Upload
humberto-gross
View
33
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Grup Şcolar ,, Vasile Cocea” Moldoviţa Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Specializare: Tehnician ecolog si Protectia Calitatii Mediului
“In natura nimic nu se pierde, nimic ` nu se castiga, totul se transforma’’
Autor; Antonie Lavoisier
Profesor coordonator: Candidat: Iliesi Sorin Loba Mihaela- Ramona
1
Sesiunea iunie 2010
Studiul fenomenelor meteorologice
din zona Bucovinei
2
CUPRINS
CAP I. Introducere..............................................................................................................................3
1. Argumentarea titlului........................................................................................................................5
2. Descrierea zonei....................................................... ....................................................................... 6
CAP II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranzitie cu efecte negative asupra
mediului.................................................................................................................................................8
3 Ceata si negura...................................................................................................................................8
4 Ploi de lunga durata...........................................................................................................................9
CAP III Fenomene caracteristice a intregului an..................................................................................10
1 Uscaciunea si seceta...........................................................................................................................10
2 Ploile torentiale si grindina...............................................................................................................11
3 Furtunile............................................................................................................................................12
CAP IV Fenomene meteorologice cu efecte negative asupra mediului..............................................13
1 Insolatia.............................................................................................................................................13
2 Evapotranspiratia...............................................................................................................................13
3 Suhoveiurile......................................................................................................................................13
4 Stratul de zapada...............................................................................................................................14
5 Avalansa de zapada...........................................................................................................................15
6 Depuneri de zapada..........................................................................................................................16
CAP.V Factorii care determina dispersia si stationarea poluantilor...................................................17
1 Conditi geografice locale.................................................................................................................17
2 Inversiunea de temperatura..............................................................................................................17
CAP VI Factori care influenteaza poluarea aerului............................................................................19
CAP VII Concluzii.............................................................................................................................21
CAP VIII Bibliografie.......................................................................................................................22
3
Introducere
Actualitatea lucrării. Din toţi factorii de mediu, climei ii revine rolul cel mai important. Ea
constituie principalul agent energetic modificator al scoarţei terestre, determinînd dinamica
reliefului si evoluţia landşafturilor geografice, repartiţia pe Terra a lumii vegetale şi animale,
precum şi a aşezarilor umane. Clima este principala sursa de energie indispensabiă vieţii, iar
in ultimul timp şi o sursă de energie regenerabilă (solară, eoliană, termală etc.). In toate
modurile ei de manifestare însă clima nu este doar o sursă de energii vitale, ci şi un factor de
risc enorm care condiţionează apariţia altor energii, deseori destructive, provocind enorme
pagube materiale şi numeroase pierderi umane.
Atmosfera este una dintre componenetele de bază ale mediului înconjurător. Însuşirile
fizice ale atmosferei (temperatura, presiunea, densitatea etc.), pe de o parte, şi procesele
care au loc în cuprinsul ei, pe de alta, prezintă variaţii temporale şi teritoriale, la originea
cărora se află schimbările periodice şi neperiodice pe care le înregistrează factorii radiativi,
fizico-geografici şi dinamici ce generează clima oricărei regiuni de pe Pământ şi a planetei în
ansamblul ei. Cum bine se înţelege, riscurile meteorologice se integrează riscurilor naturale.
Adăugate la acestea din urmă, considerate şi fenomene naturale extreme (cutremure de
pământ, inundaţii catastrofale, deplasări masive de teren, etc), se constată faptul că în istoria
dezvoltării societăţii umane, pe măsură ce gradul de civilizaţie şi economia s-au dezvoltat, a
crescut gradul de vulnerabilitate a populaţiei la diferite riscuri, concomitent cu creşterea
frecvenţei acestora şi în consecinţă, pierderile materiale şi numărul victimelor umane datorate
acestor fenomene au cunoscut un ritm ascendent, devenind considerabile. Aceasta, din două
motive: pe de o parte, prin faptul că la declanşarea unor fenomene naturale extreme participă
şi impactul antropic asupra mediului, iar pe de alta, prin faptul că însăşi dezvoltarea
economică mondială accelerată din ultimele decenii a atras după sine riscurile faţă de
propriile sale tehnologii.
Caracteristicile climei joacă un rol extrem de important în viaţa şi activitatea societăţii
omeneşti. Acest rol are o faţă şi un revers, căci clima reprezintă în acelaşi timp, o resursă şi
un risc.
Clima influenţează în bună măsură exploatarea şi utilizarea altor resurse. Astfel,
petrolul şi gazele naturale servesc, între altele, pentru protecţia împotriva frigului şi căldurii; o
mare parte a energiei electrice consumate în industrie provine din resursele hidraulice care
4
depind de climă; apa utilizată în tratarea materiilor prime (22 m³ de apă pentru rafinarea unui
m³ de petrol, 3 000 m³ de apă pentru producerea unui m³ de c„Deceniului de acţiuni privind
atenuarea consecinţelor catastrofelor naturale”.
Pe teritoriul. Moldovei unde peisajele naturale sunt extrem de valorificate, iar
agricultura, ca ramură strategică a economiei naţionale, este foarte vulnerabilă, către
schimbările de climă, cunoaşterea variabilităţii acestor factori de risc prezintă un interes
deosebit.
Sporirea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice nefavorabile din ultimele
decenii, necesită estimarea duratei, probabilităţii şi a arealului de manifestare a acestora la
nivel regional.
Scopul lucrării: – Scopul principal al studiului constă în evidenţierea variabilităţii
spaţio-temporale a fenomenelor meteorologice de risc luate în studiu, a tendinţei de
modificare a acestora, a evidenţierii frecvenţei şi estimarea vulnerabilităţii teritoriului faţă de
acestea.
Ţinînd cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova, am cosiderat util de a
face un studiu asupra: Fenomenelor şi proceselor climatice de risc din perioada caldă a
anului, deoarece în toate modurile ei de manifestare, clima nu este numai o sursă
declanşatoare de energii vitale, sub diferite forme ci şi un factor de risc care incubă şi alte
energii, uneori cu efect catastrofal, ce crează dezordine în sistemele geografice, mergînd
pînă ditrugerea lor totală, provocînd imense pagube materiale şi victime omeneşti.
În lucrarea dată au fost abordate acele riscuri climatice specifice climatului Republicii
Moldova, cu diferite influenţe care au fost clasificate după sezon şi tipuri genetice creînd
imaginea de ansamblu a acestor fenome, pentru fiecare pas în parte, pe care îl parcurge.
Tema tratată nu este extransivă. Se dovedeşte, pe de o parte, o informare ştiinţifică
adecvată asupra celor mai periculoase fenomene climatice de risc, ca geneză, mod de
manifestare şi consecinţe, în scopul cunoaşterii potenţialităţii lor distructive, a prevederii,
prognozării, preîntîmpinării şi diminuării consecinţelor lor, iar pe de alta o încercare de
abatere metodologică a unor astfel de fenomene (cauciuc sintetic) depinde la rândul ei de
climă.
La etapa actuală problema fenomenelor naturale de risc, inclusiv şi cele climaterice, sunt de
importanţă majoră, fapt confirmat şi de hotărârea O.N.U. care a stabilit că perioada 1991-
2000 este perioada
5
Argumentarea titlului
Tema mea este ,,Studiul fenomenelor meteorologice din zona Bucovinei.,, Mi-am ales
aceasta tema deoarece am considerat ca este mai usor de a cauta informatii.
Pentru a putea realiza aceasta lucrare a trebuit sa obtin informatii de pe internet , din carti
obtinute de la profesorul de specialitate ,de la biblioteca. Am lucrat mult la aceasta tema
pentru a ma putea incadra la nivelul colegilor mei. Finalizarea acestui proiect a avut loc in
timpul celui de-al -ll-lea semestru.
Am anormale, fenomene meteorologice( ploi, furtuni, grindina), ierni blande- toate
modificate radical.obtinut informatii de la centrele de meteorologi din zona, am fost pe teren
sa fac fotografii. Cum in ultimul timp s-a modificat radical clima in proportie de 40-50% am
considerat ca sunt in cunostinta de cauza sa realizez acest atestat. Modificarea climei in
ultimul timp a dus la mari modificari meteorologice: temperaturi
6
Descrierea zonei
Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor
româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri,
cu pădurile sale, cu faună şi floră.
Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul
Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei,
în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-
o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud. În termeni
largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiţiile fizice au creat două mari sub-
categorii: climatul muntelui şi cel al podişului.
Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea
vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în
comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă.
Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile
medii anuale sunt de 700 mm.
Rezervaţia „Codrul Secular” de la Slătioara, lângă vârful Rarău, încercuieşte una din
cele mai vechi păduri ale României, unii copaci având peste 400 de ani vechime. Multitudini
de flori sălbatice, aşezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu închis,
se află pe cele mai frumoase întinderi posibile din ţară.
Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare
rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România,
este practicată în mare măsură.
7
Imag nr1
8
CAP.II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranziţie cu
efecte negative asupra mediului
Ceaţa şi negura
Imag nr2
Ceaţa este alcătuită din particule fine de vapori de apă aflaţi în suspensie în
atmosfera inferioară, care reduc vizibilitatea la câţiva zeci de metri.
Negura este alcătuită dintr-o ceaţă foarte densă, care se produce în special toamna,
când o masă de aer rece se deplasează pe teritoriile foarte încălzite în zilele precedente,
fenomen care reduce vizibilitatea la câţiva metri. Din punct de vedere meteorologic aceste
fenomene se caracterizează printr-o cantitate mai mică sau mai mare de umezeală, ca şi prin
temperaturi relativ coborâte, adesea marcând inversiuni de temperatură, ceea ce exercită o
influenţă deosebită asupra calităţii mediului.
Observaţiile asupra ceţii şi a negurii sunt observaţiile vizuale foarte uşor de efectuat de
către elevi, ele constau în notarea zilei când s-a produs fenomenul, intervalul oral în care a
persistat ceaţa, momentului de început şi de sfârşit, vizibilitatea, dacă în apropiere sunt surse
de poluare şi ce fel de surse, direcţia în care bate vântul şi deci direcţia în care sunt duse
noxele industriale, ce boli sunt specifice regiunii, dacă sau observat vătămări la plante şi
animale.
9
Ploile de lungă durată
Specificul circulaţiei generale a atmosferei din sezoanele de tranziţie determină o
frecvenţă mare a ploilor de lungă durată. Acestea pot avea uneori repercursiuni favorabile
asupra calităţii mediului dar mai adesea nefavorabile. Umezeala din aer şi din sol poate
provoca numeroase vătămări covorului vegetal, culturilor, legumelor, pomilor fructiferi etc.
Cantitatea mare de apă poate duce la înălţarea nivelului pânzei freatice la inundaţii în
luncile râurilor sau la acumularea de apă.Pe aceste locuri vegetaţia se îngălbeneşte şi piere,
culturile fiind astfel, total compromise. În asemenea situaţii sunt necesare locuri de drenare şi
de secare.
Pe astfel de terenuri sunt necesare realizarea unor lucrări hidroameliorative.
10
CAP III Fenomene caracteristice intregului an
imag nr3
Uscăciunea si seceta
Pentru latitudinile temperate, fenomenele de uscăciune şi secetă sunt fenomene
meteorologice caracteristice întregului an deoarece ele sunt condiţionate de absenţa
precipitaţiilor, situaţie posibilă în oarecare lună a anului.
În Romania cea mai importantă seceta a secolului a fost cea din anul 1946, cand,
deşi precipitaţiile căzute au totalizat cantitatea mai mare de apă în anul precedent totuşi apa
căzuta n-a satisfacut necesarul de umezeala din sol. La acesta s-a mai adăugat temperaturi
foarte ridicate peste 33 grede Celsius în aer şi peste 50 grade Celsius pe sol în tote lunile de
vară precum şi în septembrie.
Metode practice de studierea a fenomenelor de uscaciune şi secetă
Iniţial studiul fenomenelor de uscăciune şi secetă s-a întemeiat numai pe baza
studiului asupra precipiţatiilor cu ajutorul delimitarii perioadelor de uscăciune şi secetă.
Frecvenţa, durata şi indensitatea acestor perioade de uscăciune şi seceta sunt câţiva
parametri care intereseaza în studiul acestor fenomene.
Indicile de ariditate
Se cunosc numeroşi indici de ariditate, dar cel mai expresiv şi care poate fi uşor folosit
de către elevi este indicile de ariditate ”Emm de Mortonne” care redă relaţia existenta între
climă, vegetaţie şi apele unui teritoriu
11
Ploile torenţiale şi grindina
Consecinţele acestor fenomene meteorologice se constată imediat asupra calităţii
mediului.
Ele se produc în perioada caldă a anului ca urmare a supra încălzirii suprafeţei active
care dezvoltă la maximum convenţia termică şi se caracterizează prin:
- durata mica(pana la 30 de minute)
- intensitatea foarte mare
- fenomene electrice( tunete şi fulgere)
În cazul averselor cu grindină, se adaugă bucăţile de gheaţă căzute de diverse
dimensiuni şi vântul puternic, ceea ce amplifică viteza lor de cădere.
Cele mai afectate terenuri de catre asemenea fenomene sunt cele de pe versantii cu
expunere sudica,care favorizeaza o buna insolatie in cursul zilei,urmate de terenurile
orizontale.Asemenea fenomene provoaca mari pagube si peisajului agricol prin distrugerea
culturilor,calcarea recoltelor,scuturarea florilor,vatamarea fructelor si distrugerea strugurilor
etc.
Datorita numeroaselor consecinte asupra peisajului geografic,observatiile asupra ploilor
torentiale si asupra averselor cu grindina.
12
FURTUNILE
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,
metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântilui de
intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101
km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzînd furtuni violente. Vânturile care
ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea
uraganului.
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,
metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântilui de
intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101
km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzînd furtuni violente. Vânturile care
ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea
uraganului.
13
imag nr6
CAP IV Fenomene meteorologice de
vara cu efecte negative asupra mediului
Toate fenomenele meteorologice incluse în această grupă( insolaţie excesivă,
evaporaţia, suhoveiurile, ploile torenţiale) au, sub raport genetic o trăsătură specifică şi
anume regimul termic de vară caracterizat prin valori foarte mari (25-30 grade C in aer si 50-
60 grade C pe sol).Întrucât cele mai mari valori ale temperaturilor de vară se produc în
regiunile agricole ale ţării, consecinţele nefavorabile ale acestora asupra calităţii mediului se
constată în deosebi în peisajul agricol.
Insolatia
Este fenomenul prin care se înţelege durata de strălucire a soarelui dintr-un punct
oarecare. Aceasta este vizibil influenţată de regimul de nebulozitate. În condiţiile unei durate
14
prelungite de însorire are loc creşterea temperaturi solului şi a aerului, iar aceasta la rândul
său, poate genera diferite fenomene si procese meteorologice ca: evaporatie şi
evapotranspiraţie intensă, fenomene de uscaciune şi secetă, ploi toreţiale însoţite uneori de
grindină, insolaţia prelungita este asociata cu fenomenele de uscăciune şi secetă care pot
avea cele mai grave consecinţe în perioada de vegetaţie manifestându-se în mod deosebit,în
diferite regiuni ale ţării.
Evapotranspiraţia
Se întelege prin evapotranspiraţie cantitatea totală de apă caldă prin evaporaţie de
către sol şi prin transpiraţie de către plantele inferioare sub influenţa creşteri temperaturi în
special în perioada caldă a anului. În condiţiile de secetă aceasta poate creşte atât de mult
încât rezerva de apă din sol, obţinută pe cale naturală, sa se epuizeze. Se spune atunci că s-
a atins punctul de ofilire a plantelor, acesta încep să se îngălbenească şi treptat pierd.
Suhoveiurile
Datorită temperaturi mari şi a vitezei cu care bate acestea hrănesc
evapotranspiraţia , reduc umezeala solului, dezgolesc rădăcinile plantelor mărind influenţa
secetei asupra culturilor şi acţiunea mecanică de distrugere asupra culturilor şi acţiunea
mecanică de distrugere asupra vegetaţiei.
În timpul perioadei de coacere produc scuturarea boabelor, fructelor, culoarea
recoltelor. În
cazul suhoveiurilor care bat la începutul perioadei de vegetaţie, când vegetaţia nu acoperă în
întregime solul au loc furtuni de praf, care antrenează particulele cele mai fine si mai
productive din sol.
STRATUL DE ZAPADĂ
Este cel mai tipic fenomen climatic de iarnă care se formează şi se menţine pe
suprafaţa solului,în
condiţiile temperaturilor negative. În anumite condiţii de timp acesta poate apărea de timpuriu
şi se poate menţine până târziu. Fiind însoţit şi de îngheţ poate influeţa negativ calitatea
mediului prin cele mai timpurii şi cele mai târzii date de aparaţie şi dispariţie ale
acestuia,grosimea maximă absolută a stratului de zăpadă poate determina in timpul topirilor
15
bruşte de primăvară,fenomene de inundaţie ca in primăvara anului 1973.Depunerea zăpezii
sub forma de troiene poate provoca asfixierea plantelor a animalelor,troienirea aşezărilor
omeneşti ca în iarna 1953 când s-a format un strat gros de zăpadă.
imag nr 7
AVALANŞA DE ZĂPADĂ
Se înţelege o masă de zăpadă care se deplasează cu o viteză mare de 50 până la 100
km/h pe văile şi versanţii cu arbori sau alte obstacole întâlnite in cale,pot provoca mari
pagube economiei naţionale si mediului înconjurator cu doborîturi de arbori, distrugerea
pădurilor, a drumurilor forestiere,culmelor,întreruperea circulaţiei, roziunea versanţilor etc.
Astfel de fenomene se pot observa si studia in regiunea de munte.
16
imag nr 8
DEPUNERI DE ZĂPADĂ
Adesea chiciura,poleiul si lapoviţa îngheaţă în anumite condiţii de
temperatura,formează un depozit de gheată care se aşează pe suprafaţa solului,plantelor si
ramurile copacilor,pe acoperişul caselor etc. Durata depunerilor de gheaţă este condiţionată
de grosimea lor,de particularităţiile regimului termic(menţionarea temperaturilor negative în
17
timp mai îndelungat)de particularităţiile regimului vântului(predominarea calmului).Formarea
depuneriilor de gheaţă depinde în primul rând de particularităţiile circulaţiei.
img nr.9
CAP. V Fenomene care determina dispersia si stationarea
poluantilor
Mişcarea aerului pe orizontală sau verticală reprezintă calea de dispersia poluanţilor.
, consecinţa acestora la sol fiind invers proporţională cu viteză.
18
Condiţii geografice locale
Aşa după cum s-a anticipat condiţiile geografice locale pot influenţa vizibil poluarea
atmosferei. În acest sens un rol important îl au formele de relief şi în mod deosebit, depresiuni
şi culorile.
Inversiunea de temperatură
În cursul anului, inversiunilor de temperatură au cea mai mare frecvenţă şi intensitate în lunile
de iarnă, fiind prezente şi în celelalte anotimpuri dar mult mai reduse.
Conform zonalităţilor geografice distribuţia temperaturii aerului în natură este invers
proporţională cu altitudinea pe măsură ce creşte temperatura aerului scade. Sunt însă situaţii
când temperatura aerului creşte cu altitudinea şi in acest caz avem de-a face cu o inversiune
de temperatură
CAP VI. Factori meteorologici care influenteaza poluarea
aerului
Gradul de poluare al unei regiuni este foarte mult influentat de particularitatitile
climatice ale stratelor joase ale atmosferei,ca si de conditiile geografice locale. Raspandirea
poluantilor in atmosfera sau stationarea lor in patura inferioara de aer depinde in primul rand
de conditiile meteorologice.
Din acest punct de vedere factorii meteorologici pot fi impartiti in:
19
1.factri care determina stationarea poluantilor(inversiunile temice calmul atmosferic,umezeala
aerului si precipitatiile atmosferice)
2.factoti care determina dispersia poluantilor(vantul si stratificatia instabila a aerului)
1.a) Inversiunile de temperatura au cea mai mare fregventa si intensitate in formele
depresionare de relief,indeosebi in depresiunile intramontane, pe vai, unde existenta unor
surse de poluare va duce la acumulare si stagnarea timp mai indelungat al poluantilor
b)Calmul atmosferic are cea mai mre fregventa in depresiuni,unde conditiile otografice nu
permit dezvoltarea unor miscariorizontale ele aerului,fiind caracteristica stabilitatea
atmosferica.
c) Umezeala aerului impiedica dispersia impuritatilor prin micsorarea vitezei de deplasare a
acestora, influenteaza foarte mult formarea unor compusi,marind poluarea atmosferei in
special in jurul uzinelor chimice.
a anului d)Precitatiile atmosferice pot avea un efect invers, prin caderea lor se creeaza
o turbulenta si o instabilitate a paturilor joase de aer,unde,datorita concentratiei mari
de pulberi si noxe industriale,pot aparea diferiti compusi chimici, in atmosfera
inferioara,pe sol si in ape influentand in mod direct calitatea mediului.
2.a) Vantul constituie unul din principalii parametric meteorologici care
determina transportul poluantilor pe plan orizontali.
In cursul anului cele mai mari viteze ale vantului in regiunile lipsite de obsacole
se inregisrteaza iarna si primavara cand si dispersia va fi maxima.
b)Stratificarea tehnica instabila a aerului. In conditii de timp senin si semisenin
are loc incalzirea suprafetelor acive di deci aparitia curentilor verticali de convectie
care contribuie la dispersia poluantilor. Intensitatea acestora este maxima in timpul
zilei, la amiaza si indeosebi in perioada calda.
Concluzii
1. Activitatea de meteorologie reprezint ansamblul actiunilor destinate supravegherii
permanente si cunoasterii mediului aerian prin observatii si masuratori specifice privind starea
si evolutia vremii, necesara pentru dezvoltarea social-economica a Romaniei.
20
2. Activitatea de meteorologie este de interes public national si se desfasoara in
conditiile prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice
Mondiale, organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, cu acordurile incheiate de
aceasta organizatie cu alte organizatii internationale, precum si cu prevederile conventiilor
internationale in domeniu la care Romania este parte.
3. Activitatea de meteorologie aeronautica reprezinta ansamblul activitatilor destinate
supravegherii permanente si cunoasterii evolutiei conditiilor meteorologice, necesara in
vederea informarii si protectiei meteorologice a navigatiei aeriene, si este parte integranta a
serviciilor de navigatie aeriana.
4. La randul sau activitatea de meteorologie aeronautica se desfasoara in
concordanta cu standardele, practicile si recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale
si ale Organizatiei Aviatiei Civile Internationale in domeniul aviatiei la care Romania este
parte si se desfasoara in conformitate cu reglementarile specifice ale autoritatii de stat in
domeniul aviatiei civile.
Bibliografie
Pentru realizarea acestui atestat am apelat la anumite surse:
1.’’ Râurile României’’. Monografie hidrologica, Institutul de Meteorologie
si Hidrologie, Bucuresti.(1971).
21
2.’’Poluarea si protectia mediului’’.Barnea M. Papadopol C. ‘Edit.stiintifica
si enciclopedica- Bucuresti(1975)
3’’Fenomene climatice de iarna si de vara’’. Bogdan Octavia, Edit.
Stiintifica si enciclopedica- Bucuresti.(1978) .
4. Cu ajutorul motorului de cautare google
-www.wikipedia.ro
-www.linco-com.ro
-www.fenomene meteorologice.ro
22