. Pot lucra individual sau în grup şi li se poate solicita să răspundă la întrebări referitoare la modulul „Tehnologia comercială”. Pot descrie experienţele personale din timpul implementării unui proiect sau unei activităţi practice. Elevii pot fi evaluaţi individual sau ca membri ai unui grup.

Studiile de caz - constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator detaşat al evenimentelor, să analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze modalitatea de acţiune. In numeroase studii de caz, nu există răspunsuri „corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.

Exerciţiile practice - constau în orice activitate care permite elevilor să îşi demonstreze direct abilităţile tehnice şi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul final al activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie a ambelor.

Joc de rol - elevilor li se prezintă o situaţie, adesea o problemă sau un incident, la care trebuie să reacţioneze, prin asumarea unui anumit rol — spre deosebire de studiul de caz, unde elevul este un observator dezinteresat. Punerea în scenă poate să nu fi fost repetată sau elevul poate fi informat pe scurt cu privire la rolul care trebuie jucat. O astfel de evaluare are un final mai deschis şi este mai mult centrată pe elev decât simulările.

Cubul - explorarea unui subiect din mai multe perspective. De exemplu:Modulul: Tehnologia comercialăTema: Verifică funcţionarea echipamentelor de casă.

o Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.o Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.o Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din

simboluri, asociate cu verbe:1. Simbol 1- DESCRIE2. Simbol 2- COMPARĂ3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ4. Simbol 4- ASOCIAZĂ5. Simbol 5- APLICĂ6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ

Elevii vor face aceste operaţiuni pe fişe; fiecare echipă va primi o fişă conform simbolului ales.

24

După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.

Experienţa concretă - experienţa poate fi reală.Exemplu: Folosirea echipamentele comerciale la locul de muncă.sau Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care utilizează echipamentelor comerciale la locul de muncă.

7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei „Fise de observaţie/evaluare”. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.Evaluarea poate fi :

a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

25

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată. Elevul este evaluat individual, în conformitate cu criterii de performanţă prestabilite din portofoliul personal. Acesta pentru a dobândi un rezultat al învăţării, elevul trebuie să satisfacă toate criteriile de performanţă pentru rezultatul învăţării strângând dovezi pe parcursul stagiului desfăşurat la agentul economic sau în condiţii cât mai apropiate de realităţile locului de muncă.

Evaluarea formativă trebuie să se desfăşoare în mediul real de învăţare şi oferă informaţii asupra progresului elevilor. Rezultatele evaluării formative sunt utilizate pentru a stabili obiectivele învăţării şi a oferi feedback elevilor.

Feedback-ul trebuie să fie întotdeauna direct şi constructiv de către profesorul coordonator sau tutore şi trebuie să ofere elevilor informaţii privind etapele următoare de parcurs. Pentru a fi eficace, feedback-ul trebuie oferit cu promptitudine, astfel încât elevul să poate ţină cont de acesta în procesul de învăţare. Aceasta asigură motivarea, care reprezintă un element crucial în sprijinirea elevilor pentru a învăţa cu succes. Feedback-ul întârziat poate să nu mai aibă sens pentru elev.

În practică, dovezile privind îndeplinirea activităţilor practice pot fi adesea colectate prin evaluări efectuate în atelierele şcolii şi prin activităţi de simulare a mediului de lucru. Dacă se pot organiza pentru elevi stagii de pregătire practică la un agent economic local, evaluatorul trebuie să colecteze cât mai multe informaţii în timpul stagiului. Dovezile obţinute prin observare sunt deosebit de valoroase, pentru că certifică performanţele elevului la locul de muncă, în situaţii reale. Acestea pot fi obţinute de la personalul de la locul de muncă sau de la clienţi, ale căror aprecieri în relaţie cu criteriile de evaluare pot fi considerate credibile.

Dovezile privind realizarea activităţilor trebuie să cuprindă:o fişe de observare,o fişe de lucru,o fişe de autoevaluare,o jurnalul de practică,o portofoliile,o prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.

Implicarea elevilor în cât mai mare măsură în procesul de evaluare constituie o bună practică şi, prin aceasta:

Veţi contribui la încurajarea sentimentului de proprietate asupra învăţării şi evaluării şi la o mai bună înţelegere a procesului de către elevi; Puteţi facilita planificarea evaluării - elevii pot fi capabili să identifice oportunităţi adecvate pentru evaluare; Veţi asista în construirea portofoliului (pentru acei elevi care folosesc portofolii);

26

Un instrument utilizat cu succes este jurnalul de practică şi jurnalul de activitate al elevului:

Exemplu:

JURNAL DE PRACTICĂ

Clasa:Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema/Teme:Sarcini de lucru (opţional, în funcţie de specificul modulului):

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat sa faceţi pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

27

JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI- Pentru stagiile de pregătire practică –

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Nr convenţiei de practică

Data Interval orar

Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I/

Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea în timpul stagiului de practică la agenţii economici, pot fi colectate într-o „mapă a elevului”.

28

Mapa elevului ar putea conţine: Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau

abilităţi cheie; Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc; Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate; Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev ; Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat de învăţare:

Rezultatul învăţării 3: Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice

Deprinderi Precizări privind conţinuturile supuse evaluării Evaluare

a Diferenţierea tipurilor de mobilier şi echipamentelor comerciale în funcţie de locul de muncă

Tipuri de mobilier şi echipamente comerciale în funcţie de locul de muncă: pentru etalare, păstrarea stocurilor de rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea mărfurilor, conservare, depozitare Mobilierul şi echipamentele comerciale: specifice comerţului cu ridicata (rastele, stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi, cuburi, prisme, stendere, suporturi). Norme de PM şi PSI privind folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă

Evaluare activităţi practice

bÎntreţinerea mobilierului şi echipamentelor comerciale

c

Folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă

Activitate. La agentul economic de profil, realizaţi următoarele activităţi:

o Diferenţiaţi tipurile de mobilier şi echipamentele comerciale în funcţie de locul de muncă.

o Întreţineţi mobilierul şi echipamentelor comerciale.o Folosiţi echipamentele comerciale la locul de muncă.

Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare Grila de evaluare

Nume candidat:Nume evaluator:Rezultatul învăţării 3: Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice

crt. Cerinţe Rezultatul evaluării Data

29

a. Diferenţierea tipurilor de mobilier şi echipamentelor comerciale în funcţie de locul de muncă

Da sau (√)Nu sau (X)

b. Întreţinerea mobilierului şi echipamentelor comerciale Da sau (√)Nu sau (X)

c. Folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă Da sau (√)Nu sau (X)

Profesorul va urmări modul de lucru al elevului. Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.Rezultatul învăţării se consideră atins dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare; elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de

învăţare; certificarea acestui rezultat al învăţării se va realiza în urma evaluării formative; înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de

profesor pe parcursul probei.Sugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării;

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele, portofoliile.

8. Bibliografie

Ristea Ana Lucia, Tudose C., Ioan Franc V. - Tehnologie comercială – Ed. Expert, Bucureşti, 1995Tudose C., Ristea Ana Lucia - Tehnologia comercializării mărfurilor – manual

pentru licee tehnologice, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 1993

Auxiliare curriculare - www.tvet.ro

30

Modulul III. „Administrarea depozitului”

1. Notă introductivăModulul “Administrarea depozitului” face parte din stagiile de oractică – CDL, necesar dobândirii calificării profesionale ,, Recepţioner distribuitor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practicăModulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

Administrarea mărfurilor Stocarea mărfurilor Prestarea de servicii pentru comerţul cu amănuntul

31

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: Administrarea depozituluiCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *

Rezultatul învăţării 1: Participă la operaţiile specifice recepţiei mărfurilor

Operaţii specifice recepţiei mărfurilor- Documente de însoţire a lotului de marfă:

factură, aviz de expediţie, conosamente, scrisoarea de trăsură, foaia de parcurs, certificatul de calitate, certificatul de conformitate, buletinul de analiză, concordanţa scriptică şi faptică între informaţiile din documente (provenienţă, denumire produs, cantitate, calitate, preţ) şi mărfurile primite efectiv.

- Pregătirea mărfurilor pentru verificarea cantitativă, calitativă: dezambalarea de ambalajul de transport, aranjarea pe sortimente, articole.

- Verificarea cantitativă a mărfurilor: numărare, cântărire, măsurare.

- Verificarea calitativă a mărfurilor: integritatea ambalajelor, a marcării, caracteristici calitative pe grupe de mărfuri.

Verifică documentele de însoţire a lotului de marfă.

Pregăteşte mărfurile pentru verificarea cantitativă.

Verifică cantitativ mărfurile.

Verifică calitativ mărfurile.

Verificarea documentelor de însoţire a lotului de marfă în condiţii reale sau de simulare.

Pregătirea mărfurilor pentru verificarea cantitativă în condiţii reale sau de simulare.

Verificarea cantitativă a mărfurile în condiţii reale sau de simulare.Verificarea calitativă a mărfurile în condiţii reale sau de simulare

Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii specifice depozitării mărfurilor

Operaţii specifice depozitării mărfurilor- Manipularea şi transportul mărfurilor în

spaţiul de depozitare în funcţie de caracteristici: greutate, volum, grad de perisabilitate, înscrisuri pe ambalaj, manual, mecanic, automat.

Manipulează şi transportă mărfurile în

spaţiul de depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor.

Manipularea şi transportul mărfurile în spaţiul de depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

32

- Unităţi de încărcătură în funcţie de natura mărfurilor (în vederea expedierii): baloţi, palete, containere, pachete, cutii, navete, lăzi.

- Norme de transport şi manipulare a mărfurilor: poziţia corpului, cantitate maximă, înălţime, mod de prindere, echilibrarea greutăţii.

Formează unităţi de încărcătură în funcţie de natura mărfurilor în vederea expedierii.

Respectă normele de transport şi manipulare a mărfurilor.

Formarea unităţilor de încărcătură în funcţie de natura mărfurilor în vederea expedierii în condiţii reale sau de simulare.

Respectarea normelor de transport şi manipulare a mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 3: Respectă regulile specifice păstrării mărfurilor

Reguli specifice păstrării mărfurilor- Condiţii de păstrare şi depozitare în

funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.

- Operaţii de întreţinere a mărfurilor: ştergere, dezinfectare, curăţare.

- Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: sparte, rupte, expirate, ambalaje deteriorate, neetichetate, fisurate, decolorate.

Identifică condiţiile de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor.

Efectuează operaţii de întreţinere a mărfurilor.

Înlocuieşte mărfurile necorespunzătoare.

Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

Efectuarea operaţiilor de întreţinere a mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

.Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 4: Urmăreşte stocul de marfă

Stocul de marfă- Stocul de marfă: stabilire prin numărare,

cântărire, măsurare.- Stocul de marfă în funcţie de ritmul

vânzării: intrări, ieşiri, viteza de circulaţie.- Situaţii specifice referitoare la stoc : stoc

supranormativ, subnormativ, de siguranţă, pentru transport intern, stoc pentru condiţii

Stabileşte stocul de marfă existent.

Determină stocul în funcţie de ritmul vânzării.

Raportează situaţiile specifice legate de stocul de marfă.

Stabilirea stocului de marfă existent în condiţii reale. sau de simulare.Determinarea stocul în funcţie de ritmul vânzării în condiţii reale sau de simulare.

Raportarea situaţiilor specifice legate de stocul de marfă în condiţii reale sau de

33

de iarnă. simulareRezultatul învăţării 5: Coordonează mişcarea mărfurilor în depozit

Mişcarea mărfurilor în depozit- Modalităţi de depozitare în funcţie de

grupa de mărfuri: pe rafturi fără palete, stivuire direct pe paletă; stivuire cu montanţi, pe palete simple în rastele metalice, pe palete simple în stelaje.

- Cerinţe referitoare la formarea încărcăturii pe paletă: înscriere în perimetrul paletei, stabilitatea coletelor, paletelor, lăzilor, navetelor, noilor sisteme de fixare (chingi, benzi adezive, folii contractibile).

- Optimizarea transportului intern: corelare mijloc de transport - particularităţi produs, caracteristici tehnico – funcţionale - mijloc de depozitare.

Stabileşte modalităţile de depozitare în funcţie de grupa de mărfuri.

Respectă cerinţele referitoare la formarea încărcăturii pe paletă.

Optimizează transportul intern.

Stabilirea modalităţilor de depozitare în funcţie de grupa de mărfuri în condiţii reale sau de simulare.

Respectarea cerinţelor referitoare la formarea încărcăturii pe paletă în condiţii reale sau de simulare.

Optimizarea transportului intern în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 6: Aranjează mărfurile în depozit

Aranjarea mărfurilor în depozit- Ordonarea mărfurilor pe: grupe, subgrupe,

articole, sortimente, termen de valabilitate.- Aşezarea mărfurilor în funcţie de modul

de ambalare: stive (saci, lăzi), stelaje (rafturi), vrac (grămezi) pentru mărfurile neambalate.

- Condiţii de depozitare a mărfurilor: frecvenţa cererii, vecinătate admisă, termen de valabilitate, înălţimea stivelor.

Ordonează mărfurile.

Aşează mărfurile în funcţie de modul de ambalare .

Respectă condiţiile de depozitare .

Ordonarea mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

Aşezarea în funcţie de modul de ambalare în condiţii reale sau de simulare.

Respectarea condiţiilor de depozitare în condiţii reale sau de simulare.

34

Rezultatul învăţării 7: Asigură condiţiile de păstrare

Condiţii de păstrare a mărfurilor în depozit- Utilajele pentru păstrarea mărfurilor:

rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete, camere şi dulapuri frigorifice.

- Instrumente de control a parametrilor atmosferici: termometre, higrometre.

- Starea igienico - sanitară a spaţiului de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare ( periodică şi sistematică).

- Starea calitativă a mărfurilor: control zilnic, periodic.

Verifică echipamentele de păstrare a mărfurilor.

Verifică cu ajutorul instrumentelor de control a parametrilor atmosferici.

Menţine stării igienico-sanitară a spaţiului de depozitare.

Controlează starea calitativă a mărfurilor.

Verificarea echipamentelor de păstrare a mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

Verificarea cu ajutorul instrumentelor de control a parametrilor atmosferici în condiţii reale sau de simulare.Menţinerea stării igienico-sanitare a spaţiului de depozitare în condiţii reale sau de simulareControlarea stării calitative a mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 8: Pregăteşte comenzile în vederea livrării

Pregătirea comenzilor în vederea livrării- Documentele de livrare: facturi, dispoziţii

de livrare.- Sortimentul comercial: grupe, subgrupe,

articole, dimensiuni, sortimente.

- Mişcarea mărfurilor în vederea predării spre beneficiar: încărcare, transport, predare.

- Înregistrarea în contabilitate a documentelor de facturare: factura fiscală, aviz de expediţie.

Primeşte comenzile şi întocmeşte documentele de livrare.

Sortează şi formează sortimentul comercial.

Supraveghează mişcările mărfurilor în vederea predării spre beneficiari.

Predă în vederea înregistrării în contabilitate a documentelor de facturare şi actualizează baza de date privind ieşirile de mărfuri.

Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor de livrare în condiţii reale sau de simulareSortarea şi formarea sortimentului comercial în condiţii reale sau de simulareSupravegherea mişcării mărfurilor în vederea predării spre beneficiari în condiţii reale sau de simulare.

Predarea în vederea înregistrării în contabilitate a documentelor de facturare şi actualizarea bazei de date privind ieşirile de mărfuri în condiţii reale sau de simulare.

35

Rezultatul învăţării 9: Ambalează mărfurile în vederea livrării

Ambalarea mărfurile în vederea livrării- Sortarea mărfurilor livrate în vrac : aparate

şi instalaţii de sortare (mecanizate, automatizate).

- Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în vederea livrării: cântar, balanţă electronică, cântar electronic.

- Preambalarea şi sigilarea sortimentului în vederea livrării :pungi, plicuri, casolete, ambalare în folii (blister, skin).

Sortează mărfurile livrate în vrac.

Cântăreşte şi porţionează mărfurilor în vederea livrării.

Preambalează şi sigilează sortimentul de marfă în vederea livrării.

Sortarea mărfurilor livrate în vrac în condiţii reale sau de simulare.

Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în vederea livrării în condiţii reale sau de simulare.

Preambalarea şi sigilarea sortimentului în vederea livrării în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 10 : Etichetează mărfurile în depozit

Etichetarea mărfurilor în depozit- Elementele de identificare şi informare a

consumatorilor: Elemente de identificare : denumirea şi

cantitatea produsului, denumirea fabricii producătoare sau marca de fabrică, numărul standardului sau normei tehnice, data fabricaţiei sau termenul de valabilitate, cantitatea ambalată.

Elemente de informare: structura produsului sau compoziţia chimică, condiţii de păstrare, condiţii de utilizare sau indicaţii de utilizare, condiţii de întreţinere.

- Normele privind etichetarea produselor alimentare preambalate : pentru etichetarea alimentelor preambalate: numele şi adresa celui care a preambalat produsul, elemente

Afişează elementele de identificare şi informare a consumatorilor.

Respectă normele privind etichetarea produselor alimentare preambalate.

Afişarea elementelor de identificare şi informare a consumatorilor în condiţii reale sau de simulare.

Respectarea normelor privind etichetarea produselor alimentare preambalate  în condiţii reale sau de simulare.

36

de identificare şi informare (pe ambalaj, pe o etichetă distinctă), informaţii despre lotul de fabricaţie din care fac parte ( seria lotului, data fabricaţiei sau culegerii recoltei), data preambalării (îmbutelierii).

- Normele privind etichetarea produselor nealimentare : pentru etichetarea mărfurilor nealimentare: textile, chimice, peliculogene (elemente de identificare şi informare).

- Marcarea şi etichetarea mărfurilor preambalate: prin: ştanţare, tipărire, lipire.

Respectă normele privind etichetarea produselor nealimentare.

Marchează şi etichetează mărfurilor preambalate.

Respectarea normelor privind etichetarea produselor nealimentare în condiţii reale sau de simulare.

Marcarea şi etichetarea mărfurilor preambalate în condiţii reale sau de simulare.

Rezultatul învăţării 11: Utilizează echipamente pentru prestarea de servicii materiale în depozitele comerciale

Echipamente pentru prestarea de servicii materiale în depozitele comerciale

- Dotări tehnice pentru prestarea de servicii la cererea beneficiarilor: maşini de tăiat, porţionat, tranşat, sortat, cântare, maşini de umplere, ambalare, legare, sigilare, benzi de lucru pentru curăţare, maşini de curăţat, maşini de calibrare.

- Servicii suplimentare în funcţie de cererea beneficiarilor: montare şi demontare: cu ajutorul instrumentelor de lucru (şurubelniţe, chei, foarfece metalice, bormaşina electrică), pregătirea mărfurilor pentru vânzarea în autoservire, pregătirea pentru consum, protecţie împotriva factorilor externi ( umezeală, temperatură,

Foloseşte dotările tehnice pentru prestarea de servicii la cererea beneficiarilor.

Realizează servicii suplimentare în funcţie de cererea beneficiarilor.

Folosirea dotărilor tehnice pentru prestarea de servicii la cererea beneficiarilor în condiţii reale sau de simulare

Realizarea de servicii suplimentare în funcţie de cererea beneficiarilor în condiţii reale sau de simulare

37

lumină).- Verificarea utilajelor de lucru: alimentare la

sursa de energie corespunzătoare, existenta părţilor componente şi accesoriilor, integritatea şi funcţionalitatea lor, testare cu ajutorul aparatelor de control.

Verifică utilajele de lucru. Verificarea utilajelor de lucru în condiţii reale. sau de simulare

* Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională

38

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Operaţii specifice recepţiei mărfurilor:

1.1 Documente de însoţire a lotului de marfă: factură, aviz de expediţie, conosamente, scrisoarea de trăsură, foaia de parcurs, certificatul de calitate, certificatul de conformitate, buletinul de analiză, concordanţa scriptică şi faptică între informaţiile din documente (provenienţă, denumire produs, cantitate, calitate, preţ) şi mărfurile primite efectiv.1.2 Pregătirea mărfurilor pentru verificarea cantitativă, calitativă: dezambalarea de ambalajul de transport, aranjarea pe sortimente, articole.1.3 Verificarea cantitativă a mărfurilor: numărare, cântărire, măsurare.1.4 Verificarea calitativă a mărfurilor: integritatea ambalajelor, a marcării, caracteristici calitative pe grupe de mărfuri.

2. Operaţii specifice depozitării mărfurilor:2.1 Manipularea şi transportul mărfurilor în spaţiul de depozitare în funcţie de caracteristici: greutate, volum, grad de perisabilitate, înscrisuri pe ambalaj, manual, mecanic, automat.2.2 Unităţi de încărcătură în funcţie de natura mărfurilor (în vederea expedierii): baloţi, palete, containere, pachete, cutii, navete, lăzi2.3 Norme de transport şi manipulare mărfurilor: poziţia corpului, cantitate maximă, înălţime, mod de prindere, echilibrarea greutăţii.

3. Reguli specifice păstrării mărfurilor:3.1 Condiţii de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.3.2 Operaţii de întreţinere a mărfurilor: ştergere, dezinfectare, curăţare.3.3 Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: sparte, rupte, expirate, ambalaje deteriorate, neetichetate, fisurate, decolorate.

4. Stocul de marfă:4.1 Stocul de marfă: stabilire prin numărare, cântărire, măsurare.4.2 Stocul de marfă în funcţie de ritmul vânzării: intrări, ieşiri, viteza de circulaţie.4.3 Situaţii specifice referitoare la stoc : stoc supranormativ, subnormativ, de siguranţă, pentru transport intern, stoc pentru condiţii de iarnă.

5. Mişcarea mărfurilor în depozit:5.1 Modalităţi de depozitare în funcţie de grupa de mărfuri: pe rafturi fără palete, stivuire direct pe paletă; stivuire cu montanţi, pe palete simple în rastele metalice, pe palete simple în stelaje.5.2 Cerinţe referitoare la formarea încărcăturii pe paletă: înscriere în perimetrul paletei, stabilitatea coletelor, paletelor, lăzilor, navetelor, noilor sisteme de fixare: chingi, benzi adezive, folii contractibile.5.3 Optimizarea transportului intern: corelare mijloc de transport - particularităţi produs, caracteristici tehnico - funcţionale, mijloc de depozitare.

6. Aranjarea mărfurilor în depozit:6.1 Ordonarea mărfurilor pe: grupe, subgrupe, articole, sortimente, termen de valabilitate.6.2 Aşezarea mărfurilor în funcţie de modul de ambalare: stive (saci, lăzi), stelaje (rafturi), vrac (grămezi) pentru mărfurile neambalate.

39

6.3 Condiţii de depozitare a mărfurilor: frecvenţa cererii, vecinătate admisă, termen de valabilitate, înălţimea stivelor.

7. Condiţii de păstrare a mărfurilor în depozit:7.1 Utilajele folosite pentru păstrarea mărfurilor: rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete, camere şi dulapuri frigorifice.7.2 Instrumente de control a parametrilor atmosferici: termometre, higrometre.7.3 Starea igienico - sanitară a spaţiului de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, periodică şi sistematică.7.4 Starea calitativă a mărfurilor: control zilnic, periodic.

8. Pregătirea comenzilor în vederea livrării:8.1 Documentele de livrare: facturi, dispoziţii de livrare.8.2 Sortimentul comercial: grupe, subgrupe, articole, dimensiuni, sortimente.8.3 Mişcarea mărfurilor în vederea predării spre beneficiar: încărcare, transport, predare.8.4 Înregistrarea în contabilitate a documentelor de facturare: factura fiscală, aviz de expediţie.

9. Ambalarea mărfurilor în vederea livrării9.1. Sortarea mărfurilor livrate în vrac: aparate şi instalaţii de sortare (mecanizate, automatizate). 9.2. Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în vederea livrării: cântar, balanţă electronică, cântar electronic.9.3. Preambalarea şi sigilarea sortimentului în vederea livrării: pungi, plicuri, casolete, ambalare în folii ( blister, skin).

10. Etichetarea mărfurilor în depozit10.1. Etichetarea mărfurilor în depozit10.2. Elementele de identificare şi informare a consumatorilor:

10.2.1. Elemente de identificare :denumirea şi cantitatea produsului, denumirea fabricii producătoare sau marca de fabrică, numărul standardului sau normei tehnice, data fabricaţiei sau termenul de valabilitate, cantitatea ambalată.10.2.2. Elemente de informare: structura produsului sau compoziţia chimică, condiţii de păstrare, condiţii de utilizare sau indicaţii de utilizare, condiţii de întreţinere.

10.3. Normele privind etichetarea produselor alimentare preambalate : pentru etichetarea alimentelor preambalate: numele şi adresa celui care a preambalat produsul, elemente de identificare şi informare (pe ambalaj, pe o etichetă distinctă), informaţii despre lotul de fabricaţie din care fac parte (seria lotului, data fabricaţiei sau culegerii recoltei), data preambalării (îmbutelierii).10.4. Normele privind etichetarea produselor nealimentare : pentru etichetarea mărfurilor nealimentare: textile, chimice, peliculogene (elemente de identificare şi informare).10.5. Marcarea şi etichetarea mărfurilor preambalate: prin: ştanţare, tipărire, lipire.

11. Echipamente pentru prestarea de servicii materiale în depozitele comerciale11.1. Dotări tehnice pentru prestarea de servicii la cererea beneficiarilor: maşini de tăiat, porţionat, tranşat, sortat, cântare, maşini de umplere, ambalare, legare, sigilare, benzi de lucru pentru curăţare, maşini de curăţat, maşini de calibrare.11.2. Servicii suplimentare în funcţie de cererea beneficiarilor: montare şi demontare: cu ajutorul instrumentelor de lucru (şurubelniţe, chei, foarfece metalice, bormaşina electrică), pregătirea mărfurilor pentru vânzarea în autoservire, pregătirea pentru consum, protecţie împotriva factorilor externi ( umezeală, temperatură, lumină).

40

11.3. Verificarea utilajelor de lucru: alimentare la sursa de energie corespunzătoare, existenta părţilor componente şi accesoriilor, integritatea şi funcţionalitatea lor, testare cu ajutorul aparatelor de control.

Toate conţinuturile formării fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

instrumente de lucru: balanţă, cântar, metru, termometru, higrometru.

ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare utilaje de ambalare/depozitare:

palete, baloţi, containere, pachete, cutii, navete, lăzi.

utilaje de păstrare a mărfurilor: rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete, camere, dulapuri frigorifice.

documente: factură, aviz de expediţie, conosament, scrisoarea de trăsură, foaia de parcurs, certificatul de calitate, certificatul de conformitate, buletinul de analiză.

41

6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului ,, Administrarea depozitului” sunt abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Administrarea depozitului” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,

vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Administrarea depozitului”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în

42

acea oră. Pentru a identifica modul în care elevii au reţinut diferenţa dintre recepţia cantitativă şi calitativă, putem cere acestora ca în timp de 5 minute să prezinte aceste elemente diferenţiate pe tipuri.

Mozaicul Exemplu de activitate de învăţare:Modulul: Administrarea depozitului

Subiectul: Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.

o Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.o Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; 4 şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă

conţine după caz următoarele – condiţii de temperatură, condiţii de umiditate, condiţii legate de circulaţia aerului, reguli de vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa între purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de lumină şi căldură).o Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit: de exemplu toţi elevii care au

numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2, toţi elevii care au numărul 3, etc.o Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au

nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor.o După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin

EXPERŢI în grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.o Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective. Exemplu de activitate de învăţare:Modulul: Administrarea depozituluiTema: Ordonarea mărfurilor: grupe, subgrupe, articole, sortimente, termen de valabilitate.

o Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.o Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.o Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din

simboluri, asociate cu verbe:Simbol 1 - DESCRIESimbol 2 - COMPARĂSimbol 3 - ANALIZEAZĂSimbol 4 - ASOCIAZĂSimbol 5 - APLICĂSimbol 6 - ARGUMENTEAZĂToate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primi o fişă conform

simbolului ales.o După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor

rezultatele finale.

Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei

43

Exemplu de activitate de învăţareMODULUL: Administrarea depozituluiTema: Controlarea stării calitative a mărfurilor: zilnică, periodică.

o Elevii sunt împărţiţi în grupe;o Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval: „Controlul

zilnic şi periodic al stării calitative a mărfurilor”;o Fiecare echipă primeşte un produs ales aleatoriu;o Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind etapele şi modul în care se realizează

controlul periodic şi zilnic pentru produsul ales;o După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi

prezintă întregii clase, modul în care se realizează controlarea stării calitative pentru produsul dat.

Experienţa concretăExperienţa poate fi reală.Exemplu: utilizarea balanţei/cântarului pentru determinarea greutăţii unui produs.Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”. Exemplu:Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un reprezentant al agentului economic (tutorele de pregătire practică) care utilizează balanţa/cântarul pentru determinarea greutăţii produsului.

Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns. Exemplu – Tema Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor de livrare: facturi, dispoziţii de livrareSe pun întrebări legate de:

Documentele de livrare Elementele unei facturi Elementele unei dispoziţii de livrare Modalitatea de completare a documentelor de livrare Erori întâlnite la completarea documentelor de livrare.

Elevul/grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.

Avantajele învăţării centrate pe elev:o creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul

de învăţare;o eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări

folosesc învăţarea activă;o memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a stăpâni

materia înseamnă a o înţelege;o posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul fiecărui

elev, ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.Activităţile la lecţii sunt variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,

toţi elevii să dobândească deprinderile necesare.

44

Se recomandă, de asemenea, organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program

stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de

performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.Tema: Asigurarea condiţiilor de păstrare:Proiectul cuprinde informaţii legate de:

Verificarea utilajelor de păstrare a mărfurilor: rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete, camere şi dulapuri frigorifice.

Determinarea cu ajutorul instrumentelor de control a parametrilor atmosferici: termometre, higrometre.

Menţinerea stării igienico - sanitare a spaţiului de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, periodică şi sistematică.

Controlarea stării calitative a mărfurilor: zilnică, periodică.

45

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic. Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.Tema: Reguli specifice păstrării mărfurilorPe parcursul unei fracţiuni din stagiul de pregătire practică elevul demonstrează că este capabil să întocmească un portofoliu personal care să cuprindă:

Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.

Efectuarea operaţiilor de întreţinere a mărfurilor: ştergere, dezinfectare, curăţare. Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: sparte, rupte, expirate, ambalaje

deteriorate, neetichetate, fisurate, decolorate.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

Nu trebuie să lipsească exemplificările/ situaţiile întâlnite la locul în care elevul realizează stagiul de pregătire practică.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării unui rezultat al învăţării. Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţării. Exemplificarea unui pachet de evaluare al unui rezultat al învăţării:

46

1. 2. REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII

3. Criteriile de realizare exprimate prin deprinderi 4. Probe de evaluare

1 Pregătirea comenzilor în vederea livrării

Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor delivrare: facturi, dispoziţii de livrare

Simulare/problematizare

Sortarea şi formarea sortimentului comercial: pe grupe, subgrupe, articole, dimensiuni, sortimente

Probe practice/ simulare

Supravegherea mişcării mărfurilor în vederea predării spre beneficiar: încărcare, transport, predare

Simulare/studiu de caz

Predarea în vederea înregistrării în contabilitate a documentelor de facturare: factura fiscală, aviz de expediţie.

Activitate. Pregătiţi o comandă pe care o veţi livra clientului X parcurgând următoarele activităţiSarcini de lucru:

1. Prezentaţi documentele de livrare2. Completaţi documentele de livrare3. Sortaţi şi formaţi sortimentul comer4cial pentru clientul X4. Predaţi documentele de facturare serviciului contabilitate.

Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare.Grila de evaluare

Nume candidat:Nume evaluator:Nr.crt. Cerinţe Rezultatul

evaluării Data

a. Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor de livrare: facturi, dispoziţii de livrare

Da sau (√)Nu sau (X)

b. Sortarea şi formarea sortimentului comercial: pe grupe, subgrupe, articole, dimensiuni, sortimente

Da sau (√)Nu sau (X)

47

c. Supravegherea mişcării mărfurilor în vederea predării spre beneficiar:

încărcare, transport, predare

Da sau (√)Nu sau (X)

d. Predarea în vederea înregistrării în contabilitate a documentelor de facturare:

factura fiscală, aviz de expediţie.

Da sau (√)Nu sau (X)

Profesorul va urmări modul de lucru al elevului. Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev. Rezultatul învăţării este validat dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.

Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare: elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare; elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de

învăţare; certificarea acestui rezultat al învăţării se realizează în urma evaluării formative; înregistrarea performanţei se realizează printr-o fişă de observare completată de

profesor pe parcursul probei de evaluare.Sugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de observare se elaborează conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, şi se utilizează pentru evaluarea prin probe practice ( dovadă a evaluării).

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele, portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învăţării.

8. Bibliografie

Ristea Ana Lucia, Tudose C., Ioan Franc V. - Tehnologie comercială – Ed. Expert, Bucureşti, 1995Tudose C., Ristea Ana Lucia - Tehnologia comercializării mărfurilor – manual

pentru licee tehnologice, Ed, Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 1993

48