Evaluarea validată empiric Evaluarea validată empiric în cazul tulburărilor de în cazul tulburărilor de

personalitatepersonalitate

Widiger (2002) a recomandat o Widiger (2002) a recomandat o strategie generală în cadrul căreia:strategie generală în cadrul căreia:

Se administrează iniţial un inventarSe administrează iniţial un inventar de de personalitate care va semnala prezenţa personalitate care va semnala prezenţa potenţială a unor trăsături de personalitate potenţială a unor trăsături de personalitate specifice unei tulburări de personalitate.specifice unei tulburări de personalitate.

Apoi se realizează un interviu Apoi se realizează un interviu semistructuratsemistructurat pentru a se confirma sau pentru a se confirma sau infirma prezenţa acestora, pentru a se infirma prezenţa acestora, pentru a se obţine detalii legate de modul lor obţine detalii legate de modul lor individual de manifestare la subiectul individual de manifestare la subiectul evaluat.evaluat.

Interviul semistructuratInterviul semistructurat e este utilizat mai ste utilizat mai degrabă în cercetare. Sunt cunoscute şi degrabă în cercetare. Sunt cunoscute şi avantajele, dar şi dezavantajele utilizării lui. avantajele, dar şi dezavantajele utilizării lui. Avantajele enumerate de Rogers (2003) se Avantajele enumerate de Rogers (2003) se exprimă prin faptul că:exprimă prin faptul că:

Asigură şi documentează o evaluare sistematică Asigură şi documentează o evaluare sistematică şi comprehensivă a fiecărui criteriu de diagnostic şi comprehensivă a fiecărui criteriu de diagnostic (aspect important când trebuie justificate decizii (aspect important când trebuie justificate decizii de dizabilitate sau judiciare).de dizabilitate sau judiciare).

Creşte fidelitatea rezultatelor şi deciziilor, Creşte fidelitatea rezultatelor şi deciziilor, obţinându-se rezultate care să fie confirmate de o obţinându-se rezultate care să fie confirmate de o replicare a interviului.replicare a interviului.

Manualele care le însoţesc explică raţionamentul Manualele care le însoţesc explică raţionamentul din spatele fiecărui criteriu utilizat în clarificarea din spatele fiecărui criteriu utilizat în clarificarea ambiguităţilor diagnosticului. ambiguităţilor diagnosticului.

Principalul dezavantajPrincipalul dezavantaj este că necesită un timp îndelungat pentru aplicare este că necesită un timp îndelungat pentru aplicare

astfel încât să fie cuprinse toate criteriile pentru toate astfel încât să fie cuprinse toate criteriile pentru toate tulburările de personalitate. De aici recomandarea să tulburările de personalitate. De aici recomandarea să se aplice mai întâi un inventar de autoevaluare (de se aplice mai întâi un inventar de autoevaluare (de exemplu, Millon Clinical Multiaxial Inventory III, sau exemplu, Millon Clinical Multiaxial Inventory III, sau Inventarul Multifazic de Persoanlitate Minnessota II – Inventarul Multifazic de Persoanlitate Minnessota II – MMPI II). MMPI II).

Pe lângă avantajele legate de economia de timp, Pe lângă avantajele legate de economia de timp, suplimentar, ele cuprind şi scale de validare care suplimentar, ele cuprind şi scale de validare care alertează clinicianul asupra setului de răspuns, alertează clinicianul asupra setului de răspuns, tendinţelor şi distorsiunilor care pot afecta validitatea tendinţelor şi distorsiunilor care pot afecta validitatea evaluării clinice, permiţându-i luarea precauţiilor evaluării clinice, permiţându-i luarea precauţiilor necesare în cadrul administrării interviului, dar şi în necesare în cadrul administrării interviului, dar şi în interpretarea informaţiilor obţinute.interpretarea informaţiilor obţinute.

Strategia însăşi pare a avea o limită Strategia însăşi pare a avea o limită importantă şi anume apariţia cazurilor fals-importantă şi anume apariţia cazurilor fals-negativenegative ca urmare a aplicării interviului numai ca urmare a aplicării interviului numai celor care obţin rezultate în afara mediei la celor care obţin rezultate în afara mediei la inventarul de auto-evaluare. Ori, în mod real, inventarul de auto-evaluare. Ori, în mod real, oferă informaţii doar despre modul în care oferă informaţii doar despre modul în care subiectul însuşi se autoevaluează conştient şi nu subiectul însuşi se autoevaluează conştient şi nu furnizează indicii despre dinamica inconştientă.furnizează indicii despre dinamica inconştientă.

Cu toate acestea, cercetările au indicat existenţa Cu toate acestea, cercetările au indicat existenţa mai degrabă a cazurilor fals-pozitive la aceste mai degrabă a cazurilor fals-pozitive la aceste inventare, care poate avea aceeaşi cauză.inventare, care poate avea aceeaşi cauză.

Această discuţie ar putea fi finalizată prin Această discuţie ar putea fi finalizată prin folosirea tehnicilor proiective, dar ele totuşi nu folosirea tehnicilor proiective, dar ele totuşi nu posedă o validitate bine susţinută prin studii de posedă o validitate bine susţinută prin studii de specialitate, ceea ce face ca de multe ori să fie specialitate, ceea ce face ca de multe ori să fie date la o parte.date la o parte.

Analiza comparativă a avantajelor şi Analiza comparativă a avantajelor şi dezavantajelor celor două tipuri de instrumente dezavantajelor celor două tipuri de instrumente cuprinse în strategia generală constituie un cuprinse în strategia generală constituie un argument important pentru aplicarea ei, mai ales argument important pentru aplicarea ei, mai ales când se focalizează pe caracteristicile lor când se focalizează pe caracteristicile lor psihometrice.psihometrice.• Fidelitatea inter-evaluatoriFidelitatea inter-evaluatori este bună către excelentă este bună către excelentă

în evaluarea tulburărilor de personalitate când se în evaluarea tulburărilor de personalitate când se utilizează interviuri semistructurate.utilizează interviuri semistructurate.

• Cea mai bună Cea mai bună validitate convergentăvaliditate convergentă o au inventarele o au inventarele de autoevaluare, la mijloc este interviul semistructurat, de autoevaluare, la mijloc este interviul semistructurat, iar valoarea cea mai mică s-a obţinut pentru interviul iar valoarea cea mai mică s-a obţinut pentru interviul nestructurat. nestructurat.

• Datele normativeDatele normative cel mai adesea lipsesc din cel mai adesea lipsesc din manualele interviurilor semistrcturate, dar sunt mai bine manualele interviurilor semistrcturate, dar sunt mai bine precizate în inventarele de autoevaluare. Se consideră precizate în inventarele de autoevaluare. Se consideră că interviurile semistructurate se bazează cel mai mult că interviurile semistructurate se bazează cel mai mult pe pe validitatea de faţadă.validitatea de faţadă.

Alte aspecte ce ar trebui luate în Alte aspecte ce ar trebui luate în considerare în evaluarea unei persoane cu o considerare în evaluarea unei persoane cu o

tulburare de personalitate sunt:tulburare de personalitate sunt: Vârsta instalăriiVârsta instalării: : la adolescenţă sau la la adolescenţă sau la

adultul tânăr. Trebuie precizat însă că, adultul tânăr. Trebuie precizat însă că, datorită influenţelor tulburărilor de pe Axa datorită influenţelor tulburărilor de pe Axa I, I, relatările asupra modului general de a fi relatările asupra modului general de a fi pot fi distorsionatepot fi distorsionate. Acest aspect nu apare . Acest aspect nu apare clar în inventarele de autoevaluare. De clar în inventarele de autoevaluare. De exemplu, persoanele care traversează un exemplu, persoanele care traversează un episod depresiv au tendinţa să se episod depresiv au tendinţa să se focalizeze numai pe aspectele negative ale focalizeze numai pe aspectele negative ale propriei persoane, ba chiar, uneori să le propriei persoane, ba chiar, uneori să le exagereze conform tendinţelor lor de exagereze conform tendinţelor lor de devalorizare.devalorizare.

Alte aspecte ce ar trebui luate în Alte aspecte ce ar trebui luate în considerare în evaluarea unei persoane cu o considerare în evaluarea unei persoane cu o

tulburare de personalitate sunt:tulburare de personalitate sunt: Lipsa de acurateţe a percepţiilor, insight-ului şi prezentării Lipsa de acurateţe a percepţiilor, insight-ului şi prezentării

celui care răspundecelui care răspunde: : este unul dintre marile argumente în este unul dintre marile argumente în favoarea folosirii interviurilor nestructurate şi tehnicilor proiective. favoarea folosirii interviurilor nestructurate şi tehnicilor proiective. Ele sunt mai puţin lipsite de acurateţe.Ele sunt mai puţin lipsite de acurateţe.

De multe ori se urmăreşte completarea informaţiilor obţinute cu De multe ori se urmăreşte completarea informaţiilor obţinute cu ajutorul instrumentelor de auto-evaluare cu informaţii obţinute şi ajutorul instrumentelor de auto-evaluare cu informaţii obţinute şi de la alte persoane apropiate (părinţi, soţ, copii, fraţi, colegi). de la alte persoane apropiate (părinţi, soţ, copii, fraţi, colegi). • Când s-au evaluat tulburările de personalitate la persoane din afara Când s-au evaluat tulburările de personalitate la persoane din afara

clinicii, a existat un consens bun spre excelent.clinicii, a existat un consens bun spre excelent.• Pentru cei din clinică, este de la bun la satisfăcător.Pentru cei din clinică, este de la bun la satisfăcător.

În acest din urmă caz se pune problema În acest din urmă caz se pune problema cui să se dea crezarecui să se dea crezare. Unii . Unii specialişti spun că subiectului, alţii apropiaţilor săi. Cele mai multe specialişti spun că subiectului, alţii apropiaţilor săi. Cele mai multe studii arată că fiecare sursă este de încredere. Uneori tulburarea studii arată că fiecare sursă este de încredere. Uneori tulburarea cu care se prezintă clientul, fie el adult sau copil, este expresia cu care se prezintă clientul, fie el adult sau copil, este expresia unor relaţii perturbate în familie şi, ca urmare atunci şi consensul unor relaţii perturbate în familie şi, ca urmare atunci şi consensul în evaluările obţinute este de înţeles să fie mic, mai ales dacă în evaluările obţinute este de înţeles să fie mic, mai ales dacă tulburarea este asociată cu incongreunţa (Rogers, 1959). tulburarea este asociată cu incongreunţa (Rogers, 1959).

Alte aspecte ce ar trebui luate în Alte aspecte ce ar trebui luate în considerare în evaluarea unei persoane cu o considerare în evaluarea unei persoane cu o

tulburare de personalitate sunt:tulburare de personalitate sunt: Genul: Genul: nu este clar dacă anumite nu este clar dacă anumite

tulburări de personalitate sunt mai tulburări de personalitate sunt mai frecvente la persoanele de gen feminin frecvente la persoanele de gen feminin sau masculin sau că anumite întrebări din sau masculin sau că anumite întrebări din interviu sugerează astfel de diferenţe.interviu sugerează astfel de diferenţe.

Etnie şi cultură:Etnie şi cultură: deşi se consideră că deşi se consideră că există diferenţe în răspunsuri în există diferenţe în răspunsuri în comparaţia dintre subiecţii provenind din comparaţia dintre subiecţii provenind din culturi sau etnii diferite, nu există culturi sau etnii diferite, nu există explicaţii suficient de clare privind explicaţii suficient de clare privind mecanismele care le produc.mecanismele care le produc.

ConcluziiConcluzii Este important să fie evaluate tulburările de Este important să fie evaluate tulburările de

personalitate mai ales pentru personalitate mai ales pentru impactul pe care l-impactul pe care l-ar putea avea asupra tratamentuluiar putea avea asupra tratamentului dacă există dacă există vreuna.vreuna.

Ele constituie şi o Ele constituie şi o vulnerabilitate pentru viitorvulnerabilitate pentru viitor dacă nu sunt abordate terapeutic timpuriu.dacă nu sunt abordate terapeutic timpuriu.

Se pune mai degrabă accentul pe Se pune mai degrabă accentul pe evaluarea unor evaluarea unor trăsături dezadaptativetrăsături dezadaptative şi nu pe prezenţa sau şi nu pe prezenţa sau absenţa unui diagnostic (de exemplu tendinţa de absenţa unui diagnostic (de exemplu tendinţa de a avea probleme interpersonale de un anumit tip, a avea probleme interpersonale de un anumit tip, discrepanţa mare dintre Eul real şi Eul ideal, discrepanţa mare dintre Eul real şi Eul ideal, acceptarea de sine scăzută, atitudinile acceptarea de sine scăzută, atitudinile disfuncţionale etc).disfuncţionale etc).

Minnesota Multiphasic Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2Personality Inventory-2

Inventarul Multifazic de Inventarul Multifazic de Personalitate MinnesotaPersonalitate Minnesota

MMPI IIMMPI II

AutoriAutori James N. Butcher,James N. Butcher, John R. Graham,John R. Graham, Yossef S. Ben-Porath,Yossef S. Ben-Porath, Auke Tellegen,Auke Tellegen, W. Grant Dahlstrom,W. Grant Dahlstrom, Beverly KaemmerBeverly Kaemmer

Prima variantăPrima variantă Autori: Hathaway și McKinleyAutori: Hathaway și McKinley 19411941 Scopul: evaluarea caracteristicilor comune ce țin de Scopul: evaluarea caracteristicilor comune ce țin de

anormalul dezabilitant din punct de vedere psihologic.anormalul dezabilitant din punct de vedere psihologic. Instrument pus la îndemâna specialiştilor pentru a-i Instrument pus la îndemâna specialiştilor pentru a-i

ajuta să exploreze problematica psihopatologiei, ajuta să exploreze problematica psihopatologiei, inclusiv în condiţii clinice, cuprinzând şi modalităţi de inclusiv în condiţii clinice, cuprinzând şi modalităţi de validare necesare.validare necesare.

Au pornit de la categoriile nosologice şi de la limbajul Au pornit de la categoriile nosologice şi de la limbajul specific, ceea ce ulterior s-a transformat într-o limită.specific, ceea ce ulterior s-a transformat într-o limită.

Deşi poate cel mai utilizat de-a lungul timpului în Deşi poate cel mai utilizat de-a lungul timpului în cercetare, se consideră că “prin tehnica de validare cercetare, se consideră că “prin tehnica de validare aparţine desigur, odată cu aspectele pozitive sau aparţine desigur, odată cu aspectele pozitive sau negative, unei generaţii trecute de teste de negative, unei generaţii trecute de teste de psihodiagnoza clinică” (Minulescu, 1996, p.194).psihodiagnoza clinică” (Minulescu, 1996, p.194).

Îl pot utiliza specialiştii experimentaţi.Îl pot utiliza specialiştii experimentaţi. Poate fi folosit ca modalitate generală de Poate fi folosit ca modalitate generală de

diagnosticare a anormalităţii: cu cât este diagnosticare a anormalităţii: cu cât este mai mare numărul scalelor pe care apar mai mare numărul scalelor pe care apar abateri cu atât se poate vorbi cu mi multă abateri cu atât se poate vorbi cu mi multă încredere de psihopatologie.încredere de psihopatologie.

Deşi poate fi folosit pentru a face Deşi poate fi folosit pentru a face diferenţieri între normali, nevrotici şi diferenţieri între normali, nevrotici şi psihotici, analiza atentă a conţinutului psihotici, analiza atentă a conţinutului scalelor ridică probleme. Analiza scalelor ridică probleme. Analiza configuraţiilor este mai utilă pentru un configuraţiilor este mai utilă pentru un psihodiagnostic mai potrivit.psihodiagnostic mai potrivit.

Prima revizuire serioasă s-a realizat Prima revizuire serioasă s-a realizat 11 ani mai târziu.11 ani mai târziu.

1951: un nou manual şi atlasul de 1951: un nou manual şi atlasul de interpretare.interpretare.

Forma actuală (2013) în limba Forma actuală (2013) în limba românăromână

Conţine 567 de itemi.Conţine 567 de itemi. Se adresează persoanelor care au împlinit Se adresează persoanelor care au împlinit

18 ani.18 ani. Aplicarea durează între 60 şi 90 de Aplicarea durează între 60 şi 90 de

minute, în funcţie de caracteristicile minute, în funcţie de caracteristicile persoanei evaluate.persoanei evaluate.

Interpretarea face referiri clare la Interpretarea face referiri clare la psihopatologie (Tulburări psihice şi de psihopatologie (Tulburări psihice şi de personalitate).personalitate).

Poate fi folosit în clinică şi în cercetare.Poate fi folosit în clinică şi în cercetare.

Progresul faţă de forma din 1989 Progresul faţă de forma din 1989 norme mult mai reprezentative (cuprinzând norme mult mai reprezentative (cuprinzând

eşantioane de adulţi, bărbaţi şi femei, din diferite eşantioane de adulţi, bărbaţi şi femei, din diferite regiuni geografice, de diferite etnii şi minorităţi);regiuni geografice, de diferite etnii şi minorităţi);

format mult mai consistent pentru scorurile T ale format mult mai consistent pentru scorurile T ale scalelor clinice (scoruri T uniforme (UT) pentru a scalelor clinice (scoruri T uniforme (UT) pentru a produce în esenţă acelaşi interval şi aceeaşi produce în esenţă acelaşi interval şi aceeaşi distribuţie pentru toate scalele);distribuţie pentru toate scalele);

Itemi mai rafinaţi astfel încât să nu mai fie Itemi mai rafinaţi astfel încât să nu mai fie ambigui, formularea sexistă şi conţinutul învechit;ambigui, formularea sexistă şi conţinutul învechit;

În plus faţă de scalele iniţiale de validare trei În plus faţă de scalele iniţiale de validare trei scale de validitate – FB, VRIN şi TRIN.scale de validitate – FB, VRIN şi TRIN.

Kitul MMPI-2 cuprinde:Kitul MMPI-2 cuprinde:

manualul de utilizare,manualul de utilizare, caietul de testare (cuprinde itemii și este caietul de testare (cuprinde itemii și este

reutilizabil) șireutilizabil) și foaia de răspuns (destinată înregistrării foaia de răspuns (destinată înregistrării

răspunsurilor)răspunsurilor) Administrarea MMPI-2 se realizează Administrarea MMPI-2 se realizează

exclusiv în creion-hârtie, în vreme ce exclusiv în creion-hârtie, în vreme ce scorarea este exclusiv automatizată, scorarea este exclusiv automatizată, online. Profilurile sunt diferenţiate în online. Profilurile sunt diferenţiate în funcţie de genfuncţie de gen

Intemii sunt afirmaţii formulate la Intemii sunt afirmaţii formulate la persoana I.persoana I.

Răspuns de tip Da sau Nu.Răspuns de tip Da sau Nu.

AdaptareaAdaptarea 3 cicluri de:3 cicluri de:

• Traducere de către autorii adaptării şi ai Traducere de către autorii adaptării şi ai manualului,manualului,

• Retroversiune realizată de experţi în traduceri Retroversiune realizată de experţi în traduceri psihologice.psihologice.

Eşantionul iniţial a fost alcătuit din 2252 Eşantionul iniţial a fost alcătuit din 2252 adulți iniţial fără diagnostic psihiatric adulți iniţial fără diagnostic psihiatric aproape în mod egal bărbați și femei, cu aproape în mod egal bărbați și femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani (M = vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani (M = 26.35, SD = 9.78)26.35, SD = 9.78)

Eșantionul normativ Eșantionul normativ (adulți (adulți normali)normali)

Constituit din 2198 adulți, cu vârste cuprinse între Constituit din 2198 adulți, cu vârste cuprinse între 18 şi 87 de ani (M = 41.04, SD = 15.03), echilibrat 18 şi 87 de ani (M = 41.04, SD = 15.03), echilibrat în funcţie de câteva variabile demografice:în funcţie de câteva variabile demografice:• Gen Gen (masculin 48.83%, feminin 51.17%),(masculin 48.83%, feminin 51.17%),• VârstăVârstă (pe 8 categorii de vârstă, conform  (pe 8 categorii de vârstă, conform

recensământului din 2002),recensământului din 2002),• Nivel de educațieNivel de educație (absolvent a mai puţin de 12 clase,  (absolvent a mai puţin de 12 clase,

absolvent de liceu, colegiu/educaţie tehnică, absolvent absolvent de liceu, colegiu/educaţie tehnică, absolvent de facultate, studii post-universitare),de facultate, studii post-universitare),

• ProvenienţăProvenienţă (urban 53.31 %, rural 46.69%), (urban 53.31 %, rural 46.69%),• Regiunea geograficăRegiunea geografică (conform celor opt regiuni  (conform celor opt regiuni

georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, București)georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, București)• EtnieEtnie (română, ungară, rromă) (română, ungară, rromă)

EșantionulEșantionul clinic clinic A constat în 207 participanţi (85 de bărbați și 122 A constat în 207 participanţi (85 de bărbați și 122

de femei), cu vârsta cuprinsă între 18 şi 80 de ani de femei), cu vârsta cuprinsă între 18 şi 80 de ani (M = 41.95, SD = 14.92)(M = 41.95, SD = 14.92)

GenGen (masculin 41.06%, feminin 58.94%) (masculin 41.06%, feminin 58.94%) VârstăVârstă (pe 8 categorii de vârstă, conform  (pe 8 categorii de vârstă, conform

recensământului din 2002)recensământului din 2002) Nivel de educațieNivel de educație (absolvent a mai puțin de 12  (absolvent a mai puțin de 12

clase, absolvent de liceu, colegiu/educație clase, absolvent de liceu, colegiu/educație tehnică, absolvent de facultate, studii post-tehnică, absolvent de facultate, studii post-universitare)universitare)

ProveniențăProveniență (urban 84.06 %, rural 15.94%) (urban 84.06 %, rural 15.94%) Regiunea geograficăRegiunea geografică (conform celor 8 regiuni  (conform celor 8 regiuni

georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, București)București)

EtnieEtnie (română, ungară, rromă)  (română, ungară, rromă) 

Datele au fost culese de către psihologi clinicieni într-un număr de Datele au fost culese de către psihologi clinicieni într-un număr de cinci spitale psihiatrice, din trei oraşe mari din Româniacinci spitale psihiatrice, din trei oraşe mari din România

Persoanele incluse au prezentat o diversitate mare de diagnostice:Persoanele incluse au prezentat o diversitate mare de diagnostice:• anxietate,anxietate,• diverse tipuri de depresie (de exemplu, episod depresiv, depresie diverse tipuri de depresie (de exemplu, episod depresiv, depresie

indusă de stres, depresie severă),indusă de stres, depresie severă),• personalitate antisocială,personalitate antisocială,• schizofrenie,schizofrenie,• dependență de droguri,dependență de droguri,• abuz de alcool,abuz de alcool,• reacție anxios-depresivă,reacție anxios-depresivă,• tulburare de stres post traumatic,tulburare de stres post traumatic,• tentativă de sinucidere,tentativă de sinucidere,• tulburare bipolară, tulburări afective,tulburare bipolară, tulburări afective,• episod psihotic,episod psihotic,• tulburare de personalitate organică,tulburare de personalitate organică,• tulburare de personalitate borderline,tulburare de personalitate borderline,• simptom de retragere etc.simptom de retragere etc.

Dat fiind numărul mare de diagnostice individuale, niciunul dintre Dat fiind numărul mare de diagnostice individuale, niciunul dintre acestea nu este reprezentat la nivel larg în eșantion, cel mai bine acestea nu este reprezentat la nivel larg în eșantion, cel mai bine reprezentată fiind tulburarea depresivă (reprezentată fiind tulburarea depresivă (NN = 17), tulburarea  = 17), tulburarea anxios-depresivă (anxios-depresivă (NN = 14), anxietatea ( = 14), anxietatea (NN = 4), tulburarea obsesiv- = 4), tulburarea obsesiv-compulsivă (compulsivă (N N = 3)= 3)

Varianta din 2013Varianta din 2013 Conţine 120 de scaleConţine 120 de scale

Scala de validitate a simptomelorScala de validitate a simptomelor Inconstanţă variabilă în răspunsuri (VRIN)Inconstanţă variabilă în răspunsuri (VRIN) Inconstanţă puternică în răspunsuri (TRIN)Inconstanţă puternică în răspunsuri (TRIN) Lipsă de frecvenţă (F)Lipsă de frecvenţă (F) F Partea a doua (FB)F Partea a doua (FB) Lipsă de frecvenţă - Psihopatologie (FP)Lipsă de frecvenţă - Psihopatologie (FP) Scala de validitate a simptomelor (FBS)Scala de validitate a simptomelor (FBS) Minciună (L)Minciună (L) Corecţie (K)Corecţie (K) Autoprezentare la superlativ (S)Autoprezentare la superlativ (S)

Scalele cliniceScalele clinice Ipohondrie (1HS)Ipohondrie (1HS) Depresie (2D)Depresie (2D) Isterie (3Hy)Isterie (3Hy) Deviere psihopată (4Pd)Deviere psihopată (4Pd) Masculinitate-Feminitate (Masculin) (5Mfm)Masculinitate-Feminitate (Masculin) (5Mfm) Masculinitate-Feminitate (Feminin) (5Mff)Masculinitate-Feminitate (Feminin) (5Mff) Paranoia (6Pa)Paranoia (6Pa) Psihastenie (7Pt)Psihastenie (7Pt) Schizofrenie (8Sc)Schizofrenie (8Sc) Hipomanie (9Ma)Hipomanie (9Ma) Introversie socială (0Si)Introversie socială (0Si)

Subscalele Harris-LingoesSubscalele Harris-Lingoes Depresie subiectivă (D1)Depresie subiectivă (D1) Încetinire psihomotorie (D2)Încetinire psihomotorie (D2) Disfuncţionalitate fizică (D3)Disfuncţionalitate fizică (D3) Obtuzitate mentală (D4)Obtuzitate mentală (D4) Gânduri negre (D5)Gânduri negre (D5) Negarea anxietăţii sociale (Hy1)Negarea anxietăţii sociale (Hy1) Nevoie de afecţiune (Hy2)Nevoie de afecţiune (Hy2) Slăbiciune generală - Stare Slăbiciune generală - Stare

proastă (Hy3)proastă (Hy3) Acuze somatice (Hy4)Acuze somatice (Hy4) Inhibiţia agresivităţii (Hy5)Inhibiţia agresivităţii (Hy5) Dispute familiale (Pd1)Dispute familiale (Pd1) Conflicte cu autoritatea (Pd2)Conflicte cu autoritatea (Pd2) Imperturbabilitate socială (Pd3)Imperturbabilitate socială (Pd3) Alienare socială (Pd4)Alienare socială (Pd4) Alienare de sine (Pd5)Alienare de sine (Pd5)

Idei de persecuţie (Pa1)Idei de persecuţie (Pa1) Sensibilitate excesivă (Pa2)Sensibilitate excesivă (Pa2) Naivitate (Pa3)Naivitate (Pa3) Alienare socială (Sc1)Alienare socială (Sc1) Alienare emoţională (Sc2)Alienare emoţională (Sc2) Incapacitate de stăpânire a eu-lui, Incapacitate de stăpânire a eu-lui,

cognitiv (Sc3)cognitiv (Sc3) Incapacitate de stăpânire a eu-lui, Incapacitate de stăpânire a eu-lui,

conativ (Sc4)conativ (Sc4) Incapacitate de stăpânire a eu-lui, Incapacitate de stăpânire a eu-lui,

inhibiţie defensivă (Sc5)inhibiţie defensivă (Sc5) Experienţe senzoriale bizare (Sc6)Experienţe senzoriale bizare (Sc6) Imoralitate (Ma1)Imoralitate (Ma1) Accelerare psihomotorie (Ma2)Accelerare psihomotorie (Ma2) Imperturbabilitate (Ma3)Imperturbabilitate (Ma3) Inflaţia eu-lui (Ma4)Inflaţia eu-lui (Ma4)

Caracteristici psihometriceCaracteristici psihometrice În cadrul manualului testului sunt prezentați în întregime coeficienții de În cadrul manualului testului sunt prezentați în întregime coeficienții de

consistență internă Cronbach alpha pentru toate scalele MMPI-2, precum și consistență internă Cronbach alpha pentru toate scalele MMPI-2, precum și mediile și abaterile standardmediile și abaterile standard

Scalele de validitateScalele de validitate - variază de la .38  - variază de la .38 Lipsă de frecvenţă - Lipsă de frecvenţă - PsihopatologiePsihopatologie la .85  la .85 Autoprezentare la superlativAutoprezentare la superlativ (S) (S)

Scalele cliniceScalele clinice - variază de la .60  - variază de la .60 HipomanieHipomanie (9Ma) la .87  (9Ma) la .87 SchizofrenieSchizofrenie (8Sc) (8Sc) Subscalele Harris-LingoesSubscalele Harris-Lingoes – variază de la .33  – variază de la .33 ImoralitateImoralitate (Ma1) la .73  (Ma1) la .73 Acuze Acuze

somaticesomatice (Hy4) (Hy4) Subscalele SiSubscalele Si – variază de la .54  – variază de la .54 Evitare socialăEvitare socială (Si2) la .78  (Si2) la .78 Timiditate/JenăTimiditate/Jenă (Si1) (Si1) Scalele de conținutScalele de conținut – variază de la .70  – variază de la .70 Indicatori negativi de tratamentIndicatori negativi de tratament (TRT)  (TRT)

la .81 la .81 CinismCinism (CYN) (CYN) Scalele componente de conținutScalele componente de conținut – variază de la .24  – variază de la .24 Ideaţie suicidarăIdeaţie suicidară (DEP4)  (DEP4)

la .78 la .78 Convingeri mizantropiceConvingeri mizantropice (CYN1) (CYN1) Cele cinci scale ale psihopatologiei personalitățiiCele cinci scale ale psihopatologiei personalității – variază de – variază de

la .52 la .52 Agresivitate Agresivitate (AGGR) la .82 (AGGR) la .82 Emotivitate negativă/NevrotismEmotivitate negativă/Nevrotism (NEGE) (NEGE) Scalele suplimentare legate de caracteristici mai generale de Scalele suplimentare legate de caracteristici mai generale de

personalitatepersonalitate – variază de la .55  – variază de la .55 Dominanţă (Do)Dominanţă (Do) la .88  la .88 Anxietate (A)Anxietate (A) Scalele suplimentare legate de tulburări emoționale generalizateScalele suplimentare legate de tulburări emoționale generalizate – –

variază de la .38 variază de la .38 Scala de alcoolism MacAndrew-revizuităScala de alcoolism MacAndrew-revizuită (MACR) la .86  (MACR) la .86 Tulburare Tulburare de stres posttraumatic Keanede stres posttraumatic Keane (PK) (PK)

Scalele clinice restructurateScalele clinice restructurate (RC) – variază de la .47  (RC) – variază de la .47 Emoţii pozitive Emoţii pozitive scăzutescăzute (RC2 / lpe) la .81  (RC2 / lpe) la .81 DemoralizareDemoralizare (RCd / dem) (RCd / dem)

Valorile sunt comparabile cu cele obţinute pe populaţia SUAValorile sunt comparabile cu cele obţinute pe populaţia SUA

Un prim pas în construirea unui profil al scalelor standard de validitate şi clinice este Un prim pas în construirea unui profil al scalelor standard de validitate şi clinice este transferarea scorurilor brute de pe foaia de răspuns în locul alb corespunzător de la transferarea scorurilor brute de pe foaia de răspuns în locul alb corespunzător de la baza foii de profil, asigurându-vă că profilul este cel corespunzător genului. În acest baza foii de profil, asigurându-vă că profilul este cel corespunzător genului. În acest moment este important să fie înregistrate datele de identificare.moment este important să fie înregistrate datele de identificare.

În acest punct se adaugă corecţia K la scorurile brute la scalele:În acest punct se adaugă corecţia K la scorurile brute la scalele: 1 (Hs)1 (Hs) 4 (Pd)4 (Pd) 7 (Pt)7 (Pt) 9 (Ma).9 (Ma). Proporţia scorului K care urmează să fie adunată la fiecare dintre aceste scale este Proporţia scorului K care urmează să fie adunată la fiecare dintre aceste scale este

indicată pe foaia de profil. Pe aceste scale, scorul total (scorul brut original plus indicată pe foaia de profil. Pe aceste scale, scorul total (scorul brut original plus corecţia K) este calculat şi înregistrat în spaţiul adecvat de pe foaia de profil.corecţia K) este calculat şi înregistrat în spaţiul adecvat de pe foaia de profil.

Pentru fiecare scală, examinatorul ar trebui să se refere la numerele din coloana de Pentru fiecare scală, examinatorul ar trebui să se refere la numerele din coloana de deasupra etichetei scalei. Numărul din coloană corespunzător scorului brut (K deasupra etichetei scalei. Numărul din coloană corespunzător scorului brut (K corectat, dacă este cazul) pe scală este marcat de examinator fie printr-un x, fie corectat, dacă este cazul) pe scală este marcat de examinator fie printr-un x, fie printr-un punct. Scorurile brute la „Nu pot spune” (?) sunt înregistrate pe foaia de printr-un punct. Scorurile brute la „Nu pot spune” (?) sunt înregistrate pe foaia de profil, dar nu fac parte din profil. Se acordă atenţie scalei 5 (Mf). Pentru bărbaţi, un profil, dar nu fac parte din profil. Se acordă atenţie scalei 5 (Mf). Pentru bărbaţi, un scor brut mai crescut s-a transformat în scor T mai înalt, în timp ce pentru femei, un scor brut mai crescut s-a transformat în scor T mai înalt, în timp ce pentru femei, un scor brut mai ridicat se transformă în scoruri T mai scăzute. După marcarea scor brut mai ridicat se transformă în scoruri T mai scăzute. După marcarea punctului corespunzător fiecărei etichete de scală, este completat unind punctele punctului corespunzător fiecărei etichete de scală, este completat unind punctele între ele.între ele.

Tradiţional, cele trei scale de validare sunt unite între ele, dar nu sunt conectate cu Tradiţional, cele trei scale de validare sunt unite între ele, dar nu sunt conectate cu scalele clinice. La fel se procedează pentru profilul scalelor suplimentare.scalele clinice. La fel se procedează pentru profilul scalelor suplimentare.

Pentru scalele L, F, K, 5, 0 scorurile T sunt lineare, în timp ce pentru scalele 1, 2, 3, Pentru scalele L, F, K, 5, 0 scorurile T sunt lineare, în timp ce pentru scalele 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9 se folosesc scorurile ne-uniforme şi diferenţa dintre scorurile lineare şi 4, 6, 7, 8, 9 se folosesc scorurile ne-uniforme şi diferenţa dintre scorurile lineare şi cele uniforme se găseşte în cap. 8. Conversiile în scorul T de pe foaia de profil se cele uniforme se găseşte în cap. 8. Conversiile în scorul T de pe foaia de profil se bazează pe răspunsurile la MMPI-2, date de eşantionul de standardizare.bazează pe răspunsurile la MMPI-2, date de eşantionul de standardizare.