Mixturi asfaltice

Caiet de sarcini STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

Caiet de sarcini IMBRACAMINTI BITUMINOASE RUTIERE CILINDRATE LA CALD Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia imbracamintilor bituminoase rutiere cilindrate , executate la cald , din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale filer si bitum neparafinos; se aplica la constructia , modernizarea si reabilitatea drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare .

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu mixturi asfaltice recuperate . 1 . Definirea mixturilor asfaltice

Imbracamintile rutiere bituminoase asfaltice cilindrate executate la cald sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald , fiind alcatuite , din doua straturi si anume:

Tabel 1 mixturi asfaltice pentru stratul de uzuraNr.

crt.Clasa

tehnica a

drumuluiCategoria tehnica a straziiStrat de uzura

Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)

1.IIMixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8; MASF 12,5; MASF 16

Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre: MASF 8m; MASF 12,5m; MASF 16m

Beton asfaltic cu bitum modificat: BA 12,5m; BA 16m

Beton asfaltic rugos:

cu bitum modificat: BAR 16m

cu bitum: BAR 16

2.II , IIIII , IIIMixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8; MASF 12,5; MASF 16

Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre: MASF 8m; MASF 12,5m; MASF 16m

Beton asfaltic rugos:

cu bitum modificat: BAR 16m

cu bitum: BAR 16

Beton asfaltic :

cu bitum modificat: BA 12,5m; BA 16m

cu bitum: BA 12,5m; BA 16

3.IV , VIVBeton asfaltic :

cu bitum: BA 8; BA 12,5; BA 16; BA 25

Beton asfaltic cu pietris concasat :

cu bitum: BAPC 16 (2)

(1) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % , bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii .(2) Numai cu acordul beneficiarului .Tabel 2 mixturi asfaltice pentru stratul de legaturaNr.

crt.Clasa

tehnica a

drumuluiCategoria tehnica a straziiStrat de uzura

Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)

1.I , III , IIBeton asfaltic deschis cu criblura:

cu bitum modificat: BAD 25m

cu bitum: BAD 20; BAD 25

2. III IIIBeton asfaltic deschis cu criblura:

cu bitum modificat: BAD 25m


Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:

cu bitum: BAD PC 25

3.IV , VIV , VBeton asfaltic deschis cu criblura:


Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:

cu bitum: BAD PC 25

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat:

cu bitum: BAD PS 25

(1) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % , bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii . La aceasta lucrare se vor utiliza mixturile asfaltice de tip: BA16 si AB2 . 2 . Materiale componente

2.1. Agregate Pentru executia imbracamintilor bituminoase se utilizeaza amestecuri de sorturi din agregate naturale prelucrate sau neprelucrate , care trebuie sa indeplineasca conditiile de conformitate conform urmatoarelor standarde:

-criblura , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 , conform SR 667 , tabel 8

-nisip de concasare , sort 0-4 , conform SR 667 , tabel 10

-nisip natural , sort 0-4 , conform SR 662 , tabel 5

-pietris si pietris concasat , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 (31) , conform SR 662 , tabel 10 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera , in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii sunt conform SR 662 , tabel 10.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667 , tabel 2

Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi folosite in amestec . Depozitarea se face pe sorturi , in padocuri prevazute cu platforme betonate

avand panta de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii lor .

2.2. Filer

Se va folosi filerul de calcar sau de creta , care trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si / sau STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea ( continutul in parti fine 0,1 mm ) min .80 %

- umiditatea

max. 2%

-coeficientul de hidrofilie max. 1%

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre , filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,2 mm sa fie de 20 % .

Filerul se va depozita in incaperi acoperite , ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica .

Nu se admite folosirea filerului aglomerat .

2.3. Lianti

La aceasta lucrare se fa utiliza bitum tip D 60/80

Liantii care se pot utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 conform SR 754; bitum neparafinos pentru drumuri tip D 50/70 conform SR EN 12591;

bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023; bitum neparafinos pentru drumuri tip D 35/50 numai in straturile de legatura;

Conditiile de admisibilitate pentru bitumul neparafinos pentru drumuri sunt cele

prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537 si o adezivitate de minim 80 % fata de agregatele naturale utilizate , altfel se utilizeaza bitum aditivat ( Normativ AND 553 ). Conform Normativ AND 549 , pct.1.1.2 si 1.1.3 in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute , imbracamintile bituminoase , pe drumurile de clasa tehnica IIII si pe strazile de categorie I si II , cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale ( locuri de parcare , zone de accelerari si decelerari frecvente etc ) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri .

Bitumul , bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat astfel:

-bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice , prevazute cu sistem de incalzire cu ulei , sistem de inregistrare a temperaturilor, gura de aerisire , pompe de recirculare .

-bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei , sistem de recirculare sau agitare permanenta si sistem de inregistrare a temperaturilor . Perioada de stocare este de maxim 2 zile , iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140C-bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei , pompe de recirculare , sistem de inregistrare a temperaturilor , gura de aerisire . Perioada de stocare este de maxim 3 zile , iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 120C.140C .

Pentru amorsari si bandijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida

sau bitum taiat , cu respectarea prevederilor STAS 8877 .

Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale ,

prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire .

2.4. PolimeriPolimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor si trebuie sa sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

2.5. Aditivi

Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate pentru aditivitatea bitumului / bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt agenti tensioactivi de tip aminoderivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice conform reglementarilor in vigoare . 2.6. Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule de celuloza , bitumate sau nebituate , care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. 3 . Modul de fabricare a mixturilor

3.1. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Se va face in conformitate cu prevederile SR 174- 2 punct 3.1. 3.2. Compozitia mixturilor

Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din agregate naturale de cariera ,agregate artificiale sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera , in functie de tipul mixturii asfaltice ( tabel 3 )

Tabel 3 agregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice

Nr.crt.Tipul mixturii asfalticeAgregate naturale utilizate

1.Beton asfaltic rugos-Criblura sort 4-8; 8-16,

-Nisip de concasare sort 0-4

-Filer

2.Beton asfaltic-Criblura sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16 ; 16-25


-Nisip natural sort 0-4

-Filer

3.Beton asfaltic cu pietris concasat-Pietris concasat sort 4-8 , 8-16; 16-25


-Filer

4.Beton asfaltic deschis cu criblura -Criblura sort 4-8; 8-16 16-20 sau 16-25



-Filer

5.Beton asfaltic deschis cu pietris concasat-Pietris concasat sort 4-8; 8-16; 16-25



-Filer

6.Beton asfaltic deschis cu pietris sortat-Pietris sort 4-8; 8-16; 16-25



-Filer

Compozitia mixturii se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat , tinandu-se cont de prescriptiile tehnice impuse in caietul de sarcini .Formula de compozitie , dozajele privind agregatele si filerul sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii .

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt cele din tabelul 4 .

Tabel 4 limite procentuale de agregat si filer Fractiuni de agregate naturale din amestecul totalStratul de uzuraStratul de legatura

Tipul mixturii asfaltice

BA8

BA12,5BA12,5m

BA16BA16mBA25

BAR16BAR16mBAPC16 BAD20BAD25

BAD25m

BADPC25

BADPS25

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm ,%81471481361381181349383838

Filer si nisip fractiunea (0,14)mm , %Diferenta pana la 100

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%22443448345839604761

-55725572--

Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm ,%-----1534--3958-

Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm ,%---------3958

Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este cea indicata in tabelul 5.

Tabel 5 zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfalticMarimea ochiului sitei , SR EN 933-2Tipul mixturii asfaltice

BA 8

BA 12,5

BA 12,5m

BA 16BA 16mBAPC 16BA 25

BAR 16BAR 16mBAD 20BAD 25; BAD 25mBADPC 25

BADPS 25

Treceri prin site cu ochiuri patrate , %

25 mm--90100----

16 mm--729090100-9010095100

8 mm901006685548061749510044596682

4 mm5678425640613953405525374266

2 mm3055305530503042192820253055

1 mm2242224220402131162219222142

0,63 mm1835183515351825132013201835

0,20 mm112511258251115121611151125

0,10 mm91391361391111141014913

Continutul optim de liant se stabileste conform STAS 1338/1,2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele prevazute in tabelul 6.

Tabel 6 continutuloptim de liant

Tipul stratuluiTipul mixturii asfalticeContinutul de liant Clasa tehnica a drumuluiCategoria tehnica a strazii

Strat de uzuraBAR 16m; BAR 16

5,76,2

IIII

IIII

BAR 12,5m; BA 16m6,07,0

6,37,3III

IIIIII

III

BAR 12,5; BA 16 6,37,3

IIIII

II

BA 8; BA 166,57,5IVVIV

BA 255,57,0IVVIV

BAPC 16 6,07,5IVVIV

Strat de legaturaBAD 20minim 4,5IIVIIV

BAD 25m4,05,0IIIIIIII

BAD 25 4,05,0IVIIV

BADPC 25 4,05,0IIIVIIIIV

BADPS 25 4,05,0IVVIV

Raportul filer liant recomantat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 7 .

Tabel 7 raportul filer - liant

Tipul stratuluiTipul mixturii asfalticeRaportul filer / liant

(recomandat )

Strat de uzuraBetoane asfaltice rugoase1,6.1,8

Betoane asfaltice bogate in criblura:

- cu dimensiunea maxima a granului de 16 mm

- cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm1,3.1,8

1,1.....1,8

Beton asfaltic cu pietris concasat1,6.1,8

Strat de legaturaBetoane asfaltice deschise0,5.1,4

3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei , precum si din straturile imbracamintii gata executate .Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor , precum si din stratul gata executat , se efectueaza conform SR EN 12697 27 .

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelele 8 si 9 .Tabel 8 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall

Nr.crt.Tipul mixturiiasfalticeClasa tehnica a drumuluiClasa tehnica a straziiCaracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall (1)

Stabilitatea la 60 C

kN,min.Indicele de curgere, mmRaportul S/I

kN,mmDensitatea aparenta ,

Kg/m , min.Absorbtie de apa ,

%

(2)

1.BA 8; BA 25IVVIV6,01,54,51,34,023001,55

2.BA 12,5; BA 16IIIIIIIIII8,01,54,025,323001,55

3.BA 16; BAPC 16 IVVIV6,51,44,31,34,023001,55

4.BAR 16IIIIII8,51,54,02,15,6230026

IIIIII8,01,54,02,05,3230026

5.BAD 20; BAD 25IVIIV5,01,54,51,13,322501,56

6.BADPC 25IIIVIV4,51,54,51322501,56

7.BADPS 25IVVIV4,51,54,51322501,56

(1) Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata .

(2) Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B din SR174-1 / 2009

Tabel 9 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari dinamiceNr.

crtCaracteristica Mixtura asfaltica tip beton asfaltic pentru

Strat

uzuraStrat legatura

Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie

1.Volum de goluri la 80giratii , % maxim5.0-

2.Volum de goluri la 120giratii , % maxim-9.5

3.Rezistenta la deformatii permanente* (fluaj dinamic)

- deformatia la 50(C , 300KPa si 1800 impulsuri , (/m/ciclu , maxim

- viteza de deformatie la 50(C , 300KPa si 1800 impulsuri , (/m/ciclu , maxim

- deformatia la 40(C , 200KPa si 1800 impulsuri , (/m/ciclu , maxim

- viteza de deformatie la 40(C , 200KPa si 1800 impulsuri , (/m/ciclu , maxim30 000

3

-

--

-

20 000

2

4.Modulul de rigiditate la 15(C , Mpa , minim4 5004 000

5. Rezistenta la oboseala , numarul de cicluri pana la fisurare la 15(C, minim-400 000

Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte

6.Rezistenta la deformatii permanente* , 60(C (ornieraj)

- viteza de deformatie la ornieraj , mm/ 1000cicluri , maxim

Numar mediu de vehicule** > 6 000

- adancimea fagasului , % , pentru grosimea probei de 50mm , maxim

Numar mediu de vehicule** > 6 0001

9-

-

* valori orientative timp de 2 ani , pana la strangerea de date .

** vehicule de transport marfa si autobuze , in 24 ore , calculate pentru traficul de perspectiva .

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall , ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum , bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2

Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor , de la malaxor sau de la asternere , trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maxim 9C mai mare dacat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective . Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27 .

Pregatirea probelor de mixtura in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28 .

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura , pentru determinarea acestuia se face conform SR EN 12697-1 , SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4 . in cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta in SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4 , recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2 .

3.4. Statia de asfalt

Statia de asflat trebuie sa fie dotata si sa prezinte caracteristicile tehnice care sa permita obtinerea performantelor solicitate diferitelor categorii de mixturi , asa cum sunt prevazute in proiect .3.4.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de

predozare , uscare , resortare si dozare gavimetrica a agregatelor naturale , dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului , precum si cu dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.

Instalatia trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului , a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de + 3 % pentru agregatele naturale si de + 2 % pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura , astfel incat la 150C 180C , 1 kg de bitum rutier are un volum de ( 1,091,1 ) 1 .

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minim 80 t/h la o umiditate de 5 % .

Instalatia de preparare trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului , cu capacitatea mai mare sau cel putin egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna de o joja etalonata si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pana la temperatura necesara , evitand orice supraincalzire .

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C , in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului , in procesul tehnologic .

Pentru controlul temperaturii , rezervoarele calde , recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre , a caror functionare se verifica frecvent , iar temperaturile inregistrate se trec intr-un registru special .

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului .

Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul initial stabilit prin reteta privind compozitia mixturii asfaltice este de + 0,3 % .

Filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere pneumatica , toleranta admisa in dozarea filerului este de +1,5% fata de dozajul initial stabilit prin reteta privind compozitia mixturii asfaltice .

Depozitarea agregatelor se face pe sorturi , in silozuri de tip descoperit , etichetate , pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor .

Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata .

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor , pentru o productie constanta .

Agregatele se dozeaza gravimetric , iar instalatia trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform compozitiei mixturii asfaltice stabilita prin reteta , cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 10.

Tabel 10Fractiunea ,mmAbateri admise fata de dozaj , %

2531,5 5

1625 5

816 5

48 5

14 4

0,200,63 3

0,10,2 2

00,1 1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipament mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor . Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene . Deasemeni instalatia trebuie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare .

Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiuniii de reglare a statiei de asfalt , inainte de inceperea fabricatiei .

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau descarcarii in mijloacele de transport .

Daca se foloseste buncar de stocare acesta va trebui sa fie incalzit.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie o instalatie autorizata

conform reglementarilor in vigoare .

3.4.2. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt .O atentie deosebita se va da respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmarii ca anrobarea granulelor mari sa fie asigurata corespunzator .

Conform SR 174-2 , punct 2.2.2. trebuie sa fie respectate urmatoarele temperaturii:

Tabel 11Materiale si faza de executieTemperatura in C , in functie de tipul bitumului

D 60/80D 80/100

- incalzirea agregatelor naturale170190165180

-bitum la preparare mixturii asfaltice165175160170

Mixtura asfaltica la iesire din malaxor160180155170

Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zonele climaterice reci .

Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de + 3C .

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori .

Se interzice incalzirea agregatelor peste 190C , pentru a evita arderea liantului .

Continutul de apa al agregatelor dupa uscare , trebuie sa nu depaseasca 0,5 % si trebuie verificat cel putin o data pe zi .

Agregatele incalzite se resorteaza pe ciururile instalatiei , se cantaresc conform dozajelor stabilite , se introcuc in malaxor unde se amesteca cu filerul rece , apoi se introduce bitumul incalzit si se continua malaxarea . Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si filerului cu liantul bituminos . Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de + 5 % .

Temperatura mixturii la iesirea de la malaxor trebuie stabilita astfel incat , tinand cont de conditiile atmosferice si durata transportului , sa se asigure temperatura ceruta la asternere si compactarea mixturii .3.4.3. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice

Predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator cu tolerantele admise .

Operatiile de reglare si etalonare constau in:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate

-calibrarea dozatorului de liant

-calibrarea dozatorului de filer

-reglarea dispozitivelor de masurare a temperaturilor

-verificarea ecranului dozatorului

-verificarea functionarii malaxorului .

3.4.4 Controlul fabricatiei

Controlul de calitate a mixturilor asfaltice se face de regula in conformitate cu prevederile de mai jos ( tabel 12 ) .

Tabel 12Faza Natura controlului sau a incercariiCategoria controluluiFrecventa controlului sau a incercarii

ABC

StudiuStudiul compozitiei

mixturiiXPentru fiecare tip de produs

Executie

Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii , inclusiv stabilirea duratei de malaxareXXInaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura

Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectata , inclusiv starea de curatenie ( continutul de impuritati ) a agregatelorXLa inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate

Temperatura liantului la introducerea in malaxorXPermanent

Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscareXPermanent

Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozareXLa inceputul fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor , inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura , inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant ) XZilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparareXIn fiecare ora a progamului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilitXZilnic , prin extractii

Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum , care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator , cu tolerantele admise Xzilnic

Caracteristicile fizico-mecanice

Stabilitatea la 60 C

Indicele de curgere , Fluaj

Densitatea aparenta Marshall

Absorbtie de apa MarshallXCate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura , in functie de productivitatea statiei

4. Modul de punere in opera 4.1. Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice excutate la cald se transporta cu autobasculante adecvate , cu bene curatate si uscate , urmarindu-se ca pierderile de temperatura sa fie minime .

La distante de transport mai mari de 20 km sau cu o durata de peste 30 minute

sau pe timp racoros ( +10C+15C) , autobasculantele se acopera cu prelate speciale , imediat dupa incarcare .

Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea statiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii .4.2. Lucrari pregatitoare Inainte de asternerea mixturii asfaltice stratul support trebuie sa fie bine curatat , de materialele neaderente , praf si orice poate afecta legatura intre stratul support si imbracamintea bituminoasa .

In cazul stratuluisuport din macadam acesta se curata si se matura , urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare .

Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport , care trebuie sa fie conform proiectului de executie . In cazul imbracamintilor existente aducerea acestora la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza fie prin aplicarea unui strat de egalizare dim mixtura asflatica fie prin frezare . Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata .

Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport .

Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu un dispozitiv special , care

poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport .

Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente

- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura

Functie de natura stratului suport cantitatea de emulsie trebuie sa asigure un dozaj de

0,30,5 kg bitum rezidual pe metru patrat .

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa se produca

inaintea asternerii mixturii asfaltice .

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de maxim 100 m .

La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau

macadam cimentat , cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm , rosturile se acopera pe o latime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic . In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase , armate cu geosintetice .

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minim 2 cm .4.3. Asternerea

Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10C , in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie . Asternerea mixturilor asfaltice se realizeaza numai mecanizat , cu repartizatoare

finisoare prevazute cu sistem automat de nivelare pentru drumurile de categorie I , II SI III si care asigura o precompactare . In cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( zona casetelor ) asternerea mixturilor asfaltice se poate fcae si manual . Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu , in mod uniform atat din punct de vedere

al grosimii cat si cel al afanarii , pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva

In cazul intreruperilor accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatoruli , pana la 120C , se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere , se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi , ramase in capatul benzii . Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului . Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare , in functie de tipul liantului , temperaturile indicate in tabelul 13 .

Tabel 13

Tipul liantuluiTemperatura mixturii asfaltice la asternere

C , minTemperatura mixturii asfaltice la compactare

C , min

inceputsfarsit

D 60/80145140110

D 80/100140135100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii , in buncarul finisorului . Mixturile asfaltice a caror temperatura estesub cea prevazuta in tabelul 13 se vor refuza si evacua imediat din amplasamentul lucrarii . Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor asfaltice de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile . In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura necesara pentru a evita o raspandire neuniforma a materialului . La executia imbracamintilor asfaltice o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru , longitudinale si transversale , care trebuie sa fie foarte regulate si etanse .

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta , zonele aferente rostului de lucru se taie pe toata grosimea stratului , astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala .

Suprafata nou creata prin taiere se amorseaza , iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne , depasind rostul cu 510 cm , acest surplus impingandu-se inapoi cu o racleta , astfel incat sa apara rostul , operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda .Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minim 10 cm fata de cele ale stratului de legatura , cu alternarea lor . In cazul cand exista si un strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic , rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut .

Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi , pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat , astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia , cu panta de 0,5 % . In plan liniile de decapare se recomanda sa fie in forma de V , la 45 .Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei , urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice , pana la nivelul superior al ambelor straturi ( nou si existent) .

4.4. Compactarea

Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii corespunzatoare

care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura si fiecare strat in parte . Operatiile de compactare se realizeaza cu compactoare pe pneuri si compactoare

cu rulouri netede , prevazute cu dispozitive de vibrare .

Numarul optim de treceri ale compactoarelor se stabileste in functie de performanta acestora , de tipul si grosimea stratului de imbracaminte . Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , conform SR 174-2 pct 2.4.4. se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel prevazut in tabelul 14 .

Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte .

Tabel 14Tipul stratuluiAteliere de compactare

AB

Compactor cu pneuri de 160kNCompactor cu rulouri netede de 120 kNCompactor cu rulouri netede de 120 kN

Numarul de treceri minim

Strat de uzura10412

Strat de legatura12414

Compactarea se executa in lungul benzii , primele treceri efectuandu-se in zona

rostului dintre benzi , apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata .

Pe zonele in rampa , prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare .

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput,pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului . Locurile inaccesibile compactoarelor , in lungul bordurilor , in jurul gurilor de scurgere

sau a caminelor de vizitare , se compacteaza cu compactoare mai mici , cu maiul mecanic sau cu maiul manual .

Suprafata stratului se controleaza in permanenta , micile denivelari care apar se

corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii .

4.5. Tratarea suprafetei imbracamintii Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus , suprafata imbracamintei va fi protejata . Protejarea se face prin stropire cu bitum sau emulsie cationica cu rupere rapida cu 60 % bitum diluat cu apa si raspandire de nisip 0 4 mm cu un continut cat mai redus de praf , sub 0,1 mm , in urmatoarele conditii:a. stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 5 kg/mp

b.-stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8-1 kg/mp

-raspandire nisip 3 5 kg/mp

4.6. Controlul punerii in opera

In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase trebuie sa se verifice

urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de 2 ori pe zi

modul de compactare: zilnic

modul de executie a rosturilor: zilnic

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete

Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere , inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200-400 to de mixtura asfaltica , indiferent de tipul mixturii , functie de productivitatea statiei

Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minim 40 x 40 cm pentru fiecare 7000 mp suprafata executata ( conf. SR 174-2 ) pe care se vor determina:- la toate tipurile de mixturi asfaltice , pentru stratul de uzura si stratul de legatura:

densitatea aparenta

absorbtia de apa

gradul de compactare

Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele mentionate in tabelul 15 .

Tabel 15Tipul mixturii asfalticeDensitatea aparenta

Kg/m , minAbsorbtia de apa ,

% volGrad de compactare

% , min

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

MASF 8

MASF 1623002697

Beton asfaltic rugos

BAR 16m230047

96

BAR 16a

BAR 162250

Beton asfaltic bogat in criblura

BA 16m23002696

BA 8a , BA 16a , BA 25a ,

BAPC 16a , BA 8 , BA 16,

BA 25a , BAPC162250

Beton asfaltic deschis

BAD 25m22503896

BAD 25a , BADPC 25a ,

BADPS 25a , BAD 25 , BADPC 25 , BADPS 252200

la MASF 8 , MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura , pentru clasa tehnica a drumului I , II si categoria tehnica a strazii I ,II

rezistenta la deformatii permanente

Se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului , la temperaturi de 45C pentru zona climaterica rece si respectiv de 60C pentru zona climaterica calda .Valorile admisibile , in functie de trafic , sunt cele prezentate in tabelul 16 .

Tabel 16

Numarul mediu de vehiculeViteza de deformatie la ornieranj (VDOP) , mm/h,maxAdancimea fagasului ,

mm, max

TemperaturaTemperatura

45C60C45C60C

< 15006,08,06,09,0

150030004,06,05,08,0

300060002,03,54,07,0

> 6000< 2,0< 3,5< 4,0< 7,0

4.7. Controlul compactarii

Calitatea compactarii straturilor bituminoase se va determina pe tot parcursul executiei , prin analize de laborator sau in situ .

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate prin probe intacte , prelevate din imbracaminte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere ( inainte de compactare ) .

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator , din aceeasi mixtura asfaltica .

In analizele de laborator se determina densitatea aparenta , absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile ( conf. STAS 1338/1 si STAS 1338/2 ) .

Probele intacte , se iau in prezenta beneficiarului si antreprenorului , la 1 m de la marginea imbracamintii .

5. Conditii tehnice de calitate ale stratului executat

5.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintei .

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.

Tabel 17 - caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate

CaracteristicaConditii de admisibilitateMetoda de incercare

Planeitatea in profil longitudinal

Indice de planeitate , IRI , m/km

-drumuri de clasa tehnica III


-drumuri de clasa tehnica IV

-drumuri de clasa tehnica V 2,5

3,5

4,5

5,5Reglementari tehnice in vigoare privind masuratarea indicelui de planeitate

Uniformitatea in profil longitudinal

Denivelarile admisibile masurate sub dreptarul de 3m , mm

-drumuri de clasa tehnica I si

strazi de categoria tehnica IIII

-drumuri de clasa tehnica Ii si

strazi de categoria tehnica IV

-drumuri de clasa tehnica IIIV 3,0

4,0

5,0SR EN 13036-7

Rugozitatea

Rugozitatea cu pendulul SRT ,

unitati SRT



-drumuri de clasa tehnica IVV 80

70

60SR EN 13036-4

Rugozitatea geometrica , HS , mm



-drumuri de clasa tehnica IVV 0,7

0,6

0,55SR EN 13036-1

Coeficient de frecare (GT)


-drumuri de clasa tehnica IIIV 0,95

0,7Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester

Omogenitate . Aspectul suprafetei Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum , fisuri , zono poroase , deschise , sflefuiteVizual

5.2. Elemente geometrice si abateri limita

Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport si fundatie , inainte de asternerea mixturilor asfaltice , in conformitate cu prevederile STAS 6400 . Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect .

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamitea gata executata , iar la aprecierea comisiei de receptie prin maxim 2 sondaje / km , efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii .

Abateri limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat in parte pot fi de max.10% . Abaterile in plus de la grosime nu constituie un motiv de respingere a lucrarii .Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect .

Abaterile limita locale admise pot fi de maim + 50 mm.

Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect .

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5mm/m, atat pentru de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul + 2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens . Abaterile limita locale la cotele in profil longitudinal sunt de + 5 mm fata de cotele

profilului proiectat , cu respectarea pasului de proiectare prevazut.

Tabel 18 elemente geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei

bituminoase

Nr.

crt.Elemente geometriceConditii de admisi-

bilitateAbateri limita admise la elementele geometrice

1.Grosimea minima a stratului compactat , cm , minim:- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

MASF 8

MASF 12,5; MASF 16

- strat de uzura cu bitum modificat , bitum aditivat , bitum

- strat de legatura

cu criblura

cu pietris concasat sau sortat3.0

3.5

4.0

5.0

5.0- nu se admit abateri in minus fata de grosimea medie prevazuta in proiect pentru fiecare strat

- abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

2.Latimea partii carosabileConf. STAS 2900( 50 mm

3.Profil transversal drumuri

in aliniament

in curbe si zone aferente

cazuri speciale

straziforma de acoperis

Conf. STAS 863

panta unica

Conf.STAS 10144/3( 5 mm fata de cotele profilului adoptat

( 2.5 mm / m

4.Profil longitudinal

Declivitare , % maxim

- drumuri

- mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

- beton asfaltic rugos

- alte categorii de mixtururi asfaltice 9 *9 *

7 *( 5 mm fata de cotele profiluluiproiectat , cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat

* declivitatile mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

6 . Receptia lucrarilor Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare , finale ) conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Judetean in Constructii Prahova .

Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa , desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si se cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de lucrari ce devin ascunse procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .

Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa , adica:

a) documente furnizori ( dupa caz ) :

- certificate de calitate ;

- declaratie de conformitate ;

- buletine de analiza ;

- dosar al produsului ;

- agrement tehnic .

b) documente executie ( dupa caz ) :

- ordin de incepere a lucrarilor ;

- proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;

- proces verbal de trasare a lucrarilor ;

- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;

- proces verbal de receptie calitativa ;

- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul .

Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin decizia investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .

Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile prezentului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate de comise la terminarea lucrarilor in procesul verbal .

7 . Reglementari tehnice de executie

La executarea fundatiilor de balast si /sau de balast amestec optimal se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini .

7.1 ACTE NORMATIVE :

a. Ordin comun MT/MI nr. 411 / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000

Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului .

b. NGPM / 1996

Norme generale de protectia muncii .

c. NSPM nr. 79 / 1998

Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor .d. Ordin MI nr. 775 / 1998

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere .e. Ordin AND nr. 116 / 1999

Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere , reparare si exploatare a drumurilor si podurilor .

f. Ordin MT nr.43/1998

Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national

g. Ordin MT nr.45/1998

- Norme tehnice privind proiectarea , construirea si modernizarea drumurilor

h.Ordinul MT nr.46/1998

- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice7.2. REGLEMENTARI TEHNICE :

AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor asfaltice bituminoase stabilizate cu

fibre de celuloza , destinate executarii imbracamintilor asfaltice

AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald , realizate

cu bitum modificat cu polimeri AND 553-Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald

realizate din mixtura asfaltica , cu bitum aditivat

AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald

Realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat7.3 STANDARDE :STAS 42

Bitumuri. Determinarea penetratieiSTAS 60

Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere .Metoda cu inel si bila

SR 61 Bitumuri. Determinarea ductilitatii

STAS 113

Bitumuri . Determinarea punctului de rupere Fraass .

SR 174-2+

Lucrari de drumuri

SR 174-2/C1

Imbracaminti bituminoase cilindrate , executate la cald . Conditii tehnice

pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia

imbracamintilor executate

STAS 539

Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere

SR 662 : 2002 Lucrari de drumuri . Agregate naturale de balastiera . Conditii tehnice de

calitate.

SR 667 : 2000 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri . Conditii

tehnice de calitate . STAS 730 89 Agregate naturale pentru lucrari c.f. si drumuri . Metode de incercare .

SR 754

Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 863 Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor.Prescriptii de Proiectare

SR EN 933-2

Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrica . Site de control , dimensiuni nominale

Ale ochiurilor.

STAS 1338/1

Lucrari de drumuri . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase

executate la cald . Prepararea mixturilor , pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor

STAS 1338/2


executate la cald . Metode de determinare si incercare

STAS 1338/3


executate la cald . Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor

STAS 6400

Lucrari de drumuri . Straturi de baza si fundatie .Conditii tehnice generale

de calitate .

STAS 8849

Lucrari de drumuri.Rugozitatea suprafetelor de rulare.Metode de masurare.

STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida ptr. lucrarile de drumuri.

STAS 10969/3 Lucrari de drumuri . Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate

naturale . Metoda de determinare calitativa

SR EN 12697-1+

+SR EN 12697-1/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald . Partea 1: Continutul de bitum solubil

+SR EN 12697-3/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald . Partea 3: Recuperarea bitumului.Evaporator rotativ.

SR EN 12697-4+

+SR EN 12697-4/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald . Partea 4: Recuperarea bitumului . Coloana de fractionare .

SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald . Partea 27: Prelevarea probelorSR EN 12697-28 Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald . Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea

continutului de bitum , a continutului de apa si a compozitiei

granulometrice.

Documents

Mixturi asfaltice