mişcarea legionară din judeţul teleorman în documente

CĂTĂLIN BORŢUN

MIŞCAREA LEGIONARĂ DIN JUDEŢUL

TELEORMAN ÎN DOCUMENTE

CĂTĂLIN BORŢUN

MIŞCAREA LEGIONARĂ DIN JUDEŢUL

TELEORMAN ÎN DOCUMENTE

PUBLICAŢIILE MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN

(V)

Editura Renaissance Bucureşti

2011

PUBLICAŢIILE MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN

(V)

Editorul seriei: Pavel Mirea Tehnoredactare: Floriana Otomega, Liviu Nicolescu Prelucrare ilustraţii: Liviu Nicolescu Corectură: Mădălina Dumitru, Corina Iordan Copertă: Dragoş Marinescu

DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NATIONALE A ROMÂNIEI BORŢUN, CĂTĂLIN Mişcarea legionară din judeţul Teleorman în documente/ Cătălin Borţun. – Bucureşti: Renaissance, 2011. 329.17(498.1Teleorman)(093)

Editura Renaissance 2011 www.editurarenaissance.ro

(Editură recunoscută C.N.C.S.I.S.) Editor: Sorin Alexandru ŞONTEA

Telefon/fax: 031.808.91.97/0744.652118 E-mail: [email protected]

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii Renaissance şi Muzeului Judeţean Teleorman

ISBN 978-606-637-010-3

Tipar: ABSTRACT MEDIA SRL Tel/fax: 031.808.91.97

CUPRINS

Cuvânt înainte ………………………………………………………

7

Studiu introductiv …………………………………………………..

11

Lista documentelor …………………………………………………

43

Documente ………………………………………………………….

55

Mărturii …………………………………………………………….

245

Indice toponimic ……………………………………………………

255

Ilustraţii …………………………………………………………….

259

CUVÂNT ÎNAINTE Istoria politică a românilor conţine, pentru perioada secolului al XX-

lea, câteva momente şi procese istorice greu de abordat datorită gradului înalt de ideologizare şi partizanat politic al actanţilor. Ca orice moment istoric mai complicat, cel întruchipat de Mişcarea Legionară nu poate fi redus la o singură notă. Zeci de ani, mai ales pentru perioada regimului comunist, istoriografia românească a denunţat aspectele negative din lupta pentru cucerirea, dar, mai ales, din timpul în care Mişcarea s-a aflat la putere - apelul la crima politică şi promovarea unui totalitarism feroce. După 1989 au apărut şi unele lucrări mai ales ale unor membri sau simpatizanţi, care au încercat să aducă şi unele note considerate a fi în opinia lor drept pozitive: formarea ei de jos în sus, consecvenţa într-o idee, dar mai ales credinţa - e drept, iluzorie - într-un destin mult mai spectaculos decât în realitate al României de după Unirea cea Mare.

Cu toate acestea, subiectul este departe de a fi epuizat. Iată de ce considerăm că lucrarea semnată de Cătălin Borţun este o apariţie editorială care ne aduce la lumină un aspect al Mişcării Legionare mai puţin cercetat, cel inserat în istoria locală. Domnia sa a studiat un volum impresionant de documente din arhivele judeţului Teleorman şi a reconstituit o imagine a activităţii şi acţiunii organizaţiilor legionare din această parte a ţării, încercând să surprindă atât notele de particularitate cât şi măsura în care conducerea centrală a acestei organizaţii politice de tip totalitar a reuşit să îşi impună programul politic în plan local.

Datorită acestei lucrări, avem o imagine a organizării şi funcţionării Mişcării Legionare în teritoriu, prin studiul de caz realizat pentru judeţul Teleorman. Şefii Mişcării au căutat să atragă de partea lor populaţia rurală românească, mai ales în zonele cu preponderenţă economică a evreilor, însă, aşa cum ne demonstrează această cercetare, evoluţia evenimentelor nu a fost aşa cum şi-au dorit aceştia. Mişcarea a fost una de masă doar în discursurile rostite de şefii de la Centru. Astfel, în decembrie 1940, cuiburile legionare din judeţul Teleorman aveau o organizare destul de fragilă şi fără priză la masa mare de cetăţeni. Potrivit cercetărilor efectuate de autorul acestui volum, comuna Plopii-Slăviteşti avea trei cuiburi şi o organizaţie politică a oamenilor în vârstă - ca organe de îndrumare pentru tinerimea legionară, în oraşul Alexandria erau 10 cuiburi de legionari, fiecare având un număr de 8-13 membri. Pe lângă aceştia erau luaţi în evidenţă 127 de simpatizanţi.

8

Lucrarea ne oferă o imagine grăitoare şi asupra activităţii organizaţiilor legionare din judeţul Teleorman pe timpul rebeliunii declanşate la Bucureşti în ianuarie 1941, care nici ea nu a avut efectul urmărit de liderii legionari atunci când au încercat lovitura de stat. Relevant în acest sens este episodul zugrăvit de autor din ziua de 22 ianuarie 1941: „Primarii comunelor Tecuci-Kalinderu şi Balaci, Tudor Fudulu şi Emilian Şoimu, au cerut şefilor de post din comunele Zâmbreasca şi Orbeasca să li se predea armele depozitate la postul de jandarmi, pentru a lua cu asalt oraşul Roşiorii de Vede. Ei au fost puşi pe goană. În confuzia generală, unii primari din plasa Balaci ameninţau cu demisia ca act de protest împotriva atitudinii lui Antonescu faţă de legionari. În comuna Drăgăneşti din plasa Roşiorii de Vede, 20 de legionari înarmaţi cu bâte au ocupat sediul primăriei şi i-au cerut şefului de post să le predea armele. Acesta a refuzat şi nu s-a mai insistat. La Turnu Măgurele, la orele 22.00, 90 de legionari din oraş şi din judeţ au participat la o adunare pe stadionul Victor Antonescu din localitate”.

Cititorul acestei lucrări va găsi informaţii interesante pentru o mai bună cunoaştere a evoluţiei organizaţiilor şi militanţilor legionari după trecerea sa în ilegalitate, atât în prima parte a războiului, cât şi după ce România a întors armele contra Germaniei. Autorul insistă asupra condiţiilor în care totalitarismul de dreapta s-a întâlnit cu cel de stânga. Mulţi dintre liderii locali şi simpatizanţi ai Mişcării Legionare îşi vor găsi loc în partidul comunist. Autorul acestei lucrări ajunge la concluzia că şi în această parte de ţară, în perioada 1945-1946 a avut loc o puternică infiltrare a legionarilor în partidul comunist şi în altele aflate la putere. Era vorba de partea Mişcării care dorea să se adapteze noilor condiţii ca măsură de supravieţuire, de acea parte a Mişcării care nu a ales calea rezistenţei armate în munţi. Concluzia a fost trasă pe baza studiului documentelor de arhivă rezultate din monitorizarea foştilor legionari sau simpatizanţi de către organele de poliţie şi de informaţie. Astfel, conform unei adrese a Organizaţiei Judeţene Teleorman a Partidului Social Democrat din România adresată Comisiei Centrale de Informaţii pentru Purificarea Aparatului de Stat, în care se ofereau relaţii privitoare la activitatea legionară a învăţătorilor şi profesorilor din judeţul Teleorman, în aceste partide ar fi fost infiltrat un număr 71 de învăţători şi 4 profesori, consideraţi membri sau simpatizanţi legionari. Mulţi dintre aceştia vor „supravieţui” în partidul comunist şi după epurările succesive din anii 1949-1950.

9

Sunt doar câteva aspecte pe care le considerăm interesante şi pe care cititorii iubitori de istorie contemporană locală le pot găsi în această lucrare. Bun cunoscător al realităţilor istorice din judeţul Teleorman, autorul reuşeşte prin această lucrare să pună la dispoziţia publicului o sinteză a evoluţiei Mişcării Legionare în plan local.

Prof. univ. dr. Constantin Hlihor

STUDIU INTRODUCTIV Paginile de faţă încearcă să pună în lumină o secvenţă dintr-un episod

istoric care a marcat destinul României la mijlocul secolului al XX-lea. Perioada respectivă este demnă de luat în seamă întrucât ea contrastează cu întreaga evoluţie istorică a poporului român, prin fanatismul mistic aplicat în sfera politicului.

Având în vedere aceste considerente, încercarea de faţă se străduieşte să dezvăluie manifestarea mişcării legionare în limitele teritoriale ale judeţului Teleorman, focalizând asupra a două perioade temporale: 1938 -1941 şi 1945-1950. Alegerea aceasta nu este întâmplătoare, deoarece primul interval istoric (1938-1941) reprezintă ruptura în evoluţia mişcării legionare, prin moartea lui Corneliu Zelea Codreanu şi prin ascensiunea ei politică până la dezastru, iar cel de-al doilea (1945-1950), încercarea de asimilare a ultimilor legionari de către guvernarea comunistă şi, în fond, suprimarea lor.

Complexitatea acestor intervale istorice, abordate în general cu multă prudenţă, m-a determinat să le înfăţişez sub aspectul prezentării documentare. În consecinţă, sursa acestor pagini au reprezentat-o documentele aflate în păstrare la Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale, iar fondurile la care am apelat au fost „Prefectura Judeţului Teleorman” şi „P.M.R. - Comitetul Judeţean Teleorman”. Aceste două fonduri cuprind documente deosebit de relevante privitoare la evoluţia societăţii româneşti din acea perioadă, numărul lor fluctuând în funcţie de presiunea politică a momentului. În acest sens, se remarcă absenţa documentelor privitoare la mişcarea legionară începând cu a doua perioadă a anului 1938 până în a doua perioadă a anului 1940. Vidul documentar este explicabil prin represiunea excesivă exercitată de autorităţile dictaturii carliste. Această situaţie nu mi-a împiedicat selectarea unor documente importante privitoare la evenimentele majore din acea vreme, care vor avea un impact puternic asupra acţiunilor ulterioare ale mişcării legionare.

Perioada 1942-1945 este caracterizată, de asemenea, prin absenţa documentelor privitoare la legionari, responsabilă de această dată fiind dictatura antonesciană. Lipsa documentelor privitoare la Mişcarea Legionară din timpul celui de-al doilea război mondial nu înseamnă că aceasta a încetat să existe. O dovadă a conservării ei în ilegalitate şi în exil o constituie reapariţia membrilor mişcării legionare în noul context politic, începând cu anul 1945.

Cătălin Borţun

12

După cum arătam mai înainte, selecţia documentelor debutează cu începutul anului 1938, când, după instaurarea dictaturii regale, măsurile de represiune asupra mişcării legionare devin excesive în întreaga ţară. Şi în judeţul Teleorman, autorităţile locale supravegheau îndeaproape activitatea legionarilor din teritoriu. Printre cei vizaţi erau învăţătorul Ion D. Popescu, din comuna Beuca şi preotul Săndulescu, din Comuna Bogdana.

Învăţătorul Popescu a intrat în vizorul autorităţilor prin depozitarea în curtea sa a fierului vechi destinat ajutorului legionar. În raportul Secţiei de Jandarmi Balaci din 21 februarie 1938, se evidenţia faptul că învăţătorul recunoştea că această cantitate de fier vechi fusese donată de „prietenii săi legionari”1. Activitatea sa legionară determina autorităţile să-l ţină sub supraveghere, făcându-i frecvente percheziţii la domiciliu. Într-o declaraţie, acesta susţinea că, deşi fusese legionar, încetase orice activitate politică, fiind călăuzit în munca sa de „lozinca atotcuprinzătoare Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege”2.

În aceeaşi situaţie se afla şi preotul O. Săndulescu, din comuna Bogdana. În urma denunţului făcut de primarul T. Vasilescu, rezulta faptul că preotul manifesta vădite simpatii legionare în comunitate şi că încălcase canoanele religioase, jignindu-l pe primar3. În replică, preotul Săndulescu declara că a fost provocat, iar denunţul primarului era neîntemeiat, recunoscând totodată apartenenţa sa legionară4.

Manifestări pro-legionare sunt semnalate şi în alte comune ale judeţului. De exemplu, în comuna Uda-Paciurea, într-o discuţie politică aprinsă, cetăţeanul Marin G. Călcâie declară în public că „numai Codreanu va îndrepta ţara”5. De asemenea, în luna februarie 1938, în oraşul Roşiorii de Vede sunt semnalate grupuri de tineri purtând cămăşi verzi6.

Desfiinţarea partidelor politice produsese un cutremur în întreaga societate românească. În acest context, nu trebuie trecută cu vederea circulara lui Corneliu Zelea Codreanu din 11 februarie, în care acesta îşi manifestă dezacordul faţă de evenimentele petrecute cu o zi înainte, dar şi cea din 21 februarie, prin care acesta anunţă dizolvarea partidului „Totul pentru Ţară”7. În circulara din 21 februarie se găsea o notă subtilă constând

1 BJTAN (Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale), fond Prefectura Judeţului Teleorman, ds. 15/1938, f. 27. 2 Idem, ds. 14/1938, f. 42. 3 Idem, ds. 15/1938, f. 7. 4 Ibidem, f. 13, 14. 5 Ibidem, f. 16. 6 BJTAN, fond Prefectura, ds. 30/1938-1939, f. 59. 7 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu Garda de Fier - organizaţie teroristă de tip fascist, Editura Politică, Bucureşti, 1980, p. 196, 197.

Mişcarea legionară din judeţul Teleorman în documente 13

în faptul că dizolvarea privea numai partidul „Totul pentru Ţară”, dar nu şi „Garda de Fier”, care, de fapt, constituia nucleul dur al mişcării legionare. Această poziţie este confirmată de circulara din 16 martie dată de Conducerea centrală a fostului partid „Totul pentru Ţară”, specificându-se că: „Partidul Totul pentru Ţară să rămână dizolvat de circumstanţă şi comerţul legionar lichidat, însă mişcarea legionară să continue cu mai multă vigoare şi cât mai ascuns [...]. Grupurile legionare să rămână însă mai departe conduse de comandanţi legionari şi şefi [...]. Şefii de cuiburi să ţină şedinţe oricând, oriunde şi în special noaptea, legionarii deplasându-se izolat, pentru a fi la adăpost de supravegherea autorităţilor”8.

Administraţia carlistă era în aşteptarea unei greşeli din partea lui Corneliu Zelea Codreanu. Aceasta nu va întârzia să apară, prin scrisoarea injurioasă adresată lui Nicolae Iorga, în martie 1938. Se pare că unele copii ale acestei scrisori au fost găsite, în urma percheziţiei din 16-17 martie, la învăţătorul Ion Popescu din Beuca şi la Ion Jurubiţă din Smârdioasa9.

După cum se ştie, în urma sesizării Parchetului Militar de către Nicolae Iorga, la 16 aprilie 1938 Codreanu este arestat, iar la 19 aprilie este condamnat la 6 luni de închisoare.

Supravegherea mişcării legionare de către administraţia carlistă era din ce în ce mai accentuată, dovadă şi procesul-verbal al şedinţei Prefecturii Teleorman din 4 mai 1938, în care se instituia Consiliul de Colaborare între şefii de autorităţi, prin care se stabilea „să aibă în continuă supraveghere activitatea acestora, semnalând orice mişcare, şi să se caute desfiinţarea cuiburilor acestei organizaţii”10.

În această perioadă, căpeteniile legionare internate în lagăre şi închisori, precum şi cele cu domiciliul obligatoriu nu contenesc să-şi afirme loialitatea faţă de rege, de noile legi şi încetarea oricărei activităţi politice. Cu toate acestea, vigilenţa autorităţilor carliste nu este înşelată, iar la 10 mai 1938 i se intentează lui Codreanu, de către Parchetul Militar, un nou proces. De data aceasta, acuzaţiile erau foarte grave şi vizau atentatul la siguranţa şi integritatea statului. Deşi desfăşurarea procesului rămâne discutabilă, acesta se încheie cu condamnarea lui C. Z. Codreanu la 10 ani de temniţă.

Pe parcursul anului 1938, după arestarea lui Codreanu, mişcarea legionară intră în degringoladă, nemaiavând o unitate în acţiune. O parte din legionari, după cum arătam mai sus, îşi reneagă, aparent, apartenenţa lor politică, intrând într-o perioadă de aşteptare.

8 Ibidem, p. 199. 9 BJTAN, fond Prefectura, ds. 15/1938, f. 46. 10 Idem, ds. 4/1938, f. 4.

Cătălin Borţun

14

O altă grupare continuă acţiunile subversive de tip terorist pe fondul luptei pentru conducerea legiunii. În acest sens se remarcă Horia Sima. Iată cum redă Ştefan Palaghiţă această perioadă: „Horia Sima ori n-a înţeles, ori n-a vrut să înţeleagă planul tactic şi strategic al Căpitanului şi asta fie din rea credinţă, fie, în sfârşit, pentru că el este stăpânit de un spirit romantic revoluţionar şi de o exaltare bolnavă, un neastâmpăr ascuns şi pripit. La aceasta mai trebuie adăugată fireşte mândria şi ambiţia lui fără margini de a parveni cu orice preţ ca şef al Mişcării. Pentru atingerea acestui scop, el s-a servit de toate armele omului mic şi slab: nesinceritatea, ipocrizia, laşitatea etc., ce în aceste vremuri, lipsite de control, se putea uşor folosi.

De aceea, el a lucrat împotriva dispoziţiunilor Căpitanului, contra liniei adoptate de Comandament, aducând o acţiune personală, în total dezacord cu dispoziţiile primite, cu realităţile şi nesocotind cea mai elementară noţiune de disciplină legionară”11.

„În acest timp, Sima colporta informaţii false: că se mişcă Ardealul, că se răscoală moţii, bucovinenii etc., numai să-l determine pe Căpitan a-şi schimba hotărârea. Căpitanul, deşi nu putea verifica exactitatea informaţiilor, nu s-a lăsat totuşi influenţat de aceste veşti fanteziste şi a răspuns: Chiar dacă există asemenea mişcări, legionarii să nu apară, ci să stea de o parte”12.

„O altă mare vină a lui Sima era şi aceea că mare parte din elementele folosite de el erau neverificate iar între ele mişunau şi mulţi agenţi de poliţie. Din această cauză au fost şi atâţia legionari arestaţi şi împuşcaţi”13.

Lipsa ierarhiei şi absenţa unei structuri interne în cadrul mişcării legionare făcea ca lupta pentru şefia organizaţiei să nu ducă la nici un rezultat. Deşi Horia Sima pornea dintr-o poziţie periferică, trăsăturile sale, enumerate mai sus, l-au ajutat în atingerea scopului, ce-i drept, doi ani mai târziu.

Imediat după sosirea în ţară în august 1938, Sima împreună cu un grup mai radical declanşează o campanie împotriva regimului carlist, prin răspândirea de manifeste. Sima „întocmeşte un plan de acţiune aşternut pe două pagini de coală denumit Noul plan de acţiune în care susţinea că trebuie neapărat dezlănţuite acţiuni teroriste în toată ţara, pentru ca în felul acesta să-l forţeze pe Carol al II-lea a incita prigoana, a-l scoate pe Căpitan din închisoare şi a aduce mişcarea legionară la guvern”14.

11 Ştefan Palaghiţă (preot) Garda de Fier spre reînvierea României - Istoria mişcării legionare-scrisă de un legionar, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1993, p. 112. 12 Ibidem, p. 113. 13 Ibidem, p. 114. 14 Ibidem.


În lunile septembrie şi octombrie, manifestările turbulente ale legionarilor simişti au pus în circulaţie manifeste care informau asupra poziţiei ireconciliabile dintre legionari şi Carol al II-lea.

Toate aceste acţiuni erau conforme cu Noul plan de acţiune întocmit de el. „Din ordinul lui, diferite elemente de bună-credinţă, sau cu aceeaşi structură cu a sa, au pus o bombă într-un teatru din Timişoara, au atacat un evreu la Oradea Mare, au pus dinamită ca să arunce în aer uzina electrică şi casa de apă din Cluj, au pus foc la diferite întreprinderi forestiere din Bucovina etc. Poliţia, îngrijorată de asemenea acte de insurecţie, la 13 noiembrie 1938, cu ocazia plecării regelui Carol al II-lea în străinătate, a cerut Căpitanului să dea circulară către legionari. Circulara Căpitanului a apărut în facsimil şi a fost răspândită în toată ţara de organele poliţieneşti şi administrative. Prin aceasta, Căpitanul îndemna încă o dată pe legionari să păstreze linişte totală. [...] Sima a continuat acţiunile teroriste culminând cu atentatul împotriva profesorului Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj, care, fiind grav rănit, a fost salvat”15.

La 30 noiembrie 1938, Carol al II-lea, sfătuit de Armand Călinescu, ordonă asasinarea lui Codreanu. Acesta este strangulat împreună cu alţi 13 fruntaşi legionari (nicadorii şi decemvirii).

Evenimentele din noiembrie 1938 au creat trei direcţii de atitudine în rândul mişcării legionare. Prima era reprezentată de intransigenţii simişti care, în iarna 1938-1939 au pus la cale comploturi menite să-l asasineze pe rege sau pe Armand Călinescu.

A doua atitudine legionară era evidenţiată de numeroşi legionari aflaţi în detenţie, dar şi de cei mai vechi în mişcare, asimilaţii epocii marşurilor la sate, a discursurilor, a taberelor de muncă, adică a strategiei legionare din anii treizeci. Aceştia au semnat declaraţii prin care se angajau să renunţe la orice activitate politică urmând să depună jurământul de credinţă regelui. Nu au fost rare cazurile când unii dintre ei s-au înscris în Frontul Renaşterii Naţionale. În cazul acestora din urmă, guvernul proceda cu o anumită discreţie. În acest sens, ne stă mărturie o adresă din 3 februarie 1939 a Serviciului Administrativ al Ţinutului Bucegi către Prefectura Teleorman, în care se specifică: „Ministerul de Interne, Serviciul Cenzurei, cu adresa nr. 115/1939 se face cunoscut că, în chestiunea dizolvării „Gărzii de Fier” şi a foştilor legionari să nu se mai scrie nimic în ziarele ce apar în cuprinsul Ţinutului Bucegi.

Prin aceasta se va înţelege că nu se va mai permite nici un fel de declaraţiuni de credinţă, de solidaritate a foştilor legionari sau de adeziuni

15 Ibidem, p. 115, 116.

Cătălin Borţun

16

ale acestora la Frontul Renaşterii Naţionale. Pot apărea aceste adeziuni ca ale unor simpli particulari, fără specificarea de foşti legionari”16.

În sfârşit, cea de-a treia categorie era constituită din legionarii care s-au refugiat în Germania, începând cu luna decembrie 1938. În luna mai 1939, numărul acestora fiind considerabil, s-a putut crea o conducere legionară colectivă, în exil. Horia Sima făcea parte din această conducere, răspunzând de legătura acesteia cu legionarii activi rămaşi în ţară.

Anul 1939 a fost un an de expectativă pentru mişcarea legionară, asta deoarece măsurile drastice de supraveghere şi reprimare ale guvernului condus de Armand Călinescu erau deosebite. Este cunoscut faptul că Armand Călinescu, numit prim ministru în martie 1939 de către Carol al II-lea, era unul dintre cei mai înverşunaţi duşmani ai legionarilor.

În acelaşi timp, evoluţia evenimentelor internaţionale, caracterizate prin ascensiunea fulminantă a Germaniei naziste, au amplificat spaimele lui Carol al II-lea privitoare la menţinerea puterii şi a integrităţii teritoriale a României. Pe acest fond, Ministerul Propagandei funcţiona într-un regim de cenzură a informaţiilor fără precedent. În funcţie de conţinutul articolelor, unele ziare străine de tendinţa fascistă (şi nu numai) erau interzise17. De asemenea, Preşedinţia Consiliului de Miniştri emitea noi directive privitoare la controlul presei interne şi externe, dispoziţii care trebuiau puse în aplicare de Serviciile de Cenzură18.

Toate aceste măsuri erau destinate să menţină o dictatură originală, dictatura lui Carol al II-lea. Toate structurile sale erau susţinute de organizaţii de tip surogat, menite să înlocuiască pe cele tradiţionale. Ele se subordonau partidului unic Frontul Renaşterii Naţionale şi voinţei absolute a lui Carol al II-lea. Una dintre aceste organizaţii carliste era Straja Ţării, înfiinţată în 1934, care avea menirea încadrării tineretului în paradigma politicii carliste. Un document relevant în acest sens îl reprezintă Planul de şedinţă al Legiunii de Străjeri Teleorman, cu sediul în Alexandria19.

Obsedaţi de răzbunarea Căpitanului, legionarii au recurs la gestul extrem de a-l asasina pe Armand Călinescu, pe data de 21 septembrie 1939. Răspunsul Regelui Carol al II-lea a fost prompt şi drastic. 252 de legionari din întreaga ţară au fost împuşcaţi, mulţi dintre ei fiind din comandamentele teritoriale. Ca urmare a acestui asasinat, Garda de Fier suferea o nouă lovitură prin decapitarea conducerii sale, atât cât mai exista. Prigoana

16 BJTAN, fond Prefectura, ds. 11/1939, f. 81. 17 Ibidem, f. 3, 4, 214, 216. 18 Ibidem, f. 71, 72. 19 BJTAN, fond Prefectura, ds. 33/1941, f. 81.


împotriva legionarilor atinsese forme maxime, aducând organizaţia la stadiul de inactivitate totală.

Sfârşitul anului 1939 şi prima jumătate a anului 1940 s-a caracterizat printr-o perioadă deosebit de imprevizibilă şi tumultuoasă în politica lui Carol al II-lea. Datele iniţiale ale atitudinii sale faţă de legionari au cunoscut schimbări sinuoase, dar şi neaşteptate.

Această atitudine era determinată de victoria Germaniei în nord-vestul Europei şi de presiunile crescânde asupra României de a renunţa la garanţiile anglo-franceze în favoarea protectoratului german.

În acest context, Carol al II-lea hotăra să-şi modifice atitudinea faţă de legionari, consideraţi de el copiii favoriţi ai lui Hitler în România.

Profitând de temerile lui Carol al II-lea, aceştia au răspuns avansurilor regelui cu gândul ascuns de a cuceri întreaga putere.

Viclenia politică a lui Carol al II-lea la determinat pe acesta să-şi ajusteze dictatura în funcţie de noile realităţi, în primăvara anului 1940 proclamând o politică de „reconciliere naţională”.

De altfel, la începutul anului 1940, adică în lunile ianuarie-martie, se continuau tratativele începute în 1939 de destindere a relaţiilor dintre Carol şi delegaţii mişcării legionare. Cei implicaţi în negocieri erau dr. Vasile Noveanu, delegat din partea legiunii şi ministrul de interne Ghelmegeanu, din partea lui Carol20.

„În acest timp, în Germania, elemente simiste continuă să se întărească şi să provoace criză în rândul legionarilor din ţară. Astfel, la 17 martie 1940, Sima îşi adună oamenii - 17 persoane - în baraca de la Tempelhof şi le solicită jurământ de ataşament personal faţă de el. De atunci, disensiunea din grupul Berlin devine foarte gravă. Ruptura răceşte raporturile dintre simişti şi legionari, care, din această cauză, nu le mai vorbesc.

La 24 martie 1940, grupul legionarilor din Berlin ţine o şedinţă solemnă pentru comemorarea profesorului Nae Ionescu. Şedinţa este ţinută de domnul Constantin Papanace. Cu acest prilej s-a redactat un act documentar prin care se preciza poziţia Mişcării Legionare faţă de aşa-zisa împăcare dintre Garda de Fier şi regimul lui Carol. Actul a fost semnat de toţi cei prezenţi”21.

La 5 mai 1940, Horia Sima şi Nicolae Petraşcu s-au întors în ţară fiind imediat supuşi unui interogatoriu. Acesta a durat între 23 şi 29 mai şi a fost de fapt o primă luare de contact între Sima şi guvernul carlist, negociindu-se

20 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 126. 21 Ibidem, p. 127.

Cătălin Borţun

18

apropierea acestora şi, în acelaşi timp, o tatonare a unei eventuale întâlniri între Sima şi Rege.

Negocierile fiind pozitive, „Horia Sima şi-a onorat angajamentele. Mai întâi a oferit anchetatorilor siguranţei lista fruntaşilor legionari din Germania, care urmau a fi aduşi în ţară şi pe care figurau 21 de persoane. Apoi, în zilele de 29, 30 şi 31 mai, în prezenţa şefului Corpului detectivilor, a avut loc o întrevedere între Horia Sima şi unii delegaţi legionari din diverse judeţe, la care şi-a informat prietenii asupra situaţiei lui, declarând că este bine tratat de autorităţi şi că din voinţa sa, şi nu din constrângere, le cere: să risipească suspiciunile dintre legionari şi autoritatea constituită; toţi cei care au revolvere, muniţii, explozibile, să le depună..., fiecare în judeţul său să colecteze armamentul şi să-l depună la Siguranţa generală, direct sau prin intermediul poliţiei locale [...].

În urma acestor prime succese, anchetatorii raportau cu satisfacţie: Sima vrea să pună direct mişcarea în serviciul suveranului, găsind suficiente argumente de compatibilitate pentru radierea trecutului şi încadrarea mişcării în F.R.N”22.

Întâlnirea dintre Rege şi Sima a avut loc la 18 iunie 1940 şi s-a încheiat cu avantaje de ambele părţi. „Imediat după aceea, deşi Forul Legionar se reconstituise, Sima îşi ia de la sine rolul de şef al Mişcării cerând printr-o circulară, tuturor legionarilor, să se înscrie în Partidul Naţional”23.

La 22 iunie, prin Decretul Lege 8056, Frontul Renaşterii Naţionale se transformase în Partidul Naţiunii. Aceasta era o nouă stratagemă a lui Carol al II-lea care urmărea, prin aparenţa deschiderii şi „reconcilierii naţionale” sub stindardul noului partid, să preia controlul, în special asupra mişcării legionare.

„La 28 iunie, Sima primeşte postul de subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, în urma remanierii guvernului Tătărăscu, deşi, cu o seară mai înainte, Forul Legionar, unde participase şi Sima, hotărăşte ca nimeni să nu intre în guvern”24. La 4 iulie, o dată cu formarea guvernului Gigurtu, Sima este numit ministru al Cultelor şi Artelor, având alături, din partea mişcării legionare, pe dr. Vasile Noveanu, ministru al Inventarului Avuţiei Publice şi pe Augustin Bădeanu, subsecretar de stat la Departamentul Finanţelor. „Carol credea că prin această măsură reuşită va putea să-şi menţină poziţia faţă de Germania, care îşi afirma tot mai mult forţa sa în Europa.

22 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, op. cit., p. 253. 23 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 128. 24 Ibidem.


La 8 iulie, în urma presiunilor grupului din Germania, Sima demisionează din postul de ministru al Cultelor, răspândind textul demisiei sale în public spre a-şi pune din nou numele şi ambiţia lui de şef în circulaţie”25.

Cu siguranţă, nu acesta a fost motivul principal al demisiei sale. De fapt, el considera că prin numirea sa obţinuse prea puţin, ţinta sa fiind preluarea puterii totale. În jocul dintre Carol şi legionari se distingeau ostentaţia şi agresivitatea acestora din urmă, urmate de mişcările controlat tolerante ale regelui.

Astfel, la 20 iulie, s-a ajuns până acolo încât, pe fondul jurămintelor de credinţă faţă de rege, Sima să-i ceară acestuia formarea unui nou guvern sub tutelă legionară. Bineînţeles, Carol a refuzat, semnând totuşi la 28 iulie o amnistie pentru o seamă de delicte politice comise după 1937, îndeosebi de către legionari.

Toate aceste mişcări politice interne se petreceau pe fondul şi ca efect al unor tragice momente pentru România. La 27 iunie, Uniunea Sovietică înaintase ultimatumul privind ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. La 28 iunie, guvernul a fost nevoit să accepte pretenţiile sovietice. O telegramă a Ministrului de Interne către toate prefecturile din ţară indica măsurile care trebuiau luate în teritoriu26.

O declaraţie cutremurătoare privitoare la acele momente aparţine lui Gazetovici Nicolae care relata panica stârnită în rândul populaţiei româneşti şi avatarurile reîntoarcerii sale în România. El a fost în cele din urmă detaşat la Întreprinderile Comunale Alexandria27.

Confruntate cu un număr foarte mare de refugiaţi, autorităţile începeau să ia masuri tot mai riguroase, dovadă şi ordinul dat de Direcţiunea Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului din 27 iulie 194028.

În acelaşi timp, au apărut şi primele semne prevestitoare privind pierderea Ardealului. Ministrul Propagandei Naţionale semnala circulaţia unei broşuri a comitetului regional din Ardeal şi Banat al Partidului Comunist din România prin care le cerea adepţilor „să lupte pentru autodeterminarea Ardealului până la despărţirea completă de statul Român”. Broşura era în limba maghiară şi se intitula „Osztaly Harez” („Lupta de clasă”)29. Este greu de lămurit dacă această broşură era editată de Partidul Comunist (având în vedere starea de spirit a populaţiei faţă de pierderea

25 Ibidem, p. 128. 26 BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 76. 27 Idem, ds. 40/1940, f. 313. 28 Ibidem, f. 458. 29 BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 195.

Cătălin Borţun

20

Basarabiei şi Bucovinei) sau era o diversiune pusă la cale de separatiştii maghiari.

Prudenţa autorităţilor române faţă de orice declaraţie răuvoitoare la adresa naţiunii sau a cetăţenilor maghiari era relevată şi de adresele Serviciului Central al Cenzurii trimise Prefecturilor la 17 august 194030.

Se pare că prevestirile cele mai negre privitoare la integritatea României se împlineau; la 29 august pierdeam nord-vestul Transilvaniei, în favoarea Ungariei, iar la 7 septembrie, judeţele din sudul Dobrogei, în favoarea Bulgariei. Nemulţumirile populaţiei române atinseseră cote maxime.

Speculând această stare de spirit, legionarii au ieşit în stradă, iar la 3 septembrie au încercat să dea o lovitură de stat. Ei au atacat sediile administrative şi unităţi militare din Braşov, Constanţa şi Bucureşti. În capitală au ocupat postul de radio, palatul telefoanelor şi au demonstrat ostentativ în faţa Palatului Regal. Deşi armata nu a ieşit din cazărmi, „revoluţia” legionară s-a dovedit un eşec total, neavând un sprijin masiv al populaţiei. Această tentativă de a prelua puterea era menită a crea aparenţa izbucnirii unui război civil, sprijinul militar german devenind indispensabil.

În urma unei complicate reţele de contacte şi intrigi politice, „Carol al II-lea emite decretul lege nr. 3052 din 5 septembrie 1940, prin care Ion Antonescu este însărcinat cu un nou guvern, instituit cu depline puteri pentru conducerea statului român”31.

În dimineaţa zilei de 6 septembrie, Carol al II-lea a abdicat de la tron în favoarea tânărului său fiu, Mihai I.

Una din primele măsuri ale lui Ion Antonescu a fost dizolvarea Gărzilor Naţionale la 7 septembrie 194032.

Deşi hotărârea lui Antonescu era de a face un guvern cu legionarii, cele două părţi, în perioada 6-14 septembrie, au încercat, de pe poziţii mai mult sau mai puţin de forţă, să îşi impună un punct de vedere dominant. Şi de această dată, legionarii au recurs la acţiuni teroriste împotriva autorităţilor statului, ce-i drept, periferice.

În sfârşit, „la 14 septembrie, în urma acceptării de către legionari a unei chemări aduse lor de către Ion Antonescu [...], Mihai I semnează un nou decret prin care consemnează că:

1) Statul român devine stat naţional-legionar. 2) Mişcarea legionară este singura mişcare recunoscută de noul stat

[...].

30 Ibidem, f. 215. 31 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, op. cit., p. 264. 32 BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939. f. 40.


3) D-nul general Ion Antonescu este conducătorul statului naţional-legionar şi şeful regimului legionar.

4) D-nul Horia Sima este comandantul mişcării legionare. 5) Cu începere de la data acestui Înalt decret, orice luptă între fraţi

încetează”33. Chiar în aceeaşi zi, generalul Antonescu forma un guvern în care

portofoliile principale (Economia, Finanţele, Coordonarea şi Statul Major Economic, Agricultura, Justiţia, Apărarea Naţională, Armata, Aerul şi Marina) le deţineau militarii şi tehnicienii la care se adăugau politicienii conservatori. Deşi legionarii ocupau portofolii neînsemnate (Educaţiei, Muncii, Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Lucrărilor Publice) ei reuşiseră totuşi să obţină Ministerul Afacerilor Externe şi cel al Afacerilor Interne. Aceste două ministere deţineau o poziţie cheie în guvernul bicefal, în care Ion Antonescu era Conducător al Statului şi Preşedintele Consiliului de miniştri, iar Horia Sima devenea Ministru Secretar de Stat şi Vicepreşedinte al Consiliului.

„În fond, poziţia generalului faţă de legionari, în septembrie 1940, era una de precauţie neîncrezătoare”34.

La 13 septembrie, deci cu o zi înainte de formarea guvernului, Ministerul de Interne (până la 14 septembrie funcţionau miniştrii guvernului Gigurtu) interzicea „cu desăvârşire orice injurie sau calomnie la adresa fostului rege Carol al II-lea”35. Aceasta reprezenta o delimitare clară a atitudinii lui Antonescu faţă de fostul rege, în comparaţie cu manifestările extremiste ale legionarilor (ei mitraliaseră trenul în care Carol părăsea ţara).

Un alt ordin surprinzător al ministrului de interne, datat chiar la 14 septembrie, se referea la luarea de „măsuri ca afişele legionare cuprinzând comunicatele conducătorilor sau instrucţiuni de utilizare să fie ridicate sau distruse de către organele administrative şi poliţieneşti”. Ce-i drept, prin acelaşi ordin se interzicea „intrarea şi răspândirea în ţară a cărţilor şi publicaţiilor de limbă mozaică sau idiş”36.

Dată fiind structura bicefală a conducerii politice, şi-au făcut apariţia şi structurile statale paralele. Amintim aici Ajutorul legionar, Frăţiile de Cruce, Uniunea Naţională a Studenţilor Români Creştini, Corpul doamnelor legionare, Corpul legionarelor, Corpurile „Răzleţii” şi „Vestitorii” dar şi Corpul muncitoresc legionar, acesta din urmă mascând cele mai radicale

33 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, op. cit., p. 267. 34 Francisco Veiga, Istoria Gărzii de fier. 1919-1941, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 281. 35 BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 276. 36 Ibidem, f. 274.

Cătălin Borţun

22

tendinţe cu iz fanatic. El a stat la baza creării Poliţiei Legionare, organ de ordine care se suprapunea celui în drept. Toate aceste organizaţii tindeau să acapareze ideologic întreaga societate românească.

Ingerinţa politicii legionare în treburile statului se încearcă a fi stopată încă de la apariţie. Astfel, Al. Rioşeanu, subsecretar de stat la interne, fidel lui Antonescu, trimite către prefecturi un ordin prin care interzice amestecul legionarilor în administraţie şi poliţie. Acest ordin datează din 27 septembrie 194037.

În aceeaşi tendinţă de temperare a fanatismului legionar, chiar Ministrul afacerilor interne Petrovicescu, militant legionar, a întărit şi supervizat formal ordinul lui Rioşeanu, pe data de 28 septembrie. Noul ordin enumera condiţii stricte de acţiune a poliţiei legionare38.

În acest context, ni se pare relevantă autobiografia legionarului Tudor Nedelcu din comuna Plopii Slăviteşti, înaintată ministrului afacerilor interne la 31 octombrie 1940. Definindu-se ca un vechi şi credincios legionar, el solicita postul de şef al poliţiei legionare din comuna Plopii Slăviteşti39.

Dacă ar fi să rezumăm lunile septembrie şi octombrie ale anului 1940 ne-am putea referi la câteva direcţii semnificative: deplasarea acţiunilor mişcării legionare din mediul rural în centrele urbane şi, mai ales, în Bucureşti; lărgirea bazei de masă prin mobilizarea muncitorimii şi a studenţimii, dar şi prin accesul în mişcare, aproape neîngrădit, al unei populaţii eterogene (septembrişti); generalizarea abuzurilor şi a violenţelor (jafuri, sechestrări, bătăi, maltratări) şi a pedepselor publice corecţionale (stâlpul infamiei) pe criterii rasiste şi nu numai.

Mărturii ale „stâlpului infamiei” le găsim şi în raportul Poliţiei Legionare din Ciolăneştii din Deal înaintat Prefectului judeţului Teleorman, în care se relata pedepsirea exemplară a unui hoţ de găini40.

De altfel, într-o Telegramă a Ministrului Afacerilor Interne C. Petrovicescu, adresată prefectului legionar de Teleorman, T. Zaharia, se cereau relaţii privind existenţa stâlpului infamiei în judeţ şi necesitatea desfiinţării lui41. Această adresă era datată, însă, la începutul lunii decembrie, după şedinţa Consiliului de Miniştri din 30 noiembrie, în care Antonescu cerea măsuri ferme pentru respectarea ordinii de drept. Toate aceste abuzuri vor fi dezvăluite în anchetele poliţiei, desfăşurate după înfrângerea Rebeliunii legionare.

37 BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 39. 38 Ibidem, f. 36. 39 BJTAN, fond Prefectura, ds. 200/1940-1941, f. 39. 40 Ibidem, f. 13. 41 BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 12.


Astfel de acte abominabile deveniseră posibile deoarece toate instituţiile administraţiei de stat fuseseră înţesate cu legionari, ale căror ordine incoerente contraveneau ordinii de drept şi nu de puţine ori se contraziceau. Starea de anarhie era generalizată. O interesantă caracterizare a guvernării legionare marcată de erorile lui Horia Sima o prezintă legionarul Ştefan Palaghiţă. El enumera „greşelile lui Sima faţă de mişcare:

a) Şi-a pus problema numărului. Dă ordin lui Petraşcu şi organizaţiilor judeţene să încadreze cât mai multe elemente ca să arate că ţara e cu el. Nici partidele nu făceau aceasta, ştiut fiind că, atunci când un partid vine la putere, năvălesc elementele oportuniste. Intră profitorii, şi nu vin luptătorii.

b) Lipsa de organizare. Mulţi legionari nu s-au mai ocupat de Mişcare ci s-au irosit în diferite posturi de stat sau de afaceri, care nu erau decât curse întinse de adversari. Se fac în schimb sub firma Mişcării rămasă fără control, cuiburi noi de escroci ce nu ascultau de nimeni, dar făceau totul în numele Legiunii.

c) Permisiunea de a purta cămaşa verde dată oricui. Au existat mulţi hoţi de meserie care au făcut spargeri în cămaşa verde, nestingheriţi de poliţie, întemniţaţi apoi sub specificarea de „legionari”. Cămaşa verde trebuia să fie permisă numai legionarilor verificaţi şi numai de câteva ori pe an.

d) Legionarii abia eliberaţi din lagăre şi închisori au fost încadraţi în Poliţie şi Siguranţă, unde nu numai că nu aveau nici o pregătire, dar s-au lăsat de multe ori stăpâniţi de sentimente pătimaşe.

e) Nu s-a organizat siguranţa Mişcării şi a Statului Legionar care au rămas astfel la discreţia celor ce aveau forţa materială şi militară în mână.

f) Diminuarea intensităţii de retrăire şi chiar abaterea de la linia spirituală a Mişcării în afaceri şi viaţă uşoară. Acesta a fost răul cel mai mare, fiindcă s-a atacat însăşi esenţa Omului Nou, legionarul”42.

Concluzia lui Palaghiţă este următoarea: „dintr-un punct de vedere, guvernarea lui (Horia Sima) a fost o pagină de nebunie anarhică şi de totală incapacitate”43.

Nemulţumirile generalului Antonescu, om de rigoare militară, în care ordinea socială era privită ca un deziderat, erau legate de violenţele şi manifestările anarhice ale legionarilor. În acelaşi timp, teama sa de eventuala protecţie germană asupra mişcării legionare îl făceau să rămână în expectativă.

În luna noiembrie 1940, trupele germane erau prezente în ţară, chiar înaintea aderării României la Pactul Tripartit din 23 noiembrie 1940

42 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 144. 43 Ibidem.

Cătălin Borţun

24

(Pact care fusese semnat de Germania, Italia şi Japonia încă din 27 septembrie 1940). Grija autorităţilor române privitoare la contactul trupelor germane cu cele române, dar şi cu populaţia civilă era deosebită, deoarece se bănuia că elemente evreieşti lansau zvonuri despre conflicte desfăşurate între aceste părţi44. Totodată, autorităţile doreau o informare cât mai exactă din teritoriu, referitor la comportamentul militarilor germani în comunităţile româneşti, cu recomandarea de a aplana orice conflict45.

În aceeaşi lună, în urma încercării lui Ion Zelea Codreanu (tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu) şi a fiilor săi, Horia şi Decebal, de a organiza un puci prin ocuparea Casei Verzi, Horia Sima a reuşit, cu această ocazie, să coaguleze elementele radicale care până atunci nu fuseseră puse în prim-plan. Era o încercare de a recupera şi reiniţia ofensiva revanşardă faţă de cei vinovaţi de moartea Căpitanului. Evident, aceştia erau reprezentanţii vechilor guverne burgheze. Deşi în toată această perioadă procesiunile religioase şi marşurile comemorative avuseseră loc din abundenţă (apărând şi gluma de „stat legionar funerar”), era necesară o acţiune tranşantă care să demonstreze radicalismul mişcării.

Această dovadă de consecvenţă ideologică era facilitată de introducerea continuă, în toate segmentele administraţiei, a elementelor legionare. Astfel, în urma unui ordin al Ministrului de Interne, prefectul legionar Traian Zaharia „propune pe lângă fiecare birou de populaţie a oficiilor poliţieneşti din judeţ câte un legionar care să controleze birourile de populaţie, pentru a împiedica evreii care au intenţiunea de a-şi schimba fraudulos sancţiunile actuale juridice”46.

O altă dispoziţie a Prefecturii era introducerea de elemente legionare în Corpul de Grăniceri47.

La prima vedere, raporturile dintre Ion Antonescu şi Horia Sima păreau cordiale şi de colaborare. La 6 octombrie, la aniversarea unei luni de la instaurarea noului regim, declaraţiile celor doi abundau în elogii reciproce. O dovadă a acestei atitudini o constituie şi o Circulară către toate cuiburile legionare privind „Purtarea legionarului în armată”, semnată de Horia Sima. În această circulară era subliniat respectul faţă de armată al legionarului şi conjugarea energiilor în acţiunea de refacere a Ţării48.

În spatele acestor aparenţe, legionarii deveneau tot mai nemulţumiţi în faţa ezitărilor lui Ion Antonescu de a-i pedepsi pe cei vinovaţi de asasinarea

44 BJTAN, fond Prefectura judeţului Teleorman, ds. 29/1938-1939, f. 16. 45 Ibidem, f. 18. 46 BJTAN, fond Prefectura, ds. 78/1940-1941, f. 25. 47 Idem, ds. 29/1938-1939, f. 15. 48 Idem, ds. 33/1941, f. 73.


lui Codreanu, a nicadorilor şi a decemvirilor. Momentul culminant al exploziei de nemulţumiri se declanşează la 26 noiembrie când, la vederea osemintelor martirilor din groapa comună, profanate, membrii Corpului Muncitoresc Legionar au executat în închisoarea Jilava 65 de deţinuţi, care fuseseră anchetaţi pentru acest asasinat. A doua zi sunt împuşcaţi Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu.

Confruntat cu aceste acte de violenţă extremă, generalul Antonescu se vede pus în faţa a două soluţii: subordonarea totală a mişcării, prin preluarea şefiei Legiunii, sau suprimarea acesteia. Privitor la prima opţiune, Horia Sima refuză categoric predarea conducerii Legiunii. Referindu-se la acest moment, şeful mişcării legionare din Teleorman, Nicolae Crăcea, afirma mai târziu: „Dacă şefii legionari s-ar fi lăsat conduşi de Antonescu şi i-ar fi încredinţat conducerea mişcării, lovitura de stat cunoscută sub numele de revoluţia legionară de la 21 ianuarie 1941 n-ar mai fi avut loc”49.

Hotărârea suprimării era astfel luată. Antonescu a luat măsuri ferme de dezarmare şi demobilizare a organelor legionare care periclitau securitatea statului. Ca răspuns, legionarii şi-au intensificat acţiunile de tip terorist, iar când generalul Petrovicescu anunţa la 1 decembrie desfiinţarea poliţiei legionare, totul s-a transformat într-o mare farsă: aceasta urma a fi asimilată poliţiei. În ceea ce priveşte dezarmarea acestora, era doar o iluzie, deoarece detaşamentele înarmate din fosta poliţie legionară se adunau în tabere organizate. Intuind nemulţumirea populaţiei faţă de abuzurile legionare, Antonescu încerca să devină mai ferm, cerând la 14 decembrie „forului legionar” „ascultare neşovăitoare şi dăruire completă”50.

Pentru a înţelege mai bine această mişcare, este necesar să aruncăm o privire asupra organizării sale atipice. Forma sa de organizare prinde contur o dată cu înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail pe data de 24 iunie 1927. Dacă substratul său îmbrăca o formă mistică, structura sa avea o înfăţişare de tip militar. Celula sa de bază a constituit-o cuibul. Acesta era format din 13 persoane. Ulterior, numărul acestuia varia între 8 şi 13 persoane. În momentul în care numărul persoanelor depăşea cifra 13, acesta se diviza, membrii desprinşi formând un alt cuib. Şeful de cuib nu era rezultatul unei numiri sau alegeri organizate de către membrii acestuia. El se impunea de la sine, printr-un consens tacit. Mai multe cuiburi formau familii, iar totalitatea familiilor din judeţ erau sub autoritatea unui comandant legionar. Acesta era numit de Codreanu. Comandanţii legionari

49 Grigore Traian Pop, Mişcarea Legionară, idealul izbăvirii şi realitatea dezastrului, ediţia a II-a revizuită, Editura Kullusys, Bucureşti, 2007, p. 479. 50 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, op. cit., p. 316.

Cătălin Borţun

26

din ţară formau un Stat Major, iar Codreanu devenea cap legionar, purtând denumirea de Căpitan.

Mişcarea era alcătuită din simpatizanţi, membri şi legionari. Membrii care făceau parte dintr-un cuib deveneau legionari după un stagiu de trei ani. Aceştia nu posedau carnet de partid şi nu erau trecuţi în nici un registru de evidenţă. Organizaţia nu avea statut juridic, întreaga ei activitate desfăşurându-se într-un regim de semi-clandestinitate. Evidenţa membrilor unui cuib era ţinută de şeful lor. Aceste evidenţe erau centralizate la sediul mişcării legionare, ele fiind distruse după 1938.

Membrii cuibului erau obligaţi să participe la şedinţele săptămânale, să îndeplinească ordinele şefului şi să plătească o cotizaţie după posibilităţi.

Cum nu puteau deveni membri ai mişcării decât după 21 de ani, atunci când deveneau majori, tinerii aveau posibilitatea de a activa în aripa de tineret a acesteia, numită „Frăţia de Cruce”. Frăţiile de Cruce apăruseră încă din 1923 şi au precedat Legiunea Arhanghelului Mihail, ele fiind baza de formare a mişcării legionare. Acestea erau cuiburi formate din elevi care nu împliniseră majoratul51.

Această structură va suferi modificări după moartea lui Codreanu, funcţia de Căpitan dispărând, fiind înlocuită de denumirea de Şef al mişcării, iar Statul Major devine For Legionar. De asemenea, familia devine garnizoană. Unităţile de bază, cuibul şi Frăţia de Cruce continuă să asigure substanţa mişcării legionare, până la dispariţia acesteia.

Aceste lămuriri sunt necesare pentru a avea o imagine destul de clară a cuiburilor legionare din judeţul Teleorman, în decembrie 1940.

Astfel, Garnizoana comunei Plopii-Slăviteşti, condusă de Ştefan Mircescu, avea trei cuiburi şi o organizaţie politică a oamenilor în vârstă ca organe de îndrumare pentru tinerimea legionară. Cele trei cuiburi aveau următoarele denumiri: Cuibul Româneşti, Cuibul Plopi şi Cuibul Pui de Lei52.

În oraşul Alexandria erau 10 cuiburi de legionari, fiecare având un număr de 8-13 membri. Pe lângă aceştia, erau luaţi în evidenţă 127 de simpatizanţi53.

O privire generală a activităţii legionare pe luna decembrie 1940 ne este dezvăluită de Ordinul de zi al Mişcării Legionare. Sunt evidenţiate Garnizoana Alexandria, pentru munca efectuată în tabăra de muncă de la Bârlad, Garnizoana Roşiorii de Vede, pentru colectarea ajutorului legionar a sumei de 120000 lei şi Garnizoana Turnu Măgurele, pentru un marş de

51 Sorin Lavric, Noica şi mişcarea legionară, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007, p. 51-53. 52 BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 92. 53 Idem, ds. 117/1949, f. 36, 37.


propagandă şi instrucţie legionară în plăşile Balaci, Călmăţui şi Turnu Măgurele54.

Nemulţumirile şi frustrările mişcării legionare au început să se manifeste încă din luna decembrie 1940.

O primă încercare de rebeliune se pare că era planificată în ajunul Anului Nou, când „legionarii voiau să sărbătorească la 1 ianuarie 1941 un an nou cu oameni noi şi suprimarea a tot ce este vechi. În acest scop se pregăteau să ocupe instituţiile publice din întreaga ţară, cu ajutorul aceloraşi echipe ale morţii, care să extermine pe toţi oamenii politici vechi din ţară. Intervenţia promptă a organelor Ministerului de Interne, trecute sub controlul lui Antonescu, a zădărnicit dezlănţuirea rebeliunii legionare la 1 ianuarie 1941”55.

O dovadă a acestei încercări nereuşite este şi telegrama trimisă la 29 XII 1940, ora 23.00, de Al. Rioşeanu, prefectului judeţului, T. Zaharia, prin care se cerea „să pună în alertă trupele necesare apărării oamenilor politici ai vechiului regim”56. În aceeaşi noapte, însă, pe data de 30 XII 1940, la ora 1.30, Horia Sima a trimis şi el o telegramă prefectului legionar prin care comunica faptul că ordinul primit înainte era „nul şi neavenit”, susţinând că viaţa nimănui nu era ameninţată iar „măsurile de forţă sunt complet inutile şi nu se vor aplica”57. Prin această telegramă, Horia Sima realizase că planul său fusese dejucat, dar, mizând pe loialitatea prefectului legionar Zaharia, spera ca, prin lipsa mobilizării forţelor de ordine, să devină posibilă aplicarea planului iniţial. În acele zile mai circulase zvonul, în Turnu Măgurele, că urma declanşarea unei lovituri de stat cu sprijinul Comandamentului German. Acest zvon, pus în circulaţie de prefectul Zaharia, avea rolul de diversiune, provocând confuzie, pentru a înlesni adevăratele intenţii ale legionarilor58.

În prima parte a lunii ianuarie 1941, tensiunea dintre Antonescu şi legionari se amplifica. Efectele acestei stări de spirit se simţeau şi în provincie. Într-o notă informativă a Legiunii de Jandarmi Olt, trimisă Prefecturii Teleorman, erau prezentate intenţiile criminale ale organizaţiei legionare „Echipa Morţii” din Plopii Slăviteşti, îndreptate împotriva unor fruntaşi ai comunei. Aceştia erau consideraţi comunişti, deoarece se opuneau politicii legionare. În această notă informativă era reprodus un

54 Idem, ds. 33/1941, f. 72. 55 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, op. cit., p. 319. 56 BJTAN, fond Prefectura, ds. 29 /1938-1939, f. 9. 57 Ibidem, f. 10. 58 BJTAN, fond Prefectura, ds. 49/1941, f. 8.

Cătălin Borţun

28

proces-verbal întocmit la data de 19 ianuarie 1941, prin care se punea la cale asasinarea celor patru cetăţeni59.

Procesul-verbal are o deosebită importanţă, deoarece este unul dintre documentele destul de rare prin care este descrisă premeditarea unui asasinat politic de către legionari. El şochează prin detaliile asasinatului, specificându-se data şi locul execuţiei, numele asasinilor, precum şi ale celor ce urmau a fi executaţi. Această atrocitate era planificată după ritualul legionar şi era programată pentru data de 22 ianuarie 194160.

Conflictul dintre generalul Antonescu şi Horia Sima ajunge la apogeu în ianuarie 1941. Ambii ştiau că, în cazul confruntării, cel care decidea învingătorul era Germania Nazistă. În acest context se înscrie şi vizita lui Antonescu în Germania, la invitaţia lui Hitler, la 14 ianuarie 1941. Deşi fusese invitat şi el, Horia Sima refuză întrevederea. Cu această ocazie, Antonescu obţine sprijinul dictatorului nazist, aşteptând doar un pretext pentru confruntare. Acesta nu a întârziat să vină. La 19 ianuarie, maiorul german Döring, şeful Serviciului german de informaţii din Balcani, este asasinat în plină stradă. Imediat, Antonescu îl demite pe generalul Petrovicescu de la Ministerul de Interne şi pe Al. Ghyka de la Direcţia Generală a Poliţiilor şi Siguranţei. Aceştia erau cunoscuţi ca legionari înfocaţi. De asemenea, generalul i-a măsuri de înlocuire a tuturor prefecţilor, chestorilor şi primarilor legionari.

Considerându-se umiliţi prin înlăturarea lor de la putere, legionarii au început manifestaţii de stradă încă din seara de 20 ianuarie, încercând să ocupe sediile principalelor instituţii publice. Ei cereau moartea miniştrilor loiali lui Antonescu baricadându-se în cazarma gardienilor publici, aflată în imediata vecinătate a Consiliului de Miniştri. Din acel moment, Horia Sima a dispărut, neputând fi contactat nici de colaboratorii săi.

În ziua de 21 ianuarie, revolta legionarilor a izbucnit cu o deosebită virulenţă. Ei ocupaseră Prefectura Poliţiei Capitalei, Ministerul Economiei Naţionale şi Garnizoana Gardienilor Publici. Au avut loc numeroase schimburi de focuri între legionari şi armată. În seara zilei de 21, Antonescu cerea, într-un comunicat la radio, restabilirea ordinii în 24 de ore.

Luptele de stradă au continuat şi în ziua de 22, magazinele evreieşti din cartierele Dudeşti, Văcăreşti şi Calea Plevnei fiind devastate şi incendiate. Focuri de armă şi salve de tun se auzeau în întreg Bucureştiul. În sfârşit, lămurindu-se că lupta este pierdută, în dimineaţa zilei de 23 ianuarie, Sima cerea încetarea luptelor. În cele din urmă, el şi alte căpetenii legionare au fost scoşi din ţară de către germani.

59 Idem, ds. 27/1941, f. 90. 60 Ibidem, f. 91.


În urma acestor confruntări sângeroase, 21 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi şi-au pierdut viaţa, iar 53 au fost răniţi. În rândul rebelilor şi al populaţiei civile, s-au înregistrat în Capitală 118 morţi şi 254 răniţi, iar în provincie, 117 morţi şi răniţi. În Bucureşti au fost asasinaţi 118 (după alte surse, 120) de evrei61.

Iată cum caracteriza Preotul Ştefan Palaghiţă acest eveniment: „Sima porneşte rebeliunea în mod dement, căci având puterea în stat, el o face împotriva lui însuşi. Apoi după ce o porneşte lasă lucrurile în voia soartei iar el se dă la fund fără urmă [...]. Rebeliunea a pătat onoarea Mişcării, fapt care nu s-a întâmplat în niciuna din prigoanele precedente; a provocat uciderea a peste 2000 de legionari şi populaţie civilă, între care mulţi fruntaşi [...]; a vârât în temniţe aproape 60000 de legionari, a adus atâtea lacrimi şi suferinţe cum n-a mai adus nici o altă prigoană. Rezistenţa legionară din ţară a fost făcută din spirit de imitaţie a celor din Capitală”62.

În judeţul Teleorman, evoluţia evenimentelor este prezentată într-un raport al Prefecturii detaliat pe zile. Reşedinţa judeţului era la Turnu Măgurele.

Încă din dimineaţa zilei de 21 ianuarie s-a primit un ordin telegrafic prin care se cerea preluarea conducerii Prefecturii de către Garnizoana militară din localitate. La ora 12, toate instituţiile locale din oraşele judeţului erau ocupate de militari, iar la ora 13.00, conducerea Prefecturii este preluată de generalul Petroianu Ion. Poliţiile din toate localităţile au primit la comandă câte un maior, din dispozitiv făcând parte 10 soldaţi înarmaţi cu o mitralieră.

Interesant este faptul că populaţia şi membrii regimului legionar priveau cu nedumerire toate aceste schimbări, nedându-şi seama de amploarea evenimentelor din Bucureşti.

În acea zi, numai în plasa Balaci, şeful legionar telefona-se primarilor legionari din plasă, ordonându-le să pună stăpânire pe telefoanele din primării.

Evenimentele au luat amploare în ziua de 22 ianuarie. Primarii comunelor Tecuci-Kalinderu şi Balaci, Tudor Fudulea şi Emilian Şoimu, au cerut şefilor de post din comunele Zâmbreasca şi Orbeasca să li se predea armele depozitate la postul de jandarmi, pentru a lua cu asalt oraşul Roşiorii de Vede. Ei au fost „puşi pe goană”.

În confuzia generală, unii primari din plasa Balaci ameninţau cu demisia ca act de protest împotriva atitudinii lui Antonescu faţă de legionari.

61 Florin Constatiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 393. 62 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 152, 153.

Cătălin Borţun

30

În comuna Drăgăneşti din plasa Roşiorii de Vede, 20 de legionari înarmaţi cu bâte au ocupat sediul primăriei şi i-au cerut şefului de post să le predea armele. Acesta a refuzat şi nu s-a mai insistat.

La Turnu Măgurele, la orele 22.00, 90 de legionari din oraş şi din judeţ au participat la o adunare pe stadionul Victor Antonescu din localitate.

La Zimnicea, şeful legionar al comisariatului de poliţie, Mihai Păunescu, însoţit de alţi trei legionari, i-au cerut comandantului gardienilor să le predea cele 29 de arme aflate în sediul Comisariatului de Poliţie. Acesta l-a anunţat pe comandantul garnizoanei, maiorul Constantinescu, care i-a surprins pe legionari, dezarmându-i.

În comuna Smârdioasa, din plasa Zimnicea, 70-80 de legionari înarmaţi cu bâte, ciomege şi arme au ocupat primăria până la ora 7.00 a doua zi.

În seara zilei de 22 s-a primit ordinul telegrafic de la Ministerul de Interne privitor la depunerea armelor deţinute de civili, în 24 de ore.

În dimineaţa zilei de 23 ianuarie, legionarii erau cuprinşi de o anumită decepţie ca urmare a comunicatului lui Horia Sima de a înceta ostilităţile.

„În Turnu Măgurele, în dimineaţa acelei zile, fiind şi zi de târg, s-a observat oarecare afluire, iar pe la orele 10 s-au adunat în grădina publică cca. 250 de legionari în câteva grupe şi de aici au defilat în trei direcţii pe străzile din centrul oraşului cântând imnul Sfântă tinereţe legionară şi Noi suntem echipa morţii.

Au venit în grădina publică pe grupe cântând şi aici acelaşi imn. După trecere de o oră în urma îndemnului delegatului militar maior Filipescu s-au împrăştiat în linişte, iar cei din judeţ au fost trimişi la domiciliu cu camioneta Prefecturii”.

Printre protestatari se aflau numeroşi funcţionari, profesori şi elevi, care au fost identificaţi.

În după-amiaza zilei de 24 ianuarie, în oraşul Alexandria, autorităţile legionare împreună cu câţiva simpatizanţi au manifestat intonând cântece legionare pe străzile oraşului, timp de 40 de minute.

În restul judeţului nu s-au înregistrat evenimente. Pe 25 ianuarie, în urma ordinului telegrafic din 23 ianuarie, au fost

instalaţi noii primari ai comunelor urbane şi rurale. Concluzia acestui raport era următoarea: „Exceptând cele câteva

incidente arătate mai sus, care n-au dat loc la nici o reacţiune din partea armatei, organelor poliţieneşti şi jandarmeriei, aceste cinci zile s-au scurs în acest judeţ în linişte şi ordine”63.

63 BJTAN, fond Prefectura, ds. 60/1941, f. 4-6.


Acelaşi raport al Prefecturii punea în evidenţă confuzia şi reacţiile întârziate ale legionarilor, raportate la evenimentele petrecute în Capitală.

Grija autorităţilor, imediat după înfrângerea rebeliunii, era de a identifica participanţii la acest eveniment, dar şi de a pune în evidenţă activităţile reprobabile ale acestora din perioada guvernării.

Astfel, a fost descoperit un tabel nominal cu legionarii din „echipa morţii” din Plopii Slăviteşti, participanţi la rebeliunea din 22-23 ianuarie din Turnu Măgurele64.

La 27 ianuarie 1941, în judeţul Teleorman fusese instalat noul prefect, colonelul Laurenţiu P. Nicolau. Imediat după investire, prefectul a redactat un memoriu privind situaţia în judeţul Teleorman la data la care fusese numit în funcţie. El analiza situaţia din punct de vedere al ordinii şi liniştii publice, economic, financiar şi din punct de vedere social65.

Având în vedere incidentele din plasa Balaci în timpul rebeliunii legionare, acesta a primit un raport detaliat al evenimentelor din perioada 20-25 ianuarie 1941, întocmit de pretorul plasei Balaci66.

În urma ordinului Ministrului de Interne din 23 ianuarie, la poliţie şi la posturile de jandarmi se depuseseră, până la 29 ianuarie, 1571 arme de vânătoare, 13 arme militare, 19 pistoale, 414 cartuşe arme de vânătoare, 61 cartuşe arme militare şi 323 cartuşe revolver67.

Conform numeroaselor informaţii din teritoriu, apăreau la iveală evenimente care confirmau acţiunile complotiste ale legionarilor din perioada rebeliunii. Astfel, fusese semnalată prezenţa Şefului legionar pe judeţ, Nicolae Crăcea, şi a fostului şef al Poliţiei în comuna Odaia, în ziua de 23 ianuarie. Aceştia, împreună cu primarul legionar Tache Marian, discutaseră eventualitatea ocupării Prefecturii judeţului Teleorman68. De asemenea, ieşea la iveală simpatia faţă de legionari, în perioada rebeliunii, a unor subofiţeri de la Şcoala de Pilotaj Roşiorii de Vede şi de la depozitul de muniţie Drăgăneşti69.

În toiul acestei vânători de legionari, unii încearcă să protesteze şi chiar să ameninţe cu moartea. Un astfel de exemplu îl reprezintă o scrisoare anonimă a unui legionar din Roşiorii de Vede adresată prefectului de Teleorman. În această scrisoare, legionarul ameninţa că îl va ucide pe un

64 Idem, ds. 27/1941, f. 94. 65 Idem, ds. 60/1941, f. 223. 66 Ibidem, f. 21. 67 Ibidem, f. 85. 68 Ibidem, f. 23. 69 Ibidem, f. 110.

Cătălin Borţun

32

anume sublocotenent Bârleanu datorită faptului că acesta persecută legionari în mod excesiv70.

Guvernul antonescian urmărea întocmirea unei lucrări documentare privitoare la rebeliunea din 21-23 ianuarie. În acest sens, cerea tuturor prefecturilor dovezi irefutabile ale atrocităţilor săvârşite de către legionari şi anume: fotografii şi fotocopii71.

La jumătatea lunii februarie, Direcţia Generală a Poliţiei a trimis o informare prefecturilor privind eventualitatea declanşării unei noi lovituri de stat, organizată de Horia Sima72.

Acest zvon fusese alimentat de un altul, de la începutul lunii februarie, prin care se susţinea că politica Germaniei este aceea de a susţine elementele legionare în preluarea puterii. Ministerul Afacerilor Interne cerea prefectului de Teleorman să dezmintă categoric această ştire.

Între timp, rapoartele privitoare la bunurile imobile deţinute de Mişcarea Legionară, la identitatea funcţionarilor publici aparţinând acestei mişcări, precum şi la abuzurile făcute de aceştia în timpul guvernării legionare, nu conteneau să sosească pe adresa Prefecturii.

O astfel de situaţie era înaintată de către Primăria Roşiori de Vede73. Acesta era însoţită şi de un alt raport privind măsurile luate pentru protecţia subofiţerului Bârleanu74. Adrese similare erau trimise şi de Primăria Zimnicea75.

O ţintă predilectă o constituia fostul primar legionar din comuna Balaci, Tudor Fudulu, căruia i se constatase o lipsă în gestiune de 50000 lei76, precum şi faptul că acesta nu predase nici unul din cele 3 revolvere de a căror existenţă ştiau mai mulţi locuitori ai comunei77.

Pe linie administrativă, se constata că primarii şi şefii de poliţie din principalele oraşe ale judeţului fuseseră legionari78. În consecinţă, generalul Antonescu intenţiona, la 11 februarie 1941, „ca în administraţia locală (chestori, poliţai, comisari, primari în comunele urbane şi rurale etc.) să se numească titraţi aleşi dintre persoanele cu o sănătate fizică bună, care n-au participat la acţiunile politice şi care n-au nimic reproşabil în trecutul lor”79.

70 BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 7. 71 Idem, ds. 31/1941, f. 4. 72 Idem, ds. 27/1941, f. 15. 73 Idem, ds. 32/1941, f. 28. 74 Idem, ds. 27/1941, f. 13. 75 Idem, ds. 32/1941, f. 34. 76 Idem, ds. 27/1941, f. 8. 77 Ibidem, f. 10. 78 BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 37. 79 Ibidem, f. 40.


Ca un răspuns la ordinul nr. 249 din 7.02.1941 al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, Prefectura Teleorman a trimis rezultatul cercetărilor făcute de poliţie şi jandarmerie cu privire la situaţia armamentului sustras, a achiziţiilor mobile şi imobile ale legionarilor, a legionarilor care au îndeplinit funcţii de stat, a cazurilor de abuz de autoritate şi a samavolniciilor comise de legionari în perioada 6 septembrie 1940 - 20 ianuarie 194180.

Poziţia oficială a Prefecturii asupra evenimentelor din 20-25 ianuarie era prezentată printr-un Comunicat, la data de 13 februarie 194181.

În urma reclamaţiilor făcute de evreii jefuiţi de legionari în perioada guvernării, ieşeau la iveală abuzurile. Astfel, era adus la cunoştinţă cazul farmacistului Lazăr Grisaru din comuna Salcia82 şi al ceasornicarului Iţa Lavisch83. Un raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele prezenta, de asemenea, abuzurile comise asupra comercianţilor evrei din Turnu Măgurele şi Alexandria84.

În acelaşi timp, începeau să sosească la Prefectură situaţiile funcţionarilor de stat legionari şi a celor care au manifestat la 23 ianuarie 1941 în Turnu Măgurele. Acestea erau centralizate în urma rapoartelor primite din plăşile, oraşele şi comunele judeţului85.

Totodată, acţiunile clandestine ale legionarilor erau permanent sub atenţia autorităţilor. Astfel, într-o notă informativă a Poliţiei Turnu Măgurele înaintată Prefecturii, se arăta: „Pentru reînarmarea lor, în continuarea luptei de răsturnare a actualelor stări de guvernământ, Legionarii vor căuta să profite de măsurile luate de autorităţi pentru restituirea armelor unor persoane de absolută încredere. Vor căuta pe orice cale să intre în posesia acestor arme.

Legionarii rebeli, ofiţerii de rezervă ar fi primit dispoziţiuni să nu restituie revolverele ce li s-au încredinţat cu ocazia concentrărilor, iar cei care au în primire magaziile companiilor să încerce să retragă de acolo arme”86.

În vederea organizării plebiscitului de la începutul lui martie 1941, Ministerul Afacerilor Interne recomanda Prefecturilor să prezinte în rândul populaţiei rurale „starea locuitorilor din ţară şi măsurile luate de guvern”. Punctual, se cerea să se prezinte starea de linişte din ţară în contrast cu

80 Ibidem, f. 47. 81 Ibidem, f. 360. 82 BJTAN, fond Prefectura, ds. 31/1941, f. 31. 83 Idem, ds. 200/1940-1941, f. 49. 84 Idem, ds. 32/1941, f. 324. 85 Ibidem, f. 65, 70, 72, 154. 86 BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 26.

Cătălin Borţun

34

fărădelegile comise de legionari, precum şi „măsurile cu caracter economic, cultural şi religios [...] care tind la ridicarea ţărănimii noastre şi la îmbunătăţirea stărei actuale”87.

Plebiscitul avea drept scop confirmarea adeziunii populaţiei faţă de politica guvernului antonescian şi condamnarea, în acelaşi timp, a mişcării legionare. Având în vedere că acesta nu era secret, Prefectura Teleorman a întocmit o listă cu cetăţenii care au votat „Nu”88.

Imediat după plebiscit, pe data de 8 martie 1941, Antonescu a dat un comunicat în care prezenta rezultatele vizitei sale la Berlin, Roma şi Viena. Principalele puncte ale acestui comunicat evidenţiau independenţa economică a României în contextul colaborării tot mai strânse cu Germania89.

Pe fondul hărţuirii foştilor capi legionari din judeţ, Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele constata dispariţia legionarului Ovid Ţârlea, fost şef de cabinet la Prefectură în timpul regimului legionar, precum şi a fostului comandant al mişcării legionare din Teleorman, Nicolae Crăcea, bănuit a fi fugit în Germania. Această adresă era datată 27 martie, specificându-se că la începutul acelei luni dispăruseră şi profesorul Haralambie Ianovici, dar şi Bucur Stănescu, fost şef al Poliţiei Turnu Măgurele90.

De altfel, în perioada februarie-aprilie, o mare parte dintre capii legionari fugiseră în Germania91. În aceeaşi perioadă, au fost arestaţi şi condamnaţi de către Tribunalul Militar peste 30000 de legionari.

La 30 martie, Poliţia Turnu Măgurele a descoperit „în casa d-nei Alexandrina Stănescu, strada Cantacuzino nr. 25 din Turnu Măgurele, o şedinţă a Frăţiilor de Cruce la care au participat elevii: Rădulescu Iulian92 din clasa a VII-a, de la Liceul Teoretic, fost şef al Frăţiilor de Cruce din Turnu Măgurele, Deliu Florea din clasa a VIII-a, de la Liceul Comercial şi Dumitrescu Mihail din clasa a VI-a, de la Liceul Comercial, care citeau o circulară secretă şi o multiplicau cu mâna.

De notat că elevii Rădulescu Iulian şi Deliu Florea stăteau în gazdă la susnumita doamnă.

Poliţia a dresat acte celor 3 elevi notaţi mai sus şi urmează a-i înainta Tribunalului Militar al Capitalei.

87 Idem, ds. 32/1918, f. 318. 88 Ibidem, f. 228. 89 Ibidem, f. 303, 304. 90 BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 107. 91 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 156. 92 v. infra. p. 245, Iulian Rădulescu, Mărturii şi aprecieri.


Se anexează copie de pe circulara în chestiune cu adresa nr. 184 din 31 martie 1941”93.

Această arestare avea o importanţă destul de mare, din moment ce era raportată Ministrului Afacerilor Interne, de către prefectul de Teleorman.

Conţinutul circularei se referea la declaraţia lui Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului, făcută Tribunalului Militar Iaşi la începutul lunii martie 1941. Circulara ataca de pe poziţie simistă atitudinea tatălui lui Codreanu de condamnare a lui Horia Sima şi a rebeliunii legionare94.

În acelaşi timp, Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele făcea control la sediul legionar din Turnu Măgurele, concentrându-se pe operaţiunile financiare ale acestei organizaţii95.

În urma unei vizite neoficiale a unor autorităţi bulgare în Turnu Măgurele, la data de 2 aprilie, şeful Poliţiei Turnu Măgurele, Trandafir Stănescu, aflase că la jumătatea lunii martie trecuseră ilegal în Bulgaria, în maşini germane, legionarii: Bucur Stănescu, fost şef al Poliţiei Turnu Măgurele, Ianovici Haralambie, fost director al Liceului de Băieţi Turnu Măgurele, Zoe Oprescu şi Ovidiu Târlea. Tot de la poliţiştii bulgari s-a aflat că, în dimineaţa zilei de 2 aprilie, au mai trecut în Bulgaria doi foşti şefi ai Comisariatelor Poliţiei Roşiorii de Vede şi anume: Safta Nicolae, zis Marinescu şi Dincă Mihail din comuna Papa.

În raportul prefectului înaintat Ministrului Afacerilor Interne se specifica faptul că aceste treceri ilegale în Bulgaria nu puteau fi împiedicate, deoarece maşinile germane nu erau supuse controlului.

Legionarii anchetaţi de poliţia bulgară ar fi afirmat că, în ziua de 26 aprilie, generalul Antonescu va fi omorât, iar Conducător al Statului va deveni Horia Sima96.

Continuând inventarierea abuzurilor legionarilor, Prefectura judeţului Teleorman a întocmit un tabel al magazinelor evreieşti din judeţ luate cu forţa de către legionari97.

În atenţia autorităţilor intrase şi activitatea legionară a avocatului Emilian Şoimu, angajat la Direcţia a VII-a Întreţinere C.F.R. Iaşi. Acesta făcea propagandă legionară şi în plasa Balaci, sprijinindu-l în propagarea ideilor legionare pe fratele său Vanghelie Şoimu, primar la comunei Tecuci-Kalinderu 98.

93 BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 116. 94 Ibidem, f. 119-126. 95 BJTAN, fond Prefectura, ds. 33/1941, f. 345, 346. 96 Idem, ds. 27/1941, f. 138. 97 Idem, ds. 32/1941, f. 444. 98 Ibidem, f. 536.

Cătălin Borţun

36

Încă din data de 3 martie 1941, Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă cerea prefecţilor o situaţie cu originea etnică, îndepărtată şi apropiată, starea patologică, pregătirea intelectuală, moralitatea, activitatea şi metamorfozarea politică a conducătorilor legionari99.

Urmare a acestei solicitări, la 28 aprilie 1941, Prefectura a trimis Direcţiunii Poliţiei de Siguranţă „un tabel cu numele şi prenumele, originea etnică, starea patologică şi domiciliul actual al conducătorilor legionari însoţit de fişele personale, în număr de 18, întocmite de Comandamentul Legiunii de Jandarmi Teleorman”100.

În cadrul Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului, funcţiona Serviciul pentru Administrarea şi Lichidarea Patrimoniului fostei organizaţiuni Mişcarea Legionară. Acest serviciu informa prefecţii, la 8 mai 1941, despre constituirea Comisiei „pentru controlul gestiunii fostei organizaţii Mişcarea Legionară de la 14 septembrie 1940 şi până la 14 februarie 1941, care va proceda la verificarea gestiunii tuturor unităţilor legionare, de la garnizoana locală şi până la comandamentul suprem”101.

Autorităţile supravegheau permanent activitatea foştilor legionari (mai ales a celor care avuseseră funcţii de conducere) din comunele judeţului. Astfel se întâmpla la Orbeasca de Jos102, Plosca103, Buzescu104, Alexandria, Roşiori105.

De asemenea, angajările în întreprinderile militare şi militarizate erau condiţionate de avizul scris al organelor de poliţie şi siguranţă a statului, iar personalul bănuit că ar fi activat în această mişcare urma să fie imediat concediat şi pus sub supraveghere. Aceste măsuri vizau militanţii legionari şi comunişti106.

Toate aceste demersuri se înscriau în acţiunea mai amplă de lichidare a mişcării legionare. De altfel, la 16 iulie a avut loc procesul conducătorilor legionari, Tribunalul Militar dând următoarele sentinţe: Sima, Iasinschi, Gârneaţă, Papanace, Petraşcu, Borobaru - muncă silnică pe viaţă; Radu Mironovici - 10 ani de temniţă grea; Ştefan Zăvoianu şi Alexandru Ghika - 15 ani muncă silnică. La 28 iulie, Ştefan Zăvoianu a fost judecat din nou şi

99 Ibidem, f. 168. 100 Ibidem, f. 450, 451. 101 BJTAN, fond Prefectura, ds. 33/1941, f. 19. 102 Idem, ds. 4/1941, f. 33. 103 Ibidem, f. 16. 104 Ibidem, f. 41. 105 Ibidem, f. 67. 106 Ibidem, f. 48.


condamnat la moarte de către Curtea Marţială din Bucureşti. El a fost executat la Jilava, alături de un grup de legionari fanatici107.

În acest context, orice mişcare suspectă era imediat sesizată. Astfel, la 22 august, în gara Roşiorii de Vede, locotenentul în rezervă Puilă Florea din Radomireşti Olt a fost reţinut. El susţinea că, fiind concentrat, pleca la Regimentul 40 Infanterie. Făcându-se percheziţie, s-a găsit asupra sa „una cămaşă verde legionară, una carte a Căpitanului, o fotografie a lui Corneliu Zelea Codreanu, una insignă cruciuliţă din acelea care se conferă numai acelora din echipa de sacrificiu”108.

El a fost reţinut la Comandamentul Garnizoanei Roşiori. În urma interogatoriului, acesta a „mărturisit că este legionar, că a suferit o condamnare de 6 luni, pentru fapte în legătură cu evenimentele de la 21-23 ianuarie 1941, din care cauză a fost pus în retragere din armată şi lăsat liber în comuna sa, Radomireşti Olt.

De acasă, din comuna natală, a plecat în ziua de 20 a.c. să se stabilească în Bucureşti, pentru a urma studii. Prin Roşiori de Vede trecea ca să ia trenul pentru Bucureşti. La orele 13.00 a fost lăsat liber să ia masa în oraş, după care să se înapoieze singur la Comandament la orele 16.00 pentru cercetări. Numitul nu s-a mai înapoiat nici până la orele 18.00, când s-a bănuit că a dispărut.

L-au pus în urmărire, dovedind că la orele 18.30 a fost văzut trecând prin râul Vedea în direcţia pădurii Ocol Silvic Drăgăneşti.

S-au format imediat echipe de gărzi patriotice şi patrule militare, punându-le pe urmele fugarului, în pădure.

La orele 19.00 a fost descoperit în cârciuma numită Depoul din Deal, unde era pregătit să continue fuga cu o maşină de piaţă angajată mai dinainte şi care-l aştepta împreună cu legionarul Gornescu A. Anton, din Roşiorii de Vede.

Au fost arestaţi amândoi şi, împreună cu şoferul Stancu Burcea, proprietarul maşinii, au fost duşi la oficiul Comisariatului.

Din ancheta făcută cu susnumiţii, stabilindu-se vinovăţia susnumitului Puilă Florea pentru faptul de port ilegal de uniformă militară şi pentru evadarea şi sustragerea de la cercetări, iar legionarul Gornescu A. Anton, faptul de complicitate la evadare, ajutându-l cu maşina şi haine civile pentru a dispărea, acestor doi infractori li s-au dresat actele legale de către Garnizoana Roşiorii de Vede, împreună cu Şeful Biroului Siguranţei de la

107 Ştefan Palaghiţă, op. cit., p. 162. 108 BJTAN, fond Prefectura, ds. 4/1941, f. 66.

Cătălin Borţun

38

Comisariatul de Poliţie Roşiorii de Vede şi s-au înaintat la Parchetul Militar al Curţii Marţiale C.M.C. Bucureşti”109.

În pofida acestor măsuri de urmărire şi pedepsire a legionarilor, în luna septembrie, librarul Constantin Stoicescu din Zimnicea expunea portretul lui Codreanu şi broşuri legionare în librăria sa110.

Supravegherea lor dezvăluia faptul că legionarii se deplasau permanent în judeţ111. Printre ei se număra şi „cunoscutul legionar Jurubiţă din comuna Smârdioasa”, care se întâlnea cu alţi legionari în Roşiorii de Vede112.

Vigilenţa siguranţei antonesciene a fost prezentă pe toată perioada desfăşurării războiului, nelăsând nici o şansă puţinilor legionari care mai aveau curaj să se manifeste. Totodată, Antonescu le-a propus celor arestaţi ca, în schimbul libertăţii, să se înroleze în armată. Aceasta însemna trimiterea lor pe frontul de Est. Cei care au acceptat (în jur de 15000) au plătit scump această înţelegere, deoarece ei erau trimişi în linia întâi. Practic, mişcarea legionară fusese decapitată.

Multe elemente din conducerea mişcării fugiseră în Germania, acolo primind statut de refugiaţi de război. Ei fuseseră internaţi în lagărele de la Berkenbrueck, Rostock şi, mai târziu, la Buchenwald. În această atmosferă, se conturau deja două curente şi anume cel codreanist şi cel simist. Prinşi în interminabilele dispute şi intrigi cu privire la culpele referitoare la guvernare şi şansele revenirii în prim-planul politicii româneşti, ei nu realizau că rolul lor pe scena istoriei se încheiase.

* * *

Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, la 23 august 1944

de către România, îl readucea pe Horia Sima în atenţia germanilor. Astfel, la 24 august, el a fost eliberat din lagărul de la Sachsenhausen

şi primit de Heinrich Himmler şi Joachim von Ribbentrop. „Sima s-a angajat să rămână fidel Reich-ului împreună cu aderenţii săi din Germania, dar şi celor rămaşi în ţară. Mai mult, sub protecţia lui Hitler, el a început un aşa-zis guvern naţional în exil. La 25 august, Horia Sima a adresat o Proclamaţie către poporul românesc prin care îşi anunţă intenţiile, calificând, în acelaşi timp, evenimentele de la 23 august ca pe un dezastru

109 Ibidem, f. 87. 110 Ibidem, f. 88. 111 Ibidem, f. 90. 112 Ibidem, f. 91.


pentru România. De asemenea, legionarilor din ţară le-au fost transmise instrucţiuni secrete în vederea reorganizării”113.

Activitatea „guvernului Sima” a început la 10 decembrie 1944, întâi la Viena, ulterior fiind mutat la Alt-Ausse. Preocuparea lui era formarea unei armate române care să fie integrată în armata germană, demascarea „bolşevizării” ţării, dar şi paraşutarea în ţară a unor grupuri de legionari cu misiunea de a realiza un „23 august - invers”.

„În paralel cu acţiunile grupului Horia Sima, comandantul legionarilor rămaşi în ţară, Horaţiu Comaniciu, a încercat să obţină din partea forţelor politice româneşti recunoaşterea existenţei mişcării sale, afirmându-şi dorinţa de a se încadra în noul cadru democratic”114.

Sub presiunea sovieticilor, autorităţile române au declanşat, la 12 octombrie 1944, o vastă operaţiune de arestare a foştilor legionari. La sfârşitul operaţiunii, care a durat zece zile, autorităţile au dat un comunicat în care se arată că au fost arestaţi un număr de 1357 legionari, cifră la care se adaugă cei 722 aflaţi deja în închisori din ianuarie 1941115.

Activitatea de depistare şi arestare devenise o activitate permanentă a siguranţei şi jandarmeriei, numărul legionarilor arestaţi crescând de la o zi la alta.

În noiembrie 1944 a fost paraşutat în România Nicolae Petraşcu, personaj cheie în încercarea de coabitare a comuniştilor cu legionarii.

Dacă iniţial obiectivul său era organizarea rezistenţei anticomuniştilor, ulterior, acesta încearcă, prin contacte cu conducerea comunistă, să salveze cât mai mulţi legionari de la arestări.

Această din urmă orientare s-a concretizat în Pactul cu Teohari Georgescu, pe atunci aflat la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Înţelegerea venea în întâmpinarea comuniştilor care aveau nevoie de un sprijin cât mai larg în vederea alegerilor din 1946.

„Schimbarea atitudinii lui Nicolae Petraşcu s-a produs încă din vară, la 6 august 1945. Organele de interne descoperiseră manifestul intitulat Legionari din lăuntru şi din afara închisorilor, document semnat chiar de Petraşcu, în calitatea sa de Comandant legionar general în care se sublinia că legionarii vor trebui să păstreze o poziţie de respect şi legalitate faţă de activitatea de stat, iar faţă de organizaţiile politice româneşti, vor trebui să

113 Gheorghe Onişoru, Consideraţii asupra raporturilor dintre comunişti şi legionari 1944 - 1948, în Viorel Ciubotă (editor) Sovietizarea Nord - Vestului României, 1944-1950, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1996, p. 96. 114 Ibidem. 115 Ibidem, p. 97.

Cătălin Borţun

40

respecte în ele ceea ce au şi fac bun şi folositor pentru viitorul ţării noastre”116.

În perioada 1945-1946, a avut loc o puternică infiltrare a legionarilor în partidul comunist şi în partidele aflate la putere. Era vorba de partea mişcării care dorea să se adapteze noilor condiţii, ca măsură de supravieţuire. Cealaltă parte, care alesese rezistenţa armată în munţi, nu constituie obiectul lucrării de faţă.

Monitorizarea atentă a foştilor legionari sau simpatizanţi este dovedită şi de o adresă a Organizaţiei Judeţene Teleorman a Partidului Social Democrat din România, adresată Comisiei Centrale de Informaţii pentru purificarea aparatului de Stat, în care se ofereau relaţii privitoare la activitatea legionară a învăţătorilor şi a profesorilor din judeţul Teleorman. Pe acest tabel figurau 71 de învăţători şi 4 profesori117.

Cert este că, în această perioadă, comuniştii şi aliaţii lor ştiau de aceste infiltrări, tolerându-le în perioada 1945-1947.

La începutul anului 1948, după unificarea Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat şi adoptarea Constituţiei R.P.R., comuniştii hotărăsc să facă o purificare în rândurile lor. Având deja situaţia numerică şi nominală a legionarilor înscrişi în cele două partide, declanşează, în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, o amplă acţiune de arestări118. Această situaţie continuă şi în lunile următoare, iar în perioada 1948-1950, verificările ating cote nemaiîntâlnite. Asemenea cazuri întâlnim în Cervenia119, Slăveşti120, Siliştea Gumeşti, Roşiorii de Vede, Mozăceni121.

Erau şi cazuri în care unii erau reclamaţi drept foşti legionari de către duşmanii personali, ca în cazul lui Cernat Ion, membru în Biroul Comitetului Judeţean Teleorman122.

Cerându-li-se o referinţă despre Vasile Niculiţă, şeful organizaţiei de bază P.M.R. din Bogdana, membrii organizaţiei de bază dezvăluiau fosta lui apartenenţă la mişcarea legionară, dar şi infiltrarea în funcţii de conducere a altor foşti legionari123.

Aceste verificări vizau şi soţiile foştilor membri ai mişcării (cazul Ameliei Stănoiu, soţia legionarului D. Stănoiu din Alexandria)124.

116 Ibidem, p. 98. 117 BJTAN, fond PMR, Comitetul Judeţean Teleorman, ds. 5/1945, f. 2, 3, 6. 118 Gheorghe Onişoru, op. cit., p. 100. 119 BJTAN, fond PMR, ds. 57/1948-1949, f. 13. 120 Ibidem, f. 17. 121 Ibidem, f. 44. 122 Ibidem, f. 52. 123 BJTAN, fond PMR, ds. 58/1948-1949, f. 53-55. 124 Ibidem, f. 25.


Relevant pentru atmosfera specifică a acestei perioade este şi Raportul Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman asupra activităţii Comitetului Judeţean Teleorman şi asupra stării de spirit din judeţul Teleorman pe luna aprilie 1949125.

Într-un memoriu întocmit de Radu Mitrică privind „Situaţia economică, politică şi administrativă a judeţului Teleorman”, este analizată componenta ideologică a principalilor conducători ai oraşului Turnu Măgurele şi ai judeţului, la nivelul anului 1949. Dezvăluirile sale sunt concentrate asupra prefectului Florea Creţean, oportunist politic, fost simpatizant al mişcării legionare. Este descrisă ascensiunea sa politică, prin filiera P.S.D., până la conducerea judeţului Teleorman. Prin aceeaşi filieră politică este prezentată introducerea în principalele funcţii judeţene a numeroşi oportunişti, printre care legionari notorii126.

În anul 1949, Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman analiza într-un ritm intens activitatea a numeroşi membri de partid. Toate aceste verificări erau trimise la Comisia Centrală de Verificare a C.C. al P.M.R.

Unele decizii ale comisiei erau surprinzătoare. În cazul lui Stanciu Ion, deşi i se dezvăluise trecutul legionar, era scos din munca de partid, fiind trimis în producţie, dar i se confirma calitatea de membru de partid127.

În anul 1949, la nivelul Comitetului Central al P.M.R. existau liste centralizate din întreaga ţară, cu foştii legionari infiltraţi în Partidul Social Democrat şi în Frontul Plugarilor. Ele erau trimise Comisiilor Judeţene de Verificare, cu menţiunea „strict confidenţial”, „pentru uz intern”128. Aceste liste fuseseră întocmite de Legiunea de Jandarmi şi Biroul Siguranţei Teritoriale. Listele erau separate, ele privind foştii legionari înscrişi în Partidul Social Democrat129 şi în Frontul Plugarilor130.

Întocmirea acestor liste, făcute înaintea anului 1948, confirma bănuiala infiltrării legionare în structurile partidului prin filiera aliaţilor săi politici. Să nu uităm că, la începutul anului 1948, prin fuziunea Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat, se crease Partidul Muncitoresc Român.

Munca de verificare ne este amănunţit înfăţişată în „Raport asupra desfăşurării muncii de verificare în săptămâna 8-14 august 1949”, întocmit de Comisia Judeţeană de Verificare Bucureşti131.

125 BJTAN, fond PMR, ds. 135/1949-1950, f. 18-20. 126 Idem, ds.106/1949, f. 145, 151, 152, 154, 155, 163, 187, 212, 213. 127 Idem, ds. 135/1949-1950, f. 169. 128 Idem, ds. 117/1949, f. 24. 129 Ibidem, f. 25. 130 Ibidem, f. 26. 131 BJTAN, fond PMR, ds. 135/1949-1950, f. 60-62.

Cătălin Borţun

42

„Elementele duşmănoase” ajunseseră să deţină funcţii în cadrul regiunii Teleorman, acestea fiind depistate. Este greu de crezut că o persoană ca Vişină să nu fi fost cunoscut în momentul intrării sale în Partidul Comunist, din moment ce el fusese primar al oraşului Roşiori de Vede în perioada guvernării legionare. Trebuia, oare, să treacă ceva timp pentru ca el să fie depistat132?

Pe lângă tabelele cu cei verificaţi şi confirmaţi cu apartenenţă politică anterioară exista şi o situaţie cu membrii de partid care nu puteau fi promovaţi în munci de răspundere din judeţul Teleorman. Gradul de toleranţă în ceea ce priveşte greşelile politice anterioare avea limite şi trebuia să se înscrie între anumiţi parametri. Astfel, tabelul cu cei ce se găseau în această situaţie era întocmit pe plase. Această listă îi cuprindea, pe lângă legionari, şi pe membrii fostelor partide politice, prizonieri de pe frontul de Vest, participanţi pe frontul de Est, chiaburi, foşti poliţişti şi gardieni publici133.

În anul 1950, verificările căpătaseră o amploare deosebită, numărul celor care urmau a fi verificaţi în judeţul Teleorman ridicându-se la 10027 membri de partid. Întreaga listă este cuprinsă într-un dosar având 171 de file134.

Evoluţia şi stingerea acestei mişcări politice pun numeroase întrebări, care nu întotdeauna îşi găsesc răspunsuri. Toate aceste documente au menirea de a ne determina să încercăm să înţelegem complexitatea unor perioade istorice critice, privite prin prisma destinelor umane.

132 Idem, ds. 15/1949-1950, f. 84. 133 Idem, ds. 158/1950, f. 104-110, 114, 115. 134 Idem, ds. 161/1950.

LISTA DOCUMENTELOR

1. 1938, februarie 16. Raport al Preturii Turnu Măgurele, către Prefectură referitoare la declaraţiile lui Marin C. Călcâie cu privire la Corneliu Zelea Codreanu. 2. 1938, februarie 2. Adresă a Primăriei comunei Bogdana către pretura Plăşii Călmăţui cu privire la activitatea legionară a preotului O. Săndulescu. 3. 1938, februarie. Declaraţia preotului O. Săndulescu. 4. 1938, februarie 19. Raportul Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul de Interne, Cabinetul Prefectorial cu privire la apariţia unor tineri din Roşiori de Vede echipaţi în uniformă legionară 5. 1938, februarie 21. Raport al Secţiei de Jandarmi Balaci referitor la cantitatea de fier vechi găsită în curtea învăţătorului Ion D. Popescu, donată de legionari. 6. 1938, martie. Declaraţia învăţătorului Ion D. Popescu referitoare la cantitatea de fier vechi aflată în curtea sa. 7. 1938, aprilie. Adresă a Preturii Plăşii Călmăţui către Prefectură cu privire la existenţa unei cruci de piatră din comuna Băduleasa, ridicată în memoria lui Moţa şi Marin. 8. 1938, aprilie 29. Raport al Legiunii de Jandarmi către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la percheziţiile efectuate la Ion Jurubiţă din Smârdioasa şi Ion Popescu din Beuca. 9. 1938, mai 4. Proces verbal cu privire la instruirea Consiliului de Colaborare cu Şefii de Autorităţi asupra măsurilor ce trebuie luate împotriva mişcării legionare din judeţ. 10. 1938, mai 20. Raport al Comisariatului de poliţie Zimnicea către Prefectură cu privire la cantitatea de 1000 Kg fier vechi aflată în curtea lui Nicolae M. Filip din Zimnicea 11. 1938, iulie 8. Adresă a Ministerului de Interne către Prefectura judeţului Teleorman privitor la necesarul de portrete cu regele Carol al II-lea şi Marele Voivod Mihai. 12. 1938, octombrie 23. Adresă a Primăriei comunei Albeşti către pretură cu privire la trei denunţuri ale mişcării legionare. 13. 1938, octombrie. Declaraţia învăţătorului Ion D. Popescu cu privire la activitatea sa politică. 14. 1939, februarie 3. Adresă a Serviciului Administrativ al Ţinutului Bucegi către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la înscrierea foştilor legionari în Frontul Renaşterii Naţionale.

Cătălin Borţun 44

15. 1939, februarie 2. Telegramă a Oficiului poştal special Bucureşti către Prefectură cu privire la oprirea ziarelor „The Christian Sciance Monitor” şi „L'ordre Paris”. 16. 1939, martie 27. Adresă a Subsecretarului de Stat al Propagandei către Cenzorul Şef cu privire la publicarea legii „Casa Oastei” şi interviului lui Armand Călinescu. 17. 1939, august 3. Telegramă a Oficiului poştal special Bucureşti către Cenzorul Şef cu privire la oprirea ziarelor „Roma Fascistă” şi „Belvedera”. 18. 1939, august 13. Telegramă a Administraţiei Generale a Ţinutului Bucegi către Prefectura judeţului Teleorman privitoare la interzicerea articolelor injurioase la adresa Ungariei şi Bulgariei. 19. 1939, decembrie 8. Adresă a Serviciului Central al Cenzurii către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la dispoziţiile referitoare la controlul presei interne şi externe. 20. 1939, decembrie 8. Adresă a Serviciului Central al Cenzurii către Prefectura judeţului Teleorman referitoare la subiectele care sunt interzise a fi abordate în presă. 21. 1940, iunie 8. Plan de şedinţă al Legiunii de Străjeri Teleorman, Alexandria. 22. 1940, iunie 27. Telegramă a Ministerului Internelor către Prefecturi cu privire la decretarea mobilizării şi măsurile ce trebuie luate. 23. 1940, iulie 8. Declaraţia refugiatului Gazetovici Niculae. 24. 1940, iulie 12. Ordin al Ministerului Internelor către Prefecturi privind interzicerea deplasării evreilor regăţeni în Basarabia. 25. 1940, iulie 13. Raportul Poliţiei către Prefectură privind măsurile luate pentru a ascunde fraudele Ministerului de Propagandă. 26. 1940, iulie 27. Ordinele Ministerului Internelor către Direcţiunea Generală a Poliţiilor şi Siguranţei Statului cu privire la măsurile ce trebuie luate în urma cedării Basarabiei şi Bucovinei. 27. 1940, iulie 29. Adresă a Direcţiunei Administraţiei de Stat către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la împiedicarea circulaţiei unei broşuri de propagandă comunistă în limba maghiară. 28. 1940, iulie. Ziarele apărute în Roşiori de Vede. 29. 1940, august 17. Adresă a Prefecturii judeţului Teleorman către ziarele locale privitoare la negocierile româno-ungare şi cele româno-bulgare. 30. 1940, august 20. Telegramă a Ministerului Internelor către Prefectura judeţului Teleorman privind asigurarea liniştii în judeţ. 31. 1940, septembrie 4. Telegramă a Ministerului Internelor către Prefectura judeţului Teleorman privind oprirea intrării în ţară a evreilor galiţieni.


32. 1940, septembrie 4. Adresă a Ministerului Internelor către Prefectura judeţului Teleorman privind repatrierea cetăţenilor maghiari aflaţi pe teritoriul judeţului. 33. 1940, septembrie 7. Adresă a Ministerului Internelor către Prefectura judeţului Teleorman privind ordinul generalului Ion Antonescu de desfiinţare a Gărzilor naţionale. 34. 1940, septembrie 14. Ordinul telegrafic al Ministerului de Interne de interzicere a oricărei injurii sau calomnii la adresa lui Carol al II-lea. 35. 1940, septembrie 14. Ordinul telegrafic al Ministerului de Interne referitor la distrugerea afişelor legionare şi interzicerea pătrunderii în ţară a cărţilor şi publicaţiilor de limbă mozaică sau idiş. 36. 1940, septembrie 27. Ordinul telegrafic a lui Al. Rioşeanu de interzicere a imixtiunii legionarilor în treburile administraţiei şi poliţiei. 37. 1940, septembrie 28. Ordinul telegrafic către Prefectura judeţului Teleorman de respectare a normelor de neamestec în acţiunile poliţiei de către poliţia legionară. 38. 1940, octombrie 4. Telegrama lui Al. Rioşeanu către Prefecturile din întreaga ţară prin care se întăreşte ordinul din 28 septembrie de limitare a prerogativelor poliţiei legionare. 39. 1940, octombrie 10. Telegrama direcţiei Generale a Poliţiei către Prefecţii judeţelor de întărire a pazei la graniţe. 40. 1940, octombrie 25. Adresă a Ministerului Propagandei Naţionale către Prefectul de Teleorman în legătură cu interzicerea tipăririi şi întrebuinţării operei scriitorilor evrei. 41. 1940, octombrie 31. Cererea lui Tudor Nedelcu adresată Preşedenţiei Consiliului de Miniştri de a fi numit Şef al Poliţiei Legionare în comuna Plopii Slăviteşti. 42. 1940, noiembrie 5. Telegrama Directorului General al Poliţiei Al. Ghica către Prefectura judeţului Teleorman de a i se raporta relaţiile dintre trupele germane , pe de o parte, şi autorităţile şi populaţia românească pe de altă parte. 43. 1940, noiembrie 7. Transmiterea petiţiei lui Tudor Nedelcu pentru analiză la Pretura Turnu Măgurele. 44. 1940, noiembrie 8. Telegrama Directorului General al Poliţiei către Prefectura judeţului Teleorman privind identificarea celor care lansează zvonuri privind incidente între militarii români şi germani. 45. 1940, noiembrie 19. Adresă a prefectului legionar al Judeţului Teleorman către Direcţiunea Generală a Poliţiilor prin care se confirmă aplicarea ordinului ca, pe lângă fiecare birou de populaţie, să fie ataşat câte un legionar.


46. 1940, noiembrie 21. Ordinul Directorului General al Poliţiei Al. Ghica către Prefectul Judeţului Teleorman de a numi legionari pe lângă corpurile de pază ale grănicerilor. 47. 1940, noiembrie 16. Raportul Poliţiei Legionare din comuna Ciolăneştii din Deal către Prefectura Teleorman referitor la pedepsirea hoţului de găini. 48. 1940, decembrie 12. Telegrama Ministrului Afacerilor Interne C. Petrovicescu către Prefectura Teleorman prin care se solicită raportarea imediată a existenţei ,,stâlpului infamiei”. 49. 1940, decembrie 12. Circulară semnată de Horia Sima referitoare la Purtarea Legionarului în Armată 50. 1940, decembrie. Ordin de zi semnat de Şeful legionar al judeţului Teleorman (Nicolae Crăcea). 51. 1940, decembrie. Tabel nominal al legionarilor din Garnizoana Alexandria şi cuiburile în care au activat. 52. 1940, decembrie. Ordin de zi pe luna decembrie al Mişcării Legionare din judeţul Teleorman. 53. 1940, decembrie. Situaţia numerică a legionarilor şi a cuiburilor din Garnizoana legionară Plopii Slăviteşti. 54. 1940, decembrie 29. Telegrama fulger a Subsecretarului de Stat Al. Rioşeanu către prefectul legionar Zaharia privind o eventuală execuţie în masă a vechilor oameni politici în ajunul Anului Nou. 55. 1940, decembrie 30. Telegrama extraurgentă a lui Horia Sima către prefectul T. Zaharia prin care dezminte avertismentul dat de Al. Rioşeanu privind eventualitatea asasinării vechilor oameni politici. 56. 1940, decembrie 31. Adresa Şefului Birou Siguranţă către prefect prin care se infirma apariţia zvonului privitor la o lovitură de stat, din partea Comandamentului German. 57. 1941, februarie 24. Adresă a Şefului Statului Major al Diviziei 11 Infanterie către Prefectura Teleorman prin care se înaintează o Notă Informativă a Legiunii de Jandarmi Olt referitoare la organizaţia Legionară „Echipa Morţii” din Plopii Slăviteşti. 58. 1941, februarie 21. Notă Informativă a Legiunii de Jandarmi Olt privitoare la organizarea asasinării unor persoane fruntaşe din comuna Plopii Slăviteşti de către organizaţia legionară locală. 59. 1941, ianuarie 13. Copia Procesului-Verbal al Garnizoanei legionare din Plopii Slăviteşti prin care este planificată asasinarea unor cetăţeni fruntaşi din comună. 60. 1941, februarie 21. Tabel nominal cu numărul legionarilor din „Echipa morţii” care au luat parte la rebeliunea din 22-23 ianuarie 1941 din Turnu Măgurele.


61. 1941, ianuarie. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la convocarea Adunării Generale a Asociaţiei Generale a pretorilor în zilele de 21-22 ianuarie 1941. 62. 1941, ianuarie 21. Ordinul telegrafic a Ministrului Afacerilor Interne D-tru Popescu către Prefectura judeţului Teleorman de a ocupa cu gărzi patriotice toate oficiile poştale telegrafice şi gări. 63. 1941, ianuarie 27. Memoriul noului prefect Laurenţiu P. Nicolau cu ocazia instalării la Prefectura judeţului Teleorman. 64. 1941, ianuarie 29. Istoric al evenimentelor de la 20-25 ianuarie 1941 în plasa Balaci întocmit de pretoratul plăşii Balaci şi înaintat Prefecturii judeţului Teleorman. 65. 1941, ianuarie 29. Telegrama Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne cu privire la situaţia armelor şi muniţiei predate de civili. 66. 1941, ianuarie 28. Raportul notarului primăriei comunei Odaia către Prefectura judeţului Teleorman în care se relatează intenţia Şefului legionar Crăcea şi a primarului Tache Marin de a ocupa prin forţă Prefectura, în ziua de 23 ianuarie 1941. 67. 1941, ianuarie 30. Raportul Şefului Biroului Siguranţă către prefectul Judeţului Teleorman cu privire la arestarea a doi subofiţeri pentru simpatii faţă de legionarii răzvrătiţi. 68. 1941, ianuarie 30. Raportul Comandantului reg. 2 artilerie înaintat prefectului judeţului Teleorman cu privire la deţinerea de arme de către unii locuitori ai comunei Liţa. 69. 1941, ianuarie 31. Scrisoarea anonimă a unui legionar înaintată prefectului în care ameninţă cu asasinarea sublocotenentului Bârleanu. 70. 1941, februarie 1. Adresa Cabinetului prefectului judeţului Teleorman către Preşedinţia Consiliului de Miniştri prin care se înaintează „Istoricul evenimentelor din 20-25 ianuarie 1941 în judeţul Teleorman”. 71. 1941, februarie 1. Istoric al evenimentelor petrecute pe teritoriul judeţului Teleorman în zilele de la 20-25 ianuarie 1941. 72. 1941, februarie 3. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne prin care se cere Prefecturii judeţului Teleorman o situaţie cu actele de teroare şi devastările făcute de legionari în zilele de 22-25 ianuarie 1941. 73. 1941, februarie 4. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către prefectul Judeţului Teleorman prin care se cere ridicarea sau anularea permiselor C.F.R. acordate legionarilor. 74. 1941, februarie 5. Adresă a prefectului judeţului Teleorman către Comandantul Garnizoanei Turnu Măgurele privitoare la ameninţarea cu moartea, de către un legionar, a sublocotenentului Bârleanu din Roşiori de Vede.


75. 1941, februarie 15. Adresă a Inspectoratului Regional de Poliţie către Prefectura judeţului Teleorman privitoare la iminenţa unei lovituri de stat organizata de Horia Sima. 76. 1941, februarie 6. Ordin al prefectului judeţului Teleorman către pretorul plăşii Balaci cu privire la o eventuală fraudă a fostului primar legionar din comuna Balaci, Tudor Fudulu. 77. 1941, februarie, 6. Ordin al prefectului judeţului Teleorman către Comandantul Legiunii de Jandarmi Turnu Măgurele cu privire la deţinerea ilegală de arme de către fostul primar Tudor Fudulu, din comuna Balaci. 78. 1941, februarie 7. Adresă a Preşedenţiei Consiliului de Miniştri către Prefectura judeţului Teleorman referitoare la completarea unor tabele ce vor servi la întocmirea unei lucrări documentare cu privire la rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941. 79. 1941, februarie 8. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman prin care se cere dezminţirea categorică a zvonurilor potrivit cărora Germania ar susţine elementele legionare răzvrătite. 80. 1941, februarie 9. Raport al Postului de Jandarmi al comunei Măgurele adresat Prefecturii cu privire la un schimb de focuri de armă în acea comună. 81. 1941, februarie 10. Raport al Comisariatului Poliţiei Roşiori de Vede adresat prefectului cu privire la armele şi muniţia, bunurile mobile şi imobile deţinute de legionari precum şi abuzurile săvârşite de aceştia. 82. 1941, februarie 10. Raport al Poliţiei Roşiori de Vede către Prefectură referitor la măsurile luate în cazul ameninţării cu moartea a sublocotenentului Bârleanu. 83. 1941, februarie 11. Raport al Comandantului Legiunii de Jandarmi Teleorman către Prefectura judeţului Teleorman referitor la deplasarea în masă a legionarilor din judeţ, la Bucureşti, în ziua de 13 martie. 84. 1941, februarie 11. Raport al Comisariatului Poliţiei Zimnicea către Prefectură, referitor la mişcarea legionară din oraş. 85. 1941, februarie. Situaţie a Prefecturii cu legionarii introduşi în diferite instituţii de stat şi ridicaţi în diferite funcţii. 86. 1941, februarie. Situaţie a Prefecturii cu legionarii introduşi în instituţii particulare. 87. 1941, februarie 11. Circulară a Prefecturii judeţului Teleorman cu privire la angajarea de noi chestori, poliţişti, comisari, primari de comune urbane şi rurale etc. 88. 1941, februarie 12. Raport al prefectului judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne privind deţinerea de arme, bunuri mobile şi


imobile a legionarilor din judeţ precum şi actele reprobabile săvârşite de aceştia. 89. 1941, februarie 13. Comunicat al prefectului judeţului Teleorman cu privire la evenimentele din 20-25 ianuarie 1941. 90. 1941, februarie 15. Notă informativă cu privire la depunerea de coroane de flori a trupelor germane la Monumentul Eroilor din comunele Orbeasca de Jos şi Lăceni, manifestare la care au participat şi legionari. 91. 1941, februarie 16. Raport al pretorului plăşii Călmăţui către Prefectură cu privire la situaţia mişcării legionare din plasă. 92. 1941, februarie 18. Raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele cu privire la funcţionarea Serviciilor Ministerului de Finanţe în zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie 1941. 93. 1941, februarie. Raport al plăşii Călmăţui cu situaţia funcţionarilor de stat, judeţ şi comună care au făcut parte din Mişcarea Legionară şi au luat parte la manifestaţia din Turnu Măgurele. 94. 1941, februarie 18. Declaraţia ceasornicarului Iţa Luvisch referitoare la abuzurile legionarilor Ştefan Teodosiu şi Ovid Târlea din Turnu Măgurele. 95. 1941, februarie 19. Notă informativă înaintată Prefecturii cu privire la reînarmarea legionarilor în vederea răsturnării guvernului. 96. 1941, februarie 22. Adresă a Prefecturii judeţului Teleorman înaintată Poliţiei, Legiunii de Jandarmi, pretorilor şi primarilor în vederea întocmirii de tabele cu funcţionarii de stat care au făcut parte din Mişcarea Legionară şi au participat la manifestaţia din Turnu Măgurele. 97. 1941, februarie. Raport al preturii plăşii Zimnicea cu situaţia funcţionarilor care au participat la manifestaţia din 23 ianuarie 1941 la Turnu Măgurele. 98. 1941, februarie. Raport al Legiunii de Jandarmi Teleorman înaintat Prefecturii cu situaţia funcţionarilor de stat din judeţ care au participat la manifestaţia din 23 ianuarie 1941 la Turnu Măgurele. 99. 1941, februarie. Declaraţia lui Stan Iordan, casier al primăriei comunei Băduleasa. 100. 1941, februarie. Raport al Poliţiei Turnu Măgurele prin care nu se confirmă participarea lui Stan Iordan la manifestaţia legionară din Turnu Măgurele. 101. 1941, martie 1. Ordin al Serviciului de Cenzură cu privire la problema evreiască (fragment). 102. 1941, februarie 25. Ordin al Prefecturii către Poliţia Turnu Măgurele referitor la identificarea legionarilor care au participat la manifestaţia din 23 ianuarie 1941 în Turnu Măgurele. 103. 1941, februarie 26. Raport al Comisariatului de Poliţie al oraşului Alexandria către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la legionarii


funcţionari care au participat la manifestaţia din 23 ianuarie 1941 în Turnu Măgurele. 104. 1941, martie 3. Adresă a Direcţiei Generale a Poliţiei către Prefectura judeţului Teleorman referitoare la stabilirea originii etnice, stării patologice, pregătirii intelectuale şi moralităţii a conducătorilor legionari. 105. 1941, martie 6. Raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele către Prefectura judeţului Teleorman privitor la abuzurile săvârşite de legionari asupra comercianţilor evrei din Turnu Măgurele şi Alexandria. 106. 1941, martie. Tabel cu magazinele evreieşti luate cu forţa de către legionari, întocmit de Prefectura judeţului Teleorman. 107. 1941, martie. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman privind întocmirea unor dări de seamă către populaţia de la sate prin care să fie pusă la curent cu starea locuitorilor din ţară şi cu măsurile luate de guvern. 108. 1941, martie 6. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul de Finanţe privind funcţionarea unităţilor administrativ-fiscale în zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie în judeţ, precum şi comportamentul funcţionarilor legionari. 109. 1941, martie 7. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Educaţiei Naţionale privind participarea profesorilor legionari la manifestaţia din 23 ianuarie 1941 în Turnu Măgurele. 110. 1941, martie 8. Declaraţia lui Constantin M. Ivănescu din comuna Olteni referitoare la activitatea legionară a lui Stan Budică, notar din comuna Orbeasca de jos. 111. 1941, martie. Tabel cu persoanele din judeţul Teleorman care au votat „Nu” la plebiscitul din zilele de 2, 3, 4 şi 5 martie 1941. 112. 1941, martie. Comunicatul Generalului Antonescu. 113. 1941, martie 8. Adresă a Prefecturii Judeţului Teleorman către Legiunea de Jandarmi Teleorman privind legionarii din Siliştea Gumeşti. 114. 1941, martie 8. Raport al Prefecturii privind activitatea legionară din comuna Slăveşti. 115. 1941, martie 10. Buletinul Contrainformativ al Marelui Stat Major referitor la procedeele practicate de legionari şi comunişti în acţiunea de propagandă. 116. 1941, martie 13. Adresă a Direcţiunei Generale a Poliţiei către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la zvonurile referitoare la eventuale acţiuni teroriste ale legionarilor în ziua de 13 martie. 117. 1941, martie 17. Adresă a Prefecturii către pretura plăşii Roşiori de Vede, privitoare la activitatea legionară a primarului şi viceprimarului din comuna Drăcşănei.


118. 1941, martie 17. Adresă a Prefecturii către Pretura plăşii Alexandria privind activitatea legionară a primarului comunei Brânceni. 119. 1941, martie 29. Raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele către prefectură privind dispariţia legionarilor Ovid Târlea şi Zoe Oprescu. 120. 1941, martie 31. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne privind arestarea a trei elevi de liceu, membrii ai Frăţiei de Cruce, care multiplicau o circulară legionară. 121. 1941, martie 31. Circulara legionară referitoare la conflictul dintre legionarii simişti şi Ion Zelea Codreanu. 122. 1941, martie 31. Notă informativă referitoare la ameninţările legionarilor internaţi în penitenciarul Turnu Măgurele. 123. 1941, aprilie 1. Raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele către Prefectură privitor la sumele de bani însuşite de mai mulţi legionari din fondurile Străjii Ţării. 124. 1941, aprilie 3. raportul Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele către Prefectură privitoare la vizita neoficială a unor autorităţi bulgare în oraşul Turnu Măgurele. 125. 1941, aprilie 5. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne privind informaţiile obţinute de la oficialităţile bulgare referitoare la trecerea peste graniţă a mai multor conducători legionari. 126. 1941, aprilie 12. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman privind pedepsirea muncitorilor şi funcţionarilor care sub firma legionară fac agitaţii comuniste. 127. 1941, aprilie 28. Adresă a Prefecturii către Legiunea de Jandarmi Teleorman cu privire la activitatea legionară în comuna Ciolăneştii din Deal. 128. 1941, aprilie 28. Adresă a Prefecturii către Ministerul Afacerilor Interne conţinând un tabel cu numele, prenumele, originea etnică, starea patologică şi domiciliul actual a conducătorilor legionari. 129. 1941, aprilie 29. Raport al preturii Turnu Măgurele către Prefectură privind intensificarea propagandei legionare în ajunul Paştelui. 130. 1941, aprilie 30. Adresă a Prefecturii către Şefii de Poliţii din judeţ privind sesizarea Misiunii Militare Germane asupra distrugerii liniilor telegrafice ale armatei germane. 131. 1941, aprilie 30. Notă informativă a Preturii plăşii Roşiori de Vede către Prefectură privind activitatea legionară din comuna Peretu. 132. 1941, aprilie 8. Adresă a Serviciului pentru Administrarea şi Lichidarea Patrimoniului fostei organizaţii „Mişcarea Legionară” către Prefectura judeţului Teleorman privind verificarea tuturor actelor şi dosarelor de gestiune ale organizaţiilor Mişcării Legionare.


133. 1941, mai 24. Referat al Comandantului Legiunii de Jandarmi Teleorman către prefect cu privire la activitatea legionară a lui Emilian Şoimu în plasa Balaci. 134. 1941, iunie 14. Adresă a Legiunii de Jandarmi Teleorman către Prefectură privind activitatea legionară a lui Ioan Stănculescu din Orbeasca de Jos. 135. 1941, iulie 5. Notă informativă a Prefecturii către Legiunea de Jandarmi Teleorman cu privire la activitatea legionară a doi angajaţi ai primăriei Plosca. 136. 1941, iulie 5. Raportul Legiunii de Jandarmi Teleorman către Prefectură privind angajarea la Prefectură a lui Moldoveanu Gheorghe, legionar notoriu. 137. 1941, august 2. Notă informativă a Legiunii de Jandarmi Teleorman către Prefectură privind activitatea legionară a fostului secretar al comunei Ştoborăşti. 138. 1941, iulie 29. Adresă a Prefecturii către Legiunea de Jandarmi Teleorman privind activitatea legionarilor din comuna Buzescu. 139. 1941, august 5. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman privind verificarea personalului din întreprinderile militare şi militarizate. 140. 1941, august 12. Adresă a Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Teleorman cu privire la propaganda legionarilor în sate. 141. 1941, august 22. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne privind arestarea sublocotenentului Puilă Florea, legionar înfocat, în gara Roşiori de Vede. 142. 1941, august 25. Raport al Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele către Prefectură referitor la încercarea de evadare a legionarului Puilă Florea. 143. 1941, august 23. Adresă a Prefecturii judeţului Teleorman către Legiunea de Jandarmi Teleorman privind deplasarea legionarilor Jurubiţă din Smârdioasa şi Stănoiu din Alexandria. 144. 1941, septembrie 4. Raport al Prefecturii judeţului Teleorman către Ministerul Afacerilor Interne referitor la percheziţia domiciliară a librarului Constantin Stoicescu din Zimnicea. 145. 1941, septembrie 4. Adresă a Poliţiei Turnu Măgurele către Prefectură privind deplasarea frecventă a legionarilor în localităţile judeţului. 146. 1941, septembrie 4. Copie a raportului Poliţiei Turnu Măgurele privind deplasarea unor legionari în Roşiori de Vede. 147. 1941, septembrie. Notă informativă referitoare la activitatea legionară a doctoriţei Chişu Adela din comuna Seaca.


148. 1945, august 11. Tabel cu învăţătorii din judeţ care au avut activitate legionară, înscrişi în P.S.D. 149. 1945, august 11. Tabel cu profesorii din judeţ care au avut activitate legionară, înscrişi în P.S.D. 150. 1948, martie. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată excluderea din partid pentru activitate legionară a lui Jenică Sandu şi Barbu D. din Cervenia. 151. 1948, aprilie. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată excluderea din partid pentru activitate legionară a lui Voiculescu Florea, secretar al Plăşii Slăveşti. 152. 1948, septembrie. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată excluderea din partid pentru activitate legionară a lui Mihail Costovici din Siliştea Gumeşti, Nicu Toader din Roşiori De Vede şi Gheorghe Dobrică din Mozăceni. 153. 1948, octombrie. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată nevinovăţia lui Cernat Ion din Turnu Măgurele. 154. 1948, noiembrie 1948. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată excluderea din partid, pentru activitate legionară, a lui Niculescu Alexandru din Alexandria. 155. 1948, decembrie. Raport de activitate al Comitetului Judeţean Teleorman - P.M.R. în care este consemnată excluderea din partid, pentru activitate legionară, a lui Brighidan Teodor din Alexandria. 156. 1949, februarie 9. Declaraţia lui Dumitru Borţun privind activitatea legionară din comuna Vităneşti. 157. 1949, martie. Numirea în postul de Directoare a Grădiniţei de Copii a Ameliei Stănoiu de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman. 158. 1949, martie 23. Contestaţia Secţiei Cadre a Biroului P.M.R. al Plăşii Alexandria către Secţia Cadre Judeţeană P.M.R. privind numirea Ameliei Stănoiu, acesta fiind soţia cunoscutului legionar din Alexandria, Stănoiu. 159. 1949. Referinţă a membrilor Organizaţiei de bază P.M.R. din comuna Bogdana cu privire la activitatea legionară a secretarului Organizaţiei de bază, Vasile Niculiţă (fragment). 160. 1949, aprilie. Raport asupra activităţii Comitetului Judeţean Teleorman şi starea de spirit din judeţul Teleorman - Comisia de Verificare (fragment). 161. 1949. Situaţia economică, politică şi administrativă a judeţului Teleorman prezentată de Radu Mitrică din Turnu Măgurele (fragmente). 162. 1949, iunie 18. Caracterizare a lui Stanciu Ion făcută de Comisia Judeţeană de Verificare P.M.R.


163. 1949, iulie 17. Adresă confidenţială a Comisiei Centrale de Verificare către Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman, prin care se înaintează liste cu foştii membri sau simpatizanţi legionari înscrişi în Partidul Comunist, Partidul Social - Democrat şi Frontul Plugarilor. 164. 1949, iulie 17. Tabel nominal cu legionarii înscrişi în Partidul Comunist. 165. 1949, iulie 17. Tabel nominal cu legionarii înscrişi în Partidul Social - Democrat. 166. 1949, iulie 17. Tabel nominal cu legionarii înscrişi în Frontul Plugarilor. 167. 1949, august 15. Raport asupra desfăşurării muncii de verificare în săptămâna 8 - 14 august 1949 al Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman - P.M.R. 168. 1949, septembrie 18. Hotărârea Comisiei Judeţene de Verificare referitoare la activitatea legionară a lui Matriş Florea din comuna Liţa. 169. 1949, noiembrie 17. Proces-verbal al Comisiei de Verificare a comunei Zâmbreasca referitor la excluderea din partid a lui Dumitru Popa, Badea Bădăuţă şi Ilie Florescu din comuna Zâmbreasca. 170. 1949. Tabel nominal cu elemente duşmănoase sau necorespunzătoare care deţin funcţii în cadrul Regiunii Teleorman. 171. 1950, martie 27. Hotărârea Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman de excludere din partid, pe motiv de activitate legionară, a Virginiei Popescu din Roşiori de Vede. 172. 1950, martie 29. Hotărârea Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman de excludere din partid, pe motiv de activitate legionară, a lui Tudor I. Lungu din comuna Suhaia. 173. 1950, martie 30. Hotărârea Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman de excludere din partid, pe motiv de activitate legionară, a lui Constantin Gh. Costache din comuna Brânceni. 174. 1950, iunie 6. Hotărârea Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman de excludere din partid, pe motiv de activitate legionară, a lui Voicu Vasile cu domiciliul în Bucureşti. 175. 1950. Situaţie cu apartenenţa politică anterioară a membrilor de partid, verificaţi şi confirmaţi, din judeţul Teleorman. 176. 1950. Tabel nominal cu membrii de partid, care nu pot fi promovaţi în munci de răspundere, din judeţul Teleorman.

DOCUMENTE

- 1 -

România Pretura Plasei Turnu Măgurele Jud. Teleorman No. 532 1938 februarie 16

Domnule Prefect

Avem onoarea a raporta că în ziua de 13 februarie a.c. locuitorul Marin G. Călcâie din comuna Uda - Paciurea a provocat o discuţie politică cu câţiva săteni în primăria comunei şi a declarat în cele din urmă că „numai Codreanu va îndrepta ţara”.

Şeful de post a fost anunţat imediat şi a dresat acte şi a înaintat pe individ Legiunii de Jandarmi.

În comuna nu s-au mai petrecut alte incidente de asemenea natură şi cu ocazia ultimelor vizite am constatat că spiritele sunt liniştite iar schimbarea produsă este apreciată la înaltă valoare.

Pretor SS

Domnului Prefect al judeţului Teleorman

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 15/1938, f. 16.

- 2 -

Primăria Comuna Bogdana Judeţul Teleorman No. 127. 1938 Februarie

Domnule Pretor, Cu respect vă raportăm următoarele: În ziua de 30 Ianuarie a.c. Preotul O. Săndulescu a părăsit serviciul

religios şi a plecat la întrunirea legionară din Roşiorii de Vede, iar pe cântăreţul său Fl. Birjaru l-a trimis din noapte cu oameni. În ziua 1 Feb. a.c. pe când guarzi comunali erau pe stradă i-a ameninţat zicându-le: „Dacă


manifestaţi pentru Guvern am să vă împuşc”. Guarzii ameninţaţi nu mai au curajul să facă serviciul noaptea prin sat.

Tot în această zi, pe la ora 8 seara, mergînd împreună cu notarul, casierul şi guarzii spre locuinţa casierului M. Oană strigau pe stradă: „Să moară Cuza-Iorga” şi ajungînd în dreptul casei pr. C. Săndulescu au început să strige: „Ho! Ho! Trăiască legiunea şi căpitanul”. El a ieşit în stradă cu preoteasa şi cei 2 copii şi servitoarea. Apoi s-a repezit la mine punîndu-mi mîna în piept şi ameninţîndu-mă şi înjurîndu-mă şi cerându-mi socoteală de ce fac manifestaţie pe stradă pentru guvern. Iar prioteasa şi cu servitoarea mi-au strigat cele mai murdare cuvinte.

A doua zi de februarie la sfârşitul slujbei în faţa altarului în loc de predică m-a descris credincioşilor în termeni foarte murdari. Am fost scris cu familia la daruri şi la slujbă nu m-a pomenit, fiind întrebat el a răspuns decât să mă pomenească pe mine în Biserică îşi desbracă haina preoţească. Am adus la cunoştinţă Domnului Şef de Post faptul acesta care a luat în cercetare cu adresa nr. 186. Faţă de aceste fapte care primejduiesc liniştea publică şi credinţa oamenilor, raportăm d-stră acestea spre a ordona cele legale.

Cu profund respect, Primar T. Vasilescu

Bogdana

Domnului Pretor al Plasei Călmăţui. ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 15/1938, f. 7.

- 3 -

Declaraţie La ce mi se cere să răspund în urma reclamaţiilor făcute - declar: I. Este adevărat că în ziua de 30 ianuarie am fost la Adunarea

Legionară ţinută la R. de Vede dar aceasta am făcut-o după ce mai întâi am făcut slujbă la Biserică, adică am plecat după orele 10 şi jumătate.

II. După ce mai întâi, 3 nopţi de-a rândul oamenii regimului în miez de noapte au venit şi făceau manifestaţii ostile la poarta mea, la care n-am răspuns nici odată, am găsit de cuviinţă să chem în ziua de 1 Februarie, pe guardul comunal la mine, unde mă găseam la un loc cu alţi oameni din comună, în faţa Bisericii şi să îl rog frumos să nu mai manifesteze şi să


înceteze odată cu aceste apucături sălbatice, căci se poate întâmpla din cauza stări de nesiguranţă şi teroare la care ne-a expus, venind un alt creştin să mă cheme în timpul nopţii, eu să nu am curajul să mă mai duc. La care întâmplare guardul mi-a răspuns „Taică Părinte n-am fost numai eu, şi te rog să mă ierţi că nu mai fac”.

Rezultatul? Peste 3 ore de la această declaraţie, m-am pomenit în faţa casei mele - era orele 9 - cu Dl. Primar al Comunei, înarmat cu revolverul şi însoţit de o bandă de 7-8 indivizi înarmaţi toţi cu ciomege şi drugi de fier, cântând şi manifestând zgomotos în faţa curţi mele.

Ieşind să văd cine sunt aceştia m-am pomenit cu Dl. Primar al Comunei înaintând spre mine cu revolverul întins şi zicând - „Ce vrei Părinte, Dumnezeul şi Paştele mamei tale” şi multe alte vorbe necuviincioase de hăuia strada. Dovada că am fost călăuzit numai de intenţia de a-i identifica a fost că în momentul acela mă găseam în cămaşă de noapte, după ce făcusem bae şi deci nu m-aş fi putut niciodată aştepta la aşa ceva. N-am avut în mână nici măcar o nuia şi numai mulţumită tatălui meu s-a putut evita o mare nenorocire, căci atât ar fi aşteptat aceşti agresori să fac eu o mişcare, ca apoi uşor să-şi pună planul în aplicare. Intenţia cu care au venit se vedea de departe, că a fost amânată şi că dovadă este faptul că depărtându-se câţiva paşi, ne-a înjurat atât pe mine şi pe soţia mea, care a căutat să-i îndepărteze.

III. Într-adevăr a doua zi, faţă de acest atac nemaipomenit am vorbit oamenilor în Biserică să caute să-şi aranjeze orice servici de care au nevoie încă de cu ziuă, deoarece în timpul nopţii, faţă de ceea ce se petrece, eu nu mai pot veni să-i servesc.

Cât priveşte de pomeneala la care mi se cere să răspund, eu ştiu că n-am nici o obligaţie decât să-i pomenesc la Sfintele Daruri pe Regele meu cu întreaga familie, pe Episcopul şi Patriarhul meu, şi nimic mai mult. Nu mă poate obliga nimeni să pomenesc de frică pe un pretins creştin, pe cineva care înjură de Dumnezeu şi Paşte pe Preotul lui şi cu atât mai mult pe un aţâţător al ordinei publice, care-i chemat să facă ordine, nu să fie cap de scandaluri.

Aceasta îmi este declaraţia.

Pr. O. Săndulescu Bogdana Teleorman

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 15/1938, f. 13, 14.


- 4 -

Cabinetul Prefectorial Onor Ministrul de Interne Bucureşti, nr. 4329 din 19 februarie 1938

Avem onoarea a vă raporta următoarele: În oraşul Roşiori de Vede mai mulţi tineri poartă uniforme ce dă

nuanţă precisă unei uniforme (ghete, bocanci, căciulă cu moţ, cămaşă verde) obişnuind a se saluta între ei cu salutul strejăresc, în plus punând mâna la piept.

Am dat ordin şefului poliţiei şi Pretorului respectiv a le interzice portul uniformei.

Primarul din sus zisul oraş raportează în scris şi pretorul verbal, că sfidează ordinul continuând a umbla în grupuri.

Faţă de acestea, apreciez că este cazul a se ordona şi se a se trimite un şef de poliţie mai energic.

Actualmente există în oraşul Roşiorii de Vede un ploton de jandarmi sub comanda unui ofiţer.

Raportând cele de mai sus, vă rog să binevoiţi a aprecia dacă este cazul, ca acest ploton să rămână în permanenţă

Prefect Delegat, Colonel SS

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 30/1938-1939, f. 59.

- 5 - 21 februarie 1938 Secţia jandarmi Balaci

În prezent la învăţătorul Ion D. Popescu din Beuca, se află depozitat în curtea sa o grămadă de fiare „diferite” probabil provenite din darul făcut de legionari.

Cum D-sa azi e învăţător şi conform legii nu ar mai avea nici un rost să fie depozitarul acestor fiare credem că autorităţile D-sale superioare îl poate obliga să le mute undeva.

Şeful postului, plut. SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 15/1938, f. 12.


- 6 -

Declaraţie Subsemnatul Ion D. Popescu, învăţător în comuna Beuca, de ani 28,

nefiind condamnat, declare următoarele: În urma percheziţiei ce mi s-a făcut de către Ion Ogică, şeful postului

Zâmbreasca asistat de Dl. D-tru Mareş, primarul comunei Beuca, mi s-a ridicat tot fierul ce-l donaseră membrii şi prietenii legionari din plasa Balaci, Mişcării Legionare.

Ion D. Popescu

Învăţător com. Beuca – Teleorman


- 7 - România, Jud. Teleorman Confidenţial personal Pretorul Plasei Călmăţui Întrebare la Ministru urgent SS 1938 aprilie Lucrat cu no. 9011/ 938 Domnule Prefect, Avem onoarea a vă raporta următoarele: în ziua de 5 decembrie 1937,

în comuna Băduleasa, la o răspântie de drum s-a ridicat o cruce de piatră înaltă de 1,70 în amintirea lui Moţa şi Marin, de către membri din organizaţia fostului partid „Totul pentru Ţară”.

În conformitate cu ordinul D-vs. toate semnele electorale au fost şterse şi distruse pretutindeni.

Vă rugăm respectuos să ne comunicaţi dacă şi această cruce ridicată poate fi considerată tot un semn electoral sau politic şi dacă urmează a fi ridicată sau lăsată pe loc.

Pretor, SS



- 8 - Prefectura Teleorman no. 11341/29 Apr. 1938 Prefectura Teleorman La adresa d-vs. F. N. primită astăzi.

Am onoarea a vă raporta că Legiunea a raportat rezultatul percheziţiilor din noaptea de 16-17 a III-a a.c. cu raportul no. 60 din 19 III a.c. la care s-au anexat două scrisori de la învăţătorul Ion Popescu din Beuca şi Ion Jurubiţă din Smârdioasa, care scrisori erau scrise de C.Z. Codreanu şi adresate D-lui Prof. N. Iorga şi ÎPS Patriarh Miron Cristea.

Restul de material nu s-a înaintat fiind din cel vechiu. SS


- 9 - Proces - Verbal Astăzi, 4 mai 1938.

Noi colonelul Mihai Ştefănescu - Prefectul Judeţului Teleorman,

având în vedere ordinul Ministrului de Interne, Direcţia Administraţiei de Stat nr. 7433/938, am instruit în Consiliul de Colaborare pe şefii de autorităţi: Domnul Prim Procuror al Tribunalului Teleorman, Comandantul Garnizoanei, Chestor al Poliţiei, Comandantul Legiunii de Jandarmi, Comandantul Companiei Grăniceri, Medicul Primar al judeţului şi Domnul Subprefect al judeţului, fiind lipsă Domnul Prim Procuror.

S-au luat în discuţie chestiunile cu caracter urgent şi confidenţial şi anume:

1. Cum se prezintă activitatea legionarilor în cele 4 oraşe şi în comunele rurale, la care dl. Chestor al Poliţiei cât şi Domnul Comandant al Legiunii de Jandarmi comunică, că situaţia pare a fi ameliorată rămânând înţeles că atât Poliţia cât şi Legiunea de jandarmi trebuie să dea precizări întrucât măsurile de combatere nu se fac numai cu generalităţi şi să aibă în continuă supraveghere activitatea acestora semnalând orice mişcare, şi a se căuta desfiinţarea cuiburilor acestei organizaţii.


S-a cerut domnului Medic Primar ca domnii Medici pe lângă activitatea medicală să supravegheze şi mişcarea legionară.

În concluzie, această chestiune trebuie să fie în continuă supraveghere, căutare şi distrugere cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, pentru menţinerea ordinei în Stat.

2. În privinţa sărbătorilor naţionale de comun acord s-a hotărât ca acestor zile să se caute a se dea toată importanţa, fiind sărbători cu un fast deosebit ca cel de până acum, insistându-se ca populaţia să ia parte în număr cât mai mare, de a se arbora drapelele pe toate edificiile, în special în ziua de 10 mai 1938, când întreaga populaţie trebuie să ia parte cu tot sufletul, urmând ca în această privinţă să se ia toate măsurile din timp.


- 10 - Regatul României Comisariatul Poliţiei Zimnicea no. 3440 1938, Maiu, 20 Domnule Prefect

Urmare la raportul nostru no 3297 din 13 Maiu 1938 - Avem onoarea a raporta că fosta organizaţie „Totul pentru Ţară” care activa şi sub denumirea „Garda de Fier” posedă în acest oraş o cantitate de circa 1000 (una mie) Kg fier vechi care se află depozitat la fostul şef de cuib legionar Nicolae M. Filip din acest oraş.

Sus numita organizaţie nu are în acest oraş cuib sau local de întrunire, precum nici un altfel de avere mobilă sau imobilă.

Şeful Comisariatului SS

D-sale D-lui Prefect al Judeţului Teleorman. Tr. Măgurele.



- 11 - Prefectura Judeţului Teleorman Serviciul Arhivelor şi Registraturii 1938 iulie 8.

Referat Domnului Prefect al Judeţului Teleorman. Conform ordinului Ministrului de Interne No. 10078 din 28 Mai a.c. şi

înregistrat la no. 14528/938, relativ la portretul M.S. Regele Carol al II-lea şi al Marelui Voievod Mihai necesare primăriilor, şcoală, post de jandarmi din acest judeţ, sunt necesare 159 de tablouri cu M.S. regele Carol al II-lea şi 274 cu Marele Voievod Mihai.

Subşefă Birou Sofia Marinescu.


- 12 - Notarul Comunei Albeşti 23 oct. 1938

Domnule Pretor, Avem onoarea a vă înainta aceste trei denunţuri ale mişcării legionare

şi un calendar pe 1938. Denunţurile au fost aruncate în curţile D-lor primar, învăţător Ioan

Iliescu şi locuitorului D.I. Dumitrescu. După găsirea acestor denunţuri am făcut percheziţii împreună cu dl.

primar la mai mulţi legionari, unde la primul legionar, Ion D. Popescu am găsit calendarul pe 1938 ascuns.

La ceilalţi legionari nu am găsit nimic.

Notar SS



- 13 -

Declaraţie, Subsemnatul Ion D. Popescu, învăţător în comuna Beuca,

jud. Teleorman, referitor la învinuirile ce mi se aduc în reclamaţiunea către dl. Prefect al judeţului, declar următoarele: de la întronarea noului regim am încetat cu desăvârşire orice activitate politică.

Am depus jurământul de credinţă M.S. Regelui Carol II care a înfrânt pornirile nesănătoase ale tuturor partidelor politice inaugurând un regim de ordine, pacificare şi însănătoşire morală.

În intervalul de timp (Aprilie 1937 - Februarie 1938) cât am făcut politică legionară, până atunci nefiind întinat de noroiul politic, mi-am făcut datoria de învăţător conştiincios fără a introduce un moment politic în şcoală, cum spune acest anonim reclamant.

Învinuirea că aş mai acţiona în politica aceasta, cu întruniri la mine acasă sau aiurea, sau că am strigat într-o cârciumă după moartea lui Codreanu „Din stejar, stejar răsare” sunt cele mai grosolane înscenări, pornite din sufletul acelor duşmani, pe care îi are omul până moare.

În ziua de 6 Decembrie fiind sărbătoare şi neavând cursuri am fost la Roşiori cu acelaşi tren cu care a plecat Dl. P. Grigoriu, primarul Roşiorilor, spre a-mi proba un palton la croitorul Mitică Roată.

Îngrozindu-mă de atâtea înscenări vă rog domnule Revizor a interveni locului în drept spre a ridica orice suspiciune ce mai există asupra mea cu atâtea percheziţii domiciliare, socotindu-mă jignit în amorul propriu.

Eu şi soţia mea muncim intens pe teren şcolar şi extraşcolar pentru ridicarea satului, fiind călăuziţi de lozinca atotcuprinzătoare „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege”.

Ion D. Popescu

Învăţător comuna Beuca



- 14 - Prefectura TR Secret 002049-3 febr. 1939

Ţinutul Bucegi Serviciul Administrativ

Domnului Prefect al Judeţului Ministerul de Interne, Serviciul Cenzurei, cu adresa nr. 115/939 se

face cunoscut că, în chestiunea dizolvării „Gărzii de Fier” şi a foştilor legionari să nu se mai scrie nimic în ziarele ce apar în cuprinsul Ţinutului Bucegi.

Prin aceasta se înţelege că nu se va mai permite nici un fel de declaraţiuni de credinţă, de solidaritate a foştilor legionari, sau de adeziuni ale acestora la Frontul Renaşterii Naţionale. Pot apărea aceste adeziuni ca ale unor simpli particulari, fără specificarea de foşti legionari.

Comunicându-vă cele de mai sus, vă rugăm să luaţi măsurile necesare, ca în ziarele ce apar în cuprinsul acestui judeţ, să nu mai scrie nimeni nimic în legătură cu această chestie.

Rezident Regal SS Şeful Serviciului SS


- 15 - nr. 581

Tel. Prefecturi de Judeţe

Buc. Nr. 1461 cl. Stat cuv 100 data 14 II ora 1330. Rugăm opriţi ziarele: The Christian Science Monitor Boston 58 din

2 februarie 1939. 2. L’ordre Paris nr. 3288 din 11 februarie 1939. Diriginte of. Poştal special

Bucureşti I Tăbăcescu



- 16 -

Subsecretarul de Stat al Propagandei Redacţia Nr. 591 HA Bucureşti 27 martie 1939

Domnule Cenzor Şef,

Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că s-au trimis tuturor ziarelor

expunerea de motive a legii intitulate „Casa Oastei” care trebuie publicată în întregime şi interview-ul d-lui Prim Ministru Armand Călinescu care de asemenea se va publica în întregime.

În caz că se obiectează lipsa de spaţiu vă rugăm să dispuneţi publicarea „în mod consecutiv”.

Legea „Casei Oastei” va apare cu clişeul M.S. Regelui iar interview-ul D-lui Armand Călinescu cu clişeul în uniforma Frontului Renaşterii Naţionale.

Secretarul General al Redacţiei

SS


- 17 - Nr. 364

Telegramă Prefectură

Buc. Nr.776 cl. Serv. Dată 9/8 ora 17 Rugăm opriţi de la predare ziarul Roma Fascistă. Roma n. 51 din

3 aug. 1939 - Belvedera (Neapole) n. 21 din 6 aug. 1939.

Diriginte spec. Buc. 1 Cristea N 932



- 18 -

nr. 5 Tel

Prefect al Jud. Teleorman

Buc. Nr. 1792. cl. St. cuv. 76 dată 13/8 Conform adresei nr. 774/939 a cenzurei presei vă rugăm să interziceţi

apariţia în ziarele locale a articolelor cu caracter injurios sau necuviincios la adresa Ungariei şi a Bulgariei.

Directorul Administraţiei Generale

a Ţinutului Bucegi N. Mănescu N 21671 din 13/8


- 19 -

Către Domnul Prefect al Judeţului 022937 - 8 dec 1939

În conformitate cu noile directive pe cari Preşedinţia Consiliului de

Miniştri le-a dispus relative la efectuarea cenzurii, vă rugăm să binevoiţi să puneţi în vedere Serviciilor de Cenzură că în ceea ce priveşte controlul presei interne şi externe se va ţine seama de următoarele dispoziţii:

I. Sunt şi rămân interzise toate cele şaisprezece chestiuni cuprinse în

alăturata copie. II. Chestiuni interne

1. Sunt premise: a. Criticile obiective faţă de actele şi măsurile de administraţie. b. Discursurile obiective privitoare la problemele de interes general

sau la problemele ce interesează o anumită parte de locuitori. c. Plângerile colective sau personale atunci când ele au drept obiect

un fapt verificabil.


Toate acestea sunt premise numai cu condiţia ca ele să privească fapte sau probleme ivite sub actualul Guvern şi să fie redactate într-un stil perfect fără expresii triviale sau imorale.

2. Sunt interzise: a. Toate discuţiunile sau criticile privitoare la fapte întâmplate sub

guvernele trecute. b. Toate problemele personale. c. Toate atacurile la viaţa particulară a funcţionarilor de stat.

III. În materie de politică externă Se va observa aceeaşi strictă obiectivitate ca şi până acum atât în ceea

ce priveşte fondul cât şi în ce priveşte forma. Pentru aceasta:

a. Se va stabili un cât mai bun echilibru la distribuirea articolelor, fotografiilor şi caricaturilor în pagină.

b. Se va face un cât mai sever control al telegramelor externe provenind de la particulari sau de la agenţii care nu au un caracter oficial, înlăturându-se toate cele cari au un aspect fantezist sau sunt producătoare de panică.

c. Se vor permite numai acele articole de fond sau comentarii de politică externă ce sunt perfect obiective şi în perfectă concordanţă cu neutralitatea Statului nostru.

Vă rugăm totodată Domnule Prefect, a atrage atenţiunea domnilor Cenzori că de câte ori au vreo nedumerire sau sunt puşi în faţa unor ştiri importante cari comportă urgenţă să intervină telefonic, la orice oră din zi sau din noapte la serviciul central de Cenzură Bucureşti, telefon 43128 de unde vor primi direct lămuriri.

Şeful Serviciului Central al Cenzurii Lt. col. Magistrat Dan Pascu

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 1/1939-1940, f. 71, 72.


- 20 -

Sunt interzise să apară în presă

1. Atacurile în contra Coroanei, Familiei Regale, Monarhiei, Dinastiei şi persoanelor din anturajul M.S. Regele.

2. Audienţele la M.S. Regele dacă n-au fost confirmate de Mareşalul Palatului

3. Deplasările Suveranului şi ale Familiei Regale urmând ca ele să apară în ziare cu dispoziţii speciale, numai după ce au avut loc.

4. Atacurile şi ofensele în contra şefilor de state străine: capete încoronate, preşedinţi de republică.

5. Atacurile în contra reprezentanţilor diplomatici străini, acreditaţi în România.

6. Îndemnurile la revoltă, greve, acte de violenţă. 7. Aţâţările la ura de clasă şi de rasă. 8. Conflictele de muncă. 9. Falsificările de monedă. 10. Deplasările Domnului Preşedinte al Consiliului de Miniştrii şi

activitatea D-sale, în afară de cazurile excepţionale când se vor da ordine anume.

11. Divulgarea secretelor apărării naţionale 12. Atingerea caracterului definitiv al legii conversiunii şi stabilităţii

monedei naţionale. 13. Cercetările asupra cazurilor de spionaj, trădare,comploturi până în

momentul în care dosarul respective devine public şi atunci numai cu dispoziţii speciale.

14. Descinderile ce au loc în anumite cazuri. 15. Internările în lagăre de concentrare a celor ce contravin legii

pentru apărarea ordinei de stat. 16. Atacurile împotriva statelor cari ne înconjoară, deoarece România

duce o politică de neutralitate şi raporturile nu trebuiesc înăsprite. Şeful Serviciului Central al Cenzurii Magistrat Dan Pascu



- 21 -

Copie Legiunea de Străjeri Teleorman

Sediul: Alexandria Plan de Şedinţă

Interior

Durata de execuţie Felul activităţii 8,00 - 8,10 Adunarea, Înviorarea pe centuri 8,10 - 8,20 Ceremonialul de începerea lucrului: Raport,

Rugăciunea rostită - Deviza - Crezul 8,20 - 8,50 Inspecţia Ţinutei şi curăţeniei 8,50 - 9,10 O poveste în legătură cu ideea din gândul zilei sau

convorbiri asupra ideilor din gândul zilei 9,10 - 9,30 Educaţia Naţională: De serviciu pentru Ţară 9,30 - 10,00 Cântece patriotice 10,00 - 10,20 Repaus, gustarea:/ Acum se poate servi ceaiul sau

laptele străjerilor sărace la cantina statului/ Pregătesc la cantină cuiburile de serviciu

10,20 - 11,20 Învăţarea programului de 8 Iunie

Centuria I şi II 11,20 -12,00 Repetă: prezentarea, salutul, poziţia de drepţi, repaus.

Pas de defilare. 12,00 - 12,20 Un dans naţional

Centuria III, IV, V, VI

11,20 - 12,20 Lucru de mână sub formă de şezătoare. Este dorit să se continue lucrul pentru concentraţi şi să se pună în lucru iile pentru costumul naţional.

12,20 - 12,40 Ceremonialul de coborâre a pavilionului Naţional Observaţiuni: De la orele 11,20 - 12,20 în timp ce strajele lucrează sub

conducerea unei doamne învăţătoare sau cu şefele de grupă o doamnă C-dtă va face şcoala şefelor de cuib. Programul Şc. Şefelor de Cuib se scrie în condică. De ex. 11,20 - 12,20 şcoala şefelor de cuib: Un cântec nou [...]. Prim ajutor în caz de rănire. Un bandaj simplu. Dezinfectarea unei răni/ Semnează comandanta care face aceasta.


După masă. Activitate liberă pe cuiburi acasă Se face şcoala şefelor de grupă De ex: Gradele şi ierarhia străjenească. Ceremonialele. Prezentarea şi atitudinea strajei în diferite ocaziuni. Învăţarea unei figuri din programul de gimnastică pentru 8 iunie care se va face la înviorare.

Pregătiri pentru şezători se pot face sâmbăta după amiaza atunci când se simte nevoia. Tot sâmbăta după masă se pot da şezători străjeneşti. În programul de sâmbătă se va intercala şi programul de apărare pasivă sau la educaţia naţională se poate introduce şi acest capitol. La ora de lucru se va citi de către o doamnă C-dtă sau de şefa de grupă din revistele: „Cuibul Nostru” şi „De Strajă”.

Sănătate C-dtă Legiunii de străjeri Teleorman, SS. Prof. Maria A. Botez

Secretară SS. P. Angelescu P. conformitate C-dta de străjeri Zimnicea


- 22 - nr. 1603

Tel Extra urgent

D-lor Prefecţi de Judeţ

Buc. 1919237 cuv. 205 dată 21/6 ora 1930. Decretarea mobilizării a fost semnată stop. Ea începe la ora 24 stop.

Veţi ordona următoarele măsuri stop: 1. Grosul populaţiei rămâne pe loc stop. Nici o evacuare nici o

mişcare cu excepţia celor ordonate de armată stop. 2. Autorităţile statului şi a celor ce depind de stat vor proceda potrivit

ordinelor armatelor şi conducătorilor respectivi stop 3. Strictă supraveghere a oricăror mişcări de ordin politic şi social şi

drastice măsuri de prevedere. Sancţionarea în acord cu autorităţile militare şi raportarea la

Ministerul de Interne stop.


Stăpânită starea de spirit a populaţiei româneşti, în raport cu populaţia minoritară pentru a evita orice conflict şi ciocnire stop.

În limitele interesului superior atitudine împăciuitoare faţă de minorităţi şi îndeosebi faţă de minoritatea germană stop.

Vi se atrage special atenţia de a avea o atitudine de desăvârşită solicitudine faţă de minoritatea germană.

4. Veţi proceda numai la internarea suspecţilor aparţinând mişcării comuniste şi numai a acestora stop.

Ministrul Internelor Mihalache Ghelmegeanu Nr. 133 din 27 iunie 1940


- 23 -

Declaraţie

Subsemnatul Gazetovici Niculae născut în oraşul Galaţi în anul 1903, actualmente refugiat din oraşul Tighina unde am fost funcţionar la Întreprinderile comunale Tighina, sunt detaşat la Întreprinderile comunale Alexandria, asupra refugiului declar următoarele:

În seara zilei de 27 iunie a.c. la orele 22 am auzit prin radio Basarabia că se va ceda Basarabia, iar a doua zi la ora 6 am fost anunţat de sora mea ca s-a început evacuarea. Eu m-am dus la serviciu la ora 8 unde am fost primit de toţi colegii mei din birou cu cuvântul de tovarăş, întrebându-mă dacă nu am fugit încă? Eu am răspuns ca am timp să plec cu toate autorităţile, atunci D-l inginer Nicolae Cocioravki Directorul meu mi-a propus să rămân că nu am ce pierde, nu am moşii în România. Eu spre a nu-mi periclita viaţa în faţa hoardelor de cetăţeni evrei, care erau conduşi de avocatul Grinber, am promis că mai rămân, dar soţia mea să plece cu copii la familia ei. Totodată am solicitat un acont de 750 lei care mi-au fost respinşi pe motiv că nu a ridicat de la Banca Naţională bani. Fără acont şi fără nici un ban am luat în două geamantane ce am putut, am căutat căruţă sau trăsură să merg la gară, dar nu am găsit că hoardele opriseră orice birjar sau căruţaş să nu transporte. Având ocazia cu Dl. Cpt. Hârlea Emil, m-a luat în trăsura d-sale şi am plecat la gară unde m-am îmbarcat în tren la ora 15, iar la ora 15.20 am plecat înspre Galaţi prin Câinari. Când am plecat venise în gară cu trenul din


U.R.S.S. deja Comandantul oraşului Tiraspol însoţit de un număr mic de soldaţi care însă nu au făcut nimic. La orele 20 -21 eram deja în gara Câinari, unde mecanicii de la locomotivă, sub motiv că au brutto prea mare, nu voiau să mai meargă, însă fiind ameninţaţi de noi, au mers mai departe.

În ziua de 29 iunie am văzut în mai multe rânduri avioane sovietice trecând deasupra noastră, dar nu am ştiut ce rost au aceste avioane, însă la ora 17, când am ajuns în gara Bolgrad, am fost opriţi de paraşutişti, însă care au fost din avioanele ce declar mai sus şi sub ameninţarea că ne vor arunca trenul în aer dacă vom ieşi din vagon sau dacă vom face lumini în vagon sau vom riposta în faţa bandelor ce vor manifesta prin faţa trenului cu drapele roşii şi ne vor insulta pe noi şi pe ţara noastră, m-am executat întocmai.

La ora 7 ne-a permis să plecăm, iar la orele 12 trecuserăm Prutul în ziua de 30 iunie a.c. fiind îndemnaţi spre Albeşti - Prahova. Nu am rămas, ci am mers cu Cercul de Recrutare la Drăgăneşti - Prahova, iar de acolo am mers la Bucureşti unde am ajuns în ziua de 4 iulie a.c. prezentându-mă la Biroul refugiaţilor şi la Ministerul de interne - Direcţia Exploatărilor Comunale care m-a detaşat la Întreprinderile Comunale Alexandria, unde m-am prezentat azi 8 iulie 1940 şi la Biroul de Siguranţă tot azi 8 iulie 1940, spre a încheia formele legale.

Acestea declar şi semnez SS, Gazetovici Niculai Comisariatul Poliţiei Alexandria - Teleorman Şeful Biroului de Siguranţă Comisar ajutor cl. 1-a SS 8 iulie 1940

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 40/1940, partea a II-a, f. 313.


- 24 -

D-lor Prefecţi de Judeţ Din întreaga ţară

T. Măgurele

Deoarece autorităţile sovietice nu mai permit intrarea în Basarabia decât celor originari din Basarabia luaţi sever măsuri pentru oprirea evreilor regăţeni de a se deplasa către punctele de trecere în acea provincie iar cei plecaţi să fie trimişi la casa lor stop.

Organele poliţieneşti vor ţine evidenţa celor care au voit să plece. Ministrul Internelor General David Popescu Nr. 171 din 12 iulie 1940


- 25 - Poliţia de Rezidenţă Tr. Măgurele Nr. 13227 1940 iulie 13

Domnule Prefect

La ordinele D-vs nr. 11614/940, telefonic avem onoarea a raporta că, am luat măsuri să nu apară nimic în presă privitor la fraudele Ministerului de Propagandă.

Şef Pol. T. Stănescu Şef. Bir. Pol. Sig. C. Teculescu

Domnului Prefect al judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 159.


- 26 - 27 iulie Copie de pe ordinul nr. /940 către Direcţiunea Generală a Poliţiilor şi

Siguranţei Statului

Domnule General,

Am dat o serie de ordine referitoare la siguranţa generală pe care le rezum aici şi le complectez cu noi dispoziţiuni.

1. Am ordonat ca întreg personalul de poliţie şi jandarmerie retras din teritoriile cedate, să fie întrebuinţat pentru a dubla toate posturile de trecere înfiinţate pe frontiera Româno - Rusă, precum şi toate poliţiile din zona armatelor şi îndeosebi din Moldova.

2. Am ordonat ca în acord cu armata să se aşeze posturi la intrările în oraşe şi patrule în interior şi pe marile artere de comunicaţie, îndeosebi în zona armatelor şi petrolieră. Rostul acestor măsuri este de a paraliza complectamente acţiunea de spionaj, sabotare, acte criminale (cum ar fi: incendierea recoltelor, sondelor, etc.).

Pentru aceasta organele de poliţie şi jandarmerie trebuie să lucreze în armonie perfectă cu marile unităţi militare din zonă şi în strânsă legătură cu Gărzile Partidului Naţiunii, cu premilitarii, guarzi şi sub conducerea prefecţilor de judeţ.

3. Am ordonat ca gărzile naţionale, premilitarii, guarzii comunali, agenţii agricoli şi cât mai mulţi cetăţeni români să fie înarmaţi cu armele depuse de minoritari, formându-se din aceste elemente unităţi bine organizate care să poată face faţă oricărei împrejurări şi care pentru moment să apere averea cetăţenilor.

În părţile Transilvaniei aceste formaţiuni vor cuprinde şi elemente germane şi saşe.

4. Am ordonat ca elementele de origine germană refugiate sau demobilizate din Basarabia şi Bucovina să fie dirijate în interiorul Transilvaniei unde vor fi primiţi şi îngrijiţi de comunităţile respective până vor pleca în Germania.

5. Am ordonat ca trenurile cu cei ce vin din teritoriile cedate să nu oprească dacă este posibil, decât în Buzău şi Mizil unde călătorii vor fi debarcaţi şi repartizaţi, prin grija prefecturilor de judeţe şi comitetelor locale, cât mai departe de zona armatelor. În nici un caz, nici un refugiat sosit cu aceste trenuri nu poate debarca decât în gările de mai sus - gări de primă destinaţie - fiecare individ va fi cercetat amănunţit de un personal poliţienesc numeros şi specializat.


Personalul poliţienesc din gările de primă destinaţie va fi dat de poliţiile locale, întărite imediat de Direcţiunea Generală a Poliţiei cu personal din cei veniţi din teritoriile pierdute.

Gărzile necesare pentru ordine vor fi cerute de la Comandamentul Militar cel mai apropiat şi de la unităţile de jandarmi cari vor da minim un pluton cu un ofiţer.

Un asemenea post poliţienesc se va înfiinţa şi în Brăila unde vor debarca refugiaţii ce vin pe Dunăre.

6. În zona armatelor nu pot rămâne decât acei refugiaţi care au rude şi în nici un caz evrei.

7. În gările de primă destinaţie, în punctele de trecere ca şi oriunde (şi îndeosebi în zona armatelor) se va organiza un triaj sever, se va supraveghea fiecare refugiat.

8. Vă rog să binevoiţi a revedea toate măsurile luate până azi şi complecta în vederea prezentului ordin, cu scopul de a realiza o perdea cât mai deasă de supraveghere, prin care să nu se poată strecura niciun răufăcător.

Ministrul Internelor General David Popescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 40/1940, f. 458.

- 27 -

România Ministerul de Interne Direcţiunea Administraţiei de Stat Nr. 10944 a din 29 iulie 1940 Strict confidenţial

Domnule Prefect,

Ministerul Propagandei Naţionale, ne aduce la cunoştinţă prin adresa

nr. 392/940 comunicarea Marelui Stat Major privitoare la difuzarea unei broşuri de propagandă comunistă în limba maghiară intitulată „Osztaly Horez” (lupta de clasă), editată de comitetul regional din Ardeal şi Banat al partidului comunist din România.

Totodată a se lua măsurile cele mai severe pentru a se împiedica difuzarea acelei broşuri cum şi a eventualelor manifeste, broşuri şi orice alte


publicaţiuni deoarece prin broşura în chestiune se cere adepţilor „să lupte pentru autodeterminarea Ardealului până la despărţirea complectă de statul Român”, să „lupte pentru difuzarea în mase a lozincilor partidului comunist din România” şi „să se difuzeze pe o scară cât mai întinsă materialul de propagandă editat de partidul comunist”.

Comunicându-vă cele de mai sus vă rugăm să luaţi cuvenitele măsuri pentru confiscarea broşurei amintite, oriunde s-ar găsi.

Ministru SS Director SS

Acest ordin s-a comunicat d-lor Rezidenţi Regali ai Ţinuturilor Prefecţi de Judeţe Domnului Prefect al Judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 195.

- 28 -

Comisariatul de Poliţie Roşiorii de Vede Ziare apărute în 1940 la Roşiorii de Vede

1. ,,Lumina Poporului”, periodic, apare din 1930, literatură, tiraj 1000, Mihai D. Stănculescu.

2. ,,Informatorul Liberalilor”, periodic, 1930, 1000 ex., Mihai D. Stănculescu.

3. ,,Drum”, literar, artistic, cultural, lunar, 1935, 600 ex., N. Stănescu Udrea.

4. ,,Acţiunea”, informativ, literar cultural, lunar, 1936, 700 ex., Ecaterina Paul Petrescu



- 29 - Prefectura Judeţului Teleorman Biroul Administrativ Nr. 1940 August 17

Avem onoarea a vă face cunoscut că ziarele locale pot face publicaţii

în jurul tratativelor româno-maghiare care se duc la Turnu Severin şi româno - bulgare de la Craiova publicând orice detaliu asupra compunerii comisiunilor, formarea lor, etc. - fără a atinge fondul chestiunii - nici un atac, oricât de slab la adresa Ungariei sau Bulgariei, se poate lăsa că vom face sacrificii teritoriale cu schimb de populaţiune pregătind astfel opinia publică.

Prefect SS Şef Birou SS


- 30 -

P.C. Urgent Domnului Prefect de Judeţ

Tr. Măgurele

Bucureşti nr. 19122 cuv. 53 data 20/8 ora 1730.

Telegramă

Recomandaţi pretutindeni liniştea şi asiguraţi pretutindeni că

interesele tuturor vor fi apărate de guvern cu toată energia Orice fel de altă propagandă încetează.

Ministrul Internelor General David Popescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 51.


- 31 -

nr. 209 se va raporta lunar măsurile Prefect

Tel. Extrem urgenţa

D-lui Prefect de judeţ

Spre cunoştinţa legiunii jandarmi

cu menţiunea de a transmite Pretorilor confidenţial - secret Comunicare secretă

Primarului Urbei

Evreii galiţieni stabiliţi curând în teritoriul cedat ca şi cei cu originea din acest teritoriu, intenţionează prin orice mijloace să se deplaseze şi stabilească în România stop.

Unii s-ar găsi deja pe teritoriul rămas României stop. Prezenţa lor fiind dăunătoare siguranţei generale a statului luaţi

imediat serioase măsuri de control oprind şi înapoind pe toţi evreii ce au reuşit să se strecoare la noi stop. Acolo unde se vor constata abuzuri săvârşite de autoritate pentru primirea acestora să se dreseze acte şi să fie sesizată justiţia.

Ministrul Internelor General David Popescu Nr. 274 din 4 septembrie 1940



- 32 -

Prefectura Judeţului Teleorman Comunicat.

Pe baza ordinului Ministerului de Interne nr. 279 din 4 septembrie

1940 se aduce la cunoştinţă locuitorilor de origine etnică maghiară, din teritoriile cedate şi care se găsesc în judeţul Teleorman, că sunt sfătuiţi să plece în localităţile de origine.

Toţi cei care intră în această categorie, trebuie a se înapoia la timp la locurile lor, chiar şi cei ce se găsesc în întreprinderi.

Prefect SS

nr. 15475 1940 septembrie 5 ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 48.

- 33 - nr. 367.

Telegramă D-lui Prefect al Judeţului Teleorman

Buc. 19 nr. 19137 cuv 49 data 7/9 ora 1920. Din ordinul Domnului General Ion Antonescu Conducătorul al Stat.

Gărzile Naţionale sunt spulberate stop. Luaţi măsuri pentru desfiinţarea lor şi raportaţi stop. Comunicaţi Reşedinţelor şi Prefecturilor stop.

Ministrul Internelor SS 280 din 7 sept. 1940



- 34 -

Telefonată Primăriilor urbane (4)

Pretori de judeţ(8) Poliţii din judeţ (4)

Legiunea de jandarmi Teleorman

Conform ordinului telegrafic al Ministrului de Interne nr. 14631 din 13 septembrie 1940 începând de la 13 Septembrie a.c. se interzice cu desăvârşire orice injurie sau calomnie la adresa fostului rege Carol II prin presă, comunicate, afişe, manifeste şi orice mijloace de publicitate. Asemenea se interzice orice violare a monumentelor Conducătorului Statului ordonând ca actele de violenţă să fie reprimate. Se vor da dispoziţiuni la timp pentru ridicarea statuilor care jignesc sentimentele naţionale. Luaţi măsuri în consecinţă şi supravegheaţi cu toată vigilenţa executarea acestor dispoziţiuni.

Neexecutarea atrage directa răspundere a organelor. Prefect SS Nr. 16430 1940 Septembrie 14


- 35 -

Telefonată Primăriilor urbane (4)

Pretori de judeţ (8) Poliţii din judeţ (4)

Conform ordinului telegrafic al Ministrului de Interne nr. 164624 din

14 septembrie 1940 luaţi măsuri ca afişele legionare cuprinzând comunicatele conducătorilor sau instrucţiuni de utilizare să fie ridicate sau distruse de către organele administrative şi poliţieneşti.

Conform ordinului Dlui Ministru al Propagandei Naţionale se prohibeşte intrarea şi răspândirea în ţară a cărţilor şi publicaţiilor în limba mozaică sau idiş.


Rog luaţi măsuri de executare, contrar atrage directa răspundere.

Prefect SS Nr. 16427 1940 Septembrie 15 ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 274.

- 36 - nr.1465 la ora 2030 sept. 940

TEL.

D-lui Prefect al Judeţului Luat măsurile

necesare şi comunicat celor în drept

27 sept. Buc. 19 nr. 19389 cuv. 103 data 27/9 ora 18. S-a dat ordin ca legionarii să nu se mai amestece în treburile

administraţiei şi poliţiei şi totuşi suntem informaţi că această măsură nu se respectă. Vă rugăm să le puneţi în vedere pentru ultima oară că este interzisă cu desăvârşire orice imixtiune în treburile respective având ordinul nostru. Nu permit ca nimeni nechemat să facă ordine.

Al. Rioşeanu Nr. 295 din 27 sept. 1940 ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 39.


- 37 -

28 sept Primită la 9 30 seara

TEL.

D-lor Prefecţi de Judeţe din întreaga ţară T. Măgurele

Buc. nr. 19413 cuv. 186 data 28/9 ora 1730. Cu începere de la primirea prezentului ordin veţi proceda conform

normelor următoare. 1. Organele de poliţie legionară acreditate pe lângă poliţia de stat nu

vor mai întreprinde nici o arestare, perchiziţionare domiciliară sau orice operaţie poliţienească din proprie iniţiativă depăşind atributul legal al politicii de stat.

2. pentru operaţiuni de asemenea natură, conducătorul poliţiei legionare va sesiza în prealabil pe Prefectul judeţului.

3. Prefectul judeţului odată sesizat va da ora 12 ca organele poliţieneşti de stat să efectueze operaţiunea care se propune în prezenţa poliţiei legionare care va asista ca auxiliar al organelor de stat.

4. Prefectul judeţului va lua contact cu şeful legionar al judeţului căruia îi va pune în vedere aceluia ordinul cu menţiunea că trebuie riguros respectat.

5. Ministerul va face responsabil pe prefectul judeţului de orice abatere de la aceste dispoziţiuni.

Ministrul Afacerilor Interne General C. Petrovicescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 36.


- 38 -

Telegramă D-lor Prefecţi de Judeţe din întreaga ţară

Bucureşti nr. 1980 cuv 192. 4.X. ora 24. Urmare ordinului telegrafic cifrat 297 din 28 septembrie 1940

transmis prefecţilor de judeţ, vă comunic că atât poliţia legionară cât şi orice organizaţie a cămăşilor verzi nu au dreptul să facă nici o arestare sau descindere şi nici un act de autoritate ce intră în competenţa Ministerului de Interne şi Siguranţa Generală a Statului. Legionarii în orice ocazie vor asista. Ei vor semnala numai acestor autorităţi orice neregulă, vor constata fără însă a lua măsuri din proprie iniţiativă. Sunt nevoit să stăruiesc asupra acestui ordin deoarece constat că dispoziţiile categoric precizate nu se respectă.

Ministerul va considera ca principali vinovaţi pe conducătorii autorităţilor de stat, care nu execută ordinele date de a aresta pe orice nedisciplinat sau pe cei care se ascund sub cămaşa verde fără a fi legionari. Ministru Subsecretar de Stat la Interne Al. Rioşeanu Nr. 309 din 4 oct.1940 ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 33.

- 39 -

Telegramă D.P.C. D-lor Prefecţi

Bucureşti nr. 121 cuv. 14006 data 10.10 ora 2250

Domnul Ministru de Interne a dat următoarea dispoziţie să vă rog să binevoiţi să luaţi masuri să aplicaţi de către organele în subordine. Orice ins care trece frontiera în mod clandestin încercând să strecoare bani sau orice alte obiecte de valoare în ţară, vor fi trecuţi înapoi peste frontieră iar valorile confiscate. În punctele în care frontiera este accesibilă, paza trebuie organizată în aşa fel ca să facă imposibilă orice încercare de trecere clandestină. Paza să se facă în special cu unităţile locale legionare.

Director General al Poliţiei SS



- 40 -

Ministerul Propagandei Naţionale Direcţiunea Propagandei

Domnule Prefect

Avem onoarea a vă trimite alăturat comunicatele Subsecretariatului de Stat al Presei şi Propagandei, în legătură cu interzicerea tipăririi şi întrebuinţării operelor datorite scriitorilor evrei.

Adresa de faţă rugăm a se conexa cu adresa noastră nr. 4906 din 25 Octombrie a.c.

Ministru Subsecretar de Stat SS Director SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 6/1940, f. 290.

- 41 -

Preşedenţia Consiliului de Miniştri No. 13963 din 31 X 1940 Registratura Centrală

Domnule Prim Ministru Subsemnatul Legionar Tudor Nedelcu din Comuna Plopii Slăviteşti

judeţul Teleorman Plasa Turnu Măgurele. Vă rog să binevoiţi ami asculta şi mie această plângere pe care vă

scriu. Am fost angajat la Jandarmi în anul 1928 (10) mai în Legiunea

Judeţului Dâmboviţa. Tot în 1928 am fost trimis la şcoala de aspiranţi în Ceraclia Mare unde

am urmat 9 luni. După terminarea şcolii am fost mutat la Postul Popeşti Leordeni din Legiunea Judeţului Ilfov.

În 1929 am urmat şcoala de Ofiţer de Poliţie , de unde am fost mutat la Postul Becleanu din Legiunea Judeţului Someş, unde am şi descoperit un


falsificator de bacnote de 1000 lei, care le-am trimis cu tiparul cu acte în regulă, Tribunalului Someş dimpreună cu individul.

În anul 1933 am fost mutat la Legiunea Judeţului Băneasa Bucureşti la postul de jandarmi Griviţa Bucureşti Noi.

La acest post am fost informat, de informatori că se face spargeri şi furturi. Urmărind în mai multe nopţi, am reuşit să prind o bandă de hoţi, nr. 12, pe când furau piese de schimb bronz şi alamă din atelierele C.F.R. Griviţa de unde sunt şi rănit de bandă la piciorul drept. Acest furt şi materialul a fost 5000000. Ca drept recompensă am fost gradat cu gradul de Plutonier fiind citat al 12 prin Ordin General al Corpului de Jandarmi No. 12/III/1933.

Dl. General Dumitrescu aflând că la sediul legionar din Bucureşti Noi mă duc mereu şi urmărindu-mă m-a găsit cântând cu legionarii şi controlându-mă la tunică dacă aveam insignă legionară.

M-a întrebat că sunt legionar, eu i-am spus că da sunt. M-a pus să arestez pe legionari, eu i-am răspuns că nu pot că n-avem toate drepturile.

Atunci Dl. General Dumitrescu m-a mutat la Legiunea Jandarmi Buzău. La postul Jandarmi Măgura pus în urmărire de Maior şi de şeful de secţie m-a prins la cuib de legionari unde învăţam cântece şi salut legionare.

Şeful de secţie Plt. Major mi-a făcut raport la Legiune, maiorul mi-a făcut raport la Inspectoratul General, unde m-a îndepărtat din serviciu, spunând în raport grave abateri şi părăsire de serviciu.

Deci Vă rog Dle. Prim Ministru ca Conducător al Ţărei, cu lacrimi în ochi, să binevoiţi a-mi aproba şi mie să pot veni la servici căci nu am nici brazdă de pământ şi sunt muritor de foame cu un copil. Cum dovedesc şi camaradului Primar, am fost concentrat 2 luni noiembrie şi decembrie 1939 şi 3 luni anul acesta şi nu am primit nici un ajutor de la ajutoarele ce s-au dat, dar primarul şi notarul i-au mâncat ei şi au dat la neamurile lor.

Vă rog să binevoiţi să fiţi aşa de milos să îmi aprobaţi şi mie dacă se poate ştiu puterea este la Dumneavoastră să fiu ca şef de poliţie legionară la Comuna Plopii Slăviteşti judeţul Teleorman, Plasa Turnu Măgurele sau în comuna Dudu judeţul Olt.

Comandant până la moarte T. Nedelcu. Trăiască Legiunea şi Căpitanul şi Guvernul Legionar.



- 42 -

5.11.940 Telegramă

d-lui Prefect de Judeţ Bucureşti nr. 2261 cuv. 150 data 5.11 ora 1420

Rog imediat măsuri ca să fim înştiinţaţi la fiecare 48 de ore de trupele de ofiţeri germani ce intră în judeţul d-voastră. Ni se va raporta atitudinea şi modul lor de comportare în public, în familie, faţă de ofiţerii şi autorităţile noastre şi felul cum sunt primiţi de public, de ofiţeri şi trupele noastre, precum şi dacă fac cumpărături de orice fel peste stocul necesar. Vă recomandăm atenţie multă pentru orice neînţelegere, neplăcere şi jignire din nici o parte.

Rog luaţi imediat măsuri prin mijloacele cele mai potrivite de a se spulbera zvonurile privitoare la salariile ce ar fi suportate de Statul nostru pentru ofiţeri şi trupa germană.

Director General al Poliţiei Al Ghica nr. 81884 5 noiembrie 1940


- 43 - Prefectura Judeţului Teleorman Biroul Administrativ No 20.795 1940 noiembrie 7

Domnului Pretor al Plăşii Turnu Măgurele Avem onoarea a vă transmite, în original, petiţiunea primită pe lângă

Ordinul Preşedenţiei Consiliului de Miniştri Nr. 13963/1940, prin care locuitorul Tudor Nedelcu din comuna Plopii Slăviteşti solicită a fi numit în funcţiunea de Şef de Poliţie Legionară la acea comună rugându-vă să binevoiţi a ne da relaţiune asupra celor menţionate de petiţionar odată cu restituirea anexei.

Prefect SS Şeful Serviciului SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 200/1940-1941, f. 38.


- 44 - 9.11.940

Telegramă

d-lui Prefect de Judeţ

Bucureşti nr. 22 cuv. 106 data 8.11 ora 2020

Sunt informaţii că cercurile democratice evreieşti desfăşoară o întinsă propagandă pentru crearea unei stări de spirit nefavorabilă actualului guvern, prin lansarea de zvonuri fanteziste despre pretinse incidente petrecute între militarii români şi germani sau între populaţiunea românească şi trupele germane.

Luaţi urgente măsuri pentru identificarea celor care contribuie la o asemenea stare de spirit, raportându-ne la timp constatările ce se vor face.

Director General al poliţiei SS 83242


- 45 - Serviciul Administrativ Direcţiunea Generală a Poliţiilor Bucureşti

Nr. 21492 din 19 noiembrie 1940

În conformitate cu dispoziţiile ordinului Ministerului de Interne, prin

care ni se ordonă a propune pe lângă fiecare birou de populaţie a oficiilor poliţieneşti din judeţ, câte un legionar, care să controleze birourile de populaţie, pentru a împiedica pe evreii care au intenţiunea de a-şi schimba fraudulos sancţiunile actuale juridice.

Avem onoarea a raporta că am propus pe următorii camarazi legionari care să aibă această misiune :

La poliţia Turnu Măgurele, Ştefan Teodosiu. La poliţia Roşiori de Vede, Maraş Francisc. La poliţia Alexandria, Gheorghe Marinescu. La poliţia Zimnicea, Niţă Nicolae.


Raportându-vă cele ce preced, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune asupra salarizării lor.

Prefect legionar SS Şeful Serviciului SS


- 46 - nr.1356 21.11.940

Telegramă D-lui Prefect de Judeţ

Prezentată Bucureşti nr. 223 cuv. 194 data 21.11, ora 21 Ca urmare a ordinului nostru Nr. 73619 stop din 10 octombrie a.c. vă

facem cunoscut că am intervenit la Comand. Corp de grăniceri pentru a da dispoziţii ca: I La punctele susceptibile de trecere clandestină cunoscute în deobşte de grăniceri şi de populaţia locală precum poteci, păduri, încrucişări de drumuri să colaboreze la misiunile de pază cu grănicerii după un plan stabilit şi elementele legionare indicate de prefectul judeţului. II La punctele de trecere pentru munci agricole să fie îngăduit pentru a conlucra la controlul respectiv câte un legionar. Prin prezenţa acestor elemente legionare de-a lungul frontierei nu înţelegem a produce o mixtiune în atribuţiile legale ale organelor grănicereşti ci numai mărirea posibilităţilor de control şi supraveghere a frontierelor în interesul superior al ţării.

Director General al Poliţiei Al. Ghica 87226



- 47 -

Prefectura Teleorman 022259/ 21 nov. 1940

Poliţia Legionară a Comunei Ciolăneştii din Deal Judeţul Teleorman 4/1940

Domnule Prefect Referitor la pedepsirea hoţului care a furat o găină în seara zilei de

11 noiembrie 1940 şi conform deslegării ei mi-aţi dat onoarea a raporta următoarele:

1. Pentru că hoţul trebuia să plece la Regiment şi pentru că îl deţineam de joi seara executarea a trebuit să se facă sâmbătă 16 noiembrie 1940.

2. Pentru a putea participa toţi locuitorii, s-a anunţat de dimineaţă prin sat că hoţul se va executa în faţa satului la ora 3½.

3. La ora 3½ toţi legionarii din subzonele: Ciolăneştii Deal, Ciolăneştii Vale, Baldovineşti şi Gârdeşti au fost prezenţi la şedinţă iar de aici au pornit în coloană de marş sub conducerea comandantului Şef de sector Stănică Florian la locul unde avea să se execute hoţul.

4. S-au format coridoare de menţinere a ordinii dintre camarazi legionari, apoi s-a adus o masă pe care avea să se execute hoţul. S-a format echipa care avea să facă execuţia.

5. Publicul fiind adunat în număr destul de mare, hoţul a fost adus cu găina în braţe escortat de Şeful de Jandarmi şi un legionar,

6. S-a încercat a se obţine o declaraţie a hoţului în faţa publicului dar a fost în zadar.

7. Orice insistenţă de a obţine o declaraţie fiind zadarnică subsemnatul am citit sentinţa de acuză, după care din nou a fost întrebat şi chiar publicul îndemnându-l să spună. Văzându-se totul a fi în zadar, s-a procedat la execuţie.

8. I s-a dat jos pantalonii şi s-a aşezat pe masă, iar echipa a intrat în funcţiune. I s-a aplicat 15 lovituri după care a fost lăsat liber.

Domnului Prefect al Judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 200/1940-1941, f. 13.


- 48 - 2.12.940 Telegramă Fulger D-lui Prefect al Judeţului

Prezentată Bucureşti nr. 1916 cuv. 86 data 2.12 ora 22 35

Raportaţi imediat telegrafic cifrat dacă în acel judeţ a existat sau dacă

există încă stâlpul infamiei stop. Din al cărui ordin a fost instalat, cât a durat şi câte persoane au fost legate la el stop. Dacă mai există luaţi imediat măsuri de desfiinţat stop. Raportul detaliat până mâine 3 decembrie ora 18 stop.

Ministrul Afacerilor Interne

general C. Petrovicescu 348 din 2.12.940, ora 22 15 ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 29/1938-1939, f. 12.

- 49 -

Circulară Către toate cuiburile legionare

Purtarea Legionarului în Armată Legionarul în armată trebuie să devină cel mai disciplinat şi bun ostaş. Deosebirea dintre legionar şi un nelegionar să fie tocmai îndeplinirea

cea mai desăvârşită a datoriei şi respectul deplin faţă de ofiţeri. Armata este a Ţării, după cum mişcarea legionară este a Ţării. Nu este îngăduit nici-unui legionar ca în numele mişcării să ceară

favoruri în armată sau să calce disciplina militară. Cine trece peste acest ordin şi se dovedeşte în armată un element

nedisciplinat şi nesupus va fi imediat înlăturat din Mişcare. Dacă mai există anumite neînţelegeri şi rezerve în armată, de puţină

importanţă dealtfel, şi foarte normale după schimbarea ce s’a produs, legionarul trebuie să risipească asemenea îndoieli şi să dovedească, tocmai prin purtarea lui, corectă, că ele sunt neîntemeiate, bazate pe informaţii false şi că legionarul vede în armată scutul cel mai sigur al acţiunii de refacere a Ţării.


Armata şi Legiunea sunt puse în serviciul aceloraşi idealuri permanente ale Neamului nostru şi îşi găsesc expresia desăvârşită şi echilibrul Perfect în persoana Generalului Antonescu, conducătorul Statului şi Şeful Regimului Legionar. Bucureşti Horia Sima 12.XII. 1940


- 50 -

Ordin de zi 1. Nici un legionar nu vine şi nu stă la sediu - fără rost. 2. Dacă vii la sediu, cere de lucru. Nevoile şi durerile ţării sunt aşa de

mari şi urgente, încât nu mai e timp de trândăvie. 3. În fiecare seară, trece în Carnetul tău ceea ce ai făcut pentru ţară,

munca depusă pentru Legiune. Şeful judeţului Teleorman


- 51 -

Comisariatul Poliţiei Alexandria Judeţul Teleorman

Tablou Nominal De legionarii din acest oraş care au acţionat în mişcarea legionară şi

numele cuiburilor din Garnizoana Alexandria.

1. Cuibul 13 Septembrie Stănoiu Dumitru şef de cuib Iatan Tănase aj. Şef de cuib Ionescu A. curier Duşan Alexandru casier

2. Cuibul Dor de Muncă 1. Marinescu Gheorghe şef cuib 2. Epurescu Stelian aj. Şef cuib


3. Stoenescu Gheorghe curier 4. Iatan Teodor casier 5. Mitran Aurel membru 6. Slăvişteanu Stelian membru 7. Câmpeanu Gheorghe membru 8. Ancu Ilie membru 9. Iscru Petre membru 10. Radulian Ovidiu membru 11. Nicolescu Petru membru 12. Marinescu Ştefan membru 13. Crăciunică Ştefan membru

3. Cuibul Buna Vestire 1. Moldoveanu Vasile şef cuib 2. Lucan Vasile aj. Şef cuib 3. Câmpeanu Iosif curier 4. Năstăsescu Iancu casier 5. Ionescu Alexandru membru 6. Catâru Alexandru membru (n.n.) 7. Casapu Alexandru membru 8. Bălănescu Mih. membru 9. Afil Tomescu membru 10. Mărăcineanu Vasile membru 11. Roman Ilie membru 12. Dincă Vasile membru 13. T. Moscu Gheorghiu membru

4. Cuibul Eugen Ionică 1. Apostol Lupu şef de cuib 2. Stănescu Vasile aj. Şef de cuib 3. Tănase Florea curier 4. Nicolescu Florea casier 5. Riplea Marin membru 6. Bratu Costantin membru 7. Mitran Ion membru 8. Miu Niculae membru 9. Angearu Ion membru 10. Mazilu Bică membru 11. Stănculescu Grigore membru 12. Cristescu Florea membru

5. Cuibul Burebista 1. Porliţeanu Minică şef cuib


2. Geantă Dumitru aj. Şef cuib 3. Guruianu Ilie curier 4. Cioacă Ilie casier 5. Mănăilă Ion membru 6. Dumitru Anghel membru 7. Dinu Gheorghe membru 8. Mihaiu Anghel membru 9. Năstăsescu Florea membru

6. Cuibul 6 Septembrie 1. Trifu Marin şef de cuib 2. Nicolescu Alexandru aj. Şef de cuib 3. Dragne Niculae curier 4. Stârcu Anghel casier 5. Chiţu Ion membru 6. Mâinescu Florea membru 7. Casapu Dumitru membru 8. Colea Petre membru 9. Atanasiu Ion membru 10. Radu Gheorghe membru 11. Tomescu Alexandru membru 12. Sărăţeanu Dumitru membru 13. Catâru Constantin membru

7. Cuibul T. Dumitru Abagiu 1. Chiar Dodu şef de cuib 2. Stoicescu Mihail aj. şef cuib 3. Epurescu Alexandru curier 4. Niţulescu Stelian casier 5. Nicolescu Gheorghe membru 6. Nicolescu Iosif membru 7. Simescu Eugen membru 8. Mareş Oprea membru 9. Olteanu Chiriţă membru 10. Roman Gheorghe membru 11. Mocanu Gheorghe membru 12. Mertiuţ Dumitru membru

8. Cuibul Virgil Teodorescu 1. Brădescu Ilie şef de cuib 2. Bălăneaţă Ilie aj. şef cuib 3. Badea Stelian curier 4. Stănescu Paul casier


5. Bazdoc Dumitru membru 6. Borcovan Constantin membru 7. Guruianu Dumitru membru 8. Gheorghe Ion membru 9. Copăceanu Petru membru 10. Bădescu Marin membru 11. Cuşu Vasile membru 12. Dumitrescu Ştefan membru 13. Buracu Petre membru

9. Cuibul Inginer Nicolicescu Ghe. 1. Anca Petre şef de cuib 2. Anca Ion aj. şef de cuib 3. Jelea Ion curier 4. Tiu Gheorghe casier 5. Bogdan Petre membru 6. Slătan Ilie membru 7. Oprescu Ion membru 8. Cristea Florea membru

Fapta 5 Familia Axa

10. Cuibul Corpul Răsleţi 1. Musuri Păun şef de cuib 2. Mihăilescu Gheorghe aj. şef cuib 3. Ivanov Alexandru curier 4. Nicolescu Petre casier 5. Preda Anton membru 6. Neniţă Ion membru 7. Triţescu Alexandru membru 8. Sereţeanu Niculae membru 9. Marinescu Florea membru 10. Giurcoviu Nicolae membru 11. Pavel Alexandru membru

Legionari simpatizanţi – 127 Se certifică de noi prezentul tablou nominal

Şeful Biroul Siguranţei Comisar ajutor 1-a

Ghe. Iliescu –––––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 117/1949, f. 36, 37.


- 52 -

Mişcarea legionară Jud. Teleorman

Ordin de zi Pe luna Decembrie 1940

Camarazi, I.A. Pentru hărnicia şi munca depusă citez pe întreg judeţul 1. Garnizoana Alexandria - înfăptuiri: 14 zile de lucru în tabăra de la

Bârlad sub comanda camaradului Apostol Lupu. 2. Garnizoana Roşiori de Vede în special cuibul „Eugen Ionică” de

sub comanda camaradului Ion Jurubiţă - înfăptuiri: a colectat 120000 lei, pentru ajutorul legionar, distribuind şi material de propagandă în valoare de 25000 lei.

3. Echipa condusă de camaradul Doctor Ion Marinescu din Garnizoana Turnu Măgurele - înfăptuiri: a întreprins un marş de propagandă şi instrucţie legionară în plăşile: Balaci, Călmăţui şi Turnu Măgurele, distribuind şi material în valoare de 15000 lei.

4. Primele zece cuiburi în ordinea clasificării: a. „Eugen Ionică” - Alexandria - media - 17,33 b. „Eugen Ionică” - Roşiori de Vede - media - 15,80 c. „Munca” - Zimnicea - media - 10,83 d. „13 Septembrie” - Alexandria - media - 8,55 e. „Dumitru Abagiu” - Roşiorii de Vede - media - 8,50 f. „Vedea” - Frumoasa - media - 8,00 g. „Decemvirii”- Şoimu media - 7,93 h. „Glia” - Măldăieni - media - 7,85 i. „Buna Vestire” - Alexandria - media - 7,80 j. „Decebal” - Băcăleşti - media - 7,70

B. 5. Ultimele 10 cuiburi în ordinea clasificării a. „Matei Basarab” şi „Nicadorii” - Râioasa - media - 3,33 b. „Iancu Jianu” şi „Mihai Viteazu” - Slobozia Mândra - media - 3,73 c. „Sf. Ştefan” - Poroschia - media - 3,80 d. „Vlad Ţepeş” - Băduleasa - media - 3,83 e. „Eroii Neamului” - Saele - media - 4,00 f. „Biruinţa” - Segarcea Vale - media - 4,05 g. „Porţile de fier” - Vârtoape Sus - media - 4,10 h. „Ogorul” - Siliştea Gumeşti - media - 4,12 i. „Buna Vestire” - Orbeasca de Sus - media - 4,13 j. „Eugen Ionică” - Dulceanca - media - 4,16

Pentru greşeli şi abateri de la linia mişcării dau următoarele pedepse.


1. Se desfiinţează organizaţia feminină din întreg judeţul pentru lipsă de înţelegere a spiritului legionar. Rămâne numai cetăţuiele de eleve sub comanda camaradei Vasilica Bria.

2. Se desfiinţează Garnizoana Turnu Măgurele pentru discordie indisciplinară şi inactivitate.

3. Camaradul Ştefan Teodosiu, şeful cuibului „Straja Dunării” din Turnu Măgurele se elimină pe timp de o lună pentru abateri grave de la disciplina legionară.

4. Se suspendă activitatea cuiburilor „Iancu Jianu” şi „Mihai Viteazul” din Garnizoana Slobozia Mândra pe timp de 15 zile, în vederea reorganizării.

5. Se desfiinţează cuibul „Dobrina” din Garnizoana Olteni pentru lipsă totală de activitate.

6. Se desfiinţează cuibul „Alcazar” din Garnizoana Orbeasca de Jos pentru abateri de la disciplină şi erarhia legionară.

Trăiască Legiunea şi Căpitanul Şeful jud. Teleorman

Nicu I. Crăcea Turnu Măgurele ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 33/1941, f. 72.

- 53 - Garnizoana Comunei Plopii-Slăviteşti Plasa Turnu Măgurele Judeţul Teleorman

Situaţia: Numerică de cuiburi a camarazilor din mişcarea legionară activaţi pe funcţiuni din această „garnizoană”.

Ştefan Mircescu

Nr. 1 Cuibul Româneşti

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Etatea Profesiunea Starea civilă

Funcţia ce ocupă în cuib

1. Stanciu N. Barbu 45 agricultor da Şef ce cuib 2. Dinu I. Mitroi 37 idem da Corespondent


3. D.A. Dumitrache 36 idem da Casier 4. Bogdan I. Matei 39 idem da Casier 5. Nedelcu St. M.

Tudor 38 idem da Membru

6. Ion M. Barbu 31 idem da Membru 7. Ion D.

Mândreanu 60 idem văduv Camarad bătrân

de bază în cuib 8. Emilian

Dumitrache 35 dogar da Membru

9. Ene Negroiu 35 agricultor da Idem 10. Nicolae Defta 34 cismar da Ag. Politic 11. Marin Şerban 33 agricultor da Membru 12. Stan Văduva

(ţigan) 31 fierar da Idem

13. Ion M. Ştefan 37 agricultor da Idem

Nr. 2 Cuibul Plopi

Nr. crt.




1. Ştefan Mircescu 31 învăţător da Şef de cuib şi şef de

garnizoană 2. Petre

Dumitrache 31 secret da Ajut. Şef cuib

şi corespondent 3. Gh. Fâtoiu 24 agricultor da Curier 4. Ion Gh.

Stroescu 23 idem da Casier

5. Nicolae Fâtoiu 31 idem da Ag. Poliţ. legionar

6. Marin N. Barbu 37 idem da Idem 7. Dobre N. Barbu 40 primar da Membru 8. Gh. T. Barbu 24 agricultor da Idem 9. Marin Stroe 35 agricultor da Idem 10. Marin Oance 25 agricultor da Idem 11. Godin Nae

Surdu (ţigan) 32 ferar da Idem

12. Virgil Dante 32 agricultor da Idem


Nr. 3 Cuibul Pui de Lei Fraţii de cruce F.D.C. Nr. crt.




1. Tudor D. Barbu 17 cojocar nu Şef de cuib 2. Harol Orzată 18 agricultor nu Corespondent 3. Ion I. Popa 19 dogar nu Curier 4. Pandele Vângu 21 industriaş nu Idem 5. Nicu

Crăciunescu 16 cismar nu Membru

6. Dobre N. Barbu 18 dogar nu Informator 7. Dobre N. Soare 18 agricultor nu Membru 8. Stancu E.

Constantin 21 agricultor nu Idem

9. Petre C. Rădoi 19 agricultor nu Informator 10. Har. Budilan 21 cojocar nu Idem 11. Crăciun Al.

Oance 17 cismar nu Membru

12. Costel Budilan 15 agricultor nu Idem 13. Gh. St. Barbu 15 agricultor nu Idem Nr. 4 Organizaţia politică legionară oameni în vârstă

ca organe de îndrumare pentru tinerimea legionară Nr. crt.




1. Pandele Frunzăreanu

40 cântăreţ da Şef cuib de Prop. Leg.

2. Marin Bivolaru 40 Ag. sanitar da Ag. Şef de Prop. Leg.

3. Dobre Stăncescu 48 agricultor da Informator în Propag.

4. Rudolf Vagner 60 industriaş văduv Org. de propagandă

5. Ioan Gogonea 38 agricultor da Membru 6. Simion Gligore 36 agricultor da Membru 7. D-tru Gruia 55 agricultor da Membru 8. Marin Soare 54 agricultor da Membru 9. Ioan D. Soare 40 agricultor da Membru 10. Alex Dumbravă 54 cârciumar da Membru


11. Pandele I. Văduva

40 ag. percep. da Membru

12. Ion Pârvan 40 agricultor da Membru

Se încheie de noi prezenta situaţie de mişcarea legionară a acestei garnizoane pe bază de proces, astăzi 12 Decembrie 1940.

Şef de Garnizoană SS St. Mircescu Şef cuib Nr. 1 SS St. N. Barbu Şef cuib Nr. 2 SS P. Dumitrache


- 54 - Nr. 1342 29 XII 1940 Sosită la ora 23 T. Zaharia

Telegramă Fulger - cu cea mai mare predare

A se descifra imediat D-lui Prefect de Judeţ

Prezentată la Bucureşti nr. 19168 al ST cuv. 222 data 29/12 ora 16 Ministrul având informaţii că în jurul Anului Nou şi în noaptea Anului

Nou s-a hotărât executarea oamenilor politici ai vechiului regim din judeţul D-vs ne invită ca de urgenţă împreună cu Comandantul Garnizoanei şi Comandantul Legiunii de Jandarmi să luaţi cele mai severe măsuri pentru garantarea vieţilor tuturor acestor oameni politici ce sunt în acel judeţ.

Se vor supraveghea locuinţele lor în aşa fel ca la prima tentativă de dezordine să se ia măsuri cuvenite.

Ministerul Apărării Naţionale, Aerului şi Marinei şi Inspectoratul General al Jandarmeriei au ordine să vă pună la dispoziţie trupe necesare pentru asigurarea pazei şi ordinii.

Vă invit ca prin măsurile ce le veţi lua să asiguraţi ordinea şi liniştea ce mai perfectă în judeţul D-vs.

În caz că se vor opune cu focuri de arme se va trage.


Sunteţi şi rămâneţi direct răspunzători de tot felul ce se va întâmpla în judeţul D-vs.

Ministru Subsecretar de Stat Al. Rioşeanu Nr. 6087 din 29 Dec. 940 Verso. Luaţi măsuri să se evite orice alarmă inutilă ordinul rămânând

strict secret şi numai pentru Dvs. şi comandanţii comitetelor de ordine. Confirmaţi telegrafic până la 30 dec. a.c. ora 8 primirea prezentului

ordin.


- 55 - Nr. 1352 30.12. 1940 Primită la ora 1. 30 noaptea. Prefect Zaharia

TELEGRAMA Extraurgentă şi cu precădere D-lui Prefect de Judeţ

Prezentată la Bucureşti nr. 19169 cuv. 132 data 29.12.940 ora 21 Pe baza unei informaţii false s-a transmis un ordin din partea

Ministrului Afacerilor Interne prefecţilor de judeţ ca să vegheze la viaţa foştilor oameni politici ai vechiului regim, că va fi ameninţată.

Ordinul în forma aceasta trebuie considerat nul şi neavenit. Viaţa nimănui din foştii oameni politici nu este ameninţată. Astfel că

măsurile de forţă sunt complet inutile şi nu se vor aplica. Prefecţii de judeţ trebuie să vegheze însă ca anumiţi agenţi provocatori

să nu profite de sărbători şi să provoace tulburări. Vicepreşedinte Consiliul de Miniştri Horia Sima nr. 349

29.12.940



- 56 - Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele Nr. 6791 s 1940 Decembrie 31

Personal Confidenţial Domnule Prefect

La ordinul telefonic f.n. din 28 Decembrie a.c., avem onoarea a raporta, că până-n prezent în acest oraş, nu s-a dovedit că s-ar răspândi vreun zvon cu privire la o lovitură de stat din partea Comandamentului German.

Şeful Poliţiei de Reşedinţă Turnu Măgurele Bucur Stănescu

Şef Birou Siguranţă Osman St. Marin


- 57 - Confidenţial - Personal

Nr. 22.300 24 Februarie 1941

Divizia 11-a Infanterie Către,

Prefectura Judeţului Teleorman Conform ordinului de rezoluţie al Domnului General Comandant al

Diviziei pus pe adresa Prefecturei Olt cu Nr. 42 din 22 Februarie 1941. Am onoarea a trimite alăturat nota informativă a Legiunei de Jandarmi

Olt relativ la organizaţia Legionară „Echipa Morţii”din Comuna Plopii Slăviteşti, judeţul Teleorman, luată de la nişte legionari de către un jandarm, pentru verificare şi măsuri.

Rugăm confirmaţi primirea Din Ordin p. Şeful de Stat Major Şeful Biroului 2 Maior Căpitan Deşiu D. Ivănescu



- 58 -

Notă informativă Nr. 715 Din 21 Februarie 1941

În comuna Plopii Slăviteşti, care aparţine judeţului Teleorman şi limitrofă teritoriului acestei Legiuni; de către fosta organizaţie legionară s’au pus la cale comploturi cu asasinarea unor persoane fruntaşe ale comunei respective, cu termen la data de 22 Ianuarie 1941, orele 15, pe motiv că acestea ar fi fost comuniste şi îi împiedică la ajungerea unor scopuri legionare şi anarhice lor.

Pentru desăvârşirea celor de mai jos, organizaţia legionară în ziua de 19 Ianuarie 1941, printr’un proces verbal încheiat în şedinţă secretă, a desemnat oamenii de sacrificiu, care să aducă la îndeplinirea planul stabilit şi prin prestare de jurământ, s’au legat în faţa şefului de Garnizoană Ştefan Mircescu învăţător, ca în ziua de 22 Ianuarie 1941, ora 15, persoanele propuse să fie executate.

Tot în comuna Plopii-Slăviteşti Teleorman, au participat efectiv la rebeliunea din zilele de 22-24 ianuarie un număr de 15 persoane, numite ca făcând parte din „Echipa Morţii”.

În sprijinul celor afirmate de noi, anexăm la prezenta copie de pe procesul verbal încheiat la data de 19 ianuarie a.c. de organizaţia legionară din comuna Plopii Slăviteşti, cu desemnarea persoanelor ce trebuiau suprimate la data de 22 Ianuarie 1941, orele 15, precum şi numele şi pronumele celor căzuţi la sorţi, pentru a îndeplini misiunea dată de şeful organizaţiei legionare.

Tabelul nominal al legionarilor din „Echipa Morţii”, care au participat la rebeliunea din zilele 22-24 Ianuarie 1941, dintre care unele persoane şi azi sunt în slujba neamului.

Situaţia întregii organizaţii legionare din Plasa Turnu Măgurele. Măsuri luate Legiunea pentru a contracara orice surpriză, a dat ordine tuturor

subunităţilor în subordine pentru urmărirea şi descoperirea elementelor ce ar putea pune la cale, sau pus la cale comploturi de asemenea natură. ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 90.


- 59 - Copie

Garnizoana Comunei Plopii - Slăviteşti, Judeţul Teleorman Copie după procesul verbal încheiat în şedinţa secretă la sediul

legionar în ziua de 14 ianuarie 1941. Proces Verbal

Astăzi 13 Ianuarie 1941 Noi Dobre N. Barbu primar, Ştefan Mircescu director, Bogdan I.

Mate, Stanciu Barbu, şeful cuibului nr. 1, Nicolae M. Fâtoiu, Marin Bivolaru agent sanitar, ajutor şef de propagandă Dumitru Dumitrache şi Petre Dumitrache secretarul primăriei constatând prin prezentul proces-verbal că, astăzi data de mai sus, făcând urmărire la locuinţa comunistului Ofiţă Petre din această comună, întradevăr am găsit un număr de patru comunişti ţinând şedinţa în locuinţa sa.

Având în vedere nenumăratele turburări de linişte şi dezbinări în popor survenite din cauza câtorva comunişti, ce au început să ne atace zilnic prin şedinţă, la punctul numit Comana de pe raza acestei comune.

Din ordin spre confirmare, prin şedinţa de cuib-secretă şi din ordinul comandantului şef de sector Nicolae Prisicăreanu transmis de pe circ. secretă judeţeană, dispunem prin legământ de jurământ sfărâmarea din Comana, în seara zilei de 22 Ianuarie, orele 15.

Prin tragere la sorţi a căzut cu îndeplinirea execuţiei camarazii: Petre Barbu, Bogdan I. Matei, Dumitru Dumitrache, Nicolae Fâtoiu şi Stanciu N. Barbu după cum urmează.

Tablou De numele şi pronumele comuniştilor din această garnizoană şi numele

celor ce urmează a-i excorta

Nr. crt.

Numele şi Prenumele Comuniştilor

Excortaţi de

camarazi

Nr. crt.


comuniştilor

Excortaţi de camarazi

1. Ofiţă Petre Dobre Barbu

1. Ştefan Cojoacă Stanciu Barbu

2. Har. Odăgescu Bogdan Matei

2. D-tru Istrate D-tru Dumitrache

3.

Sebastian Alexandru

N-lae Fâtoiu

3. Ilie I. Amza

4. Ioan M. Fâtoiu 5. Petre Bolboacă


Pe baza celor puse la cale şi organizarea acestui tablou din procesul verbal cu numele garnizoanei şi a tuturor membrilor din această garnizoană.

1. Să ne rugăm lui Dumnezeu. 2. Să ne gândim la căpitanul nostru. 3. Să ne ridicăm cu gândul la sufletele morţilor noştri.

- Moţa - Marin - Sterie Ciumeti - Nicadorii - Decemvirii

Şi ale tuturor camarazilor noştri căzuţi pentru legiune sau morţi în credinţa legionară.

4. Să credem în săvârşirea României legionare şi sfărâmarea zidului de ură şi de mişelie care o împresoară.

5. Jurăm în numele căpitanului şi a Legiunei că vom curăţa Garnizoana de orice comunişti şi infami prin jertfa sufletelor noastre.

Jurăm că nu vom trăda niciodată legiunea şi pe căpitanul. Aşa să ne ajute Dumnezeu. Drept pentru care am dresat prezentul proces-verbal spre cele legale.

SS


- 60 -

Garnizoana Plopii Slăviteşti Plasa Turnu Măgurele

Judeţul Teleorman Tablou

De numărul camarazilor legionari din „echipa morţii” care au luat parte la rebeliunea din 22-23 Ianuarie 1941, din Turnu Măgurele

Nr. crt.


Profesia Funcţia în cuib

1. Dobre N. Barbu primar Şef de cuib vechi 2. Ştefan Mircescu învăţător Şef de Garnizoană 3. Marin Bivolaru Ag. sanitar Ajutor şef de propagandă 4. Bogdan I. Matei Ajutor primar Casier în cuib nr. 1


5. Nicolae Fâtoiu agricultor Agent poliţie legionară 6. Ion Stroescu Idem Casier de cuib 7. Stanciu N. Barbu Idem Şef de cuib Nr. 2 8. Gh. I. Fâtoiu Idem Curier cuib Nr. 2 9. Th. D. Barbu cojocar Şef cuib F.D.C. 10. Nic. Crăciunescu cismar Membru în cuibul F.D.C. 11. Marin Barbu agricultor Agent poliţie legionară 12. Pandele

Frunzăreanu cântăreţ Şef cuib al org. Poliţiei propag.

13. Marin Oancea agricultor Agent poliţie membru în cuib 2 14. Ion Barbu agricultor Informator cuib Nr. 1 15. Ene Negroiu agricultor membru

Originalul se găseşte în arhiva sediului legionar, care a fost ridicata de

către Comand. Dobre Stănescu şi duse la D-sa acasă, a nu li se mai da de urmă, de recentele percheziţii.

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 94

- 61 - Ministerul Afacerilor Interne Direcţiunea Administraţiei de Stat

Domnule Prefect

Avem onoarea a vă face cunoscut că ministerul anunţa ţinerea adunării generale a Asociaţiei Generale a pretorilor pentru a discuta chestiuni pur profesionale şi în asistenţa unui delegat al Ministerului Afacerilor Interne - în zilele de 21 şi 22 Ianuarie 1941.

p. Ministru SS

Popescu - Buza Director

St. Davidescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 49/1941, f. 30.


- 62 - Nr. 1298 Telegramă Domnului Prefect

Prezentată la Bucureşti, No. 19118, al ST cuv. 65 data 21 I ora 9 Ocupaţi imediat cu gărzi patriotice toate oficiile poştale telegrafice şi

gări. În cazul în care se va încerca ocuparea lor de către alte persoane

străine se va face uz de prescripţiile regulamentare în caz de tulburări. Ministru Afacerilor Interne General de Divizie D-tru Popescu Nr. 329 din 21/1/941


- 63 -

Memoriu Asupra constatărilor făcute de subsemnatul asupra situaţiei la data de

27 Ianuarie 1941, când am luat conducerea Prefecturei judeţului Teleorman. Conform ordinului telegrafic Nr. 1421 din 26 Ianuarie 1941,

subsemnatul am luat conducerea Prefecturei judeţului Teleorman în ziua de 27 Ianuarie 1941.

La această dată situaţia în judeţ era următoarea: 1. Din punct de vedere al ordinei şi liniştei publice:

În întreg judeţul ordine şi linişte. Nu s’a produs nici un incident care să tulbure ordinea publică şi care

să aducă intervenţia armatei din care cauză n’am avut nici morţi sau răniţi. Deasemeni nu s’au produs jafuri. Foştii conducători legionari, în special în comunele rurale au executat

presiuni asupra unora dintre cetăţeni, care nu voiau să devină legionari, iar pe unii din funcţionarii comunali (secretari, casieri, etc.) i-a îndepărtat din funcţiune din acelaş motiv, aşa că înlocuirea aparatului administrativ cu elemente noi propuse,a adus o uşurare în sânul populaţiei şi celor de mai sus.


2. Din punct de vedere economic Aprovizionarea populaţiei cu alimente s’a făcut potrivit normelor date

de Ministerul Coordonării, însă cu oarecare greutate din cauza circulaţiei neregulate a trenurilor şi a înzăpezirii drumurilor din judeţ.

3. Din punct de vedere financiar Încasările în judeţ de către organele fiscale, pentru Stat sau judeţ au

scăzut simţitor, cu începere din ziua de 22 ianuarie a.c. astfel: De unde în ziua de 21 Ianuarie, încasările se ridicau la lei 695555, în

ziua de 22 Ianuarie au scăzut brusc la 136702, ca în ziua de 23 Ianuarie când lumea aflase de restabilirea ordinei să se ridice la 439534 lei, iar în ziua de 28 Ianuarie să se menţină la suma de lei 442801.

De la această dată încasările au oscilat cu tendinţa de urcare ajungând în ziua de 4.02.1941 la suma de 861437.

Întrecând cu mult mediu încasărilor zilnice care este între 400000 şi 500000 lei zilnic.

În concluzie, evenimentele n’au influenţat asupra mersului încasărilor - datorită faptului că în judeţul nostru nu s’a produs incidente cu caracter care să influenţeze ordinea şi liniştea publică.

4. Din punct de vedere social: Deşi anterior acestor evenimente legionarii s’au arătat ostili

proprietarilor de bunuri rurale, totuşi ei nu s’au manifestat cu nimic împotriva lor.

În general, întreaga populaţie a judeţului de toate categoriile sociale şi’au arătat indignarea lor împotriva elementelor rebele, detestând actele săvârşite de aceştia, manifestându-şi totodată nemulţumirea şi dragostea faţă de Domnul General Antonescu I. Conducătorul Statului, care a restabilit în foarte scurt timp ordinea şi liniştea în ţară, salvând astfel pentru a doua oară patria noastră.

Prefect Colonel L. Nicolau



- 64 -

Confidenţial Pretoratul Plasei Balaci Judeţul Teleorman Nr. 318 1941 Luna Ianuarie Ziua 29 Istoricul evenimentelor de la 20-25 ianuarie 1941

Domnule Prefect Conform ordinului Dv. Nr. 2368 din 28 Ianuarie 1941 avem onoarea a

vă comunica următoarele: 1. În ziua de 20 Ianuarie 1941 a fost linişte complectă pe întreg

teritoriul Plăşii. 2. În ziua de 21 Ianuarie, după ora 1330 când s’a auzit ştirea înlocuirii

Prefectului Legionar Traian Zaharia prin Domnul General I. Petroianu, s’a produs oarecare tulburare prin faptul că vroiau amănunte în legătură cu această schimbare. Dr. Dobrescu, medicul circ. Beuca, în acelaşi timp şeful legionar de plasă, a dat ordin telefonic primarilor ca ziua şi noaptea telefonul să fie ocupat de către legionari.

3. În ziua de 22 Ianuarie, legionarii au aflat cauza evenimentelor prin radio sau comunicări telefonice şi mulţi dintre primari au voit să-şi dea demisia, alţii şi anume Vanghelie Şoimu - primar Tecuci Kalinderu cu fratele Emilian Şoimu - funcţionar la Casa Centrală C.F.R. Iaşi, Tudor Fudulu - primar Balaci şi Marin Rădoi - primarul comunei Zâmbreasca (care a luat armele premilitare depozitate la postul de jandarmi), am fost informat că au considerat acţiunea Domnului General Ion Antonescu drept o trădare faţă de regimul legionar.

4. În ziua de 23 Ianuarie mare parte din legionari sunt dezolaţi însă cu toţii sperau că Armata română va ieşi însă din această luptă. Incidente nu au fost.

5. În ziua de 24 Ianuarie aceeaşi situaţie. Primăriile erau însă pline, zi şi noapte, de legionari. Subsemnatul eram supravegheat încă din ziua de 21 Ianuarie atât ziua cât şi noaptea. Nu am îndrăznit să fac nici o deplasare.

6. În ziua de 25 Ianuarie linişte şi resemnare. Legionarii acum se tem ca locuitorii să nu-i maltrateze. Toţi primarii legionari au zis că vor fi înlocuiţi şi considerau acest ordin ca o mare nedreptate ce li se aduce.

Aceasta ar fi istoricul evenimentelor din plasa Balaci, fără alte urmări. Menţionez însă şi cer imperios ca următoarele cuiburi să fie

supravegheate foarte deaproape, întrucât au ca membrii oameni foarte periculoşi şi gata la orice.


1. Cuibul fostului primar Vanghelie Şoimu din comuna Tecuci-Kalinderu.

2. Cuibul din comuna Balaci în cap cu fostul primar Tudor Fudulu şi fostul casier comunal Ilie Vâlcu.

3. Cuibul din comuna Siliştea Gumeşti în cap cu fostul primar Marin M. Safta şi croitorul Costovici - foarte periculos.

4. Cuibul din comuna Zâmbreasca în cap cu fostul primar Marin Rădoi.

5. Cuibul din comuna Miroşi în cap cu fostul primar Petre Neacşu şi fiul său Titu Neacşu.

6. Cuibul din comuna Beuca al cărui şef Dr. Dobrescu este şi şeful plăşii.

7. Cuibul preotului Vasile Sultan din comuna Ghimpeţeni foarte periculos.

8. Cuibul din comuna Ştoborăşti cu şeful său Stanciu Ilie şef de sector.

Domnului prefect al judeţului Teleorman Binevoiţi a cunoaşte că am luat măsuri de supraveghere generală prin

organele în subordine. Pretor SS


- 65 -

În contul 103 T Telegramă

Ministerului Afacerilor Interne Bucureşti

Ordinul telegrafic Nr. 1877 din 29 Ianuarie curent, raportăm că până în ziua de 29 Ianuarie ora 12 s’a depus la poliţie şi posturi de jandarmi 1571 arme vânătoare, 13 arme militare, 19 pistoale, 414 cartuşe vânătoare, 61 cartuşe arme militare, 323 cartuşe revolver, 950 gr. praf de puşcă.

Cu ocazia descinderilor făcute nu s’a găsit niciun fel de armament sau muniţii.

Prefectul judeţului Teleorman Colonel Laurenţiu Nicolau



- 66 - Primăria Comunei Suburbană Odaia Judeţul Teleorman Nº 136 1941 Ianuarie 29

Domnule Pretor Pentru executarea ordinului Domniei Voastre Nº 280 din 28 Ianuarie

1941 Avem respectul a raporta următoarele: 1. În ziua de 23 Ianuarie 1941 au venit în localitate fostul şef al

Poliţiei, împreună cu un domn anume: Crăcia ţinând întrunire în localul fostului primar Tache Marian la care întrunire sa discutat că au să meargă să ocupe Prefectura cu forţa în care timp erau înarmaţi cu revolvere, în care sa mai discutat că ori ocupă prefectura, ori trebuie să moară.

Capii acestei rebeliuni din Comuna Odaia sunt D-nii Tache Marian, Zaharia Teodosiu şi alţi.

Aceste informaţii le avem aduse la cunoştinţă de către D-l Oprea Nicolae, Şeful postului de jandarmi respectiv, care a luat măsuri imediat de răspândirea acestei întruniri, iar cazul la raportat Dvs. Legiunei de Jandarmi prin telefon.

Notar SS


- 67 -

Regatul României Comisariatul Poliţiei

Roşiori de Vede 30 Ianuarie 1941

Personal Confidenţial Domnule Prefect

Am onoarea a raporta că astăzi 30 Ianuarie, au fost aduşi la Garnizoană sublt. rezervă Burlacu N. Emil de la Şcoala de pilotaj Roşiorii de Vede şi sergentul instructor Boca Constantin, de la depozitul de muniţii Drăgăneşti, fiind bănuiţi că pe timpul evenimentelor de la 21-25 ianuarie a.c. s’ar fi manifestat alăturea de acţiunea legionarilor răzvrătiţi.


Li s’a ataşat acte pe care le-am înaintat parchetului militar pentru a dispune cele legale

Şeful comisariatului SS

Şef Birou Sig. Comisar SS

D-sale Domnului prefect al judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 60/1941, f. 110.

- 68 - Nr. 3168 30 Ianuarie 1941 Regimentul 2 Artilerie

Către

Prefectura judeţului Teleorman Am onoarea a vă face cunoscut că din informaţii, în comuna Liţa sunt

mulţi săteni care nu au depus armele, conform ordinelor superioare difuzate prin publicaţii.

Câţiva legionari le poartă chiar asupra lor; şeful de post din această comună cunoaşte această chestiune, pe care a raportat-o Legiunii de Jandarmi, însă până în prezent nu s’a luat nici o măsură.

Rog să binevoiţi a dispune

Comandantul reg. 2 artilerie Colonel

Alex Găluşcă Of. Informator

Slt. Z. Vasilescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 1.


- 69 -

Domnule prefect Ceea ce vă scriu nu este o anonimă sau o simplă scrisoare, şi este un

testament al meu, un testament legionar. Eu prin aceasta vin în faţa situaţiei şi îmi fac o datorie de onoare. Şi iată domnule General Aici în Roşiori de Vede este un oarecare Sublocotenent de rezervă

anume Bârleanu, care este duşman de moarte al legionarilor. Acest Bârleanu se află concentrat de vreo 2 ani protejat al maiorului Deuleanu cu care a făcut multe escrocherii în timpul concentrărilor trecute.

Acum este, nu ştiu cum şef de garnizoană militară în care el taie şi spânzură peste tot. Pe noi legionarii ne persecută cum poate mai mult posibil.

Domnul General mai mult nu trebuie să insist, atâta tot: fiindu-ne duşman convins, acum i sa dat posibilitatea de a lovi cum îi place în noi. Domnul Maior Nedelescu, un om foarte cumsecade şi chiar să poartă omeneşte cu noi, însă acest tâlhar îi dă informaţii rele despre noi şi chiar ia multe hotărâri până ca Dl. Maior să ştie.

Dle General vă rog înlocuiţi acest ofiţer, nu cred să vă dea mult de lucru înlocuirea lui.

Dle General nu vreau să fac ameninţări, însă ar periclita situaţia Dumneavoastră dacă el mai continuă să stea ofiţer în acest oraş.

Dle General am hotărât: Dacă până la 10-15 Februarie nu va fi înlocuit eu îl voi ucide, datoria măcar făcută să nu mai aud: legionarii sunt criminali, că nu aţi avea dreptatea.

Dle General vă rog credeţimă: sunt hotărât, luaţi măsurile din timp, nu daţi ocazie la ceea ce se va întâmpla.

Dle General însă nu mai pot răbda. Ertaţimă Să trăiţi Dle General

31 Ianuarie 1941



- 70 -

Cabinetul Prefectului Preşedenţia Consiliului de Miniştri Ministerul Afacerilor Interne

Bucureşti Nr. 2368 din 1 Februarie 1941

La ordinul Dvs. telegrafic Nr. 1658 A. din 26 Ianuarie a.c. Am onoarea a înainta alăturat Istoricul evenimentelor petrecute în

zilele de la 20-25 Ianuarie 1941 în judeţul Teleorman. În ce priveşte informaţiile şi rapoartele primite asupra situaţiei în

aceste zile de la organele de poliţie, jandarmerie şi preturi, ele au fost raportate verbal şi telefonic şi în mod permanent, timpul şi lipsa de locomoţie împiedicând a ni se trimite rapoarte scrise.

Se anexează copii de pe ordinele primite de la autorităţile superioare privitor la măsurile de luat pentru menţinerea ordinei.

Aceste ordine s’au comunicat telefonic şi verbal imediat pentru executarea organelor militare, şefilor poliţiilor, jandarmilor şi preturilor după caz, timpul impunând acest mod de procedare şi prin care s’a putut asigura liniştea şi ordinea în judeţ.

Prefect

Colonel SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 60/1941, f. 3.

- 71 -

Istoric Al evenimentelor petrecute pe teritoriul judeţului Teleorman în zilele

de la 20-25 Ianuarie 1941. 20 Ianuarie

Nu s’a petrecut nici un eveniment.

21 Ianuarie În dimineaţa zilei de 21 Ianuarie 1941 orele 11, s’a primit de către

Garnizoana Turnu Măgurele de la Marele Stat Major ordinul telegrafic cifrat Nr. 17811 din 21 Ianuarie 1941, prin care s’a ordonat ca Prefectura judeţului şi Poliţiile oraşelor din acest judeţ să se ocupe iar conducerea Prefecturei să o ia comandantul Garnizoanei.


La orele 12, s’au ocupat toate instituţiile locale, şi în după amiaza acestei zile s’a ocupat şi centrele judeţene Alexandria - Roşiori de Vede şi Zimnicea.

La orele 13, s’a luat conducerea Prefecturei de către Dl. General Petroianu Ioan - Comandantul Garnizoanei.

Conform ordinului telegrafic cifrat nr. 21 din 21 Ianuarie al Diviziei a IV-a, către Garnizoana Turnu Măgurele, la conducerea poliţiilor în toate oraşele din acest judeţ s’a numit câte un Maior cu o gardă de 10 oameni cu o puşcă mitralieră.

În oraş numirea noului Prefect a produs nedumerire nu numai între membrii regimului legionar, ci chiar în opinia publică.

În plasa Balaci din nordul judeţului, Dl. Dobrescu medicul circumscripţiei Beuca, în calitate de şef legionar al plasei Balaci, a telefonat primarilor legionari din plasă să pună stăpânire pe aparatele telefonice. Nu s’a produs nicio acţiune sau reacţiune din partea nimănui.

În aceiaşi zi la orele 19 s’a primit ordinul telefonic Nr. 436 din 21 Ianuarie crt. al Ministerului Afacerilor Interne prin care se ordona ca prefectul să ia sub comandă toate trupele din Garnizoană şi să ocupe toate instituţiile publice şi a nu permite nici o mişcare legionară, luând cele mai severe măsuri pentru a împiedica orice încercare de dezordine, uzând de arme numai în ultimă instanţă.

La primirea acestui ordin încă de la orele 13, toate măsurile era luate comunicându-se numai Comandantului din Garnizoana Turnu Măgurele şi celor din Alexandria, Roşiorii de Vede şi Zimnicea cum să procedeze cu privire la împiedicarea dezordinelor şi întrebuinţarea armei.

22 Ianuarie Tot în plasa Balaci parte din primarii legionari intenţionau a

demisiona ca un protest contra acţiunei Conducătorului Statului asupra organizaţiei legionare.

Primarii comunelor Tecuci Kalinderu, anume Vanghelie Şoimu şi fratele său Emilian Şoimu - funcţionar la secţia centrală C.F.R. Iaşi aflat aici, Tudor Fudulu - primarul comunei Balaci, au cerut şefilor de post ai comunelor Zâmbreasca şi Orbeasca să predea armele şi cartuşele premilitarilor depozitate la postul de jandarmi spre a merge asupra oraşului Roşiorii de Vede, însă li s’a refuzat cererea şi au fost puşi pe goană.

În comuna Drăgăneşti din plasa Roşiori de Vede, un grup de circa 20 legionari înarmaţi cu ciomege şi arme în frunte cu primarul comunei au pus stăpânire pe primărie şi n’au permis nimănui să intre sau să vorbească la telefon, iar şefului de post i-a pus în vedere să predea armele şi cartuşele ce are la post, însă acesta a refuzat şi nici ei n’au mai insistat.


La sediul legionar din Turnu Măgurele s’a observat în această zi oarecare animaţie, iar pe la orele 22 a avut o adunare camuflată la stadionul Victor Antonescu, la care au participat în negura nopţii circa 90 legionari din oraş şi judeţ veniţi cu două autocamioane germane ce veneau goale spre Turnu Măgurele din direcţia Alexandria.

În oraşul Zimnicea fostul şef al comisariatului acestei poliţii, studentul Mihai Păunescu, azi plecat la Bucureşti spre a-şi reocupa postul de funcţionar ce a deţinut în Ministerul de Finanţe, a venit la Comisariatul de Poliţie însoţit de legionarii Nae Coajă, Ion F. Vătafu şi Petre N. Dumbravă şi au cerut comandantului gardienilor anume Mihai Antonescu să deschidă camera unde erau depozitate 29 arme destinate miliţienilor în caz de război. Şeful gardienilor bănuind intenţia a motivat că nu are la dânsul cheia, iar între timp a avizat pe Maiorul Constantinescu, comandantul garnizoanei şi şeful poliţiei.

Fostul comisar Mihai Păunescu a forţat însă uşa şi a împărţit celor trei legionari ce-l însoţeau câte 9 arme. Pe când eşeau cu ele din localul comisariatului au fost întâmpinaţi de Maiorul Constantinescu care i-a dezarmat fără a se da loc la vre-o opunere.

În comuna rurală Smârdioasa din plasa Zimnicea către seară s’au adunat un număr de circa 70-80 legionari de aici şi comunele vecine care sub conducerea lui Mihai Pârvu - şeful mişcării pe plasă, înarmaţi cu furci de fier, ciomege şi arme au ocupat primăria iar şeful mişcării s’a instalat la telefon aşteptând ordine cu receptorul la ureche şi n’a ieşit decât a doua zi la 7 dimineaţa.

Secţia şi postul de jandarmi fiind instalate în localul primăriei, legionarii au căutat să provoace pe jandarmi, însă datorită prudenţei acestora s’a evitat orice incident făcându-i atenţi de urmarea provocărilor la care se dedau.

Prin ordinul telefonic Nr. 3350 din 22 Ianuarie a.c. al Direcţiei Generale a Poliţiei, interzicându-se legionarilor deplasarea în grupe spre capitală şi ordonându-se ca la nevoie să se intervină cu forţa armată, s’au dat dispoziţiuni telefonice şi verbale comandanţilor trupelor din Turnu Măgurele şi celorlalte oraşe şi jandarmilor în acest sens.

În seara aceleiaşi zile, primindu-se ordinul telegrafic Nr. 1581 din 22 ianuarie 1941 al Ministerului de Interne privitor la depunerea armelor la Prefectură în termen de 24 ore, s’a dat de către Prefectul judeţului ordonanţa Nr. 2150 din 22 Ianuarie crt. în acest sens, care s’a afişat în întreg judeţul, armele depunându-se în oraşe la poliţii iar în comunele rurale la posturile de jandarmi.


23 Ianuarie În dimineaţa zilei s’a observat oarecare decepţie printre membrii

organizaţiei în urma difuzărilor radiofonice asupra împrejurărilor cum au decurs evenimentele, însă în cursul acestei zile şi în special seara ocupându-se posturile radiofonice de elemente legionare ce puseseră stăpânire vremelnică pe ele entuziasmul a crescut iar.

În oraşul Turnu Măgurele în dimineaţa acestei zile fiind şi zi de târg s’a observat oarecare afluire, iar pe la orele 10 s’a adunat în grădina publică cca. 250 legionari în câteva grupe şi de aici au defilat în trei direcţii pe străzile din centrul oraşului cântând imnul „Sfântă tinereţe legionară” şi „Noi suntem echipa morţii”.

Au venit în grădina publică pe grupe cântând şi aici acelaşi imn. După trecere de o oră în urma îndemnului delegatului militar Maior Filipescu s’au împrăştiat în linişte, iar cei din judeţ au fost trimişi la domiciliu cu camioanele Prefecturei.

La această manifestaţie au participat şi următorii funcţionari legionari: Eugen Ionescu - controlor la Administraţia Financiară Teleorman, Dumitru Pietreanu - Funcţionar la Camera de Comerţ şi Industrie Turnu Măgurele, Constantin Nicolescu - funcţionar C.A.M. Turnu Măgurele, Ion Ianovici - Directorul Liceului de Băieţi Turnu Măgurele şi profesorul Trincă de la acelaşi liceu cu un grup de elevi şi câteva eleve de la liceul de fete.

24 Ianuarie În oraşul Alexandria în după amiaza acestei zile conducătorul legionar

local: Avocat Buşa, avocat D. Stănoiu, Tănase Iatan, primarul oraşului, Apostol Lupu - ajutor de primar, Sică Mazilu şi alţi câţiva au manifestat prin cântece legionare pe străzile oraşului timp de 40 minute după care s’au împrăştiat în linişte.

În restul judeţului niciun fel de manifestare în această zi. 25 Ianuarie

A urmat instalarea noilor primari la comunele rurale şi urbane nereşedinţă conform ordinului telegrafic Nr. 453 din 23 Ianuarie 1941 al Ministerului de Interne, instalările în funcţie s’au făcut fără nici o dificultate.

Datorită măsurilor rapide şi energice luate atât la reşedinţă cât şi în întreg judeţul, s’a asigurat liniştea şi ordinea complectă.

Modul cum au fost aplicate măsurile luate pentru menţinerea ordinei şi liniştei în judeţ

Toate organele militare jandarmerie şi poliţieneşti au executat cu toată stricteţea şi cu tot calmul impus în asemenea împrejurări ceea ce a avut ca rezultat asigurarea şi menţinerea liniştei şi ordinii publice în întreg judeţul, iar cele câteva incidente petrecute să nu aibă nici-o urmare.


Efectul asupra stării sufleteşti a populaţiei

Aproape întreaga populaţie din judeţ a fost vădit impresionată şi îngrijorată faţă de cele petrecute la Bucureşti şi în celelalte centre ale ţării, aflate prin difuzările de la radio şi cei veniţi de la Bucureşti, manifestând o mare indignare faţă de rebeli şi totodată o mare satisfacţie şi mulţumire că Dl. General I. Antonescu - conducătorul Statului prin măsurile energice luate a readus în acest scurt timp liniştea şi ordinea în ţară salvând astfel patria pentru a doua oară.

Concluziuni Exceptând cele câteva incidente arătate mai sus, care n’au dat loc la

nici-o reacţiune din partea armatei, organelor poliţieneşti şi jandarmeriei, aceste cinci zile s’au scurs în acest judeţ în linişte şi ordine.

Nu s’a făcut nicăieri uz de arme şi nu s’a produs nici-o devastare, furt sau jaf.

Propuneri Deşi situaţia în judeţ este bună, dominând cea mai perfectă ordine şi

linişte, totuşi opiniem pentru menţinerea mai departe a ocupării instituţiilor publice de către armată.

Prefectul Judeţului Teleorman Colonel

Laurenţiu P. Nicolau ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 60/1941, f. 4-7.

- 72 -

Se va raporta că la noi nu a fost nici unul din

asemenea cazuri Ministerul Afacerilor Interne Cabinetul Ministrului Nº 594 3 februarie 1941

Domnul Prefect Pentru executarea ordinului preşedenţiei Consiliului de Miniştri Nº

730/1941 cu privire la actele de teroare şi devastările săvârşite de rebeli în zilele de 22-25 Ianuarie 1941.


Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a înainta acestui Departament 1. Fotografii în 4 exemplare cu scene din rebeliune din sectorul

D-voastră, de preferat separate: a. Grupul de rebeli: - prizonieri sau

- înainte de a fi capturaţi. b) Instituţii publice şi case devastate:

- de focul armelor pe timpul rebeliunei şi - de rebeli.

c) Depozite şi cantităţi de arme găsite de rebeli. d) Depozite sau aglomerări de mărfuri furate de rebeli. e) Baricade. f) Cadavre de ostaşi şi cetăţeni ucişi de rebeli. g) Fotografii de ostaşi şi cetăţeni răniţi, schinjuiţi sau maltrataţi de

rebeli. h) Fotografii de armament străin şi gloanţe „dum-dum” găsite în

depozit etc. 2. Fotocopii după documentele din care să se vadă cum s’a pregătit şi

condus rebeliunea precum şi fotocopii după dosarele cu caracter revoluţionar găsite la rebeli (coperţi sau pagini interesante).

Domniei Sale Domnului Prefect al judeţului Teleorman 3.Toate aceste documente se vor înainta cel mai târziu până la

11 Februarie 1941. p. Ministul Afacerilor Interne Secretar General Colonel SS


- 73 - Ministerul Afacerilor Interne Personal Confidenţial Direcţiunea Administraţiei de Stat Nr. 1293 A. din 4 Februarie 1941

Domnule, În urma cererii ce ne face Preşedenţia Consiliului de miniştri cu adresa

Nr. 716/N/941,avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune să se ridice imediat, sau să se anuleze permisele pe C.F.R. ale tuturor legionarilor, care au profitat de situaţia trecută şi au avut astfel de permise. În această


categorie se găsesc: foştii Miniştri, medicii, preoţii, ziariştii, propagandiştii etc.

Deasemenea se vor ridica toate permisele de intrare gratuită la diferite spectacole ale tuturor legionarilor.

Ministru SS Director SS

Acest ordin s’a comunicat: Direcţiunilor şi Serviciilor din Ministere, Direcţiunei Generale a Poliţiei Prefecturii, Poliţiei Capitalei, Inspectoratului General al Jandarmeriei şi Prefecturilor de Judeţe. Domniei sale Domnului Prefect al judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 18.

- 74 - Domniei Sale Domnului Comandant al Garnizoanei Loco

Nr. 27 din 5 februarie 1941 Avem onoarea a vă înainta alăturata copie de pe documentul primit la

această Prefectură contra sublocotenentului de rezervă Bârleanu, din oraşul Roşiori de Vede, prin care este ameninţat cu moartea de o mână de legionari din acel oraş, pentru rigoarea deslănţuită de acest ofiţer asupra lor.

Vă rugăm a dispune cele legale prin organele Dvs. militare, cunoscând că atari cercetări s’au ordonat şi de noi Poliţiei Turnu Măgurele.

Prefect Colonel SS

Şeful Serviciului SS



- 75 - Domniei Sale Domnului Comandant al Garnizoanei Turnu Măgurele

Confidenţial Personal Nr. 58 din 15 Februarie 1941

Am onoarea a vă comunica mai jos în copie ordinul telegrafic cifrat al Inspectoratului Regional de Poliţie Bucureşti Nr. 616 din 14 Februarie 1941, primit pe lângă raportul poliţiei oraşului Turnu - Măgurele Nr. 1207 din 15 Februarie 1941 spre ştiinţă.

Prefect Colonel SS Copie Direcţia Generală a Poliţiei este informată că Horia Sima a pregătit

pentru 15 Februarie a.c., o nouă lovitură servindu’se de elevi, studenţi şi muncitori.

Raportând de rezultat şi prevenire Cercetări imediat, ţineţi-ne în curent Inspector Regional de Poliţie SS Gh. Rânzescu p. conf. SS


- 76 - Domniei Sale Domnului Pretor al Plăşii

Balaci Nr. 33 din 6 Februarie 1941

Prefectura este informată că fostul primar din comuna Balaci, Tudor Fudulu a predat primarului cu o lipsă în casă de 50000 lei.

Rog verificaţi casa Primăriei şi în caz că găsiţi lipsă să fie dat pe mâna Parchetului.

Prefect Colonel SS Şeful Serviciului SS



- 77 -

Domniei Sale Domnului Comandant al Legiuni De Jandarmi Turnu Măgurele

Nr. 33 din 6 Februarie 1941 Prefectura este informată că fostul primar legionar Tudor Fudulu din

comuna Balaci, ar avea acasă la el arme şi muniţie. Din cele 3 revolvere ce le are şi de care ştiu învăţătorii şcolii precum

şi cei mai mulţi locuitori din comună n’a predat nici unul. Rog luaţi imediat măsuri pentru ridicarea revolverelor iar în caz că nu

se vor găsi să i se dreseze acte de dare în judecată şi să fie înaintat Tribunalului Militar pentru faptul de ascunderea armelor.

Prefect Colonel SS

Şeful Serviciului SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 10.

- 78 -

Preşedenţia Consiliului de Miniştri Cabinetul Militar Nº 849 M

7 Februarie 1941 Secret F. urgent

Către Teleorman

Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune să se înainteze până la data de 14 Februarie a.c. tabelele indicate în alăturata notă strict necesare pentru întocmirea unei lucrări documentare cu privire la rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941. Lucrarea se va găsi irevocabil în dimineaţa zilei de 13.02.1941 la Ministerul de Interne.

Preşedenţia Consiliului de Miniştri General I. Steflea

Repartiţie: Ministere, Sig. Generală, Prefectura Poliţiei Capitalei,

Comandamentul Militar al Capitalei. Notă: Lucrarea fiind urgentă, se trimite un număr mai mare de

exemplare, pentru a fi distribuită celor interesaţi.


Notă De chestiunile ce trebuiesc cerute diferitelor instrucţiuni pentru

documentare, în Cartea Albă

Sub formă de tabel Autoritatea de unde se va lua 1. Armele şi muniţiunile furate de rebeli de la instituţiile militare şi premilitare (unităţi, fabrici, depozite etc.) specificând natura, numărul, data furtului, procedeul (prin spargere, prin complicitate, prin violenţă)

- MAN. cu cele 3 subsecretariate - Inspectoratul Jandarmeriei - Ministerul de Interne

2. Tabel de magazinele de armătură sparte şi devastate din Bucureşti şi din Ţară răspund la acelaşi puncte ca la Nº 1

- Ministerul de Interne - Sig. Naţională - Prefectura Poliţiei Capitalei

3. Tabel de aprobările globale de import armament şi muniţiuni acordate după 6 septembrie, până la 20 ianuarie, pentru diferite case sau magazine de specialitate, ori pentru legionari, poliţia legionară şi diferite alte funcţiuni

Ministerul de Interne

4. Tabel de armele şi muniţiunile date de diferite autorităţi (armată, poliţie, siguranţă, Ministerul de Interne, gardieni, premilitari etc.) din ordin sau cu diferite aprobări superioare, legionarilor de orice categorie.

Ministerul de Interne Ministerul Apărării Naţionale Insp. Pr. Premilitară Siguranţa Naţională Prefectura Poliţiei Capitalei

5. Tabel numeric de magazine şi case devastate pe categorii şi tabelul mărfurilor furate (global: camioane, valori etc.)


6. Tabel numeric şi nominal de sediile şi depozitele legionare în care s-au găsit lucrurile de furat, cu indicaţiunea globală a cantităţii şi valorii aproximative. Se va indica strada şi numărul.

Ministerul de Interne Prefectura Poliţiei Capitalei Comandamentul Militar al Capitalei

7. Idem la legionarii de vază (nominal) şi cei de rând (numeric), cu aceleaşi indicaţiuni ca la nr. 6.

Ministerul de Interne C.M.C.

8. Sume de bani furaţi de la diferite instituţii publice şi particulare

Ministerul de Finanţe împreună cu Ministerul de Interne


9. Fabrici şi depozite devastate şi care şi-au micşorat randamentul sau şi-au încetat activitatea provizorie sau definitiv

Ministerul Economiei N. M. Coordonării

10. Tabel numeric de principale mărfuri furate (centralizate) pe categorii. - alimentare: făină, zahăr, grăsime, legume, fructe, conserve, băuturi etc. - îmbrăcăminte: postafuri (stofe), haine confecţionate. - încălţăminte: confecţionate: cisme, ghete, pantofi, bocanci, neconfecţionate, etc. - pînzeturi - mătăsuri - galanterie - articole de menaj - articole de sport - mobile şi diferite obiecte casnice - automobile - turisme - camioane - cisterne - aparate radio -etc.


11. Tabelul nominal de legionari găsiţi cu sume de bani asupra lor sau purtând răspunderea unor sume de bani dispărute Totalul sumelor confiscate


12. Pagube făcute de legionari cu ocazia rebeliunii la diferite fabrici, clădiri, instituţii (S.T.B. Distribuţia etc.) numeric şi valoare aproximativă


13. Încasările statului în zilele (20-30 ian) spre a se vedea rezultatul rebeliunii şi sub acest raport: în ţară şi în capitală

M.F.

14. Tabel numeric şi pe categorii de proprietăţile mobile şi imobile achiziţionate de legionari indicând: - cât valorează - cu cât s-au achiziţionat - sumele achitate până la această dată Exemplificare cu 2-3 cazuri dintre cele mai edificatoare (acte-declaraţii).

Ministerul de Interne M.F.


15. Originea fruntaşilor legionari (mamă, tată, bunici, soţie). Interesează foştii miniştrii, comandanţii legionari şi cei care au deţinut posturi importante în stat sau la instituţii particulare - cum stau sub raportul moralităţii (condamnării)

Siguranţa Generală în colaborare cu SS

16. Situaţia militară a celor de la punctul 15 - Dacă sunt la curent cu concentrările - Câţi au cerut mobilizarea pe loc

S.G. în colaborare cu SS, Arm. şi M.St.M.

17. Nominal şi numeric legionarii introduşi şi ridicaţi în diferite instituţii de stat şi particulare cu specificarea funcţiei ocupate şi a celei precedente – Studii

Toate ministerele şi instituţiile care depind de ele

18. Situaţia „ajutorului legionar” - fonduri primite - fonduri întrebuinţate şi în ce mod (indicaţii generale) - fonduri dispărute, predate sau găsite

SS, Ministerul Muncii şi ocrotirii sociale

19. Situaţia morţilor şi răniţilor din rebeliune - civili: pe vârste, profesiuni şi sexe. - militari: pe grade.


20. Situaţia armamentului şi muniţiunilor capturate până la zi, de la rebeli


21. Rezultatele Instrucţiei privitoare la: - pregătirea rebeliunii - complicităţii, etc., în părţile esenţiale

Ministerul Justiţiei prin Tribunalul Militar care va da datele necesare

22. Rezultatele judecării vinovaţilor până la zi cu indicarea pedepselor. - nominal pentru cei importanţi - numeric pentru cei sub 5 ani închisoare

Idem

23. Documente fotografice din Ţară şi Capitală

M. Propagandei


24. Cazuri de abuz de autoritate şi samavolnicii comise de legionari (autorităţi şi particulari) pe judeţe şi Capitală, de la 6 septembrie - 20 ianuarie indicând: - natura actului (devastare, bătaie, însuşiri de bunuri etc.) şi data - cazurile deosebit de elocvente vor fi descrise sumar, eventual însoţite de acte (copii).

Toate ministerele

25. Idem, cazurile de care justiţia a fost sesizată prin rapoartele procurorilor generali. Se vor arhiva documente pentru cazurile deosebit de interesante şi concludente.

M.J.

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 20-24.

- 79 - Min. Af. Int. Cabinetul Secretarului General 1941 II 8

Domnului

Prefect al Judeţului Teleorman T. Măgurele Am onoarea a vă face cunoscut că unele persoane răspândesc ştirea că

politica Germaniei faţă de ţara noastră, ar consta în susţinerea elementelor legionare răzvrătite faţă de Conducătorul Statului Român.

Se dă cea mai categorică dezminţire acestei ştiri. Germania prin Ambasada ei din România, susţine politica D-lui

General Antonescu şi numai pe aceasta; orice altă ştire este contrară adevărului şi autorii ei trebuiesc deferiţi imediat justiţiei şi raportaţi M.A.I.

Secretar de Stat

Generalul de Divizie I. Popescu



- 80 - Prefectura Judeţului Teleorman Serviciul telefonic

Fonogramă Primită la Postul de Jandarmi Măgurele

Azi 9 luna Februarie transmisă de Şeful de Post Cuprinderea

Nº 204

D-lui Prefect Raportăm că astă noapte orele 22 în comuna Măgurele s’a tras 2 focuri

de revolver. Din cercetările făcute focurile s’au tras din curtea locuitorului Paraschivescu, de către fiul său şi 2 germani pe care îi are încartiruiţi. Cazul se cercetează de noi Şeful postului Măgurele jandarm Plutonier Mocanu. ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 27.

- 81 - Regatul României Comisariatul Poliţiei Roşiori de Vede Nº 10 Secret 1941 Februarie ziua 10

Domnule Prefect,

La ordinul D-stră telefonic nr. 42/941 raportăm: I. Arme şi muniţiuni, date de diferite autorităţi, armată, poliţie, siguranţă,

Ministerul de Interne, gardieni publici, etc., din ordin cu diferite aprobări superioare, legionarilor de orice categorie, - nu avem:

II. Imobile şi mobile achiziţionate de legionari: 1. Sediul legionar proprietatea Elena I. Rădoi str. Dunării, nr. 53,

achiziţionat imobilul cu 25000 chirie, anual, achiziţionat de legionarul Ilie Boioc.

2. Magazin legionar proprietatea Tudor Bădescu, str. General Manu, achiziţionat cu 12000 anual, achiziţionar legionar Ilie Boioc.


3. Sediul fraţilor de Cruce, proprietar T. Neguş, str. Mărăşeşti Nr. 4 achiziţionat cu 5000 anual achiziţionat legionar Ionel Gornescu

III. Legionari introduşi în diferite instituţiuni: 1. Popescu Constantin secretar P.R. de V-licenţiat 2. Ion Călinescu ag-încasator, curs primar 3. Ion Ilie Bria Idem Idem 4. Aurel Boiangiu Idem Idem 5. Pantilie Dudău Idem Idem 6. Ion Moroiu Idem Idem 7. Vasile Cotelici Idem Idem 8. Constantin Păunescu Idem Idem 9. Ion Loccilav Idem Idem

IV. Abuzuri săvârşite de legionari 1. Legionarul Calotă Nicolae, fost şef al Poliţiei legionare, a aplicat

bătaia în public cu băţul locuitorului Ştefan Coropiţă în luna Octombrie 1940, în oborul de vite R. de V.

2. Şeful Comisariatului Niculae Marinescu, cu poliţia legionară a ridicat de la domiciliu pe comerciantul de cereale Gr. Gr. Constantinescu din acest oraş şi i-a aplicat bătaia cu băţul în piaţa centrală, în plină zi.

3. De către legionarii Calotă Constantin, Boioc Ilie şi grecul Maras Francisc sau ridicat bijuterii, obiecte şi mobilă de la evreii: Dr. Avram Grumberg şi Mauriciu Ştern ale căror cazuri sunt în curs de cercetare.

4. Cazul evreului S. Bliţ procurist din Bucureşti, str. Lipscani, 106 care reclamă că în noaptea de 29 octombrie 1940, a fost ridicat de la Hotel Unirea, din localitate şi dus la sediul legionar local unde a fost maltratat şi jefuit de ceas şi inel de aur şi alte obiecte (nu cunoaşte numele legionarilor).

Şeful Comisariatului Comisar SS



- 82 -

Nr. 8 secret 1941 februarie 10

Către Prefectura Judeţului Teleorman

Turnu Măgurele

La ordinul D-Voastră Nº 23/1941 Confidenţial personal, avem onoarea a raporta:

a) Am chemat la sediul Poliţiei pe dl. Dr. Vişină Gh. fost primar al oraşului, încadrat în formaţiunea legionară locală, căruia i-am atras atenţia asupra anonimatului, făcându-l responsabil moral în cazul în care cineva ar încerca să atenteze la viaţa ofiţerului vizat.

b) Deasemeni am chemat pe legionarul şef de plasă Vilă Petre, pe care deasemenea l’am angajat moral în cazul când cineva s’ar manifesta pentru a ataca pe ofiţer.

c) Am atras atenţia ofiţerului să fie permanent înarmat şi prudent dându-i spre siguranţă pentru serviciile ce-i incubă, în garnizoană un gardian public, eventual un ostaş, care să-l însoţească.

Continuu supravegherea şi cercetarea pentru a deduce pe anonimat.

Maior SS


- 83 - Confidenţial Personal

Nº 5611 1941 Luna Februarie Ziua 11


Am onoarea a raporta că Legiunea este informată că membrii mişcărei Legionare din judeţ, intenţionează să plece la Bucureşti în ziua de 13 Martie călătorind cu C.F.R. şi cu autobuzele.


Vă rugăm să binevoiţi a da ordin Preturilor din raza judeţului a nu da nici o autorizaţie de călătorie atât pentru C.F.R., cât şi pentru autobuze, persoanelor care aparţin mişcărei Legionare.

Comand. Legiunei de jand. Teleorman

Maior Alex Popescu


- 84 - Comisariatul Poliţiei Zimnicea Nº 1691 1941 Februarie 11

Către Prefectura Teleorman La ordinul dumneavoastră telefonic Nº 42/941 avem onoarea a vă

raporta următoarele: 1. La Zimnicea legionarii n’au primit din partea vreunei autorităţi

armament sau muniţie 2. În localitate legionarii n-au achiziţionat niciun imobil. 3. Dintre funcţionarii legionari ridicaţi din diferite instituţii de stat şi

particular avem: a) Mihail Păunescu, fostul şef a comisariatului Poliţiei Zimnicea studii

(Bacalaureat) funcţiunea ocupată anterior şi actualmente titular la ministerul de finanţe

4. Asupra abuzurilor săvârşite s-a înaintat raport detaliat poliţiei Turnu Măgurele.

Delegat cu conducerea Comisariatului

SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 34.


- 85 - Prefectura Judeţului Teleorman

Tablou De numele legionarilor introduşi în diferite instituţiuni de Stat şi

ridicaţi în diferite funcţiuni

Nr. crt.


Funcţia ocupată Funcţia precedentă

Studiile

1. Traian G. Zaharia Prefect Profesor secundar

Licenţiat în litere

2. Mihail T. Ionescu Primar T. Măgurele

Avocat Licenţiat în drept

3. Gh. Popescu Vişină

Primar Roşiori Medic Doctor în Medicină

4. Iordan M. Florea Primar Alexandria

Subinspector Divizia a II-a

Financiară C.F.R.

Bucureşti

Absolvent al Academiei

5. Dumitrescu Stelian

Primar Zimnicea

- Bacalaureat

6. Bucur Stănescu Şef Poliţie Turnu

Măgurele

fără Licenţiat în litere

7. Marinescu Nicolae Şef Comisariat fără Bacalaureat 8. Dincă Mihai Şef Comisariat Avocat Licenţiat în

drept 9. Stoian Dumitru Şef Comisariat fără Bacalaureat 10. Iatan Tănase Şef Comisariat fără Student în

drept 11. Păunescu Mihai Şef Comisariat Funcţionar Student 12. Marinescu

Gheorghe Contr. Bir. Pop. -

13. Mazilu Bică Secretar obor cereale

Funcţionar Neridicat din funcţiune



- 86 - Prefectura Judeţului Teleorman

Tablou nominal De legionari introduşi şi ridicaţi în Instituţiile particulare

Nr. crt.


Funcţia ocupată

precedent

Funcţia ocupată

Studii De cine a fost plătit

1. Stan Săvulescu

n’a ocupat nicio

funcţie

Comisar de control şi

coordonare pe lângă morile

comerciale din judeţ

Facultatea agronomie

A fost plătit de morile

comerciale din judeţ

prin contribuţii în valoare

totală de lei 21000

2. Mihail

Cilianu n’a

acceptat nicio

funcţie

Inspector de control pe

lângă oboarele de cereale din

judeţ şi magaziile unităţilor

cooperatiste

Absolvent al Şcoalei comerciale

Plătit de oficiul

central de valorificare

pe baza inspecţiilor

şi deplasărilor

făcute



- 87 -

Ordin circular: Baroului Avocaţilor, Tribunalului, Parchetului, Liceului

Comercial, Liceului Teoretic, Gimnaziul Roşiori şi Gimnaziului Alexandria

Prefectura judeţului Teleorman Cabinet Nr. 44 1941 Februarie 11

Domnule

Avem onoarea a vă trimite, în copie, ordinul circular al Ministerului Afacerilor Interne Nr. 654/941, cu rugămintea să binevoiţi a aduce la cunoştinţă persoanelor care doresc a ocupa această funcţiune.

Prefect

Colonel SS Copie

Domnul General Antonescu, intenţionează ca în administraţia locală (chestori, poliţai, comisari, primari în comunele urbane şi rurale etc.) să se numească titraţi aleşi dintre persoanele cu o sănătate fizică bună, care n-au participat la acţiunile politice şi care n-au nimic reproşabil în trecutul lor.

În vederea acestor numiri, salariile, acolo unde ele nu sînt corespunzătoare pentru plata unui titrat vor fi revăzute şi îmbunătăţite.

Vă rog să aduceţi acest ordin la cunoştinţa tuturor titraţilor din judeţul Dvs. şi a face noi propuneri de angajare.

Ministerul Afacerilor Interne

General de Divizie, SS D. I. Popescu P. conf.

A. Mateescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 40.


- 88 - Cabinet Ministerului Afacerilor Interne

Bucureşti

Confidenţial Nr. 42 din 12 Februarie 1941

La ordinul Dvs. Nr. 849 M. din 7.02.1941, al Preşedenţiei Consiliului de miniştrii, Cabinetul Militar şi intrarea 773 din 8.02.1941 al Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General, înregistrat sub Nr. 42 din 10.02.1941, avem onoarea a raporta că, cercetările făcute de organele Poliţieneşti şi jandarmeriei am constatat următoarele:

1. Nu s-au dat arme de vre-o instituţie legionarilor din ordin şi nici din iniţiativă: Semnalăm numai cazul D-lui Bucur Stănescu, fost şef al Poliţiei Turnu Măgurele care la 7 octombrie 1940 a luat şase rezolvare din armele depuse de cetăţeni şi care se păstrau la poliţie. Nu ştim ce întrebuinţare le-a dat, dar au fost depuse în zilele de 29-30 ianuarie 1941, la cererea D-lui Maior Păunescu, fost delegat şef a acestei Poliţii.

De asemenea în seara zilei de 22 ianuarie 1941, Mihail Păunescu, legionar, fost delegat şef al Comisariatului de Poliţie Zimnicea, începuse a preda la 3-4 legionari arme ce se găseau depozitate la acea poliţie, dar execuţia a fost oprită imediat de D-l Maior Constantinescu, delegat şef al acelui comisariat şi nicio armă n-a fost înstrăinată.

2. Nu avem cazuri de achiziţii mobile şi imobile făcute de legionari. 3. Se anexează tabele nominale cu legionarii introduşi şi ridicaţi în

diferite instituţiuni de Stat şi instituţii particulare. 4. Cazuri de abuz de autoritate şi samavolnicii comise de legionari de

la 6 Septembrie 1940-20 ianuarie 1941: La Roşiori de Vede În luna octombrie 1940, şeful poliţiei legionare Constantin Calotă din

acel oraş, a aplicat bătaie în oborul de vite locuitorilor Ştefan Coropiţă, din motiv necunoscut. În luna octombrie 1940 fostul şef al comisariatului de poliţie Roşiori de Vede, Marinescu Nicolae a bătut în piaţa centrală după ce mai întâiu l-a arestat de acasă pe locuitorul Grigore Constantinescu Colţatu, pentru anume afirmaţiuni ale acestuia privitoare la mişcarea legionară.

Evreul Bliţ, procurist din Bucureşti Str. Lipscani, nr. 100 a reclamat comisariatului Roşiori de Vede că în noaptea de 22 octombrie 1940, a fost ridicat de la hotelul „Unirea” din Roşiori de Vede de legionari neidentificaţi, dus la sediul legionar unde a fost maltratat şi jefuit de ceas, inel de aur şi alte obiecte.


Cazul se cercetează în acest comisariat. La Zimnicea De către fostul şef delegat al comisariatului Păunescu Mihail, au fost

bătuţi în piaţa publică în luna Noiembrie 1940 pentru furt, locuitorii: Florea Creţean şi Ilie P. Cristea din acel oraş.

În ziua de 6 Noiembrie 1940, s-a confiscat fără formă legală 30 dal. ulei de la fabrica Mihalache Sandu care s-au vândut cu 10000 lei. Nu ştim cum au fost folosiţi banii.

La Alexandria De către poliţia legionară al cărui şef a fost Iatan Tănase au fost forţaţi

să lichideze magazinele a doi manufacturişti: Lazăr şi Daniel Davidescu cum şi fotograful Schidermann.

La Turnu Măgurele De către poliţia legionară au fost lichidate în mod forţat 10 magazine

evreieşti, plătindu-le pe mărfurile ridicate preţuri derizorii (cca. 10%). La descinderile şi percheziţiile făcute s-au găsit la legionarii Bucur

Stănescu, fost şef al poliţiei Turnu Măgurele următoarele mărfuri: mobilă pentru sufragerie şi dormitor, un serviciu de masă Rosenthal şi un aparat de radio iar la D-l Vâtulescu Gheorghe, fost ajutor de primar s-a găsit: 30 perechi ciorapi, 50 m pânză americă, 8 m stofă neagră pentru haine, diferite stofe pentru rochii de damă, 17 m finet, 9,30 m crepe de chine negru, 2,80 crepe de bleomarin, 3,50 m. chine Kachi, 4,80 m de chine alb, 6,60 m barchet, 1,90 m pânză verde, 3,55 m cămăşi zefir, una casetă cu 5 furculiţe prăjituri, 1 casetă cu 5 linguriţe de dulceaţă (alpaca), 1 serviciu de lapte (6 ceşti) câteva mii de nasturi, podoabe de mireasă, paftale palton femeieşti.

La restaurant sau găsit: gulere bărbăteşti, cordoane femeieşti, copci diferite forme şi mărimi, 8 tăvi de sticlă, 12 cupe de şampanie. În pivniţă, un depozit de câteva mii de sticle de lampă, pahare şi ţoiuri. Serviciile feţe de masă etc. cum şi aparatul de radio toate fiind de provenienţă dubioasă.

La comuna Smârdioasa Legionarul Ion Marin, prin luna Septembrie şi Octombrie aducea

locuitori sub pretext de cercetări, răpindu-le timpul din muncile agricole. Primarul legionar Ariton, în ianuarie 1941 a lovit în primărie pe

jandarmul Plutonier Dinuţ Ioan, Şeful postului, pentru motivul neîntemeiat că critică mişcarea legionară. Cazul s-a cercetat de comandantul Legiunei de jandarmi şi şeful mişcării legionare din judeţul Teleorman. S-au întocmit acte şi înaintat Parchetului Tribunalului Teleorman.

La comuna Socetul Legionarii C. Corbeanu, Marin C. Lungu, Nicolae Lupu, Matei Balaci,

Nelu Cojocaru, în ziua de 20 Octombrie 1940, au chemat la oficiul primăriei


pe fostul primar Ioan T. Cucu şi sub pretext că nu poate face dovadă suficientă asupra unor sume de bani sustrase în folosul Armatei, iau aplicat la spate 22 lovituri până la sânge.

La comuna Cervenia Legionarii Ilie Matei, Ioan Epure, Tudor T. Guţă, sub pretext că fac

parte din poliţia legionară, s’au introdus în domiciliul locuitorului Ioan Berechet, făcându-i percheziţie domiciliară. La percheziţie deşi nu au găsit nimic, totuşi au luat la primărie pe Ion Berechet, Ioan Stănculea şi Gheorghe Galbeni pe care i’au bătut la sânge.

La comuna Liţa Legionarii: Gheorghe Stoica, Iancu Filipan, Nicu Bârsăşteanu prin

luna noiembrie 1940, sub pretext că cercetează unele furturi de păsări, prindeau pe cei bănuiţi şi în stradă, în faţa publicului îi puneau jos şii bătea zicând, aceasta le este judecata lor.

La comuna Pielea Primarul legionar Vasile Oprea şi legionarul Petre A. Mihai împreună

cu guardul comunal Radu Spânu, în Noiembrie 1940 au făcut o percheziţie la domiciliul jandarmului Plutonierul Puşcaşu Ştefan şeful postului Jandarmeriei Pielea, sub pretext că s’ar fi găsit la el într-o glugă de coceni nişte ceapă de furat. Rezultatul percheziţiei a fost negativ. Legiunea a intervenit pentru cercetare către Prefectură. Prefectul Legionar, a tergiversat până ca puţin înainte de plecare când în urma insistenţelor noastre a aprobat ca acest caz să se cerceteze de Legiune şi Pretură. Cercetarea în curs.

La comuna Merigoală Primarul comunei, Ioan Alexandru, însoţit de legionarul Dumitru

Burcea, în ziua de 13 Ianuarie 1941, a făcut percheziţie în podul casei, unde locuia familia Plutonierului Cristea Gheorghe, fost şef al Postului Merigoala, iar în momentul percheziţiei, se afla arestat la postul de Jandarmerie Căldăraru. Scopul percheziţiei nu a fost făcut cunoscut familiei jandarmului care a intimidat-o grozav.

Rezultatul percheziţiei a fost negativ. Cazul în curs de cercetare. În afară de cazurile de mai sus, aproape întreaga populaţie din

comunele rurale a fost intimidată, terorizată prin ameninţării cu bătaia şi chiar cu bătaia în unele părţi.

Din cauza acestei acţiuni de teroare, la căderea regimului şi schimbarea autorităţilor comunale regionale, populaţia s’a simţit uşurată.

5. Documente cu care pot face dovada clară că rebeliunea a fost pregătită nu sunt, întrucât în acest judeţ nu s’a produs rebeliuni.

În ce priveşte arme şi muniţiuni furate de rebeli de la Instituţii militare şi premilitare nu avem nici un caz în judeţ.

6. Magazine de armătură sparte sau devastate:


Nu există pe raza judeţului magazine de arme şi muniţiuni şi nu a avut ce să spargă şi devasteze.

7. Tabel de sediile legionare la care s’au găsit lucruri furate. La sediile legionare nu s’a găsit mărfuri ori obiecte provenite din

furturi, jafuri etc. 8. Tabel de legionarii la care s’au găsit mărfuri şi obiecte provenite

din furturi, jafuri. 9. Sume de bani furate de la diferite instituţiuni publice şi particulare. Nu s’a petrecut asemenea fapte - furturi - pe raza judeţului. 10. Tabel numeric de principalele mărfuri furate pe categorii. Nu s’a furat nici un fel de marfă şi nici automobile sau alte vehicule. 11. Tabel nominal de legionarii găsiţi cu sume de bani asupra lor sau

purtând răspunderea unor sume de bani dispărute. Nu avem asemenea legionari. Fapte în acest capitol nu s-a petrecut. Nu avem înregistrat nici un mort şi nici un rănit. 12. Situaţia la zi a armamentului capturat de la rebeli: Rebeli nu au

fost. Armament, muniţiuni de la rebeli nu s’au capturat.

Prefect Colonel SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 47.

- 89 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinet Nr. 653 1941 Februarie 13

Comunicat În zilele de la 20-25 Ianuarie 1941, s’a petrecut în întreaga ţară un

fapt, care prin felul cum s’a desfăşurat şi cei ce l-au pus la cale este o tristă pagină în istoria ţării noastre, scrisă cu sângele scurs din lupta dintre părţi.

Nişte besmetici fără nici un dor de această ţară, atrăgând de partea lor şi copii nevinovaţi, au încercat să pună ţara în revoluţie ca să pună mâna pe conducerea ei, încercare care nu le-a reuşit datorită energiei Domnului General Ion Antonescu, Conducătorul Statului.


Astăzi ţara se găseşte în complectă linişte şi din zi în zi cei ce au uneltit contra ordinei şi liniştei în ţară sunt descoperiţi, arestaţi, cercetaţi, judecaţi şi condamnaţi, fiecare după faptele făcute.

Şi în judeţul nostru în aceste zile s’au făcut oare cari încercări însă fără să le reuşească încercarea dorită de a face revoluţie, aşa că în judeţul nostru am avut liniştea datorită măsurilor repezi şi energie luate la timp de Armată şi Autorităţi.

Acolo unde setea nelegiuirilor se credea de netrebnicii neamului că au reuşit pentru un moment s’au petrecut fapte de groază făcute de cei ce ziceau că sunt legionari şi voiesc fericirea ţării, însă au fost nişte netrebnici falşi legionari, căci adevăratul legionar, nu jefuieşte şi nu omoară. Ei au făcut jafuri şi omoruri, au luat bărbaţi şi femei de acasă după ce i-au prădat de bani şi alte bunuri preţioase, i-au dus la margine de pădure, i-au dezbrăcat şi i-ai supus la fel şi fel de torturi, tăindu-i de vii cu cuţitul şi i-au lăsat acolo morţi.

Se duceau la casele oamenilor pe care voiau să se răzbune şi fără multă vorbă trăgea cu revolverul asupra lor, lăsându-i morţi în casă, iar pe alţii îi luau cu ei, îi lua aiurea şi le da aceeaşi soartă.

S’a mers până acolo încât nici de respectul autorităţii n’au ţinut seama. Pe un Procuror l-a aruncat de la etaj din cancelarie pe geam căzând jos mort. Şi câte alte nelegiuiri grozave. Astea sunt numai câteva din faptele falşilor legionari, din faptele ce ziceau că voiesc să îndrepte răul din ţară, pe care cu toate că l-au căutat şi dacă n’au găsit nimic înţeleg să facă ei răul.

Dumnezeu însă a vrut să ne dea pe D-l General Ion Antonescu, Conducător de Stat, cu mâna lui puternică şi energică să pună în câteva zile linişte şi ordine în ţară.

Ţara se găseşte la răspântie grea cum vede fiecare din noi, ţăranul şi muncitorul au nevoie de linişte, că se aproprie timpul de muncă pe ogor şi dacă nu este linişte piere tot românul.

Duşmanul de la graniţă - vecinii noştri - ne pândeşte cu ochi răuvoiţi de răul nostru, ca să ne răpească ţara noastră frumoasă şi bogată.

Ţara este pusă de 2 ani la grea încercare, seceta din anul trecut n’a produs cât ne trebuie nouă şi altor obligaţiuni ale Statului.

Condamnările au micşorat mult braţele de muncă. Guvernul de azi se străduieşte din răsputeri şi caută să facă faţă tuturor

nevoilor fiilor ţării şi a răspunde şi altor obligaţiuni şi angajamente. A trebuit să reglementeze vânzarea produselor noastre naţionale ca să

facem faţă la toate nevoile. Nu trebuie să disperăm, ci din contră: curaj, muncă şi răbdare se cere nu numai fiecărui român, ci şi celor ce trăiesc pe pământul ţării noastre.


Guvernul prin conducătorul ei şi noi toţi care administrăm judeţul, oraşul, comuna, în general tot ce se cheamă funcţionar, începând de la cel mai mare la cel mai mic, ne trudim zi şi noapte ca totul să fie cât mai bine pentru ţară şi pentru neam.

Fiecare să-şi trimită copii la şcoală ca să primească lumina vieţii fără de care nu se mai poate trăi decât foarte greu.

Fiecare să se ducă sărbătoarea la biserică şi să se roage lui Dumnezeu pentru sănătate şi fericire pentru ţară.

Ajutaţi pe cei nevoiaşi, căci vă ajutaţi pe voi înşivă. Numai urmând sfaturile ce se dau aproape zilnic putem trece acest

zăgaz greu al timpului de azi, aşa că trebuie să înţeleagă fiecare grija pe care o poartă conducerea ţării.

Nu este mândrie mai mare pe om, decât atunci când reuşeşte să uşureze greul.

Mândria Statului se bizuie de starea ţăranului, suntem un popor de muncitori de pământ şi când fiecare are gospodărie îmbelşugată, ţara se poate mândri.

Aceasta este politica sănătoasă pe care trebuie să o facă fiecare bun român, ca să ne ajungem ceea ce suntem.

Cu Dumnezeu înainte la muncă şi la chemarea ţării cu curaj şi credinţă în izbândă.

Prefect Colonel Nicolau

Subprefect SS



Notă informativă Nr. 13 din 15 Februarie 1941

Legiunea deţine următoarele informaţiuni: 1. În ziua de 7 Februarie 1941, în comunele Orbeasca de Jos şi

Lăceni acest judeţ, s’a depus la monumentele Eroilor, câte o coroană de Ofiţerii şi trupa germană, din iniţiativa Domnului Colonel comandant al trupelor cantonate în aceste comune.


În ambele comune după ce sa depus coroanele, în faţa unui mare număr de asistenţi, muzica germană a intonat Imnul Regal Român şi German.

În acest scop s’a vorbit de către preoţii respectivi în limba germană şi română, scoţând în relief frăţia de arme între armata germană şi română.

Germanii au depus aceste coroane în onoarea şi jertfa soldaţilor germani - căzuţi la datorie în luptele de la Mărăşti şi Mărăşeşti în războiul mondial.

2. Legionarii din acest judeţ speră că, tot ei sunt la conducere şi că această mică schimbare sa făcut numai pentru 15 zile.

Parte din ei poartă chiar şnurul verde şi gardul de fier pe piept, iar în localurile primăriilor sunt şi astăzi tablourile lui Corneliu Zelea Codreanu.

Comunicăm acesta spre ştiinţa D-vs. cu rugămintea - a lua măsurile ce le veţi crede de cuviinţă.

Comandantul Leg. Jand. Teleorman Maior Alex. Popescu

I. Jand. Buc. I.G.J. şi

Raport al Prefecturii Teleorman


- 91 -

Pretoratul Plăşei Călmăţui Judeţul Teleorman Nr. 482 1941 Luna Februarie Ziua 16

Domnule Prefect La ordinul Dvs. Nr. 4638/1941 - Serviciul Administrativ, avea

onoarea a raporta că în urma cercetărilor făcute am constatat următoarele: 1. Nu avem cazuri din care să rezulte că legionarii au încasat sume de

bani de la Stat, judeţ şi Societăţi particulare, peste drepturile legale. 2. Nu avem cazuri în care aceştia să fi făcut lux în locuinţe. 3. În comuna Salcia, prin luna noiembrie 1940, doi legionari şi anume:

Florian Oprescu şi Manea Ciolan, din comuna Principele Ferdinand, primul în calitate de Şef al Poliţiei Legionare şi al doilea ca însoţitor, au venit în comuna Salcia şi au intrat la Farmacia D-lui Lazăr Grisaru, evreu de origină


şi sub pretextul că acesta ar avea asupra sa manifeste comuniste, legionarii de mai sus au percheziţionat din proprie iniţiativă localul farmaciei şi pe proprietar, ridicând cu această ocazie suma de lei 385000 şi alte obiecte casnice pe care le-au dus la sediul legionar din comuna Principele Ferdinand.

Din investigaţiunile făcute în scurtul timp ordonat pentru executare am mai putut constata, că în aceeaşi lună, obiectele şi banii, au fost restituite farmacistului, aceasta în urma ordinelor, ce aceştia au primit de la Centru, obţinând din partea farmacistului act descărcător.

În cursul lunei Noiembrie 1940, farmacistul, probabil, ca o consecinţă acelor întâmplate, a plecat la Bucureşti definitiv, împreună cu familia sa, astfel că nu mai locuieşte în această comună, spre a ne da lămuririle necesare, iar fostul Şef al poliţiei Legionare se află în prezent la Bucureşti fiind student al Facultăţii de Drept.

Domnului prefect al judeţului Teleorman În noaptea de 22-23 ianuarie 1941, fostul Primar al Comunei Cârligaţi,

Stan St. Dinu, a ridicat cu forţa calul femeii Ştefania Radu Andreescu, pe care la pus la o sanie cu care a făcut transportul la Turnu Măgurele împreună cu alţi legionari, pentru a participa la manifestaţiune.

În acest timp soţul numitei se află concentrat. 4. Nu avem cazuri.

Pretor SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 31/1941, f. 31.

- 92 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele Nr. 35 Confidenţial

18 februarie 1941 Confidenţial Personal


La ordinul Dvs. Nr. 41 din 10 Februarie 1941. Raportăm că în zilele de 21, 22 şi 23 Ianuarie 1941, nu am observat

oaricari atitudini incompatibile în evoluţia administrativă la funcţionarii Serviciilor Ministerului de Finanţe de pe teritoriul urban al judeţului nostru.

La comisariatul de poliţie Zimnicea a fost cercetat în ultimul timp pentru faptul că n-a depus armele conf. D.L. 142/941, Ilie Antonescu inpiegat la Percepţia Zimnicea, care este şeful organizaţiei legionare locale.


Se mai supraveghează de acel comisariat pentru faptul că au făcut propagandă legionară D-nii Peţa Ştefan controlor ajutor şi Niculescu Petre inpiegat tot la percepţia Zimnicea.

Nici unul n’au fost reţinuţi de poliţie. Cu raportul nostru Nr. 35 de azi 18 Februarie 1941, s’au raportat

aceasta şi Ministerului de Finanţe cabinetului D-lui Secretar General Titus Dragoş.

Şefului Poliţiei Turnu Măgurele Stănescu Trandafir


- 93 - Pretura Plăşii Călmăţui

Jud. Teleorman Tablou

De funcţionarii de stat, judeţ şi Comună care au făcut parte din Mişcarea Legionară şi au luat parte la manifestaţia din Turnu Măgurele.

Denumirea comunei

Numele şi prenumele funcţionarului

Funcţiunea

Băduleasa Stan Iordan Casier C-1 Este înlocuit din funcţie, se vor

prezenta la Prefectură,

sâmbătă 8 Martie Caravaneţi Alexandru Gorgonea Agent Agricol Nu mai este în

funcţie Ion F. Mitruş Casier C-1 Este înlocuit din

funcţie Putineiu Nicolae Căpitanu Agent agricol Nu mai este în

funcţie Vodă-Carol Ion Gr. Croitoru Agent agricol Nu mai este în

funcţie ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 65.


- 94 - 18 februarie 1941

Domnule Prefect Subsemnata Iţa Luvisch ceasornicar din Turnu Măgurele, str.

Independenţei Nr. 97, cu respect vă supun la cunoştinţă Dvs. următoarele. De către Legionari Ştefan Z. Tudosiu şi Ovidiu Târlea din Turnu

Măgurele mi s-a ridicat toată marfa din prăvălie compusă din: ceasornice, inele, brăţări, ochelari, accesorii de ceasornicărie în valoare de 100000 şi m-a forţat să părăsesc prăvălia luându-mi cheile fără să mi se da vreun ban.

Odată cu aceasta m-a obligat să plec din Turnu Măgurele. Cu respect vă rog să binevoiţi a dispune să se facă cuvenitele cercetări

pentru a fi despăgubită de contra valoarea mărfii şi a-mi permite să stau în prăvălia ce o am în Turnu Măgurele.

Cu respect SS Domniei Sale Domnului Prefect al Judeţului Teleorman ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 200/1940-1941, f. 49.

- 95 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele 19 Februarie 1941 Secret conf. Pers.

Către Prefectura judeţului Teleorman

Suntem în posesia unei note informative din care extragem că: „Pentru reînarmarea lor, în continuarea luptei de răsturnare a

actualelor stări de guvernământ, Legionarii vor căuta să profite de măsurile luate de autorităţi pentru restituirea armelor unor persoane de absolută încredere. Vor căuta pe orice cale să intre în posesia acestor arme.

Legionarii rebeli, ofiţeri de rezervă ar fi primit dispoziţiuni să nu restituie revolverele ce li s’au încredinţat cu ocazia concentrărilor, iar cei care au în primire magaziile companiilor să încerce să retragă de acolo arme”.



- 96 - Prefectura judeţului Teleorman Cabinet Nr. 66 1941 Februarie 22

Confidenţial - personal Foarte urgent

Şefii Poliţiei, Legiunea Jandarmi, Primari urbani, Pretori, Camera Agricolă şi de Comerţ

Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a ne înainta prin poştă, un tabel de

funcţionarii retribuiţi de Stat, judeţ sau comună care au făcut parte din Mişcarea Legionară şi au luat parte la întrunirea şi manifestaţia ce a avut loc în parcul oraşului Turnu Măgurele în ziua de 23 Ianuarie 1941.

Prefect Colonel Nicolau


- 97 - Pretura Plasei Zimnicea

Judeţul Teleorman Tabel

Funcţionarii legionari care au luat parte la întrunirea şi manifestaţia ce a avut loc la Turnu Măgurele în ziua de 23 Ianuarie 1941.

Nr. crt.

Nume şi prenume Funcţiunea Observaţii

1. Lucreţiu Constantinescu

Medic Circa Piatra

2. Tudor Ghebaură Casier banca Populară Lisa 3. Ilie Boboacă Fost Primar al comunei Lisa 4. Florea P. Niculae Fost ajutor de primar Lisa



- 98 - Inspectoratul Jandarmi Bucureşti

Legiunea Jandarmi Teleorman

Tabel nominal De funcţionarii retribuiţi de Stat, Judeţ şi Comună care au făcut parte

din mişcarea legionară şi au luat parte la manifestaţia din parcul Turnu Măgurele în ziua de 23 ianuarie 1941.

Nr. crt.

Numele şi prenumele Funcţia ce îndeplineşte

Domiciliul Comuna, judeţul

Observaţii

1. Stan Iordan Casier Comunal Băduleasa Teleorman

Este în funcţie

2. Alexandru Gorgonea Agent Agricol Caravaneţi Teleorman

Este în funcţie

3. Ion M. Mitruş Casier Comunal Caravaneţi Teleorman

Este în funcţie

4. Ion Gr. Croitoru Agent Agricol Vodă Carol Teleorman

Este în funcţie

5. Ion M. Vlad Secretar comunal

Bogdana Teleorman

6. Alexandru Bădoi Casier Bancă Bogdana Teleorman

7. Nicolae Marinescu Preot Saele 8. Dumitru Burtan Agent sanitar Troianu 9. Ionică Sandu Învăţător Slăveşti 10. Ion Jurubiţă Învăţător Smârdioasa 11. Epurescu Emil Agent urmărire Plosca

Se certifică de noi exactitatea prezentului tabel Comandant Leg. Jud. Teleorman Maior Alexandru Popescu



- 99 -

Declaraţie Subsemnatul Stan Iordan Casier comunal al comunei Băduleasa,

judeţul Teleorman declar următoarele: În ziua de 21 - 22 Ianuarie 1941 era anunţat de la Comună un

consătean Ilie St. Pesescu să venim la Măgurele fiind chemaţi de D-l prefect T. Zaharia. Eu nu am luat parte la nici o deplasare Tufeni Teleorman, Bucureşti şi Turnu Măgurele mai înainte cu câteva zile şi ma luat fostul Primar cu o sanie la Turnu Măgurele, văzând ordonanţele D-lui General am plecat pe jos acasă.

Această declaraţiune o semnez propriu. Stan Iordan SS


- 100 - Poliţia Turnu Măgurele Către, Prefectura judeţului Teleorman

La ordinul Dvs. Nº 7537/941 Avem onoarea a raporta că din informaţiile făcute de noi cât şi din

cercetări nu se constată că Stan Iordan ar fi luat parte la manifestaţia ce a avut loc în parcul Turnu Măgurele în ziua de 23 Ianuarie 1941.

Şeful Poliţiei

Trandafir Stănescu



- 101 - Ordinul Serviciului de Cenzură Nr. 319 din 24 Februarie 1941 înregistrat la Prefectura Judeţului Teleorman sub nr. 7635 din 1 Martie 1941

[...] 2) În ce priveşte organizarea vieţii politice veţi atrage atenţia

Serviciului de Cenzură că deocamdată nu fiinţează în Statul Român nici o organizaţie politică sau de partid.

Deci se va cenzura în ziare orice menţiune ce’ar face în legătură cu existenţa sau activitatea vreunei organizaţiuni.

a) problema evreiască poate fi dezbătută în ziare, cu singura restricţie de a se evita violenţele de limbaj care pot provoca violenţe de stradă, primejduirea vieţii şi avutului acestei populaţiuni.

Statistici reale asupra populaţiunii evreieşti din ţară, asupra participării ei în Comerţ în Industrie etc. pot fi publicate şi comentate.

Prezentarea acestei probleme sub diversele ei aspecte, sugestii şi propuneri în cadrul legal, furnizând o documentare serioasă pot contribui în mod practic la îndrumarea ei pe calea de rezolvare pe care o urmăreşte Guvernul [...].


- 102 - Domniei - Sale Domnului Şef al Poliţiei Turnu Măgurele

Nr. 77 din 25 Februarie 1941 Confidenţial Personal Cu onoare vă comunicăm în copie, raportul Preturii Plăşii Turnu

Măgurele Nr. 749/941, rugându-vă să binevoiţi a lua cunoştinţă şi măsuri satisfăcătoare, raportând de executare.

Prefect Colonel Copie


La ordinul Dvs. Nr. 66 confidenţial - Cabinet avem onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune ca organele Poliţiei Turnu Măgurele să stăruiască a identifica cât mai mult din grupul legionarilor care au manifestat în ziua de 23 ianuarie a.c., în faţa Prefecturei, deoarece organele comunale nu pot identifica toţi funcţionarii locali care au luat parte la acea manifestaţie.

Pretor SS Ion Vlăsceanu

p. conf. SS


- 103 - Comisariatul de Poliţie al Oraşului Alexandria, Judeţul Teleorman

Biroul siguranţei Confidenţial

Nº 113 26 Februarie 1941

Prefectura Judeţului Teleorman

La ordinul Domniei Voastre cu Nº 66 Confidenţial. Avem onoarea au vă raporta că din acest oraş a luat parte următorii

legionari, funcţionari, ce au făcut parte din mişcarea legionară şi au luat parte la manifestarea şi întrunirea ce a avut loc în ziua de 23 ianuarie 1941 în jurul oraşului Turnu Măgurele.

1. Tănase Iatan, fost delegat şef al Comisariatului de Poliţie Alexandria

2. Apostol Lupu, fost ajutor de primar, al oraşului Alexandria 3. Bică Mazilu, secretar controlor al Ocolului de cereale din

Alexandria,Teleorman. 4. Alexandru Nicolescu, funcţionar al Camerei de Comerţ Turnu

Măgurele detaşat la Oborul de cereale din Alexandria 5. Nicolescu Gheorghe, agent agricol de pe lângă Ocolul Agricol din

Alexandria. Şeful Comisariatului Şeful Biroul Siguranţei Ion Fotescu Gheorghe Iliescu


Tablou

De funcţionarii Camerei de Comerţ şi de Industrie, circ. Turnu Măgurele care au făcut parte la Mişcarea Legionară

Nr. Crt.

Numele şi

prenumele

Funcţiunea Dacă a făcut parte

din Mişcarea Legionară

Dacă au luat parte la

manifestaţia din ziua de 23

ianuarie 1941 din parcul oraşului

Observaţii

1. Mihai Cilianu

Inspector oboare

Da Nu a luat parte -

2. Dumitru Pietreanu

Şef de birou Da Nu a luat parte -

3. Bică Mazilu

Secretar controlor

oborul Alexandria

Da A luat parte Demisionat

4. Alexandru Niculescu

Ajutor secretar

controlor obor

Alexandria

Da A luat parte -

5. Constantin Neda

Om serviciu oborul cereale

Smârdioasa

Da Nu a luat parte Pus în disponibilitate

6. Vasile R. Andrei

Om serviciul cereale Miroşi

Da Nu a luat parte -

Prim secretar

SS



- 104 - Personal Confidenţial

Ministerul Internelor

Nr. 11137 Direcţiunea Generală a Poliţiei Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă

Secret

3 Martie 1941 În conformitate cu rezoluţia pusă de Dl. Ministru de Interne pe ordinul

Nr. 60.645 M.C.I./941 al Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, cu onoare rog luaţi măsuri pentru a stabili urgent: originea etnică, îndepărtată şi apropiată, cât şi starea patologică a conducătorilor legionari. Mulţi sunt străini.

Se va începe cu cei care au fost condamnaţi, şi se va continua intens pentru ca să se cunoască cât mai curând situaţia tuturor. De asemenea, se va arăta care este pregătirea intelectuală, moralitatea, cum şi orice alte relaţiuni în legătură cu activitatea şi metamorfozarea lor politică, întocmindu-se fişe pentru fiecare. Între aceştia intră şi Gazetarii.

Rezultatul rog să ni se trimită în şapte zile. Ulterior se va continua această operaţiune şi comunica Direcţiunii

Generale rezultatul noilor constatări. Directorul General General d Divizie Em. Leoveanu Comunicat: În copie Ministerului de Interne cu raport Inspectoratul General al Jandarmeriei Prefecţi de Judeţe Prefectura Poliţiei Capitalei Inspectoratele Regionale de Poliţie



- 105 -

Nr. 1524 S Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele

6 Martie 1941

Către

Prefectura judeţului Teleorman

În Turnu Măgurele. Pe la începutul lunii octombrie 1940, un grup de legionari condus de Ovid Târlea a afişat pe vitrinele prăvăliilor evreieşti „Magazin jidonesc”. Peste câteva zile acelaşi Târlea cu V. Vâtulescu şi St. Teodosiu, au închis toate aceste magazine, Târlea luând asupra lui toate cheile. Cu această ocazie, au fost invitaţi la Prefectură toţi comercianţii evrei. La Prefectură, avocatul Sică Florescu, afirmând că vorbeşte în numele Prefectului, le-a spus că lichidarea se va face în curând, fără a discuta însă modalităţile de executare. Peste alte câteva zile, Ovidiu Târlea, V. Vâtulescu, A. Heberling. St. Teodosiu şi alţi legionari, creştini care urmau să cumpere marfă, au deschis toate magazinele procedând la lichidare. S’a făcut concomitent evaluarea mărfii şi împărţirea ei în loturi separate pentru fiecare din cumpărători, în mai toate cazurile, s’a ales din marfa cea mai bună, un lot, pe care V. Vâtulescu o cumpăra pentru magazinul legionar. Evaluarea mărfurilor a fost derizorie şi interesată în majoritatea cazurilor fiind făcută chiar de cumpărător, şi neconsultându-se, în nici un caz, facturile şi proprietarul magazinului. Valoarea astfel stabilită a fiecărui lot era înjumătăţită şi plătită vânzătorului după ce i se reţinea însă din suma de plată şi o cotă respectabilă pentru ajutorul legionar pe care o încasa de obicei. V. Vâtulescu, chiar din această evaluare derizorie calculată de aşa zis experţi, nu primea în mână decât circa 40%.

Dăm mai jos magazinele astfel lichidate, numele aşa zisului expert precum şi a cumpărătorilor mărfurilor.

1. Haimavici Haim încălţăminte, expert şi cumpărător Sebastian Crăcinescu şi Anghel Georgescu.

2. Elias Goldemberg, hăinărie, expert Arghir Iovanis, cumpătător Gh. Ionda, Gheorghe Gheorghe şi Marin Ilie.

3. Israel Nurenberg, hăinărie, expert Arghir I., cumpătător Mândroceanu.

4. Iorchie Sebe, sticlărie, expert şi cumpărător V. Vâtulescu.


5. M. Zilberstein, manufactură, expert şi cumpărător Ilie Chiriţă. 6. Iancu Albert hăinărie, expert Arghir I., cumpărători T. Croitoru,

T. Barn şi Mândroceanu. 7. Tulis Segal hăinărie, expert Arghir I. Cumpărător Mândroceanu şi

Manea Constantin. 8. Hirsch Noe, ceasornicărie şi cumpărător Marian Vasile. 9. Iţa Luvisch , ceasornicărie, i s-a închis magazinul, dar cea mai mare

parte din marfă a fost sechestrată de fisc. La Alexandria. Printr-un procedeu similar, legionarii D. Stănoiu,

Tănase Iatan, Gh. Marinescu, Bică Mazilu au lichidat magazinele. 1. Dincu David şi 2. Lazăr David, magazine de manufactură, marfa a fost luată pentru

magazinul legionar. 3. Isac Caufman, mobilă, lichidată în favoarea lui Vasile Cuş,

D-tru Bosdac şi Ilie Brădescu, care au anulat şi cumpărat nedeschizând apoi magazinul.

4. Sandu Naftalie fotograf, expertiză şi cumpărarea făcând-o Gheorghe Varlam.

În oraşele Roşiori de Vede şi Zimnicea n’au fost cazuri de lichidări de industrii şi comerţ evreiesc.

Şeful Poliţiei Turnu Măgurele Stănescu Trandafir

Şef birou Sig. Panaitescu Mircea



- 106 - Prefectura judeţului Teleorman

Nr. crt.

Judeţul Localitatea în care contează magazinul

Numele patronului

Originea etnică

Felul comerţului

De când îl exercită

1.

Teleorman Turnu Măgurele

Fraţii Smerghel

Evreu Hăinărie anul 1931

2.


Lică Iarhi Evreu Sticlărie anul 1931

3.


Marcu Siberstein


4.

Teleorman

Turnu Măgurele

Haimavici Haim

Evreu Încălţăminte anul 1935

5. Teleorman

Turnu Măgurele

Israel Nurenberg


6. Teleorman

Turnu Măgurele

Elias Goldinberg



Tabel de magazinele luate cu forţa

Valoarea Cine la luat

Când şi cum Ce priceperi are

Cum merge comerţul

Observaţii

1500000 600000

Aurel Heberling, Cristache Malcov, Ştefan Teodosiu, V. Vâtulescu, Marin Aurică şi Ovid Târlea

Cu lichidare forţată de la 9 Octombrie 1940

Delegat cu conducerea. V. Vâtulescu comerciant

Nu mai funcţionează

Pentru magazinul legionar

580000 137380

Luat de legionari de la nr. crt. 1. Partea cealaltă de marfă dată comerciantului Ion Mihăilescu prin buna învoială

9 Octombrie 1940 forţat –––

Încredinţat în conducerea V. Vâtulescu, comerciant

Nu mai funcţionează bine

Pentru magazinul legionar din suma de 137380 legionari avut 37380 şi comerciantul I. Mihăilescu 100000

600000 62000

Idem legionarii la nr. crt. 1 şi dat comercianţilor Ilie Chiriţă Gh. N. Gheorghe

La 9 octombrie 1940 prin forţă

Comercianţi bine Din suma totală de 62000 Ilie Chiriţă a achitat 23000 iar Gh. M. Gheorghe 39000

1200000 750000

Idem legionarii la nr. crt. 1 şi dat cismarului Sebastian Crăciunescu şi comerciantului Anghel Dogaru


Cismar Comerciant

bine bine

Din suma de 950000 S.C. a achitat 600000iar A.D. 150000

300000 10670

Idem legionarii de la nr. crt. 1

9 Octombrie 1940 prin forţă

Conducerea magazinului legionar încredinţat legionarului Virgil Văţulescu


Pentru magazinul legionar.

800000 55385

Idem legionarii de la nr. crt. 1 şi date comercianţilor Gheorghe Ionda, D-tru Oprică


Comercianţi bine Din suma totală de 55830 G.I. a plătit 29500 şi D.O. 25880.


Nr. crt.

Judeţul Localitatea în care contează

magazinul

Numele patronului

Originea etnică

Felul comerţului


7. Teleorman

Turnu Măgurele

Tuli Segall


8. Teleorman

Turnu Măgurele

Iancu Albert


9. Teleorman

Turnu Măgurele

Noe Hirsch

Evreu Ceasornicărie anii 2-3

10 Teleorman Alexandria Dicu David Evreu Manufactură Anul 1919




Cum merge comerţul

Observaţii

1200000 144456

Idem legionarii de la nr. crt. 1 iar o parte din marfa dată comercianţilor Pascu Chelu şi Const. Monea


Comercianţi bine Din suma totală de lei 144456 magazinul legionar care nu mai funcţionează a achitat 90000 iar comercianţii P.C. 36000 lei şi C. Manea 18456 lei

2000000 208500

Idem legionarii de la nr. crt. 1 iar o parte din marfă s-a predat comercianţilor Traian Ciortan, Fl. Mândroceanu şi Tudor Barac.

La 9 oct. prin forţă

Comercianţi bine Din suma totală de lei 208500 legionarii au achitat pt. magazinul legionar care nu mai funcţionează suma de lei 10500 iar comercianţii T. C. 66000 lei, F. M. 66000 lei T.B. 66000 lei.

150000 47000

I.l.n.c. l şi date ceasornicarului Vasile Marian


Ceasornicar bine –––

1400000

D-tru Stănoiu, Ghe. Marinescu, Tănase Iatan, Ghe. Chiar, Stelian Epurescu, Tudor M. Iatan


Persoanele ce conduceau magazinul nu mai aveau nici o ocupaţie mai înainte


Magazinul legionar era condus de G.M.D.S., şi T.I. suma dată pt. marfă ridicată nu se cunoaşte deoarece patronul sa mutat la Buc


Nr. crt.

Judeţul Localitatea în care contează

magazinul

Numele patronului

Originea etnică

Felul comerţului


11 Teleorman Alexandria Lazăr David Evreu Manufactură Anul 1930

12 Teleorman Alexandria Isaac Kaufman

Evreu Manufactură Anul 1915

13 Teleorman Alexandria Sandu Naftali

Evreu Manufactură Anul 1924

Se certifică de noi pentru exactitate Prefect

Colonel SS




Cum merge comerţul

Observaţii

400000

Idem legionarii de la nr. crt. 10




Magazinul legionar era condus de G.M.D.S., şi T.I. suma dată pt. marfă ridicată nu se cunoaşte deoarece patronul este mutat la Bucureşti

60000

D-tru Stănoiu, Ghe. Marinescu, D-tru Bazdac, Ilie Predescu şi Vasile Cuş




Magazinul legionar era condus de G.M.D.S., şi T.I. suma dată pt. marfă ridicată nu se cunoaşte deoarece patronul este mutat la Bucureşti

1500000

D-tru Stănoiu, Ghe. Marinescu şi Gh. Varlam


Marfa restituită patronului

–––

Nu s-a deschis acţiune deoarece patronul nu are nici o pretenţie

Şeful Serviciului SS ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 444.


- 107 -

Copie de pe ordinul Ministerul Afacerilor Interne. Nr. 653/941 Către Domnul Prefect al judeţului Teleorman şi înregistrat la

Nr. 4971/941 Domnule Prefect

Este nevoie ca populaţia rurală să fie ţinută în curent cu starea locuitorilor din ţară şi cu măsurile luate de guvern.

Această îndatorire vă revine Dvs. În acest scop veţi întocmi săptămânal, dări de seamă succinte,

redactate pe înţelesul sătenilor în care veţi arăta: a) Starea de linişte şi de ordine care domneşte în întreaga ţară şi în

judeţul Dvs. b) Fărădelegile făptuite de rebeli în ţară şi în judeţul Dvs. Precum şi

sancţiunile care li s-au aplicat, scoase din comunicatele oficiale şi din publicaţiunile ziarelor.

c) Măsurile cu caracter economic, cultural, religios ordonate de D-l General Antonescu, de Guvern şi de Dvs. Şi în general - şi insist acestui punct - toate aceste măsuri care tind la ridicarea ţărănimei noastre şi la îmbunătăţirea stărei actuale.

Aceste dări de seamă se vor citi şi tălmăci sătenilor adunaţi în acest scop, în fiecare Duminică, după slujba religioasă, de către organele locale (primari, notari, învăţători, preoţi etc.).

Pentru orientarea subsemnatului, vă rog înaintaţi direct la acest Cabinet, la fiecare 15 zile o scurtă dare de seamă asupra condiţiunilor în care aţi executat acest ordin şi propunerile pe care le aveţi pe viitor.

Prima dare de seamă se va primi la 28 oct. Ministrul Afacerilor interne General de Divizie, SS, D.I. Popescu



- 108 - Ministerului de Finanţe Cabinetul Domnului Secretar General Titus Dragoş

Strict confidenţial

Bucureşti Nr. 41 din 6 Martie 1941

Referindu-ne la ordinul Dvs. Nr. 429526/941, strict confidenţial, avem onoarea a vă face cunoscut următoarele:

1. În zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie 1941, Serviciile Ministerului de Finanţe (Administraţia Financiară şi Percepţiile) au funcţionat în mod normal.

2. În tot acest timp nu s’au observat atitudini incompatibile cu erarhia administrativă a cestor funcţionari.

3. Nu a fost reţinut niciun funcţionar fiscal la Comisariatele de Poliţie. La Comisariatul de Poliţie Zimnicea, fost cercetat în ultimul timp,

pentru faptul că n-a depus armele conform Decretului Lege Nr. 142/941, Ilie Antonescu - impiegat la Percepţia Zimnicea, care este Şeful organizaţiei legionare locale.

De asemenea sunt în supravegherea acelui Comisariat, pentru faptul că au făcut propagandă legionară, D-nii Paţe Ştefan - controlor ajutor şi Niculescu Petre - impiegat, ambii de la Percepţia Zimnicea.

Totodată cu onoare raportăm că la manifestaţia legionară din ziua de 23 Ianuarie 1941, ce a avut loc în oraşul Turnu Măgurele, au luat parte următorii funcţionari fiscali: Eugen Ionescu - controlor ajutor la Administaţia Financiară Teleorman, Constantin Nicolescu - funcţionar la C.A.M. din Turnu Măgurele.

În oraşul Zimnicea, fostul şef al comisariatului acestei poliţii, studentul Mihai Păunescu, azi plecat la Bucureşti spre a-şi reocupa postul de funcţionar ce a deţinut în Ministerul de Finanţe, a venit la Comisariatul de Poliţie însoţit de legionari Nae Carjan, Ion F. Vătafu şi Petre Dumbravă şi au cerut comandantului gardienilor anume Mihai Antonescu să deschidă camera unde erau depozitate 29 de arme destinate militarilor în caz de război. Şeful gardienilor bănuind intenţia a motivat că nu are la dânsul cheia, iar între timp a avizat pe Maiorul Constantinescu - comandantul garnizoanei şi şeful Poliţiei.

Fostul comisar Mihai Păunescu a forţat însă uşa şi a împărţit celor trei legionari ce-l însoţeau câte 5 arme. Pe când erau cu ele din localul


comisariatului au fost întâmpinaţi de Maiorul Constantinescu care i-a dezarmat fără a se da loc la vre-o opunere.

Aducând la cunoştinţă Dvs., cele mai sus, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune.

Prefect Colonel Laurenţiu P. Nicolau


- 109 - Cabinet Domniei Sale Domnului Ministru al Educaţiei Naţionale Bucureşti Nr. 7113 din 7 Martie 1941

Avem onoarea a vă face cunoscut că cu ocazia mişcărilor legionare din zilele 21-23 Ianuarie a.c. în oraşul Turnu Măgurele a avut loc în ziua de 23 Ianuarie o manifestaţie legionară în parcul oraşului unde au luat parte circa 250 legionari, în câteva grupe, şi aici au defilat pe străzile din centrul oraşului cântând imnul „Sfântă tinereţe legionară” şi „Noi suntem echipa morţii”.

Au revenit în grădina publică unde şefii lor au ţinut discursuri, după care, în urma îndemnului delegatului militar Maior Filipescu s’au împrăştiat.

Organele poliţieneşti, cu raportul Nr. 1578 din 25 Februarie, ne semnalează că printre aceşti manifestanţi au fost şi următorii funcţionari ce depind de Departamentul Dvs.

- Ianovici Haralambie, profesor, fost director al Liceului Teoretic de băieţi „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele.

- Trincă Radu, profesor de educaţie fizică la acelaşi liceu, Preot Nicolae Marinescu, com. Saele.

Aducându-vă la cunoştinţă Dvs., cele mai sus, am onoarea a vă ruga să binevoiţi, Domnule Ministru, a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă.

Prefect Colonel

Laurenţiu P. Nicolau



- 110 -

Declaraţie

Subsemnatul Constantin M. Ivănesu, Agent-sanitar al comunei Olteni, judeţul Teleorman.

Declar că d-l Stan Budică, Notar al comunei Orbeasca de Jos, Teleorman, în seara zilei de 23 spre 24 Ianuarie 1941 - când s-a anunţat prin Radio de rebeliunea de la Bucureşti - a avut părerea, că legionarii, să tae firul telefonic de la postul de jandarmi Orbeasca de Jos, ca astfel jandarmii să fie izolaţi, de a nu mai primi ordine, fiindcă - credea dlui - că în acea noapte toţi legionarii vor fi măcelăriţi, tot odată pronunţându-se pentru tăierea firului seara.

Ştim că dl St. Budică, nu era în bune condiţii cu Mişcarea Legionară şi chiar era propus pentru mutare.

În ce priveşte, partea sa sufletească ca om, fiind un vechi cunoscut al meu, nu îl cred capabil, a fi spus aceasta în mod serios şi cu tot sufletul.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o semnez propriu. Constantin M. Ivănescu

8 Martie 1941 Turnu Măgurele



- 111 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinetul Prefectului

Tabel nominal De persoanele din cuprinsul judeţului Teleorman care au votat „Nu”

cu ocazia plebiscitului în zilele de 2, 3, 4 şi 5 martie 1941.

Nr. crt.

Numele şi

prenumele

Comuna unde domiciliază

Naţiona-litatea

Profesiune Vâr-sta

(ani)

Ce opinii politice

manifestă

Obs.

1. Florescu Vasile

T. Măgurele Român Avocat 27 legionar

2. Teodosiu Ştefan

T. Măgurele Român Proprietar 29 legionar

3. Târlea Ovid T. Măgurele Român student 24 legionar 4. Oprescu Zoie Pr. Ferdinand Român student 23 legionar 5. Predescu St.

Gheorghe Alexandria Român student 22 legionar

6. Besciu I. Alexandria Român student 22 7. Boia Ilie Roşiori de

Vede Român Avocat 26 legionar

8. Burlacu Emil Roşiori de Vede

Român Casier Sc. pilotaj

26 legionar Slt. Rez.

9. Duşa Ion Roşiori de Vede

Român Elev, gr. 2 Sc. Pilotaj

26 legionar

10. Gheorghinaş Sava

Roşiori de Vede

Român Tâmplar 27 legionar

11. Ionescu Gheorghe

Roşiori de Vede

Român Agronom 26 legionar

12. Calotă Constantin

Roşiori de Vede


13. Vila Petre Roşiori de Vede

Român Student medicină

24 legionar

14. Stan Andrei Albeşti Român Agricultor 32 legionar 15. Andrei

Gheorghe Albeşti Român Agricultor 25 legionar

16. Andrei Iorgu Albeşti Român Agricultor 32 legionar 17. Florea B.

Ioan Albeşti Român Agricultor 45 legionar

18. Florea Caragea

Peretu Român Agricultor 28 legionar

19. Ştefanovici Grigore

Roşiori de Vede


20. Gheorghe Roşu

Frumoasa Român Învăţător 31 legionar

21. Constantin L. Gheorghe

Păuleasca Român Agricultor 31 legionar


22. Petre T. Oprea

Şoimu Român Agricultor 28 legionar

23. Badea Patrană

Strîmbeni Român Agricultor 27 legionar

24. Radu A. Ghinea

Strîmbeni Român Agricultor 30 legionar

25. Ilie Iosif Burtan

Ologi Român Agricultor 31 Nici una Am votat

26. Marin Andrei Mihai

Ologi Român Agricultor 26 Nici una „Nu” din neştiinţă

27. Dumitru Gh. Popa

Slobozia Trăznitu

Român Agricultor 40 legionar

28. David Ilie M. Ştefan

Slobozia Trăznitu


29. Florea P. R. Bundă

Slobozia Trăznitu


30. Gheorghe I. Chiriţă

Slobozia Trăznitu


31. Nicolae Ion A. Cârciumaru

Slobozia Trăznitu


32. Radu A. Pârvu

Slobozia Trăznitu


33. Radu Gh. D. Vidan

Slobozia Trăznitu


34. Radu D-tru Vidan

Slobozia Trăznitu


35. Ivan I. Popa Slobozia Trăznitu


36. Brancovici Mihail

Slobozia Trăznitu

Român Agricultor 39 legionar Slt. Rez.

37. Stănescu Bucur

Turnu Măgurele

Român - 24 legionar Subof. TR Reg 2 Art.

38. Savu Constantin

Turnu Măgurele

Român 28 legionar Serg. Reg. 2 Art. Fost Comisar legionar Buc.

39. Firican Marin

Liţa Român Agricultor 30 legionar

40. Nedelea Oprea Ignat

Vodă Carol Român Agricultor legionar

Se certifică de noi prezentul nominal

Prefect Colonel SS



- 112 - Copie

Preşedenţia Consiliului de Miniştri Nr. 2693/CC/1941

Comunicat: Generalul Antonescu aduce la cunoştinţă ţării următoarele: 1. Acordurile economice şi industriale care se stabilesc sau se vor

stabili cu ţările străine pentru dezvoltarea producţiei noastre industriale şi agricole se fac cu următoarele principii de bază.

a) Nu se înstrăinează fondul avuţiei naţionale. b) Pătrunderea în economia naţională, fie în locul capitalului străin şi

evreiesc, fie în investiţii noi, care, interesează independenţa noastră economică, nu se poate face decât cu ştiinţa şi consimţământul Guvernului şi numai până la limita plafonului care să dea Statului putinţa controlului şi dirijărei economiei sale de bază.

2. Aceste principii au fost puse de Generalul Antonescu atât cu ocazia vizitei sale la Berlin şi Roma, cât şi cu ocazia întâlnirii recente de la Viena.

Ele au fost considerate de Führer, de Duce şi Reichmarechall Göring, ca naturale şi acceptate integral.

Führerul, cu înalta sa înţelepciune clăditoare, a declarat oficial că Germania nu vine în România ca să profite, ci ca să o ajute pentru a se dezvolta economiceşte cât mai repede, ridicarea Neamului Românesc folosind viitoarei ordine europene şi însăşi intereselor economice ale Germaniei.

Expresia neîndoielnică a acestei înţelegeri a nevoilor României este şi dobânda, cu totul redusă, hotărâtă de Führer pentru creditele acordate României şi termenele lungi de plată.

Toţi românii de bună credinţă să compare această atitudine cu aceia pe care alte puteri au avut-o faţă de noi, în raporturile economice din trecut, când bogăţiile ne erau înstrăinate, dobânzile plătite de noi erau excesive, şi ni se impunea şi jignitorul control străin.

3. Aplicarea acestor principii de bază va fi neşovăitoare. În acest scop s’a stabilit că nici o tranzacţie definitivă nu se va putea face fără aprobarea Guvernului şi numai prin persoanele oficiale reprezentând Legaţia respectivă.

Supuşii români care se vor abate de la aceste principii înstrăinând fără aprobarea Guvernului şi numai prin persoanele oficiale reprezentând Legaţia respectivă.

Supuşii români care se vor abate de la aceste principii înstrăinând fără aprobare avutul se vor face vinovaţi de trădarea intereselor naţionale şi vor


fi pedepsiţi ca atare. Iar străinii care vor încerca asemenea tranzacţie neregulate, vor fi expulzaţi în 24 de ore.

4. Colaborarea economică cu Germania s’a desfăşurat sub actualul regim în condiţiunile cele mai bune, România găsind întotdeauna cea mai largă înţelegere în toate domeniile. Astfel, în timp ce preţurile unitare ale exporturilor au fost sporite, am obţinut micşorarea considerabilă a contingentelor de cereale şi alimente, care conform angajamentelor din august 1940, trebuiau să fie puterilor Axei şi altor state.

Trupele germane intrate sau rămase pe teritoriul nostru sunt aprovizionate în mare parte din Germania, cu toate cheltuielile şi greutăţile distanţei transportului. România nu contribuie decât în parte şi numai din cotele destinate Germaniei din exportul la care ne-am obligat.

Nici trupele, nici particularii nu pot trimite pachete de alimente cu destinaţia în Germania.

Aşa dar, unele lipsuri economice de pe piaţa noastră, n’au decât pentru cei de rea credinţă vre-un raport cu prezenţa sau trecerea trupelor germane.

Aceste lipsuri se datoresc exclusiv lipsei de prevedere din trecut, anul agricol deficitar, conjuncţiunii războiului sau a speculei comerciale care ascunde mărfurile.

Populaţia noastră să nu uite că suntem în plin război european, suntem izolaţi, că unele privaţiuni sau urcări de preţuri de la noi nu se pot totuşi compara cu situaţia oricărei ţări din Europa.

5. Statul Român nu a făcut şi nu face nici un sacrificiu pentru trupele germane chemate sau în trecere.

Statul Român a convenit să plătească pentru întreţinerea trupelor germane motorizate, puse la dispoziţia centrelor de instrucţie, suma de 100 milioane lei, care se cheltuieşte tot la noi în ţară, în schimb datorită acestei prezenţe - cerută de noi - să se ştie odată pentru totdeauna având siguranţa graniţelor noastre am putut demobiliza armata română, făcând astfel economii de peste 1 miliard de lei lunar şi am asigurat muncile agricole, punând capăt în mare parte şi nemulţumirilor şi neactivităţii aduse de prea lungile cercetări.

Poporul român e un popor onest şi drept, el are datoria să cunoască şi să recunoască acest adevăr.

6. De asemenea este bine să se ştie odată pentru totdeauna că nici o putere străină nu se amestecă în nici un fel în organizarea şi conducerea noastră internă. Poporul român a fost, este şi rămâne stăpânul destinelor sale având nestânjenit dreptul de a hotărî structura politică naţională.

Cine afirmă contrariul, este de rea credinţă şi merită toată desconsiderarea care se cuvine şi acelor ce-şi închipuie că-şi pot construi


drepturi şi situaţii politice în România, recurgând la străini sau la intrigi peste graniţă.

Acestora trebuie să li se amintească de judecata istoriei şi a conştiinţei româneşti asupra celor care trăiau altă dată în umbra sublimei Porţi sau care a umilit drepturile neamului coborându-le în tăcere.

Marele Führer şi poporul german cinstesc poporul român şi pe cei care ştiu să-l cinstească.

Aceste principii de viaţă ale României şi de sinceră şi credincioasă înţelegere cu Germania au fost temeiul discuţiilor avute cu prilejul vizitelor de la Berlin şi Roma şi chiar al ultimei conferinţe de la Viena.

Poporul român se poate rezema cu toată încrederea şi credinţa pe înţelegerea cu marele Reich şi puterile aliate.

Toate şoaptele, intrigile şi afirmările potrivnice nu sunt decât expresii neputincioase ale unor campanii întreţinute ocult de inamicii ştiuţi şi neştiuţi ai Neamului.

Pentru a le pune capăt, dau ţării aceste lămuriri. Bucureşti, 8 martie 1941 Nr. 196 Generalul Antonescu

Pentru Conformitate Director de Cabinet SS


- 113 - Prefectura Judeţului Teleorman Serviciul administrativ Nr. 122 1941 Martie 8

Domnului Comandant al Legiunii de Jandarmi Teleorman Suntem precis informaţi că în comuna Siliştea Gumeşti, foştii

legionari, în număr de 28, nu au depus încă armele ce posedă. În luna Ianuarie 1941,la o adunare ce ei au avut-o în localul Băncii

Populare, Legionarul Mihail Costovici a întrebat pe fiecare de ce muniţie dispune şi că cine n’are până la 50 de cartuşe să vină să-i dea el.

Rog luaţi imediat măsuri de cercetare şi ridicaţi armele şi muniţiile aflate asupra lor, raportându-ne rezultatul. Prefect



- 114 - Domnului Ion N. Staicu Subprefectul Judeţului Teleorman

Confidenţial Personal Nr. 125 din 8 Martie 1941

Cu onoare vi se comunică, mai jos, în copie, nota informativă primită de la Cabinetul Domnului Ministru al Afacerilor Interne cu ordinul Nº 1042 din 7 Martie crt. rugându-vă să binevoiţi ca mâine 10 martie a.c. să vă transportaţi în comuna Slăneşti, pentru a cerceta asupra celor semnalate, raportăm de rezultat în ziua de 11 crt.

Prefect Colonel

Copie „Mi s’a adus la cunoştinţă de un medic de plasă din judeţul

Teleorman, Plasa Slăneşti că, atât personalul administrativ şi jandarmii sunt încă terorizaţi de legionari, unii ,alţii sunt alături de ei.

Un învăţător a apărut în cămaşă verde, alţii în tovărăşia lor în toate ocaziunile.

Se ţin încă şedinţe de cuib şi amăgesc populaţia cu venirea lor la putere în Aprilie”.

D.O. Director de cabinet Maior SS Pleşnilă


- 115 - Nr. 1412 1941 Luna Martie Ziua 10 Comandamentul Zonei A.A. Olt


În conformitate cu ord. Nr. 3252 din 3 Martie 1941 al Regiunei 3-a Aeriană, am onoarea a vă înainta în copie o notă extrasă din buletinul contrainformativ al M. St. M. rugându-vă să binevoiţi a fi adus la cunoştinţa organelor din subordine, pentru a se conforma întocmai.


Comandantul Zonei A.A. Olt Maior SS

Copie Am onoarea a trimite spre ştiinţă şi măsuri o notă extrasă din buletinul

contra informativ al M. St. M. referitor la procedeele practicate de „Legionari” şi „Comunişti”, pentru acţiunea de propagandă - rog binevoiţi a dispune difuzarea la unităţile în subordine.

D.O. Şeful Secret. General Aero C-dor av. (SS)

Notă

Legionari În ceia ce priveşte pe foşti rebeli, se pare că cei ce nu au fost arestaţi

continuă a acţiona pentru a întreţine o stare de spirit şi de neîncredere apăsătoare faţă de actuala conducere, prin diferitele svonuri şi ameninţări care le lansează. Pentru a putea continua acţiunea lor au dat următoarele instrucţiuni: să nu se divulge organizaţiile lor, iar cei ce vor trăda vor suferi sancţiuni; să nu provoace autorităţile, căci nu mai au cine să-i scape, să ascundă armamentul, iar dacă nu au unde să-l arunce în stradă; circulările ce dau să fie imediat distruse, spre a nu cădea în mâna autorităţilor; Legionari se arată satisfăcuţi de actualele concentrări spunând că în modul acesta vor putea sădi ideologia legionară şi în rândurile Oştirii. Din toate cele de mai sus rezultă că foştii rebeli întreţin încă anumite legături între ei şi caută să influenţeze în mod defavorabil starea de spirit a populaţiei şi armatei.

Comunismul Mişcarea comunistă şi-a intensificat activitatea, căutând a profita de

unele situaţii favorabile şi în deosebi de rebeliunea din zilele de 21-23/I/1941, în care ele au dovedit şi amestecul comuniştilor. Rebeliunea a servit interesele propagandei comuniste cu mult mai mult decât se aşteptau conducătorii partidului comunist din România întrucât ei s-au servit de acţiunea revoluţionarilor pentru a manifesta şi a lua parte în mod activ instigând la rebeliune; pe de altă parte ne-am putut da seama după cum au declarat chiar ei de modul cum trebuieşte organizată şi pregătită o asemenea mişcare pentru a reuşi, deci au tras anumite învăţăminte pe care le-au tradus prin instrucţiuni noi faţă de modul de comportare a comuniştilor pe viitor. Astfel se semnalează că filiala partidului comunist din Dobrogea a reorganizat cadrele şi elementele de propagandă reunind în postul de conducere comunişti cu experienţă însufleţiţi şi înflăcăraţi până la sacrificiu capabili de a redacta manifestările de propagandă şi multă influenţă asupra cercurilor muncitoreşti din fabrici şi porturi. Instrucţiunile elaborate


prescriu: propaganda comunistă se va întinde funcţionarilor şi persoanelor cu stare materială bună, acţiunea va urmări să convingă pe funcţionari, comercianţi şi industriaşi că este necesar în zilele de azi a asimilare totală a claselor sociale făcându-se o armonie între clasa funcţionărească şi cea muncitoare. Paralel cu această convertire, lucrătorii comunişti vor căuta să saboteze pe patron prin muncă insuficientă iar pe funcţionari să-i compromită prin demascarea unor pretinse nereguli sau abuzuri imaginare. Inamicii direcţi ai comunismului vor fi intimidaţi şi dezorientaţi prin lansarea de ştiri alarmiste sau prin ameninţări continue spre a-i sili să se retragă din viaţa politică şi socială sau să acorde diverse înlesniri clasei muncitoare. În plus, faţă de antipatia care şi-au câştigat-o legionarii în rândurile muncitorimii, comuniştii vor depune toate stăruinţele pentru a atrage pe muncitori către comunişti speculând nemulţumirile din cauza scumpirei vieţii faţă de salarizarea actuală a lucrătorilor. Materialul de propagandă este construit ca şi în trecut din manifeste şi lozinci lipite pe garduri, aruncate în preajma atelierelor şi cartierelor periferice ale oraşelor. Comuniştii pornesc la drum cu o nouă lozincă: Intimidarea şi demoralizarea clasei mijlocii, funcţionăreşti, înseamnă un formidabil succes pentru muncitori. Cu toate eforturile depuse populaţia românească şi în special pătura rurală a rămas refractară tendinţelor comuniste.

P.conf. Maior SS


- 116 - Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele Bir. de siguranţă Nr. 1845 13 Martie 1941

Urgent Personal Confidenţial


Direcţiunea Generală a Poliţiei ne semnalează telegrafic cifrat că în ziua de 13 curent, legionarii comunişti vor încerca să suprime persoane marcante şi să arunce în aer clădiri.


Pentru aceasta vor folosi automobile cu mitraliere şi explozibile, indicând necesitatea opririi circulaţiei automobilelor pe şoseaua Iaşi - Bucureşti.

Şeful Poliţiei N. Panaitescu


- 117 - Domnului Pretor al Plăşii Roşiori de Vede

Confidenţial - Personal

Nr. 129 din 17 Martie 1941 Suntem informaţi că în comuna Drăcşănei funcţionează în calitate de

primar D-l Ion Frunzaru şi ajutor de primar D-l Petre Dumitrescu, ambii legionari şi care nu au fost schimbaţi în urma evenimentelor de la 21-23 Ianuarie a.c.

De asemenea suntem informaţi că ambii ţin legătura cu fostul legionar, inginer Negruţu din Piteşti prin agenţii legionari, divulgând secretul primăriei.

Pentru înlocuirea, atât a primarului cât şi a ajutorului de primar, vă rugăm a ne da relaţiuni asupra D-lor inginer silvic pensionar Andrei Bădescu şi Nicolae Tudose, ambii din acea comună.

Prefect SS



- 118 -

Cabinetul Prefectului Domnului Pretor al Plăşii Alexandria Confidenţial - Personal

Nr. 129 din 17 Martie 1941 Suntem informaţi că locuitorul Bran Covaciu, actualul ajutor de

primar al comunei Brânceni, a acţionat în Mişcarea Legionară în funcţiunea de curier, făcând legătura între sediul Mişcării din comuna Brânceni şi cel din Alexandria.

Vă rugăm a ne da relaţiuni asupra celor menţionate mai sus, făcând propuneri pentru înlocuirea sa. Prefect


- 119 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele 29 Martie 1941

Nr. 118 Către

Prefectura judeţului Teleorman Raportăm, că a mai dispărut din localitate şi legionarul Ovid Târlea

fost şef de cabinet la Prefectură în timpul regimului legionar. Este absolvent al liceului Comercial.

Pe numitul acum două săptămâni îl ştiam în comuna Prinţul Ferdinand la legionarul Zoe Oprescu, dar de atunci nu a mai venit în Turnu Măgurele şi suntem informaţi că şi Zoe Oprescu din acea comună a dispărut.

Mai semnalăm şi pe fostul comandant al mişcării legionare din judeţul Teleorman, Nicolae Crăcea, care acum o lună şi jumătate a plecat la Bucureşti fiind student la teologie şi despre care deasemeni acum informăm că a dispărut plecând în Germania.

Numitul este din comuna Salcia - Teleorman

Şef Pol. Tr. Măgurele Şef Bir. Siguranţă Stănescu Trandafir Panaitescu Mircea



- 120 -

Cabinetul Prefectorial Ministrul Afacerilor Interne

Cabinetul Ministrului Bucureşti

Secret Nr. 184 din 31 Martie 1941

Am onoarea a raporta că Poliţia Turnu Măgurele a descoperit în ziua de Duminică 30 Martie a.c. orele 15 în casa D-nei Alexandrina Stănescu, strada Cantacuzino nr. 25 din Turnu Măgurele o şedinţă a „Fraţilor de Cruce” la care a participat elevii: Rădulescu Iulian din cls. VII-a, de la Liceul Teoretic, fost şef al „Fraţilor de Cruce” din Turnu Măgurele, Deliu Florea cl. VIII-a, de la Liceul Comercial şi Dumitrescu Mihail din cl. VI-a, de la Liceul Comercial, care citeau o circulară recentă şi o multiplicau cu mâna.

De notat, că elevii Rădulescu Iulian şi Deliu Florea stăteau în gazdă la susnumita doamnă.

Poliţia a dresat acte celor 3 elevi notaţi mai sus şi urmează a-i înainta Tribunalului Militar al Capitalei.

Se anexează copie de pe circulara în chestiune cu adresa Nr. 184 din 31 Martie 1941.

S-a pus în vedere directorilor Liceelor: Teoretic şi Comercial de Băieţi din localitate, să exercite o supraveghere şi un control continuu asupra elevilor şi special acelora ce au fost în frăţia de cruce.

Prefect Colonel SS


- 121 - Dragi camarazi Iată, încă odată, puse la încercare: tăria de credinţă, puterea de

suferinţă, hotărârea de a fi gata de moarte, dragostea dintre noi şi mai cu seamă unitatea, solidaritatea noastră legionară.

Temelia vieţii şi a biruinţelor legionare au fost fixate de Căpitan în această ultimă condiţie, în această lege nestrămutabilă „Legea disciplinei”, „Fii disciplinat legionar, căci numai aşa veţi învinge. Urmează-ţi şeful şi la bine şi la rău... Nu există biruinţă fără unitate. Şi nu există unitate fără


disciplină; de aceia neamul nostru va trebui să condamne şi să considere ca acţiune vrăşmaşă orice abatere de la Şcoala disciplinară, ca pe una cari periclitează biruinţele şi viaţa”.

În altă parte Căpitanul spune: ,,Nimic nu înspăimânta mai mult pe duşmani decât unitatea perfectă... De aceia ne pomenim cu o nesfârşită serie de minciuni, de intrigi ţesute cu grijă, în scopul de a ne rupe unul de altul, aceasta ajunseră să prindă până şi la părinţi cari deveniseră unii dintre ei, cei mai îndârjiţi adepţi ai ruperii legăturii fiilor lor de acest grup” (pag. 211).

În această groaznică greşeală a căzut victimă de data aceasta însăşi tatăl Căpitanului, prin declaraţia făcută la Trib. Militar din Iaşi la începutul lunei Martie a.c. Iată anume ce a spus Dl. Prof. Zelea Codreanu.

1. „Ticăloasa şi criminala răsmeriţă de la 21-23 Ianuarie a.c. care dacă ar fi isbutit, ar fi prăbuşit ţara şi ar fi pus în pericol destinul însuşi al neamului”.

2. „Nu numai în felul acesta şi în acele momente săvârşita Horia Sima un act de trădare. Trădarea începe încă înaintea prigoanei; Sima îşi permitea să discute ordinele căpitanului. Am ştiut eu şi câţiva acest lucru... Tot aşa n’avea de unde să ştie Legiunea şi ţara, că eu am fost înlăturat de al postul de locţiitor al Căpitanului pe pământ”.

3. „Casa mea a fost înconjurată pe loc de legionarii roşii, înarmaţi şi am scăpat baricadându-mă în casă şi trăgând cu armele, cu toată familia mea până dimineaţa. Era al doilea asasinat pus la cale împotriva mea”.

4. „Cu ocazia deshumării osemintelor Căpitanului la Jilava, echipa care lucra a fost surprinsă de un fapt oribil: echipe trimise de Sima au asasinat 65 de deţinuţi politici, săvârşind astfel o asasinare morală a Legiunei, care n’a înţeles să pedepsească niciodată fără Justiţie. Iată de ce ceilalţi ţărani şi intelectuali nu trebuie confundaţi cu pleava de la Bucureşti, comunistă, care a fost adunată de Horia Sima în scopuri criminale”.

Iată aşa-dar pleava comunistă pentru Dl. Profesor Codreanu, toată Legiunea, care stă într-o perfectă unitate în jurul Comandantului său Horia Sima.

Pleavă comunistă? Dl. Prof. Găvănescu; D-nii Prof. Traian Brăileanu Ministru Instrucţiei Publice, Gl. Petrovicescu Ministru de Interne, Alex. Gyka Directorul Siguranţei, Mihail Sturza Ministru de Externe, Constantin Greceanu Ministru la Berlin, Radu Mironovici şi col. Zăvoianu Prefect al Capitalei, Prof. Protopopescu Ministru al Comuniştilor, Prof. P.P. Panaitescu Rectorul Universităţii, Traian Herseni Secretar General la Ministerul Educaţiei, Ing. Victor Chivulescu, Secretar general la Ministerul Agriculturii, Vasile Iasinschi Ministru al Sănătăţii, C. Papanace Ministru de Finanţe, Emil Popa Prefectul jud. Ilfov, Corneliu Georgescu ministru al Colonizărilor, Ilie Gârneaţă Şeful Ajutorului Legionar şi toate gradele şi toţi


legionarii, arestaţi peste 15000, şi cei liberi, afară de doi sau trei excluşi pentru anumite greşeli dar reabilitaţi complect prin atitudinea lor din această vreme, toţi dar absolut toţi sunt pleavă comunistă. Şi Victor Silaghi ucis mişeleşte pe la spate şi sutele de camarazi ucişi pentru credinţa lor legionară au fost pleavă comunistă.

De ce! De ce spune Dl. Prof. Codreanu aceste lucruri? Pentru că a fost înlăturat din postul de locţiitor al Căpitanului pe

pământ Adică pentru faptul că nu i se recunoaşte dreptul la moştenirea

Legiunii şi a legionarilor. Legiunea în acest caz este considerată o moşie, iar legionarii o turmă

bună de moştenit şi folosit în scopuri familiare, pentru feciorii toţi: Horia şi Decebal şi pentru ginerele Ciurăscu, oameni cari n’au fost legionari şi nici nu vor putea fi oameni cărora le-a mers afacerile şi au petrecut pe când Căpitanul şi ceilalţi legionari stăteau în lanţuri şi cu moartea la gât, oameni cari au dat scrisori de felicitări şi declaraţii de credinţă asasinilor Căpitanului şi a sutelor de camarazi ucişi pentru dragostea şi credinţa în Căpitan şi Legiune.

Aceştia, de altfel, l’au îndemnat pe Dl. Prof. Codreanu la săvârşirea acestor nemaipomenite greşeli.

Ce grozăvie. Ce înfiorătoare mentalitate pentru înţelesul şi preţuirea jertfelor Căpitanului şi a miilor de martiri legionari cari au pecetluit cu sângele şi viaţa lor spirituală de abnegaţie şi lepădare de tot ce-i omenesc şi pământesc pentru biruinţa Legiunii şi pentru învierea neamului românesc.

Comandantul nostru Horia Sima acuzat de trădare împotriva Căpitanului?

La pagina 395 din cartea „Pentru Legionari” găsim printre câteva nume, dintre cari unii au trecut cu Căpitanul în lumea cea nevăzută numele Comandantului nostru, care făcea sforţări uriaşe, pentru a lumina opinia publică derutată de presa Sărindarului.

Acest lucru se petrecea în 1930. De atunci şi până astăzi, singurul din toată lumea legionară s’a ridicat până în spatele Căpitanului cu dragostea, cu credinţa, cu neîntâlnitul lui curaj de luptător, cu marele lui spirit de jertfă.

Dl. Prof. Codreanu întrebat în luna iunie 1940, de o delegaţie de prietene, în ce raporturi se găseşte cu Horia Sima, a răspuns textual: „Horia Sima este Ardealul cu tărie de cremene, care după Căpitan este singurul care şi-a expus viaţa cu un curaj şi o abnegaţie înspăimântătoare, singuru care s-a dăruit total Legiunii: de aceia unde e şi Horia Sima sunt şi eu şi unde sunt şi eu e şi Horia Sima” (de faţă erau şi câţiva legionari cari notăm pe camaradul Nae Lupu).


După câteva zile, în faţa altor legionari între cari erau şi Aristotel Gheorghiu, Col. Zăvoianu, Popescu-Buzău, etc. Dl. Prof. Codreanu mânios peste măsură spunea cu voce tare şi apăsat:

„Gloata iadului mi-a trimis aici pe un nenorocit, pe un şchiop anume Dumitrescu, cari a încercat să-mi strecoare în suflet o mişelie, ţintind sfărâmarea unităţii noastre, şi anume, spunea nenorocitul acela că moartea Căpitanului s’ar datora lui Horia Sima; spunea mişelul că a trimis Căpitanul vorbă plângând, pe mama lui, să-i spună lui Horia Sima să stea locului, că-i periclitează viaţa.”

„Auziţi mişelie”, striga dl. Prof. Codreanu, „Gloata Iadului vrea să spună că n’a acceptat de bună voie Căpitanul drumul Golgotei şi moartea şi că i s’a întâmplat moartea datorită lui Horia Sima.

Adică, ei, gloata iadului, aveau intenţii bune faţă de Căpitan, dar că Horia Sima le-a schimbat cu acţiunile lui. Ei bine, nu se prinde la mine asemenea şiretenii. Eu ştiu ceva mai mult că Horia Sima i-a trimis vorbă, că a pregătit totul pentru evadare, iar Căpitanul a refuzat categoric acest lucru”.

Aşa spunea Dl. Prof. Codreanu între 14 Iulie şi 1 August 1940. În ziua de 14 Iulie 1940, în casa camaradului Budişteanu Radu, unde

erau cei trei miniştri legionari şi alte grade legionare, toţi adunaţi sub îndemnul ocultei şi a camarilei de la Palat spre a discuta Comandamentul Mişcărei Legionare, Dl. Prof. Codreanu a trimis pe Alex Ghica cu o scrisoare acelei adunări, prin care îşi spunea cuvântul său: orice hotărâre luată peste Horia Sima, care este Comandantul Mişcărei Legionare pe teren, este o trădare. În urma cuvântului rostit de comandantul Mişcării în acea şedinţă, totul s’a terminat într-o complectă acceptare a hotărârilor luate şi susţinute de Horia Sima.

În luna August 1940, când se hotăra soarta Ardealului şi a Dobrogei, Carol II vroia să se acopere de răspundere şi cu aprobarea Mişcării Legionare Horia Sima a refuzat să participe la acele nenorocite Consilii de Coroană. Carol „prin uneltele sale aduce în şedinţă pe Horia Codreanu.

Dl. Prof. Codreanu nu era la Călimăneşti; când a aflat despre această ispravă a fiului său, a trimis în ziua de 30.VIII.1940 o scrisoare Comandantului, cu permisiunea de a fi împrăştiată”.

„Fiul meu Horia I. Z. Codreanu n’a făcut parte niciodată din Organizaţie întrucât fratele său Corneliu Codreanu a refuzat să-l primească în Legiune”. „Fiind major are deplină libertate de a avea orice atitudine politică va crede de cuviinţă. Dar nu poate angaja numele familiei care este inseparabil de Mişcarea Legionară”. ,,Întrucât acest nume s’a legat de ea prin jertfe de suferinţe şi de sânge. De aceia, spre a înlătura orice îndoială posibilă, declar că fiul meu Zelea Codreanu I. Horia nu mai face parte din familia mea”. „Oricine din Mişcarea Legionară poate să urmeze atitudinea şi


părerile lui dacă mai întâi va fi publicat că se leapădă pentru totdeauna de Mişcare. Contrar va fi socotit ca trădător şi tratat ca atare. Iar cine voieşte să aparţină Mişcării, va trebui să întrerupă absolut orice contact cu el”.

Comandantul Mişcării Legionare, Horia Sima, a oprit împrăştierea acestei scrisori, spre a nu expune familia Căpitanului la neplăceri şi discuţii publice.

Astăzi, cine bate zilnic treptele Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, cine a aranjat această mărturie a D-lui Prof. Codreanu la Tribunalul Militar din Iaşi, fiul D-lui Prof., acela pe care-l excludea din familie la 30.VIII.1940.

La Iaşi, în ziua de 8 Noembrie 1940, Dl. Prof. Codreanu, deşi fără nici-o calitate, decorează şi înaintează în grad pe o seamă de legionari; între primii înaintaţi în gradul de comandanţi ai „Bunei Vestiri” era Comandantul Mişcării Legionare Horia Sima.

Toate acestea le-a săvârşit Dl. Prof. Codreanu în timp ce ştia că acţiunea lui Horia Sima a grăbit căderea capului Căpitanului. „Am ştiut eu şi câţiva acest lucru”.

A, poate va spune Dl. Prof. Codreanu că l-am încercat, să văd până unde merge cu trădarea şi când am văzut că mi-a luat postul de locţiitor al căpitanului, atunci am pus capăt la toate şi l-am declarat Iudă şi Stelescu Nr. 2.

Dar dacă era lăsat Dl. Prof. Codreanu în postul de locţiitor al Căpitanului, mai era atunci trădător al Căpitanului Horia Sima, mai era supărat Dl. Prof. Codreanu?

În acest caz cine a aspirat să ia locul Căpitanului? Cel care-l reclamă pe bază de moştenire, sau cel care l-a luat prin

nesfârşite lupte, prin repetate examene de organizator, prin înfricoşătoare răzbunări ale Căpitanului, prin bruscări şi îmbrânciri cu moartea?

Afirmaţiile Dl. Prof. Codreanu, chiar fără nici o mărturie din cele de mai sus, sunt zdrobitoare de atitudinea şi faptele Comandantului nostru Horia Sima.

O acţiune de trădare presupune o strânsă conlucrare între duşmanii de moarte a celui trădat şi între trădători. Analizaţi conlucrarea Comandantului Mişcării Legionare, cu Armand Călinescu înainte şi după uciderea Căpitanului, adică după ce-şi văzuse visul împlinit aşa cum declară Dl. Prof. Codreanu şi veţi găsi pe 21 Septembrie 1939. Se va zice: A, i-a fost uşor să organizeze şi să trimită altă echipă de execuţie din Germania. Nu! El, Horia Sima era aici şi s-a dus şi el printre lumea de curioşi să-l vadă pe Călinescu în stradă ucis, spre a se convinge şi a se bucura de răzbunarea Căpitanului. Nu pleacă şi nici nu se pune la adăpost, ci organizează răsbunarea celor ucişi


la 21 septembrie 1939, complot descoperit la Timişoara la care participă peste 100 de persoane.

Da! Era prieten cu duşmanii căpitanului, de aceea a făcut cele de mai sus. De aceia agenţii se frământau cu fotografiile Comandantului pe la toate răspântiile şi răscrucele de drumuri? De aceia a trecut clandestin graniţa şi fiind trădat a fost prins, pus în lanţuri şi cu un sac în cap dus 40 Km pe jos? De aceia în închisoare declară, că a venit cu gândul de a mai organiza o răzbunare a Căpitanului.

De aceia, făcut din închisoare Ministru de Carol II, primeşte spre a da o platformă politică Mişcării Legionare şi demisionează singur protestând împotriva politicii externe de duplicitate. Curaj nemaiîntâlnit la nici unul din oamenii politici pe care i-a întrebuinţat în diverse guverne în cei 10 ani de tiranie ai lui Carol II.

Dar mişcarea de la 3 septembrie 1940, tot prietenie cu duşmanii Căpitanului şi deci trădare a Legiunii a fost D-le Profesor?

Dar, să vedem pe ce se poate întemeia dreptul, iar noi zicem enorma sarcină de a conduce Mişcarea Legionară, spre a vedea dacă e justificată după părerea D-lui Profesor.

Deschidem cartea Căpitanului la pag. 334-335 „Şeful nu se alege, nu se numeşte, nu se moşteneşte, ci se erijează pe temelia faptelor şi a capacităţii sale de Comandă”.

Acest principiu de conducere stă la temelia vieţii Mişcării Legionare. „Şeful de cuib nu e ales şi nici numit” pag. 335 „Nu-l numeam eu Şef

de cuib. Puterile lui îl numeau, îl ridicau, nu devenea şef dacă voiam eu, ci dacă el putea aduna, convinge şi conduce un grup. Cu timpul am ajuns spre deosebire de toate celelalte organizaţii (unde adesea se fac şefi pe baza cadourilor), să am un şir de mici comandanţi nu făcuţi, ci născuţi zăcând în ei calităţi de conducător.”

Dar se prea poate ca Dl. Prof. Codreanu să spună că nu pretinde locul Căpitanului nici prin alegere, nici prin numire şi nici prin moştenire, ci pentru a păstra neatinsă linia de înaltă spiritualitate a Mişcării Legionare.

De altfel aşa şi motivează dl. Prof. Codreanu pretenţia de a fi locţiitor pământesc al căpitanului.

Spunea Dl. Prof. „cum e posibil ca Horia Sima să conceapă a conlucra cu Generalul Antonescu şi cu masonii lui; ori Legiunea singură, ori nimic. Cu Generalul Antonescu nu veţi face nimic, e un om trufaş şi rău peste măsură”.

„A venit şi mi-a făcut o vizită de cinci minute – a văzut tabloul Căpitanului şi mi-a zis clătinând din cap: vezi ce i s’a întâmplat. Dacă nu m’a ascultat - Eu i-am răspuns: Se vede treaba c’a avut de ales între a asculta sfatul lui Dumnezeu sau pe al unui om. Generalul a tăcut şi a reluat:


vezi ce am făcut eu un singur om, fără atâta suferinţă şi ani de luptă. I’am răspuns: Da, da, aţi făcut singur ce aţi făcut, da mai eram şi noi cu Legiunea de acolea”.

A plecat apoi Dl. General Antonescu la maşină, dl. Prof. Codreanu l’a condus şi la despărţire salutându-l ia zis: ,,Ei, Doamne ajută”: iar Generalul i’a răspuns, spunea Dl. Profesor: „Nu-i tot da mereu cu Dumnezeu şi Doamne ajută, în nădejdea lui D-zeu, trebuie să dăm noi din mâini”.

Dl. Profesor era tare amărât de această atitudine rece, respingătoare şi trufaşă a Generalului Antonescu. Şi o arăta ca o imposibilitate de înţelegere. Mai târziu pe la 31 Octombrie 1940, Dl. G-ral Antonescu trimite o scrisoare D-lui Comandant al mişcării Legionare Horia Sima, prin care-i cerea pur şi simplu comanda Mişcării Legionare. Forul de conducere al Mişcării Legionare a discutat această scrisoare şi a respins-o. O delegaţie de comandanţi Legionari „evident miniştri” s’au dus la Huşi la D-l Prof. Codreanu să-l roage să amâne deshumarea osemintelor fiului său, Comandantul nostru Corneliu I. Codreanu Zelea.

Deshumarea hotărâtă pentru 8 Noiembrie 1940, spre a nu se împărţi legionari în două părţi şi nu se da motiv de interpretări tendenţioase, mai cu seamă în faţa pretenţiilor D-lui General toţi să fim grămadă:

I s’a povestit cu această ocazie scrisoarea şi pretenţia D-lui General, Dl. Prof. Codreanu a răspuns atunci: ,,Da! Da! Cred, cred, v’a văzut pe toţi tineri şi cu sfială, de aceia i s’a făcut poftă de Şefia Mişcării Legionare ia să fiu eu acolo, apoi atunci Generalul n’ar mai mişca nici la dreapta, nici la stânga”.

A mers la Iaşi, a venit apoi la Bucureşti; aici s’au petrecut o serie de măsuri împotriva câtorva legionari cari împreună cu D-l Prof. Codreanu se ridica să lovească în oamenii din jurul d-lui General Antonescu şi anume în „masonii Generalului”.

Pentru a nu se periclita liniştea internă, Comandantul a preferat să ia măsuri de executare a câtorva inşi, spre a nu se rupe legătura de bună conlucrare cu Dl. General Antonescu.

Această observaţie şi supărare pe tovărăşia de guvernare a Legiunii cu oamenii compromişi ai D-lui General, nu era sinceră, ci un simplu pretext pentru satisfacerea unor ambiţii şi a unor scopuri lăturalnice D-lui Prof. Codreanu.

Dovada: ceva mai târziu, în luna Decembrie 1940, merge la Craiova invitat de Dl. General Bănulescu şi acolo după o serie de admonestări publice făcute legionarilor, spune apoi şi următoarele: „Sunt grele nemulţumirile de ordin moral în toate părţile ţării. Dar eu aş putea să găsesc, să trag o concluzie generală, că este cineva care nu poate fi pus la îndoială că greşeşte pentru dreptate, iubire de patrie şi acela este Generalul


Antonescu conducătorul Statului” iar rezistenţa legionarilor de la 21-23 Ianuarie 1941, împotriva loviturilor date de Iudeo-Masonerie Mişcărei Legionare, Dl. Prof. Codreanu o socoteşte „ticăloasă şi criminală răzmeriţă”. Cine socoteşte rezistenţa a cuiva într-un post ocupat cu acoperire legală şi nedesrădăcinat cu acoperire legală de toate răspunderile postului în care se găseşte, acela ori nu e informat, ori e de rea credinţă, ori nu-l mai serveşte puterile de judecată.

Legionarii nu puteau părăsi instituţiile în care erau numiţi cu decrete regale, la somaţia cu mitraliera şi tunul trimise de ideo-masonerie.

Retragerea s’a făcut la intervenţia armatei germane. Dacă ar fi părăsit posturile fără rezistenţă Dl. Prof. Codreanu ar fi spus: „Sunteţi nevrednici de numele de Legionari”.

Afirmaţia că i-a fost înconjurată casa de 100 legionari şi că Dl. Prof. Codreanu s’a baricadat şi a tras cu pistoalele, cu familia întreagă o noapte întreagă este cel mai revoltător şi sfruntat neadevăr.

În realitate s’a prezentat 4 legionari din poliţia legionară şi unul singur, Gh. Sârbu a intrat la Dl. Profesor în casă şi a invitat pe Horia Codreanu să dea o declaraţie în legătură cu excluderile din Mişcarea Legionară ce s’au petrecut după 10 Noiembrie 1940. O altă greşeală săvârşită de Comandant este „fapta oribilă” de la Jilava. Întâiu noi ştim că acel fapt s’a săvârşit în chip spontan, fără comandă, ca o năprasnică descărcare a unei răbdări întinsă peste măsură. Era răzbunarea Mişcării Legionare săvârşită prin cei ce au asistat la cea mai oribilă faptă ascunsă sub „30 tone de beton”. Întrebăm ce fel era fapta celor închişi la Jilava D-le Profesor? Să fi lăsat să fie judecaţi de Justiţie? De care Justiţie D-le Profesor, acea care avea neruşinarea să spună la marginea „celor 30 tone de ciment” să se termine mai repede comedia asta, adică deshumarea?

Care Justiţie Domnule Profesor? Acei care judecase şi condamnase pe Căpitan? Aceia care au stat sub ordinele asasinilor de la Jilava?

Căpitanul a spus despre Justiţie, justiţia unui tribunal excepţional. Aţi cerut vreodată înfiinţarea acestui tribunal Domnule Profesor. Care este acţiunea Dvs. de legitimă revoltă şi cerere de a se desfiinţa tribunalele speciale? Nu: Dvs. aţi început o acţiune de moştenire şi de subminare a unităţii legionare.

Dl. Prof. Codreanu socoteşte fapta oribilă de la Jilava: „o asasinare morală a Legiunii!”

Răzbunarea s’a produs din ordinul Căpitanului.


Circulara 145 Camarazi Rog a nu se interpreta greşit această circulară „să nu se creadă că ne-e

teamă de moarte”. Şeful legiunii „râde de moarte şi nu se păzeşte niciodată de ea”.

„Fac această circulară pentru că vreau să fiu răzbunat”. Aşa cum va spus şi organizat Moţa: „Şi nu dintr-o poftă personală de răzbunare, şi pentru convingerea că

veţi face un mare bine naţiei româneşti”. Bucureşti 11 Februarie 1938 Că veţi face un mare bine naţiei româneşti şi aşa este. Întrebăm pe Dl. Prof. Codreanu, ce ar fi făcut acum Victor Iamandi,

Gavrilă Marinescu, Niki Ştefănescu, Moruzof Benghin, maiorul Dinulescu specialist în ştrangulare, Ponova, Davidescu şi toţi călăii şi asasinii sutelor de mucenici legionari? Ce ar fi făcut acum aceştia,dacă nu se petrecea „oribila faptă” de la Jilava? Ce ar fi făcut acum şi alţi ticăloşi rămaşi în viaţă, dacă n’ar fi exemplul oribilei fapte de la Jilava? Veţi spune că i’a favorizat regimul de atunci la săvârşirea mişeliilor şi ororilor nemaipomenite în istoria poporului românesc.

Rugăm să faceţi Dvs. Domnule Profesor, deosebirea între regimul lui Armand Călinescu şi acel de acum, fiindcă noi nu găsim nici-o deosebire, decât aceia că s-a tras cu tunul şi mitraliera în Legionari, că am fost loviţi pe la spate de oamenii care au îmbrăcat cămaşa verde, spre a înşela buna noastră credinţă. Temniţele gem, lagărele au început să funcţioneze, viaţa legionară aruncată în ascunzişuri, chipul căpitanului rupt şi aruncat la gunoi, literatura legionară „Floare de mătrăgună” etc.

Într-o asemenea atmosferă bestiile de la Jilava ar fi concurat cu experienţa şi ura lor „mărită prin nedreapta suferinţă de la Jilava”.

De aceia căpitanul a spus „Să mă răsbunaţi, pentru că am convingerea că veţi face un mare bine naţiei româneşti”.

Camarazi, S’au scris aceste lucruri spre a spulbera otrava declaraţiilor D-lui Prof.

Codreanu, făcute tribunalului Iaşi şi pentru a alunga durerea din sufletele miilor de luptători care stau în lanţuri, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă sau la moarte, din dragoste pentru Căpitan, Legiune şi Comandant.

Comandantul din această vreme de prigoană a hotărât această acţiune de spulberare a tuturor infamiilor fără avea asentimentul Dlui. Comandant al Mişcării Legionare, Horia Sima care întotdeauna a oprit orice lămurire care ar fi atins familia Căpitanului.

Noi, am lucrat aici, sub îndemnul Căpitanului, care stă scris la pag. 21. „Dau cu această ocazie un sfat tuturor organizaţiilor, atrăgându-le


atenţia asupra acestui sistem care se întrebuinţează frecvent şi pretutindeni (Atacul de dezbinare). Pentru apărarea atacului: a) a nu se da niciodată crezare ori de unde ar veni informaţia; b) a se comunica imediat încercarea de intrigă grupului respectiv, persoanelor vizate şi şefilor.

În modul acesta atacul va fi respins”. Cu tot atacul nedrept al Domnului prof. Codreanu, totuşi pentru noi

toţi, D-sa rămâne în aceiaşi dragoste, în acelaşi respect şi în aceeaşi consideraţie.

„E tatăl Căpitanului!” „Să trăieşti Domnul Profesor”

Trăiască Legiunea şi Căpitanul Comandamentul Nr. 1 pentru prigoană

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 27/1941, f. 119-126.

- 122 -

Notă informativă Nr. 5853 din 31 Martie 1941

Suntem informaţi că legionarii depuşi la Penitenciarul Turnu Măgurele, fac şcoală şi şedinţă de cuib, exprimându-se cu cuvintele:

„dacă fraţii noştri din afară, legionarii, nu ne vor scoate din închisoare în ziua de 13 Aprilie 1941, atunci vom eşi noi cu forţa şi au să curgă fulgii din Generalul Antonescu”.


- 123 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele

Către Prefectura Judeţului Teleorman 1 aprilie 1941

La ord. Dvs. nr. 9016/941 Am onoarea a raporta că făcând controlul arhivei rămasă la sediul

legionar din localitate sigilat de subsemnatul în ziua de 30 Ianuarie 1941, la care nu am găsit nici o sumă de bani, s’a găsit de subsemnatul mai multe procese verbale dresate de delegaţi ai mişcării legionare care au şi ridicat


arhiva Străjii Ţării şi odată cu aceasta anumite sume de bani după cum se vede mai jos.

Dintr’o notă ce s’a găsit reiese ca s-a primit de Nicolae Crăcea, Şeful Organizaţiei Judeţene Teleorman, suma de lei 7156 de la Jurubiţă Ion înv. Smârdioasa - Teleorman, bani ridicaţi de la legiunea Străjii Ţări - Teleorman Miroşi din suma de lei 14686 ridicată de acesta vezi fila nr. 1.

De la Cohorta Străjeri Roşiorii de Vede s’a primit de Ilie Bota avocat Roşiori de Vede şi Silica Boia licenţiată tot din Roşiori de Vede, suma de lei 3145, vezi proces verbal fila nr. 2.

Idem de la Gimnaziul Comercial Roşiorii de Vede tot de Ilie Boia şi Silica Boia suma de lei 320 - vezi fila nr. 3, pag. 3.

Idem tot de la aceştia de la Gimnaziul Industrial de Băieţi Roşiorii de Vede suma de lei 433 - vezi pr. verbal pagina 4.

Idem de la Gimnaziul Teoretic Băieţi Roşiorii de Vede tot de aceştia suma de lei 7603 vezi pag. Nr. 1 paragraful nr. 6. De la cohorta de Străjeni plasa Zimnicea s’a ridicat de către primarul comunei Cevenia - Teleorman suma de lei 854 provenită din vânzarea cărţilor poştale iar suma de lei 230 deasemenea a rămas din cumpărarea de bonuri pentru înzestrarea armatei. Deasemenea şi bonurile cu Nr. 128901 Seria 2L în val. de 100 lei, Nr. 291839 Seria A, în val de 500 lei, Nr. 128924 Seria L în val de lei 100, Nr. 128925 seria 2 L în val de 100 lei, Nr. 128921 seria 2L, în val de 100 lei, Nr. 128922 seria 2 L, în val de 100 lei, Nr. 128923 seria 2L în val de 100 lei, Nr. 291838 seria A în val de 500 lei, Nr. 128919 seria 2 L în valoare de 100 lei, Nr. 291837 seria A în val de 500 lei, Nr. 128915, seria 2 L în val de 100 lei, Nr. 128916 seria 2 L în val de 100 lei, Nr. 128917 seria 2 L în val. 100 lei, Nr. 128918 seria 2 L, în val de lei 100, Nr. 291836 Seria A în val de lei 500. Nr. 128913 Seria 2 L în val de lei 100, Nr. 128914, Seria 2 L în val de lei 100. Nr. 291834 Seria A în val de lei 500, Nr. 291835 Seria A în val de 500 lei, Nr. 128902 Seria 2 L în val de 100 lei, Nr. 128910 seria 2 L în val de lei 100, Nr. 128911 seria 2 L în val de lei 100 Nr. 12891 Seria 2 L în val de lei 100, Nr. 291833 Seria A în valoare de lei 300, Nr. 128908 Seria 2 L, în valoare de lei 100, Nr. 29183 Seria X în valoare de lei 500, Nr. 128907 Seria 2 L în valoare de lei 100, Nr. 291830, Seria A în valoare de lei 500, Nr. 128906 Seria 2 L în valoare de lei 10. Nr. 291829 Seria A în valoare de lei 500, Nr. 128904 Seria 2 L în val de lei10. Nr. 129905 Seria 2 L în valoare de lei 100, Nr. 291841 seria A în val de 500 lei, Nr. 291828 Seria A în val de lei 500 Nr. 128903. seria 2 L în valoare de lei 100, Nr. 291840 Seria A în valoare de lei 500, Nr. 60544 în valoare de lei 500, bon Impr. Înzestrarea Armatei, emisă de percepţia 15 Conţeşti.

Idem 605441, 605442 în valoare de 2000 lei, Nr. 605443 în valoare de lei 1000.


De la Stalul Şcoalei primare Mixte Conţeşti de către Stoian Mareş Şeful Poliţiei legionare Conţeşti suma de lei 345, vezi procesul verbal fila nr. 5.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei primare din Smârdioasa de către Mihail Pârvan şeful Plăsei Zimnicea suma de lei 3831, vezi procesul verbal fila nr. 6.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei primare din Piatra de către Teodor Beznea suma de lei 750, vezi proces verbal fila nr. 7.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei primare nr. 1 Viişoara s’a ridicat de către Nicolae Capră din acea comună suma de lei 930, vezi proces-verbal fila nr. 8.

De la Stalul de Străjeri ai Şcoalei primare mare nr. 2 băieţi Zimnicea de către C. A. Stoicescu din acel oraş suma de lei 1164, vezi procesul verbal fila nr. 9.

De la Stalul Şcoalei primare Fântânele, de către primarul acelei comune Ilie Cişmelaru suma de lei 60, vezi proces verbal fila nr. 10.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei Mixte Bucov-Adunaţi suma de lei 3202 şi un număr de 6 bonuri de înzestrarea armatei în valoare totală de lei 600 ce sunt lipsă, vezi pr. verbal fila nr. 11.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei primare din Tufeni de către Traian Crăcea din comuna Băduleasa suma de lei 46, vezi proces verbal fila nr. 1.

De la Stalul de Străjeri al Şcoalei primare din comuna Strâmburi de către Traian Crăcea suma de lei 72, vezi pr. verbal Nr. 13.

De la Stalul Liceului Teoretic de Fete din Tr. Măgurele suma de lei 17221 şi un număr de 5 bonuri împrumut pentru înzestrarea Armatei în valoare de lei 2500 lipsă, vezi fila 14 şi 15.

De la Stalul Gimnaziului Industrial de Fete suma de lei 2001, vezi proces verbal fila nr. 16 şi 17.

De la Legiunea de Străjeri Miroşi de către Traian Zaharia fostul prefect al judeţului Teleorman, suma de lei 7156, vezi fila nr. 10.

De la Stalul Şcoalei Primare Uda Paciurea de către profesorul Ianovici din Turnu Măgurele suma de lei 16 vezi fila nr. 19.

De la Stalul Şcoalei Primare Elisabeta de către profesorul Ianovici din Turnu Măgurele suma de lei 379, vezi fila 2.

De la stalul Şcoalei primare Uda Paciurea de către profesorul Ianovici din Turnu Măgurele suma de lei 227, vezi fila nr. 21.

De la Stalul Şcoalei primare Pleşovu de către profesorul Ianovici din Turnu Măgurele suma de lei 50, vezi fila 22.

De la Stalul Şcoalei primare Plopii Slăviteşti de către profesorul Ianovici suma de lei 200, vezi fila 23.


S’a găsit de noi o notă din care se constată că din judeţul Teleorman de la Stalurile fostei Străji a Ţărei s’a ridicat în total suma de lei 67642 - vezi fila 24.

Deasemenea s’a găsit şi bonuri de înzestrare a armatei cu nr. 291603 seria în valoare de lei 500, Nr. 292526 Seria A în valoare de lei 500, Nr. 292011 Seria A în valoare de lei 500, Nr. 292007 seria A în valoare de lei 500, Nr. 292008 Seria A în val. de lei 500, Nr. 292009 seria A în val. de lei 500 lei şi bonul nr. 292010 Seria A în valoare de lei 500, al căror proprietar nu se cunoaşte şi pentru care s’a intervenit la Ad-ţia Financiară Teleorman, pentru a ne comunica numele proprietarului.

În acest oraş s’au colectat mai mulţi bani, dar pe bază de acte, am stabilit că primul comandant al Ajutorului Legionar din acest oraş Ştefan Teodosiu a predat succesorului său Zoe Oprescu. la 16 Decembrie 1940, suma de lei 136202 şi nu ştie ce a făcut cu ei - Zoe Oprescu originar din comuna Prinţul Ferdinand - Teleorman, este dispărut de aproape 2 săptămâni şi nu am putut stabili ce a făcut cu aceşti bani şi cât a mai colectat ulterior. În arhiva găsită de noi la sediul legionar, nu s’a găsit nici un act în care să se vorbească despre colectele în numele ajutorului legionar.

Şeful Mişcării Legionare al Judeţului Teleorman, Nicolae Crăcea, care ar fi putut să dea relaţiuni asupra acestor fonduri, a plecat din localitate de o lună jumătate la Bucureşti pentru examene la facultatea de teologie şi astăzi aflăm că şi el ar fi dispărut.

Au mai înfiinţat în localitate un magazin legionar cu începere de la 10 Noiembrie 1940 al cărui ad-tor a fost legionarul Virgil Vâtulescu până la 6 Decembrie 1940, când a fost lichidat şi care se declară că a predat în mâna lui Nicolae Crăcea şeful judeţului, suma de lei 670000, fără a poseda un act doveditor. Nu s’au găsit la sediul legionar nici un act doveditor de modul cum a funcţionat acest magazin, iar Nicolae Crăcea este dispărut.


Şef Bir. Siguranţă Panaitescu Mircea



- 124 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele 3 Aprilie 1941

Confidenţial personal Către

Prefectura Judeţului Teleorman Urmare raportului nostru telegrafic cifrat Nr. 1309 de astăzi. Raportăm că ieri 2 Aprilie 1941, la orele 14, oraşul nostru a fost

vizitat de 14 ofiţeri bulgari din Plevna şi Nicopole, în frunte cu colonelul Romanov Comandantul Garnizoanei Plevna, Puzanof Inspector de Poliţie din Plevna şi Şeful de Siguranţă, Gurof Comisarul de la punctul de frontieră Samovi, Popof şi un Inspector, Ad-tiv din Ministerul de Interne Dincof, care venise într-o inspecţie la primăria din Plevna.

Vizita n’a fost oficială, ci au avut mai mult un caracter de aventură, pentru a gusta hrana de la noi, care la ei lipseşte. Au vizitat câteva magazine unde au făcut mici cumpărături, după care au băut bere într-un restaurant iar la orele 19 s’au înapoiat în Bulgaria [...].



- 125 -

România Prefectura Judeţului Teleorman

Cabinetul Prefectului Strict secret

Ministerul Afacerilor Interne Cabinetul Ministerului Bucureşti

Nr. 193 din 4 Aprilie 1941 Urmare la rapoartele noastre Nr. 151 din 8 Martie şi 182 din 31 Martie

1941, am onoarea a raporta că Şeful Poliţiei Turnu Măgurele Dl. Trandafir Stănescu în ziua de 2 Aprilie a.c. a aflat de la Poliţiştii bulgari Gurof Şeful Siguranţei Plevna şi Popov Comisarul punctului de frontieră Samovi, care venise în vizită neoficială la Turnu Măgurele, că acum vreo 2 săptămâni au trecut în Bulgaria cu maşini germane pe podul de la Turnu Măgurele -


Nicopole, legionarii: Bucur Stănescu şef al Poliţiei Turnu Măgurele, Ianovici Haralambie - fost director al Liceului de Băieţi Turnu Măgurele, Zoe Oprescu şi Ovid Târlea a căror dispariţie s’a semnalat la noi cu rapoartele de mai sus.

Legionarul Zoe Oprescu este originar din comuna Principele Ferdinand din acest judeţ şi înainte de dispariţie era concentrat la Regimentul 2 Artilerie Gardă Dudilov.

Cei doi poliţişti bulgari l’a mai informat că în ziua de 2 aprilie dimineaţa au mai trecut în acelaşi mod în Bulgaria cei doi foşti şefi ai Comisariatelor Poliţiei Roşiori de Vede şi anume Safta Nicolae zis Marinescu şi Dincă Mihail din comuna Papa acest judeţ.

Primul era concentrat în ultimul timp la Depozitul de zahăr din Bod, Judeţul Braşov.

Pentru cel dintâi nu s’a verificat încă dispoziţia lui de acolo, iar al doilea s’a verificat şi în adevăr a dispărut.

Toţi cei patru legionari au fost arestaţi de poliţia bulgară din Plevna şi înaintaţi Direcţiei Generale din Sofia, şi au declarat că după ce-i va pune în libertate vor merge la Legaţia Germană, iar de acolo în Germania.

Tot aceşti poliţişti l’au mai informat pe Şeful Poliţiei Turnu Măgurele că legionarii sus arătaţi au declarat că la noi în ţară sunt prinşi şi împuşcaţi sau li se leagă pietre de gât şi sunt aruncaţi în Dunăre.

Deasemenea tot ei au spus poliţiştilor bulgari că în ziua de 26 aprilie 1941 va fi omorât Domnul General Antonescu, şi că Horia Sima va veni Conducător al Statului.

Şeful Poliţiei Turnu Măgurele odată cu cele de mai sus raportează că faţă de situaţia de astăzi, organele de la frontieră nu poate exercita nici un control asupra trecerii frauduloase a frontierei în maşinile germane, întrucât un asemenea control pe lângă că în mod practic, nu se poate efectua, dar s’ar putea da naştere la conflicte.

Prefect Colonel SS



- 126 - Ministerul Afacerilor Interne Cabinetul Ministrului Nr. 690

Bucureşti 12 aprilie 1941 Confidenţial personal F. urgent

Domnul Prefect

Am onoarea a vă face cunoscut: 1. În şedinţa Consiliului de Miniştri de la 8 aprilie 1941 s’a hotărât a

se lua măsuri ca funcţionarii şi muncitorii, care sub firmă legionară fac agitaţii comuniste, să fie trataţi în mod special şi pedepsiţi mai aspru.

2. Domnul General de divizie D-l Popescu, ministrul Afacerilor Interne, ordonă să vă conformaţi întocmai dispoziţiunilor de mai sus.

D.O. Director de Cabinet

Maior E. Pleşnilă Comunicat Ministerul Apărării Naţionale spre ştiinţă Prefectura Poliţiei Capitalei Prefecţi de Judeţ Prim. Mun. Buc.

Domniei Sale

Domnului Prefect al Judeţului



- 127 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinetul prefectului Nr. 284 1941 aprilie 28

Confidenţial personal Domnule Comandant,

În comuna Ciolăneştii din Deal legionarii continuă să se adune la

învăţătorul Florian Stănică şi la alţi legionari. De aceştia ştiu şi autorităţile comunale.

Deasemeni legionarii din comună nu au depus armele şi le au asupra lor.

Locuitorul Tiţă Ion de la dispensarul comunal ştie pe toţi care au arme asupra lor.

Rog luaţi măsuri imediate pentru percheziţionarea, cercetarea şi supravegherea şi dresare de acte legale celor vinovaţi.

Se va supraveghea şi pe învăţătorul Bărbulescu Virgil - fost şef al poliţiei legionare care de Paşti a avut musafir cu numele de Farcaş din Bucureşti.

Vinovat este chiar Şeful de post Plutonierul Gavu care îi tolerează. Cercetarea se va face de Şeful Secţiei de Jandarmi Slăveşti.

Prefect Colonel SS

––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 452

- 128 - Nr. 283 1941 Aprilie 28 Direcţiunea Locală a Poliţiei Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă Cabinetul D-lui Director General

La ordinul dvs. Secret confidenţial personal Nº 11137 din 3.03.1941, ordin telefonic 11137 din 10 Martie 1941 şi urmare a raportului nostru Nº 119 din 11 Martie 1941.


Am onoarea a vă înainta alăturat un tabel cu numele şi prenumele, originea etnică, starea patologică şi domiciliul actual a conducătorilor legionari, însoţit de fişele personale în număr de 18 întocmite de comandamentul Legiunei de Jandarmi Teleorman, rugându-vă să binevoiţi a dispune.

Prefect Col. SS

Întocmit conform ordinului personal al Direcţiunei g-le a Poliţiei

Nº 11135 din 3 Martie 1941

Nr. crt.

Numele şi prenumele Originea etnică

Starea Patologică

Domiciliul actual comună, judeţ

1. Crăcea Nicolae română normală Ilfov Bucureşti

2. Jurubiţă Ion română normală Smârdioasa Bucureşti ?

3. Dobrescu Costin română normală Beuca Teleorman

4. Mihail Părere română normală Smârdioasa Teleorman

5. Ionică R. Sandu română normală Slăveşti Teleorman

6. Fudulu Teodor română normală Balaci Teleorman

7. Pandele N. Pârvu română normală Smârdioasa Teleorman

8. Gheorghe Al. Gheorghe română normală Deparaţi Hârleşti

9. Hariton Popa română normală Smârdioasa Teleorman

10. Popescu Ioan română normală Beuca Teleorman

11. Ivănescu Constantin română normală Olteni Teleorman

12. Bărbulescu Virgil română normală Ciolăneştii Deal Teleorman

13. Dună Ion română normală Tătărăştii de Sus Teleorman


14. Mârtâcu Stan română normală Bivoliţa Teleorman

15. Capră Gh. Traian română bună Viişoara Teleorman

16. Constantinescu Gheorghe

română bună Piatra Teleorman

17. Gheorghe C-tin Vandea zis Sică

română bună Plosca Teleorman

18. Caragea Fl. română bună Peretu Teleorman

Se certifică de noi exactitatea prezentului tabel Col. SS


- 129-

Nr. 285 din 29 Aprilie 1941 Confidenţial Secret Personal

Pretoratul Plăşei Turnu Măgurele Judeţul Teleorman Nr. 5 1941 Luna Aprilie Ziua 28

Domnule Prefect,

Am onoarea a raporta că organele Ad-tive ne-au informat că în timpul sărbătorilor Paştilor şi a vacanţei de Paşti a elementelor şcolare, studenţi etc. s’a produs în sate o intensificare a propagandei legionare care a încurajat elementele locale, în aşa grad, încât au manifestat fără multă jenă o strângere a rândurilor şi chiar mici întruniri în cuiburi.

Elementele mai fruntaşe ale mişcării care au venit să-şi petreacă vacanţa la domiciliile părinţilor au fost vizitate pentru obţinerea de informaţii sau noi direcţiuni de propagandă.

Lumea satelor informată fie din comunicatul Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, fie din manifestările elementelor legionare despre recrudescenţa acestei mişcări n’a întârziat să lase fantezia liberă şi să brodeze anumite poveşti pe seama ei.


Iată una din aceste versiuni care a circulat în comunele Slobozia-Mândra şi Uda-Clocociov.

În ajunul sfintelor sărbători a venit în comuna Slobozia Mândra ca să petreacă 10 zile de vacanţă Preotul Gâldău de la Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti.

De aici a pornit în sate versiunea că Preotul a fugit de la Biserică sa deoarece în noaptea Învierii urma să fie incendiată de legionari.

Am luat noi măsuri de supraveghere şi de informare. Pretor, SS Domnului Prefect al judeţului Teleorman


- 130 - Prefectura Judeţului Teleorman Serviciul Ad-tiv Cabinet Nr. 297 1941 Aprilie 30

Domnilor Şefi de Poliţii (patru)

Domnului Comandant al Legiunii de Jandarmi Teleorman În conformitate cu ordinul Ministrului Afacerilor Interne Cabinetul

d-lui Subsecretar de Stat cu Nr. 1313/941 avem onoarea a vă face cunoscut că Misiunea Militară Germană semnalează o nouă serie de acte de distrugere a liniilor telefonice şi telegrafice ale armatei germane, considerându-le ca acte de sabotaj.

Cele mai multe din aceste acte sau petrecut în oraşele de reşedinţă şi pe teritoriul judeţelor Vlaşca, Ilfov, Teleorman şi Dolj.

Pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple astfel de cazuri, veţi binevoi a lua măsuri de strictă supraveghere a reţelelor telefonice şi telegrafice germane pe teritoriul oraşului şi judeţului şi prinderea elementelor ce comit astfel de acte.

Veţi binevoi a raporta imediat orice act comis, luând totodată măsuri de prinderea şi arestarea vinovaţilor. Prefect



- 131 - Confidenţial Personal Nr. 307 din 30 Aprilie 1941

30.04.1941 Dl Pretor al Plăşii Roşiori

Cercetare şi Raport SS

Notă informativă Nr. 58 din 28 aprilie 1941

Suntem informaţi că în Comuna Peretu, acest judeţ îndeplineşte funcţiunea de agent agricol numitul Nicolae Cotoc, fost legionar înfocat şi condamnat de Tribunalul Militar al Capitalei cu 1000 lei amendă, pentru delictul de înfruntarea autorităţii.

Tot în această comună îndeplineşte funcţiunea de telefonist la primărie numitul Alexandru I. Matei, fost membru a mişcării Legionare.

Ambii după ce ies de la serviciu iau contact cu foştii legionari cărora le pot divulga diferite ordine ce primesc de la autorităţile superioare.

Comunicăm aceasta spre ştiinţa D-vs rugându-vă a lua măsurile ce veţi crede de cuviinţă.


- 132 - Preşedenţia Consiliului de Miniştri Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonzării şi Inventarului Serviciul pentru Administrarea şi Lichidarea Patrimoniului fostei

organizaţiuni „ Mişcarea Legionară”

Nº 417 din 8 Mai 1941 Bucureşti

Str. Roma Nº 32-34 Domnul Prefect

Ca urmare la ordinul nostru Nº 414 din 8 crt., avem onoarea a vă comunica în cele ce urmează normele după care trebuiesc strânse actele şi formate dosarele de gestiune ale organizaţiunilor şi unităţilor fostei „Mişcarea Legionară”, - prescurtat M.L., care şi-au avut sediul în comunele din judeţul Dvs.


Comisiunea instituită prin Decretul lege Nº 853/1941 pentru controlul gestiunei fostei organizaţiuni „M.L.” de la 14 Septembrie 1940 şi până la 14 Februarie 1941, va proceda la verificarea gestiunei tuturor unităţilor legionare, de la garnizoana locală şi până la comandamentul suprem.

Comisiunile judeţene instituite în conformitate cu ordinul nostru Nº 412/1941, vor constitui dosarele de gestiune şi vor întocmi conturile, conform ordinului 422/1941, în baza lucrărilor îndeplinite de către Comisiunile locale.

Comisiunea locală vă invită fiecare gestionar al unităţilor fostei organizaţiuni „M.L.”- cuib, garnizoană, sector, corp muncitoresc etc. să depună un cont de gestiune din care să rezulte toate încasările de bani şi primirile de bunuri precum şi toate plăţile efectuate şi predările de bunuri, cu arătarea soldurilor. Contul se va depune împreună cu toate actele de gestiune ce posedă ca facturi, chitanţe, recipisiere, registre, scrisori de donaţiuni, liste de subscripţie şi orice fel de piese justificative prin care se constată efectuarea vreunei încasări sau plăţi, preluări sau predări de bunuri.

Actele astfel depuse vor fi dosariate de către comisiune în prezenţa gestionarului prin încheiere de proces verbal care va fi semnat şi de către acesta. Totodată se va depune în acest dosar contul de gestiune şi o declaraţie memoriu a gestionarului prin care îşi arată activitatea şi îşi justifică eventualele lipsuri constatate.

Prin gestionar se înţelege orice persoană, care a mânuit bani sau a administrat bunuri mobile sau imobile ale fostei organizaţiuni „M.L.”, indiferent dacă a avut sau nu vre-o calitate oficială în „M.L.” şi dacă a avut sau nu vre-o delegaţie specială de la organizaţie.

Vor fi invitaţi deci să justifice gestiunea toţi care au primit bani sau bunuri, pentru sau în numele vre-unei unităţi legionare dându-se o deosebită atenţiune celor care au făcut colecte pentru Ajutorul Legionar, au administrat acest Ajutor distribuind hrană prin cantine, efecte, bani etc.

În cazul când în urma rebeliunii din 21-24 Ianuarie crt., au fost ridicate anumite acte de gestiune, de către Parchete sau de către autorităţile militare şi civile, fie de la sediile unităţilor legionare, fie de la gestionari se va interveni pentru restituirea acestor acte. Dacă în contra vreunui gestionar a existat sau există o acţiune penală în curs sau vreo condamnare se va cere comunicarea din dosarul penal a acelor acte care sunt în legătură cu gestiunea.

Comisiunea va verifica actele de gestiune depuse de gestionari primite de la autorităţi sau constituite în urma cercetărilor întreprinse de către Comisiune dând avizul pentru fiecare gestionar în parte aviz care va fi înaintat Comisiunei Judeţene odată cu dosarul de fond constituit pentru fiecare gestionar.


În cazul când din actele depuse de gestionari şi din actele primite de la autorităţi nu se poate proceda la verificarea gestiunei se va căuta să se reconstituie actele prin declaraţii date de către cei care au primit sau au dat gestionarilor bunuri sau bani.

Comisiunea locală va depune tot zelul pentru constituirea dosarelor de gestiune şi va proceda cu cel mai mare tact după cum am cerut prin ordinul nostru Nº 414.

Lucrările trebuiesc îndeplinite de către Comisiunile locale până cel mai târziu la 1 Iulie crt., dată, la care dosarele trebuiesc să se găsească la Comisiunea Judeţeană.

Ministru Subsecretar de Stat Ieronim Buzea

Şeful Serviciului T. Munteanu


- 133 - Copie Referat 1941 Mai 17

24.05.1941 Serviciul Administrativ - Cabinet

1. Se va trimite prezentul referat cu actele dresate Comandamentului militar al Capitalei spre a dispune.

2. O copie de pe acest referat se va trimite Direcţiei a 7-a Întreţinere C.F.R. Iaşi cu menţiunea că actele s-au înaintat Comandamentului Militar al Capitalei cu adresa Nr. 16805 din 24 Mai 1941.

Colonel SS/L.P. Nicolau

Domnului Prefect al judeţului Teleorman Conformându-ne delegaţiei Dvs. Nr. 241/941 confidenţială.

Avem onoarea a vă depune alăturatul proces-verbal cu declaraţiile menţionate şi anexate referindu-vă:

Luând cunoştinţă de lucrările trimise cu adresa menţionată mai sus, am întreprins cercetarea ordonată de Dvs. din care rezultă următoarele.


Organizaţia legionară a plăşii Balaci în timpul guvernării acestei mişcări era condusă în această plasă de medicul de circumscripţie Dobrescu, cu reşedinţa în comuna Beuca.

Prin urmare, toate instrucţiunile, indicaţiunile şi îndrumările asupra conducerii şi acţiunei acestei mişcări în plasă de sub conducerea sa porneau numai şi numai de la acest personagiu transmise acoliţilor săi în subordine.

La instaurarea la guvernare a acestei organizaţii din declaraţiile menţionate în alăturatul proces verbal, îşi face apariţia în comuna Tecuci - Kalinderu din plasa Balaci - avocatul Emilian Şoimu de la direcţia a VII-a întreţinere C.F.R. Iaşi, în această comună fiind comuna sa natală şi cu un temperament favorabil acestui curent în spiritul principiilor acestei organizaţiuni sprijinit şi de fratele său Vanghelie Şoimu care fusese numit primar al comunei Tecuci - Kalinderu.

Activitatea sa în comuna natală fără vre-o calitate oficială locală la desele călătorii ce le făcea de la Iaşi aci, aproape continuu cu un avion militar de la aeroportul Roşiorii de Vede, după cum, rezultă din declaraţiile martorilor date în această privinţă, unul din avioanele cu care călătorea s-a prăbuşit chiar în comuna Tecuci - Kalinderu, prin împrejurări necunoscute, era specifică şi anume:

1. Întrunea pe sătenii nevoiaşi din comună şi în consfătuirile frecvente ce le avea le promitea că le va face împroprietărirea urmând a fi chemaţi la răspundere cei care au făcut împroprietărirea trecută spre a fi sancţionaţi, iar membrii familiei sale, se crede că sub impulsul său spuneau celor cu care se întâlnea că s’a terminat cu bătrânii (vezi declaraţia Florea M. Zamfir).

2. A pus revolverul în pieptul jandarmului şef de post Andronăchescu Teodor, fără vre-un motiv legal, acesta ieşind din primărie cu spatele spre a nu fi împuşcat.

3. A convocat pe membrii comitetului împroprietăririi făcute în trecut spre a-i ancheta asupra neregulilor făcute cu această ocazie (Vezi declaraţiile Vanghele Lenga şi Nicolae Iliescu, Dumitru N. Popa şi Tudorache Chimoaica).

4. În consfătuirile ce avea cu sătenii li se spunea că legionarii vor conduce ţara 500 de ani, vor organiza satele şi diferite alte principii presupuse din programul conducerii legionare, asupra cărora naivitatea sătească era uşor de convins (a se vedea declaraţia I. Popescu).

Din arătările constatate mai sus pe baza declaraţiilor menţionate în procesul verbal şi din însăşi replica adresată Dvs. de avocatul Emilian Şoimu, că în seara de 22 ianuarie a.c. a ţinut şedinţe de garnizoană cu legionarii şi simpatizanţii din comuna sa la şcoală primară, este indubitabil că consfătuirile anteriore nu puteau avea altă pregătire şi alt scop decât cel arătat de persoanele audiate.


Faptul că n’a participat şi nu s’a produs nici o rebeliune, în zilele de-la 21-23 Ianuarie a.c. în localitate sau în comuna Zîmbreasca nu se datoreşte d-sale, ci datorită unei neînţelegeri dovedită prin alăturatele 2 cărţi poştale ale sale semnate propriu, adresate din Iaşi fratelui său Evanghelie Şoimu din comuna Tecuci Kalinderu.

Subprefect SS/Ion Staicu

Comandantul Leg. Jandarmi Maior SS/Al. Popescu ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 32/1941, f. 536.


Nº 6183 1941 luna VI ziua 14

Legiunea Jandarmi Teleorman Către,

Prefectura Judeţului Teleorman La ordinul Dvs. Nr. 17063/1941

Am onoarea a raporta că din investigaţiile făcute am constatat: Agentul sanitar Ioan Stănculescu din comuna Orbeasca de Jos a

activat în Mişcarea Legionară. În timpul regimului Legionar a îndeplinit funcţiunea de primar a

acestei comune în acelaşi timp şi şef de cuib. Ivindu-se certuri între legionari, iar numitul fiind nou înscris în

organizaţie a fost înlocuit în funcţiunea de primar cu Dan Simionescu din Roşiori de Vede - tot în acel timp fiind destituit şi din funcţia de şef de cuib.

În prezent în Comuna Orbeasca de Jos, are legături cu legionarii din localitate însă nu s-a observat nici o activitate din partea numitului.

Comandant Leg. Jandarmeriei Teleorman Maior Alex. Popescu

Pretura Plasa Turnu Măgurele




Notă informativă Nr. 96 din 5 iulie 1941

Deţinem următoarea informaţiune. În personalul Primăriei Plosca acest judeţ figurează ca telefonist şi

copist indivizii: Corneliu Mihai Codan şi Valer A. Gheorghe ambii din comuna

Plosca, încadraţi încă de regimul legionar - ca făcând parte din mişcarea legionară.

Aceşti 2 indivizi ţin şi în prezent trează ideea legionară şi chiar s-a găsit asupra lor broşuri cu caracter legionar pe care le ţin într-o lădiţă în dulapul de arhivă de la primărie.

Prin funcţiunile lor ce deţin aceşti doi indivizi uşor pot divulga secretul profesional în special ordinele şi măsurile e se iau contra mişcării legionare.

Comunicându-vă cele de mai sus, rugăm să bine-voiţi a dispune cele ce ve-ţi crede de cuviinţă.

Prefectura ––––––––––––––––––– BJTAN, fond Prefectura, ds. 4/1941, f. 16.


Nº 7821, 1941, luna VII ziua 5 Teleorman, către

Legiunea Jandarmeriei Prefectura Judeţului Teleorman

Am onoarea a vă comunica că numitul Moldovanu Gheorghe fost secretar la Pretura Plăşii Bahnea judeţul Târnava - Mică, a fost mutat recent la Prefectură.

Numitul este un înfocat legionar, a activat intens în mişcarea legionară.

A luat parte la uneltirea din 21-23 Ianuarie 1941, fapte pentru care a fost transferat.


Comuncându-vă cele de mai sus rugăm a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă.

Comandant Legiunea Jandarmeriei Teleorman Maior Alex. Popescu


- 137 - Confidenţial Personal Nr. 657 1941 August 8

Notă informativă

Nr. 112 din 2 august 1941 Urmare la nota informativă nr. 101 din 13 Iulie 1941. Legiunea este din nou informată că fostul secretar al Comunei

Ştoborăşti, în prezent locţiitor de notar al Comunei Tufeni, continuă a ţine strânsă legătura cu foştii membrii ai mişcării legionare, prin faptul că în permanenţă se găsesc în camera sa unde lucrează legionari care uşor pot lua cunoştinţă de ordinele ce se dau de autorităţile superioare contra lor.

Numitul notar şi-a luat ca ajutor pe studentul Alexandru N. Criscă, cunoscut legionar cu care lucrează corespondenţă şi execută ordinele ce i se dau.

În ziua de 20 Iulie 1941 a venit la numitul în vizită individul Ilie Stancu din comuna Ştoborăşti,cunoscut înfocat legionar cu care a stat mult timp de vorbă în cancelaria sa unde lucrează.

Populaţia comunei comentează acest fapt ştiindu-l că a simpatizat mişcarea legionară, iar azi văzându-l în strânsă legătură cu legionarii în special în birou.

Comunicăm acesta spre ştiinţa D-vs rugându-vă a lua măsurile ce ve-ţi crede de cuviinţă.



- 138 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinetul Prefectului Nr. 632 1941 iulie 29

Strict secret Domnului Comandant al Legiunii de Jandarmi

Teleorman Prefectura este informată că legionarii din comuna Buzescu ar fi rupt

toate comunicatele date de Guvern, Cuvântul Generalului cu tabloul D-lui General Antonescu, afişat pe tabela din comună.

De asemeni mai este informat că individul Petre Neacşu din comuna Miroşi dezvoltă o intensă propagandă legionară.

Rog dispuneţi imediat verificarea acestor informaţiuni şi luaţi măsuri în consecinţă, dresând acte de dare în judecată a vinovaţilor.

Prefect Colonel SS


- 139 - România Ministrul Afacerilor Interne Cabinetul Secretarului General Nr. 6689 5 VIII 1941

Domnule Prefect Cu onoare se trimite mai jos, în copie, adresa nr. 8518/6 din 30 Iulie

1941, a Marelui Cartier General, Eşalonul II, spre a Dvs. ştiinţă şi întocmai executare.

Secretar General Colonel N. Patruoţiu Copie În conformitate cu ordinul Domnului Ministru al Apărării Naţionale

comunicat cu adresa Subsecretarului de Stat al Înzestrării Armatei Nr. 2520 din 23 Iulie 1941.


Cu onoare se face cunoscut că pentru unificarea măsurilor privitoare la reprimirea în serviciu şi urmărirea activităţii personalului de la întreprinderile militare şi militarizate, care a activat în organizaţiuni legionare şi comuniste, s’a hotărât următoarele:

a. Orice angajare sau reprimire în serviciu la întreprinderile mai sus menţionate a personalului de toate categoriile, să se facă pe temeiul avizului scris al organelor de poliţie şi siguranţă ale Statului.

b. Personalul aflat în serviciul întreprinderilor bănuit că a activat în orice mişcare politică dăunătoare ordinei publice şi siguranţei statului să fie imediat concediat şi pus sub supravegherea Poliţiei şi siguranţei Statului, iar cel dovedit că activează în asemenea mişcări odată cu concedierea din serviciu să fie deferit judecatei instanţelor competente.

Vă rugăm să binevoiţi a dispune de urmare. Şeful Marelui Cartier General ES II General SS N. Mazorini

Şeful Secţiei M.O.N.T. Col. SS I. Pandele


- 140 - România Ministerul Afacerilor Interne Nr. 7212 12 VIII 1941

Domnule Prefect Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă următoarele: Din informaţiunile primite la acest Departement rezultă că anumiţi

indivizi legionari cutreieră satele şi sub motiv că se interesează de aspectul real al vieţii ţăranilor şi a greutăţilor lor, fac în realitate o intensă propagandă legionară.

Vă rugăm să binevoiţi a lua urgente măsuri ca toţi acei ce vor fi prinşi cutreierând satele, fără rost şi fără nici o autorizaţie, să fie imediat arestaţi şi trimişi în judecată.

Secretar general Colonel N. Pătruţoiu


Comunicat: Tuturor Prefecturilor Mai puţin cele din Basarabia şi Bucovina.


- 141 - Prefectura judeţului Teleorman Cabinetul prefectului Nr. 697 1941 August 22

Ministerul Afacerilor Interne Cabinetul Domnului Ministru

Bucureşti Am onoarea a raporta că astăzi 22 August a.c. orele 9 dimineaţa în

gara Roşiori de Vede Sub. Locot. de rezervă Puilă Florea, din comuna Radomireşti judeţul Olt, care vroia să plece cu trenul la Regimentul 40 Infanterie, fiind concentrat, a fost semnalat de postul de jandarmi Radomireşti Comandamentului Militar din gara Roşiori de Vede, ca fiind legionar înfocat.

Făcându-se percheziţie de către Comandantul militar al Gărei împreună cu şeful poliţiei Gărei, s’a găsit asupra sa:

- Una cămaşă verde legionară - Una carte a Căpitanului - O fotografie a lui Corneliu Codreanu - Una insignă cruciuliţă din acelea care se conferă numai acelora din

echipa de sacrificiu. După percheziţie Sub. Locot. Puilă Florea a fost înaintat

Comandantului Garnizoanei Roşiori de Vede unde se continuă cercetările. Sub. Locot. Rezervă Puilă Florea a venit la Roşiori de Vede să se

îmbarce pentru a pleca la Regiment, întrucât gara Roşiori de Vede este cea mai apropriată gară din comuna Radomireşti - Olt.

Prefect Colonel L. Nicolau



- 142 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele 25 August 1941

Nr. 8093 Către,

Prefectura Judeţului Teleorman Urmare raportului nostru cu acelaş număr din 22 August 1941

raportăm. În urma adresei cu Nr. 1824 din 20 August 1941, a Postului de

Jandarmi Radomireşti judeţul Olt, către domnul comandant al Gărzii Militare din gara Roşiori, a fost înaintat la Garnizoana Roşiori de Vede Sublocotenentul în retragere Puilă Florea din Regimentul 40 Infanterie, originar din comuna Radomireşti - Olt - la care s-a găsit în bagaje, o bluză verde de uniformă legionară, o figură în gips a Căpitanului şi o insignă legionară.

La primele interogări, făcute de către domnul Comandor Stănculescu, Comandantul Garnizoanei, numitul Sublocotenent a mărturisit că este legionar, că a suferit o condamnare de 6 luni, pentru fapte în legătură cu evenimentele de la 21-23 ianuarie 1941, din care cauză a fost pus în retragere din armată şi lăsat liber în comuna sa Radomireşti - Olt.

De acasă din comuna sa natală a plecat pe ziua de 20 a.c. să se stabilească în Bucureşti, pentru a urma la studii. Prin Roşiorii de Vede trecea ca să ia trenul pentru Bucureşti. La orele 13 a fost lăsat liber să ia masa în oraş, după care să se înapoieze singur la Comandament la orele 16 pentru cercetări. Numitul nu s-a mai înapoiat nici până la orele 18, când s’a bănuit că a dispărut.

L’au pus în urmărire, dovedind că la orele 1830 a fost văzut trecând prin râul Vedea, în direcţia pădurii Ocol Silvic Drăgăneşti.

S’a format imediat echipe de gărzi patriotice şi patrule militare punându-le pe urmele fugarului în pădure.

La orele 19 a fost descoperit în cârciuma numită „Depoul din Deal” unde era pregătit să continue fuga cu o maşină de piaţă angajată mai dinainte şi care-l aştepta împreună cu legionarul Gornescu A. Anton din Roşiorii de Vede.

Au fost arestaţi amândoi şi împreună cu şoferul Stancu Burcea proprietarul maşinei au fost duşi la oficiul Comisariatului.

Din ancheta făcută cu susnumiţii, stabilindu-se vinovăţia sub. Lt. Puilă Florea pentru faptul de port ilegal de uniformă militară şi pentru evadarea şi sustragerea de la cercetări, iar legionarul Gornescu A. Anton pentru faptul de complicitate la evadare, ajutându-l cu maşina şi haine civile pentru a


dispărea, acestor doi infractori li s’au dresat actele legale de către Garnizoana Roşiori de Vede, împreună cu şeful Bir. Sig. de la Comisariatul de Poliţie Roşiori de Vede şi s’au înaintat la Parchetul Militar al Curţii Marţiale C.M.C. Bucureşti.

Şoferul Burcea Stancu, găsindu-se nevinovat, întrucât s’a stabilit că n’a avut cunoştinţă despre planul de fugă, făcut între Sub. Lt. Puilă Florea şi legionarul Gornescu A. Anton, acesta din urmă asigurându-l că merge numai cu el la moşia lor din comuna Zâmbreasca - Teleorman, a fost pus în libertate.

În legătură cu procurarea efectelor civile necesare la travestirea fugarului s’a mai stabilit şi complicitatea legionarei Niculina Dima Tonef supusă bulgară din Roşiori de Vede, care a recunoscut că a fost solicitată de camaradul legionar Gornescu şi a procurat haine civile afirmând însă că nu avea cunoştinţă de planul evadării.

Prin acest fapt însă stabilindu-se că numita activează pentru mişcarea legionară şi ca urmare prezentând un permanent pericol pentru Siguranţa Statului, cerem stăruitor să se dispună internarea lor.

Şeful Poliţiei Turnu Măgurele Cucută Nicolae

Şef Birou Sig. Panaitescu Mircea


- 143 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinetul Prefectului Nr. 701 1941 August 23

Comunicat Comandantului Legiunei de Jandarmi şi Poliţiei Turnu Măgurele

Secret Domnule,

Prefectura are precise informaţiuni că legionarii încă se mişcă în judeţ şi organele noastre nu se sesizează de loc.

În oraşul Alexandria legionarul Jurubiţă din comuna Smârdioasa a fost de curând la D-na Perieteanu, cunoscută ca legionară. Poliţia Alexandria însă nu a aflat nimic de aceasta.


În oraşul Roşiori foştii legionari se întâlnesc la o croitorie precum şi în grădina publică întrebuinţând mijlocul că citesc ziare şi în acest timp îşi comunică între ei diferite consemne.

Legionarul Stănoiu din Alexandria a trecut pe la sfârşitul lunii iulie cu o maşină prin Orbeasca de Jos şi de aici a plecat în judeţul Vlaşca în satul Frăsinei unde la fel este un loc de adunare.

Rog luaţi măsuri pentru verificarea acestor informaţiuni şi raportaţi Prefecturei rezultatul.

Prefect Colonel SS


- 144 - Prefectura Judeţului Teleorman Cabinetul Prefectului Nr. 730 1941 Septembrie 4

Ministerul Afacerilor Interne Cabinetul Domnului Ministru

Bucureşti Am onoarea a raporta că poliţia oraşului Zimnicea din judeţul

Teleorman sesizându-se în urma informaţiunii, a obţinut şi efectuat o percheziţiune domiciliară librăriei Constantin Stoicescu din acel oraş unde s’a constatat că numitul comerciant, prin portretul lui Corneliu Codreanu expus în plin plan al vederei, prin broşuri puse la îndemâna oricui în localul librăriei sale, prin culoarea pânzei aparatului de radio, precum şi prin alte manifestări face o internă propagandă legionară în localul public al librăriei sale.

Pentru toate acestea i s-au dresat acte care cu raportul nr. 9203 din 29 august 1941 al Poliţiei Turnu Măgurele s-au înaintat Curţii Marţiale a Comandamentului 11 Teritoriul Bucureşti.

Prefect Colonel SS



- 145 -

Poliţia de Reşedinţă Turnu Măgurele 4 septembrie 1941

Către Prefectura Judeţului Teleorman La ordinul Dvs. Nr. 701/1941

Avem onoarea a vă transmite în copie o notă informativă, privitoare la

deplasarea legionarilor în judeţ. Deplasările acestor elemente care fac încă parte din mişcarea

legionară, din comunele acestui judeţ în oraşul nostru, nu sunt anunţate de patrule de jandarmi respective şi noi le putem cu greu să le ţinem evidenţa, pentru motivul că nu-i cunoaştem.

Şef Poliţie Turnu Măgurele Cucută Nicolae

Şef Birou Sig. Gheorghiu St.


- 146 - Copie

Notă informativă

În localitate şi-a făcut apariţia cunoscutul legionar Jurubiţă originar din comuna Smârdioasa - care se află în localitate de două zile. Astăzi la orele 8.30 a luat contact în faţa gării cu un anume Văcăroiu Nicolae originar din comuna Siseşti - judeţul Mehedinţi, care a venit cu trenul de dimineaţă. A mai luat contact cu Prica Vasilica legionară, semnalată de poliţia Roşiori de Vede. După ce s-a despărţit de sus numita s’a întreţinut timp de câteva minute cu cel arătat mai sus, apoi au plecat împreună la Tribunal. Susnumita s-a reîntâlnit cu cei arătaţi mai sus în Tribunalul unde au luat contact cu cunoscuţii legionari din localitate: Fănel Teodosiu, Andreescu şi avocata D-na Vlădescu. După intrarea la proces a legionarei Vasilica susnumiţii s-au despărţit. Prica Vasilica a fost chemată la proces ca inculpată de ministerul Educaţiei Naţionale, procesul s-a amânat pentru ziua de 14 Septembrie a.c.


La ieşirea din Tribunal s-a reîntâlnit cu legionarul Jurubiţă cu care s-a întreţinut timp de o oră după care s-au despărţit ducându-se la masă. Legionarul Jurubiţă a mai luat contact cu un funcţionar de la Administraţia Financiară anume Brătan cu care s’a dus la masă.

La orele 16.30 s’a reîntâlnit cu Prica Vasilica în compania căreia a fost tot timpul până la plecarea trenului în Bucureşti.


- 147 -

Notă Informativă În comuna Seaca din judeţul nostru la dispensarul medical de acolo,

este un permanent şi neascuns centru legionar. Doctoriţa Chişiu Adela şi cu agentul sanitar Burtan Dumitru

patronează adevărate întruniri la care participă aderenţi de prin satele vecine.

Chiar în încăperile dispensarului sunt puse vizibil pe pereţi fotografii evocatoare ale regimului verde.

Informator


* * *


- 148 -

Partidul Social Democrat din România Organizaţia Judeţului Teleorman

Onor Comisiei Centrale de Informaţii pentru Purificarea Aparatului de Stat

Str. General Bertelot nr. 30 Bucureşti

La ordinul nr. 2214/945 avem onoarea a vă comunica relaţiuni în legătură cu activitatea legionară, fascistă, antisemită, antidemocratică, etc. a D-lor învăţători notaţi mai jos.

Nr. Crt.


Comuna Funcţiunea în mişcare

Observaţii

1 Angelescu Gheorghe

Tufeni Simpatizant Activitate redusă

2 Ivan I. Marin Bragadiru membru Activează în P.S.D.

3 Putaru Teodor Bragadiru membru Activează în P.S.D.

4 Ion R. Ceapă Bragadiru membru Fără activitate 5 Florica I. Păiuş Bragadiru membră Cazier 6 Popescu Teodora Bragadiru membră Fără activitate 7 Paraschivescu

Mihai Bragadiru membră Fără activitate

8 Ion Năstase Bragadiru membră Activitate redusă 9 Dumitru Barbu Cervenia Şef de cuib Activitate redusă 10 Ionică Sandu Cervenia Sef plasă Activitate

legionară 11 Bărnoiu

Dragomir Frumoasa Simpatizant Fără activitate

12 Jurubiţă Ion Smârdioasa Simpatizant Activitate cu patimă dispărut

13 Mihai N. Pârvu Smârdioasa Şef plasă Activitate legionară

14 Georgescu Gheorghe

Piatra Şef plasă Activitate legionară

15 Popa I. Gheorghe Salcia Simpatizant Fără activitate 16 Gheorghe I. Ene Bogdana Simpatizant Fără activitate 17 Pisică F. Nicolae Furculeşti Simpatizant Fără activitate


18 Alecu Gheorghe Călineşti Şef de cuib Fără activitate 19 Petre Eremeia Beiu Şef de cuib Activitate 20 Căplescu Stan Beiu Şef de sector Activitate 21 Ciobanu N.

Teodor Lada Simpatizant Fără activitate

22 Gheorghe Dinescu

Tătărăşti Sus

Simpatizant Fără activitate

23 Popescu A. Sofia Băneasa Şef Cuib Fr. Cr.

Fără activitate

24 Răceală Stancu Băneasa Simpatizant Fără activitate 25 Negulescu Iancu Băduleasa Simpatizant Fără activitate 26 Georgescu C. Ilie Peret Simpatizant Fără activitate 27 Andrei I. Marin Peret Simpatizant Fără activitate 28 Georgescu

N. Grig Peret Simpatizant Fără activitate

29 Alexandru Oprea Peret Simpatizant Fără activitate 30 Lunganu

T. Marin Măldăieni Membru Fără activitate

31 Bălăianu Angela Papa Simpatizantă Fără activitate 32 Dumitrescu

Năstase Drăcşănei Şef de sector Activează

33 Voicu I. Vasilache

Ciurari Simpatizant Activează

34 Zamfinsa Stelian Sfinţeşti Simpatizant Fără activitate 35 Fierăscu Ioan Socetu Simpatizant Fără activitate 36 Martin N. Petre Bălţaţi Simpatizant Fără activitate 37 Ioan N. Bărcan Bârla Membru Activitate 38 Eugenia

Stănculescu Drăgăneşti Simpatizantă Fără activitate

39 Victoria Răduţ Râioasa Simpatizantă Fără activitate 40 Călianu Gh.

Mihail Râioasa Membru Fără activitate

41 Alexandru Ceauşu

Seg. Vale Membru Activitate

42 Mircesu Ştefan Pl. Slăviteşti Membru Fără activitate 43 Marin Bivolaru Pl. Slăviteşti Membru Fără activitate 44 Mărcuşanu Gh.

Nic. Antoneşti Şef de cuib Fără activitate

45 Călin V. Gheorghe

Călineşti Simpatizant Fără activitate


46 Nicolae Răbăducă Călineşti Simpatizant Fără activitate 47 Rădulescu

Cristian Licurici Simpatizant Fără activitate

48 Ilie A. Marin Olteni Simpatizant Fără activitate 49 Popescu Ion Beuca Şef de sector Acte de terorism 50 Rădulescu

Nicolae Broşteni Simpatizant Fără activitate

51 Oantă Ştefan Orbeasca de Jos


52 Neaţă I. Ştefan Orbeasca de Jos


53 Florian Stănică Ciolăneştii Deal

Şef de sector Activează în grup inv. local

54 Bărbulescu Virgil

R. Vâlcea Şef Poliţie Activitate legionară

55 Stănculescu N. Ion

Miroşi Membru Fără activitate

56 Ion Ionescu Stoborăşti Simpatizant Fără activitate 57 Niculescu M.

Alex. Stoborăşti Membru Fără activitate

58 Nicolescu Ana Stoborăşti Membru Fără activitate 59 Ioniţă Marin Urlueni Şef de cuib Fără activitate 60 Marinescu Gh.

Florea

61 Ion B. Marin Ţigăneşti Membru Activitate redusă 62 Gheorghe M.

Aurel Goleşti 46 Alexandria

Membru Fără activitate

63 Vasilica Popescu Roşiori de Vede

Simpatizanţi Fără activitate

64 Ionescu P. C-tin Slobozia Mândra

Simpatizanţi Fără activitate

65

Văduva Pârvu Gh.

Roşiori de Vede

Simpatizanţi Inspectori Şc. cub legionari lansat circulară

66 C-tinescu Gheorghe

Piatra Şef plasă Activitate redusă

67 Victoria Gh. Dinescu

Tătărăşti Sus


68 Dude I. Dumitru Smârdioasa Membru Fără activitate


69 Ionescu Marin Tr. Măgurele


70 Amelia Stănoiu Alexandria Simpatizant Fără activitate 71 Gheorghe

Anastasia Roşiori de Vede


Preşedinte SS Secretar general Selea –––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 5/1945, f. 2, 3.

- 149 - Partidul Social Democrat din România Organizaţia Judeţului Teleorman Nr. 4 , 1945 august 11

Onor

Comisiei Centrale de Informaţii pentru Purificarea Aparatului de Stat Str. General Bertelot nr. 30

Bucureşti

La ordinul nr. 2214/945 avem onoarea a vă comunica relaţiuni în legătură cu activitatea legionară, fascistă, antisemită, antidemocratică, etc. a D-lor profesori notaţi mai jos.

Nr. crt.


Comuna Funcţia în mişcare

Observaţii

1. Cucu Ioan Tr. Măgurele membru Organiza coruri legionare din pasiune muzicală

2. Grigoraş C. Ligia

Tr. Măgurele membru Fără activitate în judeţul Teleorman

3. Trincă Radu Tr. Măgurele membru Activitate redusă 4. Ianovici

Haral. Tr. Măgurele membru Activitate intensă.

Dispărut în Germania

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 5/1945, f. 6.


- 150 - Partidul Muncitoresc Român Comitetul Judeţean Teleorman Secţia Cadre Raport de activitate la luna martie 1948 - capitolul Vigilenţa şi asigurarea curăţeniei Partidului

[…] Jenică Sandu şi Barbu D. membrii de partid celula Cervenia şi

învăţători în comună au fost excluşi din partid pentru că au fost în trecut conducători legionari, au făcut fracţiuni în organizaţie, sunt afacerişti şi au făcut teroare asupra populaţiei [...].

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 57/1948-1949, f. 13.

- 151 -

Partidul Muncitoresc Român Comitetul Judeţean Teleorman

Secţia Cadre

Raport de activitate la luna aprilie 1948

- capitolul Vigilenţa şi asigurarea curăţeniei Partidului

[...] Voiculescu Florea fost secretar al Plăşii Slăveşti a fost exclus din partid pentru faptul că a trădat interesele clasei muncitoare, fiind în legătură cu reacţiunea, a fost legionar şi afacerist [...].



- 152 - Partidul Muncitoresc Român 5 octombrie 1948 Comitetul Judeţean Teleorman Secţia Cadre

Raport de activitate la luna septembrie 1948


[...] Mihail Costovici membru de partid din organizaţia de bază din comuna Siliştea Gumeşti a fost exclus din partid pentru faptul că a fost şef de cuib în mişcarea legionară şi a făcut greutăţi partidului.

Nicu Toader membru de partid din organizaţia Roşiori de Vede a fost exclus din partid pentru manifestare duşmănoasă clasei muncitoare, în trecut a avut muncă de răspundere în mişcarea legionară şi face parte din clasa exploatatoare.

Gheorghe Dobrică din organizaţia Mozăceni a fost exclus pentru că a fost şef de cuib legionar, atitudine dictatorială, lovire şi injurii [...].


- 153 -

Partidul Muncitoresc Român 3 noiembrie 1948 Comitetul Judeţean Teleorman Secţia Cadre

Raport de activitate la luna octombrie 1948

- capitolul Vigilenţa şi asigurarea curăţeniei Partidului [...] În cursul acestei luni s-a cercetat cazul tov. Cernat Ion membru în

Biroul Comitetului Judeţean, asupra căruia plana o atmosferă rea în oraşul Turnu Măgurele, precum că ar fi fost legionar.

Din cercetările de până acum ale Secţiei de Cadre s-a constatat că tov. Mihail Elec şi Vasilescu Marin din ură personală lansaseră acest zvon cu scopul de a-l discredita în faţa partidului pentru a fi înlăturat spre a putea să-şi formeze revendicări privilegiate egoiste. Urmează a se prelucra cazul acesta în organizaţiile de bază din oraş precum şi sancţionarea celor vinovaţi


pentru a combate în acest fel aceste zvonuri tendenţioase lansate de elemente oportuniste ce se găsesc în rândurile partidului […].

A fost scos din munca de partid şi trecut sub anchetă tov. Iordan Joiţă din Biroul Comitetului Plăşii Vârtoape care a dovedit că a făcut politică legionară şi nu a fost sincer atât în acte cât nici la întrebările Secţiei de Cadre, urmând a se stabili sancţiunea [...].


- 154 - Partidul Muncitoresc Român 3 decembrie 1948 Comitetul Judeţean Teleorman Secţia Cadre

Raport de activitate la luna noiembrie 1948


[...] Niculescu Alexandru membru de partid din oraşul Alexandria a

fost exclus din partid pentru că a fost şef de cuib în mişcarea legionară şi acum s-a pus în slujba elementelor duşmănoase partidului [...].



- 155 - Partidul Muncitoresc Român 3 ianuarie 1949 Comitetul Judeţean Teleorman Secţia Cadre

Raport

de activitate la luna decembrie 1948 - capitolul Vigilenţa şi asigurarea curăţeniei Partidului

[...] Brighidan Teodor membru de partid din Alexandria a fost exclus

din partid pentru că a fost nesincer în acte, ascunzând faptul că a avut muncă de răspundere în timpul legionarilor fiind plasat în muncă ca om de încredere al lor.[...]


- 156 -

Declaraţie,

Subsemnatul Dumitru Borţun, notar al comunei Vităneşti, Judeţul Teleorman, prin prezenta declar :

Pe vremea când la conducere erau legionarii eu eram la primărie telefonist, aveam 16 ani, şi îmi aduc aminte că veneau la primărie, ţineau şedinţe la primărie şi în spatele primăriei.

Printre ei era şi Ivan Ghiţă care era şef de cuib legionar în comuna Vităneşti. Ghiţă Ivan făcea această politică înainte de venirea la putere a legionarilor. Îmi aduc aminte că el era unul din fruntaşii legionari din comună.

Mai îmi aduc aminte că în toamna 1948, a insultat Guvernul faţă de tovarăşul Radu Bau şi consiliul de administraţie al cooperativei.

Ştiu că fraţii lui Ivan Ghiţă au umblat prin comună cu o hârtie în alb să semneze cetăţenii fără a explica ce vor scrie.

Ei au venit şi la mine la primărie însă am refuzat să iscălesc.


Chiar după schimbările de la 23 august 1944, Ivan Ghiţă avea o

atitudine antidemocratică.

Drept pentru care semnez prezenta Dumitru Borţun 1949 februarie 9


- 157 -

R.P.R. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman

Secţia Personalului

Nr. 42607 1.3.1949 Grădiniţa de Copii Mici Nr. 1 Alexandria

La raportul Dvs. Nr. 337/949 vă facem cunoscut că s-a luat notă de prezentarea d-nei Amelia Stănoiu la post.

Domnişoara Galben-Draga Liuba va trece la postul D-sale, din comuna Poroschia, raportând prezentarea.

Inspector şcolar judeţean Şef Prof. Stelian Păun

P. Inspector şcolar Ad. de Personal SS



- 158 - Biroul Plăşii Alexandria Secţia Cadre Către Secţia Cadre Judeţeana Teleorman Vă înaintăm adresa Inspectoratului Şcolar Teleorman No. 4260 din

1 III 1949 care îi dă numirea Ameliei Stănoiu ca Directoare a Grădiniţei de Copii din Alexandria. Această susnumită este soţia legionarului Stănoiu care a terorizat populaţia oraşului. Vă rugăm a face cunoscut Inspectoratului despre acest caz şi să se ia masuri de înlocuirea ei.

Secţia Cadre Plasa Alexandria 23 III 1949 G. Vasile

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 58 /1948-1949, f. 25.

- 159 - Referinţă […] Subsemnaţii, membrii ai organizaţiei de bază P.M.R., mai jos

semnatari, oameni săraci din comuna Bogdana, Judeţul Teleorman, împinşi de conştiinţă pentru interesul Partidului nostru, pentru bunul mers al Partidului şi al clasei muncitoare şi pentru a demasca pe duşmanii clasei muncitoare şi ai întreg poporului muncitor, care altădată ne ţineau sub presiunea ameninţărilor şi care azi tot aceştia s-au strecurat în organizaţiile noastre voind să conducă iar şi pentru aşi apăra pielea murdară de alte culori ale altor regiuni de altădată cu caracter subversiv clasei muncitoare şi întreg poporului muncitor şi aşi apăra interesele atât pe ale lor cât şi pe ale aderenţilor lor politici de altădată care şi azi mai manevrează anumite lucruri prin aceste codiţe de topor infiltrate în organizaţiile noastre, dau următoarea referinţă pentru tov. Vasile Niculiţă secretarul organizaţiei noastre. Din informaţiile sigure ce le avem, ştim că Vasile Niculiţă a fost legionar şi a luat parte activă la şedinţele legionare ce se ţineau în casă la Pr. Oprea Săndulescu în timpul guvernării legionare unde au depus cu toţi legionarii jurământul pentru Moţa şi Marin şi unde a depus jurământul şi Vasile Niculiţă. În acest scop rugăm a se lua câte o declaraţie pe răspundere


personală următorilor, ce ştie despre acest caz cu Vasile Niculiţă: Pr. Oprea Săndulescu, Nicolae Culcia, Iancu Dobrescu, Gheorghe Ene - învăţător, Ion Birjanu, Mişică Ciurea, Alexandru Rădoi, ce ştie despre acest caz. La fel pe Marin Preda care ştie că a trecut prin satul Margareta legionarii din localitate în marş şi era şi Vasile Niculiţă. Uniţi frăţeşte pe această cauză, tov. Vasile Niculiţă nu poate trece peste direcţiunile date de legionari şi manişti. Mai ştim că în ziua alegerilor generale din noiembrie 1946, în comuna Bogdana, fiind secţia de votare, tov. Vasile Niculiţă nu a dat nici un concurs, ci din contră a vândut ţuică în curtea sa reacţiunii maniste, de unde înfuriaţi şi turmentaţi de băutură au pornit spre secţia de votare în frunte cu recunoscutul manist Sebastian Predescu învăţător, au venit la uşa şcolii unde era secţia de votare, cântând trăiască regele şi Iuliu Maniu şi încercând să ia urnele cu asalt. Armata a tras foc pentru intimidarea rebelilor care era un grup de 40-50. Credem că acest caz cu rebeliunea din Bogdana din 1946 este cunoscut şi de Prefectură, căci în acest timp s-a telefonat la Prefectură. Acest reacţionar Sebastian Predescu, pentru acest caz, a fost mutat la Piteşti şi Aiud 6-7 luni şi a fost îndepărtat din învăţământ. Azi îl vedem iar în învăţământ, nu ştim prin ce mijloace, credem patronat de anumiţi tovarăşi ai noştri din localitate, cozi de topor. Deasemena tov. Vasile Niculiţă a făcut speculă cu gaz, cartofi, ţuică şi altele pe care le procura din comerţ speculând poporul muncitor şi alte abuzuri în calitate de membru P.M.R.[...]

Reacţiunea manisto - legionară caută ca prin tov. Niculiţă care este coadă de topor să instaleze în posturi oameni deai lor pentru a fi apăraţi de orice răspundere din trecut şi a le apăra interesele lor aşa cum se şi întâmplă ca în comitetul provizoriu Bogdana. Vasile Niculiţă a recomandat pe recunoscutul lăncier Stan Z. Cojoacă omul de încredere al avocatului Stelea Ploşteanu şi de asemenea al reacţiunii din Bogdana. Vasile Niculiţă împins de reacţiune a pus în comitetul provizoriu omul lor pe lăncierul Stan Cojoacă pentru a le apăra interesele. Se vede destul de bine vârfurile reacţiunii introduse în posturi de conducere: Marin Ghinea agent agricol legionar cu cazier, a purtat cămaşă verde, Constantin Eremia mecanic de moară legionar, a purtat cămaşă verde, Gheorghe Dobrescu casier comunal legionar, Stan Z. Cojoacă în Comitet provizoriu lăncier, toţi protejaţi de Vasile Niculiţă.

Rugăm a se face cercetări de către Judeţeana care nu ne cunoaşte pe nimeni căci se laudă că ei sunt aranjaţi; semnăm propriu.

SS –––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 58/1948-1949, f. 53-55.


- 160 -

Partidul Muncitoresc Român Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman

Raport Asupra activităţii Comitetului Judeţean Teleorman şi starea de spirit

din judeţul Teleorman. În urma verificării Comitetului Judeţean, activul Comitetului Judeţean

precum şi a organizaţiilor de masă şi a vârfurilor administrative s-a observat o îmbunătăţire a muncii în ceea ce priveşte munca organizatorică şi politică.

Până la venirea Comisiei de Verificare în şedinţele Biroului şi Comitetului Judeţean critica era inexistentă, iniţiativa era înăbuşită, munca era neplanificată, şedinţele neterminabile, iar hotărârile ce se luau erau în cea mai mare parte nerespectate.

Simţul de răspundere era nedezvoltat fugind fiecare de răspunderea ce trebuia să o poarte de îndeplinirea sarcinilor.

Organizaţiile de masă erau neglijate iar membrii de partid din conducerea organizaţiilor de masă nu activa în nici o organizaţie de bază. Deasemenea organizaţia de bază a Colectivului Judeţean nu ţinuse şedinţe din luna noiembrie iar o parte din membrii de partid activişti ai Comitetului Judeţean nu plăteau cotizaţii de luni de zile.

După verificare s-a observat o mai mare preocupare în ceea ce priveşte munca precum şi colaborare între secţii.

S-a dezvoltat simţul critic şi autocritic analizându-se în şedinţe lipsurile Comitetului Judeţean, al Biroului precum şi individual găsind cauzele care au dus la greşelile făcute şi la lipsa de creştere a cadrelor.

S-a observat un curaj mai mare la activişti criticând aspru comportarea membrilor din Biroul şi Comitetul judeţean în şedinţa organizaţiei de bază a colectivului judeţean arătându-se deschis lipsurile lucru care până acum nu s-a făcut.

În judeţeană tovarăşii vin la ora 7, de unde până acum veneau începând de la ora 8 şi până la 11.

Dimineaţa se prelucrează regulat ziarul Scânteia. Organizaţia de bază a început să ţină şedinţe regulate să decurgă în

spirit critic şi autocritic iar cotizaţia să fie plătită la zi. Membrii de partid din conducerea organizaţiilor de masă au fost

încadraţi în organizaţia de bază şi organizaţii pe grupe de partid.


Cu organele administrative se colaborează bine de unde până acum Partidul se suprapunea acestor organe din care cauză nu mai aveau iniţiativă proprie.

Munca Comitetului Judeţean a fost planificată şi divizată pe secţii, planificare care a fost făcută până jos la organizaţia de bază.

Atmosfera în Comitetul şi activul judeţean este bună, cu excepţia câtorva tovarăşi care au frământări până la comunicarea hotărârilor Comisiei Judeţene de Verificare aşteptând cu nerăbdare rezultatul verificării.

Unele manifestări ale reacţiunei în judeţ Duminică 17 aprilie 1949, în oraşul Alexandria a apărut zvastica pe

garduri şi case. În acelaşi zi în cadrul unui recital dat de A.R.L.U.S. într-un decor a

apărut semnul ochiu făcut în formă de floarea soarelui şi zvastică desenată pe coşul unui decor care reprezenta o casă.

În comunele Miroşi, Căldăraru şi Beuca - Plasa Balaci au apărut tot în noaptea de 17 aprilie 1949, semnul zvastica pe gard scris cu creta.

În comuna Beuca, după terminarea şedinţei organizaţiei de bază au fost sparte geamurile sediului. Tot în Plasa Balaci, în comuna Siliştea Gumeşti a apărut pe poarta primarului un plic cu o listă de cei mai buni membri de partid pe care îi ameninţă spre ai intimida să nu mai activeze. Peste câteva zile la primăria aceleiaşi comune a apărut din nou un plic prin care se anunţa cu dărâmarea şi incendierea Cooperativei din comună dacă i se va schimba consiliul de administraţie.

În comuna Cetatea - Plasa Vârtoape, preotul Rădulescu Ion, care a fost expropriat în 1945 şi căruia i s-a luat, în martie 1949, 125 pogoane, agită săteni să ceară să-i fie restituită casa care i-a fost luată cu ocazia definitivării reformei agrare.

Preotul Emil din comuna Tătărăşti de Jos care are 80 pogoane pământ a omorât mai multe vite la oameni din comună pe care le prindea pe pământul lui iar atunci când este chemat la miliţie fuge din comună.

O serie de manifeste trase la şapilograf şi trimise sindicatelor pe care le ameninţă.

În comuna Miroşi pe lângă semnul zvastica făcut cu creta s-a mai găsit scris şi iniţialele: Stop. Nu credeţi că veţi fi prins. În curând gata. Semnează Şeful bandei Svastica.

În comuna Tătărăşti de Sus tineri de chiaburi între care şi un student au tulburat liniştea tinerilor intrând în şedinţa lor în stare de ebrietate şi căutând să dezbine tineri.


La centrul de maşini Roşiori de Vede unde este inginer un fost colonel când a dat 20 tractoare pentru ca să are la Drăgăneşti în judeţul Vlaşca au făcut explozie - Securitatea este în cercetarea cazurilor.

Unele lipsuri În comuna Lăceni au fost scoşi chiaburi forţaţi într-o zi la arat

pământul la ferma de Stat fără ca să fie vreun membru de partid. La şcoala de la Alexandria până la 12 aprilie 1949, Directorul nu arase

terenul şcolii şi nici nu a dat voie să-l are ţărani, iar o parte din terenul pe care îl arase era lucrat prost la suprafaţă semănase mazăre şi îl grăpase rămânând multe seminţe neacoperite cu pământ deşi şcoala dispune de două tractoare.

În comuna Slobozia Mândra, chiaburul Gâldan s-a dus ca să raporteze la primărie că i s-a furat pomi din grădină şi primarul a început să-l bată pe motivul că nu a însămânţat.

La noua fermă alimentară de la Zimnicea muncitorii dorm pe jos şi nu sunt organizaţi deşi conducerea doarme foarte bine.

Cartelele pe puncte din judeţ nu au fost satisfăcute decât circa 60-70% din lipsă de mărfuri.

Ţărani care au mare nevoie de opinci care lipsesc, iar când s-a adus deşi în mică măsură au costat 800 lei perechea şi îşi manifestă că în raport cu pământul costă prea mult o pereche de opinci egal cu costul a 16 dal. porumb.

Mici funcţionari de la sate care nu au posibilitatea să cumpere alimente pentru că la sate nu sunt alimente pe cartelă îşi manifestă dorinţa de a li se da posibilitatea să cumpere o cotă de făină la preţ oficial pentru pâine, de asemenea untdelemnul şi alte alimente necesare familiei.

Preşedintele Comisiei de Verificare SS

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 135/1949-1950, f. 18-20.


- 161 -

Situaţia economică, politică şi administrativă a judeţului Teleorman

prezentată de Radu Mitrică din Turnu Măgurele Lucrarea de faţă, autorul ei intenţiona pentru a trimite Onor

Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român la 2 noiembrie 1949, adică peste 5 luni. Îşi propusese să scrie şi să o trimită la această dată, deoarece atunci se împlinesc 5 ani de când a luat fiinţă Partidul Comunist din România în judeţul Teleorman .

Lucrarea cuprinde două părţi. Partea I - perioada între 1921 şi 23 august 1944 Partea II-a - perioada între 23 august 1944 şi 20 mai 1949

Partea I Evoluţia lui Florea Creţean Florea Creţean, după 1938 a devenit comandant al gărzilor P.R.N. din

plasa şi oraşul Turnu Măgurele. El devine comandant legionar şi participă la jefuirea magazinelor evreieşti alături de Fănel Teodosiu, Aurică Heberling şi Ilie Laudă […].

Alexandru Petre, inspector şcolar, apare cu ciucurii verzi ai

legionarilor pe stradă. Ba ceva mai mult, există şi azi în arhivele şcolilor primare din judeţ o circulară în care sub semnătura proprie acest Alexandru Petre dă ordin învăţătorilor să se înregistreze dictaturilor legionare-antonesciene.

Florea Creţean, devenit profesor la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, este văzut mereu în compania profesorului de latină Ianovici Haralambie, profesorului Ionică Voiculescu, profesorului Radu Trincă, domnii Târlea etc. etc, toţi legionari notorii.

Prietenia lor duce la apariţia unei reviste de tip fascist intitulată „Oltul”. Între colaboratorii acestei reviste se citează: Florea Creţean, Jenică Voiculescu şi unul dintre fraţii Târlea.

Voi cita un fapt. Cu ocazia rebeliunii de la 21 ianuarie 1941, profesorii Ianovici Haralambie şi Radu Trincă în unire cu Creţean şi Jenică Voiculescu scot în coloane de marş pe străzi şi în grădina publică sute de elevi legionari din „Frăţiile de Cruce” la demonstraţii cântând cântece legionare.

Profesorul Ianovici şi unul din fraţii Târlea au fugit în Germania. Ei au luptat în Divizia Horia Sima şi se găsesc azi în Germania Apuseană. Unul din fraţii Târlea ajuns social-democrat de Teleorman, prin intermediul lui


Creţean, este după ultimele informaţii preşedintele studenţilor de la Politehnica din Timişoara.

În ceea ce priveşte administraţia, situaţia este foarte tragică. Funcţionarii Prefecturii Judeţului Teleorman, de care azi îţi este scârbă când îi vezi împăunându-se în democraţi, devin legionari şi antonescieni. Cosac Florea, Dianu Victor, Costică Mihalache, mereu Şef de cabinet, Nae Marinescu, devin agenţi ai Gestapoului şi plătiţi cu state de plată, cu bani de la O.P. (Ordinea Publică). Ciucuri verzi apar: Elena Florescu, Alexandrina Olteanu azi Surugiu, Constantin Popescu azi referent la Consiliul Provizoriu.

Trebuie spus neapărat că acest C. Popescu a făcut tabele cu funcţionarii care urmau să li se dea case de la evrei. A strâns bani pentru ajutorul legionar şi a jefuit alături de farmacistul legionar Marcof din comuna Măgurele-Teleorman care era chiriaşul său. Cei patru agenţi citaţi mai sus azi încadraţi în personalul superior al Comitetului Provizoriu Judeţean pătrunşi în P.M.R., prin filiera social-democrată şi ceea ce este mai straniu decât toţi, este faptul că Dianu Victor a devenit Responsabil Cultural al Consiliului Sindical Teleorman, cu toate că nici la P.S.D. nu a vrut sa se înscrie.

Oficiul P.T.T. Turnu Măgurele a dat între legionarii notorii pe Stefanoski Nicolae şi pe Ferbânţoiu. Ce au devenit după 23 august amândoi, se va relata la timp.

La Roşiorii de Vede, între legionari, pot fi citaţi Petrică Voivozeanu profesor secundar, N. Stănescu-Udrea contabil şi ziarist, acela care a scos pe tot timpul dictaturilor gazeta fascistă „Drum”, având colaborator, cum am spus mai sus, şi pe profesorul Florea Creţean. […]

Gruparea legionară are fruntaşi: Dumitrescu - Japonu Piatra, Capră

Traian Viişoara, Alexandru Ciauşu, învăţător, Dr. Vişină de la Roşiorii de Vede, Caragea de la Peretu, Tîrlea, Ianovici, Oprescu de la Tudor Vladimirescu, Negriţă, iar în poliţia legionară Bucur Stănescu - Roşiori, Fănel Teodosiu din Turnu Măgurele etc.[...].

Perioada 23 august 1944 - 20 mai 1949 Partidul Social Democrat la Teleorman a luat fiinţă după îndemnul

profesorului Constantinescu G. de la Roşiorii de Vede, care fusese în timpul dictaturii angajatul Firmelor Dacia - Traiană din Bucureşti şi pripăşit la sediul P.S.D. la Bucureşti. Acesta, prieten personal cu Florea Creţean l-ar fi prezentat întruna din zilele lunii ianuarie 1945 lui C. Titel-Petrescu, care l-ar


fi uns preşedinte al P.S.D. la Teleorman, partid care nu exista în realitate, decât poate în intenţia de metafizician idealist a profesorului Florea Creţean.

Florea Creţean, după cele ce făcuse începând din 1935, când a trădat crunt de două ori democraţia teleormăneană, avea acum ocazia să o lovească din plin, pe la spate, mârşav şi infam, din acest post de preşedinte al P.S.D. la Teleorman. [...]

Ce ar fi putut gândi la această dată, adică în 1945, 1946 şi 1947, un fiu

sincer al clasei muncitoare, un muncitor cu palmele bătute de ciocan, când ar fi văzut şi ar fi auzit că la Prefectura Judeţului Teleorman, în cabinetul Prefectului este şedinţa B.P.D. la care lua parte:

1. Florea Creţean, prefect şi preşedinte al P.S.D. 2. Ion Stănuţescu, reprezentant al Frăţiei Plugarilor 3. Ion Dincă, secretar P.C.R., fost goga-cuzist şi falit 4. Stefanski Nicolae, responsabil Secţia Cadre P.C.R., fost legionar 5. Mihail Stănuţescu, reprezentant P.N.Ţ,(Alex.) cuzist 6. Mircea Niculescu, reprezentant P.N.L., avocat, gangster

teleormănean. [...]

Toată această pleavă socială, în prezent, este introdusă în Partid prin filiera Social-Democrată şi Radu Mitrică afirmă un fapt foarte grav, că în oraşul Turnu Măgurele, dacă iei să studiezi individ cu individ, vei vedea că organizaţiile şi sectoarele de partid sunt copleşite de foşti social-democraţi şi că organizaţiile şi-au schimbat de la unificare structura lor de clasă socială.

Aceasta este politica infamă şi trădătoare a lui Florea Creţean pe care a făcut-o cu administraţia de la Prefectură, şi aşa în întreg judeţul […].

Florea Creţean a permis ca toţi funcţionarii administraţiei să se înscrie în marea lor generozitate în P.S.D. Florea Creţean a admis ca toate elementele fasciste, fascizante, compromise şi moşiereşti, ca toţi colaboratorii pe faţă sau pe ascuns ai dictatorilor, să pătrundă în administraţie şi în P.S.D. […].

Astăzi e cunoscut că Florea Creţean a umflat numeric intenţionat, cadre P.S.D. la Teleorman, pentru ca în caz de unificare a partidelor să domine cu majoritate covârşitoare Partidul [...].

Datorită faptului că Stefanski, fost legionar, era şef de cadre la

P.M.R., au pătruns în partid tot ceea ce se culege acum cu atâta generozitate, după atâta timp, numai şi numai elemente legionare pătrunse în rândurile Partidului.


Dacă la aceşti legionari se mai adaugă şi elemente compromise ce au pătruns şi prin filiera Social - Democrată la Teleorman, îşi poate închipui oricine care este compoziţia de clasă a Partidului şi ce reprezintă Administraţia în judeţul nostru [...].

Dumitru Bodnărescu a adus ca primar la Alexandria pe un oarecare Ioan Petculescu, apoi la Comitetul Judeţean, apoi în biroul politic - dovedit apoi fost legionar, cu şcoală de aviator paraşutist în Germania, exclus din partid după 2-3 ani de blestemăţii făcute aici [...].

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 106/1949, f. 145, 151, 152, 154, 155, 163, 187, 212, 213.

- 162 -

Partidul Muncitoresc Român P.M.R. C.C. Comisia Judeţeană de Verificare Comisia Centrală de Verificare Teleorman Intrare No.2250 Data 18 / VI / 1949

Proces-Verbal nr. 3 Stanciu Ion Mai înainte de 23 august a făcut politică legionară. A luat parte la şedinţele legionare, în 1937-1938 fiind corespondentul

cuibului din satul său. S-a dus voluntar în 1939. A luat parte pe frontul anti-sovietic unde a fost decorat cu „Bărbăţie şi

Credinţă” ascunzând partidului că a fost decorat. La primirea lui în partid nu a arătat că a fost legionar, muncind pentru

a câştiga încrederea partidului. Ca secretarul Comitetului Judeţean Putna a întrebuinţat metode de

comandă, metodă străină partidului nostru. Ca deputat de Putna s-a suprapus biroului Comitetului Judeţean şi

Prefectului de Putna desconsiderându-l în faţa tovarăşilor şi creându-i o atmosferă neprielnică în jurul său.

A ţinut legătura cu elemente legionare înlesnind eliberarea legionarilor. A dinamitizat casa secretarului de celulă din comuna Filioteşti.


Trimis de Comitetul Central la Judeţeana Teleorman în Biroul Secţiei Organizatorice, a muncit cu mult dinamism şi spirit revoluţionar, făcând stângisme care îngreuna munca. A ridicat un primar din Plasa Balaci în Campania colectărilor din 1948 într-o maşină formă de dubă pe care l-a dus până la plasă cu maşina şi i-a dat drumul. A întrebuinţat metode de comandă şi prin faptul că era încurajat de tov. Secretar Tudose s-a suprapus Biroului şi Comitetului Judeţean, trasându-le sarcini.

Este element dinamic, energic cu putere de muncă, are nivel ideologic, are simţ gospodăresc.

Este orgolios, are aere de superioritate, îi place să fie lăudat. Comisia luând în seamă şi memoriul depus de Tovarăşul şi

dovedindu-se că ar fi un duşman al Partidului hotărăşte scoaterea lui din muncă şi trimiterea lui în producţie, rămânând membru de partid.

Comisia confirmă calitatea de membru de Partid. Membrii Comisiei Preşedinte


- 163 -

Partidul Muncitoresc Român Comitetul Central Comisia Centrală de Verificare

Bucureşti 7 Iulie 1949

Către Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman Numai pt. Tov. Preşedinte

Vă transmitem listele alăturate asupra cărora vă atragem atenţia - sunt strict confidenţiale şi le veţi folosi în munca dvs. ca material

intern: - nu veţi divulga că sunt iscălite de şefi ai autorităţilor - deasemenea în folosirea lor veţi verifica îndeaproape fiecare caz în

parte. Deşi credem că majoritatea lor corespund realităţii, s’ar putea totuşi să fie şi date intenţionat

- la terminarea lucrărilor le veţi preda Secţiei de Cadre Comisia Centrală de Verificare



- 164 - Inspectoratul Jand. Piteşti

Legiunea Jandarmi Teleorman Biroul Siguranţei

Tabel nominal

De legionarii care în prezent sunt înscrişi în Partidul Comunist

Comuna Numele şi prenumele

Profesia Calitatea avută în mişcare

Calitatea în partidul comunist

Bălţaţi Niculescu Ion Agricultor Membru Şef celulă Bragadiru Popescu Alex Comerciant Şef cuib membru Călineşti Radu B.

Bănuţă Plugar Simpatizant Primar

Fântânele Petre Constantin

Agricultor Primar Primar

Idem Ilie Cismelaru Idem Primar membru Gărăgău Iamandi Aldea Idem Simpatizant Şef celulă Miroşi Ion

Stănculescu Învăţător Simpatizant Membru

Nanov Stafie I. Ilie Cismar Simpatizant Primar Orbeasca de Jos

Dumitru Sămăreanu

Plugar Simpatizant Şef celulă

Putineiu Dumitru Tudorea

Comerciant Şef cuib Membru

Papa Condor F. Ioan

Agricultor Şef cuib Pr. Tin. Prg.

Poenari Gr. Bălţatu Marin Învăţător Membru Membru Piatra Gheorghe

Velea Croitor Membru Membru

Rădoieşti Enescu Ioan Dogar Şef cuib Membru Slăneşti Voiculescu

Florea Lemnar Membru Şef celulă

Slob. Trăsnitu

David Călinescu

Plugar Membru Şef celulă

Spătărei Stoica Dobre Perceptor Membru Şef organiz.

Socetul Cojocaru Mihalache

Agricultor Şef cuib Membru


Suhaia Stan Cioltei Agricultor Membru Membru Smârdioasa Tudor Stan Comerciant Membru Membru Tufeni Ion Vâlcea Plugar Şef cuib Primar Vităneşti Marin Popescu Agricultor Simpatizant Primar Idem Ivan Ghiţă Tâmplar Şef cuib Membru Idem Vasile Istrate Zidar Simpatizant Membru

Se certifică de noi prezentul tabel nominal Comandantul Legiunei Teleorman Căpitan I. Mangâru –––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 117/1949, f. 14.

- 165 -

Legiunea de Jandarmi Teleorman Biroul Siguranţei

Tabel nominal De legionarii cari în prezent sunt înscrişi în Partidul Social Democrat



Calitatea în partidul Soc.

Democrat Ciolăneştii Deal

Stelian Florică Învăţător Şef Org. Membru

Deparaţi H. Gheorghe A. Gh.

Agricultor Şef cuib Membru

Dobroteşti Pătraşcu Alex Comerciant membru Membru Mavrodin Georgescu Ilie Croitor Membru Membru Măldăieni Iulian

Măgureanu Funcţionar Şef cuib Membru

Orbeasca de Jos

D-tru Tomescu Preot Şef Organizaţie

Membru

Purani Petre Manea Agricultor Şef cuib Membru

Se certifică de noi prezentul tabel nominal Comandantul Legiunei Teleorman Căpitan I. Mangâru –––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 117/1949, f. 25.


- 166 - Inspectoratul Jandarmi Piteşti

Legiunea Jandarmi Teleorman Biroul Siguranţei

Tabel nominal De legionari cari în prezent sunt înscrişi în partidul Fr. Plugarilor



Calitatea în partidul Fr. Plugarilor

Burdea Ion Ghiţă Secretar Membru Membru Bârla Bercescu

Nicolae Agricultor Şef cuib Membru

Băneasa Radu Vişan Idem Membru Şef Organizaţie

Butculeşti C-tin Ştefan Idem Membru Membru Idem Drăgoiescu

Alex idem Membru Membru

Cioceşti Radu Bălănescu Idem Şef cuib Membru Cervenia Barbu Dumitru Învăţător Şef cuib Membru Dobroteşti Cristescu Barbu Propr. Membru Membru Idem Ionescu

Gheorghe C.A.M. Şef cuib Membru

Florica Vlaicu Marin preot Şef cuib Membru Pielea Pascu Oprea Învăţător Şef cuib Membru Peretul Ilie Georgescu Idem Şef Org. Membru Idem Anghel

Georgescu Idem membru Membru

Idem Oprea Alexandru

Idem membru Membru

Idem Marin Marin Idem Simpatizant Membru Smârdioasa Tudor Dan Agricultor Simpatizant Membru Idem Jurubiţă Marin Idem Şef cuib membru

Se certifică de noi prezentul tabel nominal Comandantul Legiunei Teleorman Căpitan I. Mangâru



- 167 - Partidul Muncitoresc Român P.M.R. C.C. Comisia Judeţeană de Verificare Comisia Centrală de Verificare Teleorman Intrare No.3010 Nr. 386 Data 18 / VIII / 1949 - 1949 august 15 -

Raport Asupra desfăşurării muncii de verificare în săptămâna

de la 8 - 14 august 1949 Munca în această săptămână s-a dus cu 8 subcomisii pe întreg

cuprinsul judeţului având subcomisie la fiecare plasă. În această săptămână s-a terminat verificarea în comunele:

Organizaţia Membrii de partid

Verificaţi Neprezentaţi Plecaţi din localitate

Excluşi

Putineiu 1 119 66 49 4 2 Mozăceni 2 129 47 75 7 5 Pârlita 1 142 69 62 11 7 Brânceni 2 146 95 51 - 15

TOTAL 6

536

277

237

22

29 În general s-a verificat definitiv până în present 20 Organizaţii din

12 comune cu 2051 membrii a căror situaţie se prezintă astfel: - 986 prezentaţi - 879 confirmaţi - 107 excluşi, fiind exploatatori, legionari şi chiaburi - 88 plecaţi din localităţi - 28 necunoscuţi - 949 neprezentaţi. În prezent verificarea se face în comunele: Orbeasca de Sus, Lisa,

Ciolăneştii Deal, Albeşti, Cârlomanu, Bârla, Odaia şi Beiu cu 827 membri din 11 Organizaţii de bază prin proces verbal pe baza activităţii depuse.

După cum se vede mai sus, subcomisiile de verificare au de descurcat în muncă şi situaţia membrilor, care a fost mai mult decât confuză prin faptul că se găsesc o serie de tovarăşi înscrişi de judeţeană de mai multe ori


cum a fost cazul de la Orbeasca de Jos, Pârlita şi Peretu, alţii necunoscuţi unei unităţi sau plecaţi în alte localităţi fără nici o evidenţă şi fără a şti cineva unde sunt.

Mai mult că se găsesc şi decedaţi care nu au avut nici o menţiune în evidenţa judeţeană, ba în unele comune înscrişi toţi din familie de către secretarul celulei P.C.R. sau al Secţiunei P.S.D. din 1945, 1946, fără ca aceşti înscrişi să fi ştiut, iar la înscriere li s-a spus ca să se înscrie fie pentru pământul de la reforma agrară din 1945, ori pentru porumb de la mori, mai ales că atunci a fost secetă.

Ţinem să accentuăm că această situaţie se prezintă aşa chiar după identificarea făcută de Secţia Organizatorică a judeţului prin Resortul său de Evidenţă, fapt care îngreunează foarte mult munca de verificare, pe motivul că, dacă proporţia acestor cazuri enumerate mai sus este de 10-12%, timpul pierdut cu identificarea şi clarificarea, în această situaţie ajunge de multe ori la 15-25%.

Deci după realităţile găsite pe teren astăzi de către subcomisiile de verificare şi de noi am constatat că membrii de partid care au avut o activitate şi s-ar putea considera ţinând cont şi de situaţia socială în care este, sunt de maximum 50-60% din numărul total.

Restul sunt dintre chiaburi, inactivi, legionari, exploatatori, iar diferenţele dintre cei pe care i-am citat mai sus şi care nu face decât să răpească timpul pentru verificare atât de preţios, pentru faptul că evidenţa de la Teleorman fiind defectuos întocmită nu cuprinde nici pe departe adevărul.

Aceasta se explică şi prin situaţia organizaţiilor de bază care se găsesc trecute într-o comună 3-4 iar pe teren se găsesc toţi membrii activând la una sau maxim două spunând că, s-au contopit singuri de mai multe luni pe motivul că au rămas prea puţini într-unele şi dacă s-au văzut în această situaţie s-au restrâns într-una singură, adică la cea vecină, imediat, fără a mai pune problema activizări.

Caz concret dăm comuna Tufeni cu 4 organizaţii de bază: una întreprindere naţionalizată, una gospodărie fostă Fermă a Academiei R.P.R. Tufeni şi două sat iar la verificare s-au găsit toţi membrii lor într-una din cele din sat, cea de la centru, iar celelalte nu mai activaseră luni pe motivul că nu mai vin toţi membrii, iar cei rămaşi s-au dus la cea mai activă.

Acelaşi caz s-a întâmplat şi găsit de noi la comuna Peretu unde din trei s-au format două, fapt pentru care Judeţeana n-a vorbit nimic asupra frecvenţei, mulţumindu-se să aibe pe hârtie şi să-i dea în raport. „Frecvenţa 60-70%” din totalul înscris care în realitate nu mai era decât 30-40% aproape în fiecare organizaţie.

Subcomisiile îşi duc munca cu aceiaşi intensitate dar fără o planificare a lucrului în raport cu timpul şi din această cauză, că membrii de partid sunt


şi ei angajaţi ca şi populaţia comunelor respective, în Campania treierişului munca făcându-se mult noaptea şi într-o măsură mai mică dimineaţa, iar peste zi se fac caracterizări şi alte lucruri pregătitoare pentru şedinţe.

De asemenea, tot în cursul zilei când membrii vin mai puţin câte unu sau în grupe de 2-3, se complectează chestionare şi se iau autobiografii.

Cu ocazia înmânării carnetelor de membru s-a văzut nespuse bucurii şi emoţii între membrii de partid, că pe de o parte ei au devenit membrii ai partidului şi pe de altă parte au scăpat de o serie de elemente duşmănoase care se strecurase în Partid, scoţându-şi în evidenţă lipsurile şi luându-şi angajamente pentru a lichida cum şi pentru a duce la bun sfârşit orice sarcină trasată de Partid.

În această săptămână, sprijinul dat de Comitetul Judeţean s-a îmbunătăţit, resimţindu-se în Plăşile Alexandria, Roşiori de Vede şi Balaci unde mobilizările au fost mulţumitoare, iar subcomisiile în aceste Plăşi au reuşit să depăşească pe celelalte cu peste 30-40% deşi cea din Plasa Balaci a început mult mai târziu.

Contrarul în Plăşile Zimnicea şi Slăveşti merg slab prin faptul că mobilizările pe care le fac Plăşile nu sunt în măsura aşteptată la care se mai adaugă şi o altă cauză a subcomisiilor noastre, cea de la Slăveşti nu se orientează bine în muncă şi lipseşte spiritul mobilizator, iar cea de la Zimnicea, Preşedintele subcomisiei deşi membru al Comisiei Judeţene de Verificare nu numai că se suprapune dar suferă şi de acea boală a nepăsării.

În ceea ce priveşte organizaţiile de partid şi de Bază desigur că ele muncesc aşa cum dictează munca plasa, astfel că acolo unde plasa pune pe prim plan problema verificării şi ele sunt mai active, iar acolo unde plăşile nu arată tot interesul nici Organizaţia de bază şi Comitetele de partid nu dau sprijin efectiv.

Manifestări Reacţiunea s-a manifestat în cursul acestei săptămâni prin lansarea de

svonuri că se va face război şi acesta mai mult în jurul unor anumite zile ca de exemplu „La 1 sau la 15”, iar deosebit în Plasa Slăveşti la comuna Ciolăneştii Deal s-a manifestat prin tragerea clopotului de la Biserică spre a produce o alarmă şi a atrage atenţia membrilor de partid care erau în şedinţă colectivă de verificare spre a o întrerupe şi ieşi afară să vadă ce este ca la urmă să fie decât o farsă.

Greutăţi Greutăţile pe care le întâmpinăm sunt: lipsa de agitaţie aproape mai

peste tot cât şi lipsa de mobilizare cam la jumătate din plăşile judeţului, fapt


care face să îngreuneze munca iar subcomisiile să nu se poată ţine de planul ce şi l-au propus.

Aproape peste tot dosarele sunt incomplecte şi nu au măcar autobiografii deşi s-a atras atenţia de mult Comitetului Judeţean pentru acest lucru, fiind nevoite ca subcomisiile să ia autobiografie deşi acestea trebuiau să fie luate încă mai demult de către plăşi.

Cea mai mare greutate este întocmirea statisticei care trebuie să cuprindă toţi membrii de partid chiar dacă aceştia nu au voit să se prezinte sau au spus făţiş că refuză să se prezinte şi care urmează să fie înregistraţi în formularul „Excluşi pentru neprezentare” unde să zicem că cu greutate s-ar complecta, dar ce este de făcut aici şi cum se pot categorisi unii membru de partid care nu sunt cunoscuţi de nimenea într-o comună sau alta şi n-au fost cunoscuţi niciodată şi figurează acolo de 2-4 ani, iar Secţia Evidenţă ia categorisit acum 3-4 luni ca mijlocaşi, săraci sau chiaburi în mod imaginar şi fictiv, cărora nu le putem găsi o aşezare în statistica noastră şi care face să se reducă din numărul total, sau să deschidem coloane în mod special.

Măsuri Pe ziua de 8 curent s-a ţinut o şedinţă la Turnu Măgurele cu toate

subcomisiile unde s-a analizat munca şi s-a trasat noi sarcini căpătând în acelaşi timp cele mai slabe experienţa celor mai active şi care merg mai bine.

De asemenea s-a dus muncă pentru ajutorul subcomisiilor pe teren. Cu toată munca depusă şi ajutorul dat de Judeţeană găsirea de

elemente corespunzătoare spre a forma noi subcomisii nu am putut recruta decât un număr foarte redus.

Preşedintele Comisiei Judeţene de Verificare Teleorman Stoica Ion

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 135/1949-1950, f. 60-62.


- 168 -


Numele şi prenumele: Matriş Florea. Anul şi locul naşterii: 1888, comuna Liţa - Teleorman. Domiciliul actual: comuna Liţa - Teleorman. Origine socială: chiabur. Profesia de bază: plugar. Întreprinderea sau instituţia unde lucrează: plugăria Liţa. Ce funcţii deţine actualmente: plugar. Starea materială în prezent: 9 ha. Stagiul de partid: 1947 P.C.R. Ce muncă de partid a avut: membru.

A fost exclus din partid în ziua de 6 august de Subcomisia de Verificare Nr.1 Sector sau Plasa Turnu Măgurele pentru următoarele fapte: În casa lui a fost sediu legionar, având un copil care era în conducerea legionară din comună şi membri de partid în comună spun că şi el a fost legionar.

În urma recercetării cazului am constatat următoarele fapte: Susnumitul recunoaşte că în adevăr că în casa lui a fost sediu legionar şi un copil al lui are acum vârsta de 42 de ani a fost în conducerea legionară. Din constatările noastre nu poate să fie membru de partid.

În baza celor de mai sus, Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman hotărăşte că este de acord cu hotărârea subcomisiei.

Data 18 septembrie 1949 Semnătura membrilor comisiei SS Conform directivelor Comitetului Central; în cazul când cel ce a făcut

apel este nemulţumit de hotărârile Comisiei Judeţene de Verificare poate face din nou apel către Comisia Centrală de Verificare Bucureşti.



- 169 -

Materialul Comisiei de Verificare Comisia de Verificare Nr. 5 Organizaţia de Bază nr. 1 Comuna Zâmbreasca

Proces verbal

În zilele de 7 noiembrie 1949 până la data de 14 noiembrie 1949, subcomisia de verificare nr. 5 formată din tov. Alexandru A. Pană preşedinte şi Văleanu Ion, Gheorghe Tene, Radu Barbu şi Constantin Barbu cooptaţi de subcomisia din comuna Zâmbreasca judeţul Teleorman.

În urma verificării subcomisia a hotărât cu unanimitate excluderea din partid a următorilor tovarăşi notaţi mai jos [ … ]

Dumitru St. Popa Tovarăşul Dumitru Popa , membru de partid din 1946, născut în anul

1910, comuna Zâmbreasca judeţul Teleorman, cu avere de trei Ha teren arabil, provine din familie de ţărani mijlocaşi, în trecut a făcut politică legionară în anul 1938-1942 când a stat în trupul legionarilor făcând greutăţi în această comună, când erau la putere a bătut pe ţărani săraci, acest element a fost de acord cu ei în tot timpul, fiind garda lor. Au bătut la spate pe cetăţeanul Nicolae Zamfir şi pe Ion Tudor (Borcan). În faţa sub comisiei nu a fost sincer să-şi spună trecutul spunând că nu ştie cele întâmplate în timpul legionarilor, şi în timpul celor făcute nu a recunoscut nimic. Acest element şi în timpul de faţă face negustorie cu făină şi altele la capitală.

De la intrarea lui în partid nu a luat parte la şedinţe niciodată şi nici nu a dus nici o muncă de partid. Nu are legătură cu partidul.

Subcomisia hotărăşte excluderea din partid. Badea B. Bădăuţă Membru de partid din 1945, născut la 1900 în comuna Zâmbreasca

Judeţul Teleorman, are avere de 6 Ha teren arabil, provine dintr-o familie de ţărani săraci, în trecut a făcut politică legionară, în timpul cât a fost legionar a fost în grupul lor şi a luat parte la toate adunările lor şi la bătăile care executau şi au bătut pe Nicolae Zamfir şi pe Ion Tudor (Borcan).

A fost tot timpul de acord cu ce făcea, a fost şi curier legionar. În faţa subcomisiei nu a fost sincer să spună adevărul. A căutat să

ascundă în faţa partidului şi în prezent face negustorie cu diferite alimente la


capitală. Acest element nu are legătură cu partidul. La şedinţe nu a luat parte niciodată şi nici cotizaţia nu a plătit-o la timp.

Acest element nu poate sta în rândurile clasei muncitoare. Subcomisia hotărăşte excluderea din partid. Ilie Fl. Florescu Membru de partid din anul 1945, născut în 1910, comuna Zâmbreasca

judeţul Teleorman, provine din familie de ţărani săraci, posedă ca avere 2 Ha teren arabil. În 1938-1940 a făcut politică legionară făcând anumite greutăţi în comună, luând chiar hotărârea cu aplicarea a 25 la spate.

A terorizat oamenii din comună fiind ajutorul primarului comunei. Era de acord când se aplica 25 la spate, bătând pe cetăţeanul Nicolae Zamfir şi Ion Borcan şi luând parte activă la toate manifestările. Şi în present terorizează membrii de partid, îmbrăcând chiar cămaşa cu diagonală. De la venirea lui în partid nu a luat parte la nici o muncă de partid, neavând nimic comun cu acest partid. Chiar în 1949, făcându-se comasare în comuna Zâmbreasca, formându-şi anumite cuiburi a căutat să facă greutăţi în această privinţă. Nu are activate şi nu a cotizat. Acest element nu poate face parte din clasa muncitoare.

Subcomisia hotărăşte excluderea din partid


- 170 - Elemente duşmănoase sau necorespunzătoare care deţin funcţii în

cadrul regiunii Teleorman

Viişoreanu Marin

Şofer P.M.R. Vârtoape

Hotărâre excludere. de Bir. Reg. la 26 I 1951

A fost legionar, participând la rebeliune şi la jafuri în U.S , a fost chiabur.

Stanciu Ion Bir. G.A.S. Hotărâre Excludere la 26 V 1951

Fost legionar active, a protejat elemente legionare şi a introdus munci duşmanului.


Dr. Vişina Mecanic C.F.R. Roşiori

Nu este membru de partid

A fost primar la Roşiori în perioada legionară.

Ivănescu Maria

Miliţia Regională Teleorman

Este membră de partid

Fiică de fost comandant de sector legionar; sora ei a fost comandanta femeilor pe sector.


- 171 -

Partidul Muncitoresc Român Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman Numele şi prenumele: Virginia Popescu. Anul şi locul naşterii: comuna Militari - Ilfov. Domiciliul actual: Roşiorii de Vede. Origine socială: mic burgheză. Studii: 4 clase liceu, academia de arte frumoase. Profesia de bază: funcţionară. Întreprinderea sau instituţia unde lucrează: ţesătoria „Teleorman”. Ce funcţii deţine actualmente: funcţionară. Starea materială în prezent: nu are. Stagiul de partid: 1945. Ce muncă de partid a avut: Şef cadre în biroul organizaţiei de bază.

A fost exclus din partid în ziua de 21 septembrie 1949 de subcomisia de verificare nr.10 oraşul sau plasa Roşiorii de Vede […].

În urma recercetării cazului am constatat următoarele: - A avut activitate legionară şi a purtat cămaşă verde şi este nesinceră,

neagă complect că a fost legionară, însă este cunoscută de întreg oraşul că a fost legionară împreună cu soţul său.

Pe baza celor de mai sus Comisia de Verificare a Judeţului Teleorman hotărăşte: menţine excluderea din partid.

Data 27 martie 1950 Semnătura membrilor Comisiei SS


Conform directivelor Comitetului Central, în cazul când cel ce a făcut apel este nemulţumit de hotărârile Comisiei Judeţene de Verificare poate face din nou apel către Comisia Centrală de Verificare Bucureşti.


- 172 -

Partidul Muncitoresc Român Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman Numele şi prenumele: Tudor I. Lungu. Anul şi locul naşterii: 1907, comuna Suhaia - Teleorman. Domiciliul actual: comuna Suhaia. Origine socială: ţărani săraci. Profesia de bază: plugar. Întreprinderea sau instituţia unde lucrează: acasă. Ce funcţii deţine actualmente: nu. Starea materială în prezent: 3,46 ha. Stagiul de partid: 1945. Ce muncă de partid a avut: secretar celulă şi în Biroul Plăşii.

A fost exclus din partid în ziua de 16 septembrie 1949 de subcomisia de verificare Zimnicea [...].

În urma recercetării cazului am constatat următoarele fapte: - A avut activitate legionară şi a purtat cămaşă verde luând parte la

Coliva lui Moţa şi Marin şi la manifestaţia din Zimnicea la venirea tatălui lui Codreanu în acest oraş şi încă la 4 întruniri legionare.

Pe baza celor de mai sus Comisia de Verificare a Judeţului Teleorman hotărăşte: menţine excluderea din partid.

Data 29 martie 1950 Semnătura membrilor Comsiei SS


Am luat cunoştinţă

Dl. Tudor Lungu –––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 15/1949-1950, f. 65.


- 173 -

Partidul Muncitoresc Român Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman Numele şi prenumele: Constantin Gh. Costache. Anul şi locul naşterii: 1908, comuna Brânceni - Teleorman. Domiciliul actual: Brânceni - Teleorman. Origine socială: ţărani săraci. Studii: 4 clase primare. Profesia de bază: plugar. Întreprinderea sau instituţia unde lucrează: acasă. Ce funcţii deţine actualmente: agent cultivarea bumbacului. Starea materială în prezent: 1,50 ha teren arabil. Stagiul de partid: 1947. Ce muncă de partid a avut: în biroul organizaţiei de bază.

A fost exclus din partid în ziua de 30 august 1949 de subcomisia de verificare nr.3 oraşul sau plasa Alexandria [...].

În urma recercetării cazului am constatat următoarele: - A avut activitate legionară şi a purtat cămaşă verde şi diagonală şi a

fost ajutor de primar cu legionarii. A luat parte pe frontu antisovietic în cadrul Companiei de Poliţie Giurgiu cu care a făcut şi de pază la lagărul Senlica din U.R.S.S.

- Frecventează cârciumile din care cauză este văzut rău de săraci. Pe baza celor de mai sus Comisia de Verificare a Judeţului Teleorman

hotărăşte: menţine excluderea din partid. Data 30 martie 1950 Semnătura membrilor Comsiei SS Conform directivelor Comitetului Central, în cazul când cel ce a făcut

apel este nemulţumit de hotărârile Comisiei Judeţene de Verificare poate face din nou apel către Comisia Centrală de Verificare Bucureşti.

Am luat cunoştinţă

Dl. C. Costache



- 174 - Partidul Muncitoresc Român Comisia Judeţeană de Verificare Teleorman

Proces - Verbal

Voicu Vasile - Născut la 7 noiembrie 1923 în Comuna Măgurele Judeţul

Teleorman. - Domiciliul actual Bucureşti, Căminul C.F.R. Bratu Griviţa. - Origine socială ţărani mijlocaşi. - De profesie tâmplar. Lucrează la Griviţa C.F.R. Bucureşti - Funcţia actuală - elev Şcoala Impegat C.F.R. - Stare materială, nu are. - În partid s-a înscris în anul 1947 la 30 octombrie. - În partid nu a avut munci de răspundere. - A fost verificat şi exclus din partid la data de 14 decembrie 1949 de

către Subcomisia nr. 4 Plasa Alexandria pentru următoarele motive: - În anul 1947 a fost judecat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă

pentru dezertarea de pe frontul antihitlerist de Curtea Marţială a Corpului 7 Armată Craiova.

- Are viciul băuturii după care a făcut multe scandaluri în Comună, în familie şi la Căminul Cultural.

- În urma judecării contestaţiei de către Colectivul Judeţean de Verificare, s-a constatat următoarele:

- Este în legătură cu fiul preotului Cristescu din comună cu care a înjurat pe Tov. Deputat Albu Ciofalcă, a acuzat partidul şi pe Uniunea Sovietică spunând că nu are ştiinţa înaintată ca America şi Anglia.

- De asemenea s-a constatat că Voicu Vasile a făcut politică legionară îmbrăcând cămaşa verde cu diagonală, luând parte la şedinţele lor în viile şi pădurea din jurul oraşului Alexandria.

- În anii 1948-1950 a fost funcţionar referent Ad-tiv. în Ministerul Justiţiei unde la data de 1 martie 1949 a fost înlăturat din Serviciu necorespunzând. La fel a fost înlăturat din munca de la Comcar şi Răsăritul Roşiorului Bucureşti.

- Pentru imoralitate şi lipsuri mari de la Serviciu. - Element nesincer, scandalagiu, imoral şi beţiv. În baza celor de mai sus şi în urma constatării făcute de Comisia

judeţeană de verificare hotărăşte: menţinerea excluderii din partid. Data 6 iunie 1950 Semnătura membrilor comisiei SS




- 175 -


Situaţie Cu apartenenţa politică anterioară a membrilor de partid verificaţi şi

confirmaţi din judeţul Teleorman

Organul Total Legionari membrii

simpatizanţi Foşti cuzişti

PNŢ PNL FRN Alte part. burg.

Sionişti

Alexandria 177 9 29 21 59 29 - 30 - Balaci 159 1 26 27 119 42 - 14 - Roşiori 179 4 29 19 56 49 - 22 - Slăveşti 79 11 10 8 21 13 - 16 - Salcia 244 10 16 28 93 57 - 40 -

Tr.Măgurele 196 11 34 36 69 30 - 16 - Vârtoape 95 5 20 12 12 15 - 11 - Zimnicea 152 2 33 19 56 20 - 22 -

Alexandria 57 6 2 9 13 22 3 2 - Tr.Măgurele 21 - - 2 6 9 1 3 -

Roşiori 27 1 2 3 4 7 - 10 - Zimnicea 23 1 6 1 6 1 - 8 -

Miliţie Sec. 4 - - 1 1 1 - 1 - Activ Partid 19 3 2 1 6 2 5 - -

TOTAL

1.412

64

209

187

451

297

9

195

-



- 176 -


Tabel Nominal

De membrii de partid care nu pot fi promovaţi în munci de răspundere

din Judeţul Teleorman. Plasa Roşiorii de Vede

Nr.crt.

Numele şi prenumele Comuna Motivul

1 Dumitrescu Elena Drăcşănei Fiind soţul legionar şi exclus din partid; fiică de chiabur 21 Ha

2 Nelu St. Ion Dulceanca A făcut parte din Mişcarea Legionară

3. Cimpoeru Petre Bălţaţi A fost înscris în armata lui Horia Sima, prizonier din Apus

4. Boboc C. Florea Peretu Fost prizonier pe frontul din Apus, Divizia 4 Infanterie nu i se recunoaşte îndeaproape dacă a fost înscris în armata lui Horia Sima

5 Trună Dumitru Peretu Simpatizant legionari 6 Raţu Damaian Peretu Fost legionar 7 Moţe P. Constantin Peretu Fost legionar

Plasa Alexandria

Nr. crt.


1 Tudor Mâinea Mârzăneşti Simpatizant legionari 2 Peleanu Alexandru Pielea Simpatizant legionari 3 Borţun Dumitru Vităneşti Fost simpatizant legionar


Plasa Slăveşti

Nr. crt.


1 Anghel Ionică Trivalea A fost înscris în Mişcarea Legionară

2 Sotirescu Cosma Trivalea A fost legionar 3 Burcea R Constantin Trivalea A fost legionar 4 Florea A. Ioniţă Zlăteşti Simpatizant legionar 5 Stănică F. Vasilca Ciolăneşti Soţul ei a fost legionar 6 Elena Stănescu Ciolăneşti A simpatizat cu legionarii 7 Mihai Birigă Ciolăneşti Simpatizant legionar 8 Ioan Petru Zamfir Popeşti

Palanga Bănuit că a simpatizat legionarii, suntem de părere să rămână membru de partid, dar să nu mai fie ridicat în munci de răspundere şi să fie scos din postul de membru din Comit. Provizoriu

Plasa Zimnicea

Nr. crt.


1 Dumitru St. R. Nica Smârdioasa Legionar simpatizant 2 Pantele Jurubiţă Smârdioasa Legionar simpatizant 3 Alexandru F. Săpătu Smârdioasa Simpatizant legionari 4 Adrian Giorgescu Smârdioasa Simpatizant legionari 5 Barbu Petre Smârdioasa Simpatizant legionari. Nesincer 6 Lupu N. Marin Viişoara Simpatizant legionari. Nesincer 7 Raudum R. Tudor Răreanca Simpatizant legionari 8 Florea R. Petrică Răreanca Simpatizant legionari 9 Stoian D. Chiriac Năsturelu Simpatizant legionari 10 Florea I. Baliguţă Năsturelu Simpatizant legionari 11 Marin I. Boca Şoimu Simpatizant legionari 12 Bucur Gheorghe Şoimu Simpatizant legionari 13 Stancu Copăceanu Şoimu Simpatizant legionari 14 Cercel F. Marin Piatra Simpatizant legionari 15 Ilie St. Dunca Piatra Simpatizant legionari


16 Petre D. Stângă Piatra Simpatizant legionari 17 Ileana St. Dude Bragadiru Simpatizant legionari 18 Mihai Gh. Paraschiv Bragadiru Simpatizant legionari 19 Creţu P. Vasile Conţeşti Simpatizant legionari 20 Marin P.M. Nicolae Lisa Simpatizant legionari 21 Burcea I. Radu Lisa A simpatizat toate partidele 22 Ciobanu Constantin Fântânele Simpatizant legionari 23 Nicolae Ghelon Zimnicele Simpatizant legionari 24 Florea Mărăcineanu Păuleasa Simpatizant legionari 25 Concia I. Costea Smârdioasa Simpatizant legionari 26 Gheorghe Jurubiţă Smârdioasa Simpatizant legionari 27 Zaharia I. Vasile Conţeşti Simpatizant legionari

Oraşul Roşiorii de Vede

Nr. crt.


1 Chiriţă Vasile C.M.Z. Roşiori

A făcut politică legionară

Oraşul Zimnicea

Nr. crt.


1 Voia D. Alexandru Zimnicea A simpatizat cu legionarii Plasa Salcia

Nr. crt.


1 Florea Recea Băduleasa Simpatizant legionar 2 Ion Magheru Băduleasa Liberal şi legionar simpatizant 3 Oprea Al. Cârjan Tudor

VladimirescuA fost membru la legionari, dar nu a luat parte la şedinţe fiind numai înscris. Subcomisia a hotărât să nu i se mai dea munci de răspundere, să rămână numai membru de partid


4 Guşter Victor Tudor Vladimirescu

A simpatizat legionarii, nu a făcut greutăţi partidului

5 Florea Popa Furculeşti A făcut politică legionară, nu i se poate da munci de răspundere

Oraşul Alexandria

Nr. crt.


1 Năstăsecu Ion Nr. 4 Simpatizant legionari 2 Mitru Ion Com. Prov. Simpatizant legionari 3 Mateescu Aurel Com. Prov. A luat parte la şedinţe legionare 4 Angelescu Lucia Nr. 7 Simpatizant legionari 5 Nicolescu Petre Nr. 4 Simpatizant legionari 6 Gheorghiu Stăncuţa Nr. 3 Simpatizant legionari

–––––––––––––––– BJTAN, fond PMR, ds. 158/1950, f. 104-110, 114, 115.

MĂRTURII

Mărturii şi aprecieri - Iulian Rădulescu În ciuda faptului că a fi simpatizat legionarismul sau a fi fost legionar

este cel mai oribil lucru posibil - optică impusă de comunism - semnatarul rândurilor de faţă, având o vârstă destul de înaintată, 84 de ani împliniţi, îşi propune să contribuie cu obiectivitate şi sinceritate la înţelegerea fenomenului legionar atât la nivel naţional cât şi în judeţul Teleorman. Înţelegerea unei situaţii sau a unui fenomen social este o treabă destul de grea, ea presupunând cunoaştere, seriozitate, respect faţă de adevăr şi chiar tăria de a spune adevărul când acesta este împotriva noastră. Categoric, nu poţi combate ceva dacă nu eşti în cunoştinţă de cauză.

Perioada interbelică din ţara noastră, deşi, la modul general, a fost înfloritoare şi plină de realizări, a avut, totuşi, o democraţie cu destule carenţe şi abuzuri fără de care organizaţiile politice extremiste, de dreapta şi de stânga, nu s-ar fi născut.

Politicianismul, demagogia şi nedreptăţile, ca şi astăzi, după aproximativ 60-70 de ani, au fost destul de răspândite în România. Pe de altă parte, criza economică din perioada 1929-1933 a contribuit la accentuarea lipsurilor şi nemulţumirilor.

În aceste condiţii, „Garda de Fier” („Totul pentru Ţară”), partidul legionarilor, atrăgea an de an noi membri şi simpatizanţi, cu toate că din când în când se recurgea la acte de violenţă.

La baza doctrinei acestui partid se afla o sinteză sau o îmbinare specială a naţionalismului cu religia creştin ortodoxă putându-se afirma chiar că legionarismul a fost un fel de sectă religioasă.

Spre deosebire de nazismul german sau fascismul italian, partide de extremă dreapta considerate materialiste, legionarismul punea mare preţ pe religie - Dumnezeu şi Hristos ocupând un loc central în doctrina lor.

Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Legiunii - Căpitanul, cum i se spunea - avea convingerea că România nu din lipsă de programe nu progresează, ci din lipsă de oameni de elită şi capabili să se jertfească pentru ţară. Codreanu urmărea ca legionarismul să fie o mişcare de renaştere naţională şi de înnoire spirituală.

Nazismul şi fascismul, replici la comunismul sovietic, îşi aveau şi ele conducătorii lor mitici, respectiv, Hitler şi Mussolini, aşa că era necesar şi la români mitul Codreanu.


Iată, totuşi, cum un cărturar evreu românizat, Zigu Ornea, bun cunoscător al legionarismului şi autor al cărţii „Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”, îl prezintă pe C.Z. Codreanu la pagina 386: „[...] e dincolo de îndoială charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Dârzenia, intransigenţa, tăria convingerilor, integritatea morală, traiul modest, aproape de sărăcie, fanatismul credinţei ortodoxe erau, indiscutabil, calităţi care se distingeau într-o lume sceptică aranjoare, cu moravuri laxe şi mereu coruptibile. Aceste trăsături morale impresionau, convingeau, trezind admiraţie şi respect. Charisma lui Corneliu Zelea Codreanu era o realitate incontestabilă”.

La charisma lui Corneliu Zelea Codreanu se adăugau alte elemente care atrăgeau românii spre „Garda de Fier”, un anume activism constructiv care consta în tabere de muncă pentru repararea şoselelor, podurilor şi bisericilor, însuşi sediul central legionar - Casa Verde - fiind realizat prin muncă voluntară.

De asemenea, stilul lor emoţional şi ceremonios ritualic din care nu lipseau marşurile, cântecele, procesiunile religioase, posturile şi îmbrăcarea cămăşii verzi, toate acestea au dat rezultate bune încă de la început.

În ceea ce priveşte antisemitismul, de care legionarii au fost acuzaţi, uneori pe bună dreptate, după ştiinţa mea, situaţia se prezenta astfel. Evreii din România perioadei la care ne referim, în comparaţie cu numărul lor, ocupau poziţii mari şi importante în industrie, comerţ şi anumite profesiuni, de unde o anumită aversiune faţă de ei, cu menţiunea că era vorba în principal de un proces de origine social-economică şi religioasă. La această bază predominant economică se adaugă, după unii cercetători, o masivă prezenţă evreiască în rândurile partidului comunist şi în cele ale separatismului basarabean filosovietic.

Spre deosebire de germani, care practicau un rasism biologic, văzând în evrei nişte oameni impuri, legionarii, cel puţin teoretic, pledau pentru asimilarea evreilor cu condiţia ca aceştia să accepte valorile civile şi religioase ale românismului. Că aşa au stat lucrurile uneori o atestă două situaţii aproape incredibile pe care le relatează istoricul italian Michele Rallo în cartea sa intitulată „România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919-1945)”, lucrare tradusă şi publicată la noi după anul 1990. Iată ce scria Michele Rallo la pagina 52: „[...] preotul care oficiase căsătoria religioasă a lui Codreanu era un evreu asimilat, ca şi soţia lui Vasile Marin, unul din conducătorii cei mai importanţi ai Gărzii”.

Un mare păcat al legionarismului l-a constituit asasinatul, procedeu pe care l-a inaugurat însuşi Corneliu Zelea Codreanu în anul 1924, cu precizarea că de fiecare dată legionarii au fost provocaţi. Astfel, înaintea


alegerilor parlamentare din 1933, jandarmii au arestat mii de legionari şi imediat „Garda de Fier” a fost scoasă în afara legii.

În urma acestor măsuri abuzive se răspunde din partea legionarilor într-un mod la fel de nepotrivit: asasinarea la 29 decembrie 1933 a primului ministru I.G. Duca, în gara Sinaia, de către trei legionari cărora li s-a dat numele de „Nicadori”.

Spaniolul Francisco Veiga, în cartea sa „Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941”, tradusă şi publicată în limba română, a scris la pagina 205: „[...] asasinatul lui Duca nu a redus afluenţa de noi militanţi, în acelaşi fel în care moartea lui Manciu (asasinat de C.Z. Codreanu în anul 1924, n.m ) nu a fost urmată de descalificarea socială a lui Codreanu”.

Taberele legionare de muncă încep să aibă mai mult succes decât marşurile şi cântecele, iar participarea legionarilor la războiul civil din Spania dus împotriva forţelor susţinute de comunişti, toate acestea duc la o spectaculoasă dezvoltare structurală a Mişcării Legionare, dar aceste succese sunt din nou pătate de sânge. În 1936, o echipă de zece legionari, numiţi „Decemvri”, culmea culmilor, studenţi la Teologie, l-au asasinat pe Mihail Stelescu, legionar devenit foarte critic faţă de Codreanu şi bănuit că ar fi vrut să-l lichideze pe acesta.

Paradoxal, legionarii se considerau buni creştini, dar fanatismul şi fundamentalismul în care alunecaseră îi împingea spre crimă.

Şi cu toate acestea, unii dintre legionari au încercat să legitimeze violenţa şi chiar asasinatul, văzând în acesta un „sens purificator pentru neamul românesc”. „Dar sufletul Cetăţii le ceruse tuturor celor care pedepseau, să pedepsească. Înţelegeţi ce dramă se pune astfel în conştiinţa unui creştin? Căci îţi pierzi sufletul tău pentru a purifica sufletul neamului tău” (C. Noica).

După cum se poate observa, Constantin Noica scuză asasinatul politic, realizatorii lui, ca la fundamentaliştii islamici din zilele noastre, însemnând eroism.

Am prezentat evenimentele şi aspectele de mai sus, pentru că, deşi copil şi apoi preadolescent, în anii aceia, am fost influenţat de ele, asta cu atât mai mult cu cât printre rudele mele apropiate se aflau doi unchi, Gheorghe Bradu şi Vasile Vasiliu, învăţători, care, mai ales după moartea în războiul civil din Spania a legionarilor fruntaşi I. Moţa şi V. Marin, m-au convins să intru în organizaţia legionară pentru elevi şi tineri cunoscută sub numele de „Frăţie de Cruce”.

La alegerile parlamentare din anul 1937, legionarii au ieşit pe locul al III-lea şi au reuşit să aibă în parlament 66 de deputaţi şi senatori, motiv care îi determină pe adversarii lor politici să se unească şi împreună cu regele Carol al II-lea îşi propun să decapiteze „Garda de Fier”. Astfel, profitând de


o scrisoare rău inspirată a lui C.Z. Codreanu adresată savantului şi consilierului regal Nicolae Iorga, scrisoare care îi aduce celui care o concepuse o condamnare foarte exagerată de 10 ani de închisoare. Peste câtva timp, prim-ministrul Armand Călinescu recurge la un truc, aprobat tacit de regele Carol al II-lea: transferă pe deţinuţii C.Z. Codreanu, pe Nicadori şi Decemviri la o altă închisoare şi, sub pretext că aceştia, deşi bine legaţi, au vrut să fugă, îi lichidează.

Partidul legionarilor continuă să se bucure de simpatie şi în anii aceştia, 1936, 1937 şi 1938, avea în rândurile sale sau ca simpatizanţi intelectuali de seamă printre care Mircea Eliade, Emil Cioran şi Constantin Noica, cât şi reprezentanţi ai marilor boieri din familiile Sturza, Cantacuzino şi Tell.

În anul 1939, luna septembrie, ziua 21, deci în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, are loc replica legionarilor la asasinarea Căpitanului (C.Z. Codreanu), Armand Călinescu fiind executat. Respectiva echipa morţii, îndeplinindu-şi misiunea, se predă, şi în România sunt omorâţi, fără judecată, 252 de legionari din toate judeţele, inclusiv Teleorman, pentru a-i înspăimânta pe toţi ceilalţi legionari, întrecându-se astfel, după cum apreciază istoricul Francisco Veiga, normele Balcanilor din secolul al XX-lea.

Comuniştii - cei mai mari adversari ai legionarilor - şi invers, i-au acuzat pe aceştia mereu că au ucis patru prim-miniştri: I.G. Duca, Armand Călinescu, Ghe. Argeşanu şi Nicolae Iorga. În legătură cu această situaţie, istoricul Ghe. Buzatu, în cartea „Radiografia Dreptei româneşti (1927-1945)” face, la pagina 8, următoarea menţiune: „Dacă Dreapta îşi asuma asasinarea a patru foşti prim-miniştri la Bucureşti, [...] atunci Stânga trebuie să-şi asume căderea tuturor foştilor prim-miniştri ai României contemporane aflaţi în viaţă la venirea la putere cu ajutorul şi complicitatea Moscovei (Mareşalul Antonescu, Iuliu Maniu, C. Angelescu, Ion Gigurtu ş.a.)”.

Cât priveşte uciderea lui Iorga de către legionari în timpul efemerei lor guvernări, această faptă abominabilă i-a descalificat, chiar dacă omul şi politicianul Nicolae Iorga, nu savantul respectiv, a avut unele scăderi, l-a minimalizat pe C.Z. Codreanu şi a contribuit la asasinarea acestuia.

Cred că din cele arătate de mine până la acest punct se constată că, în genere, brutalităţile legionarilor erau răspunsul la nedreptăţile şi violenţele guvernelor cu care au avut de-a face. De asemenea, sunt vizibile limitele, lipsurile şi abuzurile democraţiei româneşti interbelice cât şi ale dictaturii carliste (1938-1940), când au fost desfiinţate toate partidele politice, a apărut un singur partid avându-l în frunte pe Carol al II-lea, pentru elevi s-a înfiinţat „Străjeria”, iar pentru adolescenţi „Premilităria”.


Deşi în anul 1938 se instalase o adevărată prigoană împotriva legionarilor, adolescentul care începusem să fiu, nedispunând de suficient discernământ critic, continuam să fiu influenţat de familie, fiind foarte sensibil la nedreptăţile sociale şi dornic să-mi slujesc patria, am avut naivitatea să cred în omul nou pe care-l propovăduia Mişcarea Legionară şi am continuat astfel să activez în „Frăţia de Cruce” din Roşiorii de Vede, oraşul meu natal, alături de mine aflându-se prietenii Anton Gornescu şi Silviu Capanu.

În toamna anului 1938, Liceul Anastasescu din Roşiorii de Vede, unde eram elev, nemaiavând clasa a V-a, m-am înscris la Liceul I.C. Brătianu din Piteşti şi am intrat în rândurile fedeciştilor de acolo, pentru ca în anul 1940 să fiu elev în clasa a VII-a, corespunzătoare clasei a XI-a de astăzi, la Liceul Sf. Haralambie din Turnu Măgurele.

Legionarii, începând cu 6 septembrie 1940, erau la conducerea României iar eu am devenit şeful „Frăţiei de Cruce” a elevilor din Turnu Măgurele, şef al organizaţiei judeţene pentru tineret fiind Constantin Dragodan, originar din Alexandria şi student la Drept.

Formarea şi educarea „fraţilor de cruce” se făcea după un anumit îndreptar, avându-se în vedere cele arătate ceva mai sus, pe care le consideram bune şi corecte. La sediul pe care îl aveau elevii din „Frăţia de Cruce”, ţin minte că în Turnu Măgurele era amenajat un loc special pentru rugăciune iar în ceremonialul şedinţelor era un moment anume rezervat memoriei martirilor legionari printre care Ion Moţa şi Vasile Marin, morţi în războiul civil din Spania. În practica educaţiei intra şi un carneţel personal în care erau notate subiectele sau problemele zilnice la care era obligat să se gândească fiecare frate de cruce. Exagerările negative care au circulat pe seama celor discutate de legionari în şedinţe mă obligă să dau asigurările de rigoare că acestea erau simple poveşti izvorâte din duşmănie sau necunoaştere.

În ceea ce mă priveşte, având o anumită doză de poezie şi visare, dar fiind şi reflexiv, nu mă atrăgeau prea mult nici marşurile, nici cântecele, nici revolverele pe care foarte puţini dintre elevi le aveau, după cum mă puneau pe gânduri unele acte de violenţă şi, cu timpul, chiar excesul de religiozitate.

Mi-aduc aminte că în perioada la care mă refer, în Roşiorii de Vede, un membru al unei familii înstărite, Constantinescu, poreclită, nu întâmplător, Colţatu, a fost bătut la fund în piaţa centrală pentru că obişnuia să critice vehement legionarismul.

În Turnu Măgurele, în timpul victoriei de scurtă durată, câţiva elevi, printre care şi eu, am avut în grijă un fel de librărie prin care se difuzau materiale de propagandă.


Din când în când, la şedinţă participa şi Constantin Dragodan, iar în vacanţa de iarnă (1940) am fost la o adunare pe ţară, organizată la Predeal, prilej cu care s-au făcut şi trageri cu arma. Mai târziu mi-am dat seama că, după toate probabilităţile, tragerile respective nu au fost chiar întâmplătoare deoarece în ianuarie 1941 a avut loc aşa-zisa rebeliune legionară, în urma conflictului dintre legionari şi generalul Ion Antonescu, conducătorul de atunci al statului român, om pe care germanii contau mai mult decât pe legionari, mai ales că el era şi şeful armatei şi războiul împotriva U.R.S.S. se apropia vertiginos.

În Turnu Măgurele, unde mă aflam şi unde era capitala judeţului Teleorman din acea vreme, „rebeliunea” s-a redus la un miting organizat de Prefectură în parcul central, printre participanţi aflându-se şi elevi de la Liceul Sf. Haralambie şi Liceul Comercial. S-au ţinut câteva discursuri prin care era acuzat de trădare generalul Ion Antonescu, acesta îndepărtându-i de la guvern pe legionari şi pe primul ministru legionar Horia Sima, conducătorul de atunci al „Gărzii de Fier”.

„Culmea răzvrătirii”: grupul din care făceau parte, după încheierea mitingului, a mers pe unele străzi, în formaţie militară, oprindu-se însă din când în când pentru a se închina şi a se ruga (!?!).

Aşa s-a încheiat activitatea legionară legală în capitala judeţului Teleorman, Turnu Măgurele.

Date fiind cele întâmplate după 131 de zile de guvernare ( sept. 1940 - ian. 1941), se ridică următoarea întrebare: rezultatul ar fi fost acelaşi dacă ar fi trăit Corneliu Zelea Codreanu?

Istoricul spaniol Francisco Veiga, în cartea sa „Istoria Gărzii de Fier”, a ajuns la concluzia că prin cele 131 de zile de guvernare Mişcarea Legionară s-a descalificat ca opţiune serioasă.

La rândul său, istoricul român C. Săndache, unul dintre autorii cărţii „Radiografia Dreptei româneşti (1927-1941)”, apreciază că „legionarii au căzut victime tocmai prea marii lor doze de intransigenţe cu profil mesianic”.

Ajuns la acest punct al expunerii, să ne amintim de o ispravă a generalului spaniol Franco. Acesta, spre sfârşitul vieţii sale, a ridicat lângă Madrid un monument imens, închinat luptătorilor de toate felurile: comunişti şi fascişti, anarhişti şi sindicalişti, toţi sub o singură inscripţie: „Fiecare a murit pentru Spania şi idealul său” - ceea ce este valabil şi pentru România.

Nu pot încheia fără a menţiona „binefacerile” cu care „m-au răsfăţat” ultimele două dictaturi din România secolului al XX-lea.

Dictatura lui Antonescu m-a condamnat la 2 ani de închisoare corecţională (cu graţiere după câteva luni) pentru că am păstrat un manifest


legionar pe care îl primisem de la organizaţia legionarilor adulţi din Turnu Măgurele - pentru aceeaşi „vină extraordinară” fiind eliminat din toate şcolile statului român, urmând să învăţ ca elev pregătit în particular, adică la fără frecvenţă.

În anul 1943, deşi sub aceeaşi dictatură, am fost internat pentru 3 luni în Lagărul pentru deţinuţi politici de la Tg. Jiu, fără să fi făcut vreun rău anume, mai ales că după ieşirea din închisoare mă prezentam săptămânal la Poliţia din Roşiorii de Vede pentru a face dovada că sunt disciplinat, prilej cu care o dată am fost înjurat de şeful poliţiei, Diaconu, licenţiat în drept.

Metodele poliţiei comuniste, deşi aparent mai civilizate, în fond erau destul de inumane şi, bineînţeles, de inspiraţie sovietică.

La începutul dictaturii comuniste, în anul 1945, când eram militar în termen la un regiment din Giurgiu, am fost trimis sub escortă la Turnu Măgurele şi depus în lagărul improvizat pentru prizonierii militari germani. Aici, din cauza mizeriei, m-am îmbolnăvit de dizenterie şi am scăpat de moarte ca prin minune.

În acelaşi regim totalitar, deşi absolvent de facultate, n-am putut lucra în învăţământ timp de 7 ani (1950-1957), am fost urmărit în permanenţă, anchetat de organele de Securitate, ameninţat şi forţat în anul 1960, când trebuia să fiu definitivat în învăţământ, să dau informaţii despre foştii legionari. „Cine nu este cu noi - ameninţau securiştii - este împotriva noastră”, destul de frecventă fiind şi o altă ameninţare: „Ursul nu joacă de voie, ursul joacă de nevoie”.

De acest blestem nu am putut scăpa decât în anul 1984, când am ieşit la pensie. Acum nu mai aveam ce pierde iar „ursul” nu mai trebuia să joace de nevoie. M-am întrebat de multe ori şi mă mai întreb şi astăzi cum am putut, totuşi, să fac faţă acestor încercări diabolice şi să păstrez atât măsura cât şi echilibrul, încât să nu-mi fac rău nici mie, dar nici a altora (!?!).

Medicamentele împotriva tensiunii nervoase şi arteriale nu mi-au lipsit niciodată din buzunar, iar conştiinţa, la rândul ei, m-a ajutat să nu mă abrutizez, ci dimpotrivă, să devin mai înţelegător, mai tolerant şi mai uman.

Sper ca tinerii de astăzi să înţeleagă perfect cât de odioase şi de inumane au fost dictaturile din România secolului trecut, după cum sper că tinerii vor şti să aprecieze binefacerile democraţiei şi ale libertăţii chiar dacă mai sunt încă multe de făcut.

Categoric, libertatea este una dintre marile valori ale omenirii.

* * *


Mărturii - Dumitru Borţun Deşi eram în vârstă de 16 ani, lucram ca mic salariat la primărie pe

funcţia de copist-telefonist. Aveam acasă un aparat de radio cu galenă (căşti) cu care mă distram în timpul liber.

Într-o dimineaţă de septembrie 1940 am auzit la micul meu aparat că a fost înlăturat regele şi că a preluat puterea generalul Antonescu împreună cu Horia Sima şeful suprem al legionarilor sau al partidului „Totul pentru ţară”.

În satul meu era deja organizat un cuib legionar al cărui şef era Ivan Ghiţă, muncitor tâmplar. În conducerea organizaţiei legionare din sat mai erau: Niţă Răducu, mecanic la moară care era şi primar al comunei, Florea Toader era în conducerea organizaţiei, de meserie dulgher, Marin Tatu de meserie tâmplar care era şi şeful poliţiei legionare din comună.

Toţi trei sunt morţi de multă vreme. Mai erau în conducere Ion Petcu care era şi ajutor de primar.

Şedinţele se ţineau în localul primăriei la care participam şi eu fără să fiu înscris în partid. Mai participau la şedinţe tot fără a fi înscrişi în partid: perceptorul anume Stan Dănescu, agentul sanitar Elefterie Crăciun, preotul satului şi alţi salariaţi de la nivelul comunei ca agentul agricol, agentul de cultura tutunului. Toţi sunt decedaţi.

Deşi nu eram membru al partidului şi nici al organizaţiei de tineret „Frăţia de cruce” care nu exista în satul meu, totuşi, fiind tânăr de 16 ani, mă folosea la diverse treburi Niţă Răducu, care era primar şi căruia eram subordonat pe linie administrativă.

Astfel, când a avut la Bucureşti o manifestare au mers un grup de legionari şi am mers şi eu împreună cu ei. Când am ajuns la Bucureşti am parcat la stadionul ANEF, eu am primit sarcină să păzesc hainele celor care au mers la acea manifestaţie. Ei se îmbrăcaseră în cămăşi verzi, iar hainele inclusiv paltoanele trebuia să le păzesc eu. Era o zi foarte friguroasă, de noiembrie 1940. Am mers la Bucureşti cu un camion deschis unde îngheţasem de frig.

Am mai participat la o instruire în pădurea Vedea. Comandant legionar pe plasa Alexandria era avocatul Duşan care ne instruia ca viitori legionari.

Salutul între legionari era „Trăiască legiunea şi căpitanul” şi se mai spunea camarade.

Dacă analizăm conducerea legionară de la nivelul satului meu, aproape toţi erau muncitori particulari, tâmplari, mecanici, câţiva agricultori. Se discuta şi se lansa lozinca „omul şi pogonul”.


În sat nu au fost evenimente deosebite, majoritatea oamenilor îşi vedeau de treburile gospodăreşti.

Toată această activitate legionară a existat din septembrie 1940 până în ianuarie 1941 când a avut loc rebeliune legionară. La noi în sat a fost linişte deplină. Deci totul a durat 4 luni de activitate legionară.

Din Alexandria erau ca vârfuri legionare un anume Petculescu care era şi primar al oraşului, unul anume Lupu care era viceprimar, Bogdan Ion care avea magazin de geamuri în Alexandria, Petre Iscru funcţionar de corporaţie.

Aproape toţi legionarii pomeniţi mai sus sunt morţi.

INDICE TOPONIMIC

Albeşti: 43, 62, 72, 162, 229 Alexandria: 16, 19, 26, 30, 33, 36, 40, 52, 53,

69, 71, 72, 87, 91, 95, 114-116, 130, 132, 134, 147, 148, 151, 154, 156, 162, 171, 203, 204, 209, 210, 213-216, 219, 220, 224, 231, 238-241, 244, 253, 259, 260

Alt-Ausse: 39 Antoneşti: 208 Ardeal: 14, 19, 75 Balaci: 8, 12, 27, 29-32, 36, 43, 52, 58, 59,

95, 108, 109, 114, 120, 121, 134, 189, 195, 219, 225, 231, 240

Baldovineşti: 89 Banat: 19, 75 Basarabia: 19, 20, 44, 71, 73, 74, 201 Băcăleşti: 95 Băduleasa: 43, 44, 49, 59, 95, 141, 144, 145,

183, 208, 243 Bălţaţi: 208, 226, 241 Băneasa: 85, 208, 228 Bârla: 208, 228, 229 Bârlad: 95 Becleanu: 84 Beiu: 208, 229 Berlin: 17, 33, 164, 166, 173 Berkenbrueck: 38 Beuca: 12, 13, 43, 58-60, 63, 108, 109, 114,

189, 195, 209, 219 Bivoliţa: 190 Bogdana: 12, 40, 43, 55-57, 144, 207, 216,

217 Bragadiru: 207, 226, 243 Braşov: 20 Brăila: 75 Brânceni: 51, 54, 171, 229, 238 Broşteni: 208 Bucegi: 15, 43, 64, 66 Buchenwald: 38 Bucov-Adunaţi: 183 Bucovina: 15, 19, 74, 201 Bucureşti: 8, 20, 21, 25, 26, 28, 29, 37, 38,

41, 44, 54, 58, 64, 65, 67, 72, 77, 83, 85- 88, 90, 99, 100, 106, 109, 113, 115, 117,

120, 122, 127, 128, 130, 133, 140, 144, 145, 157, 159, 160, 161, 166, 170-173, 178, 180, 184, 185, 187-189, 191, 192, 201-204, 206, 207, 210, 222, 225, 233, 237-240, 252

Bulgaria: 35, 66, 77, 185, 186 Burdea: 228 Butculeşti: 228 Buzău: 74, 85, 175 Buzescu: 36, 52 Calea Plevnei: 28 Caravaneţi: 141, 144 Călineşti: 208, 209, 226 Călmăţui: 27, 43, 56, 59, 95, 139, 141 Cârligaţi: 140 Cârlomanu: 229 Cervenia: 40, 53, 135, 207, 211, 228 Cioceşti: 228 Ciolăneşti: 242 Ciolăneştii din Deal: 22, 46, 51, 89, 188, 189,

209, 227, 229, 231 Ciolăneştii din Vale: 89 Ciurari: 208 Cluj: 15 Constanţa: 20 Conţeşti: 182, 183, 243 Dâmboviţa: 84 Deparaţi Hârleşti: 189 Dobrogea: 19, 168, 175 Dobroteşti: 227, 228 Drăcşănei: 50, 170, 208, 241 Drăgăneşti (plasa Roşiori de Vede): 8, 30, 31,

37, 110, 114, 202, 208, Drăgăneşti (Vlaşca): 220 Drăgăneşti - Prahova: 72 Dudeşti: 28 Dulceanca: 95, 241 Elisabeta: 183 Europa: 17, 18, 165


Florica: 207, 228 Frumoasa: 95, 162, 207 Furculeşti: 207, 244 Galaţi: 71 Germania: 16-19, 24, 28, 34, 38, 48, 74, 125,

164-166, 171, 176, 186, 210, 221, 224, Ghimpeţeni: 109 Giurgiu: 251 Goleşti: 209 Iaşi: 108, 114, 170, 173, 176, 178, 180, 194-

196 Italia: 24 Japonia: 24 Jilava: 25, 37, 173, 179, 180 Lăceni: 138, 220 Lada: 208 Licurici: 208 Lisa: 143, 229, 243 Liţa: 47, 54, 111, 135, 163, 233 Mavrodin: 227 Măgura: 85 Măgurele: 126, 222 Măldăieni: 95, 208, 227 Mârzăneşti: 241 Militari (Ilfov): 236 Miroşi: 109, 148, 182, 183, 199, 209, 219,

226 Mizil: 74 Moldova: 74 Mozăceni: 40, 53 Nanov: 226 Năsturelu: 242 Odaia: 31, 110, 229 Ologi: 163 Olt: 85, 101, 167, 168, 201, 202 Olteni: 96, 161, 189, 209 Orbeasca: 29

Orbeasca de Jos: 36, 52, 96, 138, 161, 196,

204, 209, 226, 227, 230 Orbeasca de Sus: 95, 229 Papa: 186, 208 Păuleasca: 162 Pârlita: 229, 230 Peretu: 51, 162, 181, 190, 192, 208, 222, 228,

230, 241 Piatra: 143, 183, 190, 207, 209, 222, 226, 242 Pielea: 135, 228, 241 Piteşti: 170, 217, 226, 228 Plopii Slăviteşti: 22, 26, 27, 31, 45, 46, 84,

85, 86, 101, 102, 104, 183, 208 Plosca: 144, 190, 197 Popeşti Leordeni: 84 Popeşti Palanga: 242 Poroschia: 95, 215 Prinţul Ferdinand: 171, 184 Purani: 227 Putineiu: 141, 226, 229 Radomireşti: 36, 201, 202 Rădoieşti: 226 Răreanca: 242 Râioasa: 95, 208 Roma: 34, 65, 164, 166 Rostock: 38 Roşiori de Vede: 8, 12, 26, 29, 30- 32, 35-38,

40, 42, 44, 47, 48, 50-52, 58, 87, 95, 110, 112, 114, 119, 126, 133, 162, 170, 182, 186, 196, 201-203, 205, 209, 210, 220, 231, 249, 251, 268, 269

Sachsenhausen: 38 Saele: 95, 144, 160 Salcia: 33, 139, 171, 207, 240, 243 Seaca: 52 Segarcea Vale: 95, 208 Senlica: 238 Sfinţeşti: 208 Siliştea Gumeşti: 40, 50, 53, 95, 109, 166,

212, 219 Slăveşti: 40, 53, 144, 188, 189, 211, 231, 240,

242 Slobozia Mândra: 95, 96, 191, 209, 220 Slobozia Trăznitu: 163


Smârdioasa: 13, 30, 38, 43, 60, 115, 134, 144, 148, 182, 183, 189, 203, 205, 207, 209, 227, 228, 242, 243 Socetu: 134, 208, 226 Stoborăşti: 209 Strîmbeni: 163 Suhaia: 54, 227, 237 Şoimu: 95, 163, 242 Tătărăştii de Sus: 189, 208, 209 Tecuci Kalinderu: 8, 27, 29, 36, 108, 114,

196 Teleorman: 7- 9, 11, 13, 15, 19-22, 25-27, 29,

31, 33-35, 37, 40-73, 75-91, 94-96, 99-113, 116-121, 125-132, 134, 136, 138-152, 154, 156-163, 166, 167, 169-172, 181-192, 194, 196-207, 210-218, 220-230, 232-241, 244, 250, 251, 265, 269

Tighina: 71 Tiraspol: 72 Transilvania: 20, 74 Trivalea: 242 Tudor Vladimirescu: 222, 243 Tufeni: 145, 183, 198, 207, 227, 230 Turnu Măgurele: 8, 26, 27, 29, 30, 33-35, 41,

43, 45, 46, 49-53, 55, 84-87, 95, 96, 101, 102, 104, 113-116, 119-121, 128-130, 133, 134, 140-148, 150-152, 154, 159-161, 163, 169, 171, 172, 181, 183-186, 190, 196, 202-205, 212, 221-223, 232, 233, 249, 250, 261-264, 266, 267

Turnu Severin: 77 Ţigăneşti: 209 Ungaria: 20, 66, 77 Uniunea Sovietică (URSS): 19, 72, 238, 239 Urlueni: 209 Uda - Paciurea: 12 Văcăreşti: 28 Vârtoape: 95, 213, 219, 235, 240 Vârtoape Sus: 95 Viişoara: 183, 190, 222, 242 Viena: 34, 39, 164, 166 Vităneşti: 53, 214, 227, 241 Vodă Carol: 144, 163 Zâmbreasca: 8, 29, 54, 59, 108, 109, 114,

203, 234, 235 Zimnicea: 30, 32, 38, 43, 48, 52, 61, 70, 88,

95, 114, 115, 129, 130, 133, 134, 140, 141, 143, 151, 159, 182, 183, 204, 220, 231, 237, 240, 242, 243

Zlăteşti: 242

.

Ordonanţă a Primăriei Alexandria, noiembrie 1941 (BJTAN).

PLANŞA 1


Ordonanţă a Primăriei Alexandria, noiembrie 1941 (BJTAN).

PLANŞA 2


Palatul administrativ Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

Palatul Justiţiei Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

PLANŞA 3


Şcoala de băieţi nr. 1 din Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

Liceul Sf. Haralambie din Turnu Măgurele

(Colecţia Corneliu Beda).

PLANŞA 4


Grădina Publică din Turnu Măgurele


Parcul din Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

PLANŞA 5


Gara Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

Poliţia oraşului Turnu Măgurele (Colecţia Corneliu Beda).

PLANŞA 6


Cazarma Regimentului Teleorman nr. 20


Cazarma Regimentului 20 Infanterie (Colecţia Corneliu Beda).

PLANŞA 7


Centrul oraşului Turnu Măgurele, martie 1941 (Colecţia Teodor Săceanu).

PLANŞA 8


Podul militar de pontoane Turnu Măgurele – Nicopole, martie1941 (Colecţia Teodor Săceanu).

PLANŞA 9


Trupe germane cantonate la Roşiori de Vede, 1941 (Colecţia Teodor Săceanu).

PLANŞA 10


Trupe germane în judeţul Teleorman, ianuarie 1941 (Colecţia Teodor Săceanu).

Aeroportul militar Roşiori de Vede (avioane JU 52), ianuarie 1941 (Colecţia Teodor Săceanu).

PLANŞA 11

Documents

mişcarea legionară din judeţul teleorman în documente